După câteva luni de la mult mediatizatul recensământ al populaţiei din România Institutul Naţional de Statistică a dat rezultatele. Am aflat fără surprindere că românii s-au cam împuţinat cu câteva milioane. Au mai rămas prin ţară vreo 19 milioane de suflete care se chinuie să supravieţuiască.

Anul VIII, nr. 48812 pagini, PREȚ: 2,99 leiApare săptămânal, 6 - 12 februarie 2012FONDATOR: AURELIAN GRAMA

pagina 3

www.ziaruldem

ures.ro

Cine vorbeşte ţigăneşte se cam înmulţeşte

România, între incertitudini predictibile şi riscuri neprăvăzute

Majorarea lefurilor, ping pong între oamenii Puterii

Un an dificil s-a încheiat. Un altul plin de incertitudini i-a luat locul. Ce ne aşteaptă oare? Care sunt - dacă mai sunt... - orizonturile speranţei noastre? Natalitatea scăzută şi corupţia instituţionalizată sunt doar două dintre cele mai stringente probleme de securitate naţională ale României. Despre provocările noului an, 2012, câteva opinii în exclusivitate, ale Generalului de Brigadă S.R.I. (R.) Aurel I. Rogojan.

Din nou pensionarii şi salariaţii mureşeni au fost amăgiţi de guvernanţi că li se vor majora lefurile. După ce au făcut tam tam la începutul săptămânii trecute cu majorarea de 5%, începând cu luna aprilie, la câteva zile oamenii de la Putere au dat-o pe arătură. Cică nu se ştie dacă vor fi bani, să nu-şi facă lumea speranţe. În judeţul Mureş vorbim de majorarea veniturilor la peste 189.000 de bugetari şi pensionari.pagina 10 pagina 4

pagina 5

După ce au aşteptat cu sufletul la gură motivarea CCR privind comasarea alegerilor şi au aflat că mai au doar câteva luni de pregătire, edilii locali mureşeni şi-au luat costumele de karateka şi i-au provocat la luptă pe contracandidaţi.

T

Edilii locali din Mureş au început antrenamentele clasice dinaintea oricărei campanii electorale pe care vor să o câştige

Voi mai candida

pentru un mandat

de primar dacă

mă vor

reghinenii

Pui, pui, pui, pui.

Pe mine una aerul de munte mă face extrem de puternică. Cu o lovitură fac knok-out orice contracandidat.

La mine în Sovata artele marţiale sunt ca la ele acasă. Chiar zilele trecute a trecut

un maestru cu 7 dani să mă înveţe câteva mişcări

electorale. Praf îi fac pe toţi!

Cu toate sabotările din interior şi încercările de decredibilizare din

exterior tot eu voi câştiga alegerile. M-am antrenat în secret cu

Remy Bonjasky şi o să-i lovesc unde nu se

aşteaptă.

Cu toată împotrivirea useliştilor eu voi lupta pentru un nou mandat.

Am fost campion la tras cu puşca da şi la dat cu karata mă pricep dacă trebuie.

eu de ce să votez?

UDMR şi anticipateleDeşi partenerii de guvernare militează împotriva anticipatelor, UDMR are propria agendă în perioada următoare. Ei şi-ar dori anticipate pentru a nu lăsa celorlalţi doi competitori din electo-ratul maghiar, PCM şi PPMT, timpul necesar pentru organizare şi de aici pentru anumite câştiguri electorale de etapă. UDMR ar putea juca foarte interesant în cazul în care PDL s-ar decide să îl sacrifice pe Boc şi să pună condiţii imposibile la formare unui alt guvern, astfel încât să se ajungă la anticipate. Deocamdată ei aşteaptă decizia PDL, dar surprizele pot fi aşteptate.

Neogen dispare în Zumzi-etCunoscutul site de socializare creat în urmă cu ceva an în Târgu Mureş a fost închis. Sau mai bine zis a evoluat într-un nou proiect intitulat Zumzi-Neogen. Schimbarea este datorată bineînţeles concurenţei acerbe din partea mamuţilor din SUA care au acaparat practic piaţa reţelelor de socializarea. Acum, Neogen se ocupă cu ”Reduceri, locuri, persoane”, adică şi-a diversificat oferta. Nu ştim exact cum stau cei care lucrează acolo (să sperăm că mai au job), dacă au fost disponibilizări sau dacă s-au găsit noi surse de finanţare.Important e că o importantă firmă din Târgu Mureş s-a rebrand-uit în loc să dispară de pe piaţă. Le urăm mult succes...doar au nevoie!

Papucii sau lipsa de inspiraţieUn nou timp de protest de tip târgumureşean a intrigat presa naţională. Locuitorii oraşului nemulţumiţi de actuala guver-nare condusă cu onor de preşedintele Băsescu s-au apucat de aruncat perechi de pantofi în copacii din municipiu. Cu mesajul ”Dă-i papucii lui Băsescu”, gestul de protest a stârnit râsetele locuitorilor urbei care se pare că nu au luat în serios ideea pro-testatarilor. Conform spuselor acestora, cei care protestează riscă să rămână fără pantofi dacă manifestaţiile o să mai du-reze. Având în vedere că numărul lor nu depăşeşte în ultima perioadă 30 de persoane, copacii din oraş sunt salvaţi de o invazie a noilor fructe mirositoare. În plus cei de la magazinele second-hand sunt bucuroşi că o să le crească vânzările.

Acestea sunt bârfe şi trebuie tratate ca atare

Condamnarea lui Adrian Năstase de un complet de trei judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție stabilește un moment de cotitură pentru justiția din România. Indiferent dacă pedeapsa (doi ani cu executare) va fi menținută sau nu după judecarea recursului de către completul de cinci judecători, chiar dacă Năstase va obține o condamnare cu sus-pendare, ceva se va fi schimbat în mod ireversibil. Ce este acest ceva? De ce o simplă sentință, în fond, are semnificații mai importante decât la prima vedere? Adrian Năstase a personificat ani la rând puterea discreționară, iar numele său devenise un sinonim al corupției. Până recent, România a trăit într-o mitologie

politică dominată de credința că există o castă de privilegiați, o nomenclatură politică închisă, mai presus de lege. Că orice ar face, oricâte abuzuri ar comite, politicienii nu răspund niciodată pen-tru faptele lor, că sistemul creat de ei le garantează imunitatea, că sunt intangi-bili și nemuritori. Această mitologie s-a întemeiat pe sfidarea continuă a legii, pe acte de corupție lăsate nesancționate, pe instituții și un sistem de justiție per-fect controlate. Vărsările de sânge se produceau controlat, cu personaje ne-semnificative, astfel încât să se mențină aparențele unei democrații funcționale. În realitate, România devenise un stat intrat în metastaze și descompunere, în

faza de corupție sistemică sau endemică, întinsă în toate straturile sociale, un stat captiv. Câteva vorbe din popor auzite în mod recurent de la cetățeni obișnuiți când discută despre politicieni descriu tocmai acest sistem: „Corb la corb nu-și scoate ochii“, „O mână spală pe alta“, „Ei cu ei, noi cu noi“ etc. Încrederea populației în echi-tatea sistemului postdecembrist s-a ruinat de la an la an, ajungând la lehamite sau la forme masochiste de coabitare cu siste-mul, manifestate prin votarea corupților, prin acceptarea răului cu speranța că „fură, dar mai fac ceva și pentru noi“. Adrian Năstase are dreptate parțial când îl acuză pe Traian Băsescu că ar sta în spatele condamnării sale. Președintele

Băsescu are sigur o contribuție în asigu-rarea condițiilor care au permis astăzi condamnarea sa. Dar mesajul bate omul: nimeni nu mai e de neatins inclusiv foști șefi de stat sau prim-miniştri.

Ionel ALBU

Năstase spărgătorul de bube

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a hotărât că şi preoţii pot să-şi facă sindicate, indiferent de dorinţele mai marilor din Biserica Ortodoxă Română

Auzi că cei de la cedo au dat undă verde la înfiinţarea sindicatelor preoţilor. sper ca ai noştri să nu protesteze pentru salarii. Ai auzit tu ceva?

Judecătorii Curtea Constituţio-na lă a României au declarat comasarea alegerilor drept ne-constituţională. Conform aces-tora legea pentru care Emil Boc a angajat răspunderea gu-vernului încalcă dreptul de a candida al cetăţenilor. În plus ea nu se justifică din punct de vedere al economiilor la buget şi nici prelungirea mandatelor aleşilor locali în lipsa unei situ-aţii de urgenţă, de genul unei calamităţi naturale sau stări de război.

Magistraţii fac apel la jurisprudenţa europeană în materie de organizare a alegerilor şi ajung la concluzia că orice manieră complicată de organizare a unui scrutin este în măsură să lezeze dreptul la vot. “Astfel, prin organiza-rea concomitentă a alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senatului şi a celor pentru administraţiile publice locale cetăţenii vor avea de realizat o sarcină mult mai complexă - exprimarea opţiunii pe şase buletine de vot - ceea ce va presupune creşterea exponenţială a timpului necesar votării pentru fiecare cetăţean, luând în calcul în acest sens distribuirea buletinelor, timpul de vot în cabine, introducerea buletinelor de vot în cele trei urne”, susţine Curtea. Se apreciază că, prin complexitatea

operaţiunilor de vot, se poate ajunge la excluderea de la vot a alegătorilor care, independent de voinţa lor, nu vor reuşi să voteze în perioada de timp afectată exercitării votului până la închiderea urnelor şi recomandă ca procedura de vot să rămână cât mai simplă. Pe de altă parte, judecătorii constată că or-ganizarea la aceeaşi dată a alegerilor locale şi parlamentare poate deter-mina încălcarea dreptului de a fi ales, prevăzut de articolul 37 din Constituţie. “ Aceasta întrucât există situaţii în care un candidat care nu a câştigat un mandat de ales local să-şi exprime dorinţa dea participa la alegerile naţionale pentru un mandat de parlamenta, lucru perfect

posibil, dar numai în cazul unor alageri care să desfăşoară la date diferite”, susţine CCR. În legătură cu argumentuil Guvernului potrivit căruia comasarea ar duce la economisirea fondurilor publice destinate organizării alegerilor, Curtea recunoaşte “necesitatea măsurilor de reducere a cheltuielilor într-un context de criză economică”, dar punctează faptul că acestea “nu se pot constitui în argumente care să susţină, în orice condiţii, restrângeri ale exerciţiului unor drepturi sau libertăţi sau care să susţină măsuri de natură a afecta principii fun-damentale ale statului de drept”.

Albeta IONESCU

Pa, comasare după motivare!

che socheres?

După ce ziarul nostru a sesizat în repetate rânduri problemele exis-tente cu parcarea în zona Spitalu-lui Clinic Judeţean de Urgenţă Târ-gu-Mureş autorităţile dau semne de dezmorţire. Primul pas pentru rezolvarea problemei a fost făcut prin aprobarea proiectului ce vi-zează reabilitarea parcării publice fără plată de lângă spital. Proble-ma este că această reabilitare nu rezolvă şi necesarul de locuri de parcare care îi face pe pacienţi să ajungă uneori la culmea răbdării.

O dată cu creşterea importanţei SCJU Târgu Mureş la nivel regional şi naţional, şi numărul de pacienţi a crescut proporţional. Dacă mergi într-o dimineaţă cu treabă pe la spital, vei avea surpriza de a găsi şirul de maşini parcate încă din faţa UMF. Numărul mic de parcări din zonă coroborat cu numărul mare de vehicule exis-tente, plus ”privatizarea„ unor parcări până nu demult publice de către conducerea instituţiei pentru uz personal (şi al medicilor) a dus la crearea unei adevărate jungle pentru şoferi. Mai mult, parcarea existentă în lateralul spita-lului arată ca după bombardament, reducân-du-se astfel numărul de locuri de parcare dar şi

siguranţa maşinilor care trec pe acolo.

