Proiectulul ReCADD: „Realizări şi perspective” ne-a arătat cât de mult poate să meargă imaginaţia unor personalităţi ale oraşului. Totul a culminat cu fictiva Ţară a Nucului şi ai să-i ambasadori. Care trebuie aplaudaţi

Anul VIII, nr. 46416 pagini, PREȚ: 2,99 leiApare săptămânal, 8 - 14 august 2011FONDATOR: AURELIAN GRAMA

pagina 4

www.ziaruldem

ures.ro

Ţara Nucului fondată din bani europeni

pagina 8-9

Mureşeanul Vass şi cârma Sondajul PSD îngroapă USLSăptămâna trecută, mii de sărmăşeni au invadat centrul oraşului cu lumânări în mână şi lacrimi în ochi. Staţi liniştiţi...nu a murit Băsescu sau Patriarhul. Jalea a fost pentru dispariţia de pe eşicherul public a udemeristului Cseke Attila. Ministrul, care a închis spitalul din localitate, a decis că e mai bine să-şi dea demisia acum, decât să aştepte o posibilă ieşire de la guvernare în toamna acestui an.

În lipsa unui candidat anunţat al UDMR, dacă ne luăm după sondajele făcute în ţară de PSD, în acest moment municipiul reşedinţă de guvern şi-ar păstra culoarea politică. Cu un an înainte de alegerile locale, Florea rămâne în topul preferinţelor târgumureşenilor. Cu toate că al său partid nu prea se scaldă în ape limpezi. Se pare că tîrgumureşenii nu fac încă aserţiunea între Florea şi PDL. Iar cei de la USL nu prea fac multe să le aducă aminte!pagina 5 pagina 3

Hotărât să iasă din umbra consilierilor ministeriali, sfântul Vass va profita de „moartea clinică” prin demisie a mucenicului Cseke pentru a conduce spre rai sănătatea românească

T

Ridicarea la cer a Vass-ului

Festivalul „Fiii Satului” la a patra ediţie

Eu mi-am făcut menirea...am tăiat, spânzurat, închis şi analizat. Pe tine te las să culegi roadele muncii. Să nu mă dezamăgeşti Levi dragă!

Eu ministru....doamne fereşte. Mm-am întors din concediu doar ca să

aibă Atti pe umărul cui plânge. Parol

Demisia măi Cseke ţi-am cerut-o de când ai fost numit. Acum pot să mor şi să mă ridic la ceruri dacă nu mai eşti ministru

Haide sfinţişorilor....dansaţi. Că eu vă cânt un ceardaş unguresc pe ritm de vals, doar să mai stau ministru

o perioadă

2 Anul VIII, nr. 464 | 8 - 14 august 2011

Bună Ziua Căciulă, că stăpânu’ nu ştie ce scoate pe gurăScriam săptămâna trecută despre e-re pu-taţie, adică imaginea noastră din mediul vir tual: Facebook, Twitter, Hi5 şi mai ştiu eu ce alte platforme de socializare în care, vrem nu vrem, devenim activi pentru a fi „în rând cu lumea”. Materialul atrăgea atenţia asupra postărilor pe care oamenii publici, politicieni, în special le fac în mediul online. Fie că sunt comment-uri, like-uri sau poze din vacanţă, de la grătar sau din intimitatea propriei locuinţe. Nu o dată am publicat în ZMS materiale inspirate din gafe făcute vir-tual. Nu o dată, imediat după publicare, materialele compromiţătoare au dispărut de pe conturile respectivilor utilizatori. Dar, o dată înregistrată „gafa” răul e deja făcut. De la tot felul de exprimări virtuale ajun-gem şi la exprimările reale, face to face din

conferinţele de presă. Sărim peste dezacor-duri, când mergem la conferinţe cu alură etnică, trecem cu vedere emoţiile unora care duc la bâlbâieli. Dar, când ideea se exprimă în formă, fără fond, când limbajul depăşeşte latura umoristică personală, eu una încep să mă îngrijorez. Mă gândesc, de exemplu, că persoanele care fac declaraţii de genul „Avem deja discuţii pentru ambasade ale Ţării Nucului” sau cea care vorbeşte despre o iniţiativă, indiferent a cui la modul „E ca şi cum violatorul te-ar scoate în parc la plim-bare”. Afirmaţii care spun, de exemplu, că s-a atras „atenţia Combinatului în diverse moduri. Este un comportament aberant al emanaţiilor în ultima perioadă şi mai ales pe caniculă când presiunea fiind mare sunt împinse asupra oraşului. În rest, într-adevăr,

particulele iau direcţia clasică spre Bălăuşeri”, sunt spuse de cei care reprezintă, până la urmă, acest oraş. Aceşti oameni intră în con-tact cu cei străini de Mureş, cu oameni care pot decide viaţa noastră, cu oameni care poate ar investi aici. Prin vorbele lor, mai ales dacă au şi funcţia de ales local, vorbesc şi eu şi toată lumea. Sincer nu cred că astfel de declaraţii pot reprezenta esenţa Târgu-Mureşului, nu cred că acestea sunt motive de mândrie locală, cu toate că, oriunde te uiţi în presa centrală poţi culege o sumedenie de perle şi ale mai marilor din Bucureşti. Cu un astfel de limbaj nu e de mirare că nu ne mai bagă nimeni în seamă ca stat sau ca naţiune. Am uitat, oare, să vorbim coerent, am uitat să ne comportăm civilizat? Oare chiar nu înţelegem că imaginea, mai ales cea a clasei

politice, înseamnă, de fapt, imaginea unei naţiuni?

Sanda VIŢELAR

Se apropie întregirea familiei BC MureşReunirea divizionarei A de baschet BC Mureş T-rgu-Mureş a adus în „junglă”, deocamdată doar doi „tigri”. Aceştia, împreună cu „tigrişorii” echipei se-cun de şi-au reluat pregătirile, unde altundeva, decât la Platoul Corneşti, în apropiere de Grădina Zoo. Primul antrenament, efectuat pentru refa-cere fizică a fost continuat cu altele, în Sala Sporturilor. Aici, „veteranii” Flavius Lăpuşte şi Liviu Dumitriu s-au pregătit „părinteşte” alături de junio-rii BC Mureş. În perioada următoare, vor apărea şi felinele mari, Adrian Tu-dor (Blidaru), Virgil Stănescu şi Radu Paliciuc, care se alătură lotului după campaniile de la loturile naţionale, cel mare sau universitar. Mai târziu, se vor alătura şi panterele negre, Jujuan Cooley, Jason Forte şi eventualele noi achiziţii. Deocamdată extrema Cal-vin Watson se află aproape de o în-ţelegere, mai rămâne postul de pivot.

