Calitatea aerului in municipiul botosani

CALITATEA AERULUI IN MUNICIPIUL BOTOSANI

CAPITOLUL 1. CONSIDERATII GENERALE PRIVIND ISTORICUL SI LOCALIZAREA ZONEI STUDIATE

1.1 Pozitia geografica a zonei (harti, imagini,fotografii)……………………

1.2 Istoricul zonei………………………………………………………………..

1.3 Formele de relief……………………………………………………………….

1.4 Reteaua hidrologica……………………………………………………………

1.5 Vegetatia, fauna, soluri ………………………………………………………..

1.6 Particularitati climatice generale ………………………………………………

1.7 Potential turistic………………………………………………………………..

CAPITOLUL 2. CONSIDERATII GENERALE PRIVIND POLUAREA ATMOSFEREI

2.1 Atmosfera si caracteristicile acesteia…………………………………………….

2.2 Generalitati privind poluarea aerului……………………………………………

2.3 Caracteristicile surselor de poluare si ale noxelor emise in atmosfera…………..

2.4 Factorii care influenteaza emisia, transportul, dispersia, stagnarea noxelor in atmosfera

CAPITOLUL 3. FACTORII CLIMATICI CU ROL IMPORTANT IN AUTOEPURAREA AERULUI IN MUNICIPIUL BOTOSANI

3.1 Regimul temperaturii…………………………………………………………

3.2 Nebulozitatea…………………………………………………………………

3.3 Precipitatiile atmosferice………………………………………………………..

3.4 Vantul (viteza, frecventa)………………………………………………………

3.5 Radiatia solara…………………………………………………………………

CAPITOLUL 4. DINAMICA CALITATII AERULUI IN MUN. BOTOSANI

4.1 Caracterizarea surselor de poluare si a noxelor emise in aer……………………

4.2 Organizarea retelei de monitorizare a calitatii aerului la nivel national si local

4.3 Descrierea retelei de monitorizare a calitatii aerului in mun. Botosani………….

4.4 Dinamica calitatii aerului pentru indicatorii NO2, SO2, pulberi, O3, COV etc…

4.5 Masuri de imbunatatirea calitatii aerului in mun. Botosani……………………

CONCLUZII…………………………………………………………………………

BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………….

ANEXE: Tabele, Figuri

1.1 Pozitia geografica

Judetul Botosani este situat din punct de vedere geografic in extremitatea nord-estica a Romaniei, avand ca vecini Ucraina si, respectiv, Republica Moldova.

Fiind cuprins intre raurile Siret la vest si Prut la est,cel de-al doilea formand granite Romaniei cu Republica Moldova, judetul Botosani se invecineaza doar cu doua judete ale Moldoveim si anume : la vest cu jud. Suceava, iar la sud cu jud. Iasi.

Judetul Botosani are o bogata retea hidrografica alcatuita din raurile Siret, Prut, Jijia, Baseu, Sitna si unii fluenti mai mici, pe cursul carora s-au amenajat 148 de lacuri cu o suprafata de 3600 ha, iar pe raul Prut, la frontiera cu Republica Moldova s-a construit un important nod hidrotehnic (750 milioane mc. de apa).

Cuprinzand intre limitele sale un teritoriu de 4.986 km² ce apartine partii de nord a Podisului Moldovei, jud. Botosani ocupa locul 29, ponderea in totalul teritoriului national fiind de 2,1%. Este cel mai Nordic oras – Darabani si cea mai nordica localitate – Horodistea.

Coordonate geografice:

Punctul cardinal Punctul extrem Vecini Longitudine Latitudine

Nord Satul Horodistea Republica Ucraina 26°40’ 48°16’

Sud Comuna Prajeni Judetul Iasi 27°02’ 47°26’

Est Comuna Santa Mare Republica Moldova 27°23’ 47°35’

Vest Comuna Mihaileni Judetul Suceava 26°06’ 47°58’

Printre cele mai mari mentionam urmatoarele lacuri:

- Lacul Catamarasti, pe raul Sitna, in suprafata de 164 ha – irigatii, pescuit

- Lacul Curtesti, pe raul Dresleuca, in suprafata de 39 ha

- Lacul Dracsani, pe raul Sitna, in suprafata de 574 ha – pescuit

- Lacul Stauceni

1.2 Istoricul zonei

Botosani este resedinta sic el mai mare oras al judetului Botosani, Moldova, Romania. INS estima la data de 20 februarie 2009 ca municipiul avea o populatie stabile de 116.110

locuitori.

Este asezat in partea de sud-vest a judetului Botosani pe interfluviul dintre raurile Sitna si Dresleuca, spre vest intre Dresleuca si Siret, apoi coboara intre dealurile Crivat , Agafton, Baisa, in adancuri sprijinindu-se pe platforma Moldovei.

Orasul este atestat documentar de pisania Bisericii armene Sfanta Maria ce dateaza din 1350. Intre sec XIV si anii '70 ai sec XIX, Botosaniul, fiind amplasat la intersectia principalelor drumuri comerciale, a fost un infloritor targ al Moldovei si un centru al productiei mestesugaresti.

Activitatea orasului s-a orientat catre industria agricola rolul principal avandu-l productia agricola a marilor mosii.

Incepand cu anul 1968 Botosaniul redevine resedinta de judet, iar pana in 1992 urmeaza o perioada de crestere si dezvoltare, insotita de crestere rapida a populatiei catre maximul istoric de 126.145 de locuitori inregistrat in 1992.

Dupa 1989 urmeaza o tranzitie dificila, trecerea la economia de piata afecteaza orasul, se inched multe din fabricile deschise in perioada 1968-1989, iar ca o consecinta directa a lipsei de oportunitati economice apare emigrarea masiva a populatiei catre vestul Europei si America de Nord.

Dezvoltarea orasului a fost influentata de amplasarea acestuia la zona de contact intre Podisul Sucevei si Campia Jijiei, fapt ce a dus atat la dezvoltarea comertului cu produse agricole cat si la a celui cu animale.

Pe teritoriul Botosaniului in locul denumit “La Siliste”, (situate la cca. 2 km N de oras )se gasesc, in afara de dovezi privind continuitatea de locuire pentru intervalul sec. XIII-XVIII, si urmele unei culture Protodridu, care arata asimilarea culturii materiale a slavilor de catre locuitorii, in perioada sec. IX-X.

De asemenea, in zona fostei bariere Agafton s-a descoperit o asezare in care s-au gasit fragmente de ceramica din sec. III-IV si din perioada sec. XI-XIII apartinand feudalismului timpuriu; iar in zona

Manastirii Popauti s-au gasit dovezi arheologice ce demonstreaza continuitatea locuirii in zona intre sec. XIII-XVIII.

Descoperirile arheologice de pe teritoriul jud. Botosani, la Draguseni, Mitoc, Radauti-Prut, Stefanesti, Vorniceni, confirma faptul ca in aceasta zona au fost prezente asezar omenesti inca din paleolitic.

Marii voievozi ai tarii Moldovei, Stefan cel Mare si Petru Rares inscriu numeroase prezente la Botosani, in judet pastrandu-se si azi ctitoriile domnesti : Biserica Sf. Nicolae din Dorohoi (1495) si Biserica Sf. Nicolae Popauti (1496) ale lui Stefan cel Mare, azi monumente istorice.

Tot monumente istorice sunt ctitoriile Doamnei Elena sotia voievodului Petru Rares: bisericile Sf. Gheorghe din Botosani (1551) si Uspenia (1552).

1.3 Formele de relief

Cel mai important rol dintre particularitatile suprafetei active il joaca relieful, care genereaza dimensiunile “spatiului climatic” si cele mai importante trasaturi climatice, prin gradul de fragmentare, prin expozitia fata de expozitia fata de circulatia generala a atmosferei, prin gradul de inclinare si nu in ultimul rand prin altitudine.

Formele de relief ce caracterizeaza regiunea municipiului Botosani nu prezinta o pondere importanta prin altitudine, gradul de inclinare si prin fragmentare. De aici rezulta faptul ca modificarile aduse climei din aceasta regiune nu se ridica la un nivel major.

Relieful zonei Botosani apartine de doua mari unitati si anume: de Campia Moldovei, care se desfasoara pe 79% din suprafata judetului si Podisul Sucevei care ocupa 21% din acesta.

Depresiunea Botosanilor se suprapune pe trei unitati morfologice distincte, care se succed de la vest la est astfel: Dealurile Siretului; Ulucul Depresionar de contact si Depresiunea Botosani.

Dealurile din partea vestica a orasului fac parte din Podisul Sucevei-sectorul seii Bucecea-Vorona, cu altitudini de 250m (Dealul Sulita), iar minime in parte de sud-vest si nord-est cu altitudini de 150m.

Intre relieful inalt din vest, cu caracter de coasta sic el de campie colinara din est, exista un culoar depresionar (uluc) in care este asezat municipiul Botosani.

Dealurile Siretului- din care municipiul Botosani ii revine o suprafata redusa, in special versantii abrupti prin care se face trecerea spre ulucul depresionar.

In partea vestica Dealurile Siretului au altitudinile cele mai mari, care ating si depasesc pe alocuri 300m. Cele mai inalte sunt: Dealul Gaftonului (354m) si Dealul Baisa (351m), ambele apropiate si situate in partea de nord a orasului. Spre sud altitudinile scad, cel mai inalt fiind Dealul Oraseni (257m).

Ulucul depresionar- separa dealurie Siretului din vest de Depresiunea Botosani din est. In cuprinsul ulucului depresionar altitudine coboara sub 100m. (sesul Agaftonului), iar pe alocuri mult sub 100m (valea inferioara a Dresleucai).

Depresiunea Botosani – nu este o depresiune tipica, fundul ei fiind valurit. Altitudinea absoluta este situara sub 200m,. In cuprinsul depresiunii formele de relief sunt domoale, larg valurite si au o altitudine cuprinsa intre 200-100m, cu o medie de 160-180m.

Depresiune Botosani este in partea cea mai joasa a Campiei Moldovei, are 15km largime, intre Ibanesti (nord) si Cosula (sud), are cea mai mica energie de relief: 50-100m. In Depresiunea Botosani, energia de relief este chiar mai mica, de 30-40m in medie.

Ca si in zona ulucului depresionar, pe vaile principale din depresiune, altitudinea absoluta poate scadea la 100m si chiar sub 100m. Astfel pe valea Sitnei la Rachiti, altitudinea coboara la 92m, iar la confluenta Sitnei cu Dresleuca este de numai 80m.

Orasul Botosani este situate la contactul intre treapta de relief de 175-200m cu treapta de relief de 150-175m.

SOLUL

Solurile au un rol climatologic important, deoarece redistribuie caldura si apa primita, atat in spatiul atmospheric, cat sis pre interiorul scoartei si este resimtit mai ales pana la inaltimea adapostului meteorologic (2m).

Rolul climatologic este mai mare in perioada de: toamna si primavera, cand solul nu este protejat de culturile agricole.

Solurile intalnite in zona Botosani: cernoziomuri in diferite stadii de levigare, soluri cenusii de padure, soluri aluvionare iar pe alocuri se intalnesc soluri mlastinoase, saraturoase, soloneturile si solonceacurile.

Pe baza studiilor pedologice si agrochimice executate pe teritoriul judetului, au fost identificate:

Specificarea Suprafata (ha)% din suprafata agricola

Soluri afectate de eroziune moderata, puternica si excesiva, din care: •de adancime

104,273

3,632

27,35

0,95

Soluri afectate de alunecari, din care:•active

36,38027,408

9,546,30

Soluri cu textura fina (soluri grele) 240.566 63,09

Soluri salinizate si/sau alcalizate 63.098 16,54

Soluri acide 43,659 11,42

Soluri inundabile 29.034 7,62

De mentionat ca indeosebi fenomenele de teren (eroziunea, alunecarile, excesul de umiditate), dar si unele aspecte de chimism (starea de reactie , de aprovizionare cu elemente nutritive s.a.) sunt

fenomene dinamice. Suprafetele de teren cu degradari moderate, puternice si foarte puternice totalizeaza pe judet 209.240 ha.

Fiind situat in partea de nord-est a tarii, teritoriul administrativ al judetului Botosani este supus influentelor climatice ale Europei de est, desi majoritatea precipitatiilor sunt provocate de masele de aer care se deplaseaza dinspre vestul si nord-vestul Europei.Acest caracter climatic este dat de producerea unor geruri mari (cu temperaturi sub -30°C) si viscole violente in timpul iernii, ori calduri tropicale si secete indelungi in unii ani, in perioadele de vara.Temperatura medie anuala este de 8,6°C iar suma anuala a precipitatiilor este de 560 mm.

1.4 Reteaua hidrologica

Densitatea medie a retelei hidrografice din judetul Botosani are valori intre 0,43-0,62 km /km Apele curgatoare au in majoritate directia de curgere nord-vest -> sud-est si sunt formate din Siret, Prut, Jijia-cu afluentii lor mai importanti. Raurile, paraiele, baltile si iazurile sunt puternic influentate de caracteristicile climei temperat - continentala, avand volum mare si foarte mare primavara, cand se topesc zapezile ori vara si toamna, in perioadele de ploi abundente.Raul Prut izvoraste din Carpati pe versantul nord-estic al Cernahovei. La nord de localitatea Oroftiana, intra pe teritoriul tarii noastre pe o distanta de 704 km, din care in judetul Botosani circa 194 km.În zona Stanca-Costesti (comuna Stefanesti), pe raul Prut, a fost construit un important nod hidrotehnic realizandu-se una din cele mai mari acumulari din

tara cu un volum de 1,5 miliarde m.c. de apa, o suprafata de 6.000 ha si o lungime de 70 km, care produce 30 MW energie electrica, asigura apa necesara irigatiilor si alimentarea asezarilor din Campia Moldovei, avand totodata deosebita importanta pentru regularizarea raului Prut in aval si ferind de inundatii mii de hectare de teren agricol.

