38 de primării din judeţul Mureş au fost verificate în 2010 de inspectorii Curţii de Conturi Mureş. Aceştia au constatat abateri grave în ceea ce priveşte modul în care administraţiile locale şi-au adminis-trat banii publici. Milioane de lei au fost cheltuite ilegal de primari. ZMS a început un serial în care va prezenta cum executivele locale încalcă legea.

Anul VIII, nr. 45516 pagini, PREȚ: 2,99 leiApare săptămânal, 30 mai - 5 iunie 2011FONDATOR: AURELIAN GRAMA

pagina 5

www.ziaruldem

ures.ro

Primăriile din judeţ călcate de Curtea de Conturi II

pagina 7

Ana Pauker, la Băile Sărate din Sângeorgiu de Mureş

Ţinutul Secuiesc se înfiinţează la Bruxelles

În 1956, Rozalia Mureşan avea 21 de ani şi lucra la Băile Sărate din Sângeorgiu de Mureş. În cei 18 ani petrecuţi acolo, a avut ocazia să cunoască oameni importanţi şi interesanţi. Foarte puţini dintre cei care frecventaseră Băile până în 1950, le-au mai frecventat şi după aceea. Vremea lor trecuse. Alţi oameni, cu alte maniere, le luaseră locul. Atunci şi acolo, Rozalia Mureşan a cunoscut-o pe "doamna de fier" a politicii româneşti, Ana Pauker.

Dacă în Parlamentul României nu au reuşit mare brânză cu cererile de autonomie a Ţinutului Secuiesc se pare că la Bruxelles situaţia stă alfel. Vicepreşedintele Parlamentului European, Laszlo Tökes, împreună cu colegii săi Sogor Csaba şi Iuliu Winkler vor inaugura săptămâna aceasta reprezentanţa Ţinutului Secuiesc. Gestul a fost salutat şi de preşedinta CJ Mureş, Lokodi Edita care nu-l consideră deloc imoral. Asta fără un protest din partea consilierilor judeţeni prezenţi la şedinţăpagina 13 pagina 3

După 20 de ani de lupte democratice în care practic au câştigat tot ce au vrut de la partidele româneşti, cei de la UDMR se apropie de ţelul final: autonomia Ţinutului Secuiesc

Ţinutul Secu Yes C

În 2012 am două opţiuni: ori voi aplica pentru o poziţie de prim nivel în judeţul Mureş ori nu mai fac politică

Viktore, să ştii că pe mine autonomia voastră

mă cam lasă rece... Particip aşa... din spirit de partid... De la o vârstă... nu-ţi mai arde de

şmecherii de astea, o să vezi tu! Sunt lucruri mai importante de făcut... cum ar fi gătitul,

grădinăritul...

Avem o mică victorie acum cu Ţinutul

Secuiesc la Parlamentul European, da’ să vezi numa când oi proclama Bruxellu’ capitala Ungariei Mari ce zarvă o să fie! Mulţi zic că sunt nebun, puţini însă ştiu sigur treaba asta...Ha, ha...

Şefu, aici sărbătorim ieşirea din recesiune a României, sau a

Ungariei? Mi-e totuna, dar să ştiu şi eu...

Ce mişto... Am trăit să văd şi ziua asta... Numai în Evul Mediu feţele bisericeşti conduceau destinele

lumii... Păi ca vicepreşedinte la Parlamentul European văd că pot face orice... Cu voia Domnului, bineînţeles.

Domnului Orban.

Hei, mai terminaţi odată cu pupăturile

şi să-nceapă petrecerea!

Ospătar, deci patru

cuburi de gheaţă şi whiskey

să treacă peste ele! Asta

e reţeta! Să bem pentru

Ţinutul ăsta... Secu...

cum s-o fi numind

el...

2 Anul VIII, nr. 455 | 30 mai - 5 iunie 2011

ce năzare acolo-n zare?

Modificarea legii administraţiei, calul troian al lui BocÎntr-o societate prinsă de spasmele destrămării familiei Columbeanu şi de ameninţările dintre Oana şi Pepe, ai noştri guvernanţi vor să distrugă şi urma de democraţie existentă în administraţiile locale din România. Asta pentru că vor modificarea legii administraţiei publice locale şi să-i „ajute” pe primari şi preşedinţi de Consilii Judeţene să facă ce vor la ei în teritoriu. Dacă va trece în forma actuală, legea le va permite votarea cu jumătate din numărul consilierilor prezenţi la şedinţă a unor hotărâri ce vizează patrimoniul, vânzarea şi cumpărarea etc. Practic, la cerinţa conului Flutur de la Suceava, partide-lor aflate în opoziţie în forurile locale şi judeţene li se taie posibilitatea

de a bloca unele proiecte pe care le consideră negative pentru comuni-tatea pe care o reprezintă. În acest moment, dacă primarului din Târgu Mureş i se năzăreşte să vândă de exemplu „Complexul Weekend” nu poate fără să aibă două treimi din numărul total de consilieri. După adoptarea modificărilor îi va fi sufi-cient jumătate din cei prezenţi. Pe care în acest moment îi are în buzu-nar. Acum eu am învăţat la şcoală că democraţia reprezintă guvernarea prin consens şi dezbatere. Aşa făceau vechii greci în cetăţile antice. Acum, în România începem să ne apropiem din nou de vremuri de tristă amintire când un om decidea de unul singur ce este bine pentru un popor. Şi nu mai

vreau să ajungem acolo.În plus, respectiva lege va permite primarului să conducă fiecare şedinţă de consiliu. Am participat la multe astfel de şedinţe unde cel care o con-ducea a avut o influenţă covârşitoare asupra procesului de vot. Aşa că încă un plus pentru şefii administraţiilor publice.

PS: Dacă edilii locali din România ar fi în marea lor majoritate nişte oa-meni interesaţi mai mult de binele public decât de propriul lor buzunar o asemenea modificare nu ar trebui să fie un motiv de îngrijorare. Cum la noi e cam invers, iar primarii şi şefii de judeţe se lăfăie în vile şi maşini de lux fără a avea venituri suficiente

pentru a le justifica, modificarea va avea efecte tragice pentru bugetele publice. Mi-e şi frică să mă gândesc ce vor face unii dintre ei!

Ionel ALBU

Un festival european de film la a doua ediţie la Târgu Mureş. Un film şi un regizor din noua generaţie care ne fac cinste. Un public cult şi greu de păcălit. Reţeta pentru a nu avea politicieni la un eveniment.

Prinse cu Zilele Târgumureşene autorităţile oraşului pare că au uitat de un eveniment la care au apărut ca şi parteneri. Festi-valul European de Film a bucurat cinefilii, puţini la număr ce-i drept, care doresc şi un alt gen de manifestări decât mici, bere şi chiciuri în centrul oraşului. Seara de deschidere a Festivalu-lui a avut loc joi la Casa de Cultură „Mihai Eminescu”. Seară de gală, după cum apărea în program. Cristi Puiu şi al său mult premiat film „Aurora” erau capul de afiş al serii. Publicul a venit în număr destul de mare să vizioneze filmul românesc şi, ma-rea lor majoritate, au rezistat până la sfârşitul celor trei ore de peliculă. Ceea ce nu am înţeles este unde au fost reprezentaţii municipalităţii. Desigur, o astfel de manifestare la care ai nevoie de o anumită structură internă pentru a participa, nu aduce un capital masiv de electorat fascinat de faptul că ai cooperat la

aducerea pentru a doua oară la Târgu Mureş a unui eveniment cultural important. Nu putem compara vizionarea unei peli-cule lungi şi dificil de asemănat cu concertul lui Liviu Guţă, de e xemplu, care a adus mii de oameni în Sala Polivalentă. Totuşi, chiar să nu urce nimeni pe scenă alături de ceilalţi organizatori şi să zică acolo două vorbe. „Municipalitatea sprijină proiectele culturale de toate genurile şi pentru toate gusturile pentru că ne dorim ca oraşul nostru să se afle pe harta celor mai importante evenimente culturale”, ar fi fost o idee de frază ce ar fi putut fi rostită de vreun reprezentant. Nu de alta dar dacă la festivitatea de absolvire de la Grupul Şcolar „Traian Vuia” a putut fi prezent un reprezentant al municipalităţi, persoană anonimă, de altfel, pe care eu una nu am văzut-o în grupul de apropiaţi ai edilului, de ce nu s-ar fi putut face la fel şi pentru Festivalul de Film. Sau ar trebui să înţelegem că iubitorii de film european nu intră în targetul electoral? Iubitorii filmului rămân, însă departe de jocul acesta şi poate e mai bine aşa.

Lex Tetrix

Politicul îşi arată faţa când absentează?

Să nici nu prind pe aici vreun politician că fac omor!

Senatorul Frunda Gyorgy prezent la ballagas-ul fiicei celei mici nu a dorit să iasă în evidenţă, rămânând undeva în spate

După ce a fost liberală trup şi suflet cât timp PNL a fost la guvernare, primarul din Deda Lucreţia Cadar s-a îndreptat spre zone mai portocalii

Fata mea cea mică a absolvit liceul. ce au mai trecut şi anii. Parcă acum eram eu pe băncile şcolii şi nici nu visam măcar la atâta politică şi averi.

După ce te-am ajutat să ajungi primar în 2008 ne-ai

trădat aşa cum ai făcut cu peremiştii. lucreţia crezi că te vom primi la anu

dacă acum eşti portocalie?

cipri dragă eu nu gândesc politic...

dar am nevoie de bani pentru

comună. cei din Deda nu votează

pe vorbe...faptele contează

Anul VIII, nr. 455 | 30 mai - 5 iunie 2011 3SOARELE ŞI LUNA

V-AU ŢINUT CUNUNA?

Un poliţist local şi-a luat-o la capConducerea Poliţiei Locale Târgu Mureş a anunţat săptămâna trecută cu regret faptul că unul dintre angajaţi şi-a luat-o pe cocoaşă de la un infrac-tor periculos. Staţi liniştiţi, nu e vorba de un criminal sau violator. Individul a fost surprins de patrulă în timp ce lipea nişte afişe cică fără autorizaţie. Cum a fost surprins de gaborii locali asupra faptului el a fugit încercând să scape de amendă. Fiind înconjurat de oamenii legii ca în filmele cu cow-boy el nu a mai avut altă soluţie decât lupta. Conform anunţului „suspectul l-a bruscat violent pe unul dintre agenţi care în cădere s-a lovit puter-nic la cap pierzându-şi pentru câteva momente cunoştinţa, fiind necesară intervenţia SMURD”. Imediat el a fost imobilizat cu precizie şi determinare, poliţiştii reuşind astfel capturarea lui. Pentru fapta sa, infractorul lipitor de afişe riscă închisoarea pentru ultraj. „Poliţistul a primit din partea medicu-lui legist mai multe zile de îngrijire medicală, până la această dată (nr. joi) starea de sănătate aflându-se sub semnul întrebării, se mai arăta în infor-mare. Cu alte cuvinte, viaţa de poliţist local poate fi uneori periculoasă. Ca şi cea de lipitor de afişe.

Giurgea cumpără carburanţi de 27 de miliardeAdministraţia Bazinală de Apă Mureş din cadrul Administraţiei Naţionale Apele Române intenţionează să achi-ziţioneze carburanţi cu o valoare esti-mată de 2,755 milioane de lei. Instituţia condusă cu onor de Teodor Giurgea, pare o adevărată uzină la cât de multă benzină şi motorină consumă. Anul tre-cut suma a fost de câteva ori mai mică semn că deplasările Administraţiei Ba-zinale s-au cam înmulţit. Oricum nu putem să nu observăm că la licitaţia din 2010 a participat o singură firmă care bineînţeles a şi câştigat.

Brişcaru îşi face campanie pe spinarea lui PăunescuDupă ce a trecut în nefiinţă poetul Adrian Păunescu a ajuns şi subiect de campanie electorală. După ce şi-a anunţat candidatura (în sondaje) pentru primăria Târgu Mure, Cornel Brişcaru şi al său ONG.Apdo Lider vrea să construiască bustul artistului în Tudor. Mai bine zis lângă biserica ortodoxă de pe Pandurilor la care Păunescu a fost şi ctitor. Brişcaru a ob-servat în campania din 2008 că votu-rile românilor din respectivul cartier au o foarte mare importanţă aşa că vrea să-i măgulească cu a sa propunere. Numai că nu îşi dă seama că edilii pot foarte frumos să o pună în practică şi să-şi asume şi paternitatea ideii. Doar ei au toate pârghiile să o facă.

Dacă în Parlamentul Români-ei nu au reuşit mare brânză cu cererile de autonomie a Ţi-nutului Secuiesc se pare că la Bruxelles situaţia stă altfel.

Vicepreşedintele Parlamentului European, Laszlo Tökes, împreună cu colegii săi Sogor Csaba şi Iuliu Winkler va inaugura săptămâna aceasta reprezentanţa Ţinutului Secuiesc. Gestul a fost salutat şi de preşedinta CJ Mureş, Lokodi Edita care nu-l consideră deloc imoral. Asta fără un protest din partea consilierilor judeţeni prezenţi la şedinţă

După ce s-a votat ordinea de zi, la capitolul diverse a apărut şi o informare din partea preşedintelui CJ Mure, Lokodi Edita Emoke. Cu un ton puţin iritat, fără chef ea le-a adus la cunoştinţa colegilor din consiliu faptul că la Bruxelles se va face o „ambasadă” a ce-lor trei judeţe care formează practic Ţinutul Secuiesc. Într-un spaţiu aparţinând republi-cii vecine, Ungaria. Asta după ce a trecut în revistă şi faptul că regiunile de dezvoltare din România au deja asemenea reprezentanţe. Inaugurarea va avea loc la data de 1 iunie, iar în cinstea evenimentului, Laszlo Tökes şi eu-

roparlamentarii UDMR vor organiza o recepţie la Parlamentul European. Reprezentanţa va avea doi angajaţi şi va fi susţinută financiar din bugetele judeţelor Harghita şi Covasna şi din contribuţiile eurodeputaţilor UDMR. Nu şi din cel al Mureşului, fapt subliniat de Lokodi în discursul său. În plus preşedinta a susţinut beneficiile pe care respectiva iniţiativă le va aduce judeţului. Fără a menţiona totuşi în mod direct termenul care-i era pe buze: Ţinutul Secuiesc.„Consiliul Judeţean Mureş nu va trimite un om acolo, pentru ca diurna şi cazarea sunt prea mari şi bugetul nu ne permite. Vom trimite acolo doar materiale promoţionale despre cultura română, maghiară şi săsească. Este un cadou pe care judeţul nostru îl primeşte”, a declarat Lokodi.

