Ș coala gimnazialĂ „a. i. cuza” dorohoi de lecție ..... 30 clasa a v-a a se prezintă ........
TRANSCRIPT
ȘCOALA
GIMNAZIALĂ
„A. I. CUZA”
DOROHOI
REVISTĂ ȘCOLARĂ
CĂLĂTOARE
2
COLECTIVUL DE REDACȚIE
REDACTORI ȘI COORDONATORI:
Prof. Paula Gavriluță, ISJ Botoșani
Prof. Mihaela Cătălina Olariu, Școala gimnazială „A. I. Cuza” Dorohoi
Prof. Alina Daniela Surdu, Școala gimnazială „A. I. Cuza” Dorohoi
Prof. Paula Mihaela Stoleru, Școala gimnazială „A. I. Cuza” Dorohoi
COLABORATORI:
Prof. Simona Afloarei, Școala gimnazială „A. I. Cuza” Dorohoi
Secretar Lidia Lionte, Școala gimnazială „A. I. Cuza” Dorohoi
Prof. Andreea Adina Chelaru, Colegiul Tehnic „Gheorghe Asachi”, Botoșani
Dogaru Alexandra (VIII A) Grădinariu Medina (VIIIA) Hâncu Andra (VIII A) Maftei Ștefania (VIII A) Ciurariu Diana (VIII A)
Mulțumirile colectivului de redacție
al revistei „Cuvinte Călătoare”
se îndreaptă către cadrele didactice
și elevii care au colaborat la
apariția primului număr al publicației:
Prof. Amariei Maria Prof. Huțuleac Dan Paul Prof. Halici Mihaela Prof. Purușniuc Irina Prof. Alexa Irina Prof. Alexa Gheorghe Prof. Racu Marcela
Prof. Murărașu Mihaela Prof. Groza Carmen Prof. Gireadă Tiberiu Prof. Pădurariu Liliana Prof. Apostu Cristina Prof. Ropotă Daniela Prof. Irimia Corina Elena
ISSN 2559 – 7027 ISSN-L 2559 - 7027
Cuvinte călătoare Anul I, Nr. 1
Sărbătoarea primelor 100 de zile de școală la Școala gimnazialĂ „A. I. Cuza” Dorohoi ........................................... 4
În sprijinul interiorizării valorilor ... ............................................................................................................................ 5
Cultivarea creativităţii la elevii din ciclul primar ........................................................................................................ 8
La început de drum .................................................................................................................................................... 13
Gânduri… .................................................................................................................................................................. 15
Meseria de dascăl ....................................................................................................................................................... 16
Cunoaşterea personalităţilor româneşti prin ateliere de lucru specifice inteligenţelor multiple ............................... 18
Pagina micilor poeți ................................................................................................................................................... 21
Noi suntem veseli, prietenoși, curioși și talentați… .................................................................................................. 22
Îndemn... .................................................................................................................................................................... 23
Clasa a III-a B este a „Delfinilor jucăuși” ................................................................................................................. 24
Delfinii jucăuși în imagini ......................................................................................................................................... 25
Rămas bun, clase primare!......................................................................................................................................... 26
„Trebuie să încerci necontenit să urci Foarte sus, dacă vrei să poți să vezi foarte departe ” ................................... 27
Cartea, izvor de înțelepciune ..................................................................................................................................... 29
Proiect de lecție ......................................................................................................................................................... 30
Clasa a V-a A se prezintă ......................................................................................................................................... 35
Un gând la final de an școlar ..................................................................................................................................... 36
Violența – o mare problemă ...................................................................................................................................... 37
Școala, a doua familie ................................................................................................................................................ 38
Homo Sapiens-Zappiens ............................................................................................................................................ 39
Implicarea familiei în procesul instructiv-educativ –calea pentru obținerea succesului școlar ............................... 41
Influența curriculumului subliminal în procesul de predare-învățare-evaluare ........................................................ 43
Ziua copilului ... în lume ...și la Școala gimnazială „A. I. Cuza” Dorohoi ............................................................... 44
Nu putem schimba lumea, dar putem schimba lumea cuiva ..................................................................................... 46
Importanța studierii sinonimiei în gimnaziu .............................................................................................................. 47
Dezvoltarea gândirii laterale la copilul preşcolar ...................................................................................................... 49
Improving pronunciation ........................................................................................................................................... 52
Gânduri de început ..................................................................................................................................................... 54
Siguranța navigării pe internet ................................................................................................................................... 55
Perfecționarea cadrului didactic ................................................................................................................................ 56
Școala Gimnazială „A. I. Cuza” Dorohoi – Școală „Zero Waste” ............................................................................ 59
Proiect educativ - Școala Zero Waste ........................................................................................................................ 60
Rolul activităților extracurriculare............................................................................................................................. 65
Cuvinte călătoare Anul I, Nr. 1
SĂRBĂTOAREA PRIMELOR 100 DE ZILE DE ȘCOALĂ LA ȘCOALA GIMNAZIALĂ
„A. I. CUZA” DOROHOI
prof. înv. primar: Maria Amariei – Școala Gimnazială „A. I. Cuza”, Dorohoi
prof. înv. primar: Paul Dan Huțuleac– Școala Gimnazială „A. I. Cuza”, Dorohoi
Marți, 7 martie, 2017
Au trecut 100 de zile de școală din clipa în care elevii clasei pregătitoare Step by Step au
trecut pentru prima oară pragul școlii gimnaziale „A. I. Cuza” Dorohoi. Au fost 100 de zile de
bucurie, emoție, entuziasm și noi descoperiri, 100 de zile de apartenență la un nou colectiv, 100 de
zile în sânul familiei de la școală.
Prilej de sărbătoare pentru toți elevii din alternativa Step by Step, primele 100 de zile de
școală au fost marcate printr-o serie de activități specifice: întâlnirea de dimineață, prezentarea
colecțiilor de 100 de obiecte, activități demonstrative pe centre de lucru și un frumos program
artistic.
Cei mai mici dintre școlarii noștri au primit cu bucurie în rândurile lor oaspeți dragi: doamna
inspector școlar general adjunct Paula Gavriluță, doamna inspector Olguța Șchiopu, preot profesor
Constantin Muha, doamnele educatoare care le-au îndrumat cu răbdare primii pași, părinți, bunici,
colegi mai mari și mai mici.
Chipurile lor vesele, plăcerea de a învăța, dezinvoltura și dorința de cunoaștere au transmis
tuturor invitaților un sentiment de mândrie și măcar un strop din optimismul debordant al copilăriei.
La mulți ani, copii!
Cuvinte călătoare Anul I, Nr. 1
5
ÎN SPRIJINUL INTERIORIZĂRII VALORILOR ...
prof. Amariei Maria-Şcoala Gimnazială ,,Al. I. Cuza”,Dorohoi
„Fii sincer faţă de tine însuţi...şi atunci nu mai poţi fi fals faţă de cineva.”
William Shakespeare
Educaţia morală constituie o coordonată importantă a formării personalităţii. Este un proces
complex şi neîntrerupt care trebuie început de la cea mai fragedă vârstă, când copilul, imitând, îşi
formează deprinderi de comportare civilizată.
Regulile morale, pe care copilul învaţă să le respecte, le primeşte în cea mai mare parte de
la adulţi, ceea ce înseamnă că le capată complet elaborate şi adesea elaborate nu pe măsura
trebuinţelor sale şi pentru uzul lui, ci odată pentru totdeauna şi prin succesiunea neîntreruptă a
generaţiilor adulte anterioare ( E. Verza, U. Şchiopu, 1997, p.115).
Interiorizarea valorilor morale, care duce la o conduită corespunzătoare, se datorează în
mare parte intervenţiei factorului afectiv. Practica morală are un rol deosebit de important în
procesul complex al interiorizării valorilor. Important este să îl ajutăm pe copil s.. devină o fereastră
deschisă spre societatea umană, să ştie să se comporte cu cei din jur, să-i respecte şi să ia atitudine.
Cât de bun cetăţean poate deveni un copil? Măsura o vom avea peste ani.
Considerată de către unii o virtute, de către alţii o slăbiciune, SINCERITATEA este o
valoare de necontestat pentru caracterului uman.
Explicarea conceptului
Etimologie - lat. sine cera = fără ceară.
În vechime olarii îşi fabricau vasele din lut. Acestea, după ce erau aşezate cu mare atenţie,
erau transportate la târg cu căruţele pe distanţe destul de considerabile. Din cauza zdruncinăturilor
provocate de gropi şi a bolovanilor de pe drumurile de piatră, se întâmpla adesea ca unele vase să se
fisureze.
Unii comercianţi nu vroiau să piardă nicio leţcaie, de aceea, înainte de a-şi prezenta marfa
pe tarabă, cosmetizau cu ceară crăpăturile vaselor, dându-le o formă comercială de invidiat. În
momentul în care un client cerea să cumpere o farfurie sau o oală de lut, olarul necinstit îi oferea şi
vase crăpate, dar polişate. Dacă cumpărătorul era mai versat, de obicei, printre altele, întreba: ,,Sine
cera?”, adică: ,,E fără ceară?”. Şi, ca să se asigure că este aşa, unii dintre cei mai curajoşi luau câte
un vas în mâini şi încercau să afle adevărul. Dacă era ceruit (nesincer), comerciantul se retrăgea cu
tot cu vas, încercând să vândă „tot felul de gogoşi”.
Sinceritatea este însuşirea de a fi sincer, lipsă de prefăcătorie sau de viclenie; francheţe,
loialitate, însuşirea de a fi cinstit, fără gânduri ascunse.
Ce merită să cunoască profesorul despre… sinceritate
La capitolul sinceritate se pare că societatea modernă este repetentă. Filosoful
Ernest Bernea ne descrie în cartea sa, „Îndemn la simplitate”, la modul cel mai simplu, cât
de importantă şi valoroasă pentru mântuirea noastră este SINCERITATEA.Pe de altă parte
nesinceritatea este modul prin care se strică relaţiile dintre oameni sau devin făţarnice şi
vătămătoare.
Viaţa noastră e plină de contradicţii şi de sensuri denaturate. În lupta de toate zilele
sinceritatea este luată drept prostie, aşa după cum şiretenia şi ipocrizia sunt luate drept inteligenţă.
Se socoteşte om inteligent omul şiret, omul care ştie păcăli şi exploata pe fratele său, în timp ce
Cuvinte călătoare Anul I, Nr. 1
6
acela care se mişcă sincer faţă de sine şi de alţii, acela are inocenţa florilor, este socotit prost.De
ce? Pentru că, în lupta ce se dă între oameni, acesta din urmă este un învins, este o victimă.
Aici este în fond o mare iluzie, care îi hrăneşte pe cei ce se cred prea ,,deştepţi”, încercând
să fure vieţii plăceri şi rosturi personale...Ascunzişurile nu duc la biruinţă, ci numai la propria
înşelare a celor ce le ştiu şi le folosesc; ele arată cât de slabi şi temători sunt aceşti oameni dacă le
este frică de adevăr… Sinceritatea este o mare forţă morală, cale sigură în câştigarea binelui
căutat atât de trudnic de căre noi toţi ( Bernea, E., 2006).
Sinceritatea este:
- o calitate care stă la baza relaţiilor dintre oameni;
- preţuită de cei din jur, chiar dacă uneori doare;
- singura bogăţie a oamenilor care nu au nimic;
- act de cunoaştere şi act de creaţie.
Minciuna:
-se hrăneşte cu adevăr, ea înfloreşte pe seama acestuia, dar viaţa ei e scurtă;
-este ca un bulgăre de zăpadă care devine cu atât mai mare cu cât este rostogolit mai mult.
Provocări
Deseori tindem să evaluăm acţiunile noastre mai ales din prisma consecinţelor, favorizându-
le pe cele cu efecte mai bune, în funcţie de preferinţele noastre.
Când ne gândim la consecinţele unei acţiuni este important să avem în vedere şi consecinţele
sale asupra personalităţii noastre.
Să presupunem că suntem în situaţia în care am făcut o greşeală faţă de un prieten şi ne
punem întrebarea dacă să fim sinceri sau să minţim, dând vina pe altcineva. Putem formula diverse
judecăţi cu privire la acţiunea de a minţi:
-minţitul este riscant, deoarece pot fi prinsă;
-minţitul este necesar;
-minţitul este zadarnic;
-minţitul este simplu;
-minţitul este necinstit;
-minţitul este un gest de laşitate;
-minţitul îmi va folosi;
-minţitul îi va folosi prietenului meu;
-minţitul va strica relaţia de prietenie.
Acestea sunt judecăţi etice deoarece, atât acţiunile corecte, cât şi cele incorecte pot fi
riscante, simple sau folositoare pentru noi înşine. Chiar şi aceste afirmaţii sunt relevante dacă
încercăm să evaluăm acţiunea de a minţi, nu prin raportare la corectitudine, ci prin efectele ei asupra
persoanelor implicate.
Judecăţile etice sunt acele judecăţi evaluative în care căutăm să stabilim ceea ce contează cu
adevărat şi ceea ce nu contează într-o situaţie dată şi cum să echilibrăm lucrurile importante care
sunt opuse unul altuia.
Modele de bune practici
Studiu practic- aplicativ
Strategii de abordare a temei:
- analogii între personaje din poveşti;
- asemănări, deosebiri, consecinţe.
Capacităţi vizate:
- să descrie personajele din poveşti (,,Fata babei şi fata moşneagului” , ,,Sarea în bucate”,
,,Puf Alb şi Puf Gri”, ,,Pinnochio”);
- să facă generalizări;
- să stabilească legătura cauză-efect, comportament-consecinţe;
- să evidenţieze analogii între personaje, întâmplări.
Cuvinte călătoare Anul I, Nr. 1
7
Joc de rol
Povestirea ,,Sarea în bucate” este prezentată printr-o secvenţă de dialog dintre împărat şi
fiicele sale. Copiii mimează pe rând comportamentul fetei cele mici şi a fetelor mai mari, se
aminteşte sfârşitul poveştii, subliniind morala: ,,Întotdeauna când eşti sincer vei fi răsplătit.”
Situaţii problemă:
,,Cum aţi fi procedat dacă aţi fi fost în locul lui Puf Gri?”
„Andrei sparge din greşeală, cu mingea, geamul unei săli de clasă, priveşte în jur şi
constată că nu l-a văzut nimeni. Ce credeţi că trebuie să facă Andrei?”
Comentarea proverbelor: ,,Minciuna are picioare scurte.” ;
„ Greşeala recunoscută este pe jumătate iertată.”;
Povestire/ repovestire ,, Puf Alb şi Puf Gri”;
Desen - ,,Desenează iepuraşul care a avut un comportament corect”;
Joc didactic: „Da sau nu”
Scop: identificarea de comportamente dezirabile/ indezirabile.
Se citesc pe rând comportamente, iar copiii ridică paleta verde pentru DA şi paleta roşie
pentru NU;
Joc de identificare a emoţiilor: ,,Cum m-am simţit când am fost sincer, cum m-am simţit
când am minţit?”
Scop: identificarea emoţiilor pe care le trăim când suntem sinceri sau spunem minciuni.
De reţinut! În rândul prietenilor, sinceritatea este prima condiţie ca prietenia să fie adevărată.
Sinceritatea nu înseamnă să spui tot ce gândeşti, ci să gândeşti tot ce spui.
Sinceritatea este forma cea mai îndrăzneaţă a curajului.
Teme de reflecţie Există lucruri cu adevărat importante (principii, drepturi, datorii), pe care trebuie să le
respectăm chiar cu preţul unor suferinţe. Deciziile etice corecte nu sunt întotdeauna intuitive, ci
necesită un efort de investigare.
Există multe entităţi morale, în afară de noi înşine şi cei apropriaţi nouă.
Faptele noastre cotidiene au consecinţe importante asupra entităţilor morale din lumea
întreagă.
Bibliografie generală:
1. Belski, A., Enciclopedia înţelepciunii, Ed. ROSSA;
2. Rughiniş, Cosima, 2012, Perspective şi competenţe etice;
3. Stan, L., 2014, Pedagogia preşcolarităţii şi şcolarităţii mici, Ed. Polirom, Iaşi;
4. Bernea, E., 2006, Îndemn la simplitate, Ed. Vremea, Bucureşti.
Cuvinte călătoare Anul I, Nr. 1
8
CULTIVAREA CREATIVITĂŢII LA ELEVII DIN CICLUL PRIMAR
prof. Dan Paul Huţuleac - Şcoala Gimnazială „Al. I. Cuza”, Dorohoi
Termenul de creativitate a fost larg asimilat în limbile de circulaţie internaţională abia în a
doua jumătate a secolului al XX-lea, deşi el mai fusese utilizat sporadic şi în trecut. Procesul creativ
poate fi explicat printr-o listă a trăsăturilor de personalitate care corelează mai frecvent şi mai bine
creativitatea.
Creativitatea pedagogică defineşte modelul calităţilor necesare educatorului /cadrului
didactic pentru proiectarea şi realizarea unor activităţi eficiente prin valorificarea capacităţilor sale
de înnoire permanentă a acţiunilor specifice angajate la nivelul sistemului şi al procesului de
învăţământ.
Trăsăturile de personalitate asociate cu capacitatea creativă ar putea fi : capacitatea de a
gândi abstract, flexibilitatea gândirii, fluenţa ideaţională, o inteligenţă generală superioară,
sensibilitatea la probleme, legată de un mai pronunţat spirit de observaţie şi de o mai bună
receptivitate, curiozitate, încredere în sine, dispoziţia de a-şi asuma scopuri îndepărtate şi
autoimpuse, perseverenţă în urmărirea lor, nevoia de a realiza ceva, independenţă în gândire.
Creativitatea face posibilă crearea de produse reale sau pur mintale, constituind un progres
în planul social. Componenta principală a creativităţii o constituie imaginaţia, dar creaţia de valoare
reală mai presupune şi o motivaţie, dorinţa de a realiza ceva nou, ceva deosebit. Şi cum noutatea nu
se obţine cu usurinţă, o altă componentă este voinţa, perseverenţa în a face numeroase încercări şi
verificări.
Creativitatea presupune existenţa a trei însuşiri:
Fluiditatea – posibilitatea de a ne imagina în scurt timp un mare număr de imagini, idei,
situaţii etc.
Plasticitatea constă în uşurinţa de a schimba punctul de vedere, modul de abordare a unei
probleme când un procedeu se dovedeşte inoperant.
Originalitatea este expresia noutăţii, a inovaţiei. Ea se poate constata, când vrem să testăm
posibilităţile cuiva, prin raritatea statistică a unui răspuns, a unei idei.
Fiecare dintre aceste trei însuşiri are însemnătatea ei, dar caracteristica principală rămâne
originalitatea, ea garantând valoarea rezultatului muncii creatoare.
Creativitatea expresivă se manifestă liber şi spontan în desenele sau construcţiile copiilor
mici. Nu se pune problema, la acest nivel, de originalitate. Este însă un mijloc excelent de a cultiva
aptitudinile creatoare ce se vor manifesta ulterior.
Creativitatea inovatoare o găsim la oamenii caracterizaţi ca fiind „talente”. Ei realizează
opere a căror originalitate este remarcată cel puţin pe plan naţional.
Creativitatea emergentă este caracteristică geniului, omului care aduce schimbări radicale,
revoluţionare într-un domeniu şi a cărui personalitate se impune de-a lungul mai multor generaţii.
In afară de aceste aspecte, dacă nu creativitatea, cel puţin imaginaţia este necesară fiecăruia
dintre noi în condiţiile vieţii obişnuite.
In ce priveşte factorii creativităţii, se poate vorbi, mai întâi, de aptitudini pentru creaţie.
Există anumite structuri cerebrale, pe care nu le cunoaştem, care favorizează imaginaţia, ele creând
predispoziţii de diferite grade pentru sinteza unor noi imagini, unor noi idei. Totuşi, e nevoie de
intervenţia mediului, a experienţei pentru ca ele să dea naştere la ceea ce numim talent. Al doilea
factor care trebuie amintit este experinţa, cunoşţintele acumulate. Importantă nu este doar cantitatea,
Cuvinte călătoare Anul I, Nr. 1
9
bogăţia experienţei, ci şi varietatea ei. Multe descoperiri într-un domeniu au fost sugerate de
soluţiile găsite în altă diciplină.