În cazul ruperii barajului suprafata zonei inundabile este de circa 250 km.². Timpul de ajungere a viiturii la localitatea Stefanesti este de 15min, la localitatea Romanesti de 40 min, iar la localitatea Santa Mare este de 70 min.Raul Siret izvoraste din Carpatii Padurosi are pe teritoriul tarii noastre o lungime de 576 km, intra pe teritoriul judetului Botosani la Vascauti, limitand periferia vestica a judetului pe circa 107 km. Cursul sau se caracterizeaza printr-o vale lunga, cu caracter de culoar, cu puternice tendinte de devagare si cu un grad destul de ridicat de meandre(1,65 km/km.p). Pe raul Siret s-a construit acumularea de apa Bucecea cu un volum maxim de 8 milioane m.c. apa si acumularea Rogojesti cu un volum maxim de 9 milioane m.c. apa. Suprafata inundabila in cazul ruperii

barajelor este de circa 400 km². Timpul de ajungere a viiturii la principalele localitati este de: 10 min la localitatea Bucecea, 50min la localitatea Hutani, 100min la localitatea Corni, 120min la localitatea Icuseni, 140min la localitatea Joldesti, 160min la localitatea Tudora.Raul Volovat izvoraste din culmea Darabanilor, are o lungime de 45 km si se varsa in Prut, iar pe cursul sau se afla cateva iazuri, din care mai importante sunt cele de la Adaseni si Padureni.Raul Baseu izvoraste din culmea Darabanilor, are o lungime de 106 km, fiind cel mai mare rau din Campia Moldovei , dupa Jijia. Pe cursul sau exista numeroase iazuri si acumulari a caror suprafata este de peste 1000 ha.Raul Jijia cu afluentii sai dreneaza partea central- vestica a judetului. Debitul sau este destul de redus 8mc/s din cauza izvoarelor sarate. Pe cursul principalilor afluenti ai Jijiei (Sitna, Miletin, Dresleuca) exista numeroase iazuri, a caror suprafata trece de 790 ha, culminand cu iazul Dracsani, care are o suprafata de 500 ha, fiind cel mai mare iaz din Podisul Moldovei.

1.5 Vegetatia, fauna, flora

Patrimoniul natural al judetului Botosani este conservat prin ariile naturale protejate, esantioane representative pentru diversitatea speciilor si habitatelor. Notiunea de “habitat natural” asa cum este definite in Directiva Habitate nr. 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, se refera la zone terestre sau acvatice ce se disting prin caracteristici geografice, abiotice si biotice, in intregime naturale sau seminaturale. Habitatele naturale si seminaturale intalnite la nivel national caracterizeaza mediul acvatic, terestru si subteran.

Habitatele naturale din judetul Botosani cuprind zone terestre, acvatice si subterane in stare naturala si seminaturala care se diferentiaza prin caracteristici geografice abiotice si biotice. Principalele tipuri de habitate inventariate pe teritoriul jud. Botosani sunt habitate de padure, habitate de pajisti si tufarisuri, habitate de stancarii, turbarii si mlastini.

1. Habitatele de padure insumeaza 56.333 ha ceea ce reprezinta 11,5% din teritotiul judetului, procent care se situeaza sub media pe tara (care este 27%).

2. Habitatele de pajisti (pasuni si fanete) insumeaza 89.285 ha care reprezinta 17,9% din suprafata jud. Botosani. Pajistile din jud. Botosani se inscriu in categoria pajisti secundare (fanete secundare sau pasuni).

In general, se poate aprecia ca starea acestor habitate este buna datorita respectarii regulilor in organizarea pasunatului si evitarea incarcarii pasunilor cu un numar excesiv de animale sau folosire unilaterale a ovinelor sau caprinelor.

3. Habitatele de stancarie se intalnesc in comunele Stefanesti, Ripiceni si Manoleasa. Calcarele recifale din aceste habitate reprezinta mediul de viata prielnic pentru o planta termofila foarte rara “Schivereckia podolica” ,motiv pentru care aici s-au construit rezervatiile stiintifice de la Stanca-Stefanesti si Ripiceni.

In judetul Botosani s-au identificat urmatoarele categorii de habitate de interes comunitar:

A. Habitate de ape dulci

- tipul lacuri eutrofe naturale in vegetatie tip Magnopotamion sau Hydrocharition: Turbaria Lozna Dersca.

B. Habitate de pajisti si tufarisuri

- tipul comunitati rupicole calcifile sau pajisti bazifile din Ayisso Sedion alb: situl Stanca-Stefanesti

C. Habitate de turbarii si mlastini

- tipul turbarii degradate capabile de regenerarea naturala situl Turbaria Lozna Dersca

D. Habitate de padure

- tipul paduri dacice de stejar si carpen : siturile Vorona si Padurea Ciornohal.

Flora

Vegetatia naturala a jud. Botosani, caracterizata zonei de silvostepa, este alcatuira predominant din plante ierboase in pasuni naturale care ocupa cca. 13% din suprafata agricola a judetului, reprezentate prin asociatii de graminee adaptate la seceta, ca si prin unele specii de plante suculente si bulbifere, care formeaza asociatii vegetale ce ocupa zonele afectate de alunecari de teren din partea de nord, est-vest si sud-vest a judetului. Monotonia covorului ierbaceu este modificata de aparitia unor tufisuri alcatuite din arbusti ca: Prunus spinosa (porumbarul), Rosa canina (macesul) etc.

De-a lungul rauriloe ca sip e solurile de lacoviste umede, se intalneste o vegetatie hidrofila reprezentata prin specii ca: Typha latifolia (papura), Phragmites australis (stuf), Corex riparia (rogoz).

In pajistile stepice xeromezofile se intalnesc speciile: Festuca Valesiaca (paius), Stipa pulcherina (colilie) in special in jurul localitatilor Todireni, Unteni, Hlipiceni.

Padurile au o suprafata de aproximativ 56.333 ha reprezentand 11,5% din suprafata udetului si sunt alcatuite din stejar si gorun (37%), carpen (22%), frasin, artar, ulm (20%), salcie, plop, tei (14%) si fag (7%).

In partea de sud-vest a jud. Se intalnesc paduri de amestec alcatuite din fag, gorun, carpen etc. iar pe albiile raurilor Prut si Siret sunt inseminate lunci alcatuite din specii lemnoase de esente moi: salcie, plop.

Flora ocrotita : papucul domnei (Cypripedium calceolus), nufarul alb si nufarul galben (Nymphaea alba si Nyphar luteum), brandusa de toamna (Colchicum autumnale).

Fauna

In judetul Botosani se pot diferentia doua domenii faunistice: unul de silvostepa si altul de padure.

Fauna de silvostepa. Respective din zona de campie este reprezentata prin unele rozatoare ca : popandaul daunator pentru culturile cerealiere, o varietate specifica nordului Moldovei de catelul de pamant, soarecele saritor de stepa, iepurele de camp.

Anvifauna este reprezentata de numeroase specii protejate prin acorduri si conventii internationale sau prin Directiva Pasari, constituind motivatia propunerilor de Arii de Protectie Speciala Avifaunista.

Pe iazurile mai ari ori pe baltile Prutului se intalnesc frecvent lisite (Fulica atra), rate salbatice (Anas sp), lebede (Cygnus sp), rapitoare cum ar fi : Acvila (Aquila sp), uliul (Aceipiter sp).

Cea mai reprezentatica zona din judet din punct de vedere al varietatii avifaunistice este lunca Prutului, unde au fost inventariate 93 specii de pasari Acumularea Stanca –Costesti a fost declarata Arie de Importanta Avifaunista prin HG nr.2151/2004.

Anas platyrhynchos (rata mare) pe lacul de linistire de la Stanca - Stefanesti

1.6 Particularitati climatice generale

Fiind situat in partea de nord-est a tarii, teritoriul administrativ al judetului Botosani este supus influentelor climatice ale Europei de est, desi majoritatea precipitatiilor sunt provocate de masele de aer care se deplaseaza dinspre vestul si nord-vestul Europei.Acest caracter climatic este dat de producerea unor geruri mari (cu temperaturi sub -30°C) si viscole violente in timpul iernii, ori calduri tropicale si secete indelungi in unii ani, in perioadele de vara.Temperatura medie anuala este de 8,6°C iar suma anuala a precipitatiilor este de 560 mm

1.7 Potential turistic

Resurse turistice naturale :

Rezervatii si monumente ale naturii:

Stanca - Stefanesti ( langa Stefanesti exista o rezervatie geologica si floristica), 1 ha

padurea Ciornohol, rezervatie forestiera,77 ha;

padurea Vorona - rezervatie floristica si faunistica ( 150 ha, langa Vorona);

padurea Tudora cu rezervatia de tisa. Aceasta rezervatie intinsa pe o suprafata de 117 ha, localizata in regiunea Dealul Mare - Tudora, la o altitudine de peste 550 m, prezinta specii de arbori de tisa - specie rara pentru tara noastra ( lemn de esenta foarte tare ). Acest arbore de climat subarctic este specific taigalei siberiene. rezervatia de tisa este situata pe un canion, numit canionul Bahluiului care este sapat in calcare si gresii biogene pe eroziune verticala.Frumusetea acestui loc poate fi egalata numai de zonele muntoase inalte;

fagetul secular Stuhoasa, com. Suharau, 60 ha;

arinisul de la Horlaceni ( rezervatie forestiera) com Sendriceni, 5 ha;

rezervatia floristica - Turbaria Dersca, 10 ha;

rezervatia floristica Baltile Siretului, 2 ha;

padurea Tudora cu rezervatia de tisa

· Edificii religioase

Privit de pe dealurile din imprejurimi, in special de calatorii straini, unul din aspectele ce surprindea era numarul mare de clopotnite ce se inaltau deasupra caselor. De aceea a fost numit ,,oras al bisericilor,, , mai ales ca numarul acestora a ajuns in anul 1891 la 18 (13 ortodoxe, doua armenesti, doua lipovenesti si una catolica). Cele mai multe dintre bisericile orasului au fost construite si intretinute cu sprijinul financiar al breslelor.Cele mai reprezentative biserici din municipiul Botosani sunt :

•Biserica 'Sf. Nicolae', Popauti - Botosani, ctitorie a domnitorului Stefan cel Mare si Sfant din 1496, este cel mai vechi lacas de cult din oras.

• Biserica armeneasca - Botosani (1535).

• Biserica Uspenia, ctitorie din anul 1552 a Doamnei Elena, avand pictura interioara refacuta complet in anii de dupa revolutie. In curtea bisericii troneaza maiestuos statuia poetului national Mihai Eminescu. De altfel poetul a fost botezat in aceasta biserica, aceasta devenind un loc de permanent omagiu adus marelui poet.

•Manastirea Vorona, comuna Vorona, construita in secolul XVII, cuprinde si un muzeu cu obiecte de cult si cu valoare de patrimoniu. In aceasta manastire s-a calugarit actualul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane. Manastirea Vorona (manastirea de calugarite), este cea mai importanta manastire din judet si se afla la 15 km sud - est de Botosani. Începuturile manastirii dateaza din jurul anului 1600, cand, cativa calugari veniti din Rusia, construiesc aici o mica biserica din lemn. În anul 1835 arhimandritul Rafail a construit pe locul acesteia o biserica din zid cu hramul 'Nasterea Maicii Domnului'.

Casa memoriala 'Mihai Eminescu' - Ipotesti, (la 8 km de Botosani), casa in care s-a nascut luceafarul poeziei romanesti, genialul Mihai Eminescu (1850 - 1889), care a dat culturii romanesti si universale o opera de mare valoare artistica.

Casa memoriala 'Nicolae Iorga' - Botosani, organizata in una din casele in care s-a nascut si a copilarit marele istoric Nicolae Iorga. Doua incaperi ale casei sunt afectate unei expozitii foto - documentare si unei sali multifunctionale unde sunt expuse primele editii ale operei lui Nicolae Iorga. In alta camera este adapostita o biblioteca istorica, alcatuita din carte curenta achizitionata in ultimii ani. Salonul familiei reda un interior datand din ultimele decenii ale secoluluii trecut.

Teatrul de Stat 'Mihai Eminescu' - Botosani; cladirea a fost inaugurata in anul 1914, distrusa partial in timpul bombardamentelor din anul 1944 si refacuta ulterior in 1958 si anii 90. Aici activeaza o talentata echipa de actori a caror evolutie remarcabila a fost incununata in anul 2001 cu Marele Premiu al Festivalului International de Teatru de la Piatra Neamt. Sala mare a teatrului gazduieste numeroase alte activitati culturale din care cele mai importante sunt concertele simfonice sustinute de catre filarmonica de Stat din Botosani.

Arta populara

Meleagurile botosanene au fost intens locuite din zorile neoliticului pana astazi de oameni harnici ce au creat si pastrat valori etnografice deosebite si distincte de zonele limitrofe in domeniul arhitecturii populare, a portului, tesaturilor, ceramicii, in recuzita originala folosita in desfasurarea unor obiceiuri sau indeletniciri gospodaresti. Portul popular este caracterizat prin simplitate si eleganta. Mestesuguri traditionale - singurele care s-au pastrat sunt sesutul si olaritul. Piesele tesute sunt in special scoartele si laicerele. Olaritul se mai practica in spiritul traditiilor, in localitatile Catamarasti Deal si Mihaileni. Lucrarile de ceramica folosesc un material grafitat, culorile utilizate fiind galben, verde, brun, cu decoratiuni. Obiceiul incondeierii oualelor se mai pastreaza in localitatea Rogojesti.Cele mai pastrate obiceiuri sunt cele ale obiceiurilor de iarna, colindele, uratul, jocurile de caiuti, ursi, mastile. Cea mai renumita zona folclorica sunt comunele Tudora si Vorona. În Vorona exista cel mai renumit creator de masti populare - Gheorghe Tugui.

Cap. 3.

Regimul temperaturii aerului in zona municipiului Botosani

Temperatura aerului (ºC)

Temperatura aerului este determinate de un complec de factori, in care rolul principal este cel al radiatiei solare si a circulatiei generale a atmosferei, la care se adauga si particularitatile date de conditiile fizico-geografice regionale si locale.