Sogor şi Winkler mai direcţi decât LokodiÎntrebat dacă reprezentanţa va face lobby şi pentru autonomia Ţinutului Secuiesc, eu-rodeputatul UDMR Sogor Csaba a răspuns: „Bineînţeles, că va face... De ce să nu facă? E o practică europeană pe care noi nu trebuie să o aruncăm la gunoi. Dar să nu fie nimeni neliniştit, autonomia Ţinutului Secuiesc va fi votată tot în Parlamentul de la Bucureşti...”. Colegul său de partid, Iuliu Winkler nu vede nici el probleme. „Este o iniţiativă perfect legitimă, la fel ca o reprezentanţă transilvană, moldoveană sau una a Bucureştiului la Brux-elles”, a declarat şi europarlamentarul maghi-ar. El a precizat că biroul va avea rolul de a promova oportunităţile economice şi turistice din zonă, iar cele două judeţe vor fi ajutate să atragă fonduri europene.

Afişe cu sigla Ţinutului Secuiesc în staţii mureşeneSăptămânile trecute în mai multe staţii de transport în comun din judeţ au apărut afişe cu sigla Ţinutului Secuiesc. De exemplu, în

staţia din Sângeorgiu de Mureş acţibildele au fost lipite pe stâlpii de iluminat electric. Fap-tul, neobservat de autorităţi, ar putea avea legătură cu gestul europarlamentarilor români de etnie maghiară. Reprezentanţii prefecturii Mureş ne-au declarat că nu au primit nicio sesizare legată de acest aspect din partea cetăţenilor sau autorităţilor locale.

ONG-urile sar la gâtul lui LokodiDupă anunţul făcut de preşedintele CJ, Aso-ciaţia Apdo Lider a remis presei un comunicat prin care condamnă acţiunea. „În orice stat normal atunci când un demnitar promovează un astfel de proiect, profund ilegal, ar tre-bui să renunţe la mandatul pe care cetăţenii României i l-au încredinţat pentru a se pune în slujba lor şi a ţării şi nicidecum pentru a le trăda interesele. Este un gest fără precedent ca un preşedinte al Consiliului judeţean să ia decizii care încalcă prevederile Constituţiei şi care poate aduce grave atingeri integrităţii statului”, se arată în comunicat. În plus ONG-ul sancţionează şi lipsa de reacţie a autorităţilor statului. „Ne exprimăm îngrijorarea faţă de lipsa unei poziţii oficiale a reprezentantu-lui Guvernului României în judeţul Mureş, Paşcan Marius şi a vicepreşedintelui naţional al PD-L Florea Dorin faţă de această iniţiativă a preşedintelui Consiliului Judeţean Mureş. Prin lipsa de reacţie aceştia încurajează slăbirea autorităţii de stat în judeţul Mureş, cu consecinţe deosebit de grave asupra cli-matului din această zonă a ţării”, mai spune preşedintele Apdo Lider Cornel Brişcaru.

Albeta Ionescu

Ţinutul Secuiesc se înfiinţează la Bruxelles

Regiunile reprezentate la Bruxelles au, în general, legi proprii de funcţionare şi anumite grade de autonomie, diferite de la ţară la ţară. Regiunile de dezvoltare ale României, trasate printr-o lege din 1998, nu au însă personalitate juridică. Birourile care le reprezintă la Bruxelles sunt, de fapt, ale Agenţilor de Dezvoltare Regională. Judeţele Harghita, Covasna şi Mureş sunt oricum reprezentate, prin intermediul Re-giunii Centru.

Mai multe afişe cu sigla Ţinutului secuiesc au fost lipite în locuri publice din judeţ

Preşedintele CJ Mure Lokodi Edita s-a ferit să folosească denumirea de Ţinut Secuiesc

Domnilor staţi liniştiţi nu e vorba de Ţinutul Secuiesc ci de

cele trei judeţe care-l formează. Eu mi-am luat cetăţenia

maghiară aşa că ştiu ce vorbesc

Sorin Ţerbea şi Claudiu Maior nu ratează nici un meci al echipei favorito-electorale, FCM Târgu Mureş

Edilii locali, Dorin Florea şi Csegzi Sandor doi posibili adversari electorali la alegerile din anul următor

Hai mă daţi şi voi un gol

că altfel Salubriservul

vă mănâncă. Parcă vă văd

cu măturica prin oraş

Sorine mai domol că nu-i echipa ta. Tu la futsal să-ţi permiţi

din astea. Aici eu tai şi spânzur

În 2008 s-a băgat Borbely dara cum nimeni nu mă poate împiedica să ajung primar. Nimeni am zis!

Măi Şandore numai să nu te pună Scaraoschi să candidezi că se duce pe apa

sâmbetei pretenia noastră. Mai mergi gratis în America, Ungaria sau alte locaţii exotice

când mi-oi vedea ceafa

4 Anul VIII, nr. 455 | 30 mai - 5 iunie 2011

prietene drag iubirea nu-i aşa departe

„Denumirea corectă a ceea ce reflectă litera şi spiritul legii pe care eu o nu-meam a Educaţiei Naţionale este de fapt Legea Dresajului Naţional.”

Dr. Silviu Morariu, prim-vicepreşedintele

Partidului Conservator Mureş

„Noi nu suntem misogini, cu atât mai mult eu, am mers pe mâna femeilor tot timpul şi nu mi-a mers rău. Femei-le la Târgu-Mureş sunt apreciate!”

Dorin Florea, primarul municipi-ului Târgu-Mureş

„Nu mă întrebaţi ce mi-aş dori să fie nepoţii mei când vor creşte, dar aş prefera ca părinţii lor să îi înveţe cu greul şi să-i pună să muncească, ca să se poată adapta condiţiilor de viaţă de mai târziu, că nu ştim ce vremuri ne aşteaptă. Eu ca bunic cu siguranţă îi voi învăţa să aprecieze valorile naţionale.”

Vasile Gliga, deputat PSD

„Şcoala ne înalţă sufletul şi ne căleşte mintea prin valorile pe care le are.”

Dumitru Matei, inspector şcolar general

„Cea mai importantă lecţie a alegeril-or din 2008 este următoarea: să nu cedăm niciodată în faţa minciunii, hoţiei, şantajului şi agresiunii practi-cate de PDL!”

Ciprian Dobre, preşedintele PNL Mureş

“Vreau să-i liniştesc pe toţi care sunt surescitaţi şi le e teamă de mine că vin din nou în alegeri, să-i liniştesc că nu voi candida pentru Primăria municipi-ului Târgu-Mureş.”

Borbely Laszlo, ministrul Mediului şi Pădurilor din România

„La nivelul USL ne facem temele şi respectăm programul stabilit. Sondajele sunt în derulare, probabil că până pe 15 iulie ele se vor finaliza.”

Alexandru Petru Frătean, preşedintele PSD Mureş

„Am dat titlul expoziţiei „Echilibru”, pentru că în tot ceea ce trebuie să facem trebuie să existe un echilibru între frumos şi urât, între viaţă şi mo-arte.”

Ana Sălăgean, artist plastic

“La ora actuală noi aşa considerăm că nu a venit momentul să semnăm acest document, pe care în următoarele zile sau săptămâni o să îl semnăm pen-tru că, în fond, foloseşte interesului oraşului. UDMR este o organizaţie mare, care are nişte reguli, care tre-buie să fie respectate.”

Benedek Istvan, preşedintele UDMR Târgu-Mureş

“Actualul primar Florea Dorin, cu ocazia alegerilor locale din 2008 şi a alegerilor prezidenţiale din 2009, a facilitat eliber-area a aproape 5.000 de cărţi de identi-tate unor persoane, în principal de etnie romă, din judeţul Mureş, doar pentru a-şi asigura numărul necesar de voturi pentru un nou mandat de primar.”

Cornel Brişcaru, secretar executiveal PSD Mure

„Nu ţip doamna preşedintă, aşa e felul meu de a vorbi”

Teodor Giurgea, consilier judeţean PDL

Dorin Florea a dorit să omagieze gestul Ministrului Transportu-rilor de a muta calea ferată din oraş. Lucrurile nu au mers taman pe placul lui aşa că soluţia de re-zervă a găsit-o madam Ciobanu în tolba de chichiţe juridice.

O dată pe an, de obicei la începutul verii, ur-bea noastră se transformă. Timp de aproape o săptămână mureşenii cu mic cu mare serbează Zilele Oraşului. Tot aşa de vreo 15 ani încoace, jumătate de centru se închide pentru ca diverşi comercianţi să facă un ban în plus într-un timp record, mureşenii se delectează cu mici şi bere în cetatea medievală în timp ce audiază concerte, promovate pe toate gardurile, ale unor vedete de la sfârşitul anilor 80, începutul anilor 90. În cadrul acestor manifestări ale mândriei de a fi tâgumureşean, municipalitatea acordă titluri onorifice unor personalităţi locale şi nu numai. Unul dintre aceste titluri poartă denumirea de Distincţie Pro Urbe, adică în lejeră traducere, „pentru oraş”. Distincţia cu pricina se acordă, potrivit regulamentului adoptat de Consiliul Lo-cal, cetăţenilor străini care au avut o contribuţie importantă la viaţa socială, culturală, economică a municipiului. Regulamentul este destul de clar în acest sens. Cu toate acestea, Dorin Florea a ţinut neapărat să acorde această distincţie cole-gilor săi de partid Valerian Vreme şi Anca Boagiu pentru că au mâzgălit cu pixul nişte hârtii. Vreme a primit distincţia, neregulamentar, dar cu Anca Boagiu nu a mai mers. Consiliul nu a mai dorit să aprobe, consilierii au făcut gargară şi Flo-rea a renunţat. Cum edilul nostru nu se lasă cu una cu două a făcut apel la omul de încredere, secretarul municipiului Maria Cioban pentru a găsi o rezolvare. Nu de alta dar de faţă cu Boc,

Udrea, Boagiu şi toată crema portocalie a promis că o va face ProUrbe pentru că a semnat pen-tru scoaterea căii ferate din oraş. Prin urmare, miercuri 25 mai, sala de şedinţe a Consiliului Local a fost frumos decorată pentru o ceremo-nia de decernare a distincţiei ProUrbe lui Simon Berger, preşedintele Societăţii Securitech Group Inc. din New York, pentru devotamentul şi spri-jinul necondiţionat acordat mediului de afaceri şi comunităţii din Târgu-Mureş. Cu aceeaşi oca-zie a fost acordată distincţia proaspăt inventată Amicis Urbis, adică „prietenii oraşului” nu o să vă vină să credeţi cui. Ministrului Transporturi-lor, Anca Boagiu, care a strălucit prin absenţă. „Noi nu suntem misogini, cu atât mai mult eu, am mers pe mâna femeilor tot timpul şi nu mi-a mers rău. Femeile la Târgu Mureş sunt apreciate. În momentul în care vezi o femeie la o vârstă

tânără reuşeşte lucruri ce ţin de decizii este un lucru care în România la ora actuală este destul de greu. Eu regret că nu avem mai multe femei premiate. Anca Boagiu a luat o decizie istorică. Calea ferată are de acum certificat că poate fi mutată. Această cale ferată nu mai este un tabu şi autoritatea locală a putut să-şi impună un punct de vedere care a fost respectat”, a spus Dorin Florea despre motivele care au determinat acordarea disticţiei Amicis Urbis către Anca Boa-giu. Florea a mai dorit să mulţumească unei fe-mei. „Mulţumesc doamnei secretar că mi-a găsit formula juridică pentru a o onora pe această frumoasă doamnă”, a spus acesta. Regulamen-tul de acordare a distincţiei Amicis Urbis va fi probabil supus aprobării Consiliului Local la un moment dat.

Lex Tetrix

Anca Boagiu amicul urbei

De obicei, şedinţele Consiliului Ju-deţean sunt destul de disciplina-te şi scurte. Aşa a început şi şe-dinţa de joia trecută cu „doamna de fier” într-o formă de zile mari. Până la penultimul proiect de pe ordinea de zi. Spiritele au părut că încep să se încingă o dată cu proiectul privind stabilirea cri-teriilor de performanţă pentru managerul Aeroprotului Transil-vania. Fără a se reuşi. În schimb la stabilirea aceloraşi criterii pentru managerul Parcului In-dustrial tensiunile s-au transfor-mat în schimburi acide de replici şi încăpăţânări de copil răzgâiat.

La proiectul de hotărâre privind criteriile de performanţă a managerului Aeroportului, con-silierul judeţean PDL Mihail Poruţiu a propus un amendament de modificare a criteriilor stabilite iniţial în două direcţii: prima privind creşterea numărului de pasageri, iar a doua privind autofinanţarea acestuia. „Am propus la nivelul realizărilor în privinţa numărului de pasageri o creştere la un număr de 200.000 pe an. Consider că trebuie pus accentul pe creştere veniturilor proprii. Am încercat să mutăm centrul de greutate spre două criterii: creşterea numărului de pa-sageri şi creşterea gradului de autofinanţare”, a spus acesta. Propunerea făcută a fost votată, dar

tensiunile nu pot fi negate mai ales când direc-torul Aeroportului cu pricina ne declară cam aşa: „Ceea ce ştiu este legat de elementul de legalitate, în sensul în care în activitatea pentru criterii de performanţă se are la bază contractul de mandat ce izvorăşte din Ordonanţa de Urgenţă 79/2008 care este emanată în scopul de întărire a ordinii şi disciplinei financiare. În momentul de faţă, din discuţiile pe care le-am sesizat s-a abătut pe o parte legată de contractul de management. Este o altă situaţie care nu se aplică aeroportului. Cred că există câteva diluări ale sensului de bază ale zonei legislative. A apărut un amendament referi-tor la numărul de pasageri care nu este în obiectul de activitate al managerului. Dacă consilierii aşa doresc noi o să venim cu propuneri să putem să-l realizăm numai că va trebui să ni se acorde şi po-sibilitatea”, a spus Ştefan Petru Runcan, directorul R.A. Aeroportul “Transilvania” Tîrgu-Mureş. Adică, neaoş spus, se pare că numărul de pasageri nu ţine de manager, dar o să vedem ce o să facem.

Ţară, ţară vrem ostaşiAjungem apoi la omul de la Parcul Industrial care nu era la şedinţă. Ei bine, după ce subprefectul Barczi o lămureşte pe Lokodi despre motivele care stau la baza absenţei directoraşului, consi-lierul judeţean Teodor Giurgea se simte jignit: “eu propun să amânăm proiectul pentru ca vreau să-i pun domnului director două întrebări înainte de a vota”. “Domnule Giurgea am votat deja or-dinea de zi şi nu eraţi în sală la acest moment”, a spus Lokodi în replică. Şi de aici dă-i frate şi te bate în replici. Că proiectul era a doua oară pe ordinea de zi, că directorul a fost la şedinţele de comisie, că Giurgea a fost da nu a fost, dar a ple-cat o dată cu colegii de la şedinţa de comisie. Şi uite aşa vreo 30 de minute pe ceas. Lokodi îi taie microfonul lui Giurgea, Giurgea nu are nevoie de microfon. În sfârşit, trece şi acest proiect. Pfiu, mai aveam puţin şi mergeam în holul proaspăt renovat şi jucam “Ţară, ţară vrem oastaşi!”