Casă de piatră, intrată la apăO superstiţie zice că prezenţa unei mirese pe stadion aduce noroc. La prima partidă de pe teren propriu, FC Municipal Târgu-Mureş a întâlnit pe CFR Cluj. Înaintea partidei, în tribuna I a apărut o mireasă. Aceasta a trezit in-teresul fotografilor, a cameramanilor şi a spectatorilor, care au aplaudat-o. N-a rămas până la final aşa că norocul a fost doar al ei, pentru că ploaia torenţială care s-a abătut asupra sta-dionului la pauză ar fi ”şifonat-o”. Sau, poate dacă ar fi rămas, purta noroc echipei care a pierdut cu 2-0. Pe de altă parte, posibil că aceasta era clujeancă sau suporter al CFR-ului.

„Mult iubite şi stimate Emil Boc, premier strălucit al scumpei noastre patrii, far călăuzitor pentru generaţia tânără, vă mulţumim din suflet pen-tru că aţi dat dovadă de eroism şi spirit de sac-rificiu în negocierile cu mişeii şi hrăpăreţii de la Bechtel. Felul măiastru în care aţi reuşit să economisiţi 6 miliarde de euro, bani care vor contribui la creşterea bunăstării şi nivelului de trai al cetăţenilor măreţei noastre patrii, români, maghiari, germani şi alte naţionalităţi nu este egalat în istorie. Fie ca spiritul dumneavoastră de sacrificiu să inspire întregul popor, pe care vă dorim să-l conduceţi mult timp de aici înainte” Semnat: Organizaţia de Pensionari a PDL

„Băi, Boc, când oamenii mor de foame din cauza incompetenţei şi aroganţei tale, când sute de mii de tineri pleacă din ţară, scârbiţi de felul incali-ficabil în care sunt trataţi, când... mai am timp de emisie? da, bun, deci băi, Boc, tu te lauzi că aduci ţării economii de 6 miliarde de euro? Păi, asta e nesimţire! Tu chiar ne crezi proşti?” Intervenţie a laptopului cu om la Antena3.

„Fireşte că Emil Boc poate să mă acuze, dar

nu trebuie uitat contextul istoric al atribuirii şi semnării contractului cu Bechtel: eram omni-prezent pe toate televiziunile doar cu ştiri pozi-tive, presa scrisă era dependentă de contractele de publicitate cu statul, iar statul „c’etait moi”, opoziţia nu o băgam în seamă decât ca să fac mişto de ea. În aceste condiţii, ce om ar fi rămas cu capul pe umeri?” Adrian Năstase, într-o alocuţiune publică rostită cu ocazia achiziţionării

celui de-al 1437-lea tablou.

„Emile, adu o sticlă, să sărbătorim! Să nu uiţi să iei şi ţigări!” Semnătura indescifrabilă, telegramă venită prin Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.

„Da’ halatul, halatul, cât costă halatul?” Mesaj al pacienţilor de la Spitalul de Psihiatrie „Socola”

Coana Miţa telegrafista

Mesaje către Emil Boc, învingătorul de la Bechtel

Mai marii judeţului şi ai Universităţii de Medicină şi Farmacie Târgu Mureş la deschiderea unei tradiţionale

conferinţe medicale...unde plictiseala nu s-a lăsat aşteptată

Şeful de la RFV Mureş Energy, Dacz Gabor făcând planuri cum ar putea împiedica târgumureşenii să se mai debranşeze de la sistemul centralizat

Ioi Istenem, ce somn

îmi este de la discursul

ăsta.

Eu am darul să vorbesc foarte mult unde mă duc. Dacă

vă plictisiţi o să vorbesc mai puţin.

Noi tot facem investiţii să le asigurăm căldura şi ei se tot debranşează. Lasă că le dăm noi căldură pe factură la iarnă, că o să-şi dorească mai bine să dârdâie de frig.

Anul VIII, nr. 464 | 8 - 14 august 2011 3

Peninsula

În lipsa unui candidat anunţat al UDMR, dacă ne luăm după sondajele făcute în ţară de PSD, în acest moment munici-piul reşedinţă de guvern şi-ar păstra culoarea politică. Cu un an înainte de alegerile locale, Florea rămâne în topul preferinţelor târgumureşenilor. Cu toate că al său partid nu prea se scaldă în ape limpezi. Se pare că tîrgumureşenii nu fac încă aserţiunea între Florea şi PDL. Iar cei de la USL nu prea fac multe să le aducă aminte!

Sondajele comandate de organizaţiile jude-ţene ale PSD arată că USL ar obţine, la votul politic, peste 50% în aproape toate judeţele. În acelaşi timp, potrivit liderilor de filiale PSD, USL ar reuşi să detroneze doar într-un singur caz primarii şi şefii PDL de Consilii Judeţene. Conform informaţiilor scurse din PSD, în Târgu Mureş actualul edil Dorin Florea are în sondaje peste 50% la intenţia de vot. Cu alte cuvinte, dacă mâine vor fi alegeri, primarul PDL va obţine un nou mandat.

În Ardeal primarii PD-L stau „legaţi” de scauneConform datelor sondajelor judeţene ale PSD, niciuna din cele 16 primării ale oraşelor reşedinţă de judeţ deţinute de PDL şi UNPR nu ar fi câştigată de candidaţii USL. Uniu-nea stă mai bine la candidaturile pentru preşedinţiile Consiliilor Judeţene. Din cele 15 Consilii deţinute de PDL şi UNPR, candidaţii USL sunt plasaţi la procente aproape egale cu cei ai PDL în Bistriţa-Năsăud, Iaşi şi Neamţ. În restul cazurilor, diferenţele între PDL şi USL sunt de peste 10%. La Alba-Iulia, primarul PDL Mircea Hava este cotat la 44%, candidaţii USL testaţi în sondaje, Ioan Dârzu şi Călin Potor, trecând cu puţin de 30%. La Arad, primarul PDL Gheorghe

Falcă are, conform sondajelor PSD, peste 60% în intenţia de vot, deşi USL ar obţine, la votul politic, peste 50% în judeţ. La Braşov, primarul PDL George Scripcaru ar obţine aproape 48%, în timp ce candidaţii USL, Adrian Atomei sau Cătălin Leonte, ar obţine cu 12-13% mai puţin. Pe judeţ, la votul politic, USL ar fi votat de 61% din cei chestionaţi. La Cluj-Napoca, primarul PDL Sorin Apostu, ar fi preferat de peste 50% dintre alegători, niciunul dintre candidaţii USL netrecând de 30%.