Se disting două feluri de experienţe:
a) o experienţă directă, acumulată prin contactul direct cu fenomenele sau prin discuţii
personale cu specialiştii;
b) o experienţă indirectă, obţinută prin lectură sau audierea de expuneri.
Alţi factori interni ai dezvoltării creativiăţii sunt motivaţia şi voinţa. Creştera dorinţei, a
interesului pentu creaţie, ca şi a forţei de a birui obstacole are, evident, un rol notabil în susţinerea
activităţii creatoare. Societatea are o influenţă deosebit de importantă pentru ănflorirea spiritiului
creativ ăntr-un domeniu sau altul. În primul rând, intervin cerinţele sociale. Un alt factor determinat
în stimulare creativiăţii îl constituie gradul de dezvoltare a ştiinţei, tehnicii, artei.
Ȋn procesul de creaţie se pot distinge patru faze : pregătirea, incubaţia, iluminarea şi
elaborarea (împreună cu verificarea). Cu diferenţele de rigoare, aceste etape se întâlnesc atât în
creaţia artistică, cât şi în cea ştiinţifică sau tehnică. Nu întotdeauna etapele se succed în această
ordine şi nu întotdeauna sunt la fel de importante. Prima şi ultima fază (pregătirea şi verificarea)
sunt organizate în mod raţional şi se desfăşoară conţtient, fiind proprii creaţiei ştiinţifice şi tehnice.
Celelalte două (incubaţia şi iluminarea) sunt nelipsite în orice proces creator, indiferent de domeniu.
Pregătirea (prepararea) este o fază complexă, buna ei desfăşurare depinde de creator, de
conştiinciozitatea cu care el se ocupă de problema în speţă, dar mai ales de întreaga lui pregătire
generală şi în specialitatea respectivă.
Cu formularea problemei, faza de pregătire nu s-a terminat. Adesea ea acoperă demersurile
investigative şi rezolutive de care este în stare persoana : informarea minuţioasă asupra ,,istoricului”
problemei, asupra tentativelor altora de a o soluţiona, apoi emiterea iptezelor şi verificarea lor
mintală sau practică.
Pentru parcurgerea cu succes a acestei faze, persoana trebuie să posede :
- capacităţi evaluative;
- deschidere faţă de experienţă;
- plasticitate memorială;
- atenţie distributivă;
- manipularea unui bogat material informaţional;
- capacitate de concentrare;
- originalitatea gândirii;
- fluiditate (uşurinţa şi rapiditatea asociaţiilor între imagini şi idei;
- capacitatea de concentrare;
- motivaţie;
- deprinderi de muncă disciplinată;
- rezistenţă fizică şi psihică.
Incubaţia, privită din afară, pare o perioadă pasivă de odihnă, o pauză sau o întrerupere voită
a efortului. Socotită aşa, ea n-ar putea figura drept etapă a procesului de creaţie, deşi este.
Iluminarea (inspiraţia) este momentul străfulgerării ideii. Răspunsul pe care-l căutăm na
apare ca o iluminare bruscă a conştiinţei, ca o intuiţie instantanee şi aproape miraculoasă. În unele
cazuri iluminarea este rezultatul unei înţelegeri de ansamblu a structurii dinamicea unui lucru sau
fenomen.
Cuvinte călătoare Anul I, Nr. 1
10
Elaborarea, completată cu verificarea, solicită multă perseverenţă, meticulozitate şi
ingeniozitate pentru a duce creaţia la bun sfârşit în cele mai mici detalii ale sale şi apoi multă
încredere în sine şi în opera creată, pentru a o impune opiniei publice.
Problema educării deliberate a puterii de producţie creatoare a fost pusă încă de la începutul
secolului trecut.Prin însăşi trăsătura ei definitorie – originalitatea – ca ceva nou şi imprevizibil,
creativitatea pare a fi incompatibilă cu ideea de educare deliberată.
Factorul intelectual (imaginaţie, gândire, tehnici operaţionale) este relativ mai uşor educabil,
deşi persistenţa în timp a efectelor unui curs sau a unei metode nu este mare. Factorii de
personalitate în sensul larg al noţiunii, care ţin de atitudini, motivaţii, caracter, deprinderi de lucru
se lasă mai greu influenţaţi în direcţia şi cu intensitatea dorită de noi, dar odată achiziţiile educative
dobândite, persistenţa lor nu se mai măsoară în luni, ci în ani sau etape de vârstă.
La educarea creativităţii sunt importante, deopotrivă, metodele, relaţia profesor-elevi
(autentic democratică şi de cooperare), atitudinea adultului faţă de elev (deschisă şi receptivă faţă de
copil şi de valorile creativităţii sale) şi atmosfera pe care cadrul didactic o instaurează în clasă.
Trebuie să fim conştienţi şi să combatem anumite piedici în calea manifestării imaginaţiei,
creativităţii. Asemenea obstacole exterioare sau inerente individului sunt denumite, de obicei,
blocaje.
Factori care blochează manifestările creative ale elevilor :
a) Blocaje culturare. Conformistul este unul din ele: dorinţa oamenilor ca toţi cetăţenii să
gândescă şi să se
poarte la fel. Cei cu idei sau comportări neobişnuite sunt priviţi cu suspiciune şi chiar cu
dezaprobare, ceea ce constituie o descurajare pentru asemenea persoane. Apoi, există, în general, o
neîncredere în fantezie şi o preţuire exagerată a raţiunii logice, a raţionamentelor.
b) Blocaje metodologice sunt acelea ce rezultă din procedeele de gândire. Aşa e cazul
rigidităţii algoritmilor anteriori. Se numeşte algoritm o succesiune determinată de operaţii
permiţând rezolvarea unei anumite categorii de probleme. Noi suntem obişnuiti să aplicăm într-o
situaţie un anume algoritm şi, deşi nu pare a se potrivi, stăruim în a-l aplica, în loc să îcercam
altceva. De asemenea, se observă cazuri de fixitate funţională: folosim obiectele şi uneltele potrivit
funcţiei lor obuişnuite şi nu ne vine în minte să le utilizăm altfel. Tot în această categorie de blocaje
găsim şi critica prematură, evidenţiată de Al. Obsborn, unul din promotorii cultivării creativităţii.
Atunci când ne gândim la soluţionarea unei probleme complexe, spune el, sunt momente când ne
vin în monte tot felul de idei. Dacă, îndată ce apare o sugestie, ne apucăm sa discutăm valoarea ei,
acest act blocheză venirea altor idei în conştiinţă.
c) Blocaje emotive. Factorii afectivi au o influenţă importantă: teama de a nu greşi, de a nu
se face de râs, poate împiedica pe cineva să exprime şi să dezvolte un punct de vedere neobiănuit.
De asemenea, graba de a accepta prima idee este greşită, fiindcă rareori soluţia apare de la început.
Unii se dtă de a-i întrece pe alţii implică evitarea ideilor prea deosebite şi dăunează procesului de
creaţie.
Creativitatea elevilor se poate aprecia pe baza anumitor criterii :
Randamentul şcolar. Notele şcolare, ca expresie a randamentului la învăţătură, nu pot
reflecta întru totul nivelul creativităţii. Elementele care opun aceste două categorii sunt mai
semnificative decât cele care le apropie. Există şi aspecte comune creativităţii şi performanţei
şcolare : volumul de informaţii, fluiditatea gândirii, gândirea independentă, perseverenţa în
urmărirea scopului. Majoritatea cercetătorilor au ajuns la aceeaşi concluzie : la aceleaşi rezultate pe
plan şcolar ajung atât elevii preponderent inteligenţi, cât şi cei preponderent creativi. Doar calea e
Cuvinte călătoare Anul I, Nr. 1
11
diferită : primii-printr-o muncă susţinută şi ordonată, ceilalţi prin spontaneitate şi salturi în utilizarea
efortului.
Realizările trecute ale elevului. Acestea constituie un criteriu sigur pentru o primă selecţie a
,,vârfurilor”. O simplă enumerare a succeselor, ca răspuns la chestionarele date de cadrul didactic, îl
plasează pe elevul respectiv în rândul celor cu potenţial creativ ridicat. Metoda nu mai este
discriminantă când coborâm pe scara nivelurilor creativităţii sau la un potenţial creativ care nu a
avut încă prilejul sau nu i-a sosit timpul să se manifeste.
Testele obiective de investigare a cretivităţii. Testele sunt destinate să măsoare creativitatea
în accepţiunea ei de potenţial creativ şi nu vreo formă particulară, ci potenţial creativ general.
Indiferent de proba administrată, criteriile de cotare sunt mereu aceleaşi pentru fiecare factor :
fluenţa se exprimă în numărul total de răspunsuri; flexibilitatea prin numărul de categorii diverse la
care pot fi raportate soluţiile date, respectiv direcţiile de gândire; elaborarea funcţie de
complexitatea şi amănuntele precizate, de nota de concretitudine şi elementele introduse în
prezentarea soluţiei propuse.
Aprecierea colegilor şi a profesorilor. Cercetătorii afirmă că, împotriva aşteptărilor, elevii
identifică mai corect pe colegii creativi decât o fac profesorii.
Alte modalităţi. Fiind un fenomen care angajează cu prioritate o multitudine de trăsături ale
personalităţii, creativitatea mai poate fi investigată şi prin metode ,,clinice”: anamneza (adică
metoda biografică), inventariile de interese sau de personalitate.
Deşi pare paradoxal, creativitatea este educabilă. Pentru dezvoltarea creativităţii la elevi
există două căi :
a) modernizarea sistemică a învăţământului, în toate verigile şi amănuntele sale, în lumina
unei pedagogii a creativităţii;
b) introducerea unui curs aplicativ de creativitate ca o materie de sine stătătoare, repetabil la
anumite intervale de timp. Acesta va avea un triplu caracter: interdisciplinar ( ca metodologie,
material faptic şi aplicaţii), supradisciplinar (ca realizare şi finalitate) şi paradisciplinar (ca plasare
în programa şcolară, alături de celelalte discipline de studiu).
Aspiraţia spre dezvoltarea spiritului creativ a dus la conceperea unor metode care, pe de o
parte, să combată blocajele, iar pe de alta, să favorizeze asociaţia cât mai liberă a ideilor.
Metodele de cultivare a creativităţii sunt tradiţionale ( modernizate şi completate în funcţie
de obiectivele propuse) şi speciale. Ȋn prima categorie intră regândirea şi inovaţiile aduse în
metodologia evaluării randamentului şcolar al elevului, metodele active deja cunoscute şi frecvent
utilizate de cadrele didactice, învăţarea prin descoperire dirijată. Între tehnicile de stimulare a
capacităţilor creatoare amintim brainstormingul (considerat un procedeu, dar mai ales ridicat la
rangul de principiu), sinectica (însemnând în esenţă valorizarea analogiilor), testele de potenţial
creativ utilizate ca exerciţii, o serie de alte tehnici speciale de descătuşare a originalităţii.
Câtă vreme creaţia era socotită un privilegiu dobândit ereditar de o minoritate, şcoala nu s-a
ocupat în mod special de acest aspect, deşi s-au creat şi clase speciale pentru supradotaţi. Pe lângă
efortul tradiţional de educare a gândirii critice, stimularea fanteziei apare si ea ca un obiectiv major.
Aceasta implică schimbări importante, atât în mentalitatea profesorilor, cât şi în ce priveşte
metodele de educare şi instruire.
În primul rând, trebuie schimbat climatul, pentru a elimina blocajele culturale şi emotive,
puternice în şcoala din trecut. Se cer relaţii destinse, democratice, între elevi şi profesori. Apoi,
modul de predare trebuie să solicite pariciparea, iniţiativa elevilor prin folosirea metodelor. În fine,
Cuvinte călătoare Anul I, Nr. 1
12
fantezia trebuie şi ea apreciată corespunzător, alături de temeinicia cunoştinţelor, de raţionamentul
riguros şi de spiritul critic.
Produsul creator reflectă complexitatea corelaţiilor subiect-obiect. corelaţii angajate la
nivelul acţiunii educaţionale/didactice prin multiplicarea corespondenţelor pedagogice necesare
între obiectivele pedagogice - conţinuturile pedagogice - strategiile de predare-învăţare-evaluare,
direcţionate special pentru realizarea unui învăţământ prioritar formativ.
Domeniul educaţiei dezvoltă un spaţiu şi un timp pedagogic deschis creativităţii în plan
individual (creativitatea cadrului didactic, creativitatea elevului), colectiv (creativitatea colectivului
didactic, creativitatea clasei de elevi, creativitatea microgrupurilor de elevi) şi social (creativitatea
organizaţiei şcolare, creativitatea comunităţii educaţionale, naţionale, teritoriale, locale).
Procesul creator de tip pedagogic este angajat la nivelul proiectării didactice/educaţiei care
presupune valorificarea etapelor de pregăure-incubaţie-iluminare-verificare a modului de realizare a
lecţiei, în sens prioritar formativ.
Primele două etape - pregătirea şi incubaţia - impun un anumit (auto)control pedagogic,
exercitat de cadrul didactic în diferite contexte educaţionale. Etapa iluminării presupune înţelegerea
deplină a situaţiei didactice/educative create stimulând decizia originală şi eficientă, condensată
afectiv într-un anumit moment. de eliberare.
Etapa verificării definitivează procesul creator, exprimat printr-un produs specific – simbol,
sens verbal, obiect, acţiune, relaţie socială etc. - care respectă particularităţile domeniului de
referinţă (ciclu, disciplină de învăţământ), acţionând la nivelul perfecţionării corelaţiei subiect-
obiect, angajată în mediul şcolar şi extraşcolar
Produsul creator de tip pedagogic este situat la nivelul inventivităţii care reflectă capacitatea
educatoarelor, învăţătorilor, profesorilor, de ,,a produce" corelaţii instrucţionale şi educaţionale noi
(vezi corelaţia subiect-obiect. dezvoltată la nivelul structurii acţiunii educaţionale/didactice) în
raport cu realizările anterioare).
În această accepţie, valorificând o teză de bază, afirmată la nivelul praxiologiei - ,,orice
lucru bine făcut este un lucru nou" (Kotarbinski, Tadeusz) - orice activitate didactică/educativă
eficientă este o activitate nouă care asigură adaptarea proiectului pedagogic la situaţiile concrete ale
clasei şi ale câmpului psihosocial, aflate într-o continuă schimbare şi transformare. Această tendinţă
susţine în timp (auto)perfecţionarea permanentă a activităţii didactice/educative cu efecte
optimizante nu numai în plan psihopedagogic, ci şi în plan social (cultural, politic, economic).
Bibliografie
1.Cerghit, Ioan, Metode de învăţământ, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1976
2.Stoica, Ana, Creativitatea elevilor. Posibilităţi de cunoaştere şi educare, Bucureşti, Editura
Didactică şi Pedagogică, 1983
3.Voiculescu, Florea, Analiza resurse-nevoi şi managementul strategic în învăţământ,
Bucureşti, Editura ,,Aramis”, 2004
Cuvinte călătoare Anul I, Nr. 1
13
LA ÎNCEPUT DE DRUM
prof. Mihaela Halici– Școala Gimnazială „A. I. Cuza”, Dorohoi
„Doamne, ce mai trece vremea!
Iată a trecut un an,
Gâgâlici cu uniforme,
Fără vise, cu ghiozdan.”
Era o zi superbă de toamnă. Am trecut pragul clasei noastre cu emoții, cu sfială, dar curioși
să aflăm ce taine ascunde „palatul” despre care ne vorbea doamna învățătoare. Și am descoperit...
Am sărbătorit mămicile!
Cu prietenii la teatru... … și la cinema…
L-am întâmpinat pe Moș Crăciun.
Am aflat povești fascinante.
Cuvinte călătoare Anul I, Nr. 1
14
Și timpul a trecut ca un vis frumos. Am pășit într-o nouă clasă, pregătiți să descoperim alte
și alte lucruri interesante. Aceștia suntem noi, clasa pregătitoare B, culegând la final roadele muncii
de un an.
Sărbătorim ziua școlii și totodată... Mica Unire.
Ne- am făcut prieteni noi... Ne place să pictăm și să desenăm și lucruri frumoase realizăm.
Am învățat să fim ecologiști!
Cuvinte călătoare Anul I, Nr. 1
15
GÂNDURI…
prof. Irina Alexa – Școala gimnazială „A. I. Cuza”, Dorohoi
Suntem elevii clasei I A Step by Step
de la Școala Gimnazială „Al. I. Cuza”,
Dorohoi. Clasa este formată din 24 școlari: 9
fete și 15 băieți, îndrumată de d-nele
învățătoare Postolache Floarea și Alexa Irina.
A fost un an bogat în realizări, cu
participări la multe activități interesante, la
concursuri: „Amintiri din copilărie”,
„Mărțișorul la români”, „Topârceniana”,
„Minunea Învierii”. La nivelul clasei a luat
ființă o formație de dansuri populare „Mlădițe
dorohoiene”. Am avut și spectacole în care ne-am comportat ca niște adevărați artiști.
Debutul în viața de școlar nu a fost tocmai ușor. Zi de zi ne-am dat seama că dincolo de joc
e ceva mai mult. E responsabilitatea de a fi elev cu tot ce înseamnă acest lucru.
Trebuie să fii ordonat, punctual, trebuie să fii atent, să citești, să scrii, să socotești. Să
respecți regulile, să te comporți ca un adevărat elev. Să fii copil mare! Ne-am străduit… și până la
urmă AM REUȘIT!
Cuvinte călătoare Anul I, Nr. 1
16
MESERIA DE DASCĂL
prof. Irina Purușniuc– Școala Gimnazială „A. I. Cuza”, Dorohoi
„Fericit este copilul care găsește în fiecare etapă a drumului pe educatoriul capabil să insufle
treptat forța și elanul necesare împlinirii destinului său de om”.
Școala este un adevărat laborator de modelare a micilor personalități care vor deveni
cetățeni responsabili ai societății. Mai întâi, e o clădire mai nouă sau mai veche, cu coridoare lungi
și drepte sau întortochiate și misterioase, cuprinzând săli de clasă cu băncuțe, scaune, calculatoare și
material didactic. Dar, mai presus de toate, școala este un spațiu viu, atrăgător, o organizație
complexă care promovează adevăratele valori culturale în rândul micilor ucenici.
Sufletul școlii îl reprezintă elevii și cadrele didactice înlănțuiți într-o ecuație cu multe
necunoscute, al cărei rezultat îl reprezintă formarea. Elevul vine la școală pentru că trebuie, iar mai
apoi descoperă ce bine se simte în mijlocul unui colectiv cu vârste apropiate, cu elanuri infantile, cu
dorința de a cuceri lumea și de a o face mai bună. Dascălul este acea persoană care îl călăuzește
printr-n univers complicat, dar seducător, care îi sugerează metode de explorare a lumii.
Elevii clasei I B, îndrumați de prof. înv. primar Purușniuc Irina, au realizat pe parcursul
anului școlar 2016-2017 numeroase proiecte și parteneriate educaționale cu diferite instituții locale
precum:
„Micii românași”
„Primăvară, bine ai venit!”
„Eroi de lângă noi”
„Frumusețea diversității”
„Prietenii naturii”
„Vine, vine Moș Crăciun”
Cuvinte călătoare Anul I, Nr. 1
17
Dintre proiectele desfășurate mai amintim:
- „Știm să circulăm corect!”
- „Pace și nonviolență pentru copiii lumii”
- „Cum evităm actele de violență?”
- „E ziua ta, mămico!”
- „Merg la teatru și la film cu prietenii”
- „1 Iunie, ziua tuturor copiilor”
De asemenea, elevii clasei I B au participat la concursuri locale, județene, naționale și
internaționale obținând multe diplome și premii, dintre care menționăm:
- Comper – Comunicare; Comper – Matematică
- Mărțișorul, dar al primăverii
- Fir de mărțișor
- Grigore Vieru, poet național
- Ciuboțica lui Moș Nicolae
- Artur Verona
- Fiți și voi EcoAmici
- Copiii, prietenii planetei albastre.
În derularea acestor activități ne-au fost alături părinții copiilor, conducerea școlii și
colaboratorii echipelor de proiecte care au ajutat la crearea unui mediu ambiant eficient, stimulativ,
motivațional.