Pentru studiul regimului temperaturii din zona Botosani am folosit datele observatiilor meteorologice :zilnice, lunare, anotimpuale si anuale din perioada 1969-2003 (35ani).

Amplasamentul statiei meteorologice din Botosani in perioada luata in studio a fost in 2 zone apropiate, dar omogenitatea sirului de observatii nu a fost influentata, conditiile fizico-geografice fiind aproape identice pentru ambele amplasamente, datele fiind inregistrate au fost acceptate ca representative.

Din anul 2000 observatiile meteorologice s-au facut parallel cu observatiile realizate de statia automata Vaisala. Efectuarea concomitenta a observatiilor meteorologice au permis prelungirea sirului de observatii analizate pana in anul 2003.

Valorile temperaturilor aerului (ordinar,maxim,minima), au fost determinate cu termometre aflate in dotarea statiei meteorologice si au fost extrase din tabele TM1-M.

Mediile zilnice,lunare si anuale reprezinta o caracteristica a observatiei climatice si se obtine ca o medie aritmetica a mediilor zilnice,lunare,anuale din perioada aleasa.

Pentru comparatir se considera “normala” adicamedia multianuala pentru un sir de observatii cat mai lung, existent-in cazul Romaniei, acest interval a fost intre anii 1896-1955-fiind publicat in “Clima Romaniei”.

Temperatura medie anuala a aerului

Evolutia multianuala a temperaturii aerului si analiza acestei variatii a fost realizata cu ajutorul datelor din perioada 1969-2003.

Temperatura media anuala pentru aceasta perioada (35 ani) la Botosani este de 9,2ºC (tab.1).

An 1969 1970 1971 1972 1973 1974 1975 1976 1977 1978 1979 1980 1981 1982 1983

Val 7.7 9.1 9.0 9.2 9.0 9.2 10.0 7.9 9.1 8.4 9.1 7.7 9.0 9.2 10.1

1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1993 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001

9.0 7.8 8.7 10.7 11.0 9.0 9.8 8.8 10.7 9.7 8.0 8.5 9.3 10.3 10.8 9.6

9.2

Tabel nr.1- variatia anuala a temp. aerului 1969-2003 Botosani

Urmarind sirul de valori al mediilor anuale ale temperaturii anului din tabelul 1 se constata ca de la un la la altul au loc variatii ale acestor valori, uneori acestea fiind apreciabile.

In 8 ani din 35 au fost inregistrate valori ale mediei anuale intre 10.0ºC si 11.0ºC, iar valoarea de 11.0ºC (1990) a fost valoarea maxima inregistrata din aceasta perioada. Valoarea minima inregistrata a mediei anuale a temperaturii anului a fost de 7.7ºC si aceasta valoare se gaseste in anii: 1969,1980,1985.

De mentionat si faptul ca au existat doua cazuti in care mediile termice lunare au ramas positive in tot timpul anului (1989 si 1990).

Pe fondul unei dinamici atmosferice cu grad mare de variabilitate in timp,in anii cei mai reci temperature medie anuala a aerului a coborat pana la 7.7ºC (1969,1980,1985) insemnand o diferenta de 0.9ºC fata de temperature normala, iar ce mai calduro an fiind de 2.4ºC. Variatii termice de la un an la altul a fost maxim de 2.1ºC.

Temperatura medie lunara

Analiza datelor meteorologice efectuate in perioada 1969-2003 scoate in evidenta unele particularitati ale regimului temperaturii aerului caracteristice zonei temperate, supuse influentelor locale de relief, vegetatie si factorului antropogen.

In timp de un an temperaturile medii lunare au un curs normal, descriind o curba ascendenta in prima parte a anului, cu un maxim in luna iulie (20.1ºC), dupa care curba de variatie devine descendenta, coborand pana la un minim din luna iulie de -2.6ºC.

Luna I II III IV V VI VII VII IX X XI XII Multian.

Val. 1969-2003

-2.6 -1.2 3.1 9.6 15.6 18.7 20.3 19.5 14.8 9.3 3.7 -0.9 9.2

Val. normala

-4.1 -2.6 2.4 9.0 14.9 18.3 20.1 19.5 15.2 9.1 3.1 -1.5 8.6

Tab.nr.2 Temp. aer –medii lunare 1969-2003 Botosani

Luna ianuarie

Este cea mai rece luna din cursul anului cu o valoare normala de -4.1ºC(tab.2).

Pentru perioada analizata(1969-2003) media multianuala a lunii ianuarie este de -2.6ºC(tab.2), dar sunt ani in care in aceasta luna valoarea temperaturii anului a scazut mult ajungand la un minim de -9.5ºC in 1987 (tab.3).

An 1969 1970 1971 1972 1973 1974 1975 1976 1977 1978 1979 1980 1981 1982 1983 1984

Val. -8.1 -3.4 -3.2 -6.9 -4.5 -3.6 1.4 -1.7 -3.5 -2.4 -4.0 -7.6 -4.2 -3.7 2.4 0.3

1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002

-1.0 -9.5 -1.1 1.5 1.5 0.4 -1.4 0.0 2.4 -2.1 -6.2 -4.8 -0.9 -0.5 -2.8 -0.7 -1.7

Multianuala -2.6

Tab.nr.3-temp. aer luna ianuarie 1969-2003 Botosani

Din analiza tablului 3, in care sunt trecute valorile medii anuale ale temperaturii aerului in luna ianuarie (perioada 1969-2003) rezulta urmatoarele:

a). in luna ianuarie s-a produs o incalzire apreciabila in anul 1975 (1.4ºC), in anul 1983-1984 (2.4ºC respect 0.3ºC), 1989-1991 (1.5ºC, 15ºC, 0.4ºC), 1993-1994 (0.0ºC si 2.4ºC).

b). o racier mai accentuate in anii 1969 (-8.1ºC), 1972(-6.9ºC), 1980(-7.6ºC),1975(-9.3ºC),1987(-9.5ºC),1996(-6.2ºC).

c). intre aceste scaderi si cresteri sunt intercalate perioade in care valorile temperaturile aerului din luna ianuarie au fost apropiate de valoarea normala

Luna februarie

De regula aceasta luna se aseamana in general cu luna ianuarie,insa unele valori medii anuale sunt mai scazute sau mai ridicate decat normala.

Pentru perioada 1969-2003, media multianuala a temperaturii anului la Botosani in luna februarie este de -1.2ºC (tab.2), iar temperature normala este de -2.6ºC.

Valoarea minima a mediei anuale a temperaturii anului in luna februarie este de -8.8ºC, inregistrata in 1988, iar valoare maxima este de 4.6ºC din anii 1995 si 2002(tab.4).

An 1969 1970 1971 1972 1973 1974 1975 1976 1977 1978 1979 1980 1981 1982 1983 1984

Val. -5.2 -2.7 -0.2 -2.1 1.9 2.0 -0.8 -8.0 3.1 -3.5 -3.2 -2.2 -0.6 -3.9 -0.7 -2.9

1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002

-6.8 -3.2 -2.6 4.0 4.4 -3.0 -0.1 -1.5 -0.5 4.6 6.3 1.2 3.5 0.3 2.6 0.0 4.6

Multianuala -1.2

Tab. nr.4-temp. aer luna februarie 1969-2003 Botosani

a). Anii in care luna februarie a fost deosebt de rece: 1969(-5.2ºC), 1976(-8.0ºC), 1985(-8.8ºC), 1986(-6.8ºC), 1996(-6.3ºC), 2003(-6.1ºC). Cel mai lung interval in care au fost temperaturi negative pentru luna februarie a fost intervalul 1978-1988.

b). In luna februarie au fost ani in care s-au inregistrat si medii ale temperaturii aerului positive: 1973 (1.9ºC), 1974 (2.0ºC), 1977 (3.1ºC), 1989 (4.0ºC), 1990 (4.4ºC), 1995 (4.6ºC), 1997 (1.2ºC), 1998 (3.5ºC), 1999 (0.3ºC), 2000 (2.6ºC), 2001 (0.0ºC), 2002 (4.6ºC). Se observa ca cea mai calda perioada a lunii februarie din intervalul analizat este cel cuprins intre anii 1997-2002. cand valorile anuale ale temperaturii aerului au fost ≥0ºC.

Luna martie

Mediile lunare ale temperaturii aerului sunt mai mari (si de regula pozitive), decat cele din luna februarie cu aproximativ 3-5º.

In aceasta luna persista adesea anticiclonul continental din estul Europei, astfel aerul rece mai este existent in Campia Moldovei. Temperatura multianuala a aerului la Botosani pentru perioada 1969-2003 este de 3.1ºC si este mai mare de cat normala cu 0.7ºC (tab.2).In unii ani in aceasta luna mai poate persista strat de zapada si zile cu temperature sub 0ºC.

An 1969 1970 1971 1972 1973 1974 1975 1976 1977 1978 1979 1980 1981 1982 1983 1984

Val. -3.0 2.8 0.6 3.7 1.6 4.3 5.6 1.8 5.1 4.7 4.7 -1.0 4.7 2.7 6.0 1.2

1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002

1.7 -2.9 3.5 6.9 8.6 3.4 5.0 1.7 5.0 1.7 -2.9 3.7 2.3 4.9 4.2 5.7 6.1

Multianuala 3.1

Tab.nr.5-temp. aer martie 1969-2003 Botosani

Luna martie pentru perioada analizata cuprinde mediile anuale ale temperaturii aerului de la maxima de 8.6ºC din 1990, la temperature minima de -3.0ºC din 1969.

Pentru perioada de 35 de ani (1969-2003) la Botosani media anuala a temperaturii aerului (care este de 2.4ºC) a fost de cele mai multe ori depasita (tab.5)

Astfel in anii 1974, 1975, 1977,1978, 1979, 1981, 1983, 1989, 1990, 1992, 1994,1995,1999,2000,2001,2002(tab.5) media temperaturii lunare a deposit normala de aproximativ 2ºC pana la 6.2ºC (1990).

In anii 1970, 1972, 1982,1986,1988, 1991,1993,1997 temperatura lunara a aerului a fost normala.

Iar in anii 1971,1973,1976,1980,1984,1985,1987,1993,2003 media temperaturii pentru luna martie a fost in jurul valorii de 0ºC sau sub 0ºC.

Luna aprilie

Este o luna in care se schimba de regula regimul circulatiei atmosferice iar radiatia solara se intensifica, ceea ce duce la inregistrarea unor temperature mai ridicate.

Temperatura medie normala la Botosani este de 9.0ºC, iar pentru perioada 1969-2003 a fost calculate o medie multianuala de 9.6ºC.

An 1969 1970 1971 1972 1973 1974 1975 1976 1977 1978 1979 1980 1981 1982 1983 1984

Val. 7.9 10.8 9.1 12.3 10.9 7.8 10.2 10.5 8.7 8.9 8.6 7.8 7.2 7.4 12.2 9.0

1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002

11.5 7.6 7.9 11.8 10.5 9.0 9.6 8.5 11.3 9.7 9.3 6.1 12.5 11.1 13.2 10.2 9.4

Multianuala 9.6

Tab.nr.6- temp. aer luna aprilie 1969-2003 Botosani

Pentru perioada 1969-2003 au fost calculate mediile anuale ale temperaturii aerului din zona Botosani. Luna aprilie in care a fost inregistrata maxima mediei anuale a fost cea din 2000 cu o valoare de 13.2ºC, iar minima de 6.1ºC in anul 1977.

Media temperaturii aerului de la un an la altul prezinta salturi de aproximativ 2ºC (1969-1970; 1982-1983), dar sunt si ani in care diferenta poate fi doar 0.2ºC (1977-1978; 1981-1982).

Din sirul de date analizat rezulta o suita de 4 ani 1998-2001 in care media anuala a temperaturii aerului in aprilie a fost mai mare decat normala (tab.6). Cea ma irece perioada a lunii aprilie din cei 35 de ani au fost anii 1980-1982, cand media a fost sub normala (tab.6).

Luna mai

In aceasta luna la Botosani normala temperaturii aerului este de 14.9ºC. Pentru perioada analizata (1969-2003), media multianuala a lunii mai este de 15.6ºC (tab.2), cu 0.7ºC mai mult decat normala.

La Botosani media anuala a lunii mai prezinta variatii de-a lungul celor 35 de ani de la valoare maxima de 19.7ºC (2003), la o minima de 12.2ºC. (1980) (tab.7).

An 1969 1970 1971 1972 1973 1974 1975 1976 1977 1978 1979 1980 1981 1982 1983 1984

Val. 16.8 14.0 16.4 16.0 15.2 14.0 17.1 14.2 15.1 13.2 16.7 12.2 14.6 16.5 17.7 15.2

1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002

17.0 14.1 15.2 15.1 15.9 12.7 14.2 16.7 15.9 16.6 18.7 14.0 14.8 14.2 17.0 15.5 17.8

Multianuala 15.6

Tab.nr7- temp. aer luna mai 1969-2003 Botosani

Luna iunie

Este solstitiul de vara, iar datorita radiatiei solare mai intense decat in lunile precedente, mediile lunare ale temperaturii aerului sunt mai mari.

An 1969 1970 1971 1972 1973 1974 1975 1976 1977 1978 1979 1980 1981 1982 1983 1984

Val. 17.4 18.4 18.0 19.5 17.6 17.5 19.0 17.0 18.4 17.7 20.8 17.4 20.4 18.6 18.5 16.9

1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002

18.8 19.5 18.2 17.5 18.8 18.4 18.8 18.6 18.5 19.9 20.5 19.0 20.3 21.5 19.7 17.7 19.4

Multianuala 18.7

Tab.nr.8- temp. aer luna iunie 1969-2003 Botosani

Dina analiza datelor din tabelul nr.8 care reda valorile anuale ale lunii iunie din perioada 1969-2003 rezulta urmatoarele:

- Media temperaturii anului maxima din cei 35 de ani analizati a fost in anul 1999 cu valoare de 21.5ºC.

- Media temperaturii aerului ceam mai mica pentru luna iunie a fost in anul 1984 de numai 16.9ºC.

