INGRIJIREA PACIENTILOR CU HERNIE INGHINALA

1. DEFINIŢIE Hernia este caracterizata prin exteriorizarea spontana,

parţiala sau totala, temporara sau permanenta a unui organ din cavitatea peritoneala sau a învelişului sau printr-un punct sau zona mai slaba a peretelui abdominal, previzibila anatomic ale

cărei stări de deficienta morfologica si funcţionala se pot agrava in afara oricărui traumatism printr-o predispoziţie

speciala, congenitala sau câştigată.Hernia inghinala este o boala frecventa, întâlnită mai ales la

bărbaţi, caracterizata prin ieşirea parţiala sau totala a unui organ printr-un orificiu al canalului inghinal sub tegumentele

intacte.

. ETIOLOGIE SI PATOLOGIEFactori predispozanti:

Ereditatea; Condiţiile de alimentaţie;

Condiţiile de mediu si munca (munca fizica grea); Starea tonusului muscular a peretelui abdominal – pelvin (hipotoniile

musculare).Factorii favorizanti sunt reprezentaţi de eforturile mici, repetate, din

bronşitele cornice, stricturile sau eforturile de mictiune ale bolnavilor, obezitatea si sarcinile repetate.

Factorul determinant esenţial este efortul depus de majoritatea bolnavilor in perioada activa a vieţii care rupe echilibrul dinamic dintre

presiunea intraabdominala care are tendinţa de a impinge viscerele mobile in afara si rezistenta peretelui abdominal, care se opune acestei tendinţe

continue. Acest efort poate fi mic si brutal (muncitori in forţa) sau mai mic si repetat si realizează apariţia herniei in punctele si zonele de rezistenta mica a peretelui abdomino - pelvin numite puncte sau zone heraiare.

TABLOU CLINICa. Semne funcţionale generale:

Jena epigastrica discreta;Uneori greţuri (tracţiuni de mezoceri);

Tulburări de tranzit, predominând constipatia; Tulburări de mictiune.

b. Semne funcţionale locale:Apar in mers, in ortastatism prelungit, in efort.

Se caracterizează prin:Senzatie de greutate

TractiuneUneori jena dureroasa locala

Herniile cu gatul foarte ingust sau herniile mici prin distensie pot fi doreroase. Herniile foarte voluminoase, cu orificul herniar foarte larg, sunt

de cele mai multe ori foarte bine tolerate.

. Semne fizice:Bolnavul este examinat iniţial in:

OrtastatismRepaus

După un efort (tuse, mers) care face sa apară (sau sa se mărească) o hernie spontan redusa prin decubit.

La inspiraţie "tumora herniara" poate fi:RotundaAlungităPirifarma

MuetilobataLa palpare apreciem consistenta care in funcţie de conţinut poate fi:

Elastica-renitenta (intestin)Moale-paroasa, neregulata (epiploon)

Uneori sensibila (mezoce)Examenul bonlavului culcat pune in evidenta:

Reductibilitatea herniei- prin presiune blanda progresiva începând de la fundul sacului se reintroduce conţinutul in cavitatea abdominala (manevra taxis);

Repartiţia herniei la efort de tuse si expansiunea in efort continuat este un semn clasic;

NOŢIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE ACAVITĂŢII ABDOMINALE

• CANALUL INGHINAL• Este un traiect situat intre

straturile musculo-aponevrotice ale regiunii inghinale a peretelui ventral abdominal care lasă sa treacă la bărbat cordonul spermatic si la femeie ligamentul rotund.

• Traiectul sau este oblic îndreptat in jos, înainte si înăuntru, paralel cu arcada femurala si situat pe linia ce uneşte un punct situat la 1-1,5 cm de spina iliaca antero-superioara cu spina pubisului; măsoară 4 cm la bărbaţi si 4,5 cm la femeie.

PERETELE DORSALPrivit dinspre faţa peritoneala prezintă trei zone limitate de trei denivelări ca trei

coarde formate din uraca pe linia mediana, cordonul fibros al arterei ombilicale mai in afara si crosa arterei epigastrice cel mai lateral.