„Școala părinților clasei I B”
„Sunt absolvent al clasei I”
Cuvinte călătoare Anul I, Nr. 1
18
CUNOAŞTEREA PERSONALITĂŢILOR ROMÂNEŞTI PRIN ATELIERE DE LUCRU
SPECIFICE INTELIGENŢELOR MULTIPLE
prof. Irina Puruşniuc – Şcoala Gimnazială „A. I. Cuza”, Dorohoi
A cunoaşte bine trecutul, a cinsti înaintaşii, a preţui la valoarea cuvenită învăţăturile
strămoşilor constituie premisa pentru un prezent veridic şi un viitor sub auspiciile speranţei,
prosperităţii.
Nu e uşor lucru să-i atragi pe cei mici spre meandrele trecutului atunci când aceştia sunt
deprinşi a opera cu obiecte concrete, potrivit specificului vârstei lor. Cu atât mai mult ar eşua orice
tentativă de a le preda atunci când vorbim despre rolul personalităţilor la dezvoltarea economică,
culturală a ţării. Iar ca un copil să nu afle despre profunzimea lui Iorga ori Enescu, despre
unicitatea lui Eminescu, de pensula maestrului Luchian este de neconceput.
Din aceste considerente am adoptat o abordare deosebită a modului în care elevii vor
cunoaşte personalităţile româneşti. Pornind de la lucrarea „Teoria inteligenţelor multiple” elaborată
de Howard Gardner în 1985, am conceput activităţi pe ateliere de lucru specifice celor opt tipuri de
inteligenţă în cadrul disciplinei opţionale „Personalităţi locale”. Această teorie oferă noi baze în
realizarea programelor de instruire diferenţiată a elevilor. Gardner susţine că omul poate rezolva o
situaţie problematică apelând la una sau mai multe tipuri de inteligenţă dintre cele opt pe care le
posedă:
1) inteligenţa lingvistică;
2) inteligenţa logico-matematică;
3) inteligenţa spaţial-vizuală;
4) inteligenţa muzicală;
5) inteligenţa corporal-kinestezică;
6) inteligenţa naturalistă;
7) inteligenţa interpersonală;
8) inteligenţa intrapersonală.
Cele opt tipuri de inteligenţă sunt dezvoltate diferit de la un individ la altul şi acţionează în
interdependenţă. Fiecare om are capacitatea de a dezvolta aceste forme de inteligenţă la un nivel
rezonabil, dacă este încurajat şi primeşte o instruire adecvată.
În cadrul curriculum-ului la decizia şcolii am ales o disciplină care să-i atragă în mod plăcut
pe elevi în sfera studierii personalităţilor locale. Opţionalul a fost conceput pe ateliere de lucru,
corespunzătoare tipurilor de inteligenţă amintite mai sus, fiecare având resurse şi activităţi de
învăţare diferite, specifice laturii vizate.
Sarcinile atelierelor se pot distribui înaintea desfăşurării lecţiei. Elevii se pot înscrie în ce
atelier doresc să lucreze la aflarea cerinţelor de lucru. Preferinţele acestora dezvăluie formele de
inteligenţă în care aceştia excelează, oferind învăţătorului sau educatorului noi date în cunoaşterea
copiilor. Nu e obligatoriu să se constituie toate cele opt grupe iar elevii au libertatea pentru
rezolvarea uneia sau mai multor sarcini.
Deoarece judeţul Botoşani se poate mândri cu o întreagă suită de personalităţi de elită din
sfere variate de activitate, ne-am propus ca primul an de studiu să vizeze doar oamenii de cultură şi
de ştiinţă ai acestui judeţ. Opţionalul se realizează la nivelul mai multor arii curriculare,
predominând „Om şi societate”, „Limbă şi comunicare”, „Arte”, pe parcursul a doi ani şcolari,
având ca obiectiv transcurricular dezvoltarea orizontului cultural şi cultivarea gustului estetic.
Utilizând lucrul pe ateliere obiectivele de referinţă şi, implicit, activităţile de învăţare se regăsesc
din arii curriculare diferite, în funcţie de tipul de inteligenţă vizat.
Cuvinte călătoare Anul I, Nr. 1
19
Conţinuturile învăţării reunesc:
a) Personalităţi din domeniul literaturii şi artei:
limbă şi literatură : Mihai Eminescu (n. Botoşani), Demonstene Botez (n. Hulub-Dângeni), Ion
Istrate (n. Alba-Hudeşti), Haralambie Ţugui (n. Dorohoi), Ion Crânguleanu (n. Coşula), Al.
O. Teodoreanu (Păstorel) (n. Dorohoi), Octavian Cotescu (n. Dorohoi).
artă : George Enescu (n. Liveni), Ştefan Luchian (n. Ştefăneşti), OctavBăncilă (n. Botoşani).
b) Personalităţi ştiinţifice:
ştiinţe ale naturii – geografie : Grigore Antipa (n. Botoşani), DimitrieBrândză (n. Viişoara),
Nicolae Leon (n. Botoşani);
matematică : Dimitrie Pompeiu (n. Dimăcheni), Octav Onicescu (n. Botoşani);
medicină : Mihai Ciucă (n. Săveni), Constantin Vârnav (n. Hilişeu), Leon Dănăilă (n.
Darabani).
c) Istorie-filosifie-critică: Nicolae Iorga (n. Botoşani), Alexandru Graur (n. Botoşani), August
Treboniu Laurian (n. Botoşani)
Dintre formele de activitate utilizate, cu rezultate notabile sunt : studiile de caz, eseurile,
medalioanele literare, şezătorile, recenziile, concursurile, expoziţiile de carte, excursiile şi vizitele la
muzee, case memoriale etc. numărul de ore afectat studiului unei personalităţi este la latitudinea
învăţătorului iar planificarea subiectelor lecţiilor poate fi în concordanţă cu calendarul
evenimentelor.
Un exemplu de activitate pe ateliere de lucru îl constituie subiectul unei lecţii de
sistematizare a cunoştinţelor, realizat sub forma unui medalion literar. În urma discuţiilor,
documentării şi studierii vieţii şi activităţii lui Mihai Eminescu, precum şi a vizitei efectuate la
complexul cultural de la Ipoteşti, elevii au primit următoarele sarcini de lucru:
1) Pentru dezvoltarea inteligenţei lingvistice
- Creează un dialog cu unul dintre personajele eminesciene;
- Prezintă pe scurt, un fragment preferat din basmul „Făt-Frumos din Lacrimă”
- Scrie câteva versuri, pornind de la rimele : „izvor/dor”, „albastru/măiestru”.
2) Pentru dezvoltarea inteligenţei logică-matematică
- Compune o problemă folosind personaje ori teme abordate de poet care să se rezolve prin
operaţiile de înmulţire şi împărţire;
- Enumeră două asemănări şi două deosebiri între sultanul Baiazid şi Mircea cel Bătrân;
- Creează un exerciţiu (cu necunoscute) în care să foloseşti cele patru operaţii, iar necunoscutele
să le înlocuieşti cu personaje eminesciene.
3) Pentru dezvoltarea inteligenţei spaţiale
- Desenează un peisaj din natură, aşa cum este prezentat în poezia lui Eminescu;
- Marchează pe harta României locul naşterii şi morţii poetului;
- Modelează din plastilină personajul preferat din opera lui Eminescu.
4) Pentru dezvoltarea inteligenţei corporal-kinestezice
- Imită mişcările lui Făt-Frumos din Lacrimă în lupta lui cu Muma-Pădurii;
- Folosind mişcări ale corpului, prezintă acţunea din „Somnoroase păsărele”;
- Simulează mişcarea codrului în bătaia vântului, aşa cum este prezentată în „Ce te legeni…”.
5) Pentru dezvoltarea inteligenţei muzicale
- Interpretaţi muzical una din poeziile eminesciene : „Mai am un singur dor”, „Revedere”, „Pe
lângă plopii fără soţ” etc.;
- Imită prin mişcări ritmice susurul izvorului;
- Reprodu zgomote pe care le fac personajele în timpul acţiunii basmului „Făt-Frumos din
Lacrimă” sau „Călin Nebunul”.
6) Pentru dezvoltarea inteligenţei interpersonale
- Realizează un interviu cu poetul;
Cuvinte călătoare Anul I, Nr. 1
20
- Simulează dialogul dintre Baiazid şi Mircea cel Bătrân;
- Participă la o dezbatere realizată de învăţător pe marginea atitudinii poetului sau a unui personaj
eminescian.
7) Pentru dezvoltarea inteligenţei intrapersonale
- Imaginează-ţi că eşti un personaj dintr-o poezie / basm al poetului. Cum te-ai fi comportat?
- Fă o comparaţie între tine şi un personaj eminescian;
- Cum ai proceda pentru ca Baiazid sau Muma-Pădurii să-şi recunoască defectele?
8) Pentru dezvoltarea inteligenţei naturaliste
- Încadrează animalele întâlnite în poeziile autorului în mediile lor de viaţă;
- Descoperă relaţiile existente între natură şi sentimentele poetului în „Sara pe deal”;
- Descrie un animal/o plantă din opera lui Eminescu.
Prin conţinutul informaţional vehiculat în cadrul acestor activităţi literar artistice, elevii iau
contact cu o multitudine de idei şi trăiesc spontan şi sincer situaţiile redate. Activităţile pe ateliere
de lucru sunt atractive şi dinamizatoare prin care elevul îşi dezvoltă capacitatea de exprimare orală
şi scrisă, îşi cultivă creativitatea şi îşi lărgeşte orizontul de cunoaştere. Având o atitudine
încurajatoare, învăţătorul sau educatorul va stimula spontaneitatea copiilor, creând astfel stări
pozitive necesare pentru antrenarea acestora în rezolvarea sarcinilor.
BIBLIOGRAFIE
1) Angelica Barbu, Elena Bucur, Stela Iacob, Otilia Arcire, „Discipline opţionale – programe
şcolare pentru învăţământul primar”, Botoşani, Ed. AXA, 2000;
2) Felicia Grigore, Cornelia Iştoc, Tereza Lupeş, „Noi prieteni te aşteaptă”, Iaşi, Ed. Optima, 2004;
3) Genilia Aanei, Violeta Cristina Irimia, „ Literatura pentru copii, accepţiuni moderne”,
Bucureşti, ed, Aramis, 2003.
Cuvinte călătoare Anul I, Nr. 1
21
PAGINA MICILOR POEȚI
înv. Marcela Racu– Școala Gimnazială „A. I. Cuza”, Dorohoi
VARA
de Nacu Antonio
Vara vine iar în fugă
Toți copiii îi adună.
Merg la mare și la munte,
Se zbenguie pe-ntrecute.
Ea ne-aduce ziua noastră.
E o pasăre măiastră,
Care cântă pe câmpii
Și ne-aduce bucurii.
Vara e tare frumoasă
Cu-a ei rochie de mireasă.
Toată lumea-i încântată
TATA
de Vasile Andrieș
E un tip glumeț
Frumos și foarte isteț.
Bun și jucăuș cu noi
Ne-nvață lucruri de soi.
Uneori are și treabă,
Nu mai stă de se-ntreabă.
Taie, scrie, meșterește
Îi dăm tot ce-i folosește.
SAVANA
de Guțic Mario
Soarele strălucește pe cer
Lângă un rinocer,
Care se bălăcea într-o baltă de
cafea
Și lângă el un om, care-l privea.
O gazelă, care fugea
De un ghepard, care o urmărea.
O girafă care mânca
Și un leu, care se odihnea.
VARA
de Adelina Apostol
Vara-i dulce, vara-i verde
Vara e multicoloră!
Fluturii s-au prins în horă
Și dansează de o oră.
Albinuțe mii și mii
Zumzăie peste câmpii
Și polenul îl adună
Ca să facă miere bună.
Cuvinte călătoare Anul I, Nr. 1
22
NOI SUNTEM VESELI, PRIETENOȘI, CURIOȘI ȘI TALENTAȚI…
prof. Alina Onofrei - Școala Gimnazială „Alexandru Ioan Cuza”
Prima zi de școală
Emoție și bucurie imensă pentru copii, dascăli , părinți și bunici...
Orice lecție este pentru noi un prilej de bucurie și trăim din plin satisfacția reușitei.
Serbarea de Crăciun 8 Martie – Surprize pentri
mămici Final de an școlar
Cuvinte călătoare Anul I, Nr. 1
23
ÎNDEMN...
Prof. înv. primar Alina Onofrei - Școala Gimnazială „Alexandru Ioan Cuza”
Zâmbeşte! Zâmbind vei comunica mai uşor cu semenii tăi!
În orice împrejurare poartă-te cu cei din jur fermecător, respectuos. Elevii tăi vor observa cu
siguranţă!
Fereşte-te de stereotipii verbale, gestuale sau de conţinut. Încearcă să fii altfel la fiecare
întâlnire cu elevii tăi.
Foloseşte fără reţinere jocul! Este acceptat la orice vârstă.
Încălzeşte întodeauna mintea elevilor tăi! Apropie-i astfel de învăţare.
Încearcă să faci din fiecare lecţie o situaţie de viaţă! Jucând cât mai multe roluri, elevul va
face primii paşi spre inserţia socială.
Învaţă-i pe elevii tăi să vorbească, dar să şi asculte pe alţii vorbind!
Fii exigent, dar drept! Elevii tăi te vor aprecia curând.
Colaborează cu elevii dar învaţă-i să decidă singuri pentru ei înşişi.
Obişnuieşte-ţi elevii să continue învăţarea dincolo de uşa clasei! Este mai greu, dar, sigur
mai eficient.
Străduieşte-te să fii eficient: să lucrezi sistematic, să fii punctual, consecvent, organizat,
optimist.
Zâmbeşte din suflet! Astfel vei realiza comunicarea adevărată cu semenii tăi!
Bibliografie: www.didactic.ro
Cuvinte călătoare Anul I, Nr. 1
24
CLASA A III-A B ESTE A „DELFINILOR JUCĂUȘI”
prof. Gheorghe Alexa – Școala Gimnazială „Alexandru Ioan Cuza”
Ați reținut? Jucăuși, nu obraznici…
Ei sunt îndrumați de domnul prof. Gheorghe Alexa. Iată câteva dintre gândurile lor:
În acest an școlar am învățat multe proverbe:
Cine are carte are parte.
Nu lăsa pe mâine ce poți face azi!
Vorba multă mult aduce.
Prietenul la nevoie se cunoaște.
Cine le ia în seamă găsește drumul bun în viață. (Andreea)
Școala-i marea noastră întâlnire de la care nu trebuie să lipsim! (Bianca)
Ne învață să ne pregătim pentru viață. (Kris)
Școala noastră este cea mai frumoasă. (Ștef)
Când e de jucat ne jucăm. Iar când e de învățat, învățăm! (Bianca)
Ne așteaptă clasele IV – VIII și după… liceul și facultatea. (Adi)
Pentru viitor aș vrea:
în loc de cărți și caiete să fie tablete; (Ariana)
ca oamenii să nu mai taie atâția copaci; (Magda)
să am o baghetă magică pentru a face o sală de sport sau, măcar, un teren mai
potrivit pentru joacă; (Naomi)
să stea mereu mama cu mine. De fapt, mama chiar este o stea pentru mine;
(Andrei)
să fie pace în lume; (Nico)
să inventez o mașină a timpului. Câte aș face cu ea! (Martin)
Poeziile următoare au participat la Concursul „Toporceniana”, organizat de Școala
Gimnazială „Ioan Murariu” Cristinești și Inspectoratul Școlar Botoșani, și au luat Premiul I.
Cântec de primăvară
– Zarzăr mic din curtea școlii,
Când tu simți povara florii?
– Într-o caldă dimineață
Când mă mângâie pe față
Primăvara, mama noastră.
– Galben viu de păpădie,
Când te-aduce pe câmpie?
– Vântul cald de primăvară
Și verdeața de pe-afară,
Ce cu drag mă înconjoară.
Dialog cu primăvara
– Primăvară cu ochi vii,
De ce-arunci cu păpădii,
Pe câmpia înverzită
Și de soare încălzită?
– Sunt bănuții veseliei
Pentru toți copiii gliei,
Ce aleargă pe câmpie
Să culeagă flori, o mie!
Cuvinte călătoare Anul I, Nr. 1
25
DELFINII JUCĂUȘI ÎN IMAGINI
Cuvinte călătoare Anul I, Nr. 1
26
Primii ani de școală
În această zi, 14-06-2017, va avea loc un
moment trist din viața noastră: ne vom despărți
de clasa a IV-a și de dragele noastre doamne
învățătoare. Privim în urmă cu regret și „ne
întrebăm cum ar fi să treacă anii mai încet”.
Ne aducem aminte de ultimul concurs,
„Amintiri din Copilărie”, la care doamnele ne-
au susținut și ne-au încurajat. Au avut multă
încredere în noi, iar cu ajutorul dumnealor am
luat o sută de puncte, medalia de aur.
La istorie am învățat că în țara noastră au
existat un Mihai, un Ștefan și un Țepeș care și-
au dat viața pentru noi.
Doamnelor învățătoare vă mulțumim din
suflet pentru susținere!
Ghiorghiescu Giorgia Elena
RĂMAS BUN, CLASE PRIMARE!
Coordonatori:
Prof. Cristina Apostu
Prof. Daniela Ropotă
Amintiri din prima zi de școală
Într-o zi mama m-a luat de mână
și m-a dus într-un loc numit școală.
Eu nu știam ce e acel loc, dar mami
mi-a spus că e foarte distractiv și
frumos acolo.
Am intrat într-o clădire mare.Am
mers la grădiniță. Ne-au întâmpinat
două doamne foarte frumoase.Mami
a vorbit cu ele. Ea mi-a zis:
- Hai, du-te la o fetiță.
Am mers la o fetiță drăguță și
deșteaptă. Ea a fost prima fată pe
care am întâlnit-o.
Eu am întrebat-o:
- Cum te cheamă?
- Delia.
- Îți voi spune de acum
Deliuța.
- Pe tine cum te cheamă? m-a
întrebat Deliuța.
- Oana.
- Îți voi spune Onuța.
În acel moment am văzut-o pe
mama cum pleacă fără mine și am
început a plânge. Toți au venit în
jurul meu, m-au ocrotit.
Am stat în bancă cu prietena mea
cea mai bună în tot acești ani.
Ponici Oana Georgiana
Cuvinte călătoare Anul I, Nr. 1
27
„TREBUIE SĂ ÎNCERCI NECONTENIT SĂ URCI FOARTE SUS, DACĂ VREI SĂ POȚI SĂ
VEZI FOARTE DEPARTE ”
Constantin Brâncuși
prof. Carmen Groza - Școala Gimnazială „A. I. Cuza”, Dorohoi
Acesta este motto-ul după care s-au ghidat elevii clasei a IV-a B în acest an școlar.A fost
un an greu,dar elevii-sprijiniți de către părinți și cadre didactice- s-au mobilizat , au muncit mult și
s-au implicat în toate activitățile școlare și extrașcolare desfășurate la clasă.
Iată câteva aspecte din aceste activități:
Serbare de Crăciun Parteneriat: „Științele în viața
omului ” „Mica Unire”
Școla altfel- Vizită la fabrica de
sticlă Surprize pentru mame de 8
Martie
Comisia metodică-activitate
demonstrativă
Am învățat să reciclăm! 1 Iunie- Parada bicicletelor În excursie
Întâlnire cu preșcolarii
Let's Do It Romania!
Parteneriat „Împreună pentru Pace!”
Cuvinte călătoare Anul I, Nr. 1
28
Emoții la sfârșit de an școlar
„Când tortul carte l-au gustat,
Primindu-și fiecare partea,
Elevii mei au constatat
Că ,în sfârșit,le place cartea!”
Concurs „Amintiri din copilărie” Bun rămas clasa a IV-a !
Cuvinte călătoare Anul I, Nr. 1
29
Acum cinci ani,când am început școala, doamna învățătoare mi-a spus
proverbul: „Cartea înseamnă libertate”, pe care multă vreme nu mi l-am
putut explica.
Abecedarul a fost primul meu prieten, deorece din el am învățat
primele litere și primele cuvinte care mi-au deschis pofta de a cunoaște tot mai
mult.
Cartea este o voce vie și un spirit care umblă și va umbla veșnic pe fața
pământului. Oamenii învață, dar cu timpul ei uită cunoștințele dobândite.Însă
cărțile rămân.Cartea este cel mai bun prieten al omului, care nu numai că
vindecă durerea,ci și lenea.Nu ne părăsește,ci ne mângâie cu tainele științei
care dăinuie în jurul nostru.