Media temperaturii multianuale a aerului la Botosani pentru luna iunie este de 18.7ºC, cu 0.4ºC mai mare decat normala (18.3ºC).

Din analiza datelor lunii iunie se constata urmatoarele situatii:

- anii in care valoarea temperaturii medii a aerului din luna iunie este mai mare decat normala: 1972, 1979, 1981, 1987, 1995, 1996, 1998, 1999, 2000, 2003.

- Anii in care valoarea temperaturii medii a aerului din luna iunie este apropiata de normala: 1970, 1971, 1973, 1974, 1975, 1977, 1978, 1982, 1983, 1986, 1988, 1989, 1990, 1991, 1992, 1993, 1994, 1997, 2001,2002.

- Anii in care valoarea temperaturii medii a aerului din luna iunie este mai ica decat normala: 1969, 1976, 1980, 1984, 1985.

Se mai constata ca au fost suite in anii in care luna iunie a fost normala din punct de vedere termic (perioada 1970-1975, 1988-1994), pe cand ani cu temperature mai mare sau mai mica decat normala nu au fost mai mult de 2 ani la rand.

Luna iulie

La fel ca luna ianuarie si luna iulie este reprezentativa pentru evolutia termica anuala a climatului tarii noastre. Luna iulie este cea mai calda luna a aerului.

An 1969 1970 1971 1972 1973 1974 1975 1976 1977 1978 1979 1980 1981 1982 1983 1984

Val. 18.8 21.2 19.0 21.4 20.2 18.6 20.5 19.2 19.8 18.6 18.0 19.5 19.1 19.0 20.2 17.9

1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002

19.8 22.7 21.7 20.1 20.5 21.1 21.1 19.4 22.5 22.6 19.7 20.0 20.6 22.7 20.2 22.7 22.2

Multianuala 20.3

Tab.nr.9- temp aer luna iulie 1969-2003 Botosani

Din analiza datelor cu temperaturile medii ale lunii iulie din perioada 1969-2003 pentru Botosani rezulta urmatoarele:

-la Botosani media multianuala a aerului pentru luna iulie, perioada 1969-2003 este de 20.3ºC, cu 0.2ºC mai ridicata decat normala.

-in anii 1970, 1972, 1987, 1988, 1991, 1992, 1994, 1995, 1999, 2001, 2002, luna iulie a fost mai calda decat normala.

-anii: 1973, 1975, 1977, 1980, 1983, 1986, 1989, 1990, 1996, 1997, 2000, 2003- media temperaturii aerului au fost egali cu normala.

Anii in care s-au inregistrat cea mai mare medie a temperaturii aerului pentru luna iulie din perioada analizata au fost: 1987, 1999, 2001 cu valoarea de 22.7ºC, cu 2.6ºC mai mult decat normala. Cea mai rece luna iulie a fost in anul 1984 cu o valoare de doar 17.9ºC, cu 2.2ºC mai putin decat normala.

Intre anii 1969-2003 se constata doua perioade in care luna iulie a fost mai calda (1987-1992 si 1997-2003).

Luna august

In aceasta luna desi durata zilelor este mai mica decat in luna iulie, temperature aerului este aproape asemanatoare, fiind cu aproximativ un grad mai mica.

An 1969 1970 1971 1972 1973 1974 1975 1976 1977 1978 1979 1980 1981 1982 1983 1984

Val. 19.7 19.1 19.8 19.3 18.6 19.8 19.2 16.3 18.5 18.0 18.8 18.3 18.7 19.6 18.6 18.1

1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002

21.0 17.2 19.9 19.9 20.2 19.0 23.6 19.0 20.9 20.6 18.6 18.9 19.5 20.1 21.4 21.4 19.7

Multianuala 19.5

Tab.nr.10- temp. aer luna august 1969-2003 Botosani

In tabelul nr.10 sunt trecute mediile lunii august pentru perioada 1969-2003 la Botosani, media multianuala de 19.5ºC si care este egala cu temperature normala (tab.10).

Insa, in cei 35 de ani analizati pentru zona Botosani, cea mai mare valoare a mediei anuale a lunii august a fost de 23.6ºC in 1992, iar minima de 16.3ºC inregistrata in 1976.

Din analiza sirului de date se poate constata urmatoarele:

- ani in care luna august a fost mai calda decat normala: 1986, 1992,1994, 1995, 2000, 2001,2003.

- Anii in care media temperaturii aerului pentru luna august a fost mai rece decat normala: 1976, 1978, 1980, 1984, 1987.

- Iar restul de 23 de ani au fost valori normale ale lunii august: 1969, 1970, 1971, 1972, 1973, 1974, 1975, 1977, 1979, 1981, 1982, 1983, 1985, 1988, 1989, 1990, 1991, 1993, 1996, 1997, 1998, 1999, 2002.

Pentru perioada cuprinsa intre anii 1988-1995 si 1998-2003 se constata mai multi ani consecutive in care in luna august media a fost normala sau mai mare decat normala.

Luna septembrie

In aceasta luna mediile temperaturii aerului scad cu aproximativ 5ºC fata de luna august.

Pentru perioada 1969-2003 in zona Botosani media anuala maxima a temperaturii aerului pentru luna septembrie a fost in 1994 cu valoarea de 19.1ºC, iar valoarea minima in anul 1996 cu 11.7ºC (tab.11).

An 1969 1970 1971 1972 1973 1974 1975 1976 1977 1978 1979 1980 1981 1982 1983 1984

Val. 14.7 14.5 12.8 13.3 15.3 15.5 17.0 14.1 12.8 13.6 16.0 13.7 14.9 17.8 16.6 16.6

1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002

16.2 16.2 15.4 14.5 14.2 15.1 14.0 13.9 19.1 14.7 11.7 13.1 14.3 16.0 13.7 14.8 14.2

Multianuala 14.8

Tab.nr.11- temp. aer luna septembrie 1969-2003 Botosani

Din tabelul nr.11 in care sunt trecute valorile mediei temperaturii aerului pentru luna septembrie (1969-2003_ rezulta ca media multianuala pentru aceasta luna la Botosani este de 14.8ºC, iar normala este de 15.2ºC. Rezulta ca la Botosani pentru aceasta perioada a fost cu 0.4ºC mai rece decar normal.

Clasificarea pe ani a lunii septembrie din punct de vedere al mediei anuale se poate face astfel:

-ani in care luna septembrie a fost mai calda decat normala: 1975, 1982, 1983, 1984, 1994.

-ani in care luna septembrie a fost mai rece deca normala: 1971, 1972, 1976, 1977, 1978, 1980, 1984, 1985, 1990, 1993, 1995, 1996, 1997, 1998, 2000, 2001, 2002, 2003.

-ani in care luna septembrie a fost normala din punct de vedere termic: 1969, 1970, 1973, 1974, 1979, 1981, 1986, 1987, 1988, 1991, 1999.

Luna octombrie

Odata cu schimbarea regimului circulatiei atmosferice se produc scaderi ale temperaturii aerului cu 6-7ºC fata de luna septembrie.

Pentru perioada 1969-2003 la Botosani media multianuala a temperaturii aerului pentru luna octombrie este de 9.3ºC, fiind apropiata de normala care are valoarea de 9.1ºC.

An 1969 1970 1971 1972 1973 1974 1975 1976 1977 1978 1979 1980 1981 1982 1983 1984

Val. 14.7 14.5 12.8 13.3 15.3 15.5 17.0 14.1 12.8 13.6 16.0 13.7 14.9 17.8 16.6 16.6

1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002

16.2 16.2 15.4 14.5 14.2 15.1 14.0 13.9 19.1 14.7 11.7 13.1 14.3 16.0 13.7 14.8 14.2

Multianuala 14.8

Tab.nr.12- temp. aer media lunii octombrie 1969-2003 Botosani

In anul 1994 a fost inregistrata media maxima a lunii octombrie din perioada 1969-2003 cu valoarea de 19.1ºC, iar minima a fost de 11.7ºC din anul 1996 (tab.nr.12).

Din analiza datelor de medie a lunii octombrie pentru perioada de 35 de ani, luata in studio se desprind urmatoarea clasificare:

- ani in care media temperaturii aerului pentru luna octombrie a fost mai mare decat normala: 1974, 1980, 1981, 1982, 1983, 1984, 1989, 1990, 1993, 1995, 2001.

- Ani in care media anuala a temperaturii aerului a fost mai scazuta decat normala: 1970, 1972, 1976, 1979, 1986, 1987, 1988, 1997, 2003.

- Ani in care media lunii octombrie a fost normala din punct de vedere termic: 1969, 1971, 1973, 1975, 1977, 1978, 1985, 1991, 1992, 1994, 1996, 1998, 1999,2000, 2003.

Luna noiembrie

In aceasta luna se accentueaza , efectele racirii radiative (nocturne) si creste frecventa invaziilor de aer rece. Ca urmare, media anuala a temperaturii aerului pentru aceasta luna este mai scazuta decat cele din luna octombrie cu 5-6ºC, iar normala pentru aceasta luna este de 3.1ºC.

In perioada 1969-2003 media lunii noiembrie cea mai mare a fost in anul 1969 cu o valoare de 8.4ºC, iar minima in 1993 de -3.9ºC (tab.nr.13).

An 1969 1970 1971 1972 1973 1974 1975 1976 1977 1978 1979 1980 1981 1982 1983 1984

Val. 8.4 5.4 4.2 5.2 2.8 2.6 0.6 5.4 6.6 4.7 3.9 2.8 2.5 3.1 2.6 2.2

1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002

3.4 4.5 -0.9 2.8 6.5 4.4 5.0 -3.9 3.9 -0.6 7.3 4.4 -0.2 2.4 7.9 2.7 5.5

Multianuala 3.7

Tab.nr.13- temp. aer luna noiembrie 1969-2003 Botosani

Din analiza valorilor medii ale temperaturii aerului pentru luna noiembrie din perioada 1969-2003 la Botosani se poate face urmatoarea clasificare:

-ani in care media temperaturii aerului pentru luna noiembrie a fost mai mare decat normala : 1969, 1970, 1971, 1976, 1977, 1978, 1987, 1990, 1991, 1992, 1996, 1997, 2000, 2002, 2003.

-ani in care valoarea medie a temperaturii aerului pentru luna noiembrie a fost mai scazuta decat normala: 1975, 1985, 1988, 1993, 1995, 1998.

-ani in care media lunii noiembrie a fost normala din punct de vedere termic: 1973, 1974, 1979, 1980, 1981, 1982, 1983, 1984, 1986, 1989, 1994, 1999, 2001.

In aceasta perioada de 35 de ani (1969-2003) au fost cazuri in care media lunii noiembrie a fost cu mult mai rece decat normala, avand o valoare sub 0ºC, vem astfel: 1988 cu 0.9ºC, 1993 cu -3.9ºC, 1995 cu -0.6ºC, 1998 cu -0.2ºC.

Luna decembrie

Este luna in care predomina procesele atmosferice de iarna, datorita extinderii Anticiclonului Euroasiatic, Campia Moldovei fiind deseori acoperita de aerul rece continental din est si nord-est. De aceea mediile anuale ale temperaturii aerului pentru aceasta luna sunt mai mici decat cele din noiembrie.

An 1969 1970 1971 1972 1973 1974 1975 1976 1977 1978 1979 1980 1981 1982 1983 1984

Val. -4.5 0.7 2.5 -0.3 -1.1 -1.8 0.7 -1.4 -2.7 -2.0 2.4 0.4 -0.8 2.9 -2.5 -1.7

1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002

-2.5 -1.5 0.5 2.9 0.3 -1.9 -2.2 2.5 -0.1 -4.4 -3.9 -1.3 -4.6 1.0 2.8 -5.7 -6.6

Multianuala -0.9

Tab.nr.14- temp. aer luna decembrie 1969-2003 Botosani

Media multianuala a temperaturii aerului pentru luna decembrie in perioada 1969-2003 este de 0.9ºC, iar normala de -1.5ºC, de aici rezulta ca media multianuala reala pentru aceasta perioada este cu 0.6ºC mai mare.

In anii 1982 si 1989 au fost inregistrate cele mai ridicate valori ale mediei anuale a temperaturii aerului pentru luna decembrie (2.9ºC), iar in 2002 a fost cea mai rece luna, media fiind de -6.6ºC (table nr.14).

Din punct de vedere termic luna decembrie se clasifica asftel:

-ani in care media temperaturii aerului a fost mai mare decat normala: 1970,1971, 1972, 1975, 1979, 1980, 1982, 1985, 1988, 1989, 1990, 1993, 1994, 1999, 2000.

-ani in care media temperaturii aerului a fost mai mica decat normala: 1969, 1977, 1983, 1986, 1995, 1996, 1998, 2001, 2002.

-ani in care media lunii decembrie a fost normala din punct de vedere termic: 1973, 1974, 1976, 1978, 1981, 1984, 1987, 1991, 1992, 1997, 2003.

Tot din analiza datelor din tabelul nr.14 rezulta un numar de 13 ani in care valoarea mediei temperaturii aerului pentru luna decembrie a fost mai mare de 0ºC. In perioada de 5 ani cuprinsa intre 1994-1998 au fost medii cu temperature negative, urmata de doi ani cu medii a temperaturii aerului pozitive (1999-2000) si iar 3 ani consecutive cu temperature negative (2001-2003).

Temperatura media anotimpuala

Iarna

Pentru perioada de 35 de ani (1969-2003) de la statia meteorological Botosani au fost extrase an de an valorile temperaturii medii ale lunilor: decembrie, ianuarie, februarie si s-a calculate abatereafata de temperature medie normala.

An 1969 1970 1971 1972 1973 1974 1975 1976 1977 1978 1979 1980 1981

Val. -2.8 -3.5 -0.9 -2.2 -1.0 -0.9 -0.4 -3.0 -0.6 -2.9 -3.1 -2.5 -1.5

1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999

-2.1 -5.1 -1.7 2.0 2.9 -0.8 -1.1 -1.2 1.5 0.8 -5.6 -2.5 -0.4 -1.6

Multianuala -1.6

Normala -2.7

Tab.nr.15- temp aer iarna 1969-2003

In raport cu aceste abateri, a putut fi stabilita urmatoarea clasificare a iernilor:

-ierni aspre in anii : 1970, 1985, 1987, 1996, 2003.