Lex Tetrix

Copiii spun lucruri trăsnite, varianta din Consiliul Judeţean

„i-am păcălit, i-am păcălit, i-am păcălit! au crezut că renunţ eu aşa uşor? dacă nu au vrut pro urbe am făcut eu amicis urbis să-mi pot

achita toate datoriile către ăştia din bucureşti”

„aici se vorbeşte când zic eu şi cum zic eu. Jos microfonul la domnu

giurgea! Ce te crezi în curtea de la ape de te îmbufnezi aşa”

Anul VIII, nr. 455 | 30 mai - 5 iunie 2011 5apoi să le numărăm,

coane fănel!

Scandal parc vs parcareScandal mare între locatarii din Strada Secuilor Martiri din Târgu Mureş, care s-au revoltat la ideea de a rămâne fără parc şi în locul acestuia să se construiască o parcare acoperită. Deşi o parte au votat pentru parcări, câştigul de cauză l-au avut locatarii, care de ani de zile se bucură de un moment de linişte pe o bancă în parc. Reprezentanţii Primăriei Târgu Mureş au prezentat locatarilor un proiect de realizare a unei parcări acoperite, în continuarea ga-rajelor, în ideea de a stopa parcările neregulamentare pe spaţiul verde. Părerile împărţite ale locatarilor şi scandalul iscat i-a determinat pe reprezentanţii municipalităţii să renunţe, pe moment, să mai execute lucrări de reamena-jare în zonă, până ce 75% dintre locatarii Asociaţiei de pro-prietari nr.6 nu semnează un tabel prin care să îşi exprime acordul în vederea construirii parcării.

Terenul pentru construcţia spitalului de urgenţă, rămâne la CJConsiliul Judeţean Mureş nu a dat undă verde pentru a se trece terenul din proprietatea CJ Mureş în proprietatea statului în vederea construirii unui spital regional. Proi-ectul de hotărâre pentru aprobarea trecerii unui teren în suprafaţă de 81.357 mp, din imobilul situat în Târgu Mureş, str. Gheorghe Marinescu, nr.50, înscris în C.F nr.95.396/N Târgu Mureş, din domeniul public al judeţului Mureş în do-meniul public al statului în vederea construirii unui spital re-gional de urgenţă a fost retras de pe ordinea de zi a şedinţei de Consiliu Judeţean ce a avut loc joia trecută. Motivul in-vocat a fost studierea altor posibilităţi juridice de realizare.

Fără consultaţii de la medicul de familieLupta medicilor de familie cu reprezentanţii Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi Ministerul Sănătăţii nu a dat roade până în prezent, aceştia fiind invitaţi la negocieri privind reglementările prevăzute de Contractul cadru doar o singură dată şi sunt decişi ca de la 1 iunie să pună lacăt pe cabinet, sau să consulte pacienţii în regim privat. Au informat deja pacienţii, îi mai informează încă odată dacă trebuie şi ca să fie siguri că mesajul că a înţeles toată lumea au pus afişe pe uşile cabinetelor medicale.

Şi până la amenzi mai e un pasSpuneam la un moment dat că doamna Lokodi va pune amenzi pentru cei care se vor aşeza pe scaunele din Sala de Oglinzi, proaspăt retapiţate. Primul pas în această direcţie a fost făcut. Consilierii au adoptat un proiect de hotărâre prin care se reglemetează strict cine şi cum se poate folosi de spaţiile din Palat. Deocamdată nu sunt stipulate amenzi, dar până la anul la alegeri nu se ştie niciodată. Oricum Akos Mora a cerut ca instituţiile de cultură să câştige mai mult din autofinanţare, aşa că nu m-ar mira să apară un proiect cu amenzi pentru diverse.

Alo: sunt eu PicassoMai mulţi distinşi cetăţeni şi-au pus întrebarea de ce a dat UDMR înapoi de la semnarea Convenţiei pentru un can-didat comun al formaţiunilor maghiare la Primăria Târgu Mureş. Păi să vedem, chiar dacă e caniculă şi se apropie vremea în care politicienii noştri din Bucureşti pleacă în concediu, telefoanele încă funcţionează, iar sursele no-astre spun că imediat ce a apărut ştirea că vor semna, mobilul lui Benedek Istvan s-ar fi înroşit de apeluri, ba de la Borbely&Co, ba de la autohtonii prieteni din Primărie.

38 de primării din judeţul Mureş au fost verificate în 2010 de inspectorii Curţii de Conturi Mureş. Aceştia au constatat abateri grave în ceea ce priveşte modul în care administraţiile locale şi-au administrat banii pu-blici. Milioane de lei au fost cheltuite ilegal de primari. ZMS a început un serial în care va prezenta cum exe-cutivele locale încalcă legea.

Dacă credeam că în afara Târgu Mureşului lumea este mai corectă şi cinstită ne-am cam înşelat. Majoritatea primarilor din judeţ au avut probleme, descoperite de inspecţia CC Mureş.

Abateri generatoare de preju-dicii la Miercurea NirajuluiLa Miercurea Nirajului, un oraş cât o comună edilii au reuşit să facă prejudicii importante de aproximativ 300 mii de lei. „Au fost angajate şi efectuate chel-tuieli fără temei legal, din bugetul local, prin acordarea unor drepturi prevăzute în contractul colectiv de muncă cu nere-spectarea legii – drepturi acordate drep-turi acordate întregului personal din aparatul propriu al Primăriei oraşului Miercurea Nirajului, inclusiv persoanelor care ocupă funcţii de demnitate publică, reprezentând : contravaloarea mesei cal-de asigurată pentru fiecare zi lucrătoare şi sume de reprezentare pentru asigu-rarea unei ţinute decente. În valoare de 167.284 lei”, se arată în raport. În plus a existat un prejudiciu de 17.296 lei pentru “angajarea şi efectu-area unor cheltuieli neprevăzute de lege, reprezentând indemnizaţii acordate fără temei legal”, 19.850 lei pentru „efectu-area în anul 2009, de plăţi nelegale din bugetul local, constând în acordarea de tichete cadou pentru personalul didactic şi nedidactic din şcolile generale de pe raza oraşului Miercurea Nirajului”. Mai mult s-au efectuat plăţi nelegale câtre Drum Serv SA pentru o lucrare de mo-dernizare a unui drum comunal în valoare de 60 de mii de lei.

Abateri de 1 milion la Gheorghe DojaPrimăria comunei Gheorghe Doja tace şi face. Instectorii de la Curtea de Conturi au stabilit că au existat abateri în valoare de peste un milion de lei. Pe locul întâi au fost cele financiaro-contabile. Domnilor edili de la Ghe. Doja cred că aţi face bine să vă schimbaţi contabilul. Administraţia locală nu a stabilit şi înregistrat în evidenţa contabilă şi ca urmare nu a în-casat venituri proprii cuvenite bugetului local constând din impozite şi taxe locale în valoare de 65 de mii de lei. În plus Primăria a risipit banul public în timpul reparaţiei unei şcoli din zonă, prejudiciul fiind de 40 de mii de lei.. “Angajarea de cheltuieli din fonduri alocate de la buget-ul statului pentru realizarea lucrărilor de „Reparaţii capitale şi amenajări interioare la Şcoala generală Tirimia ” nejustificate prin contraprestaţii şi peste valoarea lucrărilor de investiţii contractate cu SC ATLAS MIERCUREA CIUC SRL.”, se arată în raport. Inspectorii de la CC Mureş au găsit abateri cu caracter financiar contabil în valoare de aproape jumătate de milion de lei în ceea ce priveşte proiectele de reabilitate a unor şcoli din oraş. “Înregis-trarea eronată ca active fixe corporale a lucrărilor de investiţii în curs de execuţie realizat pentru reabilitarea Şcolii generale din comuna Gheorghe Doja, în valoare totală de 312.667 lei. Neînregistrarea la active fixe corporale aparţinând domeni-ului public al comunei Gheorghe Doja, a unor lucrări de investiţii pentru reabilita-rea Şcolii generale din Tirimia, în valoare totală de 164.078 lei - valoarea activului fix nefiind majorată corespunzător cheltuie-lilor ulterioare de investiţi angajate pentru modernizarea unităţii de învăţământ “, se arată în raportul CC Mureş..

Bălăuşeri şi lipsa de evidenţăLa Bălăuşeri edilii au uitat să introducă în registrele contabile anumite cheltuieli făcute pentru investiţii în valoare de 128 mii de lei. “Neevidenţierea în contabili-tate şi ca urmare nereflectarea în bilanţul contabil încheiat la data de 31.12.2009, a obligaţiilor de plată către furnizorii de imobilizări. Neconducerea evidenţei tehnico-operative şi contabile analitice a investiţiilor în curs de execuţie - situaţie în care, la auditul efectuat nu au putut fi identificate şi verificate categoriile de cheltuieli angajate pentru fiecare obiec-tiv de investiţie în curs de execuţie şi nu au putut fi formulate concluzii cu privire

la evaluarea acestora în bilanţul contabil la 31.12.2009”, se arată în raport. În plus conducerea administraţiei locale a efectuat plăţi fără contraprestaţie, cu ti-tlul „servicii de asistenţă tehnică pentru dirigenţie de şantier” şi a unor articole de deviz care nu au fost puse în operă, sursa de finanţare fiind alocaţii de la bugetul de stat în valoare de 19.558 lei.

Adămuş şi mesele gratuitePrimarul din Adămuş a fost darnic cu proprii angajaţi. Deşi nu avea dreptul le-a oferit contravaloarea unei mese calde şi bani pentru haine. “Angaja-rea şi efectuarea unor cheltuieli fără te-mei legal prin acordarea unor drepturi băneşti salariaţilor din aparatul propriu al Primăriei comunei Sărăţeni, prevăzute în contractul colectiv de muncă cu nere-spectarea legii, reprezentând : contra-valoarea mesei calde asigurată pentru fiecare zi lucrătoare şi sume de reprezen-tare pentru asigurarea unei ţinute de-cente”, se arată în raport. Aşa că inspec-torii i-au recomandat să returneze banii cheltuiţi în acest fel. Cum? Numai el ştie.

Albeta Ionescu

Primăriile din judeţ călcate de Curtea de Conturi II

Edilul oraşului Târgu Mureş Dorin Florea, profitând de premierea cuplurile ajunse la nunta de aur, a încercat să afle cum este văzut prin ochii pensionarilor

Inspectorul general Dumitru Matei, într-o lungă contemplare a anilor de liceu.

„când eram ficior la şcoală nu aveam aşa fete aranjate şi cu fuste mini jup. norocoşi băieţii

de azi. Bată-i să-i bată!”

aţi trăit bine 50 de ani? Şi ultimii 11 ani cum v-au trecut de când sunt eu primar? ce ziceţi mai

mergem împreună un mandat?

Domnule primar eu unu vă votez că doar sunteţi singurul care ne-a băgat în seamă

după ceauşescu

Anul VIII, nr. 455 | 30 mai - 5 iunie 20116spionez, deci exist

În Sala Aula Magna de la UBB, pe 27 mai, a avut loc o serie de comunicări ştiinţifice care şi-a propus să mitrali-eze subiecte, în mare, despre război şi pace, despre cum ar fi să avem şi noi puţină inteligenţă şi să utilizăm o flotă pe care nu o mai avem sau nişte avioane care se descompun în timpul zborului, dar şi despre cum să ajungem să nu le folosim ca să n-o mierlim etc.

Scopul acestei conferinţe a fost şi unul care să scoată în prima linie tânăra armata a studenţilor ieşiţi din garnizoanele noii specializări în dome-niul studiilor de securitate, nivel de licenţă şi master, din cadrul Facultăţii de Istorie şi Filo-zofie de la UBB. Înainte de a începe maratonul soluţiilor sau perspectivelor propuse în cadrul sesiunii de comunicări, a avut loc o serie de cuvântări în spiritul securite-gouverne-fraternite, dacă e să zicem într-o franceză pocită, cuvântări ţinute de ultimul samurai Marga, noul mogulaş Dâncu, Teodor Frunzetti, căpitan de plai al Universităţii Naţionale de Apărare “Carol I”

din capitală, Gheorghe Teodoru Ştefan, Rec-torul Academiei Naţionale de Informaţii “Mi-hai Viteazul” tot din capitală, de Harry (Potter) Ginknavorian, ofiţer special american de origie română şi alţi câţiva alţii. Ca reprezentant patron al unui institut privat de studii strategice, dar şi dintr-un reflex PSD-ist de a apăsa pe trăgaci în zona puterii ac-tuale, Vasile Dâncu a declarat: “Criza încrederii în instituţii e la noi la cele mai joase cote la care a fost vreodată”, comparând criza cu simpto-mele temperaturii de care poporul, odată ce va lua o “aspirină”, nu se va putea vindeca com-plet niciodată. Interesant a fost şi îndemnul adresat de ofiţerul american Harry (Potter) Giknavorian, îndemn pe care l-a vociferat în limba română: “Bu-nica mea îmi spunea << Măi, să-nveţi carte,

să toceşti!>>”, mărturisind că viaţa de agent presupune o toceală continuă chiar după părăsirea băncilor şcolii.În cadrul sesiunii de comunicări “Guver nan ţă, Intelligence şi Securitate în secolul XXI” au fost înscrise 143 de persoane, iar lucrările au fost repartizate pe 4 secţiuni: “Guvernanţă şi Intelli-gence”, “Corupţia şi cri minalitatea organizată”, “Riscuri şi ame ninţări de securitate” şi “Securi-tate ecologică”. Era o vorbă tare populară cum că “Fereşte-mă, Doamne, de prieteni că de duşmani mă apăr singur!”, la noi cred că s-ar preta: “Fereşte-ne, Doamne, de noi înşine, că dacă nu ne dăm noi singuri în cap, slabe şanse să ne-o dea alţii!”.

Hi, I’m spy!