Dacă vrei să-i fii un tovarăș adevărat, trebuie să te simți atras de ea.
Nu-i da drumul și ea te va ajuta să-ți găsești rostul vieții. Unii copii percep
cartea ca pe niște file pline de cuvinte care nu au nicio importanță.Păcat!
Dacă aș putea să mă strecor în cetatea cărților, m-aș împrieteni cu o
carte și aș avea o lungă discuție cu ea.Probabil aș ruga-o să mi se deschidă ca
o poară uriașă și să mă lase să pășesc într-o altă lume. O lume a imaginației,o
lume a prieteniei și a iubirii,o lume unde uiți de griji, unde orișice lucru
neînsemnat își găsește rostul lui.
Întotdeauna o carte este scrisă cu un țel și cel mai urât lucru este să fie
citită pe jumătate.
O....carte cu ale tale file îngălbenite de vremea ce-a trecut,tot valoroasă
vei rămâne chiar dacă anii vor trece peste tine! Literele tale vor străluci
precum stelele,iar versurile-diamante vor fi.
Ailoaie Maria-Mădălina
Clasa a IV-a B
Coordonator prof. înv. primar Groza Carmen
CARTEA, IZVOR DE ÎNȚELEPCIUNE
Cuvinte călătoare Anul I, Nr. 1
30
PROIECT DE LECȚIE
prof. Groza -Şcoala Gimnazială „A.I.Cuza”, Dorohoi
Data :12 MAI 2017
Clasa: a IV –a B
Prof.înv.primar: GROZA CARMEN
Unitatea de învățământ: Şcoala Gimnazială „AL.I.CUZA” Dorohoi
Aria curriculară: Limbă şi comunicare
Disciplina de bază: Limba şi literatura română
Unitatea : Dorinţe împlinite
Subiectul: Călătoriile lui Marco Polo – ora a II- a
Tipul: mixt
Competențe specifice:
Comunicare în limba română:
1.1 – Realizarea de deducţii simple pe baza audierii unui text literar sau informative accesibil
3.1- Formularea de concluzii simple pe baza lecturii textelor informative sau literare
3.3 – Extragerea dintr-un text a unor elemente semnificative pentru a susţine o opinie referitoare la
textul citit
4.4- Povestirea pe scurt a unei secvenţe dintr-o poveste / dintr-un film/desen animat/ a unei
întâmplări imaginate sau trăite
Competențe derivate:
C1- să identifice cel puţin şase detalii prin întrebări referitoare la conţinutul textului (Cine?, Ce?,
Unde?, Cum? Când?), în timp de 5 minute;
C2- să formuleze răspunsuri la cel puţin jumătate dintre întrebările adresate;
C3- să povestească oral fragmentele din text după planul de idei;
C4- să identifice în text minim 8 caracteristici ale personajului principal, argumentând răspunsurile;
C5- să extragă din text diferite aspecte ale călătoriei conform cerinţelor în timp de 7 minute;
Elemente de strategie didactică:
a) Metode: explicaţia, conversaţia, exerciţiul,metoda Ciorchinele, Să gândim, să fim creativi în
moduri diferite;
b) Forme de organizare: frontal, individual, pe grupe;
c) Resurse materiale: fişe de lucru, culori/carioci, calculator, videoproiector, imagini, flip-
chart, materiale de modelaj şi hârtie ;
d) Evaluare: aprecieri verbale, observarea sistematică, probă orală
Bibliografie:
Ministerul Educaţiei Naţionale – Programa şcolară pentru disciplina Limba şi literatura
română clasele III-IV, Anexa nr 2 la OM 5003/ 02. 12. 2014
Ungureanu, Adalmina, 2003 „Metodica studierii limbii şi literaturii române – învăţământul
primar”, Iaşi, Editura .AS,S
Bratu, G. 2004 „Aplicaţii ale metodelor de gândire critică la învăţământul primar”, Bucureşti,
ed. Humanitas Educaţional ,
Ştefănescu, C. ; Mălureanu, F., 2004, „Ghid pentru practica pedagogică”, Focşani, Editura
Terra;
Cuvinte călătoare Anul I, Nr. 1
31
Secvenţele
instruirii şi
dozarea
Conţinutul informaţional al lecţiei Resurse
Evaluare
Activitatea
profesorului Activitatea elevilor Procedurale Materiale
Organiza-
torice
1.Moment
organizatoric 1‟
Asigur climatul adecvat
desfăşurării lecţiei şi
pregătesc materialele necesare.
Elevii îşi pregătesc manualul, caietele,
penarul.
Conversaţia
Caiete
cărţi, calculator
Frontală
Observaţia sistematică
controlul
autocontrolul
Verificarea
cunoştinţelor
5’
Verific tema cantitativ, cat
elevii rezolvă un exerciţiu pe o fişă de lucru şi calitativ
prin întrebări ( Anexa 1)
Elevii rezolvă exerciţiul
de pe fişa de lucru apoi citesc întrebările şi
răspunsurile din temă
Conversaţia exerciţiul
Fişă de lucru Individual frontal
Observarea
sistematică Aprecierea
verbală
2.Captarea
atenţiei
3’
Le prezint o aplicaţie la videoproiector care
reprezintă traseul lui Marco
Polo. Invit câte un elev pentru a identifică traseul
călătoriei.
Elevii urmăresc
prezentarea, precizând
care au fost oraşele vizitate în călătorie
Conversaţia videopro-
iector Frontal
Observarea
sistematică
Anunţarea temei şi a
obiectivelor
1‟
Astăzi, în cadrul orei de limba română vom
descoperi alte caracteristici
ale textului „Călătoriile lui Marco Polo” de Petre
Ghelmez . Voi trebuie să
citiţi corect şi cu intonaţie textul, să povestiţi
fragmentele din text, să
formulaţi şi să răspundeţi complet la întrebări şi să
identificaţi în text
caracteristici ale personajului principal.
Scriu pe tablă titlul şi autorul
textului.
Elevii recepţionează
mesajul.
Explicaţia
Videopro-
iector
Frontal
individual
Dirijarea
învăţării
( 18 min )
a ) Citirea textului : Solicit citirea textului pe
fragmente .
b)Evidenţierea structurii
textului şi a modului de
expunere
Solicit elevilor să identifice
structura textului şi modul în care este prezentat textul
c) Povestirea orală după planul de idei
Scriu pe tablă planul de idei,
solicit elevilor notarea planului în caiete şi
povestirea orală 1-2
fragmente.
Elevii citesc pe
fragmente textul
Elevii identifică structura textului - alcătuit din şase
fragmente, povestirea la
persoana a III, informaţiile clare, reale
asemănător unui text
informativ Notează planul de idei în
caiete şi povestesc pe
fragmente după plan
Lectura
textului
Explicaţia
Conversaţia
Conversaţia
Manual
Videopro- iector
Frontal
individual
Frontal individual
Individual
Frontal individual
Aprecieri verbale
Observarea
sistematică
Obţinerea performanţei
( 10 min )
Voi propune următorul joc :
Să gândim , să învăţam şi
să fim creativi în moduri
diferite ” –conform instruirii diferenţiate prin inteligenţe
multiple.
Se formează 6 grupe având sarcini diferite :
I. Grupa scriitorilor:
Completați spațiile lacunare
cu informații din text (Anexa
2)
II. Grupa matematicienilor : 1.Scrieți cu cifre romane
anul nașterii lui Marco Polo
și anul morții sale. 2. Află câți ani a trăit Marco
Polo.Scrie vârsta lui cu cifre
romane. 3. Folosind datele numerice
din ultimul fragment,
alcătuiți o problemă și
Se recepţionează mesajul.
Elevii formează cele 6 grupe şi citesc sarcinile
date.
Elevii îndeplinesc
sarcinile cerute.
Elevii îndeplinesc
sarcinile cerute.
Explicaţia
Instruire diferenţiată
prin
folosirea inteligenţelor
multiple
Exerciţiul
Exerciţiul
Exerciţiul
Coli albe
Markere
Coli albe
Pe grupe
Pe grupe
Pe grupe
Pe grupe
Observarea sistematică
Observarea sistematică
Observarea
sistematică
Cuvinte călătoare Anul I, Nr. 1
32
Anexa 1
1. Alcătuiţi enunţuri cu cuvintele/ expresiile următoare:
explorator
…………………………………………………………………………………………………………
expediţie
…………………………………………………………………………………………………………
descoperiri geografice
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
2. Răspundeți la întrebarea: Cine a fost Marco Polo?
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
rezolvați-o.(Anexa 3 )
III.Grupa geografilor :
Observă harta călătoriilor lui
Marco Polo și identifică continentele străbătute,
oceanele și mările traversate.
(Anexa 4 )
IV. Grupa jurnaliştilor :Imaginaţi-vă o întâlnire cu
Marco Polo. Alcătuiţi un interviu folosind minim 5
întrebări. Prezentaţi-l cu un
coleg din grupă.( Anexa 5 )
V. Grupa naturaliştilor :
Identificaţi principalele
medii de viaţă străbătute de Marco Polo în călătoria sa, şi
precizaţi cate 2 exemple de
animale/plante pentru fiecare. (Anexa 6 )
VI. Grupa constructorilor
Construiţi, folosind materialele primite , corabia
cu care Marco Polo a
călătorit pe mare.( Anexa 7 ) Voi supraveghea întregul
demers şi voi interveni cu
explicaţii acolo unde va fi cazul.
Se va face evaluarea
produselor realizate.
Elevii îndeplinesc
sarcinile cerute.
Elevii îndeplinesc
sarcinile cerute.
Elevii îndeplinesc sarcinile cerute.
Fiecare grupă va prezenta
produsul realizat.
Jocul de rol
Exerciţiul-joc
Turul galeriei
Marker
Materiale
reclabile
Pe grupe
Analiza
produselor
Evaluarea
elevilor ( 5 min )
Caracterizarea personajului
principal
Realizarea unui portret al personajului identificând
principalele trăsături
Elevii identifică
caracteristici ale
personajului argumentând cu aspecte
din text.
Ciorchinele Coli flipchart Frontal Calificative
Conexiunea inversă
( 1 min )
-Despre ce text am discutat astăzi ?
-Ce aţi învăţat din textul acesta ?
Răspunsuri aşteptate: Am citit textul textul
„Călătoriile lui Marco
Polo”
Am învăţat cum au fost
descoperite teritoriile asiatice şi importanţa
descoperirilor.
Conversaţia Frontal
individual
Aprecierea verbală
Tema pentru
acasă ( 1 min )
Voi face recomandări cu
privire la rezolvarea temei pentru acasă.
Îşi notează tema .
Ex.7,pag.121 Explicaţia Manual
Frontal
individual
Cuvinte călătoare Anul I, Nr. 1
33
Anexa 2
GRUPA SCRIITORILOR
Completați spațiile lacunare cu informații din text:
MARCO POLO
S-a născut la ……………….. în anul ………., într-o familie de …………………..
……………… . Tatăl său ,…………….. şi unchiul ……………. au realizat prima călătorie în Orient. În
următoarea călătorie îl iau cu ei şi pe Marco, care avea ….. ani . Au plecat din Veneția în anul ……… și au ajuns în
China, care era sub stăpânire mongolă, în anul 1275. Marco Polo împlinise 21 de ani.
Marco Polo a stat la curtea marelui han ……………. timp de …. ani. A îndeplinit diverse misiuni încredințate
de han, ceea ce i-a permis să călătorească prin toată …………… .
Dorul de ţara natală îl determină ca în 1292 să plece spre Veneţia, pe mare. A fost însoţit de 14 corăbii si de
600 de oameni, pentru că a avut şi sarcina de a o conduce pe…………… marelui han la soţul ei în Persia.A ajuns la
Veneția în anul ……… .
Exploratorul povestește despre fantastica lui …………………și pentru că vorbea despre milioanele
de………………………….. ale lui Kubilai-han,a fost poreclit ……………………… .
Între cele două orașe rivale ………………… şi …………………. izbucneşte un război. Marco Polo participă
ca si comandant al unei nave, este rănit, luat ………………. şi închis la o închisoare din Genova. Aici leagă o prietenie
cu un alt deţinut ,………………………………….., căruia îi povesteşte peripeţiile prin care a trecut. Acesta notează
trăirile lui Marco Polo în China şi astfel apare “Cartea ……………………………… ”.
După descrierile făcute de el s-au desenat mai apoi hărţi.
După ce este eliberat se întoarce la ………………. unde îşi reface viaţa şi se apucă din nou de comerţ.
Anexa 3
GRUPA MATEMATICIENILOR
1. Scrieți cu cifre romane anul nașterii lui Marco Polo și anul morții sale:
anul nașterii ……………………………………………………
anul morții ……………………………………………………
2. Aflați câți ani a trăit Marco Polo.Scrieți vârsta lui cu cifre romane.
…………………………………………………………………………………………………….
3. Folosind datele numerice din ultimul fragment, alcătuiți o problemă și rezolvați-o.
datele numerice: ……………………………………………………………………………………………
Anexa 4
GRUPA GEOGRAFILOR
Observați harta călătoriilor lui Marco Polo și identificați continentele străbătute ,oceanele și
mările traversate.
continente: ……………………………………….….…………………………………………….
oceane : …………………………………………………………………………………………….
mări : ……………………………………………………………………………………………….
Cuvinte călătoare Anul I, Nr. 1
34
Scrieți și numele unor localități .........................................................................................................
Anexa 5
GRUPA JURNALIŞTILOR
Imaginaţi-vă o întâlnire cu Marco Polo. Alcătuiţi un interviu folosind minim 5 întrebări.
Prezentaţi-l cu un coleg din grupă.
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
Anexa 6
GRUPA NATURALIŞTILOR
Identificaţi principalele medii de viaţă străbătute de Marco Polo în călătoria sa, şi precizaţi
câte 2 exemple de animale pentru fiecare.
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
Anexa 7
GRUPA CONSTRUCTORILOR
Construiţi , folosind materialele primite, corabia cu care Marco Polo a călătorit pe mare.
Cuvinte călătoare Anul I, Nr. 1
35
CLASA A V-A A SE PREZINTĂ
prof. Liliana Pădurariu - Școala Gimnazială „Alexandru Ioan Cuza”, Dorohoi
Orice colectiv de elevi reprezintă în primul rând un grup neomogen de copii, fiecare cu
caracter diferit de a celorlalți, cu abilități diferite și proiecții diferite ale sinelui și a celor la care se
raportează. Dar dacă căutăm numitorul comun al acestui grup îl găsim în dragostea față de obiceiul
și portul străbun și în puternicul simț patriotic pe care și l-au dezvoltat în timp. Sub îndrumarea
inimoaselor învățătoare Dorina Lupu și Elena Dănilă s-a înființat acum 5 ani ansamblul de dansuri
folclorice „Brâulețul” câștigătorul a numeroase competiții județene și naționale. Activitatea a fost
continuată și la ciclul gimnazial sub îndrumarea d-nei profesor Botezatu Emanuela.
Mai trebuie menționat un fapt deosebit: părinții acestor copii mențin o puternică legătură cu
școala, și practic nu există activitate în care să nu se implice.
Cuvinte călătoare Anul I, Nr. 1
36
UN GÂND LA FINAL DE AN ȘCOLAR
prof. Simona Afloarei - Școala Gimnazială „Alexandru Ioan Cuza”, Dorohoi
A mai trecut un an prin clepsidra vietii de școlar. Pentru mine școala este un spațiu
miraculos în care daascălii, cu multă răbdare și înțelepciune răsădesc destinele fiecărei generații.
Putem spune că am terminat încă o filă din cartea vieții noastre de elevi și așteptăm cu nerăbdare un
nou început!
Alexoai Giulia, clasa a VI-a A
Vin cu plăcere de fiecare dată. Cu plăcere și cu nerăbdare să ne revedem colegii. Râdem
împreună, ne supărăm, ne ajutăm deopotrivă. Cu bune și cu rele, cu reușite și uneori cu dezamăgiri
am ajuns până aici. Sper ca în următorii doi ani să fim la fel...sau chiar mai buni!
Aparască Diana Ștefania, clasa a VI-a A
În cei doi ani de gimnaziu, noi, colectivul clasei a VI-a A, am învățat să fim prieteni, să fim
uniți, să ne ajutăm unii pe alții și să învățăm de la dascălii noștri cât mai multe. Totul e altfel, ne
maturizăm și privim cu alți ochi ceea ce se întâmplă în jurul nostru, suntem surprinși și curioși
totodată.
Iacob Diana Iuliana, clasa a VI-a A
Să ne prezentăm !
Cine suntem? Clasa a VI-a A 2016-2017
Câți suntem? Doar 31!!!
Cum suntem? Isteți, gălăgioși, curioși și... mereu nerăbdători!
Cum vom fi? Vedem în numărul viitor al revistei!
Cuvinte călătoare Anul I, Nr. 1
37
VIOLENȚA – O MARE PROBLEMĂ
Bianca-Patricia Tofan, clasa aVII-a A
prof. coordonator Mihaela Cătălina Olariu
„Nu lăsa violența să intre în viața ta!” ce cuvinte ușor de scris și greu de îndeplinit deoarece
violența ne înconjoară peste tot și cât de mult am vrea să nu existe,parcă mai mult dăm de ea.
Cel mai greu lucru e să o eviți. Încă de mici, ne confruntăm cu violența afară, la joacă,
grădiniță, școală și cel mai trist, unii și acasă. Nu contează dacă e fizică sau verbală,căci până la
urmă, nu cred că mai are vreo importanță. Cum ar fi ea, are un impact asupra ta, de durată sau nu,
mai puternic sau nu... Unele persoane afișează încă din frageda copilărie probleme
comportamentale ce denaturează în forme severe de agresiune până la vârsta adolescenței și asta de
obicei se întâmplă grație comportamentului părinților, cât și mediului în care trăiesc. Tot în
copilărie, începem cu pași micuți să ne formăm opinii și o personalitate... iar agresivitatea asupra
noastră, poate să influențeze aceste lucruri doar în rău, căci când ești copil nu îți dai seama ce se
întâmplă mai exact,ai impresia că tu ai greșit, că e vina ta și că e ceva în neregulă cu tine, că nu se
poate să primești lovituri sau cuvinte obscene fără să faci nimic greșit. Apoi, crești... și mai mult sau
mai puțin descoperi că unii oameni, căci încă există persoane cu o inimă în suflet și nu cu o piatră,
dau dovadă de o falsitate și răutate deosebită,de parcă nu ar avea loc pe planetă de tine . Eu n-am
înțeles niciodată de ce se întâmplă toate astea, de ce oamenii se comportă chiar așa… Lumea ar fi
prea plictisitoare dacă nu ar exista violență, ură? Nu prea cred!
Al doilea cel mai greu lucru e să nu răspunzi violenței… cu violența. Mulți facem asta, într-
adevăr, poate și fără să ne dăm seama,iar câteodată oricât de mult ți-ar părea rău,nu-ți poți
rescumpăra greșeala. Alteori, ești nevoit. Nu poți mereu să ignori, să eviți sau să nu te implici. În
situații disperate, se cer acțiuni pe măsură.
Al treilea e să reziști. E greu să suporți în fiecare zi violență verbală sau fizică din partea
colegilor, cunoștiințelor sau chiar părinților. E greu să îți păstrezi mereu calmul,să numeri până la
zece și să treci mai departe. Unii consideră prin asta că te lași călcat în picioare, eu consider că e
vorba de autocontrol și de dorința de a fi un om mai bun decât ceilalți. Și probabil… nu se zice
degeaba că indiferența e cea mai dureroasă. Tot timpul, cel puțin eu, am încercat să trec peste
răutăți. Cât timp știi cine ești, cât poți și unde vrei să ajungi,nu ar trebui să te intereseze părerea
celor din jur. Dacă ești pozitiv, crezi în tine și îți pui în cap un lucru, nu cred că va putea să te
oprească nimeni, în niciun mod, chiar și cu violența n-ar reuși.
Știu că e greu, însă când ne-am născut nu a declarat nimeni că trăitul pe Terra va fi prea
ușor… Violența e o problemă, una mare, însă oamenii își schimbă mentalitățile pe zi ce trece,
devenind solidaritari în momente dificile și asta ar trebui să ne pună pe gânduri. Societatea ne
influențează, astfel o societate bună, dă naștere unor persoane bune.