-ierni calde cu anii : 1971, 1973, 1974, 1975, 1977, 1981, 1983, 1984, 1989, 1990, 1991, 1992, 1993, 1994, 1995, 1998, 1999, 2000, 2001, 2002.

-ierni normale in anii : 1969-1972, 1976, 1978, 1979, 1980, 1982, 1986, 1987, 1998.

Din perioada de 35 de ani luati in calcul pentru zona Botosani (1969-2003) se detaseaza ca cea mai aspra iarna cea din anul 1985, in care valoarea mediei anotimpuale este de -6.6ºC, cu 3.9ºC mai scazut fata de normala acestui anotimp.

Iarna cu medie anoptimpuala maxima din perioada 1969-2003 este cea din anul 1990 cu valoarea de 2.9ºC, cu 5.6ºC mai mult fata de normala.

Tot din perioada de 35 de ani analizata in aceasta lucrare se mai desprinde urmatoarea constatare: in 20% din cazuri au fost ierni cu media anotimpuala >0ºC, iar 80% sub 0ºC.

In perioada 1969-2003 nu s-a observat niciodata o suita de ierni aspre consecutive, iar in ceea ce priveste iernile calde se constata suite care cuprind 2 sau 3 ani consecutive (1974-1975; 1989-1990-1991; 1994-1995; 2000-2002).

Primavara

Pentru perioada de primavera (martie-aprilie-mai) din zozna Botosani, a fost calculate o medie anotimpuala a temperaturii aerului de 9.4ºC, normala la Botosani fiind de 8.8ºC, cu 0.6ºC mai mare decat normala (tab.nr16).

An 1969 1970 1971 1972 1973 1974 1975 1976 1977 1978 1979 1980 1981

Val. 7.2 9.2 8.7 10.7 9.2 4.7 11.0 8.8 9.6 8.9 10.0 6.3 8.8

1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999

10.1 6.3 8.9 11.3 11.7 8.4 9.6 9.0 10.7 10.3 8.4 7.9 9.9 10.1

Multianuala 9.4

Normala 8.8

Tab.nr.16- temp. aer primavera 1969-2003 Botosani

Din analiza datelor e temperature a aerului de la Botosani in perioada 1969-2003 rezulta ca primavera cea mai calduroasa a fost in anul 1983 cu o medie anotimpuala de 12.0ºC, mai ridicata decat normala cu 3.2ºC, iar cea mai racoroasa a fost cea din anul 1974 cu valoarea de 4.7ºC, in minus fata de normala cu 4.7ºC (tab.nr.16).

In functie de media anotimpuala a temperaturii aerului a putut fi stabilita urmatoarea clasificare pentru zona Botosani (1969-2003):

-primaveri reci in anii: 1969, 1974, 1980, 1987.

-primaveri normale in anii: 1970, 1971, 1973, 1976, 1977, 1978, 1981, 1982, 1984, 1985, 1988, 1991, 1992, 1993, 1996, 1997, 1998, 2003.

Vara

Perioada de vara in zona Botosani pentru perioada 1969-2003 prezinta o medie anotimpuala de 19.5ºC, cu doar 0.2ºC mai mult decat normala pentru acest anotimp. (19.3ºC).

An 1969 1970 1971 1972 1973 1974 1975 1976 1977 1978 1979 1980 1981

Val. 18.6 19.6 18.9 20.1 18.8 16.7 19.6 17.5 18.9 18.1 19.2 18.4 19.4

1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999

19.9 19.8 19.9 19.2 19.8 19.5 21.2 19.0 20.6 21.0 19.6 19.3 20.1 21.4

Multianuala 19.5

Normala 19.3

Tab.nr.17- temp aer vara 1969-2003 Botosani

Din cei 35 de ani analizati, anul 1999 a fost anul cu cea mai calduroasa vara, cu o valoare de 21.4ºC (tab.nr.17), iar cea mai racoroasa a fost in 1974 u o valoare de 16.7ºC (tab.nr.17).

In functie de mediile anotimpuale ale aerului, verile din zona Botosani in perioada 1969-2003 se pot imparti astfel:

-verile calde in anii: 1972, 1992, 1993, 1995, 1998, 1999, 2000, 2001, 2002, 2003.

-veri reci in anii: 1974, 1976, 1978, 1980, 1984.

-veri normale in anii: 1969, 1970, 1971, 1973, 1975, 1977, 1979, 1981, 1982, 1983, 1985, 1986, 1987, 1988, 1989, 1990, 1991, 1993, 1996, 1997.

Din analiza sirului de valori ale mediei anotimpuale la Botosani se mai constata ca perioada 1998-2003 este o perioada cu veri calde, valoarea mediei fiind >20ºC (tab.nr17), iar in anii 1974, 1976, 1978 este perioada cu verile mai reci.

De astfel minima anotimpuala a verii (1974) este in acelasi an cu minim primaverii, din aceasta perioada de 35 de ani luati in studio.

La Botosani, incepand din anul 1985, verile au fost normale sau mai calde decat normala, anul 1984 fiind ultimul in care vara a avut media anotimpuala a aerului mai scazuta decat normala.

Toamna

Media anotimpuala pentru perioada de toamna in zona Botosani (1969-2003)este de 9.3ºC iar normala de 9.1ºC.

Din cei 35 de ani analizati maxima a fost inregistrata in anul 1969 cu valoarea de 10.8ºC, iar minima in anul 1993 de 6.9ºC (tab.nr.18).

An 1969 1970 1971 1972 1973 1974 1975 1976 1977 1978 1979 1980 1981

Val. 10.8 9.2 8.6 8.5 9.0 9.5 9.0 9.0 9.5 9.4 8.9 9.0 9.6

1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999

9.3 9.7 7.2 9.4 10.3 9.6 9.6 6.9 10.6 8.1 9.4 8.4 7.9 9.4

Multianuala 9.3

Normala 9.1

Tab.nr.18- temp. aer toamna 1969-2003 Botosani

Din punct de vedere al mediei anotimpuale a temperaturii aerului pentru aceasta perioada se poate face urmatoarea clasificare:

-toamne normale in anii: 1970, 1971, 1972, 1973, 1974, 1975, 1976, 1977, 1978, 1979, 1980, 1981, 1986, 1987, 1988, 1989, 1991, 1992, 1996, 1999, 2001, 2002.

-toamne mai calde in anii: 1969, 1982, 1984, 1990, 1994, 2000, 2003.

-toamne mai reci in anii: 1985, 1988, 1993, 1995, 1997, 1998.

Din analiza perioadei 1969-2003 din punct de vedere al mediilor lunare, anuale si anotimpuale ale temperaturii aerului rezulta urmatoarea concluzie: Timp de un an, luna ianuarie este cea mai rece, media multianuala fiind de -2.6ºC.

Luna iulie este cea mai calda, cu o valoare a mediei multianuale a aerului de 20.3ºC.

Variatiile neperiodice ale temperaturii aerului in lunile ianuarie si iulie sunt o coincidenta directa a invaziilor de aer cald (abateri pozitive) din setorul mediteraneean sau rece (abateri negative) din sectorul Scandinavian-baltic, groenlandez sau nord-siberian. Avand in vedere ca ele se manifest ape spatii deosebit de intinse, corespund nu numai zonei Botosani, ci intregului sector extracarpatic.

Variabilitatea neperiodica a temperaturii medii anuale.

Pe fondul unei dinamici atmosferice cu grad mare de variabilitate in timp, in anii cei mai reci temperature medie anuala a coborat pana la 7.7ºC.(1969,1985), iar in cei mai caldurosi ani a urcat pana la 11.0ºC(1990). Variatiile mediei anuale de la un an la altul in perioada 1969-2003 nu au avut salturi spectaculoase de la un an la altul, ajungand pana in jur de 2ºC.

Amplitudinea medie anuala

Exprima contrastul de temperatrura dintre vara si iarna si reda gradul de continentalism si se incadreaza valoric pentru perioada 1969-2003 la 20.4º (tab.nr.19)

An 1969 1970 1971 1972 1973 1974 1975 1976 1977 1978 1979 1980 1981

Val. 21.4 23.1 19.8 22.3 19.8 17.6 20.0 20.5 19.5 21.0 22.3 20.9 20.9

1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999

22.0 24.9 21.6 17.2 16.9 20.3 22.3 20.2 19.1 20.2 25.2 21.8 20.5 23.0

Multianuala 20.4

Normala 9.1

Tab.nr.19- amplitudinea termica iarna-vara 1969-2003 Botosani

Anul in care s-a produs cea mai mare diferenta intre iarna si vara a fost in an 2003, cu valoarea de 25.8ºC (tab.nr.19),iar cea mai mica diferenta a fost in 1990 cu o valoare de 16.9º.

CONCLUZII.

Pentru perioada analizata (1969-2003) regimul temperaturii aerului din zona municipiului Botosani reflecta conditiile fizico-geografice, relieful, suprafata subiacenta, pozitia geografica, altitudinea, circulatia maselor de aer, cat si influentele antropice.

Rezulta urmatoarele caracteristici ale regimului termic al aerului:

1. Temperatura medie anuala este de 9.2ºC, fiind mai mica cu 0.8ºC fata de normala (8.6ºC).

2. Cea mai mare abatere pozitiva s-a produs in anul 1990 cand temperature medie a aerului a fost de 11.0ºC (deci cu 3.4ºC mai mare).

3. Cea mai mare abatere in sens negative fata de normala –a produs in anii: 1969, 1980, 1995, cu o valoare de 7.7ºC (cu 0.9ºC , mai scazuta decat normala).

4. Din seria anilor analizati in 37.1% din cazuti valoarea medie anuala a temperaturii aerului a fost mai mare decat normala. In 48.6% din cazuri temperature medie anuala a fost egala cu normala, iar in 14.3% din cazuri temperature medie anuala a fost mai mica decat normala.

5. Temperatura medie lunara a aerului urmeaza aceeasi curba cu temperature medie multianuala (anuala) cu mici abateri. Astfel, in majoritatea lunilor mediile temperaturii aerului au fost mai ridicate decat normala, exceptie fiind in lunile august-septembrie (1969-2003).

6. Valoarea cea mai mare a temperaturii medii lunare a fost in luna iulie (29.3ºC), iar cea mai mica in luna ianuarie (-2.6ºC). De remarcat ca luna ianuarie 1987, temperaturameide lunara a fost de -9.5ºC, iar pentru luna iulie cea mai mare temperature s-a inregistrat in anii 1987, 1999, 2001 (22.7ºC).

7. Primavara, media temperaturii aerului din perioada analizata a fost de 9.4ºC, si este mai ridicata decat normala (8.8ºC).

Vara, media temperaturii aerului a fost de 19.5ºC, sensibil egala cu normala (19.3ºC).

Toamna, media temperaturii aerului a fost de 9.3ºC, fata de 9.1ºC (normala).

Iarna, media temperaturii aerului a fost -2.7ºC.

Precipitatii atmosferice

Precipitatiile atmosferice cuprind totalitatea produselor de condensare si cristalizare a vaporilor de apa din atmosfera, denumite si hidrometeori, care cad de obicei din nori si ajung la suprafata pamantului sub forma lichida (ploaie si aversa de ploaie, burnita etc.). solida (ninsoare si aversa de zapada, grindina etc.), sau sub ambele forme in acelasi timp (lapovita si aversa de lapovita). In meteorology, observatiile asupra precipitatiilor atmosferice se efectueaza visual si instrumental masurand si inregistrand continuu cantitatea de apa in timpul caderii precipitatiilor.

In reteaua meteorological din Romania, cantitatile de precipitatie atmosferica se masoara cu pluviometrul de tip IMC, la termenele climatologice (00, 06, 12, 18 TLMS), precum si ori de cate ori este necesar. Zilnic, se insumeaza cantitatile de la cele doua termene de observatii, razultand cantitatea de precipitatii cazuta in intervalul de 24 de ore, in ziua climatologica ( de la 18 la 18 h). Conform

instructiunilor metodologice, pluviometrul IMC are suprafata de receptie de 200m, situata la inaltime de 1,5 cm de nivelul solului.

Din inregistrarea continua a precipitatiilor pe pluviograma, rezulta urmatorii parametric de baza ai ploii: cantitatea (mm), durata (min), si intensitatea (mm/min), care comporta prelucrari ulterioare.

Cantitatile medii lunare, anuale si anotimpuale de precipitatii la statiile meteorologice in C. Moldovei ( 1962-1997)

Statia I II III IV V VI VII VIII IX X

Darabani 23,5 20,9 26,3 46,9 72,9 86,6 82,5 50,1 50,8 28,9

Dorohoi 21,7 21,2 25,5 49,9 65,0 84,4 79,2 58,0 41,1 26,1

Avrameni 23,4 22,1 27,0 43,3 68,1 90,3 81,8 54,3 46,7 26,1

Botosani 23,6 21,6 28,8 47,7 69,3 90,5 82,4 59,4 42,9 31,2

Rauseni 21,7 23,1 25,6 43,1 60,3 83,7 72,1 52,2 50,9 26,5

Cotnari 20,8 21,9 27,0 48,1 62,6 83,5 79,0 57,1 44,4 25,5

Podu Iloaiei

22,8 22,1 27,5 48,8 62,0 88,9 82,1 56,5 47,0 29,4

Iasi 29,2 28,2 34,5 50,6 62,1 95,6 81,5 58,2 53,8 30,7

Statia Iarna Primavara Vara Toamna

Darabani 73,2 13,3% 146,1 26,6% 219,2 39,8% 111,6

Dorohoi 69,1 13,0% 140,4 26,4% 221,6 41,7% 100,0

Avrameni 76,6 14,0% 138,4 25,3% 226,4 41,3% 106,6

Botosani 72,5 13,0% 145,8 26,2% 232,3 41,8% 105,1

Rauseni 71,6 13,9% 129,0 25,1% 208,0 40,4% 106,3

Cotnari 68,8 13,1% 137,7 26,2% 219,6 41,8% 98,8

Podu Iloaiei 71,0 13,0% 138,3 25,4% 227,5 41,8% 108,0

Iasi 88,6 15,0% 147,2 24,9% 235,3 39,8% 120,6

Se observa din datele tabelului ca mediile multianuale ale precipitatiilor atmosferice la nivelul Campiei Moldovei sunt cuprinse intre un minim de 514,9 mm la Rauseni si un maxim de 591,7 mm la Iasi, asa cum reiese din harta repartitiei a INMH.