Aceste trei formaţiuni anatomice delimitează pe peretele peritoneal dorsal, trei gropite (fasete):

faseta inghinala interna (limitata de uraca si cordonul arterei ombilicale);faseta inghinala mijlocie (intre ombilicala si crosa arterei epigastrice);

faseta inghinala externa (situata lateral de epigastrica).In zona mediala a peretelui dorsal, peritoneul este intarit de următoarele formaţiuni

fibroase sau tendinoase situate in planuri suprapuse dinainte -inapoi.Pelierul dorsal al orificiului dorsal al canalului inghinal, ligamentul Calles format din

expansiunea aponevrotica a oblicului extern de partea opusa;Tendonul conjunct (unirea tendoanelor de inserţie a muşchiului oblic intern si

transvers);Ligamentul Henle si marginea externa a muşchiului drept abdominal

Porţiunea din aceasta zona a fasetei inghinale mijlocii cuprinsa intre tendonul conjunct (medial), ligamentul Hesselbach (lateral) si bandeleta ilio pubiana (candal) formează zona sau punctul slab al peretelui dorsal al canalului inghinal; este locul

de electie pe unde se formează herniile inghinale directe.In zona laterala a peretelui dorsal, in afara crosei arterei epigastrice, peritoneul

este dublat de fascia transversalis, intarita la rândul ei de ligamentul Hesselbach (lateral), care limitează si măreşte candal orificiul profound al canalului inghinal

limitat lateral de fascia iliaca.La nivelul fasetei inghinale externe, prin orificiul profund al canalului inghinal se

formează herniile inghinale oblice externe, al căror sac si conţinut coboară in canal, înăuntrul tunicii fibroase a cordonului format din evaginarea in jurul cordonului, a

fasciei transversalis.In concluzie, zona de formare a herniilor inghinale (zona herniara) este situata

la nivelul peretelui dorsal al canalului inghinal, care prezintă doua puncte slabe: la nivelul faselor mijlocii si la nivelul orificiului profund al canalului inghinal (faseta

externa).

EXAMENE PARACLINICETeste screeningHemograma:

Normala in herniile necomplicate;Hemoconcentratie in hernia inghinala strangulata;

VSH - normal; Glicemie;

Radioscopie cardio - pulmonaraUree sanguina:

Normala in herniile necomplicate;Crescută in hernia inghinala strangulata.

Examene radiologice:Radiografia abdominala simpla in ortostatism evidenţiază imagini hidroaerice. In

herniile strangulate sunt obligatorii:tranzit baritat;

irigoscopie si irigrafie;cistografia si cistoscopia.

Sunt necesare de efectuat doar in cazul herniilor voluminoase pentru a aprecia natura conţinutului.

TRATAMENTTratamentul cuprinde trei aspecte:

a. profilactic;b. curativ;

c. al complicaţiilor,

a. Tratamentul profilacticProfilaxia herniilor, consta in tratament tonifiant al musculaturii abdominale prin

exrcitii fizice ca:Mersul pe jos, drumeţia, unele sporturi cum ar fi calaria, scrima, gimnastica si mai

ales înotul.0Tratamentul balnear in staţiuni ca: Predeal, Păltiniş, Covasna, Govora;

Hidroterapie in staţiuni ca: Felix, Eforie Nord;Evitarea si tratarea complicaţiilor;

Evitarea si tratarea tulburărilor in mictiune;Climatoterapie in cazul slăbirilor accentuate pentru refacerea rapida in greutate si a

forţei fizice;Tratarea obezităţii prin regim alimentar corespunzător si o activitate fizica educativa;

INGIRIJIRI PRE SI POSTOPERATORII PREGĂTIREA PREOPERATORIE

Actul operator constituie pentru bolnavii spitalizaţi un eveniment deosebit fata de care manifesta teama si ingrijorare.

Asistenta medicala fiind in contact pennanent cu bolnavii este datoare sa participe la pregătirea pentru operaţie respectând recomandările făcute de către medic,

incurajandu-i si castigandu-le Increderea. O buna pregătire preoperatorie preintampina diferite accidente ce ar putea surveni in timpul operaţiei sau imediat

după operaţie.Pregătirea preoperatorie a bolnavilor are mai multe etape:

Pregătirea preoperatorie generala;Pregătirea preoperatorie locala;

Pregătirea preoperatorie spec

In pregătirea preoperatorie speciala:dezbracă hainele bolnavului cu grija pentru a nu traumatiza bolnavul si pentru a nu-i

accentua durerile sau i se vor tăia hainele;la indicaţia medicului, o asistenta medicala va executa golirea, spălarea gastrica, golirea vezicii urinare cu sonda Demeure la femeie, in cazul intervenţiei pe micul

bazin, va fi atenţionat pentru mictiune voluntara;protezele dentare mobile vor fi scoase, invelite intr-o bucata de tifon si vor fi puse in noptiera bolnavului, iar bijuteriile vor fi predate familiei sau administraţiei spitalului

cu proces verbal;la indicaţia medicului anestezist, asistenta medicala va respecta doza si ora

injectării medicatiei preanestezice, va administra un hipnotic Opium, cu Morfina, Mialgin, un barbituric tip Fenobarbital si un vagolitic Atropină.

INGRIJIRILE POSTOPERATORII ALE BOLNAVILORPregătirea materialelor in vederea reanimării postoperatorii

In vederea pregătirii materialelor si reanimarea postoperatorie, va pregăti materialele pentru perfuzii, seringi, ace, garou, soluţii de perfuzat,

aspiratorul si sondele, materialele pentru tratamentul medicamentos, analeptice cardio - vasculare si respiratorii, alcool, pregatirea borcanelor necesare cu suporturi pentru aspiraţie, drenaj pleural, verifica sursa de

oxigen.Pregătirea materialelor pentru supravegherea bolnavilor

Asistenta medicala va pregăti: termometrul, cronometrul, aparatul pentru tensiune, borcan pentru diureza, foaia de temperatura pentru

terapia intensiva. Transportul bolnavului operat va fi efectuat cu căruciorul pregătit cu

pătura, cearceaf, aleza. Bolnavul este aşezat in poziţie de decubit dorsal, cu capul intr-o parte, invelit pentru a nu raci. Transportul se efectuează

silenţios, cu blândeţe, fara zdruncinături, care pot fi factori socgini.Supraveghează: pulsul la carotida, eventuala vărsătura, apariţia

cianozei, perfuzia daca se continua in timpul transportului si drumurile.

INGRIJIRI INDIVIDUALIZATEPlanul de îngrijire al bolnavului

GeneralitățiRolul esențial al asistentei medicale constă în a ajuta persoana

bolnavă sau sănătoasă în efectuarea acelor activități care contribuie la însănătoșirea acestuia (sau la o moarte ușoară), activități pe care individul le-ar face fără ajutor dacă ar avea puterea, voința sau condițiile necesare

de a face aceasta, în așa fel încât, individul să-și recapete starea de independență cât mai repede posibil.

"Codul pentru asistentele medicale" descrie de asemenea 4 responsabilități, care definesc direcțiile importante și anume:

1. promovarea sănătății;2. prevenirea sănătății;3. restaurarea sănătății;4. înlăturarea suferinței.

Cazul IPacientul D.I in vârsta de 85 ani cu domiciliul in Câmpulung Moldovenesc, se

prezintă pe data de 15.03.2011 la camera de garda a Spitalului din Câmpulung Moldovenesc, acuzând dureri și existenta unor formaţiuni pseudotumorale in regiunea

inghinala dreapta. Aceste dureri au debutat in urma cu 6 luni si s-au accentuat progresiv. Este internat cu diagnosticul medical de: hernie oblica externa inghino-

funiculara dreapta.Culegere de date:

Nume si prenume: D.IVârsta: 85 ani;

Sex: masculin;Starea civila: văduv;Ocupaţia: pensionar;

Condiţii de locuit: bune;Alergii: neaga;

Antecedente personale - patologice: cura chirurgicala - hernie inghinala stânga si pneumonie in anul 1980.