Veşti bune şi nu preaConsiliul Judeţean Mureş aprobat proiectul pentru aprobarea măsurilor de amenajare, via-bilizare şi exploatare a unui spaţiu cu destinaţia parcare, aferent SCJU Târgu Mureş. Valoarea estimată a lucrărilor în prima etapă se ridică la 150.000 lei, calculată în baza preţurilor medii, rezultate la lucrări similare, la care se adaugă contravaloarea serviciului de proiectare de 6.000 lei. Din banii judeţeni se va asfalta şi marca părcarea aflată în proprietatea CJ. „Din cele şase amplasamente de parcări, aflate în jurul Spitalului Judeţean de Urgenţă Târgu-Mureş, parcarea aflată în domeniul public al Judeţului Mureş este situată în partea stângă a drumului de acces la internări de urgenţă, Cen-trul Regional de Transfuzie Sanguine şi locuinţe A.N.L. Suprafaţa totală a acestuia este de 3228 mp şi este în stare avansată de degradare, fapt care a fost constatat la faţa locului şi a făcut obiectul unor sesizări cetăţeneşti”, se arată în expunerea de motive. Parcarea prezintă plat-forme de beton exfoliate cu gropi adânci de 5-10 metri, suprafeţe de asfalt fisurate cu gropi adânci de 5-10 metri, borduri dislocate, lipsă, sparte, stagnarea apelor pluviale, lipsa unui sistem de supraveghere şi acces controlat în parcare. Realizarea lucrărilor se va face în două etape, prima vizând întocmirea întocmirea documentaţiei tehnice şi realizarea lucrărilor de

reparaţii curente. „Pentru asigurarea condiţiilor civilizate de parcare, evitarea aglomeraţiei şi a ambuteiajelor la intrarea respectiv ieşirea din incintă, în etapa a doua se propune identifica-rea şi aprobarea în condiţiile legii a unor măsuri de organizare a viabilităţii şi sustenabilităţii”, se mai arată în expunerea de motive. Din ultimele cuvinte ale expunerii înţegem că respectiva parcare se va transforma în una cu plată. De parcă nu dăm destui bani la doctori, asistente sau medicamente care lipsesc de la spital.

Parcatorul de servici

„Nu este vorba numai că sunt gropi, este vorba şi că nu este loc. Vedeţi că stau în maşină pentru că nu am loc. Aici aşa e în-totdeauna. Dacă nu vi de dimineaţă, stai şi aştepţi.”Mureşan

„E o problemă foarte gravă aici. Poliţia vine şi îţi ridică maşina dacă parchezi pe trotuar. Sunt foarte multe gropi, dar problema este că nu ai unde să parchezi maşina. Vii la bol-nav şi trebuie să stai să păzeşti.”Claudia

Soluţii pe jumătate pentru parcările de la SCJU Târgu Mureş

Executivul CJ Mureş vrea să amenajeze parcarea publică de la spital. Contracost!

Băieţi am rezolvat-o şi pe asta. cum dă căldura hop cu maşinile de asfaltare la spital. Numai că serviciu va fi pe

bani...nu gratis ca până acum.

După câteva luni de la mult mediatizatul recensământ al populaţiei din România Institu-tul Naţional de Statistică a dat rezultatele. Am aflat fără sur-prindere că românii s-au cam împuţinat cu câteva milioane. Au mai rămas prin ţară vreo 19 milioane de suflete care se chi-nuie să supravieţuiască.

Lăsându-i pe alţii să se preocupe asupra situaţiei demografice a ţării, noi ne preocupăm de mirificul judeţ Mureş. Unde, situaţia pentru majoritatea română nu pare prea roz. Conform datelor prezentate de INS, anul trecut populaţia de etnie română din judeţ a fost de 52,6 %, faţă de 53,26% în urmă cu 10 ani, adică cu 0,66% mai puţin. Nici minoritatea maghiară nu a fost favorizată de trecerea anilor. Conform date-lor statistice, dacă în 2001 locuitorii de etnie maghiară reprezentau 39,30% din populaţia judeţului, anul trecut ei au ajuns abia la 37,8%, cu 1,5% mai puţin.

Când scade românu’ şi maghiaru’ creşte în sondaj ţiganu’Dacă în taberele româno-maghiare se aud strigăte de jale, comunitatea ţigănească din judeţ are motive de petrecere. Se pare că au avut 10 ani extrem de activi (din punct de ve-dere sexual şi al smanglelilor) şi au reuşit să se înmulţească peste măsură. Dacă în 2001 romii reprezentau un procent de 6,95% din populaţia judeţului, în 10 ani s-au înmulţit ca iepurii ajungând la 8,8%. Creştereade 1,85%

nu pare atât de semnificativă pentru un ochi de necunoscător. Totuşi, pentru cei pe care îi preocupă problema, este un motiv acut de îngrijorare. Asta pentru că acest procent reprezintă doar ţiganii care şi-au declarat et-nia, nu şi pe cei care au spus că sunt români sau mai ales maghiari. Iar numărul acestora poate creşte cifra de mai sus, dacă nu chiar să o dubleze. Să nu uităm că existau deja localităţi cu majoritate romă înainte de acest ultim recensământ. După noile date cu siguranţă

tot mai multe sate şi comune şi-au schimbat majoritatea. Iar noi ne gândim din ce în ce mai serios la faptul că peste câţiva zeci de ani,în judeţul norstru majoritari vor fi cei pe care îi dispreţuim acum atât de mult. Și care ne vor decide soarta prin votul sau dorinţele lor. Linişte şi pace la nivel naţionalConform aceloraşi informate furnizate de INS, la nivel naţional populaţia de etnie maghiară a fost la recensământ de 1.238 mii persoane, reprezentând 6,5% din populaţia stabilă a ţării, iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 619 mii persoane (3,2%). În acest moment, din totalul populaţiei stabile, românii reprezintă 88,6%. Deşi cei de la Institut precizează pom-pos că ”la recensământul din octombrie 2011, înregistrarea etniei s-a făcut pe baza liberei declaraţii a persoanelor recenzate, respectân-du-se, astfel, dreptul fundamental al fiecărui individ de a-şi declara în deplină libertate şi fără niciun fel de constrângere apartenenţa etnică”, cu siguranţă mulţi dintre cei recenzaţi nu şi-au declarat apartenenţa la etnia romă. Poate din motive materiale, poate de ruşine, poate la sugestia recenzorilor. Ideea este că procentrul de 3,2% este exterm de mic com-parat cu realitatea din teritoriu.

Albeta IONESCU

Cine vorbeşte ţigăneşte se cam înmulţeşte

Ioan Matei, şeful statisticii mureşene nu mai crede nici el în recensămintele oficiale

Uite ce scrie aici. Judeţul meu are cei mai mulţi ţigani. Dacă ar şti ei realitatea...s-ar speria

nu alta.

Auzi Dorule ce m-am gândit. Dacă o să continuăm cu scăderile în sondaje eu o să plec şi de la democraţi. că de fapt dacă bine

îmi aduc aminte eu sunt liberal în suflet

şi simţiri.

Oare consilierul judeţean democra-liberal Teodor Giurgea va schimba macazul în cazul în care al său partid nu va mai ajunge la guvernare? Doar e obişnuit cu asemenea practici...

Nicolae Havrileţ, unul dintre cei mai activi consilieri liberali, se mai plictiseşte câteodată la şedinţele de CJ. Dacă sunt aranjate deja dinainte nu se poate vorbi de dezbatere.

cine te mai primeşte Teodor dragă...nu e suficient să vrei?!

Măi da plictisitoare mai sunt şedinţele astea de consiliu Judeţean. Îţi vine să şi dormi da nu prea poţi cu atâtea camere şi presari prin zonă.

bani aruncaţi la gunoi

Dacă pe vremea lui Ceauşescu te puteai uita la televizor două ore, zilnic, pentru a te pune la punct cu marile realizări ale iepocii, îi îndemn pe târgumureşeni ca, exact timp de două ore zilnic - de pre ferat cele de maximă audienţă, dar şi de maximă tembelizare – să iasă în natură, să se plimbe, ori să citească o carte.Dorin Florea, primar Târgu Mureș

Nu ne putem abţine. Abţinerea este considerată vot nulLokodi Edita EMoke, președinte CJ Mureș

Bugetul, aşa cum este rea-lizat, nu reprezintă în mod echitabil interesele tuturor comunităţilor teritoriale din judeţul Mureş”, Vasile Boloş, consilier județean

Restanţele neachitate din anul precedent, în valoare de 47 de milioane de lei ridică mari suspiciuni asu-pra capacităţii de plată a Primăriei şi asupra faptului că aceste sume au fost angajate şi bineînţeles restanţe neachi-tate pe fondul de buget apro-bat pe anul 2011 şi reportate pur şi simplu pe anul 2012 fără nicio explicaţie. Ionela Ciotlăuș, președinte PNL Târgu Mureș

Cred că cei mai în măsură să aprecieze calităţile care mă recomandă pentru funcţia de rector sunt colegii mei, care vor confirma această apre-ciere prin posibilul vot acordatProf. dr. Călin Enăchescu, prorectorul didactic al Facultăţii de Ştiinţe şi Litere din cadrul UPM Tg Mureș

Sunt specialist în manage-ment financiar-contabil şi cred că o instituţie de învăţământ superior se bazează în primul rând pe un management bine construit şi eficientProf. univ. dr. Ramona Neag, prodecanul Facultăţii de Ştiinţe Economice, Juridice şi Administraţie,

Noi am solicitat anul trecut Ministerului Muncii să fie revizută şi actualizată alocaţia. Mi s-a răspuns că încă se lucrează la ea, că nu s-a fi-nalizat. Noi sperăm să aprobe Consiliul Judeţean majorarea, pentru că legea permite Lorand Schmidt, directorul general al DGASPC Mureş

Acest buget este exact un buget cum a fost în fiecare an de când sunt consilier judeţean, cumva i-aş spune de conservare, un buget care se străduie să facă la capitolul dezvoltare şi investiţii cât poate şi se străduie să con-serve locurile de muncă, ac-tivitatea instituţiilor. Este un buget reactiv, nu unul activMihai Poruţiu, consilier județean

Din nou pensionarii şi salariaţii mu-reşeni au fost amăgiţi de guvernanţi că li se vor majora lefurile. După ce au făcut tam tam la începutul săptămânii trecute cu majorarea de 5%, începând cu luna aprilie, la câteva zile oamenii de la Putere au dat-o pe arătură. Cică nu se ştie dacă vor fi bani, să nu-şi facă lumea speranţe. În judeţul Mureş vor-bim de majorarea veniturilor la peste 189.000 de bugetari şi pensionari.În toiul iernii guvernanţii şi-au găsit să se joace cu poporul român amăgindu-l cu noi promisiuni de majorare a lefuri-lor. Este an electoral, iar vestea cu ma-jorarea pensiilor şi salariilor probabil că o păstrau pentru mai încolo, adică mai aproape de alegeri. Dar protestele din ultima perioadă se pare că le-au cam dat planurile peste cap. Ministrul Mun-cii, Sulfina Barbu, a venit cu precizarea că ar fi posibilă o indexare a pensiilor şi a salariilor, în a doua parte a anului, cu maxim cinci procente, dacă va exista creştere economică între 1,8 şi 2,3%. Pe de altă parte, primvicepreşedintele PDL Sorin Frunzăverde preciza că în coaliţie s-a discutat despre o eventuală mărire a salariilor începând cu luna aprilie. Mai mult, cele spuse de Frunzăverde au fost întărite şi de ministrul târgumureşean, Laszlo Borbely, care declara că ea tre-

buie aşteptată data de 31 martie.

