S-a schimbat 188-ul, au zburat directorii Prin ordinele de la ministere, coordonatorii şi adjuncţii lor din deconcentratele mureşene care nu făceau parte din corpul funcţionarilor publici au fost daţi afară. Nu erai funcţionar public, îţi făceai bagajele şi plecai acasă. Şi uite aşa au „zburat” din deconcentratele mureşene mai mulţi oameni...

Anul VIII, nr. 41116 pagini, PREȚ: 2,99 leiApare săptămânal, 28 iunie - 4 iulie 2010FONDATOR: AURELIAN GRAMA

pagina 3

Război şi pace bună în PSD Mureş. Ce dorinţe poate îndeplini Peştişorul de Aur...

În PSD Mureş parcă se încearcă o înţelegere între preşedintele Alexandru Petru Frătean, exponentul continuităţii şi al stabilităţii, şi fostul senator Cristian Georgescu, liderul grupului de tineri răzvrătiţi întru libertate faţă de actuala conducere şi întru viitorul prognozat de fostul preşedinte al PSD din epoca Năstase.

pagina 8

pagina 5

CINE VA FI PINTEA HAIDUCUL LUI ŞAPTE CAI?

Coşmarurile lui Traian Băsescu şi Emil Boc au fost tratate până acum cu profesori şi directori la proţapul lui 25%. Pensionarii cu bilete de ţintirim le-au scăpat printre degete. Cu FMI la timonă şi cu ucigaşul TVA de 24% tandemul fatal şi-a luat ultimul distonocalm.

ww

w.zia

ruld

emur

es.ro

Am rămas şi cu pensia de militar şi cu sala-riul de la stat. Frumoasă şmecherie, aşa-i?

Filmul ăsta nu l-aţi văzut: DRUMUL OASELOR... PORTOCALII ŞI VERZI

2 Anul VIII, nr. 411 | 28 iunie - 4 iulie 2010

AdevărataprovocareNu mă număr printre cei care în viaţă ştiu să se vaiete şi să dea vina pe alţii în cazul unui eşec. Şi totodată îmi plac provocările şi asumarea răspunderii, chiar dacă se spune că la război şi la cinema locurile cele mai bune sunt în ultimul rând.De aceea sunt unul dintre cei care salută predarea spitalelor de către Ministerul Sănătăţii admistraţiilor locale şi, în particular, predarea către Consiliul Judeţean Mureş a celor trei unităţi sanitare spitaliceşti: Spitalul Clinic Judeţean Mureş, Spita-lul Târnăveni şi Preventoriul TBC Gorneşti. Am auzit la nivel naţional un adevărat cor de văicăreli şi lamentări. Venit tocmai de la acei dictatori politi-ci locali de doi bani cărora până acum le plăcea a dracului de mult să dea cu pumnul în masă la Bucureşti ca să-şi impună camarila în posturi de direc-tori la spitale. Pentru că nu-i aşa, e plăcut să-ţi pui argaţii şefi peste spitale, să le poţi da dispoziţii ulterior, să le arăţi prietenilor, aşa puţini câţi mai ai ce ,,jucării ţi-ai tras”, iar ulterior răspunderea pentru incapacitatea lor să fie a Ministerului Sănătăţii.

La unităţile sanitare ajunse în ad-ministrare locală acest joc stupid s-a încheiat. Pentru administraţiile locale care îşi iau rolul în serios drama nu este aşa de mare. Citind atent legislaţia vedem că sursele de finanţare rămân aceleaşi, iar capacitatea de decizie pe plan local este extraor-dinar de mare. Acum putem face cu adevărat reforma în spitale, avem cu adevărat autonomia pe care o cerem de 20 de ani. Depinde doar de noi, cei care decidem la nivel judeţean. Succesul sau eşecul ne aparţin în întregime.Sigur, drumul este extraordinar de greu. Satisfacţia lucrului bine făcut va fi pe măsură. Gustul amar al eşecului de asemenea.Dacă administrativ lucrurile vor fi mai simple, din punct de vedere a reformei actului medical lucru-rile stau infinit mai greu. În acest domeniu nu vom mai putea tolera bâlbele guvernului şi Parlamen-tului. Va trebui schimbată radi-cal legea asigurărilor sociale de sănătate, modul de decontare a servicilor medicale spitaliceşti. Va

trebui introdusă legea asigurărilor private de sănătate. Va trebui să avem consilii de administraţie şi manageri competenţi. Cu riscul ca unii să se supere pe noi. Cu riscul să nu mai fim ,,băieţi buni”. Pen-tru că de data asta răspunderea pentru managementul serviciilor medicale acordate cade în sar-cina noastră, a celor care sub o formă sau alta facem parte din administraţia locală. Gunoiul de sub preş ne aparţine, nu mai putem să-l ducem la alţii-n casă.Închei prin a vă spune că adevărata provocare începe acum. Ea se numeşte descentraliza-rea României şi autonomia locală. În bancă, preşedinţi de consi-lii judeţene, primari, consilieri judeţeni şi locali. Se pregătesc de examen. Unii îl vor trece, alţii nu. La catedră, cetăţenii cu drept de vot. De data asta examenul nu se va da pe pomeni electorale, gulaşuri, viţei la proţap, circ şi festivaluri muzicale. Examenul se va da pe fapte. Şi sper că cei de la catedră să nu uite asta.

Mihai Poruţiu

Aţi vrut în UE? Vă dăM... UE!

Grup de susţinători ai împăcării frăţeşti dintre echipele sinucigaşe Frătean – Georgescu, veniţi să-i stea alături întâiului agricultor al judeţului Mureş, în demersul milenar de a-l înscăuna pe D.F. drept preşedinte la Consiliul Judeţean. Preşedintele onorific al PSD Mureş, domnul Ovidiu Natea, pe telefon cu unicul lider al FSN – PDSR – PSD

Da. Da dle preşedinte Iliescu. Nu vreau să vă detronez din funcţie. E ideea lui Frăti,

el m-a aranjat, prin primarii de comună, nişte ţărănoi,

ca preşedinte onorific... Am înţeles. Renunţ. Renunţ.

Parcă mai ieri erau, ce-i drept mai tineri, la şedinţele cu megapremierul Adrian Năstase. Bombonel era cu vânătoare, cei doi cu primăriile. Azi, Adi tot la vânătoare vine la Mureş, şi Popa şi Dancu, tot la vânătoare de funcţii tânjesc.

Traşi printr-un inel. Vali Precup şi Cristi Ţucă. Vremurile când Palatul le era casă şi-acum le visează. Şi nimic, un Vlas, un preşedinte, un ceas de taină. Nimic nu le mai poate sta în faţă pentru a-şi reînscăuna ambiţiile.

Tu mai ai carnetul Roşu

Ovidiule?! La noi, la Târnăveni, portocaliul de Matei a şters orice urmă de comunism, no, de socialism. A ajuns arabul preşe-

dinte.

E bine. Cu stângul. Cravata roşie. Am şi slăbit. Îmi dă Procuro-ru încă de un mandat la Luduş. Dar, după, ce mă fac cu talerele lui

Urcan?!

Stăpânii deconcentratelor vorbitori de fino-ugrică au decis să îl pună la naftalină pe social democratul portocaliu Liviu Timar. Participarea activă la reuniunea stângii lui Ponta de la Palatul Culturii o fi fost o poantă de nedigerat pentru Marko şi Kelemen. Sau e de ochii lumii... Secuieşti.

Boul Floricel a lui Grigorescu din ZMS mare ghinion mi-a adus. Tre-

buie să ies pe tarla ca nu-mi mai dau acţionarii dividende în grîu şi porumb.

Ionică şi Ionuţ parcă au încărcat prea mult peşte...

O să-l fac în foi de viţă pe Sandu. Avem

nevoie de o strategie. Şi ea există. Trebuie doar să

dăm cărţile pe faţă.

Subţirel în opoziţie. Subprefect la titulă. Oare vin şi dosarele

mai grase pe comercial?!

Anul VIII, nr. 411 | 28 iunie - 4 iulie 2010 3Zbor deasupra

unui cuib de directori

Comisie Verde, caut specialişti! În şedinţa Consiliului Local de săptămâna trecut s-a ales comisia care va hotărî criteriile de acordare a locuinţelor sociale pretenţioase, Benţa. Comisia este una cu totul şi cu totul specială. Are doi reprezentanţi PDL şi patru de la UDMR. Le urăm succes domnilor consilieri în găsirea unor tineri specialişti şi cât mai buni potriviţi, cu mână largă la vot!

Proiect de hotărâre: Fără pantaloni scurţi! Consilierul local Ioan Fărcaş s-a arătat vizibil deranjat în această săptămână de faptul că pe căldură mare cameramanii erau îmbrăcaţi în pantaloni scurţi la şedinţa Consiliului Local. Adică în timp ce toată lumea discuta despre un proiect important şi consilierii se călcau în a da replici dure, domnul Fărcaş se ridică şi spune că îl deranjează nădragii operatorului. Presa îi propune domnului Fărcaş două lucruri. În primul rând să se pună pe treabă şi să-şi vadă de problemele oraşului nu să-i umble ochii după cai verzi pe pereţi. Şi în al doilea rând, să iniţieze un proiect de hotărâre care să fie votat în Consiliul Local pentru ca presa să nu intre în pantaloni scurţi şi tricou.

Ajunge Roman sub prefect? Ioana Roman e băgată în ceaţă în ceea ce priveşte funcţia de subprefect pentru care a fost propusă de către PDL. A dat examen, a completat formu-lare, totul e în regulă. Dar nimeni, deocamdată, nu se gândeşte să o pună pe funcţie. Motivul ar fi că se pregăteşte o reorganizare în administraţie iar a doua funcţie ar putea fi desfiinţată. Până atunci, ea a recunoscut că nu ştie ce se va întâmpla. Ne aşteptăm ca peste noapte să ajungă la dreapta lui Paşcan.

Constructor şef la Aquaserv Reghin Ionuţ Dumitrache e un tânăr constructor. A lucrat şi el, ca tot românul, pe şantierele din străinătate. Doar că a ajuns şef acolo. Mare constructor. Iar acum, întors în România, nu a mai nimerit pe acasă ci direct la şefia Aquaserv, filiala Reghin. Poate că dacă în afară a făcut multe, va reuşi să desfunde şi două canale sau să schimbe o ţeavă. În rest, spor mult!

Victor Socaciu se vrea la TV Deputatul PSD, Victor Socaciu a părăsit Consiliul de Administraţie al tele-viziunii în 2008. Acum se dau bătălii pentru oameni noi care să intre. Tot mai multe voci spun că Victor Socaciu ar vrea să reintre pe acel post din Consiliu. Dar cum şi acolo intrările se fac pe baza carnetelor de partid, vom vedea ce se va întâmpla.

Prin ordinele de la ministere, coor-donatorii şi adjuncţii lor din decon-centratele mureşene care nu făceau parte din corpul funcţionarilor publici au fost daţi afară. Simplu ca bună ziua. Nu erai funcţionar public, îţi făceai bagajele şi plecai acasă. Şi uite aşa au „zburat” din deconcentratele mureşene mai mulţi oameni. Ioan Rusu de la Direcţia Sanitar veterinară şi pentru Siguranţa Alimen-telor a fost schimbat cu un maghiar, că deh, acum câteva luni Kelemen Atil-la şi Dorin Florea au avut o înţelegere cu deconcentratele. Şi în plus această mişcare a funcţionat şi la nivel de ţară. De asemenea, de la DADR au fost schimbaţi oameni precum Liviu Ti-mar, director coordonator, Porav Hodade Tănase, directorul coordona-tor adjunct, Cengher Teofil, director controale, Marian Pogăcian, director Ocrotirea Plantelor, Dordea Aurica, di-rector economic. Toţi au fost maziliţi pentru că nu făceau parte din corpul funcţionarilor publici. Nici şefii de la APIA nu au scăpat de furia modificărilor aduse Legii 188. Vasile Cornea şi adjunctul său, Vasile Chiş, au fost şi ei „expulzaţi” din instituţie. Locul lui Cornea a fost luat de Ioan Tet. Chiş spunea chiar că va participa la concursul pentru post deoarece

face parte din corpul funcţionarilor publici. Şi uite aşa unii, spunând că măsura este corectă, alţii văitându-se au plecat fiecare pe la casele lor, locurile fiind ocupate în mare parte de maghiari. Să legăm amânarea eliberării lui Cris-tian Chirteş din funcţie de obţinerea acestor funcţii de către UDMR? Da. Pentru că aşa merg treburile la nivel de judeţ. E un fel de troc politic. Se

dau posturi contra voturi, se dau voturi contra posturi, posturi pentru posturi şi tot aşa. Deocamdată apele par că s-au liniştit dar încă mai sunt modificări în ceea ce priveşte împărţirea bucăţilor de caşcaval între UDMR şi PDL. Până la o nouă schimbare, şedere frumoasă în grădina cu morcovi în fund, dom-nilor directori!