Legat de distribuita spatiala a cantitatilor anuale de precipitatii, putem concluziona ca zonele cu altitudini mai mari ale reliefului beneficiaza de un aport pluviometric mai mare (Dealurile Ibanestilor sau

ale Darabanilor- 550,1 mm , dealurile Copalau-Cozancea-Guranda, dealurile Barnovei- 591 mm). In acelasi timp, zonele mai joase sunt si arealele cu cele mai reduse

cantitati anuale de precipitatii, cum ar fi zona Vaculesti-Dumeni-Mileanca-Mitoc-Ripiceni sau zona Coarnele Caprei-Chiscareni-Todireni. De asemenea, versantii expusi maselor de aer mai umed dinspre nord-vest sunt mai umezi, cei expusi maselor de aer din sud-est sunt mai uscati, ambele categorii de mase de aer suferind procese de föhnizare la advectia spre sud-est si sud, respective nord-vest si nord, diferente mai mari intre versantii expusi si opusi advectiei abservandu-se in cazul maselor de aer maritim.

Numarul zilelor cu precipitatii si fenomene

>=0,1 >=0,5 >=1,0 >=2,0 >=5,0 >=10 >=20

An Darabani

2000 108 82 63 45 21 9 4

2001 155 114 89 72 42 18 9

2002 132 101 78 61 35 17 2

M. anilor 132 99 77 59 33 15 5

An Botosani

2000 115 83 61 46 20 10 6

2001 153 112 91 71 35 21 8

2002 132 88 81 57 34 23 7

M. anilor 133 94 78 58 30 18 7

An Cotnari

2000 119 80 58 42 21 7 1

2001 156 125 94 60 39 15 5

2002 138 91 76 52 30 22 5

M. anilor 138 99 76 51 30 15 4

An Iasi

2000 123 86 65 52 23 16 5

2001 146 102 85 60 36 18 6

2002 116 83 69 56 29 1 5

M. anilor 128 90 73 56 29 12 5

Medie 133 96 76 56 30 15 5

Din datele tabelului reise ca la nivelul Campiei oldovei, numarul annual de zile cu cantitati de precipitatii ≥0,1 mm este in medie de 133, descrescand usor pe masura ce pragul valoric al sumelor zilnice creste, ajungand la 96 in cazul zilelor cu precipitatii ≥0,5 mm, 76 zile cu precipitatii ≥1 mm, 56 zile cu precipitatii ≥2,0 mm, 30 zile cu precipitatii ≥5,0 mm, 15 zie in cazul unor precipitatii ≥10 mm si 5 zile in cazul precipitatiilor ≥20 mm, astfel peste 60% din numarul zilelor cu precipitatii sunt zile cu precipitatii ≥1,0 mm.

Din numarul zilelor unui an, numarul zilelor afectate ploii este in jur de 15% la Botosani si 20% la Iasi, aversele de ploaie detinand atat la Botosani cat si la Iasi 15% din timp, ninsoarea detine 3,0% la Botosani si 3,7% la Iasi, aversele de ninsoare 10% la Botosani si 12% la Iasi, burnita detine 1,5% la Botosani si 2% la Iasi. Pentru exemplificare, voi prezenta in tabelul urmator numarul zilelor si precipitatiile inregistrate la statiile Botosani si Iasi in anii 2003-2004, rezultatele conforme cu valorile procentuale specificate mai sus:

Numarul zilelor cu precipitatii si fenomene

Ploaie Aversa ploaie

Ninsoare Aversa ninsoare

Lapovita Burnita

An 2003 2004 2003 2004 2003 2004 2003 2004 2003 2004 2003

Botosani 48 63 65 53 41 33 4 8 5 7 3

Iasi 86 72 43 40 53 36 6 7 12 14 22

Bt % 13,20% 17,30% 17,80% 14,50% 11,20% 9,00% 1,10% 2,20% 1,40% 1,90% 0,80%

Is % 23,60% 19,7% 11,80% 11,00% 14,50% 9,90% 1,60% 1,90% 3,30% 3,80% 6,00%

Se observa ca procentele referitoare la orasul Iasi sunt mai mari ca cele referitoare la orasul Botosani, cresterea timpului afectat caderilor de precipitatii se datoreaza nucleelor de condensare din atmosfera urbana care contribuie la geneza unor cantitati suplimentare de precipitatii si la extinderea timpului aferent acestora.

Ninsoarea specifica intervalului de timp in care temperature, in stratul inferior al atmosferei, sub plafonul de nori este negative.

Annual, in jumatatea nordica a campiei, numarul mediu de zile cu ninsoare este mai mare de 40 (de ex. In 2000, 46 zile la Darabani, 46 zile la Botosani, in 2001, 49 zile la Darabani, 50 zile la Botosani, in 2003, 34 zile la Darabani si 41 la Botosani). Numarul zilelor cu ninsoare scade pe masura ce ne indreptam spre sud-vest: de exemplu la Cotnari, numarul zilelor cu ninsoare a fost de 29 in 2000, 39 in 2001, 31 in 2002, 43 in 2003 si 41 in 2004, urmand sa creasca uspr spre sud-est: la Iasi au fost 36 zile cu ninsoare in 2000, 59 on 2001, 35 in 2002, 53 in 2003 si 36 in 2004.

In Campia Moldovei, stratul de zapada este o prezenta aproape nelipsita in lunile geroase ale anotimpului de iarna, prezenta acestuia fiind semnalata la sfarsitul toamnei pana spre inceputul sau mijlocul primaverii . Distrugerea stratului de zapada este un process lent care incepe efectiv din luna

februarie, dup ace acesta a atins grosimea maxima, process ce dureaza in medie 20-25 de zile in partea de nord si 10-15 zile in partea sudica a campiei.

Grosimea medie a stratului de zapada creste de la inceputul lunii noiembrie pana cand ajunge la maxima in a doua jumatate a lunii februarie avand grosimi cuprinse intre 6,68 cm la Rauseni si 9,86 cm la Avrameni. Grosimea maxima a straatului de zapada variaza de la an la an, astfel, in 1956 s-a inregistrat un maxim de 154 cm la Botosani. In anii 2000-2004, in lunile ianuarie si februarie, stratul de zapada masurat la cele patru statii meteorologice Darabani, Botosani, Cotnari si Iasi a avut urmatoarele valori cuprinse in tabelul de mai jos :

Marimea medie lunara a stratului de zapada in lunile ianuarie si februarie

An 2000 2001 2002 2003

Ian Feb Ian Feb Ian Feb Ian Feb

Darabani 15 1 0 2 23 0 4 16

Botosani 5 1 0 2 9 0 3 10

Cotnari 5 1 0 2 18 0 5 9

Iasi 9 4 0 1 28 0 8 13

Din table se observa ca in perioada celor cinci ani, in luna ianuarie , stratul de zapada a avut valori mai mari fata de luna februarie, cele mai mari valori s-au atins in ianuarie 2002 respectiv februarie 2003.

Vantul

Vantul este un element meteorologic vectorial, deosebit de variabil in timp si spatiu, conditionat de contrastul baric orizontal creat in cadrul circulatiei generale a atmosferei. In tara noastra, deplasarea curentilor de aer dintr-un loc in altul este determinat in mod principal de dezvoltarea diferitelor sisteme barice, care traverseaza Europa, in primul rand de activitatea centrilor de actiune principali.

Vantul se caracterizeaza prin doua elemente extreme de variabile in timp si spatiu: directia din care bate vantul, apreciata dupa 16 sectoare ale orizontului, si viteza, reprezentand distanta parcursa de particolele de aer in unitatea de timp exprimata in m/s. Observatiile asupra directiei si vitezei vantului (mediate pe doua minute) se fac cu ajutorul giruetei, la inaltimea de 10m. In reteaua meteorological nationala au fost folosite pana in anul 1963 giruete cu placa usoara ce determina veteze ale vantului pana la 20m/s, iar din anul 1964 au fost introduce si giruetele cu placa grea, acestea putand indica viteze ale vantului pana la 40 m/s.

Pe teritoriul Campiei Moldovei vanturile se dezvolta sub actiunea directa a principalilor centri barici ( anticiclonul Siberian, anticiclonul azoric,ciclonii mediteraneeni, etc.) iar structura si caracteristicile suprafetei active creand conditii diferite de incalzire cu nasterea unor “microcentri” barici locali.

Directia vantului in partea inferioara a atmosferei, la inaltimea giruetei, sufera sensibil influenta caracterelor suprafetei topografice, producandu-se uneori diferente apreciabile intre zone relative apropiate. Analizand frecventa anuala la statiile meteorologice din Campia Moldovei, se constata o concordanta intre principalele directii de actiune a vantului si orientarea interfluviilor si a vailor. Dupa

inregistrarile de la statiile Dorohoi, Botosani, Avrameni si Iasi, vantul bate cu cea mai mare frecventa (peste20%), dispre nord-vest. Aici masele de aer venite pe o componenta nordica se propag, in continuare, spre sud pe o directie paralela cu a Carpatilor Orientali, localizata in cadrul unui sector de vale orientat vest-est (Valea Bahluiului), se remarca in actiunea vantului si aceste directii: directia nord-vest are o frecventa de 22%, directia sud-vest o frecventa de 12%, iar cea de est o frecventa de 10%.

In continuare voi prezenta, in tabelele de mai jos frecventa pe directie a vantului in perioada 2000-2004 la statiile meteorologice Botosani si Iasi:

Directia N NE E SE S SV V NV

Botosani

2000 106 15 64 193 216 37 109 289

2001 134 18 40 226 182 33 130 312

2002 126 35 63 213 203 34 146 338

2003 202 37 36 223 156 28 138 315

2004 162 33 36 214 159 31 126 300

Media 146 27,6 47,8 213,8 183,2 32,6 129,8 310,8

% 10,00% 1,90% 3,30% 14,60% 12,50% 2,20% 9,90% 21,30%

Iasi

2000 122 81 305 147 98 135 164 276

2001 115 98 246 186 78 191 196 306

2002 128 123 223 155 64 185 234 297

2003 118 71 222 153 106 181 311 254

2004 154 50 209 117 12 198 388 183

Media 127,4 84,6 241 151,6 93,6 178 258,6 263,2

% 8,70% 5,80% 16,50% 10,40% 6,40% 12,20 17,70% 18,00

Frecventa pe directii a vantului (nr. de cazuti pe an)

Analizand frecventa vantului in timpul anului, se poate afirma ca in anotimpurile iarna, primavera si toamna, frecventa cea mai mare o detin directiile dominante, cele din sectorul nord-vestic si sud-estic. Vara sunt dominante vanturile din nord-vest si nord, urmate de cele din vest.

Calmul, in cadrul frecventei anuale, inregistreaza o crestere cu latitudinea, fiind cuprinsa intre 19% la Iasi si 21% la Cotnari, iar spre nord frecventa creste atingand valori cuprinse intre 25,5% la Botosani si 37,5% la Rauseni. In timpul anului, in tot cuprinsul campiei, calmul are cea mai mare frecventa lunara toamna,

si inregistreaza frecventa cea mai redusa primavera, aprilie fiind luna cu cotele de frecvente cele mai reduse ale acestuia. Ca medie multianuala, pe ansamblul campiei, calmul detine 29,1% din timpul unui an iar in restul de 70% din timpul anului bat vanturile, din diferite directii si cu diferite viteze.

Regimul anuala al vitezei vantului este pus in evident ape baza evolutiei mediilor lunare ale vitezei vantului la orele 00; 06; 12; 18 de la statiile meteorologice.

Directia N NE E SE S SV V NV

Darabani 4,8 1,8 1,9 4,6 4,2 3,3 3,5 5,7

Botosani 3,1 1,9 2,6 3,8 3,1 3,4 3,8 5

Cotnari 4,6 1,6 1,3 3,4 4 3,6 3,9 5,3

Iasi 4,3 2,6 3,1 3,9 4,1 2,9 3 5,2

MediaStatii 4,2 2 2,2 3,9 3,9 3,3 3,6 5,3

Vitezele medii lunare ale vantului in Campia Moldovei (1964-1998)

Cele mai mici viteze sunt inregistrate pentru vanturile de pe directiile nord-est si est (viteze cuprinse intre 1,8m/s la Dorohoi si 2,6m/s la Iasi).

Cele mai mari medii lunare ale vitezei vantului au atins:

- 17,4 m/s pe directia N, la Podul Iloaiei, in februarie 1976;

- 15,0 m/s pe directia NE, la Cotnari, in noiembrie 1981;

- 14,2 m/s pe directia E, la Dorohoi, in ianuarie 1967;

- 11,6 m/s pe directia SE, la Iasi, in februarie 1969;

- 16,0 m/s pe directia S, la Podul Iloaiei, in martie 1971;

- 17,0 m/s pe directia SV, la Dorohoi, in ianuarie 1967;

- 12,0 m/s pe directia V, la Botosani, in martie 1984;

- 15,8 m/s pe directia NV, la Iasi, 1968;

In cursul anului, cele mai mari viteze medii lunare se produc pe intervalul martie-aprilie, iar cele mai ici in iulie-august. Primavara, activitatea ciclonica se intensifica, gradientii barici orizontali avand valori mari. In iulie-august contrastele termice intre diferite areale geografice sunt mici, gradientii barici orizontali au valori reduse, astfel incat deplasarile maselor de aer dintr-o parte in alta nu au nici o vigoare sau violenta deosebita, facandu-se cel mai adesea fara perturbari semnificative. Un al doilea maxim annual se inregistreaza in noiembrie, iar un al doilea minim in anotimpul rece in decembrie-ianarie.