Pe lângă flori şi vorbele politicienilor înflorescÎn judeţul Mureş ar beneficia de majorări salariale peste 30.000 de bugetari şi 159.196 de pensionari, cărora cu siguranţă le-au tresărit inimile de bu-curie când au auzit ce spun politicienii şi şi-au făcut deja calcule cam cât vine majorarea de 5%. „În momentul de

faţă trebuie să aşteptăm 31 martie, atunci vom putea să decidem. Decizia în cadrul coaliţiei a fost luată, trebuie să aşteptăm să vedem de unde. Pentru că nu putem mări salarii dacă nu ai de unde. Acum avem un buget. În nota de fundamentare a bugetului se spune foarte clar că în aprilie sau mai vom pu-tea mări salariile dar trebuie să găsim modalitatea şi sursele necesare. Dacă ar fi un Guvern iresponsabil ar spune

să creştem salariile cu 50% sau 100%. Dar acest Guvern spune că vor creşte salariile dacă vor fi condiţiile în luna martie. Eu sper şi sunt convins că vom putea creşte salariile”, a declarat Laszlo Borbely, în emisiunea 100 mi nute de la Antena 3, difuzată joia trecută.

Nu avem bani, dar stăm bine cu strategia fiscalăÎn opinia lui Borbely, formaţiunea UDMR a făcut ceva pentru oameni. „În 2010 am avut o umilă contribuţie, pentru că pensiile trebuiau să fie tăiate cu 5%”. Acum, se ştie la nivel de Putere că oa-menii sunt nemulţumiţi că au bani mai puţini, dar este important pentru viitor că avem o strategie fiscală şi putem adera la tratatul fiscal la nivel european. Practic, deşi oamenii trăiesc în prezent, contează doar viitorul. Istoria trebuie scrisă cumva şi asta înseamnă şi sacrificii din partea poporului. „Ştim şi noi că sunt pensii foarte mici, dar România în momentul de faţă ar putea intra în acel tratat fis-cal fără nici un efort suplimentar. Ştiţi ce înseamnă acest lucru? Înseamnă foarte mult pentru viitor. În sfârşit avem o strat-egie fiscală pe patru ani de zile”, a ţinut să amintească Borbely.

Nicoleta MARE

Majorarea lefurilor, ping pong între oamenii Puterii

Gunoaiele aruncate la marginea trotuarelor, în preajma pubelelor, tot felul de vechituri, de la mobilă veche la obiecte ce nu mai merită ţinute în debara, dau mari bătăi de cap municipalităţii. Drept urmare reprezentanţii Primăriei Târgu Mureş au decis să-i pedepsească pe cetăţeni, impunându-le o taxă.

În fiecare cartier din oraş există cel puţin o stradă, unde în preajma pubelelor şi în jurul blocurilor, gu-noiul se simte ca la el acasă. Eforturile celor care colectează deşeurile, se dovedesc de multe ori za-darnice. Şi asta pentru că oamenii străzii răscolesc prin gunoi şi împrăştie resturile pe o rază de câţiva metri, degajând un miros îngrozitor, mai ales când e cald. Aruncarea gunoaielor, la nimereală, a devenit o practică curentă pentru mulţi locatari. Vin cei de la salubritate, ridică deşeurile şi e curat. Azi au ridicat gunoiul, mâine Xulescu se gândeşte că are chef să facă o curăţenie generală şi îşi scoate vechiturile la marginea drumului. Când vine vorba de curăţenia în jurul blocurilor sau la curţile particulare, mormane de crengi şi saci de frunze sunt depozitate la întâm-plare. N-au decât să vină cei de la salubritate să le ridice, doar de asta sunt plătiţi. „Ce, nu plătesc la consum destul ca să îmi ridice gunoiul?”, a venit întrebarea din partea unui cunoscut când am adus vorba de ridicarea gunoaielor.

Taxa de curăţenie ne pune la zid Eforturile susţinute ale Primăriei de a menţine un oraş ce (în)florea au devenit zadarnice şi au tocat atât nervii celor de la Administraţia Publică a oraşului, dar şi banii din bugetul local. Aşa se face că din acest an târgumureşenii au ajuns toţi în aceeaşi oală, in-diferent de gradul de responsabilitate şi li s-a pus în cârcă o nouă taxă: taxa de curăţenie primăvară-toamnă pe care municipalitatea a ataşat-o impozi-tului anual, alături de taxa de habitat şi cea de sa-lubritate. Adică, dacă ei anunţă asociaţiile, prin afişe pe la blocuri, de ce locatarii nu se ţin de program? Şi dacă vine maşina salubrităţii de mai multe ori, trebuie plătită în plus! „Populaţia nu respectă perio-

adele de curăţenie şi suntem nevoiţi ca pe parcursul anului să tot transportăm deşeurile lăsate de alţii. Facem curăţenie pe o stradă şi după altă zi iarăşi este mizerie şi vine din nou maşina să ridice. Şi asta înseamnă costuri suplimentare”, explică responsabi-lii de la Primărie.Prin urmare cetăţeanul până ce învaţă să devină re-sponsabil nu are decât să suporte consecinţele fap-telor sale: va plăti 16 lei pe an pentru încă o taxă, jumătate la 31 martie şi cealaltă la sfârşitul lui sep-tembrie, dacă nu-i dă ghes buzunarul să scoată toţi banii deodată.

Nicoleta MARE

Gunoiul naşte suprataxe la Târgu Mureş

Lokodi Edoita, este una dintre puţinele femei cu funcţie de conducere în administraţia locală din judeţul Mureş. Şi singura ”preşedintă” de CJ din ţară. Aşa că trăiască feminismul...!!!

Liderii mureşeni ai PDL se gândesc din ce în ce mai mult la variante de candidatură. Care să nu implice neapărat culoarea portocalie

Edilii locali taxează dar nu strâng gunoaiele lăsatede târgumureşeni

Ministrul Borbely nu ratează o ocazie să nu aducă aminte aportul important al UDMR-ului la binele ţării

Dacă nu era uDMr-ul, în înţelepciunea lui, să-i pese de poporul român, nu ştiu ce se

alegea de ţara asta

Fetelor, chiar dacă sunt printre puţinele femei din

uMDr aflate în poziţii cheie de conducedre, eu zic că avem un partid

democratic. Doar în spatele fiecărui bărbat puternic stă o femeie şi mai şi. Ştie el

Marko ce vorbesc...

băieţi să vă spun strategia pentru campania viitoare. Voi candidaţi de gât cu PDl-ul iar eu mă furişez ca independent pe la spate. Ha, ha, ha

ce-mi plac glumele mele

nagy are proiecte mari!

Reporter: Am înţeles că aţi câştigat finanţarea unui proiect important pentru oraş. Care este acesta?Nagy Andras: Este vorba de programul piste pentru biciclişti. Noi am fost printre primii care am depus acest proiect pentru că ştiam de el şi am vrut să facem aceste piste pentru iubitorii sportului din municipiul Reghin. Valoarea aces-tui program este de de 2,5 milioane lei din care aproximativ 2,2 milioane de lei le vom primi de la Agenţia Fondului de Mediu ca finanţare nerembursabilă. Acest proiect prevede con-struirea unei piste pentru biciclişti, amenajarea mai bine zis a zonei prin care va trece această pistă pe o lungime totală de aproape 7 kilo-metri. Traseul l-am ales astfel încât punctele din oraş cele mai frecventate de reghineni şi instituţiile oraşului să fie în apropierea acestei piste. Să vă spun şi itinerariul: pista porneşte de la zona de agrement Pădurea Rotundă, coboară pe strada Grigorescu, merge paralel cu strada Mihai Viteazu, coboară pe strada Iernii în strada Apalinei, acolo trece prin str. Pomilor şi intră pe malul Canalului Morii. De acolo vine înapoi, atinge şcoala generală ”Virgil Oliţiu”, trece prin spatele cartierului Iernuţeni, intersectează str. Iernuţeni, trece şi intră pe Duzilor. Urmăreşte cursul Canalului Morii, pe la IREM trece str. Sării, pe la Electrica intră în parcul Tineretului, de acolo intră între Kaufland şi Ștrand , iese la braţul Mureşului. Aici se va bifurca, o parte merge spre Suseni iar o altă parte merge spre Târgu Mureş şi se va întâlni cu pista pentru biciclişti dintre Reghin şi Târgu Mureş. Țin să subliniez faptul că nu este vorba doar de o simplă pistă. Vorbim aici de amena-jarea întregii zone pe unde va trece ea. Să vă dau câteva exemple: în zona Duzilor va fi amenajată şi o zonă pentru promenadă unde se va putea face jogging, se vor putea plimba copiii. Pe alocuri vor fi podeţe din lemn nu-mai pentru acces pietonal, rustice, frumoase, pentru a se putea ajunge pe amblele maluri ale canalului. Vom construi şi trepte ca să se poată coborî şi până la apă acolo unde este al-bia betonată. Acolo unde nu este, vom pune gazon pentru ca cei care vol folosi pista, şi nu numai, să se poată aşeza să se odihnească. Paralel cu acest lucru Canalul Morii şi pârâurile afluente vor fi curăţate, iar Poliţia Locală va da amenzi drastice celor care le vor mai folosi pe post de coş de gunoi. Prin asta noi vrem ca acest Canal al Morii să-şi recapete importanţa care a avut-o în trecut. Din păcate peste el s-au construit diferite construcţii sau căbănuţe pe care noi urmează să le eliberăm pentru a putea construi terenuri de joacă sau alte puncte de atracţie pentru copii. Pe malul Mureşului pista va face legătura dintre Suseni şi punctele im-portante din oraş. Eu sper ca această pistă şi facilităţile din jurul ei vor fi pe placul reghine-nilor şi că le va fi utilă.

Rep.: Acest proiect continuă le continuă pe altele în curs de desfăşurare. În ce stadiu se află complexul de agrement de la Pădurea Rotundă?N.A.: Noi aşa am proiectat această pistă pen-tru a putea atinge şi zonele de agrement care există sau care sunt în curs de construire. Vor-

besc aici despre amenajarea Canalului Morii şi de construirea acelui spaţiu de agrement de la Pădurea Rotundă. Lucrările aici au început în toamna anului trecut, ele sunt în grafic, ter-menul de finalizare fiind la 1 iunie anul acesta.

Rep.: Veţi reuşi să respectaţi acest termen?N.A.: Eu cred că da. Deocamdată totul este sub control, ne-am încadrat în timp. Trebuie să ştiţi că pentru fiecare astfel de lucrare importantă pentru oraş am cerut de la constructori un grafic în timp. Aşa că ştim foarte bine unde ne aflăm. În primăvara acestui an vom începe şi a doua lucrare, cea de modernizare a Canalu-lui şi a zonei de promenadă. În plus mai avem în calcul modernizarea acelei piaţete din faţa celor două biserici nou construite. Aceasta va avea un spaţiu destinat activităţilor religioase ale locaşurilor de cult, iar în rest va fi o zonă de promenadă, cu spaţii verzi şi copaci. O să fie şi o fântână arteziană la nivel cu pământul. Eu zic că va fi apreciat de copiii din zonă care vor avea un spaţiu de joacă vara, iar pentru adulţi o zonă de recreere. Ca o chestiune mai specială, vrem să instalăm aici şi un ceas solar. Rep.: La nivel de infrastructură ce intenţionaţi să mai faceţi în viitorul apropiat?N.A.: Cu siguranţă vom continua proiectele în-cepute în anul precedent. Vom reabilita în con-tinuare strada Sării. În momentul de faţă una dintre cele mai mari probleme în trafic este dată de intersecţia dintre Duzilor-Râului-Gării-Sării, mai ales în jurul orelor de vârf. Acest lucru nu putem să-l lăsăm aşa, acolo va fi un sens gi-ratoriu, vom face şi câte trei benzi pe anumite porţiuni, cu alte cuvinte vom fluidiza traficul în zonă pentru a se putea circula în condiţii normale. Acest proiect este început, la partea de sus a străzii Sării au fost corectate trotu-arele şi bineînţeles în primăvară se continuă această lucrare. O altă investiţie a noastră va fi şi modernizarea străzii Vânătorilor. Aici vor fi amenajate parcări, vor fi regularizate şanţurile laterale, va fi lărgit drumul tocmai pentru a se evita aceste ambuteiaje existente acum. După ce vom finaliza aceste drumuri sper ca lumea să înţeleagă că este mai eficient să foloseşti drumurile ocolitoare ale oraşului. De exemplu, la ora 8 este mult mai simplu să treci dinspre Suseni în partea dinspre Cluj pe următorul tra-seu: Vânătorilor-Viorelelor-Eminescu-Stejarilor şi coborârea pe Grigorescu. Decât să traver-sezi centrul cu stopurile lui care pare mai scurt acest traseu este mult mai rapid. Eu am făcut o încercare, şoferul meu a mers prin centru iar eu am mers pe acest traseu. Am ajuns cu aproximativ 2 minute mai repede decât el fără să mă grăbesc.