Judeţele portocalii asaltate timid de useliştiÎn ţară, la nivel de Consilii Judeţene deţinute de PDL, candidaţii USL din trei judeţe au şanse să-i bată portocalii, fiind egali sau la o mică diferenţă de aceştia. Este vorba de Bistriţa-Năsăud, Iaşi şi Neamţ. Preşedintele PDL al CJ Bistriţa-Năsăud, Liviu Rusu, este cotat, conform sondajelor PSD, cu 37%, în timp ce candidatul USL, Radu Moldovan, ar avea 40%. Diferenţa fiind în marja de ero-are a sondajului, liderii PSD aşteaptă o nouă

cercetare, care va avea loc în toamnă, pen-tru a vedea dacă Moldovan se menţine pes-te Rusu în intenţia de vot. Vecinii din Alba, îl preferă încă pe Ion Dumitrel care are, con-form sondajelor PSD, puţin peste 40%, în timp ce Teodor Atanasiu şi Ioan Florea de la USL nu trec, niciunul, de 30%. În schimb la votul politic, USL trece de 55% pe judeţ. În Arad, preşedintele PDL al CJ, Nicolae Ioţcu, are deja peste 50% în sondajele PSD, care creditează USL, la votul politic, cu o medie de 52%.La Cluj, Alin Tişe, preşedintele PDL al judeţului ar obţine, de asemenea, un nou mandat, el având peste 50% intenţie de vot, în timp ce Horia Uioreanu nu trece de 30%, deşi, la votul politic, USL trece de 50% pe judeţ.

În toamnă o nouă sondarePSD şi PNL urmează să realizeze, în toamnă, o nouă rundă de sondaje la nivelul fiecărui judeţ, pe baza cărora să se decidă candidaţii USL la principalele funcţii din administraţia locală pentru alegerile din vara lui 2012.

Albeta Ionescu

După laude şi întâlniri fără noimă prin crâşme şi platouri

Sondajul PSD îngroapă USL

Ce-a făcut CNSAS în ultimii 7 ani: a veri-ficat sute de parlamentari şi miniştri şi a găsit doar 11 colaboratori ai Securităţii. Pentru a se putea inventaria oamenii politici care au colaborat cu Securitatea sau au lucrat în structurile instituţiilor represive ale regimului comunist, am verificat listele nominale cu deputaţii şi senatorii cercetaţi după alegerile parla-mentare din 2004 şi cele din 2008. Printre care a fost şi senatorul Frunda Gyorgy.

În două mandate de parlamentar s-au găsit 11 colaboratori ai fostei Securităţi. Singurul mureşean care a avut probleme cu CNSAS a fost senatorul Frunda Gyorgy. Aceasta a fost acuzat că a colaborat cu fosta Securi-tate dar a reuşit să scape fără probleme. “Nu am niciun fel de angajament, nu am niciun fel de nume conspirativ, pe care să-l fi acceptat împreună cu vreun ofiţer de Se-curitate, nu am nicio informaţie dată, nici orală, nici scrisă, astfel încât sunt convins că voi primi certificat de la Consiliu ca nu am fost colaborator al Securitţii”, preciza Frunda după o ieşire de la audierile CNSAS. Lucru care s-a şi confirmat.

Doi şmecheri şi o lalea se....pe ţara meaDupă multe verificări, pentru mandatul 2004-2008, iniţial, în cazul a nouă deputaţi şi trei senatori, CNSAS a găsit documente care indicau colaborarea cu Securitatea şi le-a dat verdict de colaborare. Patru dintre ei au contestat însa aceste verdicte, iar Co-

legiul CNSAS a decis, prin vot, să le retragă, considerând că exista prea puţine indicii care să ateste o colaborare cu Securitatea în sensul unei activităţi de poliţie politică. Pentru ceilalţi şase deputaţi şi doi senatori, CNSAS a menţinut verdictele de colabora-tori ai Securităţii şi în urma contestaţiilor. Unul dintre ei, Vasile Butnaru (deputat PSD la data verificării), a obţinut însă în instanţa anularea verdictului CNSAS. Astfel, în final au rămas doar cinci deputaţi şi doi senatori cu verdicte de colaboratori ai Securităţii, menţinute şi de instanţa de judecată sau ale căror procese nu au ajuns încă la fi-nal: Monica Octavia Muscă, Marcu Tudor, Dan Dumitru Zamfirescu, Ioan Aurel Rus, Dumitru Avram, Dan Voiculescu şi Rodica Stănoiu.

Din şapte doar patru au colaboratÎn cazul a trei deputaţi şi patru senatori, CNSAS a stabilit că aceştia au fost colabo-ratori ai Securităţii, unul dintre senatori fiind însa Dan Voiculescu (PC), care avea

verdict de colaborare încă din legislatura trecută. Alţi doi senatori dintre cei patru, Cezar Mircea Măgureanu şi Tudor Udristoiu au câştigat însă procesele cu CNSAS şi au obţinut în instanţă decizii conform cărora nu au fost colaboratori ai Securităţii. Ceilalţi patru parlamentari declaraţi colaboratori potrivit deciziilor CNSAS, confirmate de instanţele de judecată sau cu procese încă pe rol sunt: Nicolae Ciprian Nica, deputat PSD, Florin Costin Pâslaru, deputat PSD, Gheorghe Sorin Buta deputat PDL, Elena Mitrea, senator PSD.

La Guvern doar Musca toarnăDe la sfârşitul lui 2004 şi până în prezent, în total 84 de persoane au ocupat funcţii de miniştri în Guvernul României, fie în cabi-netul Tăriceanu, fie în cabinetul Boc. Potrivit listelor nominale furnizate de CNSAS, doar unul dintre aceştia a primit verdict de co-laborare cu Securitatea: este vorba despre Mona Muscă, ministru al Culturii în perioa-da 29 decembrie 2004 - 22 august 2005.

Albeta Ionescu

CNSAS doarme ca nANI

Mircea Dinescu, unul dintre conducătorii CNSAS care nu prea au găsit colaboratori şi turnători

Cornel Brişcaru şi Mihai Poruţiu doi tineri politicieni care vor să ajungă pe cai mari fără muncă

Un fleac...

trebuie să

recuperez doar

45 la sută

pentru a ajunge

primar. La cât

dorm şi cât stau

prin localuri

cred că o să-mi

mai fac tim

p

şi pentru asta

Mai bine mă lăsai pe mine mă Cornele...că eu măcar am fonduri de risipit

“În opinia mea preşedintele României Traian Băsescu este în situaţia în care declaraţiile lui nu mai au nicio consistenţă. În ultima perioadă Traian Băsescu a început să comenteze de la preţul zarzavatului din piaţă până la copreşedinţii USL-ului.”Ciprian Dobre, preşedintele PNL Mureş

„Eu nu m-am opus niciodată nici-unei manifestări, dacă îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege. Devin fo-arte vocali şi guralivi cei care n-au făcut nimic în viaţă.”Dorin Florea, preşedintele PDL Mureş

“Nu preşedintele are competenţa de a hotărî alianţele din Parlament ci par-tidele politice care vor ajunge în Parla-ment.”Gyorgy Frunda, senator UDMR

„O astfel de intenţie (invitaţia adresată primarilor - n.r.) e ca şi cum te-ar scoate violatorul la plimbare în parc. Populaţia nu a fost consultată, ba mai mult s-au opus la iniţiativa USL privind referdumul.”Cornel Brişcaru, secretar general al PSD Mureş