Renegatu’ enervatu’

S-a schimbat 188-ul, au zburat directorii

Uite-aşa creştea porumbul cât timp

am fost şef la DADR.

4 Anul VIII, nr. 411 | 28 iunie - 4 iulie 2010

Categoria „Ce-i în mână nu-i minciun㔄Am lucrat în perioada de sesiune zi şi noapte, chiar şi în weekend, pentru accesarea fonduri-lor europene, astfel încât niciun fermier să nu plece de la noi fără să aibă proiectul în mână.”Ileana Guşatu, director executiv, Camera Agricolă Judeţeană Mureş

„Dacă am acceptat un rol în Guvern, în plină criză, nu putem renunţa doar pentru că este criză.”Marko Bela, preşedintele UDMR

Categoria „Prietenie a la Brutus”„Chiar pe mine să mă acuze că joc cu Florea? Asta mi se pare prea mult. Sunt prieten cu Dorin Dăneşan, i-am spus deschis ce am avut de spus.”Bogdan Buda, consilier local

„Până anul trecut am avut o relaţie foarte corectă (cu Alexandru Frătean – n.r.), am stat cel mai bine la alegeri. Atât. Nu ne iubim, nu ne urâm.”Maria Precup, viceprimarul municipiului Reghin

Categoria „Moravuri de partid”„PNL are un singur consilier la Târgu-Mureş. Cel de-al doilea votează cu PDL.”Ciprian Dobre, preşedintele PNL Mureş

„Mereu au fost tensiuni şi oameni care au vrut funcţii în PSD Mureş.”Mircea Pop, vicepreşedinte PSD Mureş„Senzaţia multora dintre noi este că acest partid nu mai este condus. Comunicarea din PDL este inexistentă.”Doru Oprişcan, deputat

Categoria „Primarii spun lucruri trăznite”„Suntem săraci lipiţi. Dacă e aşa, să ne lipească la Luduş, predăm puşca şi gata.”Teodor Precup, primarul comunei Aţintiş

”Râciu este cea mai nepoluantă zonă din judeţul Mureş”Ioan Vasu, primarul comunei Râciu

Categoria „Copiii fac lucruri trăznite”„Nu mi se pare corect ca un elev să plătească 50% din preţul abonamentului, iar fratele lui, de exemplu, 100%.”Claudiu Maior, viceprimarul municipiului Târgu-Mureş

„Se doreşte înfiinţarea Asociaţiei Judeţene de Sectorbal şi în acelaşi timp a Federaţiei Române de Fotbal de Masă, un sport care prinde bine atât copiilor cât şi adulţilor.”Doru Borşan, directorul coordonator al Direcţiei Judeţene de Sport Mureş

Categoria „Să strângem cureaua altuia”„Toată lumea a scris că la TBC stăteau câte doi în pat, domnul ministru vrea câte trei în pat, pentru că mai reduce încă 16 paturi din TBC (Clinica TBC - n.r.). Nici măcar nu a rămas la lati-tudinea managerilor de aici, a venit totul de la Bucureşti, în spiritul descentralizării, bănuiesc, şi al luării deciziei pe plan local.”Maria Dăndărău, secretar general al CNSLR Frăţia Mureş

„Mi s-a părut putin straniu o investiţie care încă nu este dată în funcţiune (pasajul pieto-nal de lângă Mureş Mall – n.r.) să discutăm de reparaţie capitală. Acolo va trebui să vedem cine avea sarcina de conservare, de finalizare, procesele verbale de preluare a lucrărilor de la constructori.”Florin Vlas, consilier local

Prietenie a la Brutus

Sindicaliştii experienţei chimiei şi sănătăţii la socotelile trimise de Vlădescu şi gaşca lui de cioflingari gata să radă la grămadă pe oricine-i suflă-n ciorbă lui Băsescu.

Până aici.

Ăştia 6 vin la tine la vi

lă?!

De aici în jos îi

cazăm deocam

-

dată prin spitale până nu

apucă Cseke să mute patu-

rile în Ungaria

În vremea exploziei tehnicii electronice, nu mică mi-a fost mirarea când poştaşul mi-a predat o scrisoare în plic alb dreptunghiular, cu timbru demn de colecţie în colţul dreapta sus, adresată doamnei Raveca X, care ne roagă s-o publicăm, având şi acordul expe-ditorului, considerând că este o descriere exactă a situaţiei în care se află mii şi mii de pensionari, care ar putea rămâne fără medi-camente sau chiar pâinea cea de toate zilele, dacă guvernanţii noştri nu se trezesc la reali-tate! Iată scrisoarea:

Sighişoara, 25 iunie 2010Draga mea Ravecă, dragă!Ce vremuri trăim, draga mea prietenă! Mă bucur că eşti bine, sănătoasă, bine ar fi de a-şi putea povesti la fel. Nici nu ţi-am putut răspunde la scrisoare atât de ocupată am fost! Pe aici lucrurile sunt cam albastre! După cum probabil ai auzit ăştia vor să ne nenorocească! Auzi, tu, să ne taie 25% din salariul lui Mitică, ştii că el s-a angajat paznic la primăria din subur-bie, şi 15% din amărâta mea de pensie după ce că am muncit 30 de ani la CFR. Încă am avut noroc că am apucat totuşi să ies mai repede la pensie, auzi, că după noile legi ar trebui să mai trudesc încă zece ani! Numai asta mi-ar mai lipsi, că doar ştii ce probleme de sănătate am! Iar mă sâcâie ficatul şi-s şi hipertensivă! Dar să lăsăm problemele de sănătate că mă îmbolnăvesc, mai rău! Glumesc, dragă Ravecă! Trebuie să fac haz de necaz, că alt-fel o iau razna!Imaginează-ţi cum am să mă descurc de acum încolo, dacă nici aşa nu-mi ajungeau banii! La voi nu e problemă cu apa, o aveţi în fântâna din curte, nu-i aşa, dar aici în Sighişoara, apa se plăteşte. Şi cea rece, şi cea caldă, apoi gazul, lumina, telefoanele, cablul, internetul şi... asta ne omoară: ban-

ca! Vai ş-amar de capul meu! N-am crezut că vor veni aşa vremuri grele, deşi au încercat unii să-mi atragă atenţia. Dar aveam de ales, crezi? Încă lucram pe atunci, dar nu mai primeam salariul la timp, am rămas în urmă cu cheltuielile, băieţii aveau nevoie de bani la facultate-vai, ce ne toacă şi taxele astea de bani-ce mi-am zis, ia să fac o refinanţare! Şi după ce am plătit restanţele cu ce m-am ales? Cu nişte rate de-mi sar capacele! Ai urmărit cursul valu-tar? Atât! Ce să mai comentez! Şi acum să ne taie 15% din amărâta mea de pensie! Îmi vine să turbez, deşi tu mă cunoşti că sunt o persoană calmă, am găndire pozitivă, tot ce vrei, dar ăsta deja e prea de tot! Dacă iau medicamente, nu-mi rămâne nici de pâine. Oricât aş fi de cumpătată, n-am cum să-i mai împart. Ori plătesc rata la banca şi postim cu toţii, ori amân rata ca să mâncăm câteva zile şi ne pierdem casa! Spune şi tu, albastră-i situaţia!Vai, ce m-am luat cu vorba, şi poate că te plictisesc cu ale mele, că dacă te uiţi la tele-vizor, nu vezi altceva decât alţi necăjiţi ca mine, care se plâng că nu le ajung banii! Dar cum să ne ajungă? Cu 500 de lei nu faci nimic în ziua de azi. Toate-s scumpe! Mă crezi că după ce achit facturile nu-mi mai rămâne nimic din salariul lui Mitică, şi de n-aş avea şi eu pensia, zău că am muri de foame! Nu mi-am mai luat o cârpă, de papu-ci să nu mai vorbesc, de un car de ani! Ce va fi de acum încolo, că ăştia de ieri tot discută, sindicaliştii pichetează...Dumnezeu cu mila!Draga mea Ravecă, iartă-mă dacă te-am necăjit cu vorbele mele, dar ştiu că tu eşti o persoană puternică, Dumnezeu să te ajute să te descurci şi pe mai departe, poate mă mai ajuţi tu cu una alta din gospodăria ta. Că de ar trebui să te descurci din pensia ta de fostă ceapistă...ce să mai vorbim! Cu ce te mai alegi şi tu de-ţi taie 15%? Poate că tu

ai avut dreptate că n-ai plecat din sat! Deşi după cum spui, nici la voi nu e viaţa chiar roză! Am ajuns de râsul lumii! Pământul nelucrat, ba inundaţii ca acum, ba secetă, subvenţiile tăiate, taxe peste taxe şi la voi...Ş-apoi se miră că tineretul fuge din ţară? Păi la ce să mai rămână? La ce să mai stea? Chi-ar, ce-ţi mai scriu copiii, cum le mai merge în Spania? Auzeam că şi acolo ar fi probleme cu şomajul, cu de astea. Scrie-mi mai pe larg, când ai timp. Cu tot internetuil ăsta, îmi place scisoarea de hârtie, ca pe vremuri! No, te las până ce nu devenim nostalgice, că aştept poştaşul să-mi aducă pensia! E bine până-l aştept, că după ce pleacă trebuie să-mi dau „doctoratul din management”: cum se pot plăti zece facturi din doi bani?! Hehe!P.S.: Auzi ce zice la ştiri? Pensiile nu se taie, decât salariile cu 25%...Murim încet, Ravecă!Cu drag, prietena ta din copilărie, Letiţia

Scrisoarea sighişorencei Letiţia către prietena sa Raveca din provincie

Consilierul local de PD-L, Ioan Fărcaş şi-a deschis în data de 4 mai un cort, adică o discotecă, în cartierul Aleea Carpaţi, în in-cinta fostului Camping de lângă ştrandul 1 Mai. Târgumureşenii care locuiesc în blocu-rile din apropiere sunt disperaţi pentru că în fiecare vineri şi sâmbătăt noaptea, când au loc petreceri de tot felul, nu mai pot dormi din cauza zgomotului. Locatarii din Aleea Carpaţi spun că au făcut sesizări la poliţie, dar aceştia nu au luat nicio măsură pentru că discoteca are toate actele necesare de funcţionare. Aşa spune poliţia. Târgumureşenii din Aleea Carpaţi se mai plâng şi de faptul că nimeni nu i-a între-bat dacă sunt de acord cu deschiderea unui astfel de local în apropiere de blocul lor, care nu este izolat fonic. Tot aceşti locatari mai spun că au fost făcute măsurători de către Agenţia pentru Protecţia Mediului şi că într-o sâmbătă seară erau vreo 54 de decibeli, iar limita este de 35, conform legii.Oamenii care locuiesc în blocurile de

lângă cortul-discotecă au trimis o plângere pe adresa redacţiei pentru că sunt disperaţi şi au impresia că nimeni nu le va lua în seamă părerea. Păi dacă ne gândim foarte simplu, nu cred că i-a fost greu domnului consilier PD-L să obţină autorizaţiile de funcţionare, însă este interesant de urmărit dacă se vor lua măsuri.Legea nr. 61/1991 (actualizată 2008), pen-tru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice. Ultimele acte modificatoare: Legea nr. 265/2004, Legea nr. 355/2004 şi Legea nr. 234/2008 publicată în MOF nr. 750 din 06/11/2008.Art. 11. - (1) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă, următoarele fapte:

29) tulburarea liniştii loca-tarilor în-tre orele

22.00 – 8.00, prin producerea de zgomote, larmă sau prin folosirea oricărui aparat, obiect ori instrument muzical la intensitate mare în localurile sau în sediile persoanelor juridice situate în imobile cu destinaţia de locuinţe sau în imediata vecinătate a acestora;291). organizarea de petreceri cu caracter privat şi utilizarea de aparatură muzicală la intensitate de natură a tulbura liniştea lo-cuitorilor, în corturi, alte amenajări sau în spaţiu neacoperit, situate în perimetrul ap-ropiat imobilelor cu destinaţia de locuinţe sau cu caracter social, în mediul urban.

Moş Ene din Aleea

Maria, apeşi butonul, se face roşu, aşa cum vă place vouă la PSD, te dai

la ei, îi faci praf, şi pe când se trezeşte Vasile din simfonie, gata. Eşti iarăşi pre-

şedinte. Mi-l laşi mie pe Gliga. La primărie în 2012.