Conferinţă despre IQ-ul în securitate şi retardul de la guvernanţă! “domnu’ Marga, haideţi vă rog

să scurtăm discursul, că lumea se uită deja la ceas de plictiseală... Mai bine le povestim

încă o dată cum a defectat pacepa şi le propunem să votăm: a fost sau nu

trădător? e mai palpitant...

ca profesor, înţeleg m

eseria asta d

e spion...

ca pesedist, chiar am

avut colegi

care au

aplicat-o... iar ca m

ogul de presă, m

ai nou,

mi-e clar că ziar

istul e un tot u

n fel de James

Bond... Atâta că n-are o l

ecţaie în buzun

are

şi conduce un bilet

de troleu, nu un Aston

Martin...

Anul VIII, nr. 455 | 30 mai - 5 iunie 2011 7vezi ce-a păţit mişu!

Reporter: După ce aţi ocupat mai multe funcţii publice în ultima perioadă v-aţi mai cuminţit. Care este motivul?Mihai Poruţiu: Chiar am trăit în ultima perioadă un oarecare sentiment de inutilitate. Chiar nu vreau să fiu patetic dar nu am găsit o explicaţie. Oricum doar părea că am avut multe funcţii. Eu în afară de cea de consilier municipal şi consilier judeţean nu am avut.

Rep.: Dar la Casa de Asigurări de Sănătate?M.P.: Aia într-adevăr a fost o funcţie importantă. În vremea respectivă CAS avea bugetul cât Primăria Târgu Mureş şi Con-siliul Judeţean la un loc. Lăsând la o parte faptul că bugetul se stabilea aici şi nu la Bucureşti cum se face acum. Dar revenind la întrebarea iniţială chiar am senzaţia că cu cât vrei să mişti lucrurile într-un fel cu atât devin mai imobile. Să luăm exemplul din Consiliul Judeţean. Ca şi grup politic suntem cam izolaţi noi cei din PDL, adică nu luăm parte la luarea deciziilor. Evident că prin prestaţia personală mai influenţez câte un lucru cum a fost cazul cu Aeroportul din ultima şedinţă dar realmente sunt as-pecte care de multe ori le faci ca persoană.

Rep.: Până la urmă problemele vin de la partid sau de la instituţii?M.P.: În ambele apar anumiţi oameni care clamează rolul unor organisme alese, democratice dar care într-un mod real nu funcţionează cum trebuie. Lumea spune că decizia biroului poli-tic a fost aia, dar de multe ori pe birourile politice nu le întreabă nimeni. De fapt e unu’ şef acolo care hotărăşte. Dacă te apuci să cauţi în toate şedinţele nu găseşti deciziile organelor statutare luate în mod real. Oamenii aceştia nu înţeleg un singur lucru...moartea unei structuri vine de la încălcarea regulilor. Dacă luăm exemplul haitei, astăzi eşti şeful, stăpâneşti autoritar haita. Asta ţine până când poţi să o controlezi prin forţă fizică. După ce nu mai poţi, nu numai că te vor înlocui şi alunga dar e posibil să te şi sfâşie. Aşa se întâmplă şi la oameni. De multe ori vezi oa-meni care vin dintr-un sistem care luptă împotriva acestui gen de atitudine, ajung în frunte, uită pentru ce au luptat şi fac la fel ca cei dinaintea lor. Eu de aceea mă simt inutil într-o asemenea structură încercând să joci după regulile statutului sau a legii la un moment dat.

Rep.: În CJ ar trebui să aveţi pâinea şi cuţitul cu UDMR. Doar sunteţi o coaliţie nu-i aşa?M.P.: Şi teoria asta e o chestie greşită. Eu nu cred în regula cu: daţi-mi 51% ca să conduc eu. Sau cea cu: votaţi-mi partidul să fac jumătate plus unu să vă arat cum se face guvernarea. Comuniştii conduceau în felul acesta. Eu cred în democraţie şi luarea deciziilor în comun. În mod cert, ce nu construieşti cu participarea opoziţiei de astăzi nu va dura mâine. Toată lumea acceptă un anumit lucru, că astăzi eşti la putere şi ai legea de partea ta. Dar dacă mâine o să pună ştampila pe mine şi o să iau eu puterea o să răstorn tot ce au făcut ei. Aşa că eu nu cred că astăzi ar trebui să stea pâinea şi cuţitul la două partide care fac 51% în Consiliul Judeţean. Eu cred că deciziile importante ar tre-bui luate de toate partidele la comun. Evident că cineva trebuie să conducă dar nu trebuie făcut asta prin călcatul în picioare a minorităţii. Aşa că, să nu divagăm prea mult, în acest moment suntem în opoziţie în Consiliu dar nu neapărat din vina UDMR sau PNL. Avem şi noi partea noastră din vină.

Rep.: Vorbeai de minorităţi. Consiliul Local e împărţit etnic. Consilierii români într-o parte iar cei maghiari în cealaltă. În CJ nu se poate?M.P.: Să vă povestesc o experienţă din Consiliul Local când eram acolo din partea PNŢCD. Doctorul Oşan, cu care eram coleg de partid, a spus că se duce între cei de la UDMR ca să demonstreze că în Târgu Mure nu se separă etnic. Eram trei de la ţărănişti: eu, Oprişcan şi Oşan. De multe ori apăreau hotărâri la care trebuia să ne sfătuim. Dar cum Oşan era în partea cealaltă a sălii practic era imposibil. (râde) Nu puteam să strigăm acolo. Aşa că nu aş da doar conotaţia etnică a împărţirii din Consiliu. Cred că lumea se grupează pe interese şi grupuri politice.

Rep.: Se vorbeşte de dispariţia politică a UDMR. E o poveste sau chiar se va întâmpla?M.P.: În mod cert va dispărea. Din cauza decantării doctrinare. Pentru că în acest moment nu există doctrină nici în partidele româneşti nici în UDMR. La ei este o amestecătură de platforme

doctrinare. Iar cele româneşti nu au deloc. Dacă te duci în PDL mâine şi îi întrebi ce înseamnă a fi popular, 99% habar nu au să îţi spună. Dacă mergi la social-democraţi va fi la fel. La liberali dacă analizăm votul pe codul muncii situaţia e asemănătoare. Există prevederi care i-ar face fericiţi pe liberalii europeni dar la care ai noştri votează împotrivă. Asta se acceptă deoarece la noi votanţii nu gândesc doctrinar. Şi din această cauză nu îi sancţionează pe politicieni când sunt inconsecvenţi politic şi doctrinar.

Rep. De ce la alţii se poate şi la noi nu?M.P.: Doctrină înseamnă un electorat instruit care votează pe principii. Şi atunci când votanţii vor sancţiona derapajele oa-menii politici vor înţelege mesajul şi se vor comporta ca atare. Acum politicienii români sunt exact ca şi electoratul care îi alege.

Rep.: Vine campania. Ce ne pregăteşte PDL din punct de vedere financiaro-electoral? Pomeni, finanţări etc?M.P.: Eu sper că o dată şi o dată să se înceteze cu practicile acestea. Singurul lucru prin care ar putea să înceteze chestia aceasta ar fi un gest de voinţă al celor care sunt la putere. Să zică...pierdem alegerile dar încetăm cu chestia asta. Asta ar în-semna să tai fondul de rezervă de la dispoziţia guvernului, să respecţi parlamentul şi să aplici doar bugetul votat de Parla-ment. Sau poţi spune, OK în anul electoral votăm bugetul cu 66%. Mai e o problemă care o aud acum şi e foarte periculoasă. Se vorbeşte de o ordonanţă de urgenţă prin care eliminăm votul cu două treimi. Asta ar însemna să deschizi cutia Pandorei. Se va deschide un precedent extraordinar de periculos. Asta poţi să faci în America nu în România.

Rep.: Care este motivul?M.P.: Unii care sunt astăzi la putere nu pot să-şi treacă proiectele aşa uşor. Zic ei: am reuşit să-mi strâng 51% dar nu am două treimi. Şi vreau să trec prin brânză ce vreau eu, să-mi votez pomenile mele electorale. Să fac nu ştiu ce şi nu pot de opoziţie.

Rep.: Revenind la partid, mai reprezentaţi ceva în PDL Mureş?M.P.: Sunt membru acum. Mi-am dat demisia din funcţiile din partid. Am văzut de multe ori acolo că organele de con-ducere sunt demonstrative. Eu să stau într-un birou judeţean să fiu vicepreşedinte doar ca să-mi zică nevastă-mea domnu’

vicepreşedinte nu am nevoie. Eu dacă am ceva de spus pot să spun şi ca simplu membru. Nu am candidat la alegerile din filială pentru că am crezut că în urma demisiei cineva o să mă întrebe şi pe mine: mă de ce ţi-ai dat demisia, e o toană, vrei să te laşi de politică? Când acolo deloc. Eu am zis că dacă tot nu mă întreabă nimeni eu nu mă bag în seamă.

Rep.: Se zvoneşte că se va forma un nou partid popular rupt din PDL?M.P.: Eu personal mi-aş dori să continui în PDL. Eu sunt un om mai mult decât popular, eu mă încadrez într-o doctrină creştin-democrată. Asta e orientarea mea politică. Sufletul meu a rămas la PNŢCD indiferent ce s-ar spune sau ce s-ar face. Dacă acest partid s-ar revigora, îţi spun cinstit mâine dimineaţă aş fi mem-bru. Nici măcar să intre în parlament, măcar să se organizeze. Eu tocmai de asta am intrat şi în PD, e un partid popular şi te poţi manifesta cât de cât din punct de vedere al creştin-democraţiei. Repet, eu nu sunt supărat pe PDL sau pe statutul lui dar din dorinţa de a mulţumi pe toată lumea cei care l-au creat au făcut o varză. Sunt anomalii foarte mari...se încalcă funcţii şi reguli. Fiecare e şef la toţi şi subaltern la toţi. Se vede că este un statut al unui partid de la guvernare. Acum la biroul judeţean sunt patruzeci de membri, zeci de vicepreşedinţi, secretari, tot felul de comisii şi comitete.

Rep.: Se întrunesc în PDL aceste organe de conducere?M.P.: Niciuna. Nu se întruneşte nici măcar biroul politic, ce să mai vorbim de comisii. La ţărănişti era un preşedinte, un vicepreşedinte, un secretar general şi nouă membri. Atât. Nu şaptezeci de mii de comisii şi organizaţii de femei, pensionari sau altele. Cu toate astea eu nu am ceva cu statutul PDL-ului. Eu am ceva cu manifestările unora din partid. (râde) Consideră că statutul acesta e un fel de hârtie fără valoare, că el ştie ce e mai bine de făcut, că organismele sunt nişte poveşti pe care nu te poţi baza.

Rep.: De ce se acceptă astfel de manifestări în partide?M.P.: Unii au văzut anumite practici în familie. Au învăţat la şcoală proverbul: capul ce se pleacă sabia nu-l taie, au văzut că nu neapărat trebuie să ai foarte multă carte că dacă dai cu limbuţa pe unde trebuie poţi să ajungi înainte la mulţi. Şi mai ales cum sunt pedepsiţi cei care ridică capul. Eu am fost dat e xemplu în PDL. Au spus: „vezi ce a păţit Mişu dacă nu a ascul-tat”. De fapt el nu a păţit nimic, că nu i-au luat nimic lui Mişu. Dar ei le spun că o poate păţi oricine dacă nu se supune.

Rep.: Apar partide populiste datorită lipsei de credibilitate a clasei politice actuale. Au vreo şansă la alegeri?M.P.: Au cum să nu aibă. În 2000 PRM era să câştige alegerile parlamentare şi prezidenţiale cu Vadim. Asta se întâmplă dacă ţii un electorat necultivat atunci când nu mai ai să-i dai pomeni el se duce spre acela care este mai demagog ca tine. Fiecare partid când ajunge la putere nu are nici un interes să deştepte electoratul. Le place ca el să fie turmă. Nu le dă locuri de muncă pentru a fi dependenţi de stat. Le convine să i-a bugetele pub-lice şi să le dea pentru prostirea populaţiei. Să-i ţină în gulaşuri şi alte pomeni şi ajutoare sociale în loc să le creeze locuri de muncă, să investească în educaţie şi sănătate. Le e frică de vo-tantul educat şi sănătos pe care nu mai poate să-l prostească sau să-i cumpere.

Rep.: Ai fi dispus să fii sprijinit într-o eventuală candidatură de un astfel de partid?M.P.: Partidul Poporului îşi caută oameni în judeţul Mureş. Au fost oameni apropiaţi de conducerea partidului care au venit la mine şi mi-au propus. Le-am zis că nu am ce să vorbesc de nimic. Încă nu s-au organizat ca şi partid. Dar nu am nimic împotriva lor. Un partid de 12-15% care nu promovează chestii rasiste sau şovine nu trebuie scos din ecuaţie. Ca să vă răspund la întrebare, eu în 2012 am două opţiuni: ori voi aplica pentru o poziţie de prim nivel în judeţul Mureş ori nu mai fac politică. Şi pentru asta voi accepta sprijinul oricărui om sau oricărei structuri care nu promovează lu-cruri anormale, extremiste, care este recunoscută legal şi oficial. Eu tot trag nădejde că PDL-ul îmi va propune candidatura pentru postul de primar (râde). Repet...dacă nu voi accede la o funcţie importantă în 2012 mă voi retrage. Nu vreau să ajung ca unii care s-au născut talent şi au murit.

A consemnat Ionel ALBU

Poruţiu: „În 2012 am două opţiuni: ori voi aplica pentru o poziţie de prim nivel în judeţul Mureş ori nu mai fac politică”

8 Anul VIII, nr. 455 | 30 mai - 5 iunie 2011

LA TALCIOCUL DIN INIMA URBEI

Săptămâna trecută a adus mai multe eve-nimente în oraş. Zilele târgumureşene şi ballagas-urile au transformat traficul din oraş într-un infern. Târgul pe care edilii lo-cali l-au organizat în centrul oraşului a dus

la blocarea lui. Aşa că maşinile au mers cu rapiditatea unui melc sau mai bine zis au stat ore în şir sub soarele torid. Unii ar spune că a meritat chinul din cauza eveni-mentului reuşit. Alţii au spus că „talciocul”

sau „bazarul” organizat în centrul istoric ar fi o pată de ruşine pe obrazul târgu-mureşenilor. Noi nu spunem nimic, dar vă arătăm în poze.

(A.I.)

Bazarul din centrul oraşului ori sosirea

Târgumureşenii s-au îngrămădit să „admire” chiciurile expuse în centrul oraşului

Obiectele religioase au fost expuse printre haine, ochelari sau portmonee Hainele de blană nu au lipsit pe lista de oferte ale târgului

Mulţi dintre comercianţii prezenţi au expus produse achiziţionate de prin bazarurile capitalei

Sunt în centru sau la Piaţa Armatei. Că aspectul este

asemănător.