“Din păcate, eu nu cred că noi putem influenţa notabil decizia pe care o va lua Guvernul sau Parlamentul. Măcar noi ne întâlnim, discutăm şi ne expu-nem punctul de vedere.”Florin Urcan, primarul oraşului Luduş

„Sănătatea trebuie condusă de un medic. Ultimele studii scoase de ameri-cani arată foarte clar că spitalele din America au rezultate mult mai bune dacă sănătatea este condusă de medici specialişti.”Dr. Florin Buicu, şeful Departamen-tului de Sănătate al PSD Mureş

“Părerea mea sinceră este că această regionalizare este necesară şi cred că ar fi ideal dacă pentru cele şase judeţe capitala ar fi la Târgu-Mureş.”Alexandru Matei, primarul oraşului Târnăveni

„Prioritar pentru noi este să-l susţinem pe Victor Prodan la alegerile locale din 2012 pentru funcţia de primar al oraşului Ungheni.”Otilia Pop, preşedintele Organizaţiei de Femei a Partidului Naţional Lib-eral, filiala Ungheni

„La început de an şcolar este o ches-tie care cel puţin la Colegiul „Papiu” se practică de zeci de ani, la materiile importante, la română, matematică, fizică, chimie şi biologie, în primele două săptămâni, fiecare profesor care se respectă dădea un test de evaluare.”Simion Bui, directorul Colegiului Naţional „Al. Papiu Ilarian” Târgu-Mureş

4 Anul VIII, nr. 464 | 8 - 14 august 2011

Trâmbiţa care sună adunarea la „Războiul Pixului”Dorin Florea cheamă primarii în alianţă pentru a face Târgu-Mureşul capitală. Şase judeţe într-unul sub conducerea edilului nostru par a se contura, cel puţin în imaginaţia sa. Pohta ce-a poh-tit! Pe 20 august primarii din judeţul Mureş vor avea o discuţie despre lobby. Reorganizarea se va face, spune Florea şi toată lumea trebuie să fie alături de el pentru a aduce glorie eternă oraşului trandafirilor.

Marţi, 2 august, site-ul Primăriei ne prezintă următorul anunţ. „În perspectiva preconizatei reorganizări administrativ-teritoriale, prima-rul municipiului Târgu-Mureş, dr. Dorin Florea, solicită primarilor municipiilor, oraşelor şi co-munelor din judeţul Mureş să-l sprijine în de-mersurile sale de a susţine ideea creării unei regiuni formate din 6 judeţe – Braşov, Covasna, Mureş, Harghita, Alba şi Sibiu, cu capitala la Târgu-Mureş”. Anunţul cu pricina a fost urmat de o conferinţă de presă în care edilul a expli-cat jurnaliştilor, în limbajul colorat obişnuit, cât de importantă este descentralizarea şi reorga-nizarea. Prezentăm un extras cuvânt cu cuvânt pentru a nu se crede că punem noi cuvintele în gura primarului. „Făcând o mică aplicaţie pentru judeţul Mureş, actual, viitorul judeţ cel mare central cu capitala la Mureş, dacă exact după modelul poliţiei, paşapoarte şi buletine, Târgu Mureşul are capacitate deci acuma ca Primărie de a prelua coordonarea a aproxima-tiv 20 de comune din jurul Târgu Mureşului. Să le preiau coordonarea, exact ce făcea Consiliul Judeţean. Vă asigur că această coordonare ar fi mult mai bună decât s-a făcut până acuma. Vă dau un exemplu. S-au scris nişte table de către Consiliul Judeţean cu Zona Metropolitană. O să scriu dedesubtul lor „Zonă Metropolitană în care nu s-a întâmplat schemit-nimic”, a expli-cat edilul plin de patos. Continuarea ideii ne-a uluit şi mai mult. „Deci să fim foarte clari. Nu s-a întâmplat schemit/nimic. E una să scrii şi alta să te manifeşti în momentul în care îţi arogi acest lucru. Acelaşi lucru se poate vorbi de Reghin, de Sighişioara, de Târnăveni sau Târgu-Mureş. La ora actuală din toate atribuţiile şi ce are Consiliul Judeţean relativ 60 şi ceva 70% le pot lua mâine. Nu trebuie făcut intempestiv, ai o aplicaţie de un

an de zile, ai şase luni de această translatare dar sunt cel puţin instituţiile care au bani, deci vin instituţiile cu bani cu tot, deci nu se mai opresc la Consiliu vin la Primărie”, au fost cuvintele cu care ne-a băgat total în ceaţă Florea

„Nobilul” cu texte potriviteFlorea şi-a făcut temele şi, după cum au răspuns primarii principalelor oraşe din judeţ, care s-au arătat încântaţi de invitaţie, s-ar putea forma un grup de lucru serios, 100% „edilic” dacă pot să mă exprim aşa. Desigur, confuzia este încă mare între reorganizare teritorială, ceea ce presu-pune desfiinţarea actualelor structuri judeţene, şi descentralizare, care poate fi făcută şi fără de-stabilizarea administrativă sau alte bătăi de cap. Cert este că Dorin Florea, după ce a urlat la Min-istrul Educaţiei pe tema avizului Electromureş, după ce a trimis o scrisoare primului-ministru în care i-a atacat dur pe liderii UDMR Kelemen Hunor şi Borbely Laszlo, începe acum „războiul

pixului” alături de primarii din Mureş. Un fel de nobil din vechime care îşi strânge oastea. De fapt, aşa cum a spus şi el, ceea ce îşi doreşte este să nu mai depindă, în plan local, de de-ciziile mai marilor din Buicureşti. „Lucruri care pot fi făcute imediat prin dispoziţii sau ordin de miniştrii, pot fi făcute foarte repede şi arată doar un act de voinţă nu necesită niciun fel de lege, nu necesită niciun fel de alte abordări. Tot ce este teritorial să fie luat de sub tutela miniştrilor, deci nu este permis în momentul în care ai agenţie teritorială, dau un exemplu, de mediu, agenţie teritorială privind pădurile, să mai de-pinzi de pixul ministrului. Este inacceptabil aşa ceva”, spune Dorin Florea. Cum să nu prindă un astfel de text la primarii care sunt veşnic pe la Bucureşti cu jalba-n proţap la ministere?