Eşti consilier, ai cort, n-ai treabă

Pe umerii lor stă soarta Reghinului. Abia le-a venit pe cap Spitalul. Să vedem ce fac cu noul subprefect de burg.

Mă bărbiereşti iarăşi... Da la voi cu cine joci. Cu Lokodi?! Cu Ministru?!

Sau cu Kelemen?!

Ia, că te ajută Raveca!

Anul VIII, nr. 411 | 28 iunie - 4 iulie 2010 5Peştişorul de aur şi rechinii roşii

În PSD Mureş parcă se încearcă o înţelegere între preşedintele Alexandru Petru Frătean, ex-ponentul continuităţii şi al stabilităţii, şi fostul senator Cristian Georgescu, liderul grupului de tineri răzvrătiţi întru libertate faţă de actuala conducere şi întru viitorul prognozat de fostul preşedinte al PSD din epoca Năstase. Un război surd nedeclarat dar extrem de vizibil pe de altă parte între omul ce a semnat protocolul cu PDL la începutul lui 2009 în numele social democraţilor mureşeni, ajungând secretar de stat la Muncă, vreme de nouă luni, şi cel care e secretar executiv pe comunicare la Bucureşti şi care a crescut pe vremuri sub oblăduirea lui Dorin Florea şi Ovidiu Natea.Dar nu e foarte simplu şi e extrem de greu lizibil ce se întâmplă în realitate în PSD Mureş, partidul fost mare la inceputul deceniului şi care mai speră că va reveni la putere în 2012! Joia trecută a avut loc o întâlnire discretă, la „Peştişorul de Aur” din Sâncrai, cu membrii din con-ducere şi cu 12 primari PSD. S-a discutat informal şi s-a ajuns la propunerea de lărgire a funcţiilor din conducerea judeţeană. În primul rând unii dintre primari au propus o funcţie de preşedinte onorific pentru Ovidiu Natea. Alexandru Frătean să rămână preşedinte conform Statutului, iar în plus să mai apară o funcţie de prim vicepreşedinte, al doi-lea, pentru Cristian Georgescu. Cert este că cei propuşi nu au acceptat. Deocamdată. Ei vor alegeri şi, după câte se vede, nu au de gând să dea înapoi.

Brişcaru a revenit oficial pe o baricadăDar să luăm viaţa socialiştilor de pe Mureş şi Târnave de la începutul săptămânii trecute. Marţi seara a avut loc o şedinţă a Biroului Per-manent Judeţean, extins, într-o variantă nouă, în care au fost propuse şi s-au aprobat anu-mite schimbări în organigrama de conducere. A fost înfiinţată funcţia de secretar executiv interimar. Şi uite aşa a renunţat Mircea Pop din motive personale la secretar general, iar Cor-nel Brişcaru, cel reintrat de foarte puţin timp în partid, i-a luat locul. Brişcaru e secretar general executiv s-au cum i-o mai fi zicând interimar până la alegerile din Consiliul Judeţean de pes-te două săptămâni. S-a votat şi o formulă de lărgire a echipei de conducere a PSD Mureş cu şase funcţii de membri ai Consiliului Judeţean al PSD Mureş dar şi cu trei funcţii de vicepreşedinţi ai PSD Mureş. Una dintre funcţiile de vice i-a fost propusă lui Bogdan Buda. Se pare că a refuzat-o. Vrea mai mult?! Sau doar să candideze la Primărie din partea PSD. Alexandru Frătean de-clara la începutul săptămânii trecute că vrea ca oameni valoroşi precum Cristian Georgescu sau Dragoş Popa în conducerea PSD Mureş. Şi cum lucrurile se leagă, după două zile au venit şi pro-punerile... Dragoş Popa, unul dintre prietenii de cursă lungă ai lui Victor Ponta a acceptat.

Încearcă oare Frătean să aducă pacea în par-tid şi să respecte sfatul lui Ponta prin care PSD Mureş este îndemnat la linişte în interior şi luptă concretă în exterior?! Cristian Georgescu a fost desemnat în lipsă şi nu a acceptat formal nominalizarea.

Bărbatul ales. Femeia a plecatTot pe la mijlocul săptămânii trecute, au avut loc alegeri în PSD, filiala Iernut. Până acum preşedinte era Angela Bircea. Rareş Bircea, soţul preşedintei, a preluat conducerea de acum încolo. În familie. Şi din câte se ştie şi ei vor o schimbare, vor alegeri în urma cărora Georgescu să fie preşedinte. Sau din câte ştim doamna Frătean nu candidează dacă tot vorbim de familie. Cornel Brişcaru a criti-cat din nou, de pe noua lui poziţie, tabăra lui Georgescu. A spus că Georgescu, Buda şi Ţucă sunt oamenii care vor să ducă PSD-ul sub talpa PDL-ului. Bogdan Buda a replicat şi el spunând că nu are nici o legătură cu Dorin Florea, dar este un exponent al reformării PSD-ului şi al alegerilor pe care cale corectă. Partea frumoasă a venit la sfârşit când, pentru prima dată după mult timp, taberele s-au pus la o masă. La aceeaşi masă. Alexandru Frătean, Cristian Georgescu, Cornel Brişcaru, Bogdan Buda, Cristian Ţucă. Familia Bircea. Toţi la aceeaşi masă. Subiectele de discuţie nu se cu-nosc exact. Nu e greu de ghicit. Nu se ştie dacă au luat o hotărâre. Totuşi, din unele discuţii am aflat că tensiunea s-a simţit. Însă este un pas înainte. Au început să poarte discuţii...

Lungu, Moscviciov, Buicu nu cred că dormCu toate că nu apar prea des, Cornel Lungu, Andrei Moscviciov, Florin Buicu, Viorel Bubău, Dragoş Popa, Radu Groza, Florin Neagoş, Lu-cian Cueşdeanu sunt interesaţi de viitorul PSD şi merită urmăriţi şi mai des mediatizaţi.La Reghin, Maria Precup e o femeie care a muncit mult pentru partid. Ea zice că îl susţine pe Cristian Georgescu, via Ovidiu Natea, dar uită scorul de care şi deputatului milionar Vasile Gliga îi este ruşine. Înnoirea poartă hainele străvechii prietenii cu mulţi care vor un anumit şef la CJ în 2012. Oraşul e bogat, văile aşijderea, dar valul social democrat nu aduce suflu nou stângii europene.La Luduş se pare că vor exista probleme des-tul de mari. Ovidiu Dancu a pierdut alegerile şi revigorarea filialei nu s-a produs de vreme ce Florin Urcan defilează peste votanţi. Dancu e pentru continuitate la judeţ. Tot Ovidiu Dancu l-a exclus din partid pe şeful fabricii de zahăr din Luduş, Ioan Armenean, pentru că a avut alte opinii într-o vreme. Armenean, care este un pilon important în Luduş şi care poate veni în filială cu un sprijin important. Financiar, dar şi legat de relaţiile pe care le are. Meciul nu e jucat aici. Şi nu mai sunt doi ani până la locale...

Desemnarea delegaţilor va face diferenţaDar la Consiliul Judeţean al PSD Mureş de peste două săptâmâni vor conta delegaţii. Şi listele

cu aceştia. Stăpânul inelelor cu fiecare mem-bru delegat e în sertarul lui Frătean. Umblă vorba că se strâng semnături. Georgescu ştie mai multe. Primarii tac şi fac. Fiecare pre limba şi experienţa dobândite. Ca de obicei, PSD e clasicul partid ce îşi devorează liderii şi, cam de multe ori în ultima vreme, tocmai înaintea marilor bătălii cu celelalte partide. Şi acum, PDL Mureş şi Dorin Florea doar admiră şi plusează în meciurile fratricide ale social democraţilor. Corectitudinea alegerilor va fi stabilită tot de numărul delegaţilor şi de cine îi desemnează şi cu ce mandat. Rămâne de stabilit clar. Un Consiliu Judeţean nu face alegeri decât pen-tru funcţii de la preşedinte în jos. Varianta statutară Ponta şi Frătean. Este posibil ca şi la Consiliu Judeţean să fie depusă listă cu o tre-ime din delegaţi pentru a solicita o altă ordine de zi sau dezbaterea alegerilor totale. Varian-ta Georgescu-Buda. Aşa că cine va avea mai multe redute cucerite, cu mai mulţi delegaţi va câştiga. Asta în cazul în care vor fi alegeri pen-tru preşedintele PSD Mureş. În iulie – posibil imposibil - sau înainte de Conferinţa Naţională din octombrie. La Sighişoara a fost schimbat Dorin Dăneşan şi locul său a fost luat de fostul său copil de suflet, Iulian Sârb, la Iernut afacerile s-au făcut în familie şi la conducere a rămas un susţinător al schimbării. Dăneşan e prim vicepreşedinte şi influenţa lui Mitrea nu trebuie neglijată, aşa că despre contestaţia depusă la alegerea lui Sârb o să mai vorbim. Reghinul este condus de Maria Precup care spune franc despre Frătean. „Nu ne iubim. Nu ne urâm. Avem o relaţie de la preşedinte la preşedinte”.

Ce dorinţe poate îndeplini Peştişorul de Aur...În PSD Mureş se vrea schimbare. În PSD Mureş se vrea continuitate. Război şi pace. În această perioadă se încearcă şi o înţelegere însă nu prea se anunţă o şansă de reuşită pe această direcţie. Totul se va decide, după cum a spus preşedintele Victor Ponta, la Consiliul Judeţean, când liderul naţional va veni din

nou însoţit de secretarul general Liviu Drag-nea. Dacă Frătean se va înţelege cu Georgescu şi Ovidiu Natea pentru ca să fie pace în partid, atunci echipa se va lărgi dar nu va fi schimbare. Posibilităţile ca acest lucru să se întâmple sunt cam slabe deoarece unul din grupurile din PSD Mureş vrea neapărat alegeri, nu persoane nu-mite. Preşedintele e ales la patru ani. Ceilalţi şefi la doi ani. Încurcate sunt căile Statutului şi cine îl interpretează. Alternativa constă în neînţelegerea celor două tabere. În acest caz va veni Victor Ponta, se vor face alegeri, corecte sau nu, validate cu siguranţă şi va fi hotărât un şef alături de o echipă. Şi e posibil ca mulţi dintre cei de azi să dispară pentru că toţi vor fi fost înfrânţi şi vor trebui să se dea la fund. Ce va fi, nu se ştie deocamdată. Până atunci,

continuă alegerile prin co-mune şi cam atât. Pentru

că aşa e, război şi pace bună, în PSD Mureş.

Observatoru’ dă meciuri PSD-iste

Război şi pace bună în PSD Mureş. Ce dorinţe poate îndeplini Peştişorul de Aur...

Băieeeţi, m-am reîntors! Am fost pe la PNL dar tot pe voi vă iubesc. Ce? Deja secretar executiv? Mamă ce s-au schimbat

lucrurile în PSD! Mă Vlasule, băiatul ăsta îi ia locul lui

Frătean. E deştept şi în plus are funcţie mare la Bucureşti

„Aşa e şefu. Poate mă ajută Ponta-zeu să ajung şi eu la fel în Mureş. Ehe, viaţa

e frumoasă.”

„Mă, numai eu nu râd. Dacă mă

ia tânărul ăsta am încurcat-o. Da nu-i bai, mă duc la vânat cocoşei de munte.”

„Mă vedeţi ce fericit sunt? Am câştigat

raliul, sunt şoferul PSD şi deocamdată nimeni

nu mă dă jos.”

„Un leu, atât mai am în buzunar. Da nu ajung eu prim vicepreşedinte?

Şi atunci să vezi cum vine caşcavalul.”

Dacă îl votaţi pe Cristi la alegeri eu vă dau tot ce

vreţi. Multe drepturi şi creme de corp.