Rep.: Sunt prevăzuţi bani în bugetul de anul acesta pentru aceste proiecte?N.A.: Sigur că da. Noi anul trecut am contractat un credit în condiţii avantajoase din care se vor finanţa aceste lucrări. La fel ca şi la contracta-rea primului credit pe care aproape l-am dat achitat deja, şi la acesta credit am avut în ve-dere posibilitatea rambursării fără a fi necesară mărirea taxelor şi impozitelor locale. Pot să vă zic că nici în anul acesta nu am mărit impoz-itele şi taxele, existând doar indexarea lor cu

rata inflaţiei aşa cum ne obligă legea.

Rep.: Aţi început lucrările de modernizare a cartierelor. Cum staţi şi ce veţi face anul acesta?N.A.: Am început lucrările în cartierul Unirii, din păcate nu am reuşit acest lucru şi în Rod-nei datorită unui conflict cu executantul. În primăvara acestui an intrăm cu vreo 40 de muncitori şi în acest cartier. Eu sper ca până în toamna acestui an aceste lucrări să fie ter-minate, aşa încât aceste cartiere să arate cum trebuie. Este dorinţa normală a locuitorilor din aceste zone ale oraşului, mai ales că în alte car-tiere lucrările de modernizare au fost finalizate.

Rep.: Ce fel de buget aveţi pentru anul acesta. Reghinul a fost afectat de criză şi recesiune?N.A.: Trebuie să vă spun câteva cifre. Dacă în urmă cu 3 ani veniturile realizate au fosta aproape de 60 milioane lei, anul trecut partea de venituri realizate au fost de 43 milioane lei, deşi prevăzut a fost 49 de milioane. Acest lucru înseamnă că această criză naţională şi internaţională îi atinge şi pe reghineni. S-au închis fabrici şi societăţi comerciale, s-au pier-dut locuri de muncă, puterea de cumpărare a populaţiei nu mai este aşa ca în trecut, oame-nii cu greu îşi plătesc impozitele şi taxele. Noi trebuie să ţinem cont de aceste aspecte atunci când facem acest buget. Problemele actuale ne arată că am făcut bine când am optat pentru credite, pentru că din veniturile noastre nu pu-team să facem mare lucru. Nu-i totuna atunci când ai deodată 10 de milioane acum sau când le aduni în 20 de ani. Nicio primărie din ţară nu face mare lucru din fonduri proprii fără a apela la credite. Din banii proprii facem investiţii mai mici, de exemplu în primăvara acestui an o să asfaltăm toată zona Pieţei Mari.

Rep.: Dacă tot aţi adus vorba de Piaţa Mare. Când o veţi moderniza având în ve-dere situaţia actuală?N.A.: Aici am dori să avem o hală agroalimentară modernă în care vom asigura protecţia producătorilor autohtoni, care vor putea să-şi vândă produsele în condiţii europene. Vorbesc aici de regândirea în totalitate a întregii zone din Piaţă. Nu mai merge aşa cum a fost până

acum, cu tarabe sau mese improvizate, tre-buie să ne adaptăm epocii în care trăim. Vom face proiectul, îl vom prezenta într-o dezbatere publică pentru ca oamenii să poată vedea ce vrem să facem.

Rep.: Sunteţi mulţumit de banii primiţi anul acesta de la CJMureş?N.A.: Nu. Anul acesta faţă de anul trecut am primit cu toate alocările cu peste 1 milion de lei mai puţin. Eu am încercat măcar să menţin bugetul oraşului la nivelul celuia de anul trecut, în pofida faptului că veniturile au scăzut, su-mele defalcate la fel. Asta înseamnă că bugetul şcolilor, a grădiniţelor, a liceelor, al instituţiilor noastre subordonate, a instituţiilor sociale vrem să fie lăsate la nivelul anilor precedenţi.

Rep.: Faceţi dezbatere publică?N.A.: Luni (nr. 6 februarie) vom organiza dezbatere publică pe buget. Sunt invitaţi toţi cetăţenii interesaţi să vină cu întrebări şi amendamente. Avem şi opoziţie, critica este benefică oraşului dacă este constructivă. Dacă spui că nu este bine ceva, trebuie să vii şi cu soluţia, nu numai să vorbeşti.

Rep.: E buget de austeritate?N.A.: Noi lucrăm mai bine de 10 zile la acest buget, trebuie să decizi ce să faci, ce să tai, ce să adaugi. Eu nu mă gândesc să termin toţi banii până în iunie atunci când este campanie electorală. Nu ştiu ce va fi după iunie, dar eu trebuie să asigur o continuitate a banului pu-blic. Nu este un buget de campanie aşa cum s-ar aştepta unii. Noi vom lucra la fel ca şi în anii precedenţi. Porcul nu se îngraşă în ajun.

Rep.: Veţi candida la alegerile din iunie? Cu ce program?N.A.: S-a hotărât în şedinaţa partidului că eu voi fi candidatul UDMR pentru primărie la aceste alegeri. Am acceptat pentru că este nevoie de continuitatea pentru terminarea proiectelor în-cepute. În plus este nevoie de noi măsuri pen-tru ca oraşul să evolueze. Noi nu dedăm seama de schimbările făcute, în schimb cei care vin din alte părţi după ceva timp observă imediat.

A consemnat Ionel ALBU

Nagy: ”Voi mai candida pentru un mandat de primar dacă mă vor reghinenii”Vrea să termine modernizarea oraşului, începută încă din primul mandat. A câştigat un proiect ambiţios care vizează crearea unei zone de agrement centrată în jurul unei pis-te de biciclete. Fluidizarea traficului, lărgirea străzilor, con-strucţia de parcuri şi complexe de agrement sunt doar câ-teva dintre proiectele pe care le are în vizor. Va candida din partea UDMR pentru un nou mandat la cârma municipiului Reghin. Mai multe în interviul luat primarului Nagy Andras.

Primarul Nagy Andras crede în viitorul municipiului Reghin

visul unei nopţi de iarnă

Frunda se dă cu merţanu’ nedeclaratTârgumureşenii s-au obişnuit să-l vadă pe senatorul lor plimbându-se într-un Mercedes negru cu numere de SEN (la fel cum popii se plimbă cu DUH, HAR, RAI etc). Ani buni parlamentarul avocat nu şi-a schimbat autovehicolul preferat. Până recent când a fost văzut la volanul unui bolid de lux, din aceeaşi marcă, dar care are doar câteva luni de viaţă. Nu ştim exact modelul pentru că sursele noastre nu prea se pricep la maşini de lux. Doar trăiesc în România reală, sărăcită de actuala guvernare din care face parte şi sena-torul. Maşina a intrat în posesia lui Frunda în urmă cu vreo 6 luni, înlocuind-o se pare pe cea veche şi neperformantă. Până aici totu-i bine şi frumos. Problema intervine în momentul în care senatorul duşman declarat al ANI nu şi-a declarat-o în mod oficial aşa cum prevede legea. Mai mult, în declaraţiile precedente de avere, nici merţanul cel negru şi vechi nu era trecut. Noi bănuim că parlamentarul târgumureşean o fi având prieteni cu dare de mână care îi împrumută ani la rând maşini spre folosinţă. Unele dintre ele în valoare de zeci de mii de euro...dacă nu mai mult.

Pui de criză...în ReghinGura târgului din Reghin vorbeşte din ce în ce mai mult despre problemele financiare pe care le are firma consilierului liberal Sorin Pui. Afacerile politicianului nu mai merg ca în trecut, şi din această cauză el are mai mult timp să facă planuri pentru viitoarele alegeri. Pui vrea cu tot dinadinsul să ajungă candidatul USL pentru Primărie, deşi momentan pentru această demnitate a fost propusă actualul viceprimar Maria Precup. Se pare că social-democrata nu este sufi-cent de activ împotriva actualilor parteneri de conducere a urbei. Și nu prea are şanse să câştige viitoarea competiţie electorală. Un alt posibil doritor de candidatură este şi colegul lui Pui, consilierul Gliga, care are avantajul deţinerii presei locale. Și a fondurilor necesare unei campanii costisitoare. Cine va fi...noi nu ştim încă. Tot ce ştim este că totul va fi extrem de interesant!

Acestea sunt bârfe şi trebuie tratate ca atare

www.ziaruldemures.rowww.zi-de-zi.ro

Cei mai activi membri ai Asociațiai Agen-da 2009, Mihai Poruțiu, Balogh Jozsef și Bogdan Buda au ieștit săptămâna trecută la ofensivă. După ce nu au mai apărut public câteva luni bune, cei trei reprezentanți de vază a societății mureșene au atacat probleme care îi interesează direct. Poruțiu meciul pe care îl are cu Runcan, Balogh visul urcării în fotoliu de președinte al CJ. Doar Bog-dan Buda nu știe încă ce vrea...dar cu siguranță o să afle în curând.

Balogh și candidatura la șefia CJConsilierul județean Balogh Jozsef vrea să-i ”fure” poziția de candidat, colegei de partid, prim-procurăreasa Lokodi Edita. Balogh, un abonat la contracte pe bani publici din județ, se pare că nu se mulțumește cu asta. Vinerea trecută el s-a întâlnit cu senatorul-avocat Frun-

da Gyorgy la biroul acestuia din cen-trul Târgu Mureșului tocmai pentru a-i cere sprijinul. Balogh a lansat un atac dur la adresa actualei președinte, de-clarând că aceasta sprijină neomogen dezvoltarea județului. Consilierul jude-tean are câteva bile negre în trecutul apropiat. Deși recunoaşte în declaraţia de avere că este administrator şi singur acţionar al firmei SC Balogh Construct SRL, nu vrea să ne spună şi profitul obținut acolo. Cum noi credem că are un lapsus temporar, o să-l ajutăm cu niște cifre publicate pe site-ul Minis-terului Finantțelor. În anul 2010, firma distinsului consilier a înregistrat un profit de 8.003 lei, bani pe care acesta nu i-a declarat.

Poruțiu și visul de zborCunoscutul om de afaceri Mihai Poruțiu

nu se lasă până nu îl va schimba de la șefia Aeroportului Transilvania Târ-gu Mureș pe actualul director Petru Runcan. Nemulțumit de activitatea administratorului, Poruțiu a ieștit și săptămâna trecută la atac, criticându-l dur pe Runcan. ”Vom scoate la liman Aeroportul doar cu alt management. Ştefan petru Runcan nu mai poate in-tra în noul CA al Aeroportului” a fost declarație consilierului județean. Din sursele noastre am aflat că Poruțiu nu atacă degeaba actuala conducere a aeroportului, el fiind interesat direct de preluare conducereii acestuia. Așa că în ședința din 13 februarie când se va discuta viitorul aeroportului, soarta lui Runcan nu pare atât de sigură. Prea mulți i-au pus gând rău.