Lex Tetrix

Ţara Nucului fondată din bani europeni

Săptămâna trecută, proiectul a fost prezentat la Hotelul Grand. Am aflat lucruri interesante şi totul părea perfect normal, până la un punct. Pentru că, de obicei, astfel de prezentări pot fi plictisitoare, organizatorii au pregătit un filmuleţ de prezentare a activităţilor din proiect. La un moment dat filmul cu pricina, ne prezenta un grup de oameni strânşi în faţa cabanei UPM din Complexul „Weekend” care spălau nuci într-un lighean roşu. Cam din acest moment lucrurile au început să devină confuze. Persoanele, asistate

de managerul de proiect Avram Tripon, spălau nucile în lighean transferându-le apoi în nişte jumătăţi de pet-uri de 2 l în care era pământ. Am înţeles că nucile astfel „plantate” la o anumită temperatură se vor dezvolta în ghivece în apar-tamentele participanţilor, urmând să formeze Ţara Nucului. „Nucii stau bine singuri”, ne spu-nea Tripon la finalul intempestiv al filmuleţului. Ţara Nucului are Guvern, are miniştri, dar am înţeles că nu are încă Preşedinte.Ambasadele Ţării Nucului

Oricât de incredibil ar părea, aşa s-au desfăşurat lucrurile. Nu vă putem descrie stupoare colegil-or de la televiziuni când l-au întrebat pe man-agerul de proiect la sincron: “Unde este Ţara Nucului”. Răspunsul, prompt şi serios, a fost: “În apartament.” În fapt, proiectul avea drept scop crearea unor cluburi care, pornind de la o idee, să o dezvolte şi mai apoi să o pună în practică. Ceea ce nu am înţeles este cum un proiect, cu un scop nobil de a dezvolta resursa umană, a ajuns la nuci plantate în ghiveci şi crescute în apartament pentru a forma Ţara Nucului. Dacă tot sunt bani europeni, mai bine cumpărau nişte puieţi şi îi plantau într-o zonă despădurită că tot ne ameninţă alunecări de teren şi alte stihii ale naturii. Desigur, conferenţiarul univ. Avram Tri-pon este cunoscut pentru pasiunea cu care se dedică acestui gen de proiecte motivaţionale. Întrebaţi orice student, actual sau fost, al UPM care a făcut cursuri cu el. Dar, când pe bani europeni, organizezi astfel de manifestări şi de-clari, sus şi tare, “Avem discuţii avansate pen-tru ambasade ale Ţării Nucului... Oricare dintre noi suntem ambasadori ai reţelei. Haideţi să ne aplaudăm unii pe alţii... Ne face bine să mai aplaudăm o dată”, începi să-ţi pui tot felul de întrebări. Dacă Ţara Nucului are reprezentanţe diplomatice, dintr-un apartament, România de ce nu are ambasador în China.

Lex Tetrix

Universitatea „Petru Maior” în parteneriat cu Confederaţia Patronatelor din Industrie Servicii şi Comerţ, Oficiul Patronal Judeţean Mureş, Asociaţia Club „Şi noi putem reuşi” şi Université de Versailles Saint-Quentin-en-Yvelines au implementat cu succes, în pe-rioada 3 august 2009-30 iulie 2011 proiectul ReCADD: „Realizări şi perspective”.

Discutăm de descentralizare sau nu şi asta porneşte din pixul preşe-

dintelui UDMR care din fericire este şi ministrul

culturii

Vreau să ne ţinem toţi de mână pentru ca sinergi-ile locale să ajungă până în Ţara Nu-

cului

Avram Tripon, un expert în fonduri europene care preferă să vorbească mai mult în metafore

Anul VIII, nr. 464 | 8 - 14 august 2011 5

Peninsula

Mureşeanul Vass la cârma şubredei bărci a sănătăţii româneşti?Săptămâna trecută, mii de sărmăşeni au in-vadat centrul oraşului cu lumânări în mână şi lacrimi în ochi. Staţi liniştiţi...nu a murit Băsescu sau Patriarhul. Jalea a fost pentru dispariţia de pe eşicherul public a udemeristului Cseke At-tila. Ministrul, care a închis spitalul din locali-tate, a decis că e mai bine să-şi dea demisia acum, decât să aştepte o posibilă ieşire de la guvernare în toamna acestui an.

Ca să le alunge „tristeţea” cei din UDMR le pregătesc o surpriză ce-lor din Sărmaşu. Îl vor înlocui pe Cseke cu a sa mână dreaptă din minister, medicul Vass Levente, care pare a fi viitorul conducător din sănătatea românească. Conform calculelor liderilor UDMR, Vass Levente ar fi unul dintre favoriţi mai ales că are susţinerea lui Cseke Attila. De asemenea, în acest scenariu contează şi faptul că Vass Lev-ente ar putea fi candidatul comun al UDMR şi al celorlalte formaţiuni maghiare la primăria Târgu Mureş, iar forţa unui ministru poate avea un rol important în campania electorală. De asemenea, el este fa-miliarizat cu sistemul, fiind în trecut director medical al Spitalul Clinic Judeţean Mureş, precum şi membru al Consiliului de Administraţie al CNAS. "Sunt mai multe persoane recomandabile, care sunt pregătite pentru această funcţie, şi la momentul potrivit vom spune cine îl va înlocui pe Cseke Attila. În termenul legal, vom găsi un înlocuitor. Cseke Attila va avea în continuare sprijinul nostru total, indiferent unde va activa, pe lângă funcţia de senator de Bihor", a afirmat cu secretismul obişnuit Kelemen Hunor, preşedintele UDMR. Noi însă vedem şi printre cuvinte!

Decizia înlocuirii pronunţată săptămâna aceastaUDMR va decide cine va fi succesorul lui Cseke Attila săptămâna viitoare când este programată şedinţa prezidiului Uniunii. De altfel, chiar preşedintele UDMR Kelemen Hunor a declarat că în timpul şedinţei de guvern de săptămâna trecută că "a avut o discuţie dură" cu premierul pe marginea bugetului de la ministerul Sănătăţii. Kele-men a reclamat faptul că nu poţi cere un control eficient în sistem (aşa cum a făcut-o preşedintele Traian Băsescu acompaniat ulterior de Emil Boc) de vreme ce bani foarte mulţi bani sunt gestionaţi la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate care "nu răspunde în faţa minis-terului". Liderul UDMR a precizat însă că nu se pune, deocamdată, problema unei mişcări radicale a Uniunii. "Nu urmează alte demisii din cauza rectificării. Din alte motive, nu se pune problema", a spus el, temperând în avans eventualele pretenţii ale filialei Bihor. Mai ales că, susţin surse din partid, decizia lui Cseke reprezintă şi o ieşire elegantă în condiţiile în care, pe de o parte, acesta intenţionează să candideze anul viitor la şefia Consiliului Judeţean, iar pe de altă parte ar fi putut fi vizat de o remaniere în toamnă.

Bihorul a mazilit PDL-ul....urmează Clujul?Demisia de la Sănătate a fost analizată pe toate feţele de liderii UDMR Bihor, filială care l-a impus pe Cseke Attila la minister şi care a cerut în câteva rânduri ieşirea Uniunii de la guvernare şi un parteneriat cu USL. Udemeriştii bihoreni au făcut un prim pas în februarie când au parafat o înţelegere cu USL la nivel local. La fel şi în Cluj, unde filiala UDMR doreşte să rupă legăturile cu oamenii lui Boc pentru a se alia cu USL-ul care vine tare în sondaje.