Haoleu pirandă unde ne vindem

noi tigăile. Tocmai în centru la

Târgu Mureş, oraş cultural. Eheee

Două la zece mii....care mai doreşte care mai pofteşte. Hai că e de nurcă

originală

9Anul VIII, nr. 455 | 30 mai - 5 iunie 2011

CARE MAI VINE?CARE MAI IA?

balcanismului în inima Transilvaniei

Obiecte care mai de care mai sclipitoare au fost prezente pe tarabele improvizate ad-hoc

Diferite modele de tricouri şi cămăşi au luat ochii trecătorilor prin calitatea texturii şi profunzimea culorilor

Portofele pe toate gusturile au putut fi cumpărate cu 10 lei de târgumureşeni. Problemele apar când vrei să pui ceva în ele!

Circulaţia rutieră a oraşului a fost practic paralizată de închiderea unui singur sens. Ce ne vom face când se vor închide amândouă

În centru aţi fi putut găsi ochelari Dolce Gabbana la incredibilul preţ de 15 lei per bucată

Uite draga mea din astea am

cumpărat eu când am fost în

Instambul. Numai că aici sunt la

preţ dublu

Alo alo nu-mi răspunzi la telefon, iar pe mine

mă ia cu somn.

10 Anul VIII, nr. 455 | 30 mai - 5 iunie 2011

RIDENDO CASTIGAT MORES

Prezent la Zilele Târgumureşene, Mircea Ban-iciu ne-a reamintit de muzichia de calitate din care nu a lipsit Întoarcerea la orient (Râdeţi voi, râdeţi voi vechi amici din Bizanţ, Radeţi voi dar priviţi diligenţa zace-n şanţ”). După concertul din Cetate l-am întrebat dacă sunt speranţe să scoatem cumva diligenţa numită România din şanţ. Iată ce-a ieşit.

Reporter: Unii râd, iar alţii rămân cu diligenţa-n şanţ. Cine sunt aceştia ?Mircea Baniciu: Toţi suntem cu diligenţa în şanţ, motiv pentru care râdem cu toţii. Sunt unii, persoane importante care nu râd, care sunt mult mai fericiţi decât noi. Cei care nu râd sunt cei care sunt fericiţi la ora asta, cu diligenţa în şanţ, nu a lor, ci diligenţa noastră.Rep.: Cum e cu această întoarcerea românească la orient ?M. B.: Ne îndreptăm din ce în ce mai adânc spre tot ce înseamnă orient de nu ştiu câtă vreme, ne influenţează şi ne face să nu fim toc-mai vestiţi între balcanici. E un lucru pe care îl simţim cu toţii până la urmă, şi nu doar noi, şi cei de “peste” drum. Influenţa asta balcanică a noastră este una teribilă, într-un sens bun dar şi într-un fel mai puţin bun, Simt cu atât mai mult în cazul meu cu cât locuiesc în Bucureşti, un oraş influenţat mult mai mult de turci decât Târgu Mureşul, sau Timişoara care au crescut clar sub influenţa austriacă. Chestia asta se simte şi se resimte foarte puternic. Acest lucru spune şi Întoarcerea la Orient, simt acest cân-tec ca pe unul foarte actual.Rep.: O secundă, două de fericire, de inspiraţie..... Mai ţine figura?M. B.: Secunda I şi II , ambele discuri pe care le-

am imprimat mi-au fost inspirate de o poveste a lui Petre Ispirescu, Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte. Această poveste mi s-a părut uşor since-fiction, pentru că poetul Dan Verona, când a scris versurile, a abordat această problemă a timpului, o poveste care mi s-a părut stranie de când eram copil. Mi-am dorit să fac ceva aproape de această idee. Uite că am făcut cu Dan Verona acest album, care nu ieşit întocmai cum am fi vrut noi, deoarece ne-au întrerupt cei de la Electrecord, nelăsându-ne la început să facem un dublu album cum am fi vrut. Timpul e un element care mă obsedează şi mă ţine cumva în priză, gândindu-mă la tot ce se întâmplă în prezent.Rep.: Adaptat la 2011, cum ar suna pro-misiunea din deschiderea albumului cu „Taci fătul meu dacă ieşi la lumină....”?M. B.: Ar suna mult mai bine, ar suna extraor-dinar. M-am gândit să reluăm pentru un specta-col în perioada de iarnă câteva din elementele importante ale acestor două albume, care ar fi trebuit să fie un spectacol integral, ca o replică la Cantafabule. Din păcate nu am avut suficientă forţă şi suficientă susţinere pentru a aprofunda acest subiect, care mi s-a părut grozav. Rep.: Pasărea Phoenix nu a sărit în ajutor ?M. B.: Nu am avut vreo intenţie din partea Phoenix să abordăm subiectul pentru că acolo toate lucrurile se derulează într-un singur sens. Ştiţi voi bine la ce mă refer.Rep.: De ce înainte de bau-bau, de comu-nism, relaţiile între oameni erau OK, iar acum parcă s-a înstrăinat lumea într-un hal fără de hal?M. B.: Noi eram mai prietenoşi, poate că nu aveam atâţia bani, şi nu erau aceste situaţii fi-nanciare care să genereze diferenţe, în sensul că unii au, iar alţii n-au. Din această cauză s-au

destrămat multe prietenii, familii. Plus că nu era o relaţie tocmai paşnică, noi aveam destui pe care îi uram, cărora nu le doream tocmai binele. Ştim despre cine e vorba, şi nu are rost să-i mai pomenim.Rep.: Prieteniile s-au păstrat şi după ....?M. B.: Cumva eram în opoziţie aş putea spune, şi asta ne ţinea legaţi. Când a dispărut această opoziţie faţă de bau-bau şi unii dintre noi au tre-cut dincolo, lucrurile s-au schimbat nu tocmai în bine. Îmi spunea o prietenă de-a mea că : vezi ce o să se întâmple după Revoluţie, nu te bucura prea tare, ai să vezi că nu va mai fi ca înainte. Poate vei apuca să călătoreşti, să vezi mai mult, să ai mai mulţi bani, dar nu o să mai ai atât de mulţi prieteni. Şi din păcate aşa a fost. Nu mai am prieteni ca înainte, mergeam vara la mare, iarna la munte, şi veneau după mine un cârd de timişoreni. A apărut acum nişte probleme ex-traordinare, chiar şi Phoenixul, din cauza banilor a ajuns cum a ajuns. Au apărut nişte momente absolut penibile pe care nu mi le-aş fi dorit niciodată, şi pe care nu le înţeleg.Rep.: S-a diluat fenomenul Timişoara, cel care lua amploare la revoluţie ?M. B.: Nu s-a diluat, timişorenii au rămas aproxima-tiv la fel, şi de acolo va porni din nou o nebuneală care să răstoarne actuala nebuneală, deoarece ei sunt poate mai calmi, dar asta până se răzvrătesc. Glumind puţin, ei s-au răzvrătit atunci pentru că Primul secretar al judeţului a declarat că le va golii şpaiţurile, iar bănăţeanul înghite orice, dar până la şpaiţ. Când ai umblat la şpaiţul lui, te-ai ras.Rep.: Faţă de ce se perindă pe portativ ac-tual românesc, e cineva care sună cât de cât ok ?M. B.: Îmi place mult Taxi, Andrieş şi mulţi alţii. În ce priveşte numele noi, în cazul meu cel puţin,

nu întotdeauna la spectacolele la care am fost am văzut ceea ce mi-aş fi dorit. Nu sunt un tip pretenţios dar nu am auzit până acum pe cineva care să-l depăşească pe Andrieş, pe Alifantis, pe Vintilă, ca imaginaţie, ca texte frumoase. Rep.: Unde se face diferenţa între tinerii de atunci şi cei de acum ?M. B.: Noi am apucat o şcoală bună, o literatură de calitate. Am fost obligaţi să citim, să pătrundem în tainele unor lucruri pe care nu le-am fi avut dacă nu aveam acest mod de a vedea lucrurile prin imaginaţia noastră. Asta a fost o chestie extraordinară, pentru că nu aveam acces la televiziune şi ne-am apucat să vorbim, să citim, să scriem poezie. Lucrurile s-au direcţionat energetic către cu totul alte direcţii faţă de cele din ziua de azi când vedem doar o interes către apucături deloc sănătoase. Rep.: Ce urmează după „Să trăiţi bine” ?M. B.: Greu de răspuns. Cred că „Aveţi grijă”, dar asta nu îndreptată înspre noi ci înspre ei.

A consemnat Alin ZAHARIE

Mircea Baniciu, preţ de o seară frumoasă la Târgu Mureş

“Toţi suntem cu diligenţa în şanţ, motiv pentru care râdem cu toţii”

Renegat de pilotul Păsării Phoenix, Mir-cea Baniciu a găsit soluţia ieşirii din criză

Principele Radu le-a explicat cum stă treaba cu regalitatea mureşenilor Lokodi Edita Emoke şi Cornel Sigmirean

Viceprimarul Claudiu Maior nu a scăpat ocazia de a se afişa alături de noul miss al Târgu Mureşului Laura Crisan

Poate nu-i exact deco-rul, poate-mpărăţia-i tristă, însă plină de umor. Hai să tragem

zdrang zăvorul realita-tea nu există, Noapte buna tuturor, Doam-

nelor şi domnilor

Edita dacă ajung eu rege vă fac şi ţinut unguresc nu numai secuiesc. Că regali-tatea este multiculturală. Iar eu sunt la bază actor. Pe mine nu

m-a dus capul să mă însor cu o

principesă. Eram acum un fel de prinţ

Doamne ce frumoasă mai eşti măi fată. Păcat că eşti minoră

iar eu însurat. Că altfel.....

Da ce bine arătaţi domnu-le viceprimar. Mergeţi la sală

cumva?

Anul VIII, nr. 455 | 30 mai - 5 iunie 2011 11BOC SĂ FII,

TALENT SĂ AI!

Dacă unele doamne de vârsta cucoanei Udrea se încumetă să-şi facă bloguri, vizitându-le, vom putea învăţa din vas-ta lor experienţă cuminte de viaţă, cum să faci un cozonac de Paşte, o sarma de Crăciun, o ciorbă de luni până lunea următoare şi tot aşa. Pe blo-gul cucoanei Elenei Udrea, în schimb, cei interesaţi pot găsi cele mai diverse reţete de via-ţă, de la cum să te faci de râs, până la “Cum să te faci remar-cat dacă nu ai talent”, o “Vari-aţiune pe tema cum să te faci remarcat când un te bagă ni-meni în seamă.”

Tactica politică a lui tanti Elena Udrea e cea de a se victimiza încoronându-se, dar nu ori-cum, ci chiar aşezându-şi pe cap coaroana cu spini împletită de fariseii PSD-işti sau PNL-işti sau opozanţi pur şi simplu. La viaţa ei, Ele-nei i s-a creat ocazia de neratat de a se flata trecându-se în postura lui Lady Di, deşi singu-rul punct pe care cele două personalităţi l-ar putea avea în comun nu ar putea fi altul decât nuanţa vopselei de păr. Dacă prinţesei Diana i s-a făcut o marcă de ciocolată cu numele ei,

gumă de mestecat, şampon pentru pisici sau mai ştiu eu ce (cine nu-şi aminteşte de perioa-da de explozie a produseor Lady Di de pe piaţa românească şi nu numai, imediat cum prinţesa a plecat pe alte meleaguri?), Elenei noastre, tot un fel de prinţesă-Cenuşăreasă cu doi pantofi sau Cruelă a politicii româneşti, cică, după propriile-i cuvinte i s-ar fi făcut chiar păpuşi, în timp ce numele lui Băsescu ar fi apărut pe prăjituri, iar numele lui Boc pe mezeluri.

Păpuşa...Să facem cu toţii un exerciţiu de imaginaţie şi să ne închipuim cum ar arăta o păpuşă Elena Udrea. Aceasta totuşi nu precizează ce tip de păpuşă, iar eu, personal, fără să mă implic în fanteziile altora cu păpuşi gonflabile marca chinezească Udrea, nu mi-aş putea imagina decât o păpuşă voodoo. Cât despre salamul Boc… mi s-a tăiat pofta de mâncare. Ce-ar putea fi decât un salam de post, din soia sau ciuperci? Prăjitura lui Băsescu, în schimb, îmi creează o constipaţie a imaginaţiei pentru că nu pot nicicum să-mi imaginez un des-ert acru sau sărat.Alt exemplu pe care îl aduce în discuţie Udrea pe lângă lista de mai sus a produselor fabricate poate chiar în bucătăria PDL-ului, este piesa de teatru “Blonda, chiorul şi piticul”, interzisă sau cenzurată în primă fază, fapt pe care Udrea se dă a-l condamna pe propriul blog, poate mergând pe principiul că şi publicitatea negativă e publicitate. “Actele de cultură, chiar şi cele îndoielnice din punct de vedere axiolog-ic, nu trebuie să fie supuse cenzurii. Românii au făcut sacrificii foarte mari ca libertatea de exprimare şi creaţie să fie asigurate. Practicile lui Dumitru Popescu << Dumnezeu>> nu au ce căuta într-o societate democratică. Iată de ce

blocarea piesei de teatru << Blonda, chiorul şi piticul>> este nu numai o greşeală, ci şi un atac la adresa libertăţii de creaţie. Şi ea trebuie condamnată ca atare. Astfel de idei nu ne fac bine şi nu ne ajută să progresăm ca societate şi naţiune.”, a scris condeiul muiat în salivă democratică al blondei. Cică tot scandalul ăsta în care a fost im-plicat piesa de teatru, ar fi fost iscat de di-rectoarea Sălii Dalles, Iustina Cornel, care, după afirmaţiile regizorului piesei, Ştefanis Lupu, i-ar fi impus să-şi cenzureze titlul. Conform Mediafax, aceasta a precizat că de fapt obscenităţile piesei impuneau a fi ciz-elate. “Asta nu înseamnă însă că asistăm la un act de cultură de înaltă ţinută. Asta nu înseamnă că aceasta este calea de urmat. Eu cred că doar cei fără talent au nevoie astfel de oportunităţi pentru a se afirma. Este, de multe ori, drumul facil al oamenilor care nu au reuşit să se impună altfel.”, a mai bâiguit criticul de artă Eena Udrea.Nu m-ar mira să nu mintă directoarea, iar piesa să fie una în genul celor care imploră prostituat prin limbaj lumea să vină la teat-ru. Nu m-ar mira însă nici ca directoarea să fi făcut un gest gratuit pentru putere, din puterea obişnuinţei, rămasă de dinainte de ’89, în genul aceluia în care directoarea unei grădiniţe de la noi, din Cluj-Napoca, l-a întâmpinat pe Apostu cu imnul partidului dan-sat de copilaşi.Bineînţeles că jurnaliştii nu puteau fi uitaţi de îmbrăţişările de cuvinte fierbinţi ale doamnei Udrea, pe ei acuzându-i că “Aceeaşi practică nu tocmai elevată o veţi găsi şi la jurnaliştii mediocri care au aflat că dacă pun Băsescu, Udrea sau Boc în titlu şi ne trag un perdaf de înjurături în corpul de text au şi reuşit un act

de presă ieşit din comun ca valoare.”.Orice-ar fi, piesa de teatru “Blonda, chiorul şi piticul” n-ar putea egala prestaţia politico-teatrală a celor trei nume prezente şi în titlu, mai ales dacă ne amintim cum a plâns la fix Băsescu la congersul PDL-ului pentru alegerile şefului de partid, sau dacă ne amintim cum Elena Udrea îşi pudrează vocea şi cuvintele la fiecare declaraţie şi gafă politică.