Aceste informatii sunt sustinute si de datele din tabelul de mai jos care cuprinde vitezele medii anuale inregistrate la cele patru statii meteorologice: Darabani si Iasi intre anii 2000-2004:

Botosani Iasi

2000 2001 2002 2003 2004 Med. Anilor

2000 2001 2002 2003

Ianuarie 3,3 3,3 3,8 3,1 3,5 3,4 3,1 2,8 2,8 3,0

Februarie 2,9 3,1 3,7 3,7 4,2 3,5 2,6 3,3 2,9 3,6

Martie 3,7 4,0 5,2 3,4 3,3 3,9 4,0 3,1 3,8 3,4

Aprilie 4,2 3,3 3,3 4,6 3,0 3,7 3,8 2,9 2,9 3,7

Mai 2,9 3,4 3,3 3,3 3,4 3,3 3,0 3,0 2,4 2,8

Iunie 2,7 3,4 2,8 2,5 2,9 2,9 3,3 3,3 2,9 2,4

Iulie 2,7 2,1 2,8 2,4 2,2 2,4 2,7 2,3 2,6 2,4

August 1,7 1,9 2,3 1,9 2,2 2,0 2,3 2,4 2,3 2,3

Septembrie 2,7 3,2 2,2 2,7 1,9 2,5 2,7 2,6 2,4 2,6

Octombrie 4,0 2,5 3,4 2,9 3,2 3,2 2,3 2,3 2,6 2,7

Noiembrie 4,3 3,6 2,8 4,1 3,3 3,6 3,2 3,7 2,8 3,2

Decembrie 2,6 3,3 3,2 3,6 2,7 3,1 2,6 2,9 3,1 3,2

Med. Anuala

3,1 3,1 3,2 3,2 3,0 3,1 3,0 2,9 2,8 2,9

Vitezele medii lunare (m/s) 2000-2004

Analizand regimul diurn al vitezei vantului, se constata ca acesta are o perioada de crestere in prima jumatate a zilei, cresterea trecand si in primele doua ore ale celei de-a doua jumatati, dupa care viteza vantului se diminueaza treptat spre miezul noptii. Maximele zilnice diurne, atat pentru lunile caracteristice, cat si maximul zilnic diurn annual se produc in intervalul orar 14ºº-16ºº, cand miscarile convective ascendente ale aerului pe verticala, activeaza foarte puternic si deplasarea aerului pe orizontala. Minimele diurne se produc in intervalul orar 1ºº-7ºº pentru toate lunile caracteristice cat si pentru regimul diurn anual, deoarece racirea nocturna, stratificarile mai stabile ale maselor de aer cvasiuniformizarea diferentelor termice pe orizontala, care atenueaza valorile gradientilor barici, contribuie impreuna la manifestarile mai slabe ale vitezei vantului.

Frecventa si viteza cu care bate vantul in timpul anului se rasfrang, prin aspecte negative sau pozitive, asupra activitatii cotidiene a omului. Astfel, in timpul iernii vantul participa adesea la distribuirea ninsorii, provocand inzapezirea cailor rutiere sau dezgolirea araturilor, ceea ce impune luarea unor masuri speciale de protectie. Actiunea de viscolire a zapezii este foarte puternica in partea de nord-est si sud a campiei.

Umiditatea aerului si nebulozitatea

Umiditatea aerului si nebulozitatea constituie parametric ce scot in evidenta caracterele climei. Umiditatea aerului este un element climatic de foarte mare importanta pentru spatiul georgrafic al Campiei Moldovei, componentele peisajului geografic si profilul economiei agrare al acestei zone, resimtind din plin influenta acestuia. Sursele umiditatii atmosferice de importanta, sunt situate la mare distanta de locul in care ne aflam (Oceanul Atlantic, Marea Mediterana, Marea Neagra). O mica parte din vaporii de apa din atmosfera zonei sunt autohtoni, provenind din evaporarea de pe suprafetele acvatice ale Prutului, Jijiei, lacului de acumulare Stanca-Costesti, lacuri naturale de lunca sau complexelor de iazuri din lungul Podrigai, Baseului, Jijiei, Sitnei, Miletinului si Bahluiului. Nici evaporatia de la nivelul solului si evapotranspiratia nu sunt surse de umiditate a aerului de neglijat. Analiza acestui element climatic se face cu ajutorul a trei marimi ce o definesc: tensiunea vaporilor, deficitul de saturatie si umiditatea relative.

Tensiunea vaporilor reprezinta presiunea partiala a vaporilor in cadrul presiunii generale a atmosferei, tensiunea vaporilor de apa are o distributie spatiala si un regim annual si diurn ce depend direct de temperature aerului, solului si caracteristicile suprafetei subiacente. In spatiul Campiei Moldovei, umiditatea se modifica in timp, in rapoart de temperature aerului. Ca urmare, valoarea medie anuala a umiditatii relative creste de la sud-est spre nord-vest, fiind cuprinsa intre 71-75% la Iasi si Cotnari, valoarea crescand spre nord, ajungand spre 78-81% la Darabani, osciland in profil multianual in jurul valorii de 75%. Aceste afirmatii sunt confirmate si de evolutia acestui parametru in decursul anilor 2000-2004, asa cum reiese din tabelul de mai jos :

An 2000 2001 2002 2003 2004 Media anilor

Darabani 78 81 79 77 77 78

Botosani 73 73 71 69 68 71

Cotnari 76 76 74 75 79 76

Iasi 71 73 71 69 69 71

MediaSt. 75 76 74 73 73 74

Umiditatea relative anuala % (2000-2004)

In timpul anului prin variatia temperaturii aerului si a conjuncturii create de ansamblul celorlalte elemente ale climei, umiditatea relative este maxima iarna si minima vara. Curba variatiei lunare a acestei caracteristici are aspect invers celei de ascilatie a temperaturii, asa cum reiese din graficul de mai jos, unde am reprezentat variatia umiditatii relative pe parcursul anului 2004 la statiile meteorologice Darabani, Botosani, Cotnari si Iasi.

Valoarea medie lunara maxima a umiditatii relative se atinge in cadrul perioadei reci, in lunile decembrie, ianuarie sau februarie. In perioada calda a anului, cand umiditatea relative este scazuta, media lunara minima se poate inregistra din aprilie pana in august.

Regimul si repartitia nebulozitatii creaza o serie de particularitati esentiale in distributia si variatia celorlalte caracteristici ale climei. Norii modifica bilantul radiativ al suprafetei active. Energia calorica si luinoasa a radiatiei solare este mult diminuata in cazul existentei norilor iar prezenta acestora in timpul noptii face ca pierderile de caldura ale solului prin emantie sa fie reduse.

Din cele trei grupe principale de nori : inferior, mijlocii si superiori, cel mai important rol il au norii inferiori. Acestia, inclusive norii nimbostratus si cei cu dezvoltare verticala, in general, nu lasa sa treaca radiatiile directe, absorb radiatiile terestre si emit radiatii de unde lunga.

Regimul norilor este in stransa dependenta de circulatia atmosferei si de relief. Trecerea si stationarea pe teritoriul tarii noastre a sistemelor barice, a maselor de aer si fronturilor legate de acestea, joaca rolul principal in dezvoltarea si distributia norilor. Relieful provoaca la randul sau modificari inseminate in transformarea maselor de aer si in evolutia fronturilor, ceea ce influnteaza procesul de formare al norilor, intensificandu-l in unele zone sau slabindu-l in altul.

Repartitia valorilor anuale ale nebulozitatii medii anuale pune in evidenta cresterea valorilor, in general odata cu altitudinea, ca si diferentieri apreciabile intre regiunile din nord si cele de sud.

Pe suprafata Campiei Moldovei, nebulozitatea variaza intre 5,5 si 6,5 zecimi, o nebulozitatea mare, explicate prin frecventa mai mare a maselor de aer umed si a fronturilor care se deplaseaza depe Oceanul Atlantic peste centrul Europei. Desi nu exista o variatie spatiala semnificativa a acestui element pe cuprinsul campiei, putem remarca totusi ca in jumatatea nordica, in extremitatea nord-nord-vestica si in jumatatea sudica in extremitatea sud-estica, valorile acestui parametru sunt cele mai ridicate, de peste 6,5 zecimi. Intre jumatatea nordica si jumatatea sudica unde sensul de evolutie valorica teritoriala a nebulozitatii este invers (dinspre sud-est spre nord-vest), se interpune o zona de tranzitie, respective regiunea pintenului deluros Copalau-Cozancea-Guranda, unde nebulozitatea de pe intinse spatii oscileaza in jurul valorii de 6,2 zecimi. Pentru analiza regimului mediu annual al nebulozitatii am utilizat valori inregistrate la statiile meteorologice Darabani si Iasi, in perioada 2000-2004, evolutia acestui parametru poate fi observat in cele doua grafice de mai jos :

Din cele doua grafice reiese ca mediile lunare ale nebulozitatii variaza diferit de la o luna la alta, de la un an la altu, existand situatii cand acest parametru creste si in aceeasi perioada, dar in alt an scade, de la an la an putem surprinde pentru aceeasi luna diferente de nebulozitate foarte mari. Totusi reiese ca maximul acestui parametru este atins in lunile ianuarie sau decembrie (la Botosani 8,8 zecimi in ianuarie, 8,4 zecimi in decembrie, la Iasi, 8,1 zecimi in ianuarie, 8,4 zecimi in decembrie).

Valorile minime se ating in lunile mai, aprilie, iulie, august (la Botosani, 3,5 zecimi in mai, 3,8 zecimi in august, la Iasi 3,5 zecimi in aprilie, 3,8 zecimi in iulie). In timpul anului, in toata campia, nebulozitatea medie lunara este minima la sfarsitul verii si maxima la inceputul iernii, in functie de frecventa ariilor ciclonale si a sistemelor frontale, astfel, in anotimpul rece succesiunea fronturilor atmosferice, legate de frecventa mare a depresiunilor barice, caracterizate prin miscarea ascendenta a aerului, determina oa nebulozitate ridicata cu valori peste 7 in timpul verii, cresterea temoeraturii reduce posibilitatea de saturare a aerului cu vapori de apa si, ca urmare, scade gradul de acoperire al cerului uc nori, sporind durata efectiva de stralucire a soarelui. Acum nebulozitatea medie lunara coboara sub 5, iar in partea de sud a campiei chiar sub 4.

Nebulozitatea prezinta si un regim diurn neuniform, cu un maxim in timpul imediat urmator amiezii si un minim nocturne ce se produce in timpul sau dupa miezul noptii, avand variatii zilnice medii mai mici (1-1,2 zecimi) in luna ianuarie si mai mari (2-2,4 zecimi) in luna iulie.

Variatiile nebulozitatii in decurs de 24 de ore sunt legate de dezvoltarea si evolutia genurilor de nori caracteristici fiecarui anotimp. Variatia diurnal a nebulozitatii este, in directa dependenta de dezvoltarea convectiei termice, provocata de incalzirea suprafetei Pamantului in timpul zilei sub actiunea radiatiei

solare. Fazele de dezvoltare a norilor de convectie sunt adesea caracterizate, prin aparitia mai intai, a norilor Cumulus humilis de dimensiuni reduse si prin transformarea ulterioara a acestora in timpul amiezii in nori Cumulus congestus. In masele instabile de aer, ei pot evolua sub forma norilor Cumulonimbus. In decurs de 24 ore, nebulozitatea are valori minime la miezul noptii, dupa care, sub influenta proceselor racirii radiative, nebulozitatea creste treptat pana dimineata. Pe masura ce radiatia solara se intensifica si aerul se incalzeste, norii stratiformi se destrama prin evaporare si in mersul diurn al nebulozitatii apare, intre orele 9-9 un minim secundar. Dupa ora 10 incep sa se formeze norii cumuliformi si valorile nebulozitatii cresc foarte mult pana in jurul orei 15, cand atinge maximul principal. Prin slabirea convectiei termice, catre seara, nebulozitatea scade. Aceasta scadere este mai lenta, dar dupa apusul soarelui, ea se accentueaza foarte mult. Voi prezenta in graficul de mai jos, frecventa norilor la statia meteorologica Botosani, intro perioada de 10 ani (1995-2004):

CAPITOLUL 4 .

Monitorizare a Calitatii Aerului (RNMCA)

În vederea implementarii Legii 104/2011,privind calitatea aerului, Ministerul Mediului a demarat, incepand din anul 2006, achizitionarea si amplasarea unei statii automate de monitorizare a calitatii aerului pe teritoriul judetului Botosani apartinand Retelei Nationale de Monitorizare a Calitatii Aerului.

Statia automata Botosani - BT1 –M. Eminescu nr. 44

Statia de monitorizare continua a calitatii aerului, este dotata cu echipamente automate pentru masurarea concentratiilor principalilor poluanti atmosferici: dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NO2/NOX), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), pulberi in supensie (PM10 si PM2.5), benzen (C6H6).

Datele privind calitatea aerului sunt colectate si transmise catre panourile de informare a publicului, iar dupa validarea primara sunt transmise spre evaluare si certificare Centrului de Evaluare a Calitatii Aerului.

Prin OM nr. 1095/2007 s-a emis Normativul privind stabilirea indicilor de calitate a aerului in vederea facilitarii informarii publicului.

Exista un indice specific de calitate a aerului, ce reprezinta un sistem de codificare a concentratiilor inregistrate pentru fiecare poluant monitorizat si un indice general de calitate a aerului , ce caracterizeaza starea globala a calitatii aerului in aria de reprezentativitate a fiecarei statii.

Indicii generali si specifici sunt reprezentati prin numere intregi cuprinse intre 1-6 si fiecarui numar ii corespunde un cod de culoare.