Există speranță și aceasta vine doar prin simplul fapt că oamenii refuză într-un număr din ce
în ce mai mare „vizita” violenței în viața lor.
Cuvinte călătoare Anul I, Nr. 1
38
ȘCOALA, A DOUA FAMILIE
prof. Tiberiu Gireadă – Școala Gimnazială „Alexandru Ioan Cuza”, Dorohoi
Clasa 7B este cea de-a doua familie pentru 26 elevi care fac parte din ea. Au venit în urma
cu 7 ani, după "cei 7 ani de acasă" în jurul doamnei învățătoare Onofrei Alina, cea care i-a calauzit
în tainele Abecedarului în primii patru ani de școală.
Acum sunt îndrumati de domnul diriginte Gireadă Tiberiu și de ceilalți profesori ai Școlii
"Alexandru Ioan Cuza" Dorohoi, ce se straduiesc să le insufle dragostea de învățătură aleasă, de
moralitate și de iubire față de tot ce e frumos, bun și demn de urmat.
Elevii formează un colectiv unit, se ajută reciproc, se inplică în activitățile școlare și
extrașcolare, manifestă respect față de profesori și unii față de alții, sunt toleranți și înțelegători și
încearcă să pună bazele unei lumi mai frumoasă, mai curată și plină de zâmbet.
Cuvinte călătoare Anul I, Nr. 1
39
HOMO SAPIENS-ZAPPIENS
Concurs naţional epistolar
Secțiunea Limba engleză
Dorohoi, the 28th
of April 2017
Dear Julie,
I know it‟s been a while since you wrote to me and I apologize for not answering sooner, but
as you probably found out already, it was difficult time for my family. Two months ago our home
was destroyed in a fire. We lost everything. Good thing we had insurance and some savings,
otherwise we would be homeless or living with friends and family. Do you remember the old empty
house near my cousin‟s place? My parents bought that house and we spent the last few weeks trying
to turn it into a home. We pretty much did it. My room is prettier, brighter and bigger than the old
one. I think you would like it. The walls are green and the furniture is white. You will notice two of
your wonderful paintings on the wall.
Anyway, this is not the only thing I wanted to tell you about. I have a secret and I need
someone to share it with. I think the house is haunted. Strange things happen…weird noises, door
slapping, objects disappearing… I don‟t believe in ghosts, or I didn‟t use to…but now I‟m scared…
Do you believe in ghosts? What should I do? Would you come over to see for yourself?
I need an answer as soon as possible, I really don‟t know what to do and I could use a friend
right now.
Your friend in need,
Andra
HÎNCU ANDRA IOANA
CLASA a VIII-a A, Școala Gimnazială „ A. I. Cuza” Dorohoi
prof. coordonator: STOLERU Paula Mihaela
Cuvinte călătoare Anul I, Nr. 1
40
Homo Sapiens-Zappiens
Concurs naţional epistolar
Secțiunea Limba franceză
Dorohoi, le 30 mars 2017
Mes chers parents,
Je vous écris pour m’expliquer et m’excuser. Je sais que le directeur
vous a dit que j’ai frappé un copain, mais ce n’est pas vrai. Pas tout à
fait…J’ai frappé Michel, mais c’était un accident…Un accident ! C’était la
récré…j’étais avec mes copains dans la cour de l’école. On discutait
vivement sur le dernier épisode de notre série préférée. D’un coup j’ai
observé une abeille tout près de mon visage. Vous savez comme j’ai peur
des abeilles…je ne suis pas fier de moi, mais j’ai perdu le contrôle…j’ai
commencé à crier et j’ai essayé de la chasser avec mes mains. J’étais
désespéré et dans mon désespoir, en essayant de me protéger, j’ai
accidentellement frappé Michel. Je regrette cet accident de tout mon cœur.
J’ai expliqué la situation à Michel et il m’a déjà pardonné. Comme vous, je
déteste la violence. Croyez-moi, je ne veux pas vous décevoir. Je vous
respecte et je vous aime.
Votre fils qui vous adore,
Giulian
GHERASIM IOAN GIULIAN
CLASA a VIII-a A, Școala Gimnazială „ A. I. Cuza” Dorohoi
prof. coordonator : SURDU Alina
Cuvinte călătoare Anul I, Nr. 1
41
IMPLICAREA FAMILIEI ÎN PROCESUL INSTRUCTIV-EDUCATIV –CALEA PENTRU
OBȚINEREA SUCCESULUI ȘCOLAR
prof. Mihaela - Liliana Halici - Școala Gimnazială „A. I. Cuza” , Dorohoi
Obiectivul cel mai important al colaborării dintre școală și familie în perioada școlarității
mici îl reprezintă susținerea eforturilor copilului pentru ca acesta să dobândească primele
instrumente ale muncii intelectuale și să obțină succesul școlar. Creiteriul care indică nivelul
calitativ al activității didactice este obținerea sau neobținerea succesului școlar de către fiecare elev.
De asemenea, familia consideră școlaritatea drept miză pentru dobândirea succesului profesional
sau social.
Educația în familie, „cei șapte ani de-acasă”, influențează puternic întreaga existență a
individului, indiferent dacă el recunoaște sau nu, și în ciuda derapajelor inerente vieții. Părinții sunt
modele pe care copiii, conștient sau nu, le „văd” cu ochii minții și le urmează. Deci, învățătorul
trebuie ca mai întâi să se întrebe care sunt și atitudinile față de școală pe care fiecare familie le
transmite, care e stilul de influențare, atmosfera familială. Apoi, pornind de la faptul că părinții sunt
eficienți în formarea unor deprinderi la proprii copii, dar și cei mai interesați față de progresul
copiilor, învățătorul trebuie să găsească modalitățile prin care părinții pot fi motivați pentru a-și
asuma și a practica efectiv rolul de parteneri ai școlii în actul educativ.
Relația de parteneriat constă în coordonarea acțiunilor între părinți și învățător astfel încât
obiectivele de realizat, metodele folosite, formele de organizare și de evaluare a activității să fie
comune. Părinții și învățătorul vor învăța unii de la alții pentru a alege împreună varianta cea mai
potrivită pentru copil. Dacă vom căuta soluții eficiente pentru numeroasele probleme care se nasc
din complexitatea actului educativ, parteneriatul educațional cu părinții va fi înțeles ca una dintre
strategiile de bază ale școlii.
Nu rar se întâmplă să auzim de la părinții elevilor, partenerii cei mai apropiați ai școlii: Ce
să mă mai fac cu copilul meu?, E mic, sărăcuțul, ce știe sau poate el?, Cum aș putea să-l educ mai
bine?, De ce nu pot să-l educ cum vreau eu?, et. Sau, de multe ori, în cadrul consiliilor profesorale
ne sunt adresate întrebările: Îi încurajează școala suficient pe părinți să se implice în educația
copiilor?, Care este modul în care ea utilizează contribuțiile acestora?, Sunt implicați părinții în
managementul unității școlare?, Ce face școala pentru comunitate?, Cum vine comunitatea în
ajutorul școlii?, etc.
În general părinţii consideră că educaţia este dificilă atunci când copilul prezintă un
comportament care pentru ei este inacceptabil sau atunci când copilul nu ascultă, nu se supune
regulilor pe care ei le impun. Dacă părintele are o impresie negativă despre copilul său şi nu se
aşteaptă la ,,nimic bun de la el”, atunci şi copilul îşi va crea aceeaşi imagine negativă despre sine.
Obiectivul fundamental al acestor acţiuni vizează transferul de experienţă, cunoaşterea
aprofundată a exemplelor de succes fiind unul dintre cele mai eficiente mijloace de a motiva părinţii
pentru a deveni aliaţi ai şcolii.
Statutul de părinte se câştigă, nu se cuvine de la sine oricărui adult. Prin urmare, există
diferite grade de reuşită în dobândirea caracteristicilor unui părinte ,,autentic”.
Nevoia de a forma o echipă între cadrele didactice, elevi, părinţi şi autorităţile comunităţii în
vederea corelării acţiunilor influenţelor educative este justificată pe de o parte de tendinţa de
autoinvestire cu responsabilitate a părinţilor preocupaţi de viitorul copiilor, iar pe de altă parte, de
Cuvinte călătoare Anul I, Nr. 1
42
cumularea de către şcoală a atributelor socializatoare proprii unor instituţii inactive la nivel local
(cluburi, ateliere de creaţie, etc).
Antrenarea părinţilor în realizarea acţiunilor educative specifice poate să se desfăşoare în
următoarele direcţii:
- activarea comitetului de părinţi prin implicarea în elaborarea, implementarea şi
monitorizarea planului de dezvoltare al şcolii;
- identificarea părinţilor voluntari care să sprijine derularea eficientă a acţiunilor educative;
- organizarea cabinetelor de consiliere pentru părinţi;
- implicarea părinţilor în activităţi administrative( amenajarea spaţiului de studiu, dotarea
clasei, a terenului de sport, etc.);
- antrenarea părinţilor în procesul instructiv-educativ;
- crearea a diverse mijloace de comunicare a părinţilor cu reprezentanţii şcolii ( director,
cadre didactice)- cutia poştală a părintelui, şedinţele cu părinţii, lectoratele cu părinţii, activităţi
culturale şi artistice, cărţi, broşuri şi reviste cu caracter educativ, filme şi piese de teatru cu specific
educativ, conferinţe, dezbateri pe teme educative pentru părinţi şi cu părinţii;
- iniţierea unor programe de educaţie pentru părinţi, identificarea aşteptărilor părinţilor faţă
de şcoală şi a nevoilor de formare a acestora;
- desfășurarea unor activități săptămânale de intervenție personalizată, la care sunt invitați,
pe rând, părinții, pentru a discuta problemele speciale ale fiecărui copil;
- stimularea părinţilor în asistarea copiilor.
La începutul fiecărui an şcolar, dar mai ales la începutul clasei pregătitoare, este bine să
oferim părinţilor o serie de sfaturi sub forma unor îndemnuri la care trebuie să mediteze:
Învaţă să-ţi asculţi copilul tău!
Fii răbdător!
Fii maleabil!
Nu fi partea care atacă- să nu te enervezi, să nu ţipi, nu fi răutăcios, nu jigni copilul!
Exprimă-te clar şi hotărât!
Acceptă-ţi propriul copil!
Discută cu copilul tău cât mai mult!
Fă-ţi timp pentru copil şi fii gata să-i oferi siguranță!
Faceți din fiecare realizare o sărbătoare!
Răsplătiți-le și lăudați-le fiecare efort! Amntiți-le că un competitor nu încetează
niciodată să încerce.
Petreceți câtva timp cu fiecare dintre copii singur, pentru a arăta că fiecare este
special pentru dumneavoastră.
Învățați-l să gândească pozitiv, fiind chiar voi un exemplu.
Îmbrățișați-l, sărutați-l și spuneți-i Te iubesc! cel puțin o dată pe zi. Copiii au nevoie
de reafirmarea dragostei părintești. Pușculița lor sentimentală va fi astfel mereu plină!
În activitatea educativă trebuie să ne asumăm inițiativa și să conștientizăm faptul că
parteneriatul educativ este benefic, că toți avem de câștigat. Numai așa putem orienta învățământul
spre valori ferme: punctualitate, adevăr, disciplină, respect față de aproapele nostru, ca ființă
similară nouă, ajutorarea celui aflat în dificultate, receptivitate la argumente, inițiativă, concentrare,
efort, competențe/abilități competitive.
Cuvinte călătoare Anul I, Nr. 1
43
INFLUENȚA CURRICULUMULUI SUBLIMINAL ÎN PROCESUL DE PREDARE-
ÎNVĂȚARE-EVALUARE
prof. Simona Afloarei - Școala Gimnazială „Alexandru Ioan Cuza”, Dorohoi
Curriculumul privit în integralitatea sa poate fi clasificat în funcție de diverse criterii,
tipurile de curriculum astfel identificate oferind posibilitatea înțelegerii multidimensionalității
experiențelor de învățare. În funcție de criteriul cercetării fundamentale a curriculumului observăm
existența unei categorii definite în literatura de specialitate curriculum ascuns (subliminal).
Printre modalitățile de manifestare ale curriculumului ascuns se pot enumera: ideologia
implicită a programelor și manualelor, alegerea textelor studiate și a exemplelor oferite de către
profesor, comportamente cotidiene ale cadrului didactic, comportamentul nonverbal al profesorului,
echitatea relațiilor cu elevii, metodele de predare și evaluare, regulile și obiectivele vieții școlare,
climatul clasei și al școlii, mediul social din care provine elevul si familia sa, stimularea spiritului
de câștig, de competiție.
În primul rând această influență este observabilă la nivelul materialului literar utilizat, fie
din manual, fie ales de către profesor. Conținutul textelor influențează percepția elevilor asupra
unor valori și principii vehiculate, asupra viziunii specifice unei perioade sau unui autor. Astfel prin
studierea unor opere literare având ca temă copilăria (I. Creangă, Ionel Teodoreanu) se transmit
implicit valori și conduite morale specifice, depășind orizontul social imediat al copilului. Acest
lucru nu poate sa aibă decât o influență pozitivă, dar să nu uităm că la fel de ușor alegerea unor
texte mai puțin inspirate, mai puțin analizate, poate avea efect negativ (cazul unor manuale
alternative discutabile ca surse literare).
În al doilea rând, comportamentul cadrului didactic reprezintă o altă latură a curriculumului
ascuns, comportament care influențează atât raportarea elevului la actul didactic, cât și la modelul
moral pe care profesorul ar trebui să-l reprezinte. Chiar dacă practica didactică obligă la o anumită
desubiectivizare a conţinuturilor vehiculate, ca profesor te prezinți în fața elevilor cu ambele laturi,
umană și profesională. Inflexiunile noastre valorice vor fi prezente atât la nivelul comunicării
verbale, dar şi la nivel paraverbal sau nonverbal. De aceea felul în care acționezi și reacționezi în
relația cu elevii devine important prin mesajul subliminal pe care îl transmiți. Seriozitatea și
perseverența în a-i ajuta să învețe, corectitudinea și echitatea în procesul de notare/evaluare
contribuie la formarea unor atitudini corecte și la asimilarea unor principii valorice sănătoase.
În al treilea rând, influența curriculumului ascuns este vizibilă și în felul în care se aplică
sistemul de sancțiuni și recompense, acest factor având de multe ori o influență negativă. În
activitatea la clasă folosesc ca tipuri de recompense lauda, punctaj suplimentar unei teme,
recompensa exprimată în termeni sociali (conferirea unor responsabilităţi ca formă de apreciere),
nota.
Elementele curriculumului ascuns sunt numeroase, destul de dense şi cu impact educativ
evident, cele negative fiind uneori destul de greu de evitat. Esențial este să identificăm la timp
factorii care pot fi corectați, eliminați pentru un bun parcurs școlar.
Bibilografie
J. A. Comenius, Arta didactică, Ed. Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1975,
Cucoş C-tin, ( 2002 ),Pedagogie, Ed. Polirom, Bucureşti;
Rafailă M., ( 2004 ), Curs de pedagogie, Universitatea din Bucureşti;
Cuvinte călătoare Anul I, Nr. 1
44
ZIUA COPILULUI ... ÎN LUME ...ȘI LA ȘCOALA GIMNAZIALĂ „A. I. CUZA”
DOROHOI
prof. Stoleru Paula Mihaela - Şcoala Gimnazială „A.I.Cuza” Dorohoi
Ziua Internaţională a Copilului a fost proclamată de către Conferinţa Mondială pentru
Bunăstarea Copiilor în 1925, iar apoi în 1954, 20 noiembrie a fost declarată Ziua Universală a
Copilului.
Tot în acel an, 1954, UNICEF a emis o recomandare care prevedea ca fiecare stat să
sărbătorească "Ziua Copilului".
Ziua de 1 iunie este, de fapt, Ziua Internaţională pentru Protecţia Copiilor, însă în prezent
este sărbătorită în mai multe ţări ca fiind Ziua Copilului. Ziua datează din anul 1950 şi a fost
stabilită de către Federaţia Internaţională Democrată a Femeilor de la Congresul de la Moscova (22
noiembrie 1949).
Variantele globale majore includ Ziua Universală a Copilului din data de 20 noiembrie, după
recomandarea Naţiunilor Unite. Ziua Universală promovează obiectivele prezentate în Carta pentru
bunăstarea copiilor. La data de 20 noiembrie 1958, Naţiunile Unite au adoptat Declaraţia
Drepturilor Copilului. Ulterior, Organizaţia Naţiunilor Unite a adoptat Convenţia cu privire la
drepturile copilului, în 1989, tot pe 20 noiembrie.
Cele mai multe țări însă celebrează Ziua Copilului pe data de 1 iunie. Alături de Romania,
alte 47 de state celebrează copii la aceeași dată.
Majoritatea țărilor au căzut de acord asupra zilei de 1 iunie, prima zi de vară, însă nu toate
statele sărbătoresc Ziua Copilului acum, 22 noiembrie fiind o dată populară în țări precum Canada,
Marea Britanie, Suedia, Spania, Olanda, Franța, Grecia sau Islanda.
An de an, instituțiile de învățământ din orașul nostru participă la activități de amploare
dedicate acestui eveniment. Colaborarea dintre școli și administrația publică locală se concretizează
în câteva zile de sărbătoare, în care copiii sunt în centrul atenției. Participarea lor la manifestări
cultural-artistice și sportive este o oportunitate de a contribui cu talentul lor la bucuria celorlalți.
La Școala gimnazială „A. I. Cuza” Dorohoi, activitățile dedicate zilei de 1 Iunie stârnesc în
fiecare an entuziasmul elevilor și al cadrelor didactice, determinându-i să-și pună în valoare
aptitudinile atât pe scenă cât și în afara ei.
În 2017, peste 400 de elevi ne-au reprezentat cu mândrie:
talentații prichindei din ciclul preșcolar coordonați de doamnele educatoare Hornariu Dana
și Pădurariu Carmen – moment artistic;
cei mai mai mici dintre școlari, elevii clasei pregătitoare Step by step, prof. Amarie Maria și
Huțuleac Dan Paul – desene pe asfalt și parada personajelor de basm;
minunații elevi ai clasei I Step by step, prof. Alexa Irina și Postolache Floarea – Parada
personajelor de basm și Parada bicicletelor;
cei mai în formă elevi ai clasei a II-a Step by step, Prof. Racu Marcela și Murărașu Mihaela
– Parada bicicletelor;
vestitul ansamblu de muzică populară „Moștenitorii” coordonat de înv. Bradu Vasile și
Bradu Rodica
neobosiții dansatori și interpreți ai clasei a V-a A, prof. Botezatu Emanuela și Irimia Corina;
elevii claselor gimnaziale, prof. Stoleru Paula, Olariu Mihaela, Surdu Alina – Tricolor
uman.
Cuvinte călătoare Anul I, Nr. 1
45
Cuvinte călătoare Anul I, Nr. 1
46
NU PUTEM SCHIMBA LUMEA, DAR PUTEM SCHIMBA LUMEA CUIVA
Lidia Lionte – secretar Școala Gimnazială „Alexandru Ioan Cuza”, Dorohoi
Școala Gimnazială „Alexandru Ioan Cuza” Dorohoi activează ca un organ care reprezintă
interesele comunității, se caracterizează prin aspirații comune prin intermediul căreia se asigură
elevilor dorohoieni servicii de educație și instruire bazate pe calitate, performanță.
Scoala noastră este deschisă pentru toți cei care au nevoie de educație. Are ca prioritate
pregătirea elevilor pentru o lume în schimbare, formându-le capacități, deprinderi și competențe
care să le permită să-și găsească locul și menirea socială. În această unitate se respectă fiecare elev,
oricât de modeste ar fi rezultatele școlare, se identifică posibilitățile fiecăruia pentru a le putea
valorifica.
Crezând în propriile valori și în susținerea comunității locale colectivul școlii se străduiește
să ducă mai departe adevăratele sensuri ale vieții.
Colectivul școlii face tot posibilul ca elevii să devină părți integrante ale unei „mari
formații”. Școala Gimnazială „Alexandru Ioan Cuza” Dorohoi ocupă o poziție privilegiată în rândul
instituțiilor locale, beneficiind de sprijinul Consiliului Local.