Albeta IonesCu

Agenda 2009 atacă anul electoral 2012

Ce mă inervează

runcan ăsta. după ce a frecat-o la

rece atâţia ani mai vrea un mandat. pfii

noi maghiarii din mureș ne-am săturat să stăm sub o femeie. mie să știţi că îmi place deasupra.

Cei trei mușchetari de la Agenda 2009 și-au ascuțit săbiile pentru bătălia finală din 2012

Băieţi eu vă sprijin în tot cea ce faceţi...când mă hotărăsc o să vă spun

ce vreau și eu

strop de sport

După mulţi ani, în care nu s-a reuşit programarea în aceeaşi zi a echipelor BC Mureş şi BC Nova Vita în Sala Sporturilor din Târgu-Mureş, sâmbăta trecută acestea au fost programate unul după altul. Băieţii s-au „sacrificat” şi au fost programaţi mai devreme decât de obicei, urmând să joace de la ora 17, iar fetele intrau în arenă de la 19.30. Ordinea a fost stabilită de numărul de specta-tori ai „tigrilor”, mulţi abonaţi, în timp ce la fete intrarea este liberă. Ambele ocupă locurile 3 în clasamentele celor două cam-pionate şi urmau să întâlnească adversare din subsolul clasa-mentului. Aşadar, se prefigurau victorii facile pentru cele două echipe mureşene şi un posibil record de spectatori la partida fetelor. Numai că o decizie luată de Federaţia Română de Baschet, joi după masă, a amânat această etapă din cauza avertizărilor me-teo! De parcă ar fi nins în sală şi vântul ar fi viscolit zăpada! Ciu-dat este că etapele campionate-lor de handbal şi volei n-au fost amânate. De această dată nici partida de volei feminin, Divizia A de la UMF nu se mai suprapu-nea cu acestea, fiind programată

duminică! Poate că pe frig, e mai uşor să arunci la poartă sau să dai peste fileu, decât să introduci mingea în coş! E adevărat că cer-cul în care trebuie să intre min-gea este mai mic. Şi încă ceva! Reprezentativa de rugby joacă cu Portugalia. Te afară! Poate că au aranjat ca pe respectivul teren să nu ningă. Avertizarea

cu diverse coduri este la modă, dar de la asta până la a bulversa un campionat! Ca în bancul cu in-dienii. „Câte de grea va fi iarna? Apoi va fi iarnă lungă că indienii au început deja să strângă lemne de foc! Banc sau nu, mureşenilor li s-a furat un „cuplaj”.

Tremurici

La mulţi ani, Subotic!Divizionara A de fotbal FC Municipal Târgu-Mureş a câştigat primul meci amical, în cantonamentul din Antalya, 2-0 cu Metalist Kharkov, echipă aflată pe locul 3 în prima ligă din Ucraina. Golurile au fost înscrise de Cordoş, în minutul 70 şi Subotic, în minutul 72. Deschiderea scorului i-a reuşit lui An-drei Cordoş, cel care a evoluat şi în sezonul trecut la FCM, fiind împrumutat din Italia. El a revenit de la Frosinone la FCM, în tentativa de salvare. Pasa i-a fost oferită de către Danijel Subotic, care, con-form zvonurilor, a fost curtat de mai multe echipe. Bosniacul a rămas totuşi la portocalii şi în două minute a făcut legea, tocmai în ziua în care a îm-plinit 23 de ani! Jucătorul cu freză tip moţ a fost mai cu moţ de ziua lui! (Mingiuca)

Prognoza meteo ne-a stricat cuplajul!

La finalul meciului de bas-chet dintre CSU Alba Iulia şi BC Nova Vita Târgu-Mureş, încheiat cu scorul de 69-54 în favoarea gazdelor, suporte-rii mureşeni şi-au aclamat cu fair-play favoritele şi s-au re-tras, dezamăgiţi de rezultat, dar civilizat.

Totuşi, site-ul „totalbaschet.ro” posta după meci o ştire surpriză, preluată din presa locală. „La finele jocului, la intra-rea în sala de sport din Alba Iulia, an-trenorul american al vizitatoarelor a fost agresat fizic şi verbal de un fan al echi-pei Nova Vita. Suporterul l-a ameninţat pe american, aruncându-i vorbe grele şi atacuri rasiste”, se specifică în ştire. Total fals! Suporterii şi măcar n-au fost în apropierea antrenorului, decât atunci când acesta s-a dus să-i salute, împreună cu echipa, iar vestiarul se află în partea opusă a sălii. Inclusiv poza care apare este din altă sală, la Alba Iulia este o minitribună pe o singură parte, cea

opusă. „Nu ştiu absolut nimic despre vreun incident, iar Stacey când are vreo problemă, eu sunt primul căruia i se adresează”, a spus preşedintele clubu-lui Nova Vita, Doru Borşan. Contradicţii şi în ceea ce priveşte aplanarea conflic-tului. Se spune că au intervenit ba un-ele jucătoare, ba un oficial. Mai multe jucătoare au aflat despre presupusul incident de pe amintitul site. Ele declară că după ce au salutat galeria s-au dus direct la vestiar. Este dat şi numele „agresorului”, prin persoana lui Mihai Săndulache, fost în staff-ul tehnic. Un alt oficial al echipei, Vonya Laszlo afirmă că a auzit reproşuri între cei doi, deseori întâlnite după înfrângeri, dar nici vorbă de agresiuni. „Este mai degrabă ceva venit din rea intenţie, iar Săndulache nici n-a avut vreodată funcţie la club”, a mai specificat Doru Borşan.Concluzia: chiar în cazul unui conflict în-tre cei doi, amplificarea şi implicarea su-porterilor care şi-au sacrificat o zi pentru a încuraja echipa, nu merită aşa ceva.

Mihai VEREŞ

Stacey Nolan și agresiunea de la Alba Iulia!

din seria: “legi aberante“

Coplata, pe tuşăCoplata în sistemul sanitar, deşi trebuia să fie deja aplicabilă în-cepând de săptămâna trecută, Ministerul Sănătăţii nu a transmis normele şi nici formularele pentru medicii de familie. Tichetele moderatoare, ce trebuiau înmânate fiecărui pacient, nu au fost distribuite. Nici în spitale nu au sosit instrucțiuni pentru perceperea taxei, care trebuia să intre în vigoare de săptămâna. Ideea de a im-pune asiguraţilor o contribuţie suplimentară la solicitarea fiecărui serviciu medical este veche, însă ea se pare că întâmpină dificultăţi în aplicarea ei, mai ales în an electoral.

Nu ai grijă de angajat pe frig, primeşti amendăDacă nu vor să se pomenească cu amenzi din partea Inspectoratu-lui Teritorial de Muncă Mureş, angajatorii care desfăşoară activităţi în aer liber în perioadele cu temperaturi scăzute extreme sunt obligaţi să asigure o serie de condiţii pentru menţinerea stării de sănătate a salariaţilor. Astfel este obligatoriu asigurarea de ceai fierbinte în can-titate de 0,5-1 litru / persoană / schimb, acordarea de pauze pentru refacerea capacităţii de termoreglare, scop în care se vor asigura spaţii fixe sau mobile de microclimat corespunzător, asigurarea echipamen-tului individual de protecţie. Sancţiunile contravenţionale prevăzute, pentru neaplicarea acestor măsuri, sunt cuprinse între 1.500 şi 2.000 lei, dar în cazul încălcărilor grave ale legislaţiei privind securitatea şi sănătatea angajaţilor, inspectorii de muncă pot dispune sistarea activităţii agenţilor economici până la remedierea măsurilor dispuseMai puţini bani pentru spitale

Spitalele mureşene, atât cele publice cât şi cele private, vor avea bani mai mulţi decât anul trecut, așa că vor trebui să facă economii. Buget-ul alocat în acest an pentru spitale este mai mic comparativ cu cel din 2011. Este vorba de suma de 251.140 mii lei, în condiţiile în care anul trecut s-au alocat 253.500 mii lei. Banii ar putea acoperi cheltuielile unităţilor spitaliceşti până în lunile septembrie, octombrie. Managerii de spitale, deşi sunt nemulţumiţi de buget vor semna actul adiţional la Contractul cadru 2011-2012.

(N.M.)

Judeţul Mureş este pe loc fruntaş în ţară privind numărul de beneficiari ai ajutoarelor sociale care au omis să-şi plătească impozitele locale. De la 1 februarie toţi restanţierii au ieşit din plată, până la achitarea restanţelor către stat.În judeţul Mureş este vorba de 23,4% dintre beneficiarii de ajutoare sociale-venit minim garantat, alocaţia de susţinere a familiei şi indemnizaţia de creştere a copilului. Mai exact este vorba de 1889 de beneficiari de venit mi-nim garantat, ajutor social, 3360 beneficiari ai alocaţiei de susţinere a familiei şi 484 de be neficiari de indemnizaţii de creştere a copilului. Sus-pendarea a survenit în urma plângerilor for-mulate de primării către Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, iar beneficiarii vor fi înştiinţaţi de noua lor situaţie pentru a nu aştepta degeaba poştaşul cu banii. Statul a aplicat principiul îmi dai îţi dau, nu îmi dai nu-ţi mai dau. Nu s-a gândit că ar putea fi mai multe motive pentru care unii nu şi-au putut plăti impozitele. Poate nu le-a ajuns banii de mân-care şi medicamente sau nu s-au putut lăsa de fumat şi de băutură. Cât priveşte ajutorul so-cial, acesta este de 125 lei pentru o persoană singură, 225 lei pentru o familie cu două per-soane, 315 lei pentru familie formate din trei persoane, pentru familiile cu patru membrii statul alocă 390 lei, iar pentru cele cu cinci persoane venitul minim garantat este de 462 lei. La peste cinci membri ai familiei se adaugă câte 31 lei pentru fiecare altă persoană. În condiţiile unor majorări continue a preţurilor

la utilităţi, mâncare şi îmbrăcăminte, săracii oameni nici nu-i de mirare că nu mai au de unde să-şi plătească şi impozitul. Pentru a pu-tea să reintre din nou în drepturi, beneficiarii de prestaţii sociale nu au decât să scoată bani din piatră seacă şi să plătească în termen de cinci luni de zile dările către stat. Dacă nu, vor rămâne definitiv fără ajutor. Dacă vor face rost de bani şi vor plăti vor reintra în plată şi îşi vor recăpăta şi drepturile din urmă.

Ai metale preţioase, peste 100 grame, adio ajutor socialPentru a le tăia şi mai tare elanul, statul a venit cu o listă a bunurilor ce conduc la excluderea acordării ajutorului social. Dacă oamenii vor deţine mai mult de două vaci, sau un cal, trei porci, cinci oi, cinci familii de albine, zece iepuri, 25 de găini sau îşi comercializează producţia îşi vor pierde drepturile primite de la stat. Că valoa-rea a 25 de păsări nu se compară cu cea a două vaci, statul nu mai ţine cont. Guvernul a stabilit un target, în înţelepciunea care îl caracterizează. Plus că beneficiarii nu au voie să deţină abiecte de artă, de cristal, blănuri de valoare, mai mult de 100 grame de metale preţioase şi alte lu-cruri considerate bunuri care te pot ajuta să te întreţii şi fără banii de la stat. Asistentul social va merge din casă în casă şi va evalua ce vede prin încăpere. Totodată se va apela şi la bunul simţ al oamenilor care se speră că vor fi oneşti şi îşi vor declara toate bunurile.

Nicoleta MARE

Ajutorul social şi plata impozitului local

Pentru cei mai săraci dintre mureşeni, banii nu mai ajung şi de plata impozitului

Fostul candidat al PSD la şefia judeţului, directorul DADR Liviu Timar a părăsit tabăra social-democrată pentru funcţii. Acum ar vrea înapoi da nu mai e loc...