Testamentul lui Cseke Attila pentru sănătatea din Mureş. Mureşeanul Vass moştenitor directBanii de la bugetul Sănătăţii au curs gârlă în ultimul an în judeţul Mureş sub domnia lui Cseke Attila, în total 24,9 milioane lei. Ex-ministrul Sănătăţii a avut buna inspiraţie să semneze finanţări peste finanţări la cele două spitale mari, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU)Târgu Mureş şi Spitalul Clinic Judeţean (SCJ) Mureş. Iar anul acesta a fost anul botezului ministerial la investiţiile făcute. Anul tre-cut a dat bani serioşi la Spitalul Clinic Judeţean Mureş, în jur de 5,7 milioane lei, iar anul acesta a dat 3,7 milioane lei pentru dotarea cu

aparatură de specialitate dar şi pentru reparaţii capitale la Secţia Clinică Oncologie a SCJ Mureş. La SCJU Târgu Mureş a repartizat anul acesta peste 10 milioane lei pentru investiţii, printre care şi un nou computer tomograf care se lasă aşteptat. În februarie a promis noi fonduri, când şi-a botezat o parte din investiţii la Blocul Operator Chirurgie Pediatrică, Clinica Medicală II, Clinica Neurologie II, Clinica Obstetrică Ginecologie şi Clinica de Neurochirurgie de la SCJU Târgu Mureş. În schimb a inaugurat şi secţiile ATI şi Gastroenterologie a Spitalului Clinic Judeţean Mureş şi a vizitat Laboratorul de Radiologie şi Imagistică Medicală dotat cu un tomograf în valoare de 1,4 milio-ane de lei din fondurile Ministerului Sănătăţii. “Sigur, mai sunt multe lucruri de făcut pe care noi le vom susţine în continuare, pentru că Târgu Mureşul merită a fi susţinut. Pot să vă spun că anul trecut împreună cu investiţia care am susţinut-o şi la SCJ Mureş, care este a Consiliului Judeţean, care şi acolo s-a ridicat la 57 de miliarde de lei (vechi -n.r.) bani alocaţi de Minister la care şi CJ şi-a adus un aport important. Practic la aceste două spitale din Târgu Mureş investiţia Ministerului Sănătăţii a fost de 144 miliarde de lei vechi care este, eu cred, o sumă importantă din care cred că se văd şi rezultatele”, a afirmat ex ministrul în luna februarie.După câteva luni, la jumătatea lui iulie a venit din nou pentru a-şi inaugura o parte din investiţii, la Clinica de Urologie, compartimen-tul Litotriţie Extracorporală (ESWL), Compartiment Anestezie terapie intensivă-boli infecţioase şi izolare epidemiologică.

Cum rămâne cu spitalul regional Povestea spitalului regional e o poveste fără sfârşit. Promis de unul dintre foştii miniştrii ai Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, prin 2007, cu teren cedat pentru construcţie de CJ Mureş, spitalul regional a rămas un fel de Fata Morgana după plecarea lui Nicolăescu şi venirea lui Ion Bazac. Anul acesta fantoma spitalului a reînviat din nou, s-a dat o nouă hotărâre de Guvern cum că se va face prin parteneriat pub-lic privat, s-a alocat din nou terenul de către Consiliul Judeţean. Şi acum ne întrebăm dacă demisia lui Cseke Attila va coincide cu o nouă aruncare în cufărul cu amintiri a spitalului mamut, până ce peste ani va veni un nou ministru al Sănătăţii care să reia din nou toată procedura, sau următorul ministrul al Sănătăţii va da startul lucrărilor de construcţie.

Albeta IonescuNicoleta MARE

Fostul şi posibilul viitor ministru al sănătăţii, Cseke Attila şi Vass Levente spun că fac reformă în sistem. Oare pacienţii cred la fel?

Atti tu ţi-ai mâncat tainul...acum e rândul meu să conduc. În primul rând cât mai mulţi bani spre oraşul care o să mă

facă primar

Dacă ar fi venit şi la nuntă atâţia oameni cred că m-aş fi îmbogăţit. Măcar ăia de pe teren şi de pe băncile tehnice

să fi cotizat ceva

După o viaţă de alergătură şi cărat genţi de zeci de kilograme vor ăştia să ne dea afară? Las că vedem noi cine pleacă mai repe-

de...noi sau portocalii

Poştaşii din Mureş, ameninţaţi cu concedierea de reformele lui Boc vor să-l alerge până în pânzele albe. Poate aşa scăpăm de el.

Mireasa prezentă la meciul FCM Târgu Mureş-CFR Cluj nu a adus norocul aşteptat jucătorilor din Târgu Mureş. Poate altă dată!

Anul VIII, nr. 464 | 8 - 14 august 20116

www.ziaruldemures.ro

La fel ca şi în ediţia inaugurală, FC Municipal Târgu-Mureş a debutat cu un eşec în faţa propriilor suporteri. Înfrângere cu 1-0 în faţa FC Braşov anul trecut, cu 2-0 în faţa CFR Cluj în etapa a II-a a noii ediţii. Fără punct, fără gol, rămân speranţele de redre-sare şi imaginea unei echipe mai di-namice, care ştie ce are de făcut, ştie cu mingea, dar nu le-a ieşit.

Partida disputată în faţa tribunelor pline a de butat echilibrat. Mureşenii au aliniat un 11 cu doar trei străini şi un mureşean prin-tre ceilalţi opt, Astafei. Oaspeţii aveau tot un mureşean: sighişoreanul Gabi Mureşean. Aces-ta, împreună cu Rada erau singurii componenţi în dreptul cărora este trecut tricolorul. Re-stul, aproape toţi vorbitori de portugheză, limba antrenorului Jorge Costa. Prima ocazie importantă au avut-o mureşeni în minutul 20, prin Kallise şi Iencsi, la aceeaşi fază. Nuno Claro a intervenit însă salvator la reluările ambilor. A urmat o perioadă mai bună pentru clujeni, când Balauru a respins şutul lui Renan, apoi Ghionea a salvat la cel al lui Sougou. În minutul 37 însă, Bastos a punctat din pasa lui Renan şi mureşenii au jucat debusolat până la pauză. Balauru l-a speriat pe autorul golului înainte de pauză, astfel că avantajul a rămas minim.