Barbie Udrea

În viziunea Elenei Udrea, românii au talent… pe seama ei

Hai, nu mai fi supărat

Emile pe faza aia cu piesa de

teatru! N-ai de ce... Era adevărat:

eu mi-s blondă, tu eşti pitic iar

şefu’ chior că n

u vede de atâţia

ani lucrurile astea

...

12 Anul VIII, nr. 455 | 30 mai - 5 iunie 2011

bolnav reciclat de unică folosinţă

Şi chipurile, ca o coincidenţă sau nu, bomba a venit odată cu numirea Spitalului judeţean de Urgenţă Târgu Mureş în categoria I de către Ministerul Sănătăţii. Doar spitalul are clienţi nu numai din judeţul Mureş, cel puţin 30 la sută dintre ei provenind din toate colţurile ţării. Care au auzit că aici se face medicină de performanţă, mai nou cu materiale sanitare de unică folosinţă, refolosite. Bine, pe asta nu o mai ştiau. Dar i-a anunţat printr-o conferinţă de presă profesorul Benedek Imre, şeful Clinicii de Cardiologie Intervenţională din cadrul Spita-lului Clinic Judeţean Mureş, că, din lipsă de materiale sanitare, fonduri şi altele, bolnavilor cardiaci, ca să nu moară de inimă pe targă, li se încearcă salvarea vieţii cu materiale sani-tare de unică folosinţă, refolosite. Susnumitul a amintit de cateter care: ”e de zece ori refolosit, resterilizat pentru că nu asigură Ministerul Sănătăţii şi administraţia (spitalului înţelegem noi) necesarul de materiale”.

Vinovaţii vor plătiNumai că teoria medicului şef care, practic s-a

autodenunţat, nu e susţinută de conducerea spitalului, din motive neştiute. Doar gura lu-mii medicale spune că mai sunt secţii unde se practică resterilizarea materialelor sanitare de unică folosinţă şi ştim că fum fără foc nu iese. Însă conducerea a asigurat presa că există materiale sanitare suficiente pentru ca activi-tatea medicală să nu fie perturbată şi, ca să nu bată la ochi, a ţinut sus şi tare că vor face investigaţii. „Nimeni din conducerea spitalului nu i-a cerut domnului profesor Benedek să refolosească materiale folosite. Cu siguranţă că în momentul în care, şi dacă, s-a făcut acest lucru, vom vedea de ce anume a făcut aceste proceduri, va suporta consecinţele dacă se dovedeşte că este adevărat. Din datele pe care le avem există materiale pentru a se pu-tea desfăşura acolo o activitate medicală. Iar la celelalte secţii nu avem ce să investigăm, pentru că nu avem cunoştinţe de aşa ceva”, a declarat Lavinia Cosma, purtătoarea de cuvânt a unităţii medicale.

Resterilizarea este ilegalăPe lângă faptul că este aberant medical ca materialele de unică folosinţă să fie refolosite, există legislaţie care interzice acest lucru. Iată de exemplu Ordinul nr. 261 din 6 februarie 2007 pentru aprobarea Normelor tehnice pri-vind curăţarea, dezinfecţia şi sterilizarea în unităţile sanitare, la capitolul IV, Sterilizarea, articolul 47 precizează că “Este interzisă repro-cesarea în vederea reutilizării a dispozitivelor şi materialelor de unică folosinţă”. Doar ştim să legile sunt făcute pentru a fi încălcate. Nu contează cum şi în ce împrejurări.

Cardiacii, internaţi ca sardinele în cutieTot aici, la Clinica de Cardiologie, imaginile

văzute ne-au cam speriat sau ne-au adus aminte de documentarele de război când soldaţii răniţi erau cazaţi la grămadă într-o cameră de spital. Zeci de bolnavi cardiaci erau internaţi câte opt sau nouă într-un salon, sufocaţi de căldura de afară şi de înghesuiala dinăuntru, în condiţiile în care ar trebui să fie cazaţi doar şase pacienţi. Paturile erau în-ghesuite una în alta încât sărmanii oameni îşi făceau cruce şi spuneau bogdaproste că pot să se dea jos din patul de spital omeneşte, nu să sară peste grilajul de la capătul patului. Cei care au cotizat o viaţă întreagă la CAS primesc cadou din partea statului un loc în spital, pe un pat improvizat pe culoarul din mijlocul sa-lonului. Măcar ei sunt internaţi în saloanele de la cardiologie, pentru că alţi colegi de-ai lor, de aceeaşi suferinţă, au fost primiţi în salonul de

la Medicină Internă. E bine şi aşa decât să fie deja internaţi de dimineaţa de la opt şi să fie puşi să aştepte, la coadă, pe holuri ca la hip-ermarket, până se eliberează un pat. Şi de astă dată medicul şef dă vina pe sistem, pe Minis-terul Sănătăţii, pe conducerea spitalului, că nu are suficiente locuri unde să-şi pună bolnavii. Şi iarăşi vin cei din conducere şi spun că de fapt e de vină proasta gestiune de pe secţie. Dacă medicul şef ştie că are saloanele arhipline, păi să facă reprogramări pentru cronici. Pentru că urgenţele au prioritate. Şi atunci rămâne să ne întrebăm cine are dreptate, pentru că mare parte dintre bolnavii internaţi nu prea arătau a urgenţe, iar dacă mai şi sunt puşi să aştepte cu orele pe holul spitalului înseamnă că s-a inven-tat urgenţa în mod de aşteptare.

Nicoleta Mare

Bolnav de inimă, cazat ca în conservă şi operat cu cateter refolositAdevăruri şocante care au dezvăluit până unde a adus sărăcia medicina mureşeană. Dacă sunt într-adevăr adevăruri sau stagnează doar la ni-velul de ficţiune. Nici nu ne-a venit să credem că într-un spital ca cel din Târgu Mureş, calitatea actului medi-cal ar putea fi afectată de lipsa de materiale sanitare necesare pentru intervenţiile chirurgicale.

Să fii bolnav în România în-seamnă că eşti condamnat la moarte sigură, fără posibilita-tea de a lupta împotriva bolii. Mai ales când ai o boală cronică şi statul te lasă fără bani, de nu-ţi mai poţi primi medicamente-le gratuite. Nu mai e o noutate când afli că iarăşi s-au terminat banii la Casa de Asigurări de Să-nătate Mureş, doar că cei care au de suferit sunt bolnavii.

Aşa s-a întâmplat şi la Programul naţional de diabet zaharat. Săptămâna trecută s-au terminat fondurile alocate de stat decontării antidiabeticelor orale, insulinei şi tratamen-tului mixt. Ca atare, farmaciile au avut două variante: să fluiere a pagubă şi să elibereze reţete gratuite, sau să stea cuminţi în banca lor. Pentru că reţetele eliberate în perioada în care nu există prevedere bugetară nu sunt re-cunoscute de Casa de Asigurări, prin urmare nu sunt nici decontate şi farmacia se pomeneşte cu o gaură financiară. Doar au eliberat pe propria răspundere, trăind cu speranţa că le vor fi decontate, sau cu satisfacţia că nu au lăsat bolnavii cu ochii în soare. Anul trecut farmaciştii mureşeni au eliberat medicamente pe programe naţionale în valoare de 14 mil-ioane de lei, care nu au fost încă recunoscute de CNAS şi, şi în ziua de astăzi stau în sertarele farmaciei. Astfel, bolnavii dacă nu au altceva mai bun de făcut se pot plimba pe la fiecare farmacie din oraş, sau judeţ, după preferinţă, să vadă unde se mai eliberează reţete gratuite,

doar nu vor scoate din buzunar peste 300 lei cât costă cele mai ieftine leacuri. Conducerea Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Mureş a subliniat că s-a făcut o suplimentare a fon-durilor către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, în prezent fiind în aşteptarea unei rectificări bugetare, care ar putea ajunge doar în luna iunie sau august. Culmea e că se ştia încă din luna aprilie că prevederea bugetară pentru programul de diabet va ajunge până în luna mai. Dar aşa e sistemul românesc, lent şi greu de descifrat, cu piedici şi momeli, în timp ce boala se instalează mai ceva ca la ea acasă. Mai pe înţeles bolnavul e lăsa să moară dacă nu scoate bani din buzunar, în condiţiile în care ani de zile a cotizat la contribuţiile de sănătate bani care se regăsesc astăzi în afacerile clan-destine ale guvernanţilor.

Nicoleta Mare

Să fii bolnav în România, o afacere proastă în secolul XXI

„uite la ce mi-au folosit

anii în care am dat bani

la stat. nici măcar loc în

spital nu am”

eliberaţi medicamentele acestea gratuit?

doamnă dragă, pentru diabetici eliberăm doar

cu plată

13Anul VIII, nr. 455 | 30 mai - 5 iunie 2011

file de arhivă

În 1956, Rozalia Mureşan avea 21 de ani şi lucra la Băile Sărate din Sângeorgiu de Mureş. În cei 18 ani petrecuţi acolo, a avut ocazia să cunoască oameni importanţi şi interesanţi. Fo-arte puţini dintre cei care frecventaseră Băile până în 1950, le-au mai frecventat şi după aceea. Vremea lor trecuse. Alţi oameni, cu alte maniere, le luaseră locul. Cei mai mulţi dintre noii veniţi făceau parte din “burghezia roşie”, cea care preluase puterea în România. Atunci şi acolo, Rozalia Mureşan a cunoscut-o pe “do-amna de fier” a politicii româneşti, Ana Pauker. Nu mai era personajul important care fusese până în 1952. Epurată din aparatul de partid şi de stat, marginalizată şi măcinată de cancer,

“tovarăşa” Ana, era în 1956 doar o prezenţă ştearsă la Sângeorgiu de Mureş. O femeie bolnavă care-şi consuma discret ultimii ani de viaţă. Nu mai avea nimic din aerul sumbru de altădată. Era doar o anonimă de care puţini îşi mai aduceau aminte. Sau de care poate nu mai vroiau să-şi amintească. Timpul ei trecuse...

Un copil conceput la Paris şi născut la... MoscovaHannah Robinsohn, pe numele ei real (13 fe-bruarie 1893 - 14 iunie 1960), cea care avea să intre în istoria postbelică a României sub numele de Ana Pauker, s-a născut la Codăeşti, judeţul Vaslui, într-o familie de evrei săraci. Bu-nicul ei a fost un cunoscut rabin din zonă. În timp ce fratele ei mai mic, Zalman, a devenit sionist, din 1915 ea s-a orientat spre socialism. Arestată în 1922 împreună cu soţul ei, Marcel Pauker, pentru activităţi politice, după elibe-rarea din închisoare au plecat în exil in Elveţia. De acolo, au plecat apoi în Franţa, unde ea a devenit instructor al Cominternului, moment în care s-a implicat în mişcarea comunistă din Balcani. A avut patru copii, despre cel de-al pa-trulea ştiindu-se însă mai puţine lucruri. Este vorba de Maria (Maşa), ce a fost concepută cu Eugen (Egon) Fried. Tatăl Mariei, Eugen Fried, era slovac ca loc de naştere, dar evreu ca et-nie, crescut, format şi educat însă în cultura maghiară. Fried a ajuns instructor principal al Cominternului pentru Franţa, el fiind omul

care împreună cu Maurice Thorez, au creat Frontul Popular în Franţa, organizaţie politică stipendiată masiv de către URSS. Ana Pauker fusese trimisă în Franţa ca adjunctă a lui Fried. Acolo a fost concepută Maşa, dar aceasta s-a născut la Moscova. În 1935, înainte de a se în-toarce (clandestin ) în România (şi apoi arestată până în 1941), Ana Pauker a cerut ca cei 2 copii în viaţă, Vlad şi Tatiana - căci primul îi murise

- să rămână la Ivanovo, în URSS, iar Maşa să se întoarcă la Paris, cu Aurore, soţia lui Thorez, urmând ca acolo să-l întâlnească pe tatăl ei. Ul-terior, în 1941, Thorez a divorţat, iar Aurore s-a căsătorit cu Eugen (Egon) Fried. Maria (Maşa) a rămas la Paris si a fost crescută alături de băiatul lui Maurice Thorez. După 1945, Maşa şi-a vizitat mama naturală la Bucureşti.

„Doamna de fier” a politicii româneşti...În anul 1935, Ana Pauker a fost din nou arestată şi judecată împreună cu alţi conducători ai Par-tidului Comunist, între care Alexandru Moghioroş şi Alexandru Drăghici, fiind condamnaţi la câte 10 ani de închisoare. În luna mai 1941, înainte de a-i expira pedeapsa, a fost schimbată cu un român, deţinut de autorităţile sovietice în urma ocupării Basarabiei, în 1940. La Moscova, Ana

Pauker a devenit şefa grupului de comunişti români exilaţi, cunoscut ulterior sub denumirea de “fracţiunea moscovită”. Ana Pauker s-a reîn-tors în România, în 1944, după ce Armata Roşie a “eliberat” ţara. În 1947 a fost numită ministru de externe. Acuzată de “cosmopolitism”, a fost arestată şi supusă unui şir de interogatorii (fe-bruarie-aprilie 1953), cu scopul de a fi judecată şi condamnată, dar după moartea lui Stalin, a fost eliberată şi i s-a impus arest la domiciliu. Anterior, în vara anului 1952, a fost arestat şi fratele ei, Zalman, care era melamed (învăţător) la cursurile de Thalmud-Thora. Prin această acţiune coordonată de Dej, se încerca implica-rea unora dintre cei care făceau parte din cercu-rile Comunităţii evreieşti, inclusiv a rabinului-şef, dr. Moses Rosen. Ana Pauker a fost eliberată în aprilie 1954, la intervenţiile unor conducători ai URSS, precum Molotov, protectorul ei, şi ale mareşalului Kliment Voroşilov, care ocupa funcţia onorifică de preşedinte al Prezidiului Suprem al URSS. În ultimii săi ani de viaţă, Ana Pauker a lucrat ca traducător de limba franceză şi limba germană pentru Editura Politică.