Anul VIII, nr. 411 | 28 iunie - 4 iulie 20106Învăţământ

Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu-Mureş este o instituţie de stat, accesibilă cetăţenilor români şi străini, care oferă pregătire la nivel de centru de excelenţă, prin misiunea asumată şi consacrată prin numele şi renumele universităţii.Activitatea neîntreruptă, de peste 60 de ani, face din Universi-tatea de Medicină şi Farmacie din Târgu-Mureş, o instituţie de prestigiu, un aşezământ de educaţie complexă, acreditat naţional şi recunoscut la nivel internaţional. Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu-Mureş pregăteşte medici, moaşe, stomatologi, farmacişti, nutriţionişti, kinetoterapeuţi şi profesori de educaţie fizică, în limbile română, maghiară şi engleză. Universitatea noastră a obţinut, în cadrul Competiţiei Corecti-tudinii Universitare, ediţia 2009, organizată de Coaliţia pentru

Universităţi Curate, onorantul titlu de ”Cea mai corectă universita-te” din România, competiţie la care au participat 42 de universităţi de stat din România, din totalul de 56. Criteriile de evaluare au fost: transparenţă şi corectitudine administrativă; corectitudine academică; calitatea guvernanţei; management financiar.Noi specializăriDurata studiilor pentru noile specializări, autorizate Nutriţie şi dietetică, Balneo-fiziokinetoterapie şi recuperare, Educaţie fizică şi sportivă este structurată conform Declaraţiei de la Bologna (2004) - România fiind semnatară a acestui document, care pre-vede, printre altele:• Reducerea duratei ciclului universitar de licenţă la 3 ani; • Mărirea duratei şi importanţei ciclului de masterat la 2 ani; • Restructurarea sistemului doctoral, prin Şcoala Doctorală a UMF Tg.Mureş, sau alte şcoli doctorale, cu durata de 3 şi 4 ani; • Promovarea mobilităţii naţionale şi internaţionale a studenţilor şi cadrelor didactice; • Recunoaşterea diplomelor la nivel european; La baza promovării mobilităţii şi recunoaşterii diplomelor în spaţiul european, un rol important îl are folosirea Sistemului European de Credite Transferabile (ECTS). Aceasta înseamnă că fiecare disciplină, care va fi studiată, este cotată cu un număr de credite. Un credit presupune aproximativ 30 de ore de muncă a studentului, fie asistată (cursuri, seminarii, laboratoare), fie individuală (timpul alocat studiului în biblioteci, elaborării de lucrări personale, activităţi practice, cercetare etc.). Fiecare an de studii are, în total, 60 de credite transferabile.

Baza MaTerialăSpaţii de învăţământ: Universitatea dispune de spaţii de învăţământ special amenajate: săli de curs şi laboratoare – dotate cu aparatura necesară pentru desfăşurarea procesului de învăţământ la standarde universitare. Baze sportive: Activitatea sportivă se desfăşoară în cadrul bazei sportive existentă în incinta universităţii, atât în Sala de Sport cât şi în aer liber – terenuri de sport pentru fotbal, handbal, volei, baschet, tenis, precum şi 2 săli pentru scrimă şi fitness. Activi-tatea sportivă de performanţă se desfăşoară în cadrul Clubului Sportiv Universitar Târgu-Mureş la volei feminin, scrimă, tenis de câmp, culturism/fitness,orientareBiblioteca: biblioteca însumează un număr de 210.000 volume, din care 115.000 cărţi şi 96.000 reviste. Alte 200 de volume sunt disponibile pe internet, la pagina web a universităţii. Biblioteca poate fi consultată pe internet (www.umftgm.ro) cu privire la disponibilitatea volumelor/cărţilor/revistelor. Universitatea dis-pune şi de un număr de 27 filiale, a clinicilor şi disciplinelor. La biblioteca centrală a început să funcţioneze programul computerizat pentru biblioteci ALICE, program servit de 9 calculatoare plus un server de mare capacitate şi 3 imprimante. Biblioteca universităţii dis-pune de asemenea de CD-uri educaţionale şi colecţii de peri-odice de specialitate. Pagina Internet: (www.umftgm.ro) universitatea a dotat şi pus în funcţiune un centru de comunicaţii internaţionale prin Inter-net, larg utilizat de cadre didactice şi de studenţi.Editura universităţii: (University Press) a fost înfiinţată cu scopul de a facilita publicarea unor lucrări cu caracter didactic, des-tinate studenţilor, precum şi a lucrărilor de certă valoare, cu caracter medical, de cercetare, având ca autori cadre didactice titulare, fiind acreditată de către Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior. Grădina botanică: Grădina Botanică - a fost înfiinţată odată cu Facultatea de Farmacie, în anul 1948 şi împreună cu parcul den-drologic ocupă o suprafaţă de 3,5 ha, având un specific aparte, deoarece aici sunt aclimatizate în sistem natural circa 800 taxoni de pe întreg mapamondul. Grădina Botanică, amplasată la poalele ”Platoului Corneşti” include trei sectoare distincte: Parcul Den-drologic, Zona de Stejăriş şi Zona Plană.

FaciliTăŢi peNTrU sTUDeNŢiSpaţii de cazare: Universitatea are în dotare 4 cămine studenţeşti cu un nr. de 1.175 locuri de cazare. Burse acordate: de excelenţă, de merit, de studii, sociale şi burse externe la universităţi partenereLiga studenţilor din Universitatea de Medicină şi Farmacie este o organizaţie independentă, cu personalitate juridică, care urmăreşte promovarea şi apărarea demnităţii drepturilor şi intereselor membrilor săi, participarea activă şi constructivă la viaţa academică, precum şi asigurarea cadrului de desfăşurare a activităţilor sociale şi culturale. Liga studenţilor este alcătuită din Liga Studenţilor români, respectiv Asociaţia Studenţilor maghiari cu reprezentare la nivelul Comisiilor Profesorale pe facultăţi, re-spectiv 10 reprezentanţi la nivel de Senat.Studenţii noştri vor beneficia de cadrul instituţional, deja creat în universitate şi vor putea participa activ la toate programele de mobilităţi şi pentru studenţi, UMF fiind inclusă în proiectele de cercetare multidisciplinare cu parteneri din străinătate. Relaţiile de colaborare şi schimb interacademic la nivel internaţional, precum şi convenţiile bilaterale semnate cu universităţi din Co-munitatea Europeană sunt oportunităţi pentru studenţii tuturor specializărilor. Studiile de licenţă, pot fi continuate cu ciclu-rile 2 (masterat) şi 3 (doctorat / prin Şcoala Doctorală a U.M.F. Tg.Mureş sau alte şcoli doctorale).

UNiVersiTaTea De MeDiciNă Şi FarMacie DiN TÂrGU-MUreŞOfertă educaţională. Anul universitar 2010-2011

Informaţii suplimentare şi consiliere: la secretariatele facultăţilor şi pe site-ul universităţii: www.umftgm.roTel: +40.265.213127, Fax: +40.265.21 04 07, Centrală :0265.215551

Anul VIII, nr. 411 | 28 iunie - 4 iulie 2010 7PoliTichie de mărgăritar

Duios UDMR trecea parcă neatins peste orice guvernare

Vine ministru! Vine deputatul! Vine preşedinta!Oare câte grupări or mai fi fiind în puterni-ca uniune a maghiarilor?! Am rămas stu-pefiat vineri la Palatul Culturii de reacţia preaplecată a celor care au participat la un eveniment major din zona investiţiilor eu-ropene. Capetele puţin aplecate. Coloana aşijderea. Venea ministrul. Da, puternicul ministru al Mediului. Fostul de la Dez-voltare. De altfel un politician ungur serios şi care duce proiectele după el, mai ales la minister. Mai puţin în Târgu-Mureş câtă vreme a fost în concurenţă cu primarul municipiului. Putere politică de prim rang în partid, scuze Uniune. Membru con-sacrat al guvernelor de la Bucureşti. Poate a fost Traian Băsescu de mai multe ori titu-lar de portofoliu decât Borbely Laszlo că despre liderul Fundaţiei Bernady este vor-ba, evident. A crescut tineri, mai ales Peti Andras şi a acceptat să îi aibă în preajmă pe urmaşii familiilor Kelemen şi Szepesy. O relaţie minunată cu Fondul de mediu, ce nu i-a priit însă lui Gombos Csaba să prindă Taromul nelăsat din telecomandă de Berceanu cel Rău. Tradiţonală şi demnă de respectat, prietenie benefică tuturor cu Izorepul. Chiar de necondamnat funcţia şi nicidecum profesia doamnei pe undele ra-dio şi de ce nu la SRR. A vrut la Primărie. Joi am citit un comunicat al preaputernicului ministru demn de o scrisoare de dragoste politică adresată veşnicului competitor devenit azi partener şi de ce nu prieten, Dorin Florea. Că vocea târgului neliniştit şi

cu ochii pe cele două megaafaceri ale anu-lui: Aquaserv şi Depozitul ecologic, însu-mate peste 90 milioane de euro, spune că cei doi au ales pacea de la Vindobondum, rămâne doar de urmărit pe harta de şah a celor ce ne decid viitorul. Unul la Primărie, celălalt în Palatul vecin. În rest, noncom-bat şi iepuraşi sau tradiţionalele alianţe întru sperierea şi fierberea poporului hămesit. Preşedintele. E mult mai discret, cel puţin pentru noi, presa românească. Nu mă refer la marele poet. Fără de program şi fără de griji onor vicepremierul Marko Bela. Nu. Îl lăsăm în sferele diferende-lor şi diferenţelor dintre unguri şi secui şi în trilema filosofică câţi udemerişti şi câţi pecemişti fără de conturi elveţiene sunt pe funcţii în spaţiul carpato danu-biano pontic. E vorba de Kelemen Attila. Un deputat puternic. Un preşedinte cu pasiuni. Umane şi strămoşeşti. Afacerile Comisiei de Agricultură din Cameră nu-i sunt străine. Şi agricultura de pe întreg cuprinsul patriei. Că pasiunea domniei sale sunt caii, e o minunăţie, dar frâiele filialei Mureş, zguduită de orgolii de lideri naţionali, de lupte intestine şi de eliminarea ciudată a deputatului sacrificiat de Marko Bela, în dauna unuia de pe Africa, mă refer la doctorul Benedek Imre, e tot mai grea pentru pasionatul medic veterinar disident în epoca lui Ceauşescu. Or fi vrând şi alţii să îşi asume o asemenea provocare. Şi aici

nu mă refer la preşedintele de la Târgu-Mureş, Benedek Istvan, care îşi are propri-ile jocuri în conceptul UDMR despre bani, putere şi decizie. Mulţi roiesc în jurul său împotriva preşedintelui UDMR Mureş. Pe de altă parte au fost şi promisiuni neo-norate pentru cei ce au tras în campanie şi acum nu au sacii lor în căruţă, deşi Uniu-nea este la caleaşca ce conduce România. Aşa cum o conduce, ei nu au nici o grijă. Al treilea pol de putere se conturează în jurul preşedintei Consiliului Judeţean. Lo-kodi Edita Emoke. Şi nu e vorba de locul trei de pe podium. Femeie într-un judeţ plin de misogini în politică, de genul fără de tăgadă, dovediţi şi recidivişti, Lokodi se află la jumătatea celui de al doilea man-dat. Şi cu legitimitatea unică a votului uninominal a preşedintelui de CJ. Mai sunt şi senatori şi deputaţi, unii la mustaţă, dar cu mult mai puţini maghiari în sacul eligibilităţii. Cu un vice ca Szabo Arpad, poţi să ai şi pacea, dar şi relevanţa muncii cu primarii din judeţ. Un proiect european aproape cât bugetul CJ Mureş pe un an. Spitalele luate par o piatră de moară de gâtul Doamnei de Fier, dar dacă va face echipă şi va aduce şi decidenţii economi-cofinanciari privaţi alături şi cu o relaţie bună cu Bucureştii, dar nu fără a-i consulta şi asculta şi pe liderii medicali din opoziţie, poate puncta în ceea ce ne e mai scump tuturor: sănătatea. Fără a lega trainice pri-etenii, invizibile unora, şi cu abilitatea de

a juca inteligent cu puterea prefecturală şi cu cea portocalie, dacă îi va motiva pe tehnicienii profesionişti din garda tânără a UDMR, cu valsul atent şi chiar şi damen vals cu structurile cu săgeată şi cu cele în noua poantă, Lokodi nu este liderul UDMR care ne ameninţă cu pensionarea, chiar dacă cea de magistrat după cum a specifi-cat CC rămâne de neatins. Ci îşi joacă o carte încă nedezvăluită, dar cu conexiuni adânc înfipte în realităţile mureşene, chiar dacă cu fibre maghiaro – române din aripa primei maturităţi.Nu am atins lumea distinsului diplomat într-ale politicii mureşene, naţionale, eu-ropene, Frunda Gyorgy, întrucât planurile sale de reîntoarcere acasă la Târgu-Mureş, la timona judeţului sau a oraşului, trebuie să capete şi consistenţa deciziei sale şi nu în urma eternelor zvonuri cu varianta Frunda.Oricum, puterea erodează, mulţi membri ai UDMR au luat calea Bucureştilor, mulţi încă se instalează în aceste zile la coman-da deconcentratelor şi e de urmărit cum şi cu cine vor juca pe schemele CRT, CRU, şi în UDMR Mureş.Borbely, Kelemen şi Lokodi, tac şi fac. Ar vrea şi alţii. Cât pentru ei, cât pentru udemerişti, cât pentru noi toţi, rămâne să vă aflăm şi să vă informăm.