Directoarea Bibliotecii Judeţene, Monica Avram nu mai ştie ce s-a întâmplat cu cărţile vechi de patrimoniu istoric furate de la Biblioteca Teleki aflată în subordinea domniei sale

ni, tu, Vetă! O trecut poştaşu şi pe la noi nu s-o oprit. d-apăi nu-ni mai aduce banii? Că trebuie să-mi iau medicamente.

io ţi-am zis că am auzit ceva la televizor că taie banii la cei care nu şi-o plătit impozitu, aşa ca noi. amu să vedem ce

facem!

Măi, băieţi, eu am plecat din Psd că mi-au dat ăştia post bun pentru că l-am încurcat pe dobre în 2008. acum ce o să mă fac că avocatul diavolului nu mă iartă

şi nu am la cine să mă refugiez!

doamne ce bine că mai dau şi ceva bani pentru cărţi. Că la teleki le-a

furat nebunul ăla şi dus a fost cu ele pe plaiuri străine

lanţul amintirilor

Frigu-i frig, dar legea-i legeNu contează că oamenii nu au bani şi au nevoie de lemne de foc ca să se încălzească, furatul nu este o soluţie. Nevoiaşii se pot trezi şi cu o amendă serioasă! Aşa le-a fost norocul celor doi tineri din comuna Beica de Jos care au fost surprinşi de organele de poliţie că transportau cu două atelaje material lemnos, fără a avea docu-mente legale. Materialul lemnos a fost confiscat, iar tinerii, în vârstă de 24 de ani, s-au ales cu amendă. Exact în aceeaşi zi pe raza localităţii Periş, au fost identificaţi doi tineri în vârstă de 28, respectiv 26 ani, ambii cu do-miciliul în localitatea Petelea, judeţul Mureş, în timp ce transportau lemne de foc cu ajutorul a două atelaje cu tracţiune animală. Nu aveau docu-mente pentru lemnele transportate şi au suportat consecinţele: materi-alul lemnos şi căruţele au fost con-fiscate, iar tinerii au primit amendă contravenţională.

Bijuterii pe placul hoţilorZiua şi furtul. Lipsa banilor, a bunuri-lor materiale dar şi plăcerea de a avea ceva ce aparţine altcuiva îi motivează pe mulţi să decurgă la hoţie. Nu contează ce, important e să furi. A;a s-au gândit doi indivizi din Reghin au sustras mai multe bunuri dintr-o locuinţă din Reghin. Aceştia au forţat geamul de la bucătărie, au pătruns în locuinţă, de unde au sus-tras un laptop, o cameră video, mai multe parfumuri, bijuterii din aur şi argint, precum şi suma de 2200 lei. Valoarea totală a prejudiciului cauzat s-a cifrat la aproximativ 15.000 lei, fiind recuperat în proporţie de circa 80 %. Infractorii au fost identificaţi şi împotriva lor s-a început urmărirea penală. Tot în aceeaşi localitate doi indivizi au sustras dintr-un garaj aparatură electrică, creându-se un prejudiciu de 2.400 lei, recuperat în proporţie de circa 70 %. Împotriva celor doi hoţi s-a dispus începerea urmăririi penale.

Dorin Florea îngrijorat de soarta săracilorPentru a arăta cât de mult îi pasă de săracii târgumureşeni, edi-lul Dorin Florea propune bisericilor şi populaţiei cu venituri rezonabile să ajute cu alimente pe cei mai săraci dintre noi, mai ales pe perioada iernii. În viziunea sa, dacă cineva doreşte cu adevărat să facă un bine, ar pu-tea dona câteva porţii de mâncare azilului de noapte, cantinei sociale sau familiilor nevoiaşe, atunci când organizează o serie de mese festive sau chiar parastase. De asemenea, prin implicarea bisericii în dirijarea alimentelor către cei nevoiaşi s-ar de-greva oarecum şi o parte din activita-tea serviciului social al municipalităţii.

(N.M.)

A fost cândva un film care se numea “Dreptate în lanţuri” un film dur, poetic pe alocuri a cărui acţiune se desfăşura la începutul unui secol ceva mai trecut. În centrul atenţiei era un ţăran pe nume Tudor Panteliu care, impins de autorităţile opresive, este forţat să ducă singur o lupta îndelungată împotriva injustiţiei. Alte vremuri, alţi eroi, alte stăpâniri, unde câştigă…? Da, aţi ghicit, tot stăpânirea. Sărim peste timp şi ajungem în 2012, tot la ceva lanţuri, cu protestatari, miniştrii şi o inedită formă de dialog.

Biroul ministerial, ultima redutăTot un fel de „Dreptate în lanţuri” s-a consumat săptămâna trecută la Bucureşti, mai exact în bi-roul ministrului mediului Borbely Laszlo, unde mai mulţi membri Greenpeace (precum cei de la Plevna şi Smârdan) au forţat intrarea în Ministerul Mediului, au reuşit să treacă de reduta jandar-mului de la poartă şi au intrat în biroul ministru-lui Mediului, unde au înfipt pancarda împotriva proiectului de la Roşia Montana. Ca să fie siguri de poziţia câştigată, doi dintre ei s-au legat cu un lanţ de caloriferul din birou. Prins în mijlocul unei şedinţe, ministrul Borbely s-a trezit cu pro-testatarii pe cap înarmaţi cu pancarte împotriva proiectului minier de la Roşia Montana. Inciden-tul cu pricina nu a degenerat, protestatarii şi-au spus păsul, ministrul la fel, fără să se panicheze, şi-a susţinut punctul de vedere în faţa celor de la Greenpeace, precizând faptul că nu va propune un aviz de mediu decât dacă este convins sută la sută că proiectul nu dăunează mediului.

New age of dialogÎn sfârşit avem parte de un dialog mai neconvenţional între Putere, dacă o putem numi aşa şi protestatari, dus, culmea pe terenul propriu al celor de sus. E ceva totuşi în contextul în care celelalte dialoguri, ba dintre putere şi popor, ba dintre putere şi opoziţie sunt tot mai inexistente. Probleme sunt cu duiumul, la cât de bine merge ţara asta, şi singura modalitate care o mai avem la îndemână sunt alegerile unde punem ştampila pe cine vrem. Simplu ca bună ziua, un exerciţiu firesc al democraţiei, opţiunea prin vot, dar care de mult nu mai este îndrăgită de foarte mulţi români, maghiari şi ce minorităţi mai avem prin spaţiul carpato danubiano pontic pe nume România.

Cu lanţurile altora ce facem?Ce ne facem cu ceilalţi nemulţumiţi, cam vreo 80

la sută din populaţia ţării, care nu au o părere prea bună despre şeful statului şi de tovarăşii lui de stăpânire. Da îi imită pe cei de la Greenpeace, şi dau buzna prin tot felul de birouri, la tot felul de ministere să ceară explicaţii de cum se face că o duc tot mai prost ? Nu de alta dar nu toţi au simţul umorului dezvoltat precum Borbely, să reducă totul la un banală Zi a Porţilor Deschise. Bine că nu avem câte o Roşia Montana în fiecare judeţ, să ne trezim cu tot felul de protestatari cum iau cu asalt birourile directorilor. Avem în schimb alte nemulţumiri şi lanţurile se pare că le au alţii, de care se ţin de putere şi funcţii. Ruginesc ele o dată şi o dată, şi se vor rupe cu totul. Atunci poate ne vom bucura şi noi de o minunată zi a Porţilor Deschise, fără să mai dăm buzna peste vreun min-istru şi să-i cerem tot felul de explicaţii.

Georgică Lănțaru

De Ziua porţilor deschise cu jalba şi lanţul prin biroul ministerial

Vă spuneam săptămânile trecute că a luat naştere o mişcare clubistă, mulţi patroni apelând la spectacole gen “Teatru de club”. În seara de 1 februarie, The Office Club a găzduit spectacolul “Nu de gât”, cu actorii Radu Tudosie şi Alin Stan-ciu, regia Cătălin Chirilă. Atunci când un artist acceptă invitaţia de a cânta sau juca într-un local, cred că promovarea eveni-mentului trebuie să fie cea mai mică grijă pentru el. După mine, treaba artistului e să vină la eveni-ment şi să dea tot ce poate pe scenă şi eventual să promoveze evenimentul pe canalele lui dacă crede de cuviinţă. Dar cum trăim în România, or-ganizarea e un concept rar întâlnit şi doar la oa-meni de tip…atipic. Sfânta oră de pe afiş e veşnic încălcată, iar dacă se anunţă ora 21:30, pot lejer să iau un taxi pe la 10 şi ceva, că doar sigur nu-ncepe încă. În sfârşit, am ajuns la locul cu pricina în jur de 22:10, pentru ca să găsesc un „public” răsfirat şi uşor cam gălăgios. În public au fost vreo 20 de persoane, câţiva prieteni şi colegi de-ai ac-torilor şi atât. Aşa că doar partea lor de promovare a funcţionat. Din păcate, nici puţinii oameni veniţi marţi seara în The Office Club n-au avut decenţa să-şi lase „ale lor” acasă şi din bun simţ faţă de cei aflaţi “pe scenă”, să tacă şi să asculte. Pentru mare parte din oamenii aflaţi în club a fost doar un nou „moment” de socializare, o nouă sticlă de bere terminată, o altă ţigară stinsă în scrumieră.

Teatrul de local sau lipsa de inspiraţiePrivind în jur m-a apucat un sentiment de nos-talgie şi părere de rău. Alta e satisfacţia când vezi că lumea vine şi că nu e în zadar ce faci! Dacă ar fi să căutam scuze pentru ce s-a întâm-plat marţi seara, le-am găsi cu siguranţă, dar din nou, m-am săturat şi de asta. Poate greşesc eu, dar pe mine, ca „simplu spectator”, o replică de genul „atât s-a putut în seara asta” din partea artistului pentru care mi-am rupt câteva ore din viaţă, mă face să-mi pun întrebarea: „A meritat

timpul?”. Chiar şi acum, la rece, răspunsul meu e, din păcate: „Nu ştiu, zău!” Un pic cam trist!…rămân la părerea că locul unor asemenea spec-tacole trebuie să fie sala de spectacol. Însă, până la urmă, la asemenea vremuri…

Ioana MEGA

PS: Şi ca să ne mai spălăm din păcate, vă propun să faceţi act de prezenţă marţi, 7 februarie în Jazz & Blues Club, la un concert de folk alterna-tiv cu nonconformiştii Ţapinarii, concert ce face parte din “Turneul Anti Valentine`s Day”.

Teatru de cârciumă – Cronică de non-cuvinte

Prezentarea sfârşitului unui proiect pentru diverse investiţii necesită multă atenţie şi devine un calvar mai ales când vine vorba de prezentarea banilor alocaţi de stat

Spectacolul “Nu de gât”, cu actorii Radu Tudosie şi Alin Stanciu, regia Cătălin Chirilă nu a atras suficient atenţia publicului

Ministrul Mediului Laszlo Borbely şi cel menit să-l apere de musafirii nepoftiţi , departe de lumea dezlănţuită a protestelor de stradă, la o analiză la rece a ultimelor evenimente

Domnule poliţist, ce pază fac colegii tăi, de mă trezesc brusc cu nişte rockeri pe cap, cu lanţuri, în timp ce retrăgeam

taxa auto

mama lor de rockeri,

până şi băiatu cel mic le ţine

partea cu roşia montana, şi săracu are doar 16 ani

atât s-a putut în seara asta... poate altădată va fi

mai multă linişte

Să nu faci vreo mişcare greşită să zici ceva negativ de activitatea noastră. nu se ştie niciodată ce,

cum şi unde caută presa. Sau poate ce mai găseşte

În orice situaţie eu gândesc şi vorbesc

cumpătat

Prin toate proiectele derulate de Primăria târgu mureş,

demonstrăm cât de eficient sunt cheltuiţi banii

Dana, vezi, să nu te încurci în cifre

că ăştia de la presă parcă au calculator cu reacţie în minte când vine vorba de

banii publici

Lorand Schmidt directorul de la Protecţia Copilului şi Paul Cosma şef peste Comisia de Protecţia Copilului Mureş atenţi la declaraţiile făcute în presă

file de arhivă

Un an dificil s-a încheiat. Un altul plin de incertitudini i-a luat locul. Ce ne aşteaptă oare? Care sunt - dacă mai sunt... - ori-zonturile speranţei noastre? Natalitatea scăzută şi corupţia instituţionalizată sunt doar două dintre cele mai stringente prob-leme de securitate naţională ale României. Despre provocările noului an, 2012, câteva opinii în exclusivitate, ale Generalului de Brigadă S.R.I. (R.) Aurel I. Rogojan.