Şi pacienta de la Sângeorgiu de Mureş Cândva, Băile Sărate din Sângeorgiu de Mureş

erau foarte căutate şi animate. Este drept că după 1950 au devenit accesibile şi oamenilor de rând. Activiştii de partid importanţi aveau însă camerele lor rezervate şi un tratament aparte. Mulţi dintre cei foarte importanţi veneau chiar şi cu câte un medic balneoclimatolog, deşi Băile aveau încadrat în schema de personal un astfel de medic. “Timp de aproape două săptămâni, în vara anului 1956, ne-a relatat Rozalia Mureşan, Ana Pauker a stat la Băile Sărate. Eu nu ştiam cine este. Mi-a spus mama care lucra şi ea acolo, că este o “tovarăşă” foarte importantă, de la Bucureşti. Era singură, îi plăcea să stea retrasă şi zilnic, de la ora 11.00 - 12.00 făcea băi. Doar cu mama - iar cu mine în câteva ocazii - stătea de vorba. Am mai văzut-o discutand de câte-va ori cu primarul de atunci, din Târgu-Mureş, Soos Iosif, care venea să se intereseze de felul în care se desfăşoară activităţile în Băi. El îşi adu-cea şi soţia, dar Ana Pauker n-a stat niciodată de vorbă cu ea. Evita pur şi simplu oamenii”. Vorbind despre Ana Pauker, Rozalia Mureşan a continuat: “Purta părul tuns scurt şi întotdeau-na peste urechi. Mult mai târziu am auzit că-l purta astfel din cauza că i-ar fi lipsit o ureche, dar nu cred că era adevărat. Eu vroiam să devin croitoreasă şi ea aflând de la mama acest lucru, a încercat să mă ajute. Într-o zi a venit cu mine, la Târgu- Mureş, la Forţele de Muncă, pentru a interveni să fiu angajată croitoreasă la Fab-rica de textile. Oamenii de acolo, ştiau cine fus-ese cândva. I-au promis că mă angajează, dar după ce ea a plecat nu m-a mai băgat nimeni în seamă. Nu mai era o persoană importantă, dar eu nu aveam de unde să ştiu atunci acest lucru...”. “Eu şi mama, ne-a mai relatat Rozalia Muresean, îi spuneam doamna, dar ea nu ne-a corectat niciodată şi nu ne-a cerut să-i spunem tovarăşă. Vorbea rar şi apăsat şi se vedea pe ea că o macină boala şi suferea. Eu, vă spun sincer, nu părea o femeie rea, aşa cum am auzit mult mai târziu vorbindu-se despre ea”. Într-adevăr, la vremea aceea, Rozalia Mureşan nu avea de unde să ştie că aproape toate hotărârile impor-tante privind “destinul roşu” al României până în 1952, au fost luate şi cu votul acestei femei.

Nicolae BALINT

„Doamna de fier” a politicii româneşti,

Ana Pauker, la Băile Sărate din Sângeorgiu de Mureş

Nu, nu vă gândiţi la ce mă gândesc şi eu! Din contră, este vorba de o gaură, dar nu cea din bugetul ţărişoarei ăsteia, ci aceea din zona de baştină a premierului, Răchiţele. Mai precis vorbim de Peştera Humpleu, un impresion-ant sistem carstic aflat pe teritoriul Parcului Naţional Munţii Apuseni, declarat în 1994 Mon-ument al Naturii.

De ceva timp, speologii români se chinuie ia toate măsurile (la propriu) pentru a demonstra cu acte, nu vorbe, că această peşteră e cea mai lungă din România, cu mult peste arhicunos-cuta Peştera Urşilor sau Peştera Vântului din Bihor, care, în acest moment deţine recordul cu 50 de km. Conform declaraţiilor speologilor, lungimea Peşterei Humpleu ar fi undeva în-tre 80 şi 100 de km, în fiecare an aceştia ex-plorând kilometri de noi şi noi zone virgine, probabil ultimele din Cluj, care nu au făcut insolaţie de la lumina Soarelui şi nici cunoştinţă cu mâna dibace a omului. De asemenea, în in-teriorul peşterii şerpuieşte spectaculos un râu cu apă rece, al cărui debit este de peste 300 l/s, foarte bogat în substanţe minerale şi care, exact, este la fel de virgin. Asta până când vre-unui întreprinzător local i se va năzări ideea să

capteze sursa, s-o bage în 2 peturi şi să ne-o vândă nouă, iubitorilor de natură. Mai mult, această peşteră se poate lăuda cu ceva unic pentru peşterile mioritice: deţine cea mai mare sală din ţară (Camera Giganţilor) de 750 metri lungime, 111 lăţime şi 15 înălţime, numa bună pentru viitorul congres naţional al PDL în care vor putea intra chiar şi cei mai cu greutate membrii cotizanţi. Dacă tot e ciocoiul vechi şi nou din fruntea partidului mamă, după ce se va retrage obligat de bună-voie din jilţul de premier, d-nul Boc va putea organiza aici întâlnirile cu argaţii săi, întâlniri la care vor putea participa şi consătenii săi. Şedinţele vor păstra ceva din preistoricitatea obiceiurilor homo sapi-ens care îşi duceau cea mai mare parte a vieţii în peşteră şi, în care, un auto proclamat şef de trib se strângea în mijlocul asistenţei, căreia îi împărtăşea, prin semne şi onomatopee, diverse aspecte şi sfaturi de viaţă, după care, la sfârşit, se încingea o mică petrecere dansantă, plină de voie bună. Cam ca şi în zilele noastre, exceptând faptul că în acele vremuri, în faţa peşterii nu se găseau parcate X5-uri şi Q7-are şi nici nu se ma-tolea nimeni pentru a se da în spectacol în faţa paparaţilor din tufişuri.

Cave Man

Sucursala de Distribuţie a Energiei Electrice MureşCentrul de Exploatare MT si JT Ludus tel. 0265-411771,

Reghin tel. 0265-511.129Targu Mures tel. 0265- 205877

Call Center Distributie: TelVerde – 0800-801-929

Vă aducem la cunoştinţă că, se va întrerupe alimentarea cu energie electrică, pentru efectuarea unor lucrări in instalatiile electrice, in localitatile:

Luni 30.05.2011• SARMASEL GARA, intre orele 09:00- 15:00 , strazile: Trandafirilor, Republicii• TARGU MURES, intre orele 08:00- 15:00 , strazile: Dealului, Sudului, Gh.Doja( nr.:199- 209), Toamnei, Sapei, Rozmarinului( nr.: 52,54,56,58), D. Cantemir, Ep. Ioan Bob.

• MIERCUREA NIRAJULUI, intre orele 11:00- 12:00, sat. SantAndrei

Marti 31.05.2011 • FARAGAU, între orele: 08:00-16:00 ( partea din centru spre Cluj si spre Reghin)• HAGAU, RACIU, intre orele 09:00- 17:00

Ne cerem scuze pentru eventualele neplăceri cauzate de aceste întreruperi şi vă mulţumim pentru înţelegere.

*Intreruperile programate pot fi vizualizate si pe www.electricats.roConducerea S.D.E.E. Mureş

Boc o are mai mare

Auzi, Vasile? Nu fi supărat că nu ai ieşit tu, că data viitoare facem congresul în sala mare din Peştera Humpleu, lângă

Răchiţele… Să vezi acolo ce ecou o să aibă tunetele tale la adresa partidului care te-a

făcut băiat de băiat!

Puternicii anilor 50. Fotografie de grup: Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ana Pauker, Vasile Laslo şi Teohari Georgescu

Anul VIII, nr. 455 | 30 mai - 5 iunie 201114laa-la-la-la-la-la-la...

Oferte turistice - avion, autocar, individual cazare cu masă sau fără masă

• Charter avion PALMA DE MALLORCA cu plecare din Târg –Mureş, în zilele de 21 si 28 august 2011• Charter avion ANTALYA cu plecare din Târgu - Mureş în fiecare zi de luni, începând cu 13 iunie până la 26 sept 2011 • Charter avion Bodrum, Kusadasi şi Marmaris – Turcia cu plecare din Cluj în fiecare zi de luni, începând cu 5 , până la 26 sept 2011• Charter avion Muntenegru şi Croaţia, cu plecări din Bucureşti în fiecare zi de joi, începând cu 16 iunie, până la 15 sept 2011• Plecări din Târgu –Mureş cu avionul la următoarele destinaţii: Barcelona, Budapesta, Dortmund- Germania, Forli- Italia, Londra, Luton, Madrid, Milano, Bergano, Paris Beauvais, Roma – Fiumicino

Vă oferim bilete de avion on-line

Str. Bolyai 28,Tel: 0265-210610, 0757-63.13.28, 0736-38.23.38,e-mail europolistravel@yahoo.com, web-site: www.europolistravel.com.

S.C. AMECO RENEWABLE ENERGY S.R.L.

Romania, Jud. HARGHITA,537130 JOSENI,

Str. Principală, Nr. 1Tel / Fax: 0266-363.457

AMECO RENEWABLE ENERGY S.R.L. Fabrică de peleţi şi brichete, cu sediul în comuna Joseni,

judeţul Harghita, caută furnizori de lemn industrial (de răşinoase), tocătură şi rumeguş.

Aşteptăm oferte la adresa noastră de e-mail : info@ameco.ro sau

la nr.de tel. 0749160783

De când a fost plămădită de preacuratele mâini ale A Toate Făcătorului şi trimisă pe lume, păsări-ca face tot ce poate ea ca să rămână neobservată. Păsărica e din fire sfioasă. Numai că sfiala ei stâr-neşte privirile mai abitir decât îndrăznelile aro-gantului nas, bunăoară, care face ce face şi, cu un simţ perfect al compromisului, tot între ochi nime-reşte. Pe când se retrage ea între picioare – loc de taină pe unde-şi face veleat ursuzul şi nepopularul dătător de vânturi – sperând să i se piardă urma, tocmai se pomeneşte că trimite bunul Dumnezeu o vântoasă, ridică fustele în cap şi, iat-o!, micuţa cu capşonul ei golaş tremurând descoperită.

Păsărica se-mbujorează şi se fâstâceşte. Păsăricii îi crapă obra-zul de ruşine dacă o priveşti fix. Nu e deprinsă cu flirtul, nu ştie ce să spună şi cum să-ţi întoarcă vorba. Păsăricii îi vine mai la-ndemână să tacă. Însă tocmai tăcerea ei atrage atenţia pentru că unde e multă tăcere e şi mult mister şi, oricum o sucim şi-nvârtim, misterul fascinează. Câteodată poate chiar să te scoată din minţi. Oricât de misterioasă, odată ce ai descoperit-o şi vede că n-are încotro, de-acum e la mâna ta, păsărica prinde curaj, se-nvolburează şi devine tot mai zglobie. Cheful de joacă, arta conversaţiei, răsfăţul la o şuetă le deprinde cu acea uşurinţă admirabilă a firilor pline de talente necunoscute.Păsărica e bastonul de mareşal pe care-l poartă ascuns anume domniţe şi doamne ambiţioase. În speţă doamne politice, pentru că mediul politic e ca praful din coarne de rădaşcă, dă mâncărimi şi aţâţă la dulci afrodisii. Că le cheamă Elena nu poate fi decât o fericită coincidenţă, nimic mai mult. Ar putea să se cheme Roberta, de pildă, sau Cezara, Cleopatra, Monica, Augusta şi chiar Virginica, ar arăta la fel şi ar avea acelaşi destin. Nimănui nu i-ar trece prin cap să spună că oricare Elena, doar pentru că numele are acea rezonanţă de înger care te bagă-n draci, aspiră în sinea ei să ajungă păsărică. Totuşi, să fii păsărică e o demnitate nobiliară şi un titlu de glorie ce au în sine ceva

stimabil şi demn de toată râvna. Pe cât de sfielnică şi ascunsă stă păsărica cea apolitică şi cu simţul propriului mister, pe atât de ţipătoare şi arătoasă e su-rata ei politică. Vrea să fie văzută în companii alese, se dă-n vânt după toalete scumpe şi e moartă după protocol. Îi place la nebunie cu microfonul în faţă şi camerele de luat vederi fixate asupră-i. Plăcerea că i se dă atenţie e atât de mare încât uită de sine, se împurpurează, începe să chicotească şi, mai presus de toate, să dea directive. S-ar putea ajunge atât de departe încât să spunem că păsărica politică este în sine o directivă. Ceea ce înseamnă că e de dorit să o priveşti direct în faţă, să o asculţi, să-i urmezi calea şi să-i hrăneşti avânturile. Avânturi întrecute-n frenezie doar de rimatele vânturi ale morocănosului tuhăs, se-mit de sorginte, sfetnicul de taină al păsăricii. Cine şi-ar mai per-mite azi să pună la-ndoială înţeleptele raţiuni ce mână tuhăsul (ebr. tuchas) în bătălii politice şi de imagine jucate pe obrazul păsăricii, fără riscul să fie socotit antisemit?Kantian vorbind, nimic nu e pe lume mai nobil, mai curat şi înălţător ca păsărica. De aceea îi şi spune astfel, pentru că are darul nepreţuit să te înalţe sus de tot, în tării, cum bine spuse cu lacrimi în ochi drăgăstosul de Goethe la senectute. În ce fel de tării s-ar fi înălţat bătrânelul faustic picat din întâmplare cu ochii pe păsăricile Elenelor mioritice, e uşor de bănuit. În tăriile cele mai pure, unde bătrânei învârtoşaţi se dau de-a berbeleacul ca să prindă picioruşul zânelor silvestre. Se-ntâmplă fără să ştie nimeni de ce, că multele păsărici autohtone cu zbor politic se cheamă Elena. Cuvine-se, aşadar, în vers goethean să le cinstim pentru uzul adorator al posterităţii. Nici nu-mi închipui o poste-ritate indiferentă la păsărici, ceea ce cred este şi ideea tabloului atât de măreţ prin adevărul înfăţişat aici. Aşadar can-canul apocrifului teuton cu ochii umezi ţintind la păsăricile noastre politice. Veţi observa, desigur, minunatele ru-peri de ritm poeticesc şi exuberanţa stilistică a neamţului, cum numai venericele adoraţii poate isca:

„Preafrumoasă păsărică / Ce-mi cântai dulce mai an, / Vino tu de mă inspiră / Să-mi acord a minţii liră / Ca să-ţi fac vesel can-can / Şi în strofe potrivite / Glasul să mi-l înnădesc / Tu, odoarea mea fierbinte / Sper să te mai nimeresc.