Unii ratează, alţii puncteazăDupă pauză, Bastos şi Sougou sunt blocaţi de portarul mureşenilor, iar Kalisse a nimerit în-cheietura barelor. A fost o ocazie care putea schimba soarta partidei. Aşa cum se întâmplă deseori, ocaziile se răzbună. După ce în minu-tul 56 Balauru a mai salvat o fază periculoasă în faţa lui Sougou, în minutul 64 senegalezul a interceptat o minge, l-a depăşit pe tânărul portar şi a majorat diferenţa. Până la final, posesia superioară nu a adus echipei lui Sabău nici golul de onoare şi FC Municipal debutează din nou cu stângul în faţa propriilor suporteri. Campionatul este abia la început, echipa are nevoie de timp pentru omogenizare şi faptul că nu s-a obţinut niciun punct nu este o dramă.Acum începem noi !„Astăzi am arătat foarte slab, dar pentru noi campionatul începe din etapa viitoare, cu meciul de la Sibiu. Cele două săptămâni de pauză ne vor ajuta foarte mult, sunt jucători care încă nu au intrat în ritm. Echipa va arăta altfel în următoarele jocuri”, au fost declaraţia antrenorului Ioan Ovidiu Sabău. În sprijinul acestei afirmaţii, FCM a susţinut sâmbătă două amicale. În aceeaşi zi, dar cu echipe diferite, lotul a fost împărţit în două, pentru omoge-nizare. Una a jucat la Sânmărtin, cu Luceafărul Oradea, cealaltă, la Bistriţa, cu retrogradata la „masa cenuşie” Gloria. Suntem mai buni ca voi !După partidă, preşedintele clujenilor, Iuliu Mu-

reşan a încercat să fie fair play, dar nu prea i-a ieşit. „Târgu-Mureşul are echipă bună, însă CFR-ul a fost cu o clasă peste el. Noi nu-i i-am avut la dispoziţie pe toţi jucătorii din lot, mai sunt jucători care pot apărea în primul 11, ca Maftei, Weldon, De Zerbi. Îmi place că acum ştim ce să facem cu mingea când avem pose-sia, nu ca anul trecut”, au fost cîteva din cuvin-tele lui Iuliu Mureşan. De, obrazul subţire, cu cheltuială se ţine. Nu mai e loc de real fair play. Mai vedem noi.Dominăm la indisciplinăCodaşi ediţia trecută în clasamentul fair play, FCM s-a instalat în frunte după două etape, la numărul de avertismente. Se numără printre

cele trei cu două eliminări, la care se adaugă alte opt cartonaşe galbene. Să nu facă notă discordantă, suporterii ţin pasul. Deşi printre cele mai puternice galerii din ţară, chiar una din puţinele care nu solicită intervenţia forţelor de ordine, aceştia s-au remarcat prin scandări care nu sunt tocmai demne de un public con-siderat civilizat. Cei responsabili de acest aspect au promis însă că acest lucru se va remedia în cel mai scurt timp. Urmează două jocuri cu nou promovatele Voinţa Sibiu şi CS Mioveni. La prima, antrenor secund este târgumureşeanul Darius Miclea, care va avea probabil un trata-ment amical din partea suporterilor mureşeni.

Dan Ţepoşan

FCM călcată de trenul de la Cluj

Clujenii au fost şi la propriu şi la figurat peste cei de la FCM

Tîrgumureşenii s-au chinuit în van să dea primul gol din acest campionat

Ilyes, vedeta venită recent în echipa FCM, nu a putut face aproape nimic în faţa clujenilor

Anul VIII, nr. 464 | 8 - 14 august 2011 7

“Admiterea este cea mai importantă activitate a Universităţii Tehnice din Cluj Napoca(UTCN) desfăşurată pe o perioadă de aproape 1 an începând cu toamna şi sfârşind cu vara anului universitar. Sunt desfăşurate campanii de popular-izare în liceele din judeţul Cluj şi judeţele limitrofe de către comisia centrală a Universităţii Tehnice, de către facultăţi şi de către organizaţiile studenţeşti. În Universitatea Tehnică există un oficiu pentru recrutarea candidaţilor la admiterea care gestionează întreg procesul de admitere în ansamblul său. Pentru anul universitar 2011-2012 Universitatea Tehnică a primit din partea Ministerului Educaţiei 2.685 de locuri la buget cu 85 de locuri mai mult decât în 2010, iar la plată au fost scoase aproximativ 800 de locuri. Candidaţii înscrişi pentru concursul de admitere pentru sesiunea iulie 2011 au fost în număr de 3.651, cu mult peste cifra din 2010, cu toate că procentul elevilor care şi-au luat examenul de baca-laureat a scăzut faţă de anul trecut, iar demografic numărul elevilor din cl. a XII-a a scăzut şi el cu 10% faţă de aceeaşi perioadă. Explicaţiile constau în faptul că elevii care şi-au luat BAC-ul în prima sesiune sunt din ce în ce mai pragmatici şi îşi îndreaptă paşii spre universităţi tehnice care le asigură un loc de muncă. Trei facultăţi au susţinut examen de admitere prin teste grilă la matematică(Facultatea De Automatică şi Calculatoare şi Facultatea de Construcţii), respectiv prin două probe de desen tehnic şi liber(Facultatea de Arhitectură). Celelalte şase facultăţi au dat concurs de dosare luându-se în calcul performanţele candidaţilor obţinute la BAC şi în timpul liceului. Au fost admişi fără examen peste 70 de elevi care au obţinut premiile I, II şi III la olimpiadele naţionale şi internaţionale de matematică, fizică, chimie, informatică etc. Au fost ocupate 89% dintre locurile de la buget şi 40% din locurile la taxă. Universitatea Tehnică organizează o sesiune de admitere începând cu 12 septembrie 2011 pentru locu-rile rămase libere la buget şi taxă, informaţiile fiind furnizate continuu de site-ul UTCN-admitere(http://www.utcluj.ro/ secţiunea ADMITERE 2011). Profesorii de la Cluj, predau şi în extensiile Universităţii TehniceUn lucru demn de semnalat este concurenţa acerbă din

extensiile Universităţii Tehnice din Alba-Iulia, Bistriţa, Satu Mare şi Zalău, unde locurile la buget au fost ocupate în cea mai mare parte confirmând faptul că în perioada de criză economică candidaţii preferă să rămână în localităţile lor de domiciliu, beneficiind de acelaşi plan de învăţământ şi cadre didactice ca şi cei care sunt şcolarizaţi în Cluj.Absolvenţii extensiilor Universităţii Tehnice sunt favorizaţi în găsirea unor locuri de muncă în localităţile lor de domiciliu, unde firme puternice îşi asigură astfel specialiştii: SC Tenaris Silcotub, Michelin, ambele din Zalău, Zollner Elektronik, Unio, Technosam, din Satu Mare, Comelf, RALL, ambele din Bistriţa, SC Start Transmision SA Cugir, Prod Com, Saturn, SC Cugir SA, Nico Modul, toate din Alba). Un lucru demn de remarcat este susţinerea autorităţilor locale: Primăria, Prefectura, Consiliul Judeţean şi Inspectoratele Şcolare din aceste extensii pentru susţinerea învăţământului tehnic clujean”