2012, anul ultimei şanse? Riscuri, provocări şi ameninţări multiple. Cele mai multe, neprevăzute. În acest sens, generalul Bg. (R.) S.R.I. Aurel I. Rogojan, a declarat următoarele: ”Ar fi bine să putem delimita provocările la adresa securităţii la areale naţionale sau regional-continentale. Am realiza, astfel, cu o oarecare rigoare dimensi-unile insecurităţii şi s-ar putea imagina scenariile de gestiune a crizelor. Caracteristicile transnaţionale ale proceselor vieţii soci-ale, între care interdependenţa economiilor, informaţiile şi banii fără frontiere, generează evenimente instantanee la nivel glo-bal. Cauzele pot fi în Extremul Orient, iar efectele în Wall Street. Asta înseamnă că provocările la adresa securităţii sunt mai greu previzibile şi centrul de greutate al evaluărilor de risc se comută pe zona de graniţă dintre incertitudinile predictibile şi riscurile neprevăzute. Anul 2012 poate fi anul ultimei şanse pentru Euro-pa. În acest sens, trebuie să ne reţină atenţia declaraţia lui Alan Blinder, fost vicepreşedinte al Federal Reserve din SUA: Europa este îngrijorarea mea numărul unu. Este atât de puternică, încât nu mă pot gândi care este al doilea motiv de îngrijorare.”

Care sunt orizonturile speranţei?Între SUA şi Europa privită în ansamblul ei, există o ostilitate discretă, care nu de puţine ori s-a şi manifestat în mod evi-dent. Cu toate acestea, Lumea Veche şi Lumea Nouă au găsit resursele - şi e de presupus că vor le vor găsi şi în continuare - de a acţiona în comun atunci când va fi necesar. Mai ales când este vorba de a tempera ascensiunea Chinei în plan mondial. În acest sens, generalul Rogojan a precizat: ”Europa va continua să resimtă ostilitatea discretă a puterii economice a SUA, dar va subscrie la eforturile acestora de a temporiza ascensiunea Chinei. Poate chiar mai mult…Întrucât nu guvernele au generat criza, dar odată prinse în ea o întreţin şi o amplifică prin politici inadecvate la problemele care ameninţă omenirea. Nici lumea, în ansamblu şi nici Europa nu dispun de mijloacele de identifi-care şi reglare a mecanismelor ascunse care generează anomia planetară. Cineva a deschis o cutie a Pandorei şi tot ce iese din ea înceţoşează, tot mai mult, orizonturile speranţei. Trebuie să realizam că factorii globalizării continuă să submineze statele. Popoarele nu pot fi conduse prin “asociaţii de voluntari”, nici de state al căror lubrifiant este corupţia instituţionalizată în reţele internaţionale”.

Natalitatea scăzută, o problemă de securitate naţională Tendinţa accentuată de îmbătrânire a populaţiei - fapt con-statat mai ales în ultimele decenii - concomitent cu scăderea natalităţii, situaţie valabilă pentru întreaga Europă, afectează însă în mod deosebit ţările cu o rată de dezvoltare economică

scăzută. România este una dintre acestea, iar pe lângă na-talitatea scăzută, în cazul ei se adaugă şi plecările masive din România (emigrarea), mai ales a tinerilor. Ce riscă România în următoarele decenii? Aurel Rogojan menţionează: ”Pentru România - dacă statisticile sunt corecte - cel mai mare risc este incapacitatea reproducţiei biologice simple (la paritate, 1 la 1), ceea ce înseamnă pericolul ca peste un secol ţara să nu mai fie populată de români. Dacă până la admiterea în spaţiul Shen-gen era estimată o depopulare a României de cca. trei milio-ane, la cât ne-am putea aştepta după? Există un interes anume ca în România să nu mai rămână populaţie activă? Societatea românească se raportează, în prezent, la un sistem de valori răsturnat, în care firescul este înlocuit de anormalitate.”

Care mai este proprietatea poporului român? Corupţia, în opinia gneralului Rogojan, reprezintă un factor major de risc la adresa securităţii naţionale, ea atacând însăşi bazele statului. ”Corupţia în sferele celor trei puteri ale statu-lui, arată generalul Rogojan, ineficienţa administraţiei publice, creşterea economiei subterane, dezechilibrele macroeco-nomice, imixtiunile politice şi de altă natură în justiţie, legiferar-ea pentru legitimarea intereselor unor clanuri, refuzul atragerii fondurilor europene (deorece nu aduc “comisioane”) au devenit provocări extreme. Alte riscuri vizează valorile personalităţii, în dimensiunile identităţii, patrimoniului, educaţiei, a sănătăţii şi a suportului economic al libertăţii. Vai de poporul căruia i se vând pământul şi bogăţiile naturale: aurul, sarea, pădurile, apele…i se distruge agricultura, elementele de infrastructură critică, devenind, astfel, dependent de puterea economică a transnaţionalelor, cu suveranitatea şi libertăţile mutilate ori anulate. Condiţia sine qua non a libertăţii este proprietatea. Care mai este proprietatea poporului român şi câţi dintre cetăţenii României dispun de starea economică care să le eli-bereze deciziile şi acţiunile de constrângerile materiale? Cine şi de ce atentează la valorile supreme ale Constituţiei, atacând şi distrugand statul social? Societatea devine tot mai accentuat polarizată.”

Provocări externe de proximitate geopoliticăBogaţii au devenit în ultimii 15 ani tot mai bogaţi, iar săracii tot mai săraci. Generalul Rogojan explică cum anume s-a întâmplat: ”După cum remarca profesorul Ilie Bădescu, citându-l pe Robert Reich, cincimea de sus, aceea a bogaţilor, pe scara veniturilor, este de 9 ori mai bogată azi, comparativ cu situaţia de acum 15 ani, iar cincimea de jos este de 5 ori mai săracă azi, decât acum 15 ani. Și în România, sistemul care ne domină a sporit sărăcia verticală, adică a redistribuit sărăcia şi foamea de mâine spre cei mai săraci şi bogăţia de mâine spre cei şi mai bogaţi de astăzi. De asemenea, nu sunt prefigurate soluţii pentru incluziunea socială a categoriilor defavorizate”. În opinia generalului Rogo-jan, anul 2012 va fi al unor multiple provocări. ”Am intrat în anul 2012, a declarat generalul Rogojan, cu nişte provocări externe de proximitate geopolitică, care vin mai din urmă: radicalizarea politicii naţionale a Ungariei, perpetuarea ostilităţilor Ucrainei,

escaladarea antiromânismului în Serbia, instabilitatea politică din Republica Moldova (un stat, totuşi, locuit de români). Toate acestea, în contextul redobândirii de către Rusia a statutului de mare putere şi a relansării subversiunii de către serviciile speci-ale ale statelor din C.S.I. Provocările de proximitate vor favoriza mişcările pro-autonomiste şi deteriorarea situaţiei comunităţilor româneşti din statele vecine.” Generalul Rogojan consideră că neadmiterea în spaţiul Shengen nu a fost înţeleasă ca sens de către factorii decidenţi din România, dar refuzul a fost justifi-cat. ”Ni s-a refuzat admiterea în spaţiul Shengen, a declarat gene ralul Rogojan. Desigur, statele care s-au opus s-au gândit, înainte de toate, la binele nostru, dar atitudinea lor nu a fost corect înţeleasă. După cum guvernul şi miniştrii direct respon-sabili nu au înţeles că minciuna şi furatul propriei pălării nu sunt, cel puţin formal, practici de bună conduită în UE. Nu pot încheia fără a menţiona continua degradare a calităţii mediului, inse-curitatea alimentară şi presiunile criminalităţii transfrontaliere, în cele cinci componente principale: migraţia ilegală, traficul de droguri, contrabanda, spălarea de bani, pirateria informatică”.

Nicolae BALINT

Aurel I. Rogojan, general de brigadă S.R.I. (R.), este absolvent - şef de promoţie - al Şcolii Militare de Ofiţeri Activi a Minis-terului de Interne, arma informaţii, specializarea contraspio-naj, precum şi al Facultăţii de ştiinţe juridice a Universităţii Bucureşti, şi al unor cursuri postuniversitare în specializările „criminologie” şi „psihopedagogie”. S-a aflat neîntrerupt în activitate între anii 1970-2006. Timp de aproape două de-cenii, a desfăşurat, concomitent cu activitatea specifică, şi activitate didactică în instituţiile ce pregătesc cadre din do-meniul informaţiilor şi contraspionajului. Pe lângă articole, interviuri şi conferinţe apărute în presă, a publicat o serie de lucrări în regim de „informaţii clasificate”, precum şi volu-mele ”1989. Dintr-o iarnă în alta. România în resorturile se-crete ale istoriei” şi “Fereastra serviciilor secrete. Romania in jocul strategiilor globale”. Este coautor al lucrărilor ”Servicii secrete străine. Retrospectivă şi actualitate. Interferenţe în spaţiul românesc”, împreună cu Marian Ureche (vol. 1 şi 2), iar împreună cu Traian-Valentin Poncea, ”Servicii secrete din Ungaria”, ”Spionajul ungar în România” , ”Istorie, geopolitică şi spionaj în Balcanii de Vest”.

România între incertitudini predictibile şi riscuri neprăvăzute

Generalul de Brigadă S.R.I. (R.), Aurel I. Rogojan, prolific autor de carte şi un foarte bun cunoscător al problemelor de securitate cu care se confruntă România

ce e scris(oare) rămâne?

Sunt atât de supărată, încât turbez dacă nu mă spovedesc, acum pe loc! Letiţie, dragă, ai puţintică răbdare şi ascultă-mă până la capăt, chiar dacă e aiurea să-mi vers oful tocmai ţie, unica mea prietenă! Nu mai pot să tac! Ascultă-mă!

Ştii că îmi place să fiu în rând cu lumea. Ţin pasul cu tot ce e nou şi modern, deşi se zice că o femeie de la ţară n-are de unde să ştie cu ce se mănâncă un calculator, ce e internetul sau un card bancar! No, uite că nu suntem de la coada vacii! Aşa. Am zis că încerc să plătesc cu cardul impozitul pentru maşina lui Fănel, că mereu uită şi apoi se adună penalizările. Am intrat frumos pe siteul acela cu ghişeu punct ro, am schimbat parola, am executat în tocmai toţi paşii de urmat, dar când să-mi ia banii, fâs! În contul de bancă i s-au blocat ba-nii, dar pe ghişeu apărea anunţul că momen-

tan nu e disponibil, apoi că se procesează! Îţi imaginezi cât a procesat?? Două zile şi! E drept că erau orele mici când m-am apu-cat de tranzacţie, dar nici ei nu procesează sâmbătă, duminică! Acu, asta e! Dar dacă în astea două zile ieşeam din termen, nu riscam deja penalizarea? Ha?No, asta a fost cum a fost, dar ce m-a scos din papuci iremediabil, a fost faza cu medicul de familie. Da! Imaginează-ţi, Letiţia mea! Am răcit cobză, ştii, că doar ţi-am scris de-spre asta, am făcut şi febră, eram pe nicăieri. Sun la medicul de familie ca să mă progra-mez. Că aşa se face mai nou. Ghinion! Pe ziua aceea avea deja 20 de pacienţi, dar şi pe zilele următoare, aşa că să încerc marţi! Febră nu mai aveam că am luat un tratament după ureche, aşa că în momentul vorbirii nu mai aveam! Ca să binevoiască să mă consulte a doua zi, pe locul 21, trebuia să plătesc şi vizita şi reţeta! Ce tâmpenie! Asta în cazul meu, un pacient ocazional, cred şi eu că nu se bazează pe mine, că în 30 de ani, n-am fost de două ori la medic! Dar ceea ce m-a scos definitiv din papuci, a fost cazul lui Ghiţă.