Viața școlii se caracterizează prin menținerea spiritului comunitar, plăcerea de a crea
împreună în spiritul toleranței care implică o participare afectivă și directă a elevilor, cadrelor
didactice.
Axa de educare se bazează pe principiul de a oferi elevilor, care sunt încredințați școlii,
metode și căi de rezolvare a greutăților (spirituale, materiale) prin care ei se pot confrunta cu viața.
Școala Gimnazială „Alexandru Ioan Cuza” Dorohoi este responsabilă în a educa elevii, care
vor deveni poate, persoane publice, cu funcții, care se vor confrunta cu situații a căror rezolvare
necesită pricepere, măiestrie.
Pentru colectivul didactic al școlii educația este o adevărată provocare în slujba căreia și-au
pus toate mijloacele, metodele și resursele pentru a modela profilul unui OM.
A face parte din comunitatea Școlii Gimnaziale „Alexandru Ioan Cuza” Dorohoi este o
experiență care nu poate fi exprimată în scris, înseamnă un amalgam de personalități, stări sufletești,
valori morale.
Cuvinte călătoare Anul I, Nr. 1
47
IMPORTANȚA STUDIERII SINONIMIEI ÎN GIMNAZIU
prof. Corina-Elena Irimia– Școala Gimnazială „A. I. Cuza”, Dorohoi
„Cea mai mare virtute a limbajului este claritatea şi nimi nu-l face s-o piardă mai mult
decât folosirea de cuvinte nefamiliare”
Hipocrat
Limba are un rol primordial în educaţie, deoarece reflectă gândirea şi este cel mai important
instrument de comunicare între oameni. Cel mai cunoscut este rolul limbajului în educaţia
intelectuală, în formarea şi dezvoltarea capacităţii de gândire şi a culturii generale.
Limbajul este în strânsă legătură cu dezvoltarea economică echilibrată şi armonioasă a
societăţii. Vocabularul este cel mai deschis la influenţe. În situaţia în care împrumuturile literare
aveau echivalente locale, după o etapă de coexistenţă, de obicei, termenul regional este înlocuit prin
cel general. Un efect al influenţelor reciproce dintre limba literară şi graiurile regionale este
îmbogăţirea vocabularului cu serii sinonimice, ai căror termeni obţin treptat nuanţe de sens sau
valori stilistice speciale. Oamenii instruiţi trebuie să vorbească o limbă literară, fără „coloratură
dialectală”.
Sinonimia este „acea relaţie de sens care se stabileşte între cuvinte care au aproximativ
acelaşi sens şi pot fi substituite unul altuia în context” (Angela Bidu-Vrănceanu).
Acţiunea de cultivare a limbii nu este legată doar de gramatică, ci şi de vocabular.
Profesorul are datoria de a-l îndruma pe elev să întrebuinţeze adecvat în context sinonimele, să evite
confuziile între paronime etc.
Mihai Eminescu spunea că „limba, alegerea şi cursivitatea expresiunii în expunerea vorbită
sau scrisă, e un element esenţial, ba chiar un criteriu al culturii”. Cu precădere în gimnaziu se
dezvoltă vocabularul elevilor o dată cu studierea unor noi discipline.
Profesorul trebuie să se asigure ca achiziţiile lingvistice noi să se fixeze corect, iar greşelile
să fie corectate. Elevii trebuie să preia din limba literară nu doar sinonime care fac referire la
cuvinte concrete, termeni la modă, ci şi cuvinte abstracte, legate de cultură. De asemenea, ei trebuie
să cunoască funcţia stilistică a cuvintelor, expresiilor şi construcţiilor populare şi regionale, folosite
în stilul colocvial, în stilul publicistic şi chiar în unele domenii ale stilului ştiinţific.
Mioara Avram consideră că „educaţia morală a limbajului trebuie făcută cu mult tact, pentru
a nu fi sortită eşecului în termenii unui conflict între generaţii” (Mioara Avram). Unităţile
frazeologice vechi şi populare, „adevărata bogăţie” a limbii, „adevărata ei zestre de la moşi
strămoşi” (Mihai Eminescu), ies din vocabularul activ al elevilor, care, uneori, nu cunosc sensul lor
exact şi nu pot înţelege un mesaj care conţine aceste unităţi. Aceste expresii trebuie să fie cunoscute
de elevi măcar ca elemente de vocabular pasiv.
Îmbogăţirea exprimării elevilor presupune atenţie la forma şi sensul sinonimului, la
condiţiile concrete de întrebuinţare. Un tip de pleonasm semantic constă în alăturarea a doi termeni
direct sinonimi. De asemenea, sunt utilizate impropriu unele cuvinte deoarece sunt apropiate eronat
ca înţeles de cuvinte cu care seamănă din punct de vedere formal.
Studiul limbii române este în strânsă legătură cu studiul literaturii, care are ca obiectiv şi
deprinderea unor modele de exprimare îngrijită şi variată. Frumuseţea limbajului nu se reduce la
corectitudinea, ci înseamnă bogăţie şi varietate, utilizarea resurselor stilistice ale limbii şi folosirea
sinonimelor.
Cuvinte călătoare Anul I, Nr. 1
48
Sensurile figurate şi expresiile idiomatice, care reprezintă imagini artistice ale limbii
comune, au un rol important în estetica limbajului. Elevii trebuie să evite exprimarea monotonă,
lipsită de expresivitate, repetiţiile, clişeele folosite mecanic. Tudor Arghezi spunea că „A repeta un
cuvânt de două ori într-o pagină e deja niţeluş cam plictisitor…”. Repetiţiile se datorează lipsei de
atenţie a elevilor şi de abilitate în compunerea unui text şi denotă sărăcia lexicală a acestuia. Elevii
trebuie să utilizeze un sinonim al cuvântului repetat, pentru a evita astfel de situaţii.
Regionalismele dau culoare graiului local şi trebuie evitate doar în exprimarea literară. În
gimnaziu apare problema adecvării stilistice a comunicării, deoarece normele limbii literare conţin
în mod implicit şi norma stilistică. Din nefericire, din acest punct de vedere este deficitară
exprimarea scrisă şi orală a unui număr mare de elevi din ciclul gimnazial. Pe plan gramatical
adecvarea stilistică se reflectă şi în selectarea uneia dintre formele gramaticale sinonime. Îmbinarea
gramaticii cu stilistica trebuie făcută în întregul proces de predare a limbii şi literaturii române.
Programele şcolare pun accent pe exprimarea clară, corectă şi coerentă. Modelul de subiecte
de la Evaluarea Naţională conţine două texte la prima vedere, literar şi nonliterar, cu aceeaşi temă.
Pentru a putea recepta mesajul scris din textul nonliterar, elevii trebuie să cunoască sensul
termenilor de specialitate.
Valeria Guţu Romalo atrage atenţia asupra unui tip special de greşeală, pe care îl numeşte
„cultism” – neglijarea diferenţelor dintre sinonime sub aspectul înţelesului sau al construcţiei, din
dorinţa unei exprimări mai elegante, mai „literare” (Valeria Guțu Romalo).
Vasile Alecsandri vede în limba naţională „tezaurul cel mai preţios pe care-l moştenesc
copiii de la părinţi, depozitul cel mai sacru lăsat de generaţiile trecute şi care merită să fie păstrat cu
sfinţenie de generaţiile care-l primesc” (Vasile Alecsandri).
Cultivarea limbii este o sarcină complexă a profesorului de limba şi literatura română, care
trebuie să fie un model pentru elevi prin propria sa exprimare, cât şi ca model de atitudine, în
combaterea greşelilor de limbă, a exprimării monotone, preţioase sau neadecvate stilistic.
Bibliografie:
Alecsandri, Vasile. Opere complete, vol.I, Bucureşti, Editura Semne, 2006;
Avram, Mioara. Probleme ale exprimării corecte. Bucureşti, Editura Academiei Republicii
Socialiste România, 1987;
Bidu-Vrănceanu Angela, Forăscu Narcisa. Cuvinte şi sensuri. Polisemia. Sinonimia.
Antonimia. Prin exerciţii. Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1988;
Guţu Romalo, Valeria. Corectitudine şi greşeală. Bucureşti, Editura Humanitas, 2000.
Cuvinte călătoare Anul I, Nr. 1
49
DEZVOLTAREA GÂNDIRII LATERALE LA COPILUL PREŞCOLAR
prof. Vieru Valentina Mirela - Şcoala Gimnazială “Ştefan cel Mare/Grădiniţa cu P.P. Nr. 10
Dorohoi
Gândirea laterală este strâns legată de intuiţie, creativitate şi dispoziţie, toate au aceeaşi
bază, însă gandirea laterala este un proces deliberat. Este un mod de folosire a minţii, ca şi gândirea
logică, dar de alt tip.
Gândirea laterală este descrierea unui proces. Un rezultat poate fi doar admirat şi consacrat,
pe când un proces poate fi învăţat pentru a fi folosit. În jurul creativităţii s-a creat o anumită mistică
a talentului şi a intangibilului. Această persepectivă poate fi explicată în lumea artei, unde
creativitatea implică sensibilitate artistică şi rezonanţă emoţională, darul expresivităţii. Dar viziunea
în cauză îşi pierde justificarea în afara lumii artistice. Creativitatea a început să fie apreciată din ce
în ce mai mult ca element esenţial al schimbării şi al progresului, evoluţiei. A ajuns chiar să fie mai
preţuită decât cunoaşterea sau tehnica, deoarece acestea au reuşit să fie uşor accesibile oricui.
Pentru a ajunge să folosim creativitatea, e nevoie să o detaşăm de această aură mistică şi să o privim
ca pe o modalitatea de a ne folosi mintea. În aceasta consta gândirea laterală. Creativitatea este o
abilitate nu un talent. A avea o idee creativă nu este acelaşi lucru cu a avea o idee diferită, cee ce o
face pe prima să fie aplicabilă este eficienţa. Spre exemplu ideea de a face o uşă nouă, şi anume una
triunghiulară nu este deloc creativă ci doar diferită, ea neavând o eficienţă mai mare decât o uşă
dreptunghiulară.
Lateralizarea se explică prin dominanţa pe care o exercită una dintre emisferele cerebrale
(stângă sau dreaptă), copilul fiind astfel dreptaci sau stangaci. Persoanele care scriu cu mâna dreaptă
funcţionează la nivel cerebral pe emisfera stângă. Este emisfera raţionalităţii, logicii, analogiei. De
aceea dreptacii sunt mai rigizi şi foarte calculaţi. Ȋn cealaltă extremă sunt persoanele stângace iar
acestea utilizează cu preponderenţă emisfera dreaptă – este legată de creativitate şi limbaj.
Observaţii cu privire la lateralizare se pot face ȋncă din primele luni de viaţă când se poate
constata cum bebeluşul duce la gura mai des o anumită mână. Ȋnsă se poate constata mai clar dacă
un copil foloseşte cu preponderenţă o anumită mâna de-abia pe la vârsta de 2-3 ani când copilul
ȋncepe să fie fascinat de trasarea unor linii. Până la 6 ani ȋnsă, el ȋşi poate schimba preferinţele. De
aceea trebuie să ȋl observi astfel ȋncât să-i ȋncurajezi capacităţile fără a pune piedici tendinţelor lui
naturale. Este foarte important să se observe cu atenţie ȋn ce mod ȋşi foloseşte mâna stângă, cum
apucă lucrurile, cum ȋntoarce paginile unei cărţi, cum ţine creionul ȋn mână, iar dacă se constată că
predomină folosirea mâinii stângi trebuie apoi observat piciorul cu care loveşte mingea, ochiul cu
care priveşte printr-un orificiu, urechea pe care o “ȋntinde” să asculte un sunet.
Este recomandabil ca educarea lateralităţii să ȋnceapă ȋn jurul vârstei de 4-6 ani, când ȋncă
nu s-au consolidat elementele orientării ȋn spaţiu şi nici lateralitatea nu este certă.
Pentru stabilirea lateralităţii se pot folosi probe şi teste: proba aplaudatului, ȋnchiderea şi
deschiderea palmelor, ȋnşirarea margelelor pe fir de aţă, proba shooting, testul sighting şi
manoptoscopului, depistarea auditivă a ceasului ascuns sub o cutie.
Ȋn grădiniţă se desfăşoară o serie de activităţi ca: lucru manual (copiii taie, lipesc, ȋndoaie,
răsucesc, şnuruiesc), desen, pictură, modelaj (modelarea plastelinei, a lutului, prin mişcări
complexe: translatorii, circulare, de aplatizare, de adâncime). Toate aceste activităţi au o
contribuiţie deosebită la dezvoltarea musculaturii fine a mâinilor necesară ȋn pregătirea mâinii
pentru scris.
Cuvinte călătoare Anul I, Nr. 1
50
Pe lângă aceste activităţi recomandăm o serie de jocuri şi jocuri-exerciţiu pentru dezvoltarea
musculaturii, a dextralităţii manuale, ȋn vederea ȋnsuşirii ulterioare a procesului de scriere:
ȋnchiderea şi deschiderea pumnului, depărtarea şi apropierea degetelor, morişca, bătăi din palme,
ȋncrucişarea palmelor, „cântatul” la pian, „ploaia”.
Atât părinţii cât şi cadrele didactice trebuie să cunoască faptul că stângăcia ȋn sine nu
reprezintă un semn de inferioritate, ci este o valoare biologică egală cu dreptăcia. Asadar, ȋn
preşcolaritate şi şcolaritate nu trebuie intervenit ȋn eliminarea stângăciei, ci, dimpotrivă, trebuie
ȋncurajată mâna mai abilă.
Gândirea laterală semnifică un mod de a gândi care urmăreşte schimbări în percepţii,
concepte şi idei prin utilizarea unor instrumente specifice. După ce înveţi tehnicile de gândire
laterală poţi să: rezolvi probleme pe care nu le-ai putut rezolva cu metode obişnuite; priveşti
lucrurile din mai multe perspective- ai abilitatea de a gândi altfel decât critic şi analitic; descoperi
idei noi şi creezi noi produse, procese şi servicii; valorifici la maxim potenţialul indivizilor şi
echipelor ai şansa de a inova şi a fi lider pe piaţă; poţi preîntâmpina blocajele în gândire; eşti
proactiv; vezi oportunităţi acolo unde alţii văd probleme; derulezi aceleaşi procese mult mai
eficient, salvând timp şi bani. O dată ce ţi-ai însuşit instrumentele de gândire laterală, poţi să le
aplici oricând, oricărei situaţii. Sunt folosite de mulţi ani de oameni din diferite domenii si culturi si
toti au obţinut rezultate remarcabile. Gândirea creativă este o deprindere mentală pe care oricine
poate să o achiziţioneze – dacă îşi doreşte.
Gândirea laterală nu este altceva decât abilitatea de a gândi creativ, și de a ieși în mod
degajat din “zona de confort”, concept care se poate referi atât la rezolvarea ingenioasă a
problemelor personale, cât și a celor legate de inspirație, imaginație sau propria afacere și abordarea
subiectelor dintr-o perspectivă neașteptată. Gândirea laterală presupune renunțarea la limite de orice
fel, îndepărtarea modului de gândire tradițional, și eliminarea prejudecăților din minte. Pe lângă
faptul că este o calitate indispensabilă pentru cei care își planifică o carieră în domeniul publicitate,
marketing, media, artă și design sau oricare alta în care solicitarea părții creative a creierului este
făcută la maxim, această trăsătură de personalitate este pur și simplu un atu important indiferent de
priorități, ocupație sau vîrstă.
Gândirea laterală este foarte diferită de gândirea verticală sau logică, cea tradiţională. In
gândirea verticală, înaintăm prin paşi secvenţiali, ce trebuie să aibă fiecare justificare (unul
dintre instrumente folosit, de a mânui informaţia, este matematica: matematica unde nu
încape vorbă să se strecoare greşeala). Când gândim lateral nu suntem interesaţi de natura unui
aranjament de informaţii ci de direcţia în care ne poate duce acesta. Obiectivul gândirii nu este
corectitudinea ci eficienţa. E adevărat, pentru a gândi eficient trebuie să gândim corect. A gândi
corect înseamnă a avea dreptate mereu. A gândi eficient înseamnă a avea dreptate doar în final.
Gândirea verticală sau logica presupune existenţa corectitudinii pe parcursul întregului demers,
ea face o selecţie prin excludere, negaţia este instrumentul folosit pentru a exclude. Gândirea
laterală ne permite să facem erori pe parcurs, dar în final trebuie să avem totuşi dreptate.
Gândirea laterală se axează pe restructurarea acestor modele (intuiţia) şi determinarea
unor modele noi (creativitatea). Gândirea laterală şi cea verticală sunt complementare. Este
necesară exersarea amândurora şi totuşi în educaţie, accentul a fost pus întotdeauna în mod
exclusiv pe gândirea verticală.
Voi prezenta câteva metode şi jocuri care stimulează dezvoltarea gîndirii laterale la
copilul preşcolar.
Metoda celor șase pălării gânditoare - povestea ,, Scufița Roșie”
Cuvinte călătoare Anul I, Nr. 1
51
Cele şase pălării întruchipează şase posibilităţi de procesare a datelor. Schimbarea pălăriei
îţi oferă eliberarea faţă de stilul convenţional de tratare a problemelor şi îţi permite cât mai multor
informaţii variate privind o situaţie concretă. Este o tehnică interactivă, de stimulare a creativităţii
participanţilor care se bazează pe interpretarea de roluri în funcţie de pălaria aleasă. Gândește în
conformitate cu pălăria pe care o porți. Această metodă a fost creată de Eduard de Bono.
Pălaria albă - este neutral, povesteste pe scurt textul poveştii.
Pălaria albastră – este responsabilă cu controlul discuțiilor, o caracterizeaza pe
Sufița Roșie în contradicție cu lupul- veselă, prietenoasă, bună la suflet, în timp ce lupul este este
rău, lacom, șiret, procupat să pară sensibil la situație. Este pălaria responsabilă cu controlul
discuțiilor.
Pălaria roșie – oferă emoție față de evenimente, arată cum Scufita isi iubea mama
și bunica, își exprima compasiunea față de bunica, bucuria pentru vânător și supărarea față de lup.
Pălăria neagră- este negativistă, critică atitudinea Scufiței care trebuie să asculte
sfaturile mamei, trebuia să ajungă repede la bunica bolnavă.
Pălaria verde – este creativă, acordă variante Scufiței - dacă dorea să ofere flori
bunicii trebuia să-i ceară mamei să-i cumpere un buchet de flori, dacă dorea să culeagă flori, trebuia
să ceară mamei să o însoțească. Gândirea laterală este specifică acestui tip de pălărie.
Pălaria galbenă - este simbolul gândirii positive și constructive, găsește alt final
textului. Scufița putea să refuze să meargă la bunica știind că trece prin pădure, nu asculta de lup,
lupul îi arăta drumul cel mai scurt spre bunica, lupul o ajuta să culeagă flori bunicii, efortul aduce
beneficii.
Joc „Cutia misterelor”- o cutie primită de la spiridușul Leo în care se află „ceva”. Pe cutie
e lipită scrisoarea lui Leo, care îi îndeamnă pe copii să ghicească ce ar putea contine. Copiii o
pipăie, îi încearcă greutatea, o clatină, ascultă cu urechea, apoi încearcă să ghicească ce ar putea fi
în ea.Aceste soluții libere sunt notate cu negru pe flip-chart. Educatoarea „primește” un mesaj pe
telefon de la Leo, prin care acesta transmite copiilor 3 indicii: e de culoare portocalie, se manâncă,
se găsește toamna și iarna.Indiciile sunt spuse pe rând. După fiecare din ele se notează soluții.
Soluțiile propuse acum sunt notate cu roșu.Copiii sunt rugați să închidă ochii.Se deschide cutia.
Soluție: portocală și dovleac - e înconjurată cu galben din variantele propuse.
Joc „Cum putem face?”