Elenă întrutotul, tu, dalbă păsărică, / Te-ai înălţat departe în zări politiceşti / Alăturea să-ţi fie numitul Nicolae, / Întâi între tovarăşi / Din neam de Ceauşeşti. / El cu şapca-i de tovarăş / De muşte te-a apărat / În acel moment artistic / Când cu poale ridicate / La can-can ai performat. Iar alăturea de tine / Tot Elenă, blondă-n păr / Înălţa în aer craca / Să-şi exprime pitpalaca / Mătăsosu-i adevăr / Lângă mutra care, chioară, / Răscolită de-un gând lin / Înşira-n pahar mărgele / Şi de whisky şi de vin. / O fi el un domn Băsescu? / Greu de spus, dar nu-i greşit / Să-i citeşti măreţ destinul / În profilu-i necioplit. Numai mica, tot Elenă / Pasăre de cauciuc / Când pe scenă, cu can-canul / Relevă rumen muştiuc / Îşi păstră ascuns manşonul / Pentru-n pui de Hrebenciuc. / Zisa EBA, animată / Izbutită ca un vers / Clasică mai mult prin limbă / Strâmbă din buze pervers. În schimb trainica Lupească / Elenă pe alocuri, în rest pasăre pură / Oferi lui Carol dânsa / Ceva drag peste măsură / De-l lipi atât de strânsă / Lângă şold bine strunjit / Ca pe-un suveran de treabă / Cu năravuri de bandit. O, cinstită păsărică, / Te-aş iubi pe-alocurea / Numai să-mi promiţi pe bune / Că-ntr-un ceas de-nchinăcine / Când cu vergă te-oi cerca / Flocăită pe-ndelete / Tu mi-i sta de bidinea / Şi-om vopsi pereţii ţării / Albi, de catifea.”

Diva cu floare în păr

Can-can cu Elene şi păsărici

15Anul VIII, nr. 455 | 30 mai - 5 iunie 2011

ce e scris(oare) rămâne?

Mulţam fain pentru rândurile tale intere-sante, să ştii că e lectura mea de căpătâi, tot ce vine de la tine mă bine dispune! Tare ne mai distrăm citindu-te! Până şi Gheo râde, de se ţine de foale când îi povestesc câte o întâmplare din scrisoarea ta!

Apoi, noi, cu de-ale noastre! Ce să-ţi mai zic! Am ajutat prin vecini la pregătirea prăjiturilor la „ballagas”. Că mai păstrăm obiceiul ăsta pe la noi. Ne ajutăm între noi, vecinele care ne înţelegem mai bine. Apoi să ai urechi numai să asculţi, ca la şezătoare! Care mai de care vin cu tot felul de poveşti, de-ţi stă mintea-n loc, dar trece vremea mai uşor!Cu toate ne pricepem la politichie, nu trebuie să-ţi mai spun! Că de ce s-au închis spitalele, cui folosesc desele schimbări de legi de tot felul, care oricum nu se respectă în cele din urmă. Că legile–s făcute, dacă nu pentru a fi încălcate, atunci oricum se referă doar la omul de rând! Am analizat la sânge toată situaţia din ţară! Dacă Caligula a construit la blocuri, la spitale şi şcoli de veneau şi străinii pe la noi să se şcolească, apoi amu de ce trebuie să le închidem? Mai ales după ce le renovează pe bani grei! Mor oamenii pe capete înainte să ajungă la spitalele supraaglomerate, că pe alea din comune le-au închis! Vai, tu, Letiţia! Zici că suntem în secolul XXI? Mi-e greu să cred! O biată femeie, gravidă cu primul copil, de prin comunele astea din judeţ, lucra bărbatu-so undeva peste hotare, avea la euroi şi a cotizat gras la medic, că no, o s-o asiste la născare. I-o venit sorocul femeii, dar medicul, „ca să mai aşteptăm că doar tre’ să nască pe cale naturală, că aşa e normal” şi alte texte! Copilul

era imens, tu, peste patru kile, cum să iasă, doamne iartă-mă, dar ăsta nu şi nu. Apoi când o văzut că nu-i chip, au chemat totuşi ambulanţa, de au dus-o la oraş, dar biata femeie n-a mai avut zile! Şi copilul era vai de capul lui, l-au scos, dar nu ştiu dacă o scăpat sau nu! No, spune şi tu! Aşa, ceva în mileniul trei!Apoi şi buna lui Mitică, au chemat salvarea la ea că avea o pneumonie netratată de i s-a făcut tare rău! Apoi să vezi! Atâta lucru bun o mai rămas, tu Letiţie, ăştia de la SMURD, tu! Lăudat fie sirianul, Arafat, că tare mult bine a făcut românilor cu staţia lui de salvare! Ce ordine, ce disciplină! Povestea omul că mai rar vezi aşa ceva! Profesionalism, ca în filmele americane! „Înge-rii roşii”, „pâinea lui Dumnezeu” şi alte de – astea zicea bietul Mitică, neştiind cum să le mulţumească pentru că au pus-o pe picioare pe bună-sa! Ştii cât ţine la ea, practic ea l-a crescut, tot ce are pe lumea asta e bună-sa! I-au făcut analize de tot felul, au supravegheat-o, i-au dat medicamente, perfuzii, au fost amabili cu ea, deşi veneau bolnavii ca pe bandă rulantă! Atâtea cazuri au fost în noaptea aia, de nu aveau timp nici să respire bieţii oameni! Dar nu se plângeau, îşi vedeau de fiecare caz de parcă ar fi fost primul, cu aceeaşi dăruire, fără să crâcnească! Nu cum fac – unii, că nu-i pot baga pe toţi în aceeaşi oală,- ăştia, medicii de familie. Auzi acolo, tot cu bună-sa lui Mitică s-a-ntâmplat! O sună pe doctora de familie că are nevoie de reţetă, că nu s-a mai internat în spital. Apoi unde să fi rămas, că erau 8-9 într-un salon, alţii pe tărgi pe coridor, mai rău se îmbolnăvea, aşa că s-cerut acasă. Pe semnătură, no. Urma să ia medicamentele de alea compensate cât de cât, că şi aşa erau scumpe! Ce să faci din pensie mică! No! Şi auzi acolo, doctora de familie! Că trebuie să te înscrii! „Vă pot programa pe săptămâna viitoare!!”- a zis. Ce ziceee??Mi-a stat mintea în loc, Letiţie, dragă! Îi zici că e caz de urgenţă, că nu-i ceri o favoare, e dreptul celui care a cotizat zeci de ani la „sănătate” ...nu dom’le. Nu are

timp! Acasă nu vine, nici pe bani, că nu are chef, nu te primeşte că are prea mulţi pe cap, apoi bolnavul n-are decât să-şi pună pofta-n cui! Cine l-a pus să se îmbolnăvească taman amu când medicii de familie au atâtea probleme pe cap? Că după câte am auzit de la întâi nici n-o să mai deschidă, că nu vor să semneze ce ştiu io ce contract de cadru cu căşile de sănătate!Apoi, Letiţie dragă, Dumnezeu cu mila! Ce-o mai fi, om trăi şi om vedea! La vie en rose, o dă în albastru cumva? No, mi-am golit tolba, aştept veşti de la tine! Dorindu-ţi toate cele bune, te las acum că tre să mai fac o mămăligă, pe lângă papricaşul de pui, că minten vin flămânzenii la masă!Te pup, tu, cu drag, prietena ta,

Raveca

Din corespondenţa Ravecăi

Draga mea Letiţie, dragă!

A venit primăvara sau vara, nici nu ştiu ce e. Noaptea e rece, dar ziua mă topesc sub un soare dogoritor! Am deschis terasa, am mai mult de lucru acum şi aud mai puţine poveşti că lumea stă mai mult pe sub umbrelele de pe terasă. Abia când plouă lasă terasa pentru răcoarea barului! Tipul meu simpatic a trecut pe aici şi săptămâna asta, a mai povestit cu colegul, la un suc, dar se pare că pentru mine nu are ochi.Povestesc ei tot felul de chestii, dar unele sunt chiar instructive. Trebuie să avem grijă, că s-au şmecherit hoţii! La un magazin mixt, după miezul nopţii au spart lacătul, au deschis

uşa, au smuls toată aparatura de supraveghe-re, cu tot cu cabluri, cameră şi tastatură...dar nu au furat nimic! Totul a durat un minut şi duşi au fost! Ideea care a fost? Ori şi-au făcut cale liberă pentru un jaf în toată regula, de-barasându-se de toate încuietorile şi de aparat de supraveghere, ca după ce trecea controlul să revină şi să golească liniştit magazinul, ori nu au mai apucat să fure nimic, declanşându-se alarma, riscau să fie prinşi asupra faptei! Poliţişti, jandarmi, agenţi, patronul magazinu-lui, agitaţie mare, cerc de suspecţi, de sigur, dar nu lipsea nimic! Nici banii din casă, nici ţigările, nu luaseră nici măcar flacoanele cu

cola ce căzuseră pe jos! Mă întreb acum, erau începători sau prea versaţi?Nici hoţii de buzunare nu dorm! Umblă în haită, cu ochii precum sertarul dulapului de bucătărie inspectează buzunare, genţi, plase apetisante! Nu merg decât o staţie, ca după ei să auzi că se vaită câte una: Opriţi, mi-au furat telefonul! Ieri a venit o sugativă, sună urât, dar aşa îi zic colegii la unul de bea de stinge! Arăta ca dracu! Îmbrăcat ca un gentleman , dar jer-pelit rău, cu barba ciufulită, albă, lungă, ca de Moş Crăciun, a venit aţă la mine! „Frumoasă domnişoară”! Auleo! Nu ştiam cum să-l evit, duhnea rău şi avea privirea dubioasă! Noroc că l-a scos elegant şi discret agentul de pază! Continuarea în pauza următoare!

Una mică

Din jurnalul barmaniţei

Elevii mureşeni au tras cortina peste anii de liceu, cu ocazia festivităţilor de absolvire derulate săptămâna trecută. Cu mic cu mare, părinţi, rude, prieteni, s-au înghesuit să-i vadă pe proaspeţii absolvenţi, îmbrăcaţi la patru ace, ali-niaţi frumos pentru ultima lor festivi-tate a perioadei de liceu.

Au fost şi Zile Târgumureşene, prilej ca circu-la ţia să fie dată peste cap cu blocarea centru-lui, iar forfota a fost în toi, completată şi de purtătorii de uniformă albastră, care şi-au adus

şi ei aportul la vacarmul general cu fluierele lor cu sunet strident. Revenind la absolvenţi, aceştia s-au putut bucura de numeroase locaţii în care să-şi trăiască emoţiile ultimului clopoţel, ba la Palatul Culturii, Grădina de vară sau Sala Polivalentă, restul optând pentru clasica curte a şcolii. A plouat cu flori, cu ţinute care mai de care mai pestriţe, cu părinţi mândri pre-cum cocoşii, că doar o dată în viaţă termină odraslele lor liceul. Elevii s-au aşezat într-o par-te, aliniaţi pe clase, alături directorii, inspectorii şcolari şi reprezentanţi ai autorităţilor locale, iar de cealaltă parte puhoiul de lume, de părinţi, rude şi prieteni. Îi felicităm şi noi pe proaspeţii absolvenţi, care vor intra în febra examenu-

lui de bacalaureat, şi apoi mai departe către învăţământul universitar. Au stat ei cuminţi în banca lor, cu emoţii, cu lacrimi şi s-au bucurat de ultimele clipe ale sincerităţii anilor de liceu. Dar ca să fim totuşi şi puţini critici, momentul festiv al absolvirii liceului a fost pigmentat şi cu anumite speach-uri, venite din partea celor care păstoresc unităţile de învăţământ târgumureşene, la care au pus umărul şi anumiţi inspectori şcolari, care şi-au adaptat discursul total inadecvat, punctat cu bâlbe pe alocuri, uşor trecute cu vedere de către cei prezenţi. Unii, au cântat aceeaşi melodie de dragoste de pe o placă veche, cum că sunt mândrii de elevii şi că le doresc tot binele din

lume. Puţin realism nu ar strica, să le explice celor care şi-au luat rămas bun de la ciclul liceal că lumea ce îi aşteaptă nu este una tocmai roz, precum în discursurile spuse cu atât patos. La impresia artistică, toate liceele s-au străduit să ofere absolvenţilor claselor a XII-a un spectacol pe măsura momentului final al anilor de liceu. La capitolul tehnic, dacă ne luăm după catalog, rezultatele elevilor le putem încadra la bune şi foarte bune, ceea ce ne bucură. Rămâne însă de văzut cât vor oglindi aceste medii mari în parcursul viitor al elevilor. Unii au reuşit să facă pasul către universităţile de prestigiu din Europa, alţi vor încerca să îngroaşe numărul de studenţi din ţară, pasul către învăţământul superior fiind unul mult mai uşor decât în vremurile trecute. Dacă privit din exterior, învăţământul mureşean arată super ok, cu elevi care au trecut frumos prin anii de liceu, şi care şi-au trăit clipa de glorie cu ocazia ab-solvirii, trebuie să privim şi în perspectivă, să vedem ce-i aşteaptă pe aceştia. Nu e nevoie de ochelari sau binoclu, se poate vedea uşor şi fără, că realitatea sumbră a anului 2011 nu le zâmbeşte acestora, şi că şicanele vieţii nu vor întârzia să-şi facă apariţia. Nu are rost să mai spunem din partea cui, să nu le stricăm tocmai acum, în prag de bacalaureat bucuria lor. Dar cum toate trec, va trece şi BAC-ul, vor trece şi anii de facultate, şi se vor trezi la trântă cu viaţa şi cu greutăţile ei. Ce vor face atunci când vor da nas în nas cu realitatea? N-ar strica să le explice cineva, dacă încă nu au făcut-o până acum, şi asta cât mai repede cu putinţă, că azi mâine se schimbă situaţia, şi vin alţii care reiau de la capăt acest proces al neputinţei.

Liceu cimitir al tinereţii mele!

Ani de liceu, cu emoţii la ziua de mâinece să le spun absolvenţilor domnule

viceprimar, unde ne întâlnim cu ei în 2021, aici sau la Primărie, că 10 ani sunt mulţi şi nu ştim ce ne rezervă

viitorul.

Simion Bui, directorul Colegiului Papiu, explicându-i viceprimarului Claudiu Maior zicala : Cum îţi aşterni anii de liceu, cum vin alţii şi se culcă în locul tău

sună-mă în 2021 şi îţi spun eu exact locaţia. ceva bani puşi deoparte avem, echipa de fotbal are priză la public, deci mai mult ca sigur că o să ne vedem

cu bine peste 10 ani, cel puţin în cazul meu.