Aurelian GRAMA

Florin Săliştean, unul din don juanii PDL-isti care meditează nu la nemurirea sufletului, ci la efemeritatea frumuseţilor blonde din politica portocalie autohtonă.

“Hm... ce frumos e visul... de-a dreptul pervers. Se face că-s preşedintele PDL Mureş şi-s înconju-rat numai de blonde de

calibrul Elenei Udrea. Pe unde o fi Dorin???”

Brigada artistică “Anti Boc” a IPJ Mureş, interpretând o baladă de criză... de nervi împotriva Executivului

“Foaie proaspătă de ceapă/

Miniştrii ne-au dat ţeapă/ Salariile ni le-au tăiat/ Niciunul nu e bărbat/

Suntem bătaia lor de joc/ Boc, Boc, Boc, eşti

un escroc!”

8 Anul VIII, nr. 411 | 28 iunie - 4 iulie 2010

Administraţie

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Mureş, Lo-kodi Edita Emoke şi ministrul Mediului şi Pădurilor din România, Borbely Laszlo, au semnat vineri, 25 iunie, în Sala de oglinzi a Palatului Culturii din Târgu-Mureş, contractul de finanţare a proiectului „Sistem de Management Integrat al Deşeurilor

Solide în judeţul Mureş”.Proiectul este co-finanţat din Fondul Europe-an de Dezvoltare Regională, are o valoare de 53.693.609 euro, din care 31.545.578 euro reprezintă valoarea finanţării nerambursabile, 7.097.755 euro contribuţia din bugetul naţional şi 15.050.377

euro contribuţia CJ Mureş.Măsurile prioritare ale proiectului sunt achiziţia de echipamente de colectare separată pentru deşeurile reciclabile (pubele, containere, unităţi compostare, mijloace de transport), realizarea unei staţii de trans-fer, a unei staţii de sortare şi a unei staţii de com-

postare pentru zona Târgu-Mureş, realizarea unui depozit zonal şi a unei instalaţii de tratare mecano-biologică la Sânpaul, închiderea depozitelor necon-forme de la Târgu-Mureş, Reghin, Iernut, Luduş şi Sovata şi realizarea unor campanii de informare şi conştientizare a populaţiei.

Deşeurile din Mureş, gestionate

„Dacă mă gândesc în urmă la mai bine de doi ani de muncă, pot să zic că au fost ex-trem de interesanţi şi solicitanţi. Important este că am ajuns la o finalitate prin sem-narea contractului de finanţare. În ceea ce priveşte paşii de urmat, aceştia sunt lan-sarea procedurilor de achiziţii publice pen-tru execuţia lucrărilor aferente obiectivelor de investiţii, respectiv depozitul zonal de la Sânpaul, staţiile de sortare, transfer, compostare, tratare mecanico-biologică, achiziţie de recipienţi de colectare şi un-deva în toamnă dacă nu întâmpinăm dificultăţi, estimăm în luna septembrie sau octombrie, să putem semna contractele de lucrări şi să demarăm efectiv execuţia.”

Radu Spinei, managerul proiectului

„Una din măsurile prioritare ale acestui proiect este închiderea depozitelor necon-forme, unde din păcate se încadrează şi Reghinul. Valoarea acestei măsuri este în jur de 5 milioane euro, cred că Reghinului îi va reveni cam un milion de euro pentru a se închide acest depozit neconform. Tre-buie să începem demersurile pentru a re-aliza o platformă semipermanentă până când se va închide şi va funcţiona această rampă ecologică de la Sânpaul.”Nagy Andras, primarul municipiului Reghin

„Acest proiect este foarte important pentru judeţul Mureş pentru că va îmbunătăţi modul de gestionare a deşeurilor şi pentru că se vor crea noi locuri de muncă, mai ales că în documente este prevăzut că angajatorii vor angaja mână de lucru din comuna Sânpaul.”

Simon Istvan, primarul comunei Sânpaul

„Semnarea acestui proiect reprezintă încu-nunarea cu succes a eforturilor depuse de o echipă complexă formată din specialişti ai Consiliului Judeţean Mureş, consultanţi din cadrul ministerului şi ai altor instituţii publice specializate în problemele de mediu. E o zi importantă pentru autoritatea publică judeţeană pentru că în sfârşit se vede demarată problema deşeurilor în judeţul Mureş, care reprezintă unul din angajamen-tele asumate de România în capitolul 22 de mediu. Foarte importantă va fi campania de conştientizare a populaţiei judeţului Mureş privind importanţa colectării selective a deşeurilor. Acest sistem integrat de manage-ment al deşeurilor nu va putea fi funcţional şi corect exploatat dacă nu-şi va aduce apor-tul şi populaţia judeţului care urmează să fie conştientizată vizavi de felul în care fiecare dintre noi trebuie să înţelegem problema colectării selective a deşeurilor.”

Valer Băţagă, director executiv în cadrul Consiliului Judeţean Mureş

„Îmi face o desoebita plăcere să semnăm acest contract pentru că atunci când am avut o primă discuţie pe tema apei şi a deşeurilor în luna februarie cu Consiliul Judeţean şi toţi cei implicaţi, am spus următorul lucru: dacă nu vă mişcaţi mai repede, dacă nu puneţi la punct acele divergenţe care sunt de doi ani, pierdeţi banii. Îi felicit pe toţi cei care au fost implicaţi şi au avut înţelepciunea să treacă peste ambiţii şi orgolii şi să finalizeze în timp scurt aceste două proiecte de fapt, pentru că nu e vorba numai de deşeuri, ci şi de apă, proiect care este încă în ter-men şi sperăm până la sfârşitul lunii iulie să avem un alt moment festiv şi pentru acest proiect, cel mai mare pe domeniul deşeurilor semnat până acum şi care va rezolva în sfârşit problema de manage-ment al deşeurilor în judeţul Mureş.”

Borbely Laszlo, ministrul Mediului şi Pădurilor din România

„Este un moment istoric pentru viitorul acestui judeţ şi pentru rezolvarea unei probleme dificile cu care ne-am confrun-tat până în prezent şi pentru că rezolvăm un procent de 75% problemele de mediu, acestea au fost posibile numai prin spriji-nul Ministerului Mediului care a fost atent la problemele judeţului Mureş, a fost alături de noi şi ne-a ajutat ca să intrăm într-un pachet promoţional pentru proiectele pe Programul Operaţional Sectorial şi să obţinem un proiect cu succes pentru care am primit undă verde din partea organ-elor care răspund de Fonduri Europene din Bruxelles.Am început deja licitaţiile pentru drumul de acces către groapa mare regională şi abia aşteptăm să demarăm licitaţiile pen-tru execuţia lucrărilor. Sunt convinsă că în următorii doi ani vom avea foarte mult de lucru.”Lokodi Edita Emoke, preşedintele CJ Mureş

Urmează campania de conştientizare a populaţiei

Felicitări pentru toţi cei implicaţi

Un moment istoric pentru viitorul judeţului

Trebuie să realizăm o platformă semipermanentă

9Anul VIII, nr. 411 | 28 iunie - 4 iulie 2010

Administraţie

după standarde europene

„Odată cu imple-mentarea acestui proiect sperăm că toată filozo-fia de gestiune a deşeurilor se va schimba în judeţul Mureş şi acest lu-cru va fi văzut de cetăţenii judeţului, atât de cei din me-diul urban cât şi de cei din mediul rural prin modul în care vor trebui să arunce guno-aiele. Acestea vor trebui să fie selectate, cele biodergradabile vor fi com-postate, deci se va schimba tot procesul de gestiune a deşeurilor pe care cetăţeanul îl va simţi şi va trebui să contribuie la acest proces. Orice proiect finanţat de Uniunea Europeană are o parte foarte importantă, de conştientizare. Fără participarea cetăţenilor nu putem face nimic. Dacă ei nu vor respecta nişte reguli pen-tru depozitarea deşeurilor, va fi foarte greu de dus la îndeplinire tot acest plan de gestiune a deşeurilor.”

Dănuţ Ştefănescu, director coordonator, Agenţia pentru Protecţia Mediului Mureş

„Din anul 2000 ne tot pregătim pentru mo-mentul acesta şi am avut două iniţiative care au eşuat pe parcurs şi acum suntem în situaţia când deja o să vină amenzi pentru că depozităm într-o locaţie neconformă, în consecinţă mo-mentul acesta este într-adevăr istoric şi trebuie să fie startul foarte puternic. Noi suntem pregătiţi pentru acest start. Sper să nu avem dificultăţi.”

Csegzi Sandor, viceprimarul municipiului Târgu-Mureş

„Ştim foarte bine că problema deşeurilor nu este doar a oraşului Sovata, ci o problemă a întregu-lui judeţ. Am mari speranţe în legătură cu acest proiect deo-arece se pot realiza mai multe lucruri, în primul rând în-chiderea completă şi predarea acelor terenuri în care sunt gropile de gunoi din aceste localităţi cum este şi la Sovata şi totodată colectarea în condiţii europene a deşeurilor, în primul rând a celor menajere, dar şi refo-losirea acelor deşeuri care pot fi refolosite. Cred că acest proiect este o realizare deosebită pentru judeţul Mureş şi pentru Sovata. Fiind o staţiune turistică, şi cantitatea de deşeuri este mai mare decât într-un oraş cu acelaşi număr de locuitori şi pentru noi este un lucru foarte important ca acest proiect să se demareze cât mai repede şi să dea şi rezultatele pe care le aşteptăm.”

Peter Ferenc, primarul oraşului Sovata

Sperăm că se va schimba filozofia de gestionare a deşeurilor

Suntem pregătiţi pentru acest start

O realizare deosebită pentru judeţul Mureş

10 Anul VIII, nr. 411 | 28 iunie - 4 iulie 2010

Administraţie

Proiect vital pentru MureşJudeţul Mureş este printre primele judeţe din România care reuşeste să acceseze fondurile structurale ale Uniunii Europene în domeniul proiectelor de mediu, componenta gestionarea deşeurilor. Proiectul “Sistemul de manage-ment integrat al deşeurilor în judeţul Mureş” are o importanţă extraordinară pentru judeţul Mureş deoarece acesta va contribui îndeplini-rea tuturor obiectivelor impuse de Uniunea Europeană privind prblematica deşeurilor: colectare separată a deşeurilor reciclabile, sortare, reciclare, valorificare, compostare, tratare mecano-biologică, închiderea depozi-telor de deşeuri neconforme din mediul urban, realizarea unui sistem integrat de transfer al deşeurilor către un depozit ecologic zonal situat pe raza comunei Sânpaul, care va deservi în-treg judeţul Mureş.

Ce se va face în judeţ? Obiectivele şi măsurile prioritare care fac obi-ectul proiectului sunt implementarea colectării separate a deşeurilor reciclabile, atât în me-diul urban cât şi în mediul rural, implementa-rea colectării separate a deşeurilor menajere biodegradabile de la 80% din gospodăriile din municipiul Târgu-Mureş, implementarea compostării individuale la 50% din gospodăriile din mediul rural, realizarea unei staţii de transfer, unei staţii de sortare şi a unei staţii de compostare pentru zona Târgu-Mureş, re-alizarea unui depozit zonal şi a unei instalaţii de tratare mecano-biologică la Sînpaul, închi-derea depozitelor neconforme: Târgu-Mureş, Reghin, Iernut, Luduş şi Sovata, asistenţă tehnică, supervizare şi campanii de informare şi conştientizare.Investiţiile care se vor realiza în cadrul proiectului, staţiile de sortare, transfer, compostare, tratare mecano-biologică, depozitul zonal conform, echipamentele pentru colectarea deşeurilor, vor crea infrastructura necesară unui sistem integrat de gestiune al deşeurilor. Se va schimba astfel întreaga filozofie privind gestionarea deşeurilor, măsurile propuse având ca obiectiv reducerea cantităţilor de deşeuri care se elimină prin de-pozitare, în condiţii de protecţie a mediului şi a sănătăţii populaţiei. Deşeurile vor fi colectate de la generatori pe fracţiile componente (plas-tic, metal, hârtie/carton, sticlă, biodegradabil şi rezidual) urmând apoi trasee diferite în funcţie de compoziţia fiecărei fracţii. Astfel, reciclabilele vor ajunge la staţiile de sortare urmând ca apoi să fie valorificate, biodegradabilul la staţia de compostare unde va fi transformat în com-post (fertilizant pentru agricultură), iar rezidu-alul va fi transportat prin intermediul staţiilor de transfer către amplasamentul depozitului

zonal Sânpaul, unde va fi prelucrat în instalaţia de tratare mecano-biologică înaintea eliminării pe depozitul conform. Practic, prin operarea noului sistem de gestionare a deşeurilor care va fi implementat, din întreaga cantitate de deşeuri generată de populaţie la nivelul întregu-lui judeţ, doar componenta reziduală va mai fi depozitată, spre deosebire de situaţia actuală când întreaga cantitate de deşeuri generate se depozitează.