- Se așază 6 pahare în șir: primele 3 au apă, următoarele 3 sunt goale;
- Sarcină: mișcând un singur pahar, să facem în așa fel încât să avem un pahar plin, unul gol, unul
plin, unul gol, samd;( soluția: se ia al doilea pahar și se răstoarnă apa în al cincilea pahar);
Bibliografie
De Bono, Edward –“Gândirea laterală” , ediţia a-III-a, Bucureşti: Curtea Veche
Publishing, 2011
www.didactic.ro
Cuvinte călătoare Anul I, Nr. 1
52
IMPROVING PRONUNCIATION
prof. Gabriela-Cristina Amatiesei – Liceul Tehnologic Special „Ion Pillat”, Dorohoi
A listener may judge an English learner ability to speak based on his pronunciation in spite
of his accuracy in grammar or his rich and expressive vocabulary. If one‟s pronunciation is poor
this immediately gives a negative impression because poor pronunciation is difficult to listen and
demands a great amount of effort and concentration from the listener. In addition, poor
pronunciation can conduct to misunderstanding or to a breakdown in communication. On the other
hand, a clear pronunciation determines the listener to judge speaker‟s language ability much more
favourably, even to tolerate grammatical errors. Furthermore, a good pronunciation yields a
valuable confidence to the speaker.
A good pronunciation does not mean a „native-like‟ pronunciation but a „listener-friendly‟
pronunciation meaning one that listener can understand without effort and can make conversation
possible.
The main objective of teaching pronunciation to English foreign language learners is to
achieve intelligible pronunciation, which is a central component of oral communication. Some
English language teaching methods ignore pronunciation but those described in chapter II embrace
it. In Oral Approach and Situational Language Teaching and Natural Approach is taught through
repetition and imitation with the help of visual aids. Moreover, taking into account more factors, as
impairment of my students, their age, exposure to English language and my pupils attitude towards
English I use techniques which help them to achieve a better pronunciation.
Here are some techniques I employ mostly:
imitation of teacher or recorded model of words;
imitation exercises; repetition of words and sounds;
choral imitation and repetition based on Situational Language Teaching;
performing dialogues;
learning by heart of rhythms and jingles;
tongue twisters;
pronunciation games based on Communicative Approach;
the use of rhyming words.
There are lots of activities I employ during my English classes whenever I sense that my
students encounter difficulties in uttering a word or a sentence based on techniques noted above:
Listen and repeat – students have to listen to a set of words pronounced by the
teacher and then repeat after him. Initially, this kind of exercise begins with a single word then
moves to two words or more. The words are chosen after their sounds.
E.g. cut cot cat
hut hot hat
Minimal pairs- students are looking at two words in line. They have to circle the one
they hear from a line and then to pronounce the words.
E.g. sad bad
hot not
come some
run sun
ball doll
Cuvinte călătoare Anul I, Nr. 1
53
Which order – students are looking at three words and write the order in which
teacher read them. After accomplish their first task they have to utter them in the order they noted.
E.g. look luck duck
2 1 3
house mouse blouse
3 2 1
cap cat fat
1 3 2
Same or different – students hear two words and write “A” if they are pronounced in
the same way or “B” if they are pronounced different. After choosing their answers, they pronounce
the words.
E.g. feet fat (B)
big big(A)
dot pot(B)
Odd one out – teacher reads a set of words and students have to identify the different
one and to pronounce it
E.g. run run run ran
fun fun fun fan
come some come come
Completion – students have a piece of paper with some incomplete words first letter
missing. The teacher says the words and pupils have to write the missing letter. The next task for
students is to read the words.
E.g. -ost -ost -ost -ost
(cost) (most) (post) (lost)
-are -are -are -are
(dare) (care) (fare) (mare)
In teaching pronunciation is generally agreed that imitation is the best technique of the
learning process, but in order to imitate correctly students must have heard correctly. In this case, I
can direct my students‟ attention to sound differences and I can give them many opportunities to
practice. Moreover, for successful imitation students must listen to themselves.
Pronunciation teachings is related to the understanding of the flow of speech and to the
fluency in spoken language therefore, only practice in listening and speaking will give the learners
the skills they require.
Cuvinte călătoare Anul I, Nr. 1
54
GÂNDURI DE ÎNCEPUT
Pr. prof. Constantin Muha - Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Sf. Ioan Iacob”, Dorohoi
Copilăria este de bună seamă cea mai frumoasă perioadă din viaţa unui om. Deşi pare fără
griji ea devine în acelaşi timp cea mai importantă pentru cei din jur, care veghează la creşterea unui
prunc. Sarcinile sunt uneori copleşitoare pentru mama şi tata, pentru bunicul şi bunica, pentru
doamna educatoare, iar mai târziu pentru doamna sau domnul învăţător, preotul duhovnic şi pentru
doamnele şi domnii profesori.
De ce? Pentru că de ceea ce oferă ei acum, depinde OMUL de mai târziu. Nu e uşor să
sacrifici timp, voinţă, tihnă, familie. Dar toate acestea le regăseşti când vezi că cel pentru care te-ai
jertfit te reprezintă cu cinste şi stă cu fruntea sus în orice împrejurare a vieţii.
Educatorii trăiesc şi se împlinesc prin jertfa muncii lor- educarea celor mai mici dintre
învăţăcei. Aceşti prichindei ca statură, sunt de fapt nişte uriaşi prin inocenţa şi nevinovăţia lor, prin
puterea de a iubi şi a oferi necondiţionat, de a îmbrăţişa cu o căldură sufletească ce topeşte cea mai
încrâncenată inimă şi alină cel mai necăjit suflet. I-am avut deseori oaspeţi în biserica noastră
parohială, aducând un plus de frumuseţe şi de voiciune. Întâlnirea cu ei îţi conferă o altă stare de
spirit, reconfortantă şi îmbucurătoare, caldă şi senină- e o stare a Raiului.
Prezenţa în mijlocul lor este totdeauna binefăcătoare. Se munceşte mult în scoala si
grădiniţă, ca într-un stup de albine. Fiecare ştie foarte bine ce are de făcut, pentru ca învăţăceii să
crească bine şi frumos. Ei sunt oamenii ce reprezintă viitorul nostru al tuturor şi de aceea e nevoie
de multă trudă acum, pentru ca odată, cândva, să ne putem bucura de vremuri mai bune, oferite de
cei pentru care astăzi ne zbatem, lăcrimăm, suferim şi sperăm în tăcere. O tăcere luminată de
credinţa în Dumnezeu.şi de candoarea şi sublimul copilăriei acestor prichindei.
Cuvinte călătoare Anul I, Nr. 1
55
SIGURANȚA NAVIGĂRII PE INTERNET
prof. Andreea Adina Chelaru– Colegiul Tehnic „Gheorghe Asachi”, Botoșani
Conform Dex „internetul este o rețea internațională de
calculatoare, formată prin interconectarea rețelelor locale și
globale, destinată să faciliteze schimbul de date și informații
în diverse domenii”.
Această reţea prezintă atât avantaje, dar şi dezavantaje.
Unul dintre avantajele internetului este acela că printr-o simplă
apăsare a unei taste sau a unui click poţi avea într-un timp
foarte scurt multe informaţii. Un lucru benefic al acestui fapt
este că ai mai multtimp liber,care poate fi folosit în diferite
moduri. Un alt avantaj este acela poate învăţa cu ajutorul
internetului, să dialogheze cu cei din jur într-un mod civilizat,
dacă ne referim la viodeoconferinţe.
Dintre dezavantajele internetului se pot enumera:
- determină dependenţă, oamenii ajung în situația de a se restricționa de la alte lucruri, cum
ar sportul pentru a petrece mai mult timp pe internet;
- se pot accesa tot felul de filme, jocuri, desene animate etc. ce promovează violenţa, iar unii
adolescenți ajung să pună în practică, generând în acest mod conflicte;
- se renunţă la citit, ceea ce determina lipsa de cultură a tinerilor, viitorul nostru.
În ceea ce privește siguranța internetul unii oameni se simt în siguranță prin prisma faptului
ca nimeni nu le cunoaște identitatea. Cu toate acestea apar diferite probleme cum ar fi virusarea
computeruluiși pierderea tuturor fisierelor ori întâlnirea unor persoane care să le hărțuiască.
Cei mai predispuși acestor riscuri sunt tinerii și adolescenții.
Specialiștii recomandă pentru o navigare în siguranță:
- să nu dea clik pe linkuri suspecte;
- să instaleze programe de protective a calculatorului (antivirus, firewell);
- să nu dea informații personale sau confidențiale;
- să nu vorbească cu străinii sau să fixeze întâlniri cu aceștia;
Bibliografie:
http://parinti.acasa.ro
Cuvinte călătoare Anul I, Nr. 1
56
PERFECȚIONAREA CADRULUI DIDACTIC
prof. Elena Chicoș - Școala Gimnazială „Spiru Haret” Dorohoi
Plecând de la afirmația făcută de un
profesor din școala în care predau, în cadrul
unui consiliu profesoral pentru validarea
înscrierii a doi colegi la gradul didactic I, și
anume că nu are rost sa te perfecționezi sau
să te înscrii la Grade didactice în ziua de
astăzi, având în vedere condițiile socio-
economice în care ne aflăm, ne punem
întrebarea dacă acest lucru este o risipă de
timp sau bani, ci pur și simplu un act de
responsabilitate și o evoluție firească și
necesară în cariera unui profesor, ținând
seama și de evoluția și modificările legii
educației.
Intr-o lume în care schimbările se petrec într-un ritm rapid și în care adaptabilitatea și
formarea continuă a persoanelor active pe piața muncii sunt coordonate importante în strategiile de
dezvoltare a resurselor umane, formarea continua a personalului didactic constitue o prioritate a
sistemului de învățământ pentru dezvoltarea unei cariere motivante și performante și pentru
dezvoltarea unui proces educational atractiv, corelat permanent cu nevoile tinerilor de azi.
Profesorii trebuie să fie persoane active, informate și responsabile, să fie pregatiți pentru schimbări
care apar din punct de vedere social, economic, cultural și în același timp să fie bine pregătiți pentru
ca calitatea procesului de învățământ depinde de raportarea la standardele naționale și europene.
Astăzi, formarea profesională nu reprezintă doar o activitate cu conținut pedagogic și social
cu rol de remediere a carențelor formării inițiale sau numai de auto-reglare a sistemului educațional,
ci este un proces de lungă durată și de învățare permanentă cu 2 funcții importante: perfecționarea și
înnoirea practicilor profesionale prin actualizarea cunoștintelor însușite în timpul formării inițiale și
completarea formării inițiale prin dobândirea de noi competențe profesionale, prin perfecționarea
deprinderilor și dezvoltarea atitudinilor profesionale.
Termenul de profesionalizare descrie „identitatea profesională” astfel încât să se contureze
un set de cunoștințe și competenșe structurate după un model profesional în standarde profesionale
care sunt asimilate sistematic și pe baze științifice. Standardele profesionale fiind criterii de calitate
și cantitate a prestației cadrelor didactice utilizate pentru a descrie și aprecia activitatea profesională
a unui profesor dar și pentru a ameliora programele de pregătire inițială și continuă pentru carieră.
Un profesor trebuie să dețină un set de competențe generale și specifice (6 competențe specifice:
metodologice, de comunicare și relaționare, de evaluare a elevilor, psiho-sociale, tehnice și
tehnologice, și de management al carierei. Deasemenea acesta trebuie să dețină 5 competențe
generale: facilitarea unor procese inovatoare de învățare și predare centrate pe elev, evaluarea și
monitorizarea rezultatelor performanței de predare-învățare, planificarea și aplicarea
curriculumului, a orarelor, materialelor de formare și a metodelor didactice, formarea de
parteneriate în interiorul și în afara comunităților școlare, și implicarea în procesul de dezvoltare
profesională și individuală.
Cuvinte călătoare Anul I, Nr. 1
57
Formarea inițială pentru ocuparea funcției didactice din învățământul preuniversitar din
Romania; Art 236, 237, 238 cuprinde: formare inițială teoretică , în specialitate, realizate prin
universități, în cadrul unor programe acreditate potrivit legii, un master didactic cu durata de 2 ani și
stagiul practic cu durata de 1 an școlar , realizat într-o unitate de învățământ sub coordonarea unui
profesor mentor. Departamentele PPD din cadrul universităților care se ocupă încă, conform vechii
legi de formarea cadrelor didactice prin oferirea de programe de Pedagogie, Psihologie, Didactica
Specialității, Teoria și Metodica instruirii, instruirea asistată pe calculator, formarea practică vor fi
incorporate în cadrul masteratelor didactice conform noii legi.
Programele masteratelor didactice sunt elaborate pe baza standardelor profesionale pentru
funcția didactică, aprobată de MECTS iar studenții care urmează un master într-o instituție publică
pot beneficia de burse de studiu finanțate de la bugetul de stat, cuantumul este egal cu salariul net al
unui profesor debutant. După stagiul practic de 1 an, studentul se înscrie la definitivat care constă în
evaluarea portofoliului personal, 2 inspecții la clasa în anul de practică și examinare scrisă pentru
specialitatea respectivă.
Formarea continuă conform Art 242, 243, 244 din legea educației cuprinde evoluția în
cariera prin gradele didacticeșidezvoltarea profesionalăprin cursuri complementare de achiziție a
unor competențe noi și anume , dobândirea sau dezvoltarea competențelor de conducere, îndrumare,
control , evaluare în structurile și organizațiile din sistemul de educație, consiliere, predare în e-
learning și educația adulților.
Formarea continuă se realizează prin programe și activități de perfecționare a pregătirii
științifice, psihopedagogice și didactice sau în domeniile conducerii, îndrumării și evaluării
învățării; cursuri de pregătire și examene pentru acordarea definitivării în învățământ și a gradelor
didactice I si II; pregătirea de perfecționare periodică, organizate din 5 în 5 ani; prin burse și stagii
în românia sau în străinătate, mobilități individuale Comenius, sau Grundtvig, din cadrul
programelor de învățare pe tot parcursul vieții finanțate de Comisia Europeană prin Agenția
Națională pentru Programe comunitare în domeniul Educației și formării profesionale; cursuri
postuniversitare, doctorate și pregătire pentru conversie profesională.
Formarea inițialăși formarea continuă a personalului didactic preuniversitar se realizează
printr-un sistem de instituții, organizații și structuri MECTS, CNFP, institute de Știință ale
educației, ISJ-uri și CCD-uri, palatul național/Clubulri, etc..
Principalele forme de organizație sunt: activitățile metodico-științifice de comunicări,
simpozioane, schimburi de experiență pe probleme de specialitate și psihopedagogice, stagii
periodice de informare știintifică de specialitate și în domeniul științelor educației, cursuri
organizate de societăți științifice, cursuri de perfecționare a pregătirii de specialitate, metodice și
psihopedagogice, stagii de mentorat, cursuri de pregătire pentru definitivare și grade didactice,
cursuri pentru personalul de conducere, îndrumare și control, burse de perfecționare și stagii de
studiu în țară și străinătate, cursuri postuniversitare de specializare și studii universitare de masterat
și doctorat.
Evaluarea și validarea achizițiilor dobândite prin diferite programe de formare se efectuează
prin sistemul de recunoaștere, echivalare și acumulare de credite profesionale transferabile (la 5 ani
90 credite).
Aprofundând această ipoteză prin studiu și cercetare am identificat principalii factori care îi
motivează pe profesorii din CN “Grigore Ghica” Dorohoi să se perfecționeze și identificarea
criteriilor care stau la baza alegerii modalității de dezvoltare profesională continuă a acestora, ținând
cont de o serie de variabile precum gradul didactic, vechimea în învățământ, genul și vârsta. S-a
folosit ca metodă de investigație chestionarul cu 14 întrebări: 5 întrebări închise, 7 întrebări cu
Cuvinte călătoare Anul I, Nr. 1
58
răspunsuri la alegere și 2 întrebări de ierarhizare, și a fost aplicat pe un lot de 49 profesori ai CN :
17 bărbați și 32 femei (4 profesori cu doctorat, 19 cu gradul I, 18 cu gradul II și 8 cu definitivat),
vârsta medie fiind 42 ani și o vechime medie în învățământ de 19 ani). Chestionarul a fost aplicat în
perioada 1-14 mai 2010, iar din cei 49 de respondenți 12 au refuzat să completeze chestionarul.
Astfel, au raspuns 32 de profesori, din care 23 femei și 14 bărbați. Ipotezele de la care am plecat au
fost urmatoarele:
1.Profesorii cu gradul I și/sau doctorat consideră gradele didactice relevante pentru cariera
didactică și implicit considerăcursurile de perfecționare foarte importante. Interesant este faptul că
doar jumătate dintre profesorii cu doctorat cred că gradele didactice sunt nerelevante, aceștia având
doar definitivat și respectiv gradul II, iar dintre cei 19 profesori cu gr I, 13 cred că gradele didactice
sunt importante iar 5 consideră că nu sunt relevante pentru cariera didactică. Prima ipoteză se
confirmă pentru că 80% dintre cei chestionați consideră gradele didactice importante.
2.A 2a ipoteză a avut în vedere principalul motiv pentru care profesorii participă la cursuri
de Perfecționare, iar 57% consideră performanța ca fiind cea mai importantă motivație pentru
formare continuă, urmată îndeaproape de evaluarea permanentă, restrângerea activității sau
menținerea în funcția de predare. Și această ipoteză se confirmă.
3. Cea de a 3 a ipoteză a susținut faptul că profesorii sunt inclinați să aleagă cursuri de
formare gratuite și aproape de reședința decât cursuri plătibile la distanță. 78% dintre profesori ar
plăti un curs de formare dacă acesta ar corespunde nevoilor lor, 22% mențin ideea gratuității ca o
condiție esențială a perfecționării, iar dintre cei 4 profesori dr, 2 ar face cursurim plătibile. Din cei
18 profesori cu Gradul I, doar 13 ar merge la un curs plătit, 78% ar calatori departe iar 55% ar plăti
între 100-300 ron pt cursuri de formare. Ipoteza se infirmă pentru că 78% ar plăti și ar călători
departe de casă pentru perfecționare.
Sintetizând rezultatele obținute putem afirma că profesorii care fac această meserie din
pasiune sunt dispuși să facă sacrificii materiale și familiale pentru obținerea performanței și
ridicarea nivelului de satisfacție profesională. În lumina noii legi, este de dorit un sistem
descentralizat de formare continuă, cu finanțare transparentă, care să vină în sprijinul profesorilor
din România prin corelarea politicilor europene cu cele românești și cu nevoile reale ale
profesorilor, și nu în ultimul rând o remunerare a cadrelor didactice care participă la astfel de
cursuri de formare pentru a crește nivelul de satisfacție profesională și implicit performanțele
acestora cu elevii.
Bibliografie
Jesus, S.N., Lens, W. (2005) – An Integrated Model for the Study of Teacher Motivation,
Applied Psychology, an International Review, Volume 54, Issue 1, January.
Neculau, A. (coord.), (2003) – Manual de psihologie socială, Iaşi: Ed. Polirom.
Radu, I. (coord.) (1993)– Metodologie psihologică şi analiza datelor, Cluj-Napoca: Ed.
Sincron.
Cuvinte călătoare Anul I, Nr. 1
59
ȘCOALA GIMNAZIALĂ „A. I. CUZA” DOROHOI – ȘCOALĂ „ZERO WASTE”
prof. Alina Daniela Surdu – Școala Gimnazială „A. I. Cuza”, Dorohoi
Luna aprilie 2017 a fost declarată
prin ordinul prefectului „Luna curățeniei” la
nivelul județului Botoșani. La Școala
Gimnazială „ A. I. Cuza” Dorohoi, „Luna
curățeniei” 2017 coincide în mod fericit cu
participarea la concursul național „Școala
Zero Waste”. Îmbinând cele două
evenimente și preocuparea lor pentru un
mediu sănătos, elevii și cadrele didactice din
școala noastră au pregătit un amplu calendar
de activități vizând educația ecologică.
Activitățile au fost concepute în funcție de
vârsta și înclinațiile elevilor și au implicat
copii de toate vârstele, de la clasa pregătitoare pâna la clasa a opta.
Coordonați de cadrele didactice a căror menire este aceea de a-i orienta pe elevi în misiunea
lor de descoperire a cauzelor care duc la degradarea mediului încojurator și a măsurilor de
prevenire/remediere ce se pot lua, elevii au înțeles că resursele planetei nu sunt inepuizabile și că
fiecare dintre noi, după puterile noastre, putem să contribuim la salvarea ei.