Ştii că e bolnav cronic, are nevoie de medica-mente ca de aer! Şi ce să vezi? A păţit şi el ca mine! Programare pe marţi! Şi el nu mai are medicamente nici pe luni! Spune-mi tu mie ce să facă un bolnav cronic două zile fără medicamentaţie? Şi nici asta nu e totul. Din cele două de care are nevoie, medicul poate prescrie doar unul! Pentru celălalt trebuie să aştepte. Ori să ia bilet de trimitere la spital. Aşa o tâmpenie! Şi mai fain îi că i-a prescris o jumătate de cutie. Mda! Ia scoate tu 30 de pufuri din flacon! Îţi stă mintea-n loc! Sunt din ce în ce mai convinsă că face parte din scenariul de decimare, cu 25% şi din numărul locuitorilor! Dacă tot suntem mai puţini cu peste un milion şi ceva, ce mai vor? Într-o capitală mai de Doamne ajută sunt mai mulţi locuitori decât suntem noi în toată ţara! Vor să ne omoare!De asta sunt eu supărată Letiţie dragă! E aiurea totul în ţara asta. Mizerie, sărăcie, hoţie la tot pasul! Păi ce fel de jurământ au depus ăştia de se comportă ca la fabrica de şuruburi? Azi fac 20 de şuruburi, mâine mai fac tot atâtea...în rest ce mă priveşte? Nu se

poate aşa ceva!Acum înţelegi de ce sunt supărată? S-a furat prea mult, iar acum trebuie să scoată bani din piatra seacă! Cu cât suntem mai puţini, cu atât le rămâne lor mai mult din ciolan! Revoltător!No, bine, Letiţie, dragă. Mă calmez apoi îţi mai scriu!

Cu drag, Raveca

Draga mea Letiţie, dragă!

Pacientul românEu unul m-am crucit când am văzut un comunicat postat pe site-ul Ministerului Sănătăţii. Acesta sună aşa: ”Pacienţii sunt de acord cu o nouă lege în Sănătate”. Nu mai spuneţi, dom-nilor din minister! Dar de unde ştiţi voi acest lucru? Aaaa, am înţeles, vă referiţi la faptul că aţi discutat cu pacienţii şi v-au declarat ei că totul este în regulă. A, nu s-a întâmplat aşa!? Dar cum a fost? Vă rog să ne explicaţi! Şi explicaţie vine din comunicatul despre care vă spuneam. Citiţi-l şi miraţi-vă.”Dezbaterile pentru elaborarea noului proiect legislativ priv-ind organizarea şi funcţionarea sistemului sanitar, continuă la Ministerul Sănătăţii. Astăzi( n.r. 03.02.2012) echipa ministeru-lui s-a întâlnit cu reprezentanţii asociaţiilor reprezentative ale pacienţilor din România. Suntem interesaţi de opinia beneficiarilor sistemului de sănătate în aceeaşi măsură ca şi de cele ale profesioniştilor din sistem. În acest sens aşteptăm propunerile dumneavoastră concrete privind elaborarea noii legislaţii din domeniul sanitar, a declarat Vasile CEPOI, secretar de stat din Ministerul Sănătăţii.În timpul discuţiilor, reprezentanţii asociaţiilor de pacienţi şi-au arătat disponibilitatea de a participa la grupurile de lu-cru care se vor organiza pentru elaborarea noii legislaţii din

domeniul sanitar şi au apreciat disponibilitatea autorităţilor la dialog. De asemenea, reprezentanţii asociaţiilor de pa-cienţi au subliniat că, una dintre problemele de interes pentru beneficiarii sistemului o reprezintă elaborarea pa-chetului de bază de servicii medicale care trebuie realizat, în opinia acestora, cu acordul şi contribuţia pacienţilor. Alte teme de interes dezbătute au fost cele care privesc statutul unităţilor medicale, precum şi şi forma de organizare a siste-mului asigurărilor sociale de sănătate. Dezbaterile pe tema elaborării proiectului de act normativ privind organizarea şi funcţionarea sistemului sanitar vor continua săptămâna vi-itoare, conform calendarului de consultări”. Semnat, Serviciul de presă din Ministerul Sănătăţii.

Aşa. Şi? De unde aţi dedus voi serviciul de presă din Minister-ul Sănătăţii că pacienţii sunt de acord cu noul proiect de lege? Sau aşa v-aţi gândit voi că dă bine să scrieţi asta? Probabil, dar ar fi mult mai util să staţi de vorbă cu pacienţii şi chiar să-i întrebaţi despre problemele reale cu care se confruntă. Pentru că altfel nu veţi putea niciodată să elaboraţi o lege care să reformeze sistemul sanitar aşa cum se tot vorbeşte în ultimele două decenii. Vă învit aşadar să aplecaţi urechea şi să ascultaţi ceea ce trebuie, nu ceea ce vi se impune. Nu vreau să închei într-un mod negativ acest articol, dar tre-buie să vă înştiinţez, stimaţi cititori, că în România au decedat

din cauza frigului peste 300 de persoane. Multe dintre aces-tea erau persoane fără adăpost. Vă las pe dumneavoastră să trageţi alte concluzii.

Dr.Mengele

Ce vremuri! Zilnic sunt proteste de stradă. Nu se mai dansează „pinguinul”, dar se cântă fel de fel de sloganuri ritmate împotriva guvernului. Unii habar nu au de ce protestează, dar se pun la urlat, ca să-şi aerisească plămânii. Dacă tot nu sunt meciuri de fotbal, unde să se dezlănţuie? Am auzit însă şi ceva tare interesant. E drept că seamănă a glumă! Povesteau nişte băieţi la bar. Dacă ei au minţit, mint şi eu! Oricum, e interesant! „Aţi văzut că nu erau mai mulţi de 15-20 cu ăia cu tot, care erau la trecere de pieton”, povestea unul. Apoi a zis că ăia care strigă „jos bă-ses-cu” cică primesc 35 de lei de la nu se ştie cine, dar pentru atâţia bani câştigaţi pentru câteva minute de vociferări, nu-i rău. Mai ales că a văzut că unii dintre ei chi-ar sunt abonaţi. Îi cunoşti deja din vedere dacă se nimereşte să treci pe acolo seara, când se adună ei la ceasul cu flori. Al doilea a interve-nit că asta nu-i nimic, cică Florea ar da 70 de lei ca să nu mai pro-testeze. De aia unii brusc plecau de acolo! Ce chestie! Poţi câştiga

105 lei, trecând dintr-o barcă în alta, aşa cum ne-au învăţat chiar ei, politicienii! Jos, sus şi ...om te-ai făcut! Pauza s-a terminat. Vin protestatarii ca să-şi strice banii...hehehe!

Una mică

Jurnalul barmaniţeiPe lângă frig şi ger, sfârşitul lunii ianuarie a consemnat şi votarea bugetului judeţului pentru 2012. În urma şedinţei de consiliu am aflat că la rubrica venituri avem 371.569.000 lei iar la cheltuieli 426.064.000 lei. Degeaba au co-mentat PSD-işti, în frunte cu Dragoş Popa, bugetul a fost votat! Reve-nind la banii alocaţi de Consiliul Judeţean celor pe care îi păstoreşte şi care au ca obiect de activitate actul cultural, aceştia s-au declarat de bugetele acordate. M-am oprit la ele, deoarece ori cât le-am suci pe toate feţele, nu am putea găsi vreo legătură cu politicul. Poate doar vreo politică culturală, bazată pe proiecte frumoase care să mai aducă un zâmbet şi o pată de cu-loare! Şi pentru acea pată de cu-loare, din galeriile muzeului, din sala de concerte sau scena de teat-ru, merită să schiţăm un zâmbet, că banii noştri se duc către ceva frumos. La un concert simfonic extraordinar sau la o premieră de teatru, nu ţin minte să fi venit cineva în faţă ca să se bată cu pumnii în piept, precum

o fac alţii la reabilitarea unei străzi, a unui bloc sau a unui bazin la Weekend. Unul din avantajele pe care le oferă aceste instituţii, dacă tot le lăudăm, este acela că pot fi un loc mi-nunat de refugiu când vor începe candidaţii să se bată cu pumnii în piept că fac şi dreg. Poţi evada într-un spectacol, concert, sau te poţi plimba prin perioadele istorice fără să te deranjeze nimeni. Muzeul, sala de spectacol, nu e chiar locul ideal pentru vreun candidat la

funcţii să deschidă gura. Părerea mea. Au făcut-o deja de prea multe ori de 20 de ani, pe unde au apucat, şi vor trebui să se abţină când vine vorba de un loc unde vorbim de cultură. Trebuie doar să privească, să admire şi la final să aplaude. Poate aşa lumea îi va aplauda cum se cuvine la urna de vot, în speranţa că şi ei vor aprecia ce e frumos, bun şi necesar pentru noi toţi, din funcţiile la care aspiră.

Alin ZAHARIE

Bugetul culturii în jungla urbană

Bugetul alocat culturii de consilierii mureşeni aparent îi multumeşte pe beneficiari

Anul VIII, nr. 488 | 6 - 12 februarie 201212MUZICI ŞI MUZICHII

Ţapinarii sunt anti Valentine’s day şi ne vor cânta despre astaMarţi, 7 februarie, Jazz’n’Blues Club va găzdui pe a lui scenă doi băieţi simpatici, Adrian Tănase (voce, chitară) şi Cosmin Covei (voce) ce apar de ceva timp încoace sub numele de Ţapinarii. Îi ştiţi cu toţii, cântă melodia aia cu „Sunt fericit şi mă simt bine”, hai că o ştiţi, aia cu piticul. No, concertul începe la ora 20, dacă e să ne luăm după organi-zatori. Din experienţa mea de fostă mondenistă vă asigur că va începe după 20.30. Băiatul de la intrare vă va scăpa de 15 lei, pentru bilet, 10 lei dacă ai STUDCARD. Dacă vreţi să mai aflaţi una-alta despre Ţapinarii faceţi bine şi intraţi pe pagina lor de Facebook, că nu m-oi apuca acum să dau copy/paste de acolo; www.myspace.com/tapinarii. Colega mea, Ioana, a reuşit chiar să dea de ei înainte de concert şi iată ce am aflat:

Rep.: De ce anti Valentine’s Day?Ţapinarii: Pentru că dragostea este un sentiment şi nu comerţ.

Rep.: Cum vă alegeţi locaţiile pentru turneu?

Ţapinarii: Ori ne aleg ele pe noi, ori alegem cluburi boeme, cu intelectuali frumoşi la suflet şi, mai exact, unde vedem că prestează live şi prieteni pe care-i apreciem şi care ne apreciază.

Rep.: În 2012 toată lumea vorbeşte despre sfărşitul lumii. Cum văd ţapinarii sfârşitul lumii?Ţapinarii: Un sfârşit mai mult filosofic decât material.

Rep.: Ce ar cânta Ţapinarii dacă nu ar fi femei pe lume?Ţapinarii: Dacă nu ar fi femei pe lume, ar fi un război continuu, deci nu ştim dacă am avea timp de cântat.

Rep.: Pe când un nou album?Ţapinarii: În toamna acestui an. Şe va numi “Visul românesc”.

Au consemnat Ioana MEGAşi Text(iera): BRISTENA