Doi ani de muncă asiduăEchipa de implementare a proiectului din cadrul Direcţiei Dezvoltare Regională Implementare Proiecte a Consiliului Judeţean Mureş a muncit mai multe de doi ani pentru aprobarea acestui proiect şi obţinerea finanţării, timp în care s-a perfecţionat continuu, având totodată o serie de evaluări pe parcurs din partea unor comisii de control ale Uniunii Europene.În această perioadă de criză economică, reuşita Consiliului Judeţean Mureş va reprezen-ta o importantă infuzie de capital în economia judeţului, iar pe lângă fondurile financiarea atrase urmând a fi create şi un număr impor-tant de locuri de muncă.

Şapte staţii de sortare în judeţJudeţul Mureş va fi împărţit în şapte zone deser-vite de către şapte staţii de sortare. Localităţile în care vor fi amplasate aceste staţii sunt: Reghin, Târnăveni, Râciu, Bălăuşeri, Acăţari şi Sighişoara. Pentru zona Târgu-Mureş se va construi şi o staţie de sortare, transfer şi compostare pe raza administrativă a comunei Cristeşti. Prin această zonare, toate localităţile judeţului vor fi arondate la una din cele şapte staţii de sortare-transfer care vor deservi depozitul zonal Sânpaul.

Scăpăm de depozitele neconforme Prin începerea acestui proiect se vor închide cele cinci depozite neconforme urbane de la Cristeşti, Reghin, Luduş, Iernut şi Sovata, care reprezintă un risc major de mediu. Lucrările de închidere la aceste depozite vor trebui să respecte cerinţele reglementărilor UE prind acest tip de lucrări, constând în mai multe etape: profilarea şi nivelarea corpului depozi-tului, colectare şi epurarea levigatului, con-struirea unui sistem de eliminare al apelor de suprafaţă, un sistem de impermeabilizare, gestionarea biogazului de depozit şi moni-torizarea apelor subterane. Toate lucrările de execuţie aferente proiectului, inclusic achiziţiile de materiale şi chiar campania media pentru informarea cetăţenilor vor fi supuse proceduri-lor de achiziţii publice.Tot în cadrul proiectelor vor fi achiziţionate echipamente pentru colectarea selectivă a deşeurilor. Printre acestea se numără pubele, containere, unităţi de compostare individuală dar şi mijloace de transport. Valoarea acestor echipamente se ridică la suma de 5.645.421 euro. Instalaţiile destinate a deservi zona Târgu-Mureş vor avea următoarele capacităţi: staţia de transfer - 65.000 de tone pe an, staţia de sortare - 28.000 tone pe an, iar staţia de com-postare - 10.000 de tone pe an. Construirea acestora va costa apoximativ 7.481.260 euro. De asemenea, se vor ma construi şi o instalaţie de tratare mecano-biologică şi depozitul eco-logic zonal. Valoarea lor se ridică la 9.572.547 euro. Campania de informare va cheltui din banii acordaţi suma de 590.206 euro, iar închi-derea depozitelor neconforme 4.917.698 euro.

Alex TOTH“Pentru judeţul Mureş acest proiect este vital. Poate că acum nu ne dăm seama cât este de mare importanţa lui, suntem bucuroşi că am reuşit să câştigăm dar dacă nu am fi realizat acest proiect atun-ci am fi simţit ce pierde judeţul Mureş. Mureşul trebuie să închidă în momen-tul de faţă toate depozitele ecologice şi nu are unde să depoziteze deşeuri. La Sighişoara, care avea drept de a funcţiona până în 2013, nu s-a realizat investiţia cu alveola doi şi trei şi este un punct des-tul de îndepărtat de restul judeţului. La Sânpaul de va face această investiţie iar acest lucru înseamnă că pentru toate localităţile din judeţ costurile de trans-port vor fi egale. Ne aşteaptă o perioadă importantă pentru că la acest proiect noi, Consiliul Judeţean, vor răspunde de realizarea proiectului. În anii anteriori întotdeauna am ştiut că va veni vremea în care va trebui să facem eforturi mari pentru a asigura cofinanţarea. De aceea niciodată nu am contactat împrumu-turi pentru investiţii în infrastructura de drumuri ca să avem neagravat bugetul Consiliului Judeţean. În cazul în care, din cauza situaţiei economice actuale, va trebui să contractăm un împrumut, Gu-vernul garantează pentru aceste proi-ecte şi chiar ne gândim ca anul acesta să facem o analiză pentru că dacă am dori să contractăm un împrumut bancar îl vom obţine abia în 2012. Iar noi până în 2011 trebuie să executăm proiectul cu deşeurile.”

Lokodi Edita, preşedintele Consiliului Judeţean Mureş

“Proiectul “Sistemul de management integrat al deşeurilor în judeţul Mureş” va fi finanţat prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu Axa 2. Valoarea totală a proiectului este de peste 53 de milioane de euro. În cei 15 milioane de euro pe care va trebui să îi asigure Consiliul Judeţean vor intra atât cheltuielile eligibile afer-ente proiectului cât şi cele neeligibile care sunt în sarcina beneficiarului şi aici mă refer la drumuri de acces şi utilităţi, către amplasamentele pe care se vor realiza investiţiile precum şi TVA-ul care are o valoare destul de ridicată pentru că valoarea proiectului este mare. Dar din valoarea TVA-ului mai mult de 80% se va recupera pentru că este deductibil. În ceea ce priveşte obiectivul principal al proi-ectului, acesta este realizarea unui sistem de management integrat al deşeurilor la nivelul judeţului Mureş. Acest obiectiv se va realiza prin nişte măsuri specifice cum ar fi colectarea selectivă a deşeurilor munici-pale solide, sortare, reciclarea şi valorifi-carea deşeurilor, tratarea deşeurilor biode-gradabile, eliminarea deşeurilor în condiţii de maximă siguranţă pe un depozit zonal şi nu în ultimul rând, o componentă de conştientizare a populaţiei, o campanie de informare publică fără de care un astfel de proiect nu are şanse de reuşită.”

Radu Spinei, managerul proiectului

“Acest proiect este unul dintre cele mai importante proiecte ale judeţului Mureş pentru că el urmăreşte rezolvarea acelor mari probleme de mediu la care autori-tatea publică judeţeană s-a angajat să se implice. Este arhicunoscut faptul că în judeţul Mureş până la data de 16 iulie 2009 marea majoritate a depozitelor de deşeuri erau neconforme cu normele europene. Beneficiarul acestui proiect nu este doar Consiliul Judeţean Mureş ci întreg judeţul. Şi printr-un efort comun am reuşit ca pe parcursul a doi sau chiar trei ani de zile să pregătim împreună cu consultantul anga-jat de Ministerul Mediului documentaţia necesară accesării acestor fonduri eu-ropene. Această muncă merită să fie apreciată pozitiv de către fiecare locuitor al judeţului având în vedere importanţa problemelor pe care le rezolvăm o dată cu implementarea proiectului.”

Valer Băţagă, director executiv în cadrul Consiliului Judeţean Mureş

Staţie de compostare

Depozitul de la Sânpaul va fi asemănător cu cel din imagine

Staţie de transfer

Staţie de sortare

Anul VIII, nr. 411 | 28 iunie - 4 iulie 2010 11Aventuri

în Liga lu’ Mitică

Promovarea FC Municipal în Liga I la fotbal va aduce cu sine, pe lângă eventualele grupuri de suporteri turbulenţi şi nume sonore din fotbalul românesc. Unii se află printre cele mai controversate per-sonaje din domeniu, adevăraţi producători de perle, altfel spus, o invazie de ”scoici”. Dumitru Dragomir, cunoscut ca Don Corleone, nu demult amintea de marele blat al ASA-ului, 7-0 în partida cu Viitorul Scorniceşti. Cel cu nume de mafiot, care profita din plin de privilegiile care i le aducea regimul al cărui căpuşă a fost, nu-şi amintea nici anul respec-tivei partide, amintind o ediţie în care echipa păstorită de el nu activa în divizia A. Oricum, Corleone a chefuit cu „ungurii care au ieşit în stradă şi au strigat „trăiască Ceauşescu !”. Nu trebuie să mire pe cineva acest lucru, omul este surescitat, dacă se ţine cont de cât lucrează. Mulţi au încercat fără succes să obţină mărirea numărului de ore a unor zile mai solicitante. „Dom’le, eu lucrez muncesc 24 de ore pe zi, uneori chiar şi noaptea”. Să ţinem cont de faptul că iarna nopţile sunt foarte lungi. Adăugate celor 24 de ore ale zilei...Mai poate mira pe cineva atunci când Gigi Becali afirmă că „M-am certat cu Mitică Dragomir, dar fără jigniri. M-a făcut oligofren, eu zdreanţă, dar nu ne-am insultat”. Ei, Nea Jiji, te legi de oamenii muncitori.

Naşu poznaşu

Don Corleone munceşte 24 de ore pe zi plus noaptea

Ziua e prea scurtă pentru mine. Noroc că mai e şi noaptea,

care este.

FC Municipal a promovat după 18 ani în Liga I la fotbal! Nemulţumit de lotul pus la dispoziţie, antrenorul nou promovatei, Adrian Falub a fost pe punctul de a renunţa la banca tehnică. Acesta, după experienţa ediţiilor trecute când, după promovările reuşite cu ”U” Cluj şi Unirea Alba Iulia a ieşit pe uşa din dos, de fiecare dată lăsându-şi echipa pe ultimul loc, nu vrea să repete experienţa ultimelor sale aventuri în Liga I şi cere întăriri la echipă. După ce au adus doi sârbi şi un bulgar, toţi de la echipe retrogradate din campionatele lor, le-au dat liber după doar o săptămână. De frică, oficialii ”portocaliilor” i-au transferat pe Marian Onicaş de la Steaua şi Florin Dan de la Alba Iulia. L-au adus apoi pe fundaşul sloven Matjaz Lunder, internaţional al ţării sale şi au acordurile de transfer ale lui Dan Matei şi Florin Stângă, foşti la Pandurii Târgu Jiu şi Unirea Urziceni. Primul mai aşteaptă o ofertă din Grecia. Dacă nu vine, semnează cu FCM. În ceea ce-l priveşte pe al doilea, Urziceniul şi-a dat acordul, dacă aduc om pe postul lui. După o promovare ”ieftină”, contestată de mulţi, FC Municipal caută în continuare în containere jucători liberi sau cedaţi.

FCM, luptă FCM, sau hai Armata?!Pe lângă cei care reclamă provenienţa fondu-rilor întreţinerii unei echipe pe prima scenă, se mai aud vocile celor care cer jucători localnici. Ca la Barcelona, Chelsea, Milan, chiar CFR Cluj, nu-i aşa? De, vocea poporului. Au revenit câţiva localnici acasă. Au potenţial, talent, mai trebuie să pună osul la treabă. Dacă rezultatele vor fi cum vor fi, aceleaşi voci vor contesta rezultatele sau valoarea echipei. Pe de altă parte, fiecare echipă va avea în teren câte 11 jucători, cel puţin la startul partidelor. În urmă cu trei, patru dece-nii, ”Armata” aducea microbiştilor mureşeni satisfacţii, tribunele stadionului erau pline meci de meci. Mulţi consideră că aceia erau jucători adevăraţi, luptau pentru culorile oraşului lor. Mulţi doar acum sunt târgumureşeni. S-au stabilit aici, cu excepţia celor care au fost ”exilaţi” pentru un an sau pe doar câteva luni

şi au plecat imediat cum au reuşit. Acest lucru se va petrece şi de aici încolo, mai ales atunci când potenţialii investitori vor avea perspectiva recuperării sau multiplicării sumelor investite. Dacă Armata, pardon, FCM va supravieţui în Liga I, rămâne de văzut câţi localnici va mai avea echipa. Acum, să reţinem, sunt 8 (opt). Al nouălea e pe drum. Romulus Miclea, aflat la retrogradata Poli Iaşi, doreşte să-şi încheie cariera acasă.

Militaru’ Şmenaru’

Să vină, să vină, Liga lu’ Mitică!