1 → excelent → verde

2 → foarte bun → verde

3 → bun → verde

4 → mediu → galben

5 → rau → portocaliu

6 → foarte rau → rosu

Inventarul anual al consumurilor de substante care depreciaza stratul de ozon, pe sectoare de activitate

Judet

BOTOSANI

Cantitate utilizata / recuperata (kg)

Agenti frigorifici

CFC-12 CFC-13 HCFC-22 HCFC-123 HCFC-141b Alti HCFC Clorura de metil

1212,9

152,0-

951,6

215,0- - - -

Unitatile service autorizate si agentii economici care isi asigura service-ul la instalatiile frigorifice prin personal tehnic autorizat (care fac obiectul prezentei raportari) detineau la 31.12.2005 un stoc de agenti frigorifici, insumat, dupa cum urmeaza:

-stoc in depozite: 482,9 kg- CFC-12

73,7 kg- HCFC-22

-stoc in instalatii: 146,1kg- CFC-12

546,8 kg- HCFC-22

Judet

BOTOSANI

Numar service-uri frigorifice autorizate

6

Din cele 6 service-uri autorizate nu s-au inregistrat in raportarea de mai sus cantitatile de agenti frigorifici utilizati in service de REPREZENTANTA ARCTIC deoarece sunt raportate in mod centralizat de firma ARCTIC .

Judet

BOTOSANI

Freoni ecologici – cantitati utilizate (kg) – 2005

R 134a R404 R404a R407 R600

278,7 107,5 - - -

1.1 Emisii de dioxid de sulf. Poluarea aerului ambiental cu dioxid de sulf.

Emisiile de dioxid de sulf rezulta prin arderea combustibililor in :

· surse stationare: centrale termoelectrice (67 % din totalul emisiilor) si procese industriale 30 % - rafinarii , turnatorii )

· surse mobile ( cca. 4 % din totalul emisiilor )

Emisiile de SO2 au inregistrat variatii in perioada analizata, in anul 2004 inregistrandu-se o crestere importanta fata de anii precedenti , crestere care s-a mentinut si in anul 2005.

Figura 1. Emisii de dioxid de sulf

1.2 Emisii de oxizi de azot. Poluarea aerului ambiental cu oxizi de azot.

Principalele surse de oxizi de azot sunt :

· procese biologice naturale (surse naturale): se apreciaza ca cea mai mare cantitate de oxizi de azot din atmosfera este produsa pe cale biologica. In acest sens, bacteriile nitrificatoare constituie principala sursa naturala de producere a monoxidului de azot .

· surse artificiale

- procese industriale (centrale energetice pe baza de gaz metan )

- transporturile

- procese industriale de fabricare a unor compusi ai azotului (intreprinderi de fabricare a acidului azotic, a ingrasamintelor azotoase si a acidului sulfuric ) .

În perioada anilor 2000-2004 s-a inregistrat o crestere semnificativa a emisiilor de NOx. In anul 2005, emisiile au inregistrat o scadere fata de anul precedent ajungand la 3664,82 tone. Emisiile de NOx provin indeosebi din industria energetica si industria de transformare (39,24%), din traficul rutier (31,58%) precum si din industria de prelucrare (11,39%).

Figura 2. Emisii de oxizi de azot

1.3 Emisiile de amoniac

Dintre sursele artificiale, cea mai importantǎ in producerea amoniacului este agricultura, iar din cadrul acesteia, ramura zootehnica de tip intensiv. Ponderea agriculturii in generarea emisiilor de amoniac este de 80,26%, si este determinata de dejectiile rezultate din cresterea animalelor si ingrasamintele chimice azotate utilizate in cultura plantelor.

Cea mai mare cantitate de amoniac s-a inregistrat in anul 2002 de 9820,72 t/an, ulterior observandu-se o scadere a cantitatilor emise.

Figura 3. Emisii de NH3

1.4 Emisii de COV nemetanici

Compusii organici volatili nemetanici rezulta in special din activitati ce folosesc solventi organici cum ar fi: acoperiri metalice care folosesc pentru degresare solventi, spalatorii aoto, vopsitorii.

Evolutia emisiilor de NMVOC pentru perioada 2000-2005 este prezentata in figura 4.

FiFigura 4. Evolutia emisiilor de compusi organici volatili nemetanici

1.5 Poluarea aerului ambiental cu ozon

Spre deosebire de ozonul stratosferic care protejeaza viata pe Pamant, ozonul troposferic (cuprins intre sol si 8-10 km inaltime) este deosebit de toxic si constituie poluantul principal al atmosferei zonelor industrializate, deoarece precursorii acestuia provin din activitati industriale si trafic rutier.

Se considera ca prezenta ozonului in troposfera constituie urmarea a doua procese de baza:

- schimburile troposfera/stratosfera, care determina transportul catre troposfera a aerului stratosferic bogat in ozon;

- producerea ozonului, in situ, prin reactii fotochimice care implica monoxidul de carbon,metanul si hidrocarburile non-metanice, in prezenta oxizilor de azot.

In mod similar, distrugerea ozonului troposferic se realizeaza prin procese de transport si prin distrugere chimica in troposfera.

Cantitatea de ozon troposferic este extrem de variabila in timp si in spatiu, deoarece precursorii sai pot fi transportati de la mare distanta. Din acest motiv, dintre toti poluantii atmosferici, ozonul este cel mai dificil de controlat, fiind necesara o retea densa si bine dotata pentru monitorizarea, nu numai a ozonului, ci si a altor compusi atmosferici (oxizii de azot, metanul, compusii organici volatili).

În judetul Botosani nu se realizeaza monitorizarea ozonului troposferic.

1.6 Emisii de metale grele. Poluarea aerului ambiental cu metale grele.

În anul 2005, emisiile de metale grele s-au datorat consumului de combustibili lichizi in centrale termice, la care se adauga industria de prelucrare a sticlei si transportul rutier.

Cantitatile de metale grele emise in atmosfera sunt prezentate in figura alaturata:

Judet Metale grele Cd (kg/an) Pb (t/an) Hg (kg/an)

Botosani Emisie 2005 10.43 0.0330 0.45

Cantitatile de metale grele emise in atmosfera

Conform „Inventarului emisiilor de poluanti in atmosfera” pentru anul 2005, intocmit de serviciul „Monitoring, Sinteza si Coordonare”, principalele surse de metale grele in aer in judetul Botosani sunt: SC MECANEX SA Botosani, SC MECANICA SA Botosani, SC ELECTROCONTACT SA Botosani, SC STIPO SA Dorohoi.

Poluarea atmosferei cu pulberi in suspensie are mai multe surse. In primul rand , industria metalurgica si siderurgica care elibereaza in atmosfera cantitati insemnate de pulberi, apoi centralele termice pe combustibili solizi, fabricile de ciment, transporturile rutiere etc. Natura acestor pulberi este diversificata. Ele contin fie oxizi de fier, in cazul pulberilor din jurul combinatelor siderurgice, fie metale grele (plumb,cadmiu, mangan), in cazul intreprinderilor de metale neferoase sau alte noxe.

APM Botosani monitorizeaza acest poluant cu doua instalatii care sunt amplasate la sediul APM Botosani si in zona industriala a municipiului Botosani.

Avand in vedere faptul ca in judet nu exista unitati industriale in profil metalurgic sau siderurgic, consideram ca pulberile in suspensie provin din procesele de obtinre a energiei termice, traficul rutier sau din alte procese industriale.

Rezultatele monitorizarii acestui factor de mediu sunt redate in tabelul urmator:

Judet Pulberi in suspensie UM CMA pentru Frecventa

protectia

sanatatii

Depasirii

CMA 24 ore

( %)

Val.

Medie

anuala

Val.

Max

24ore Media

anuala

24ore

Botosani PM10 0,0397 0,129 mg/m3 0,053 0,066 3,61

Pulberi in suspensie in judetul Botosani

Poluarea de impact

Poluarea de impact este produsa in zonele aflate sub impactul direct al surselor de poluare.

APM Botosani monitorizeaza calitatea aerului in urmatoarele puncte de control:

· poluanti gazosi (amoniac, dioxid de azot, dioxid de sulf), prin 4 puncte in flux de 24 ore, amplasate in municipiul Botosani si in orasul Darabani;

· pulberi in suspensie, in doua puncte in flux de 24 ore situate in municipiul Botosani (APM Botosani si SC STORSACK RO. SRL Botosani );

· pulberi sedimentabile in 5 puncte in flux lunar situate in localitatile: Botosani, Dorohoi, Bucecea, Darabani, Saveni;

· calitatea precipitatiilor in 3 puncte (Botosani, Darabani, Dorohoi);

Evolutia concentratiilor poluantilor gazosi – municipiul Botosani

Evolutia concentratiilor poluantilor gazosi – orasul Darabani

Evolutia calitatii aerului pentru perioada 1995-2005 a fost relativ constanta, valorile concentratiilor indicatorilor monitorizati (NO2, SO2, NH3) situandu- se sub limitele admise de legislatia in vigoare.

Evolutia concentratiilor medii anuale – NO2

Evolutia inregistrata in perioada anilor 2002-2003 este datorata traficului auto si centralei electrotermice.

Evolutia concentratiilor medii anuale – SO2

Mediile concentratiilor anuale pentru indicatorul NH3, masurate in punctele de monitorizare a calitatii aerului din judetul Botosani, s-au incadrat in limitele prevazute de STAS – ul 12574/87, variatiile anuale fiind nesemnificative.

Evolutia concentratiilor medii anuale – NH3

1.1 Sistemul de monitorizare a calitatii aerului

Monitorizarea calitatii aerului in municipiul Botosani se realizeaza si cu Analizorul automat pentru NOx, masuratorile efectuate in punctul APM Botosani, a inregistrat o medie anuala de 21,85 mg/m3 la indicatotul NO2, valoare situata sub limita pentru protectia sanatatii umane, conform OM nr.592/2002. Nu au fost inregistrate depasiri in anul 2005, nici pentru masuratorile orare.

Poluarea mediului inconjurator se datoreaza emisiilor din arderi dar si din alte ramuri industriale cum ar fi: industria metalurgica, de transformare si traficul rutier.

Perioada monitorizata 2000-2005 se caracterizeaza printr-o tendinta de stabilizare a emisiilor de noxe, industria performanta reusind sa depaseasca obstacolele intalnite si sa-si continue activitatea, cele neperformante inchizandu-si activitatea: crescatoriile de pasari, abatoarele, industria sticlei si portelanul (si-au restrans activitatea).

Poluarea aerului se datoreaza si traficului rutier, parcul auto marindu-si efectivul de masini in aceasta perioada.

In vederea reducerii poluarii aerului, SC Termica SA (actual ModernCalor) Botosani a redus consumul de pacura pe cele trei cazane ce intra sub incidenta Directivei 2001/80/CE – privind limitarea emisiilor anumitor poluanti in aer proveniti din instalatii mari de ardere, cu aproximativ 30%, aceasta datorandu-se scaderii consumului de energie termica livrata catre populatie.

n

n

n Sursa de energie a societatii S.C ModernCalor S.A

n Combustibilii utilizati in instalatiile de ardere ale sursei sunt gazele naturale si pacura. Initial pacura a fost utilizata ca si combustibil de baza,capacitatea de depozitare fiind semnificativa la nivel national (30000 de tone).

n Ca agenti termici, in CET se produce abur si apa fierbinte utilizata in circuitul de termoficare.

n Proiectata initial ca o sursa cu echipamente clasice de producere a energiei,centrala a fost ulterior modernizata,in incinta ei fiind montate doua instalatii de turbine cu gaze

In aceste conditii,prin dezvoltarea etapizata a centralei s-a ajuns ca in present profilul acesteia sa fie alcatuit din urmatoarele echipamente principale:

•Cazane de abur energetic

•Cazane de abur industrial

•Turbina de abur

•Turbine cu gaze

•Cazane recuperatoare

•Cazane de apa fierbinte

•Schimbatoarele de caldura aferente circuitului de termoficare .

Instalatiile mari de ardere (IMA) sunt instalatiile a caror putere termica nominala este egala sau mai mare decat 50MW, indiferent de tipul de combustibil utilizat. Functionarea acestor instalatii a fost reglementata prin HG 541/2003 privind stabilirea unor masuri pentru limitarea emisiilor in aer ale unor anumitor poluanti proveniti din instalatii mari de ardere. Aceasta hotarare reprezinta transpunerea in legislatia romaneasca a Directivei 2001/80/CE privind limitarea emisiilor anumitor poluanti in aer proveniti din instalatii mari de ardere

În urma realizarii inventarului instalatiilor aflate in functiune din judetul Botosani a fost identificata o singura IMA apartinand SC TERMICA SA Botosani.

Aceasta instalatie intra in categoria « instalatii existente », care cad sub incidenta prevederilor art.4, alin. 3 si alin. 4 ale Directivei 2001/80/CE, respective de tip I, conform HG nr. 541/2003.

Instalatia este amplasata in municipiul Botosani, str. Pacea nr. 43, functioneaza din anul 1978 si a fost autorizata de APM Botosani in anul 2002 cu program de conformare.

Instalatia foloseste drept combustibil pacura si este compusa din trei cazane :

- cazanul CAF 100 Gcal/h nr. 1

- cazanul CAF 100 Gcal/h nr. 2

- cazanul CAF 100 Gcal/h nr. 3

În anul 2005, SC TERMICA SA a intocmit documentatia tehnica necesara in vederea obtinerii autorizatiei integrate de mediu.

Analizele efectuate au scos in evidenta faptul ca terenul societatii prezinta un potential de contaminare semnificativ cu metale (Pb, Cd, Zn) si sulf in anumite zone ale amplasamentului.

5.3 Monitorizarea calitatii solului

În anul 2005, APM Botosani a analizat semestrial nivelul de incarcare al solului in 3 puncte de recoltare a cate 2 profile fiecare, si anume: Pod de Piatra (municipiul Botosani), intersectie gara (municipiul Botosani) si Centru (municipiul Dorohoi).

Indicatorii analizati au fost: pH, plumb, crom, mangan, cupru, zinc, cadmiu, cobalt, fier si nichel. Valorile obtinute s-au situat in limitele prevazute prin Ordinul MAPPM nr. 756/97, intre valorile normale si valorile sensibile (praguri de alerta), pentru indicatorii: Pb, Cu, Ni, iar restul indicatorilor s-au incadrat in limite normale.