90% dintre cămine UTCN, renovateCandidaţii beneficiază de cazare în căminele Universităţii Tehnice renovate în proporţie de peste 90%(4 studenţi în cameră, cu baie separată, oficiu pentru pregătirea mesei, maşini de spălat etc).Informativ, media minimă de admitere obţinută la buget a fost de 8,02 la Facultatea de Automatică şi Calculatoare, 7,81 la Facultatea de Mecanică, specializarea automobile, 7,70 la Facultatea de Inginerie Electrică, specializarea inginerie medicală şi 7,00 la Arhitectură.Taxele de şcolarizare au rămas aceleaşiTaxele de şcolarizare au rămas ca şi în anii precedenţi de 3.300 lei pentru un student şcolarizat la un program de studiu în limba română, respectiv 3.500 de lei pentru cei şcolarizaţi în limba engleză şi germană. Studenţii care au intrat pe locu-rile de la taxă beneficiază de reducerea taxei de şcolarizare dacă au venit pe persoană sub 500 lei şi de scutirea acestuia dacă sunt copii din plasament sau orfani de ambii părinţi. De asemenea, aceste categorii beneficiaiză de cazare gratuită în căminele universităţii şi de tichete de masă gratuite. Pentru studenţii orfani de un părinte reducerea taxei de şcolarizare este de 50% pentru un venit pe membru de familie sub 500 de lei. În plus, ei primesc scutire de taxă de cămin şi tichetele de masă gratuite. Studenţii străini pe cont propriu valuntar sau bursieri ai statu-lui român(aproximativ 50 de persoane din Republica Moldo-va), precum şi cei din Republica Moldova care şi-au luat BAC-ul în România constituie o componentă importantă a UTCN, numărul lor ridicându-se la peste 150 de studenţi.După evaluarea universităţilor realizată de Ministerul Educaţiei, probabil în luna august, vom primi locurile pen-tru admiterea la master(ciclul II Bologna), respectiv la doc-torat. Admiterea va avea loc în luna septembrie. Pentru anul universitar 2010/2011 Universităţii Tehnice i-au fost alocate 1.670 de locuri la master, respectiv 200 de locuri la doctorat cu frecvenţă la zi, toate finanţate de la buget. Au existat şi locuri în regim de taxă”Informaţiile au fost furnizate de prorectorul didactic şi cu probleme studenţeşti prof. dr. ing. Mihail Abrudean.

Admiterea excepţională de la UTCN pregăteşte studenţii pentru marile companii

Criză, criză, dar buzunarele românilor dau pe dinafară când vine vorba de plecatul de acasă, la mare, la munte, în staţiuni prin ţară. Şi e mai ief-tin dacă te duci cu bilete de tratament, 18 zile, la preţuri cu care ţi-ai petrece poate o săptămână dacă mergi prin agenţiile de turism. Te sâcâie puţin durerile reumatismale sau ai alte dureri, afecţiuni, nu ai decât să te prezinţi cu scrisoarea medicală şi câteva acte la Casa de Pensii, te înscrii pentru un sejur la mare sau la munte în staţiune şi aştepţi să te nimerească norocul. Nu de alta dar se face după anumite criterii selecţia. Anul acesta numărul mureşenilor care au apelat la bilete de tratament a crescut substanţial, conducerea Casei Judeţene de Pensii Mureş susţinând că a cerut şi suplimentare a numărului de bilete. Pentru că de la începutul anului şi până în prezent s-au depus circa 7000 de cereri

din partea pensionarilor şi a persoanelor active pe piaţa muncii pentru a obţine un bilet de tratament. Însă numărul biletelor alocate pentru acest an este de 5.185, din care s-au vândut până acum peste 2.700 de bilete. Şi până la sfârşitul anului se mai anunţă încă şapte serii pentru sejururi în staţiuni la tratament. Aşa că singura şansă a celor care nu îndeplinesc punctajul necesar pentru obţinerea bi-letului sunt cei care renunţă sau suplimentările din partea Casei Naţionale de Pensii. Şi cum e românu, are şi pretenţii, nu oriunde şi orice le e pe plac. Nici mureşenii nu fac abstracţie. Le place numai prin staţiuni pe la Covasna, Sovata, Felix, Tuşnad, mai aproape de casă. Restul de staţiuni sunt ca o rezervă după epuizarea primelor opţiuni.

(N.M.)

Banii de distracţie nu ţin cont de criză

Vai ce rău mă doare mijlocul. Şi când te gândeşti cât de încordat am stat cât am aşteptat să văd dacă pot

veni în staţiune.

După ce au suferit atâta după un bilet de tratament pensionarii parcă îşi mai dezmorţesc oasele în apa Lacului Ursu

O nouă reglementare a Ministe-rului Muncii intrată în vigoare la data de 1 august va da noi bă-tăi de cap agenţilor economici. Dacă şi-au făcut până acuma socotelile că se vor descurca o perioadă de timp cu un anumit număr de angajaţi, statul vine şi le cere să mai angajeze o per-soană, dacă nu o au, cea de in-spector resurse umane. Care să

se ocupe de registrul general de evidenţă a salariaţilor.

Patronii pot desemna o persoană din firmă care să se ocupe doar de regis-trul general de evidenţă a salariaţilor,

dacă aceştia au şi calificare de inspector resurse

umane. Dacă nu, pot trimite la spe-cializare un an-gajat, pot angaja o altă persoană

specializată, sau pot externaliza acest serviciu. Până nu încep controalele celor de la Inspectoratul Teri-torial de Muncă (ITM) Mureş. Pentru că în prima fază, ca să nu stoarcă patronii aşa de repede de bani, oamenii care urmăresc respectarea legislaţiei muncii vor începe o campanie de informare. Şi, de abia după aceea vor apela la amenzi. Până atunci, inspectorii ITM îşi freacă mâinile de bucurie că s-a mai inventat încă o regulă pentru patroni şi mai au de unde să scoată alţi bani pentru buget. Nu de alta, dar cu greu se vor putea conforma toţi patronii din punct de ve-dere finaciar să mai poată suporta încă o cheltuială salarială.

(N.M.)

Patronii obligaţi să angajeze...

în plus

Şeful de la ITM Mureş, Andrei Mureşan între dorinţa de a fi bun samaritean şi voinţa de a respecta legea

ar trebui să fiu canonizat la câtă răbdare am şi o fac pe bunul samaritean cu patronii

printre legile neaplicate

10 Anul VIII, nr. 464 | 8 - 14 august 2011

Ultima redută în bătălia cu materia, acum când toţi elevii sunt în vacanţă, a fost cucerită săptămâna trecută, o dată cu premierea olimpicilor din ca-drul fazei naţionale a Olimpi-adei de Ştiinţe pentru Juniori, găzduită de Târgu Mureş în perioada 30 iulie-4 august.

Cum era şi firesc, la final, au fost stabiliţi şi cei mai meritoşi dintre participanţi, locaţia aleasă pentru premiere fiind Palatul Culturii din Târ-gu Mureş. Băieţi şi fete de pe întregul cuprins al ţării au venit la Târgu Mureş şi au concu-rat pe baricadele biologie, chimiei şi fizicii, scopul fiind clasarea în Top 15, lotul lărgit al României care va fi prezent în luna decembrie la etapa internaţională a olimpiadei găzduită de