Ori îmi daţi jucător, ori vă las. Dacă mă văd toţi expert la promo-vări, mi-ajunge şi cu retrogradările

13Anul VIII, nr. 411 | 28 iunie - 4 iulie 2010

Poliţia-i cu noi

Umblă vorba prin târg că poliţiştii comunitari au primit ordin să amendeze tot ce prind. Că nu prind tot ce trebuie, este o altă poveste, pe care o s-o discut mai pe larg cu altă ocazie. Criza financiară a determinat autorităţile să strângă bani pentru buget din orice, fie ei şi din piatră seacă. Se mai spune şi că poliţiştii care acordă cele mai multe amenzi vor fi premiaţi şi vor fi aplaudaţi de toţi colegii pentru buna îndeplinire a sarcinilor de serviciu. Însă abia acum se leagă de ce nu iartă nimic aceşti apărători ai legii şi ai ordinii publice. Dacă te opreşti trei minute pe locul unui taximetrist primeşti amendă, dacă te urci un pic pe tro-tuar, primeşti amendă, dacă parchezi în faţa blocului pe spaţiu verde, primeşti amendă. Aş fi de acord cu toatea aceste sancţiuni dacă aş avea locuri de parcare la discreţie, dacă nu ar fi multe maşini abandonate, pe care nu le mai ridicăp nimeni şi care ocupă spaţii de parcare. Ce ne-am face noi fără poliţiştii comunitari ai municipiului Târgu-Mureş? Habar n-am. Pot doar să spun că ne-ar fi foarte greu. Cine i-ar

mai prinde pe hoţi, cine i-ar mai amenda pe toţi nesimţiţii, inclusiv pe cei cu maşini bengoa-se, atunci când încalcă legea? Pe cuvântul meu că nu ştiu ce ne-am face. Noroc că există Poliţia Comunitară şi le mulţumim pentru asta. Noroc că mănâncă seminţe în timp ce patrulează, noroc că se mai uită după fete frumoase şi le acordă prioritate în trafic, indiferent dacă acestea sunt la volan sau pe jos. Noroc că se implică acolo unde este vreun scandal şi nu se lasă intimidaţi de agresori. Noroc că sunt pe fază iar hoţii care sparg maşinile sunt prinşi în flagrant şi duşi la ”secţie”. Vă mulţumim că existaţi. Cred că sunt printre poliţiştii comu-nitari şi oameni devotaţi, care aleargă după infractori, care îşi pun inegritatea corporală în pericol pentru a-i înhăţa, însă aceştia vă spun sincer, sunt în minoritate.Sper totuşi că informaţia pe care am auzit-o despre ordinul dat de şefii comunitarilor să aplice cât mai multe sancţiuni este doar o bârfă şi nu vom fi amendaţi cu orice preţ.

Comunitarul bârfitor

Puşi pe fapte mari

Auzi colega, o zis Bretfelean că tre să dăm amenzi multe, să primim

note bune la sfârşit de an

Abia aştept să-i prind pe copii cu

bicicleta prin Vichend, să vezi tu ce amenzi le dau. Pe ăia cu maşini bengoase şi pe hoţi nu-i sancţionez, că

ăia sunt prea versaţi

Senzaţional! Extraordinar! În exclusivitate! Da, e adevărat, Elodia Ghinescu trăieşte. Aceasta este a doua lovitură pe care putea s-o primească Dan Dia-conescu în aceste zile, prima fi-ind bineînţeles cele 29 de zile la răcoare că tot e vară. Cred totuşi că faptul că nu a fost el cel care a găsit-o pe celebra avocata îl va durea la fel de mult ca dosarul în-tocmit de procurorii DNA pentru luare de mită. Dar, pentru că nu sunt ca DD un maestru al suspansului, să nu mă abat de la dezvăluire, cum spuneam am găsit-o pe Elodia, am găsit-o fără ca măcar s-o fi căutat. Ştiţi cum se spune „Nu e pentru cine se pregăteşte, ci pentru cine se nimereşte” sau „Să fii într-un fel, noroc să ai”. Am dat peste ea întâmplător, era cât pe ce să nu-mi dau seama că este ea. Treceam prin faţa unui magazin, când ce să vezi în vitrină nimeni alta decăt celebra

avocată, cea care ne-a umplut nopţile cu cele o sută şi nu ştiu cât de episoade. Cea ce pot să va spun despre ea este că absenţa şi traiul departe de Cioacă, nu mai puţin celebrul soţ al avoca-tei, i-au priit, femeia avea o rochie roz, scurtă, se vedea că a frecventat sala de sport, picioarele erau mult mai lucrate decât în pozele care au circulat prin presă. O altă schimbare pe care am remarcat-o a fost aceea că din pletele ei negre nu mai rămasese nimic, pe umeri îi cădeau în valuri bucle blode, iar pe buze avea afişat un zâmbet seducător de Mona Lisa mioritică. O să spuneţi că nu aveam cum să o recunosc având asemenea schimbări, am luat încă de pe atunci în calcul neîncrederea şi am imortalizat-o într-o fotografie pe care o ataşez aici. PS: Dragă Dan Diaconescu, nu te întrista, n-am dat de urma Elodiei tale, la drept vorbind nici nu ar fi fost drept, cea pe care am găsit-o eu are 15 den, culoarea pielii şi nici nu costă prea mult, doar 5 lei, e vorba de un dres de damă, însă muza acestor ciorapi a fost cu siguranţă Elodia ta. Îţi urez ca atunci când vei ieşi din arest, după ce vei face nenumărate episoade despre cine a vrut să închidă gura realizatorilor tv Dan Diaconescu şi Doru Pârv să mai faci din când în când câte un episod şi cu Elodia măcar aşa că vânzările de ciorapi să meargă şi poate fac şi de 50 den.

Cicioacă

Elodia trăieşte!

Anul VIII, nr. 411 | 28 iunie - 4 iulie 201014Paturi mai puţine, inmormântări mai multe

Dragă pacientule român, îţi doresc din tot sufletul să nu te îmbolnăveşti. Nu de alta, dar nu se ştie dacă vor mai fi locuri în spitale. Ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, a decis să reducă numărul de paturi din spitalele mureşene, cu 400. Toţi şefii de clinici şi manageri de spitale se întreabă de unde a scos minis-trul acest număr, pentru că ei nu au fost întrebaţi. Unii spun că ar fi vorba şi despre plata unor poliţe politice. Unii spun că după această reducere a paturilor din spitalele mureşene vor urma şi disponibilizări ale personalului sanitar. Este clar, a început reforma în Sănătate. Cel puţin aşa susţine Ministerul Sănătăţii. Întrebarea mea este dacă această reformă este bine gândită, sau dacă este cel puţin gândită. Una din-tre nedumeririle multora este descentralizarea. Prin transferul spitalelor la administraţiile publice locale, managerii unităţilor spitaliceşti vor fi supuşi intereselor politice. Cum? Foarte sim-plu. Având în vedere că managerii de spitale vor răspunde în faţa consilierilor locali, aceştia vor putea pune presiuni pe şefii de clinici şi de spitale. Şi nu spun doar aşa să mă aflu în treabă, o spun chiar şefi de clinici şi doctori, speriaţi în acest moment să-şi divulge identitatea. Parcă teama este tot mai mult prezentă la români. Nu aşa ne transmitea oare şi preşedintele Traian Băsescu încă din campania electorală? Vă mai amintiţi sigur de sloganul” de ce le este frică nu scapă”. Şi într-adevăr, n-am scăpat. Şi dacă vor fi mai puţine paturi, dragul meu pacient român, acum poate va trebui să mai scoţi nişte lei şi pentru un loc în spital. Ministrul Sănătăţii a redus numărul de paturi, dar numărul celor care se îmbolnăvesc cum îl va reduce? Vor sta oare bolna-vii la uşile spitalelor până când vor fi paturi libere, sau cum se va proceda domnule ministru? Parcă văd că o dată cu implemen-tarea acestei măsuri va scădea şi numărul externărilor, astfel că statisticile pe anul 2010 vor fi îmbucurătoare şi se va spune că numărul bolnavilor a scăzut în România, dar de fapt nu va fi o cifră reală, atâta timp cât prin reducerea numărului de paturi se va limita accesul la actul medical.Nu l-am văzut pe Cseke Attila să vorbească deloc despre lipsa vaccinurilor pentru copiii din spitale şi din cabinetele medicale. De acest aspect nu vă mai pasă domnule ministru? Ştiţi oare că părinţii trebuie să plătească bani frumoşi pentru vaccinurile necesare micuţilor încă din primele zile de viaţă? Problema este că părinţii trebuie să plătească după ce ani buni de zile au cotizat şi încă mai cotizează la Fondul de Sănătate şi la Asigurările de Sănătate. Care asigurări, vă întreb din nou domnule ministru?Aşteptăm răspunsuri la problemele reale ale oamenilor şi nu tot felul de măsuri care sunt pe placul Guvernului, pentru că oamenii care sunt acum la cârma ţării au fost aleşi de electorat pentru reprezentarea intereselor şi nu pentru lăfăirea politici-enilor pe bani publici.Îngrijeşte-te pacientule, că e de rău.

Dr. Mengele

Pacientul român şi descentralizarea

15Anul VIII, nr. 411 | 28 iunie - 4 iulie 2010

Politichia, face casă bună cu şmecheria

Unul dintre cei mai cunoscuţi dar şi controversaţi pensionari din Mureş este fără nicio îndoială Vasile Filimon. Acesta a renunţat la conducerea pieţelor târgumureşene pentru a primi în con-tinuare pensia „grasă” de militar. Că de la pieţe numai probleme a avut. Mai ales că majoritatea clienţilor săi erau bineînţeles „nişte ţărani”, care îl deranjau pe politicianul-militar îmbrăcat la patru ace şi mirosind frumos a Chanel. Revenind la subiect, Filimon a anunţat în acel moment sus şi tare că el vrea pensia şi nu salariul de la pieţe. Şi a plecat. Dar nu pentru mult timp. Pentru că obişnuit cu o viaţă activă, Filimon nu a rezistat mult în inactivitate. Plimbările şi tablele nu-i priesc. Aşa că a vorbit pe la partid şi întrebat cum mai poate face rost de ceva funcţie. Să comande şi el. Aşa că s-a văzut peste noapte adjunct la Administraţia Bazinală de Apă Mureş, noua denumire a Direcţiei Apelor Mureş. Cu un contract de prestări servicii bineînţeles.

Un alt militar cu onor care nu se mulţumeşte cu pensioara este şi Nicolae Goron. El a profitat de lacunele din lege şi a reuşit să se angajeze la Serviciul de Situaţii de Urgenţă Mureş. Noi sperăm că nu este acealaşi Nicolae Dorel Goron fost ofiţer de securitate pe perioada comunistă şi sereist la Arad.

Pensia pe card, cash-ul de la comunitarăUrmătorul pe listă este un pensionar provenit din Poliţia Română. Alexandru Pop este acum angajat al Poliţiei Comu-nitare Târgu-Mureş, chiar şef de serviciu la rutiera de acolo. Domnului Pop nu i-a ajuns pensia de fost poliţist şi s-a angajat cu acelaşi contract de prestări servicii la comunitari. Noi cre-deam că mândria angajaţilor poliţiei nu ar putea să-i lase să se angajeze la insuficient pregătiţii de la locală. Dar se pare că banii nu au miros nici gust. Un alt comunitar, de data aceasta de la Ungheni este şi Ion Alb, care a ales şi pensia militară şi salariul de şef al Poliţiei Comunitare din localitate. În momentul publicării legii, Alb a ales pensia dar nu i-a convenit să plece de la şefia poliţiştilor locali din Ungheni. Aşa că şi-a dat demisia şi în acelaşi timp s-a reangajat pe acelaşi sistem de contract de prestări servicii. Deşi oficial nu există un şef în Ungheni, atribuţiile i-au rămas fostului lider, chiar dacă acum oficial este doar un colaborator al instituţiei.

Care-i şmecheria legiiCum se poate ca o lege să fie fentată aşa uşor. Foarte simplu. Legiuitorii, în inteligenţa lor nemaiîntâlnită, au lăsat această portiţă. Nu au trecut toate formele de contracte prin care se poate lucra la instituţii publice chiar dacă eşti pensionar. Şi aşa toată lumea „deşteaptă” s-a reangajat pe acelaşi post pe baza acestor contracte de prestări servicii.

Pensionarul de lux

Evitarea legii prin metoda contractului sau

Pensionari mureşeni angajaţi bine-mersi la statLa sfârşitul anului trecut toţi pensionarii care lucrau la stat au trebuit să aleagă între cele două venituri. Ori deveneau numai pensionari sau renunţau la pensie şi alegeau locul de muncă. În judeţul Mureş mare fierbere mare. Mai ales în zona mi-litarilor pensionaţi care ocupau posturi de conducere călduţe prin poliţii comunitare sau alte direcţii ale administraţiei locale. Să-i luăm pe rând.