Manifestări de dependenta:Dureri in regiunea inghinala;

Tegumente uşor palide;Stare generala modificata;

Anxietate uşoara.Surse de dificultate:Efort fizic exagerat;

Stresul;Stare de disconfort.Probleme actuale:

Disconfort din cauza herniei oblice externe inghino - funiculare dreapta manifestata prin dureri in regiunea inghinala dreapta.

Aplicarea planului de îngrijiri pe perioade 15.03.2012 - 20.03.2012

DataDiagnostic de

nursingObiective Intervențiile asistentei Evaluare

Proprii Delegate

15.03 - dureri în regiunea inghinală dreaptă, datorită efortului fizic mare, manifestată prin stare de disconfort

- ameliorarea durerilor- pacientul să accepte intervenția chirurgicală- îmbunătățirea stării generale

- asigur mediu de siguranță (poziționare);- Supraveghez, determin și înregistrez funcțiile vitale în foaia de observație;- supraveghez faciesul și comportamentul;- liniștesc pacientul și-l încurajez, explicîndu-i actul operator, pregătirile necesare, precum și felul anesteziei.

- administrez calmante și sedative conform indicațiilor medicului;- recoltez produse biologice pentru analizele de laborator, conform indicațiilor medicului;- însoțesc pacientul la examinările paraclinice recomandate de medic.

- pacientul are o poziție adecvată;- pacientul susține că durerile au diminuat în intensitate;- am recoltat produse biologice pentru analizele de laborator;- pacientul va fi pregătit pentru intervenția chirurgicală ce se va efectua a doua zi;- dieta hidrică 2000 ml – 2500 ml/zi;- T = 360C, P = 78b/min, TA = 120/70 mmHg, R = 18 resp/min;

18.03 - dificultate în a se odihni din cauza durerilor

- pacientul să-și recupereze orele de somn

- asigur un somn odihnitor cu respectarea ciclului noapte-zi, zi-veghe- creez condiții fără poluare sonoră- urmăresc funcțiile vitale fără a deranja pacientul- poziționez cât mai comod pacientul, ținând cont de constrângerile fizice ce îi pot deranja în perioadele de scurtă trezire.- urmăresc evoluția plăgii și pansamentul- calmez durerile prin mijloace nefarmacologice, învățând pacientul să-și regleze respirația și să folosească tehnicile de relaxare.

- administrez calmantele indicate, precum și sedativele necesrae.

- după intervenția chirurgicală pacientul susține o diminuare a durerilor, și-a putut relua programul de odihnă- pacientul este mult ameliorat- plaga are o evoluție spre vindecare- pacientul respectă regimul de masa (dieta hidro-zaharata)- este comunicativ și mai relaxat- se supraveghează în continuare funcțiile vitale și se administrează tratamentul.

EpicrizăBolnavul se internează pentru hernie inghinală, se intervine

chirurgical, s-a aplicat cura herniană. Evoluție postoperatorie favorabilă, se externează cu recomandările:

- evitarea eforturilor fizice timp de 9 săptămâni;- scoaterea firelor peste 8 zile de la intervenție;

- schimbarea pansamentului la două zile.

BIBLIOGRAFIECurs de anatomie

Prof. Dr. Al. Ianculescu UMF- BucurestiFiziologie

Prof. Dr. I. Baciu- editura didactica si pedagogica- Bucuresti 1977

Tehnici de ingrijire generala a bolnavuluiDr. Georgeta Balta- editura didactica si pedagogica 1983

Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatosFlorian Chiru, Letitia Morariu, Gabriela Chiru-

editura CISONTehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali

Lucretia Titirca- editura Viata Medicala romaneascaManual de ingrijiri speciale acordate pacientilor de asistentii

medicaliLucretia Titirca- editura Viata romaneasca

Urgente medico-chirurgicaleLucretia Titirca- editura medicala.

9. Chirurgie si specialitati inrudite. M. Constaninescu- Editura Medicala; Bucuresti-2000

10. Manual de medicina interna

C. Borundel- Editura All, Bucuresti, 1995.