Elevii claselor gimnaziale au desfășurat, în cadrul orelor de dirigenție și biologie, activități
practice și teoretice pentru a se familiariza cu diferitele aspecte ale acestei teme complexe:
experimente pentru a observa timpul necesar descompunerii anumitor materiale în mediul
înconjurător; au urmărit și au discutat pe baza documentarului „Marșul pinguinilor”; au participat la
activități de curățenie în curtea școlii; au construit căsuțe pentru păsări; au folosit creativ diverse
materiale reciclabile; au realizat panouri informative, etc.
Elevii claselor primare au fost și ei atrași de tema propusă și au participat prin activități
practice și creative: au urmărit dezvoltarea semințelor pe care le-au plantat și și-au folosit
imaginația pentru a ilustra dragostea lor față de natura înconjurătoare.
Cuvinte călătoare Anul I, Nr. 1
60
PROIECT EDUCATIV - ȘCOALA ZERO WASTE
prof. Alina Daniela Surdu – Școala Gimnazială „A. I. Cuza”, Dorohoi
1. Titlu proiect
ȘCOALA ZERO WASTE
A. Tip
CONCURS NAȚIONAL
B. Domeniu
Educație ecologică, Protecția mediului
2. Perioada
13 martie – 12 mai 2017
3. Instituția coordonatoare
Școala gimnazială „A. I. Cuza” Dorohoi
4. Parteneri / colaboratori
Asociația EcoStuff România, asociație non-guvernamentală și non-profit din
România, înregistrată la Registrul Național al ONG 6/09.05.2012, cod de înregistrare fiscală
30178841, reprezentată prin președinte Radu Rusu
SPL, Dorohoi
Farmacia „Magistra”
5. Echipa de implementare a proiectului
Prof. Olariu Mihaela
Prof. Surdu Alina
Prof. Stoleru Paula
Prof. Huțuleac Paul Dan
Prof. Amariei Maria
Prof. Halici Mihaela
Prof. Onofrei Alina
Lionte Lidia
Butnariu Mihaela
6. Grup țintă / beneficiari
250 de elevi, 10 cadre didactice, 50 părinți, 50 reprezentanți ai comunității locale
7. Scop, obiective
De ce se pune accent pe educaţie ecologică?
Pentru că, în prezent, oamenii folosesc (abuzând deseori, cu bună ştiinţă sau fără) resursele
naturale ale pământului. În fiecare colţ al lumii, omenii taie păduri, extrag minerale şi surse de
energie, erodând solul de la suprafaţă, poluând aerul şi apa, creând deşeuri primejdioase şi
producând o ruptură a zonelor naturale într-un ritm fără precedent în istoria vieţii pe pământ.
Deoarece cerinţele care decurg din suprapopulare şi dezvoltare cresc, devine tot mai greu pentru
oameni să-şi satisfacă nevoile şi dorinţele. Şi devine de asemenea imposibil să scape de
consecinţele degradării serioase a mediului: dispariţia speciilor, extinderea deşertului, contaminarea
cu pesticide, creşterea problemelor de sănătate, foametea, sărăcia şi chiar pierderea de vieţi umane.
Mulţi experţi sunt îngrijoraţi de faptul că, dacă acest ritm de distrugere continuă, vom fi martorii
distrugerii treptate chiar a sistemelor care sprijină viaţa pe pământ.
Cuvinte călătoare Anul I, Nr. 1
61
Scopul principal este de a dezvolta elevilor simțul responsabilității față de tot ceea ce ne
înconjoară, de a spori implicarea școlii în viața comunității, dar și a comunității în viața scolii. De
asemenea, ne dorim să promovăm conceptul „stil de viață durabil”, structurat pe componente de
natură ecologică, educativă și socială, să dezvoltăm capacitatea elevilor de a lua decizii, de a avea
inițiative ecologice, de a se implica în acțiuni concrete de protejare a mediului.
Obiective:
Înțelegerea corectă a relațiilor om – mediu și evidențierea interdependenței între
calitatea mediului și calitatea vieții
Formarea unei atitudini pozitive față de mediul înconjurător prin stimularea
interesului față de protejarea acestuia și față de propria sănătate
Încurajarea inițiativei individuale și de grup
Implicarea activă a participanților în acțiuni concrete de protejare a mediului
Stimularea creativității elevilor
8. Argument
Educaţia ecologică sporeşte conştientizarea problemelor şi înţelegerea valorilor personale
prin „descoperirea” atitudinii şi înţelegerii, ajutându-i pe elevi să-şi evalueze şi să-şi clarifice
sentimentele în ceea ce priveşte mediul şi cum contribuie la problemele acestuia. Ajută fiecare
persoană să înţeleagă faptul că oamenii au valori diferite, iar conflictele dintre acestea trebuie
abordate pentru a preveni şi rezolva, în final, problemele de mediu. Educaţia de mediu este şi
practică, în sensul învăţării unor lucruri cum ar fi plantarea unui copac până la reducerea
consumului sau cum să trăim producând un impact negativ cât mai mic asupra mediului.
Proiectul se sprijină pe experienţa acumulată de elevi și cadre didactice în domeniul
educației ecologice și, implicit, al sănătații.
Omul are nevoie de planeta sa, de fapt, depinde în totalitate de ea, și a înteles că, pentru a-și
continua existența, trebuie să-i păstreze nealterat echilibrul. Pentru a face durabil echilibrul planetar,
omul are nevoie de cele mai bune informații pentru a cunoaște și a înțelege mecanismele care
guvernează acest patrimoniu care trebuie transmis din generație în generație.
Degradarea continuă a mediului înconjurător, care se petrece sub ochii nostri, este un
element major al unei crize de civilizație și se datorează tocmai intervenției omului în natură.
În procesul civilizației contemporane se impune cultivarea unor relații armonioase între om
și natură.
Protejarea mediului înconjurător constituie o problemă strigentă pentru întreaga omenire, de
aceea trebuie conștientizată necesitatea protejării acestuia, a ocrotirii vieții în cele mai variate forme
ale ei.
Urmașii noștri vor fi adevărații beneficiari ai preocupării generației actuale față de mediul
înconjurător, dacă obiectivele protecției mediului vor fi atinse pe plan mondial la toate nivelurile.
Profesorii sunt cei cărora le revine un rolul cel mai important în organizarea unor activități
care să-i învețe pe tineri să înțeleagă și să iubească natura, să-i pătrundă tainele și să o protejeze, să
formeze și să dezvolte conștiința ecologică a acestora.
9. Resurse
a. Umane:
Cadre didactice
Cuvinte călătoare Anul I, Nr. 1
62
Elevi
Părinți
Reprezentanți ai comunității locale
b. Materiale:
Sală
Calculator
Videoproiector
Lipici, acuarele, foarfece, bandă adezivă, culori
Materiale reciclabile – PET, hârtie, carton, aluminiu
Materiale pentru ecologizare – saci menajeri, mănuși, var, pensule
Pistol de lipit, silicon
Panouri
c. Financiare:
Autofinanțare, surse extrabugetare
d. Timp:
13 martie – 12 mai 2017
10. Activități
DENUMIREA ACTIVITĂȚII LOC PERIOADĂ RESPONSABIL REZULTATE
AȘTEPTATE
1. Mascota SZW Școala
Gimnazială
„A. I. Cuza”
Dorohoi
13 – 24
martie 2017
Prof. Stoleru Paula
Prof. Olariu Mihaela
Mascota realizată
2. Învățăm experimentând Școala
Gimnazială
„A. I. Cuza”
Dorohoi -
curte
17 martie
2017
10 mai 2017
Prof. Olariu Mihaela
Toți elevii au înțeles
corect relația om-mediu
și manifestă atitudine
pozitivă față de mediu și
propria sănătate
3. Marșul pinguinilor –
vizionare film documentar
Școala
Gimnazială
„A. I. Cuza”
Dorohoi – sala
de clasă
31 martie
2017
Prof. Surdu Alina
Prof. Olariu Mihaela
Toți elevii au înțeles
impactul acțiunilor omului
asupra mediului
înconjurător
4. Realizare panouri
informative
Școala
Gimnazială
„A. I. Cuza”
Dorohoi - hol
13 martie –
12 mai 2017
Lionte Lidia
Butnariu Mihaela
Panouri informative
realizate
5. Atelier creativ Școala
Gimnazială
„A. I. Cuza”
Dorohoi – sala
de clasă
24 -18 martie
2017
Prof. Onofrei Alina
Prof. Halici Mihaela
Prof. Huțuleac Paul
Prof. Amariei Maria
Toți elevii înțeleg că pot
contribui la protejarea
mediului înconjurător
reciclând și realizează
obiecte refolosind anumite
materiale
6. Vizită la stația de sortare-
transfer deșeuri
Stația de
sortare și
transfer
deșeuri
13 aprilie
2017
Prof. Olariu Mihaela
Prof. Surdu Alina
Toți elevii înțeleg
importanța colectării
selective a deșeurilor
Cuvinte călătoare Anul I, Nr. 1
63
7. Verdele este un mod de
viață – plantare flori, pomi
Școala
Gimnazială
„A. I. Cuza”
Dorohoi –
curte
Martie 2017 Prof. Olariu Mihaela
Prof. Surdu Alina
Prof. Halici Mihaela
Toți elevii au înțeles
corect relația om-mediu
și manifestă atitudine
pozitivă față de mediu și
propria sănătate; 75 %
dintre elevi manifestă
interes de a participa la
activități concrete de
protejare a mediului
8. Concurs de afișe și
sloganuri
Școala
Gimnazială
„A. I. Cuza”
Dorohoi – sala
de clasă
Martie 2017 Prof. Huțuleac Paul
Prof. Amariei Maria
Prof. Olariu Mihaela
Toți elevii crează câte un
slogan/afiș pornind de la
tema proiectului
9. Reciclare creativă Școala
Gimnazială
„A. I. Cuza”
Dorohoi – sala
de clasă
Aprilie 2017 Prof. Huțuleac Paul
Prof. Amariei Maria
Prof. Olariu Mihaela
Prof. Onofrei Alina
Prof. Halici Mihaela
Prof. Stoleru Paula
Toți elevii înțeleg că pot
contribui la protejarea
mediului înconjurător
reciclând și realizează
obiecte refolosind anumite
materiale
10. Ne jucăm, învățăm –
utilizarea deșeurilor reciclabile
pentru crearea unor jocuri
Școala
Gimnazială
„A. I. Cuza”
Dorohoi – sala
de clasă
8 - 12 mai
2017
Prof. Olariu Mihaela
Prof. Surdu Alina
Butnariu Mihaela
Toți elevii înțeleg că pot
contribui la protejarea
mediului înconjurător
reciclând și realizează
obiecte refolosind anumite
materiale
11. Activități de ecologizare Școala
Gimnazială
„A. I. Cuza”
Dorohoi –
curte
31 martie
2017
5 mai 2017
Prof. Huțuleac Paul
Prof. Amariei Maria
Prof. Olariu Mihaela
Prof. Surdu Alina
Prof. Stoleru Paula
Toți elevii înțeleg că pot
contribui la protejarea
mediului înconjurător, 70
elevi participă la acțiuni de
ecologizare
12.Campanie de colectare a
deșeurilor reciclabile
Școala
Gimnazială
„A. I. Cuza”
Dorohoi –
curte
12 aprilie
2017
Prof. Olariu Mihaela
Prof. Surdu Alina
Prof. Stoleru Paula
Prof. Huțuleac Paul
Prof. Amariei Maria
Prof. Halici Mihaela
Prof. Onofrei Alina
Lionte Lidia
Butnariu Mihaela
Campanie de colectare
selectivă a deșeurilor
realizată; cel puțin 1t de
deșeuri colectate
13. „Citește și dă mai departe” Librăria
„Univers”
Farmacia
„Magistra”
11 aprilie
2017
Prof. Olariu Mihaela
Prof. Surdu Alina
Prof. Stoleru Paula
Campanie realizată, cel
puțin 100 de membri ai
comunității locale
informați
14. Parada costumelor Eco Școala
Gimnazială
„A. I. Cuza”
Dorohoi
Aprilie 2017 Prof. Clisu Adina
Prof. Olariu Mihaela
Paradă realizată
15. Colțul SZW Școala
Gimnazială
„A. I. Cuza”
Dorohoi
2 - 12 mai
2017
Prof. Olariu Mihaela
Prof. Surdu Alina
Expoziție realizată
16. Ziua mondială a păsărilor Școala
Gimnazială
„A. I. Cuza”
Dorohoi
27 - 31 martie
2017
Prof. Olariu Mihaela
Prof. Stoleru Paula
Toți elevii înțeleg că omul
este singurul care poate
proteja ecosistemul; toți
elevii realizează adăposturi
pentru păsări
Cuvinte călătoare Anul I, Nr. 1
64
11. Evaluare
Fișe de evaluare
Barem de evaluare
12. Mediatizare
La nivelul școlii, prin intermediul diriginților și învățătorilor și a panourilor
informative
La nivelul comunității, prin site-ul școlii și presa locală
13. Diseminare
Presa locală
Site-ul școlii
Revista școlii
14. Sustenabilitate
Organizarea, la nivelul școlii, a unor acțiuni care promovează protejarea mediului și a unui
stil de viață sănătos; organizarea unor activități specifice în anul școlar 2017-2018
Cuvinte călătoare Anul I, Nr. 1
65
ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRACURRICULARE
Prof. Mihaela Cătălina Olariu– Școala Gimnazială „Al. I. Cuza”, Dorohoi
„Să nu-i educam pe copiii noștri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei
vor fi mari și nimic nu ne permite să știm cum va fi lumea lor. Atunci să-i învățăm să se adapteze.”
(Maria Montessori –”Descoperirea copilului”)
Toate unitățile de învățământ își organizează cursurile prin respectarea unui plan cadru,
organizat pe niveluri de studiu, pe arii curriculare și discipline. Acesct lucru urmărește asigurarea
unui curriculum unitar, cu alte cuvinte cursurile pe care elevii le urmează și care prezintă ca
finalitate o examinare publică (evaluare națională, bacalaureat). Acest lucru nu este suficient pentru
a dezvolta personalitatea tinerilor, a celor care vor forma generația viitoare. Sunt elevi cu un
potențial crescut față de învățătură, dar care nu manifestă interes făță de excerțiile fizice (ceea ce
duc la o dezvoltare fizică armonioasă). Alți elevi au rezultate școlare foarte bune, dar nu se poate
exprima liber, sunt emotivi, ceea ce reprezintă o piedică pe viitor când va trebui să se prezinte la
diferite interviuri de angajare. Elevii trbuie să fie capabili ca după ce termină școala să se poată
integra ușor în societate, pe piața muncii, etc..
De la cele mai mici vârste elevii învață lucruri noi prin contactul direct cu obiectele și
fenomenele din natură. Nevoia de a se juca, de ase relaxa, de a fi mereu în mişcare, este ceea ce face
posibil să împletim şcoala cu viaţa de zi de zi. Binențeles că pe primul loc trebuie situate obiectivele
instructiv – educative, dar acstea se pot împleti în mod echilibrat cu momentele de relaxare, pentru
ca rezultatele săfie pe măsură, conform așteptărilor. Activitățile extracurriculare au rolul de a
deprinde elevii să folosească diferite surse informaţionale, să realizeze diferite colecţii, să
sistematizeze date, cu alte cuvinte îi învață să înveţe, să devină independenți. De asemenea, elevii se
autodisciplinează, deoarece în acest gen de activităţi se supun de bună voie regulilor, asumându-şi
responsabilităţi. Prin acest fel de activităţi, profesorii au posibilitatea să-şi cunoască elevii, să-i
dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, cu alte cuvinte să-i pregătească pentru viaţă.
Diversitatea activităților extracurriculare dă posibilitatea copiilor să se implice în funcție de
interesele lor. Ei nu trebuie să exceleze în aceste activități, important este că la sfârșitul pargurgerii
lor asimilează experiențe noi care îi vor călăuzi în viitor. Importanța acestor activități este cu atât
mai mare cu cât trăim într-o lume dominată de mass media (internet, televizor) care prezintă efecte
negative asupra dezvoltării comportamentale și emoționale a copiilor.
De altfel, de vreo câțiva ani s-a introdus o săptămână dedicată activităților extracurriculare,
„Școala altfel”, care are orar specific și în cadrul căreia elevii participă la diferite acțiuni cum ar fi:
jocuri sportive, concursuri de cultură generală, dezbateri pe diverse teme, campanii de
conștientizare (care militează pentru protejarea mediului, sănătate), vizite la muzee, locuri istorice,
diferite instituții, activități ce îi pregătește pentru situații limită, cu alte cuvinte li se prezintă cum să
se comporte și cum să acorde primul ajutor în caz de accident, incendiu sau cutremur. Se pot realiza
spectacole muzicale, teatrale, se pot viziona emisiuni care au drept scop descoperirea calitășilor
legate de muzică, actorie, poezie, pictură, etc..
O altă formă de activități extrașcolare o reprezintă concursurile școlare. Acestea dau
posibilitate copiilor să aplice cunoștințele dobândite în timpul orelor de curs, să deseneze, să
realizeze modele variate, să recicleze. Acestea pot fi organizate de către cadrele didactice în sala de
clasă sau se pot desfășura la nivel județean, national sau internațional. Atmosferă placută în care se
Cuvinte călătoare Anul I, Nr. 1
66
pot desfășura pot avea drept efect stimularea spiritul de iniţiativitate al copiluiui, colaborarea cu
ceilalți colegi pentru a rezolva exerciţiile şi va asimila mult mai uşor toate cunoştinţele. La biologie,
pe lângă olimpiadă, Concursul Național „George Emil Palade”, „Științe pentru juniori”, etc. se
desfășoară în fiecare an „Sanitarii pricepuți”, ai cărui rol este de a-i deprinde pe elevi cu tehnicile de
prim ajutor, de a-i introduce în tainele medicinei, iar o parte dintre ei se orienteză mai târziu spre
acest domeniu frumos.
Activităţile reacreative, distractive, care determină dezvoltarea creativităţii, gândirii critice şi
stimulează implicarea în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, conştientizarea acțiunii
negative a omului asupra mediului, urmările poluării, educaţia rutieră, educaţia pentru păstrarea
valorilor, artistice, etc. sunt atractive pentru elevi. Alte activităţi reprezentate de excursii şi drumeţii,
vizite, vizionări de filme sau spectacole determină elevului un anumit tip de comportament, o ţinută
adecvată situaţiei, anumite sentimente.
Activităţile extraşcolare care implică în mod direct copilul prin personalitatea sa şi nu prin
produsul realizat de acesta au o mai mare contribuţie în dezvoltarea personalităţii. Dacă sunt bine
pregătite acest tip de activități sunt atractive la orice vârstă, stârnesc interes, produc bucurie,
facilitează acumularea de cunoştinţe, chiar dacă necesită un efort suplimentar atât din partea
dascălului cât și a elevului. Acest tip de activități dezvoltă spiritul practic, mânuirea diferitelor
obiecte, oferă posibilitatea fiecăruia să se afirme după puterile sale. Prin faptul că în acest gen de
activităţi se supun de bună voie regulilor, elevii se autodisciplinează, își asumă responsabilităţi. Prin
aceste activități dascălii au posibilitatea să-şi cunoască elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze
dezvoltarea, cu alte cuvinte să pregătească elevii pentru viaţă. Acest lucru depinde în primul rând de
profesor, de talentul său, de dragostea sa pentru elevi, de modul de abordare a temelor care să
evidențieze cel mai bine posibilităţile şi resursele de care dispun elevii .
Un bun dascăl dă posibilitatea elevilor să își dezvolte o gândire independentă, să respecte
ideile celorlalți, să aibă capacitatea de a descoperi probleme noi şi de a găsi soluția cea mai potrivită
şi de a critica constructiv. Pentru a putea realiza toate acetes este important ca și profesorul să fie
creativ.
Bibliografie:
1. Cernea, Maria, „Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului
de învăţământ”, în „Învăţământul primar“ nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
2. Crăciunescu, Nedelea, „Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii
ciclului primar”, în „Învăţământul primar“ nr. 2, 3 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
3. Ionescu, M., Chiş, V., „Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile
de instruire şi autoinstruire”, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001
4. Vlăsceanu, Gheorghe, coord., Neculau, Adrian, „Şcoala la răscruce. Schimbare şi
continuitate în curriculumul învăţământului obligatoriu. Studiu de impact”, Editura Polirom, 2002.
Cuvinte călătoare Anul I, Nr. 1
67
5. https://secure.ihaveaplaniowa.g