Nu pot fi angajaţi la stat „beneficiarii dreptului de pensie pentru limita de vârstă, cât şi ai sistemelor neintegrate siste-mului public care realizează venituri salariale sau, după caz, asimilate acestora, din exercitarea unei activităţi pe baza de contract individual de muncă, raport de serviciu sau în baza actului de numire, potrivit legii, în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare sau subordonare, precum şi în cadrul regiilor autonome, societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi societăţilor economice la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat sau de o unitate administrativ-teritorială. Pot cumula pensia netă cu veniturile astfel realizate în condiţiile în care nivelul acesteia nu depăşeşte nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat”.

Cu regularitate, în şedinţele de Consiliu Local Târgu-Mureş apare problema pasajului sub-teran, teoretic pietonal, din Piaţa Victoriei. Pasaj inaugurat în iulie 2008 şi recepţionat cu pompa potrivită unui an electoral dar care, deşi au tre-cut doi ani de zile, nu a văzut alte picioare de târgumureşeni în afara oficialităţilor care ne anunţau finalizarea lucrărilor, a jurnaliştilor şi a muncitorilor. Şi în ultima şedinţă de CL, cea din 24 iunie, consilierii locali democrat-liberali au în-cercat să forţeze trecerea unui proiect prin care pasajul să fie dat pe gratis vreo trei ani, timp în care să fie continuate lucrările de modernizare. De aici şi dilema noastră: dacă pasajul a fost in-augurat în 2008, astfel încât pietonii să poată circula prin el, de ce mai trebuie modernizat? Pasajul subteran pietonal din Piaţa Victoriei din Târgu-Mureş are o istorie, i-am spune zbuciumată. Şantierul de lucrări a fost deschis încă de pe vremea comuniştilor, apoi aban-donat, apoi redeschis prin anii 1993-1994, apoi din nou abandonat. Până în 2003 când Consiliul Local a aprobat concesionarea con-tractului pentru obiectivul de investiţii pasajul pietonal Matrix Transilvania, cu promisiunea ca noul concesionar să continue lucrările. Matrix Transilvania a preluat administrarea investiţiei în curs de execuţie prin cesionarea contractului (contract nr. 13925/ 12.12.1997) încheiat între SC Ancona SA şi RA Aquaserv, respectiv a con-

tractului de proiectare (nr. 0318/1996, încheiat între SC Proiect SA şi fostul RAGCL). Matrix a făcut am spune o super afacere deoarece a primit un teren în buricul târgului pentru care nu plăteşte nimic până în 2013, când expiră cei 10 ani de graţie acordaţi drept recompensă pentru finalizarea lucrărilor la pasajul subteran. Mai departe, adică ceilalţi 39 de ani, perioada de concesiune fiind stabilită la 49 de ani, com-pania clujeană va plăti o redevenţă anuală de 4 euro per metru pătrat (sumă care nu poate fi modificată potrivit contractului), un alt mizilic ţinând cont de faptul că vorbim de un teren în zonă ultracentrală. Matrix Transilva-nia şi-a asumat prin contract să realizeze mai întâi pasajul prevăzut cu patru ieşiri şi apoi să construiască mall-ul. Lucrările au decurs însă exact pe dos. Mai întâi a fost inaugurat Mureş Mall, o investiţie cifrată la 15 milioane de euro, ca apoi investitorul să se preocupe de pasaj. Pasaj inaugurat în iulie 2008 şi care a rămas doar cu trei ieşiri din cele patru anunţate în proiectul iniţial – una la Mures Mall, una la Romtelecom şi una la sediul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice. Investitorul a anunţat că a investit în jur de 1 milion de euro pen-tru a finalize lucrările la pasaj, adică de vreo cinci ori mai mult decât ar fi plătit redevenţă. Cel puţin aşa a declarat la vremea respectivă Alin Zecheru, unul dintre directorii complexului

comercial. Revenind în prezent, de doi ani de zile, investiţiile care s-au făcut s-au dus pe apa Sâmbetei, şi asta pentru că apa s-a infiltrat prin pereţii pasajului, umezeală care i-a degradat de la lună la lună. Cine răspunde pentru asta? Investitorul spune că Primăria a recepţionat pasajul fără obiecţiuni, deşi ne întrebăm re-toric de ce sunt atunci infiltraţii, reprezentanţii municipalităţii se spală pe mâini şi aruncă problema în curtea Consiliului Local care nu ar fi fost în stare să adopte condiţii accesibile de licitaţie publică astfel încât pasajul să poată fi concesionat unui administrator care să se preocupe inclusiv de întreţinerea spaţiului nu doar de comerţ. Nimeni nu ne spune însă cât au fost lucrările în garanţie, ceea ce ar lămuri cine ar trebui să execute lucrările de reparaţii. Pentru că în condiţiile actuale, nu ştim ce in-vestitor cu scaun la cap şi-ar mai lua şi povara reamenajării spaţiului. Un pasaj pe care nu îl vrea nimeni? Şi ajungem din nou la neputinţa autorităţilor locale de a atrage un investitor de peste un an de zile. După ce timp de vreo jumătate de an, consilierii locali s-au contrat pe documentaţia de licitaţie. Până ce în februarie anul trecut a fost aprobat caietul de sarcini pentru orga-nizarea licitaţei publice în vederea selectării unui administrator unic. Niciun ofertant nu s-a prezentat la licitaţie, astfel că hotărârea a fost modificată fiind coborât preţul de pornire a licitaţiei: de la 20% din chiria lunară contractată de administrator - dar nu mai puţin de 10 euro/ mp/ lună, la 2 euro/mp/lună pentru primii 3,5 ani, urmând ca după această perioadă admin-istratorul să achite o cotă de 20% din chiria lunară contractată, dar nu mai puţin de 10

euro/mp/lună. Fără succes însă. Aşa că sun-tem în anul de graţie 2010, când consilierii locali sunt chemaţi să îl concesioneze aproape pe gratis. Adică 1 euro/mp/lună, plătibili doar după primii 3 ani şi jumătate de administrare, deoarece până atunci administratorul va fi scu-tit de plata redevenţei. Contractul ar urma să fie încheiat pe 10 ani, cu posbilitatea de a mai fi prelungit pentru încă maxim cinci. În schimbul scutirii de la plată pentru cei 1185 mp care pot fi utilizaţi, administratorul se obligă să ampla-seze rampe rulante la fiecare ieşire din pasaj şi să amenajeze spaţiul, ceea ce ar trebui să se întâmple în şase luni de la data semnării contractului. În plus, nu se prevede nicio sumă minimă de investit obligatoriu.Consilierii UDMR mai ales nu s-au arătat foarte încântaţi de noua propunere, mai ales că nu e lămurită problema investiţiilor la pasaj şi a cui e responsabilitatea de repara ce apa a stricat, în timp ce viceprimarul Claudiu Maior a arătat o înduioşătoare susţinere a proiectului care pare pregătit ca o mănuşă pentru Matrix Transilva-nia, compania care ar putea fi interesată de gestionarea spaţiilor comerciale din pasaj. In-teresant este că deşi s-a bătut atâta monedă, noul caiet de sarcini nu mai pomeneşte nicăieri că viitorul administrator ar trebui să dea două spaţii gratuit pentru amenajarea unei librării şi respectiv a unei frizerii. Momentan proiectul de cesionare a pasajului a fost amânat, dar se anunţă cel puţin interesantă ca afacere pen-tru investitori. Ce va câştiga municipiul din această afacere? Bani prea puţin, dar măcar ar avea linişte că a mai tăiat de pe listă un eşec investiţional.

Administraţia afacerilor în pierdere

Pasajul subteran, degradat de interese

Consilierii locali au un nou imn: “Un pasaj de aş ceda, mai bogat el mă făcea. Oare?”

Alo, şefu? Mă cam plictiseam să-mi număr pensia de militar, aşa că

m-am întors la Ape. Apa trece, noi rămânem

în funcţii...

16 Anul VIII, nr. 411 | 28 iunie - 4 iulie 2010

Săptămâna aceasta meniul e unul de criză cu porţii mici şi amare. Dar cu un desert super. Cum care? 50 de milioane de euro pentru Mureş. Ehei, să trăiască UE, UE şi să luăm cu toţii bani. La început de săptămână am aflat că un olandez, mare şmecher în sistemul bancar, şi-a făcut blog. Noi nu l-am citit, dar credem că face calcule despre cum va falimenta el România sau cum îl vom falimenta noi pe el. Câţiva copii frumoşi şi simpatici au terminat tabăra de jurnalism de la Sovata. Toate bune şi frumoase până intraţi în pâine. Că după aia vedeţi voi...Toată lumea se sperie că va creşte preţul energiei termice. Normal, la ce vă aşteptaţi după închi-derea centralelor. Csegzi Sandor, viceprimarul Târgu-Mureşului, a spus pe un post naţional că până anul viitor preţul se va dubla. Asta e... consecinţa morţii lui Energomur! Bogdan Buda spune că nu este omul lui Florea şi că Alexandru Frătean îl acuză pe nedrept. Aşa o fi? La ce nebunie este acum în PSD şi cum fiecare vrea să îşi păstreze bucata de ciolan, nimeni nu mai înţelege nimic. Universitatea de Medicină şi Farmacie face investiţii pentru viitor. Cred şi eu, după ce au făcut taxa de intrare la o fac-ultate 80 de milioane... de ăia vechi. Trai neneacă. Pe banii săracului student. Amatorii de senzaţii tari, neveste de îm-prumut şi alte distracţii sunt aşteptaţi la „Târgul Fetelor” de la Valea Gurghiului. Găsiţi fete la preţuri accesibile, promoţii cu două la preţ de una şi pachete com-plexe cu abonament pe o viaţă întreagă. Doar abonamentele sunt gratis! Liderii UDMR au fost şi ei huiduiţi la începutul săptămânii. Huuuu... jos de pe calul Guvernului, boazmeg! Aşa au strigat cei de la sindicate. Şi clar că apar tot mai des problemele şi neînţelegerile între oamenii PDL. Băsescu îi trage de urechi tot mai tare că doar i-a trecut vremea de preşedinte

şi nu mai are nevoie nici de o cană cu apă din partea partidului. Festivalul de Film de la Sighişoara a început. În sfârşit avem o gură de aer proaspăt în praful problemelor cotidiene. În rest, spitalele sunt plimbate între unităţile administrativ-teritoriale ca Iisus de la Ana la Caiafa şi apoi la Pilat. Să nu ajungă cumva spitalele astea soarta Lui. Mai avem şi băieţi care joacă fotbal. Da-rina a ajuns prin Liga nu ştiu care. Am aflat şi despre comuna Râciu. Poate cea mai dezvoltată din Mureş, că deh, cine are festival de film? Cine are actori mari şi monografie stufoasă? Felicitări, Râciu! Toată lumea e foarte supărată că se re-duce din numărul de paturi din spitale. Cam vreo 400... aşa. Cu o ofertă bună la fier vechi iese o combinaţie super pe timp de criză. Hai, trei în pat, strângeţi ceva în gură să uitaţi de durere şi gata! Joi am aflat că meşterul Brişcaru, noul reintrat în partid a primit o mare funcţie, de secretar executiv în PSD Mureş, iar Cristian Chirteş era cât pe ce să şi-o piardă... funcţia. Dar nu s-a întâmplat. Maria Precup era foarte sigură că nu va pierde şefia PSD Reghin. Oare? Universităţile îşi încep ofertele educaţionale pentru a băga în buzunare cât mai mulţi bani. Cine vine la cine? Vineri este poate cea mai mare zi a săptămânii. Până şi femeile de serviciu de la Consliul Judeţean s-au bucurat. Vin banii de la UE. 50 de milioane de euro. Pentru gunoaie. Felicitări, să vedem cum îi civilizaţi şi pe oameni pe criza asta în care mâncarea pentru a doua zi e principala grijă. Ioana Roman dă examene peste examene ca să ajungă la funcţia de subprefect. Că va ajunge, că se va desfiinţa funcţia, asta nu ştie nimeni. Cam atât pentru această săptămână. Să sperăm că o să avem parte de senzaţii mai tari săptămâna viitoare.

Kronikaru Şukaru

Aventuri cu nişte comunitari duri

Metrospectiva săptămânii“Ridică-te

băi, că te ne-

norocesc!”

“Cumnate... io te las,

ţi-am zis să nu bei atât”

“Nu da gabore, nu în ficat!”

“Du-te acasă!”

“Io mă duc, da-mi trimit io fraţii şi cumnaţii

pe tine!”

“Păi să mă duc, să nu mă duc...”“Du-te ga-

bore acasă, că io mai

trag un pui de somn”

“Alo, dragă, îi gata zeama de

fasole?” “La toţi ni-i greu,

dar mie cel mai tare...”

“Nuuuuu, lăsaţi-

măăăăăăăă!”

“O branulă mică de-ai avea,

o branula mică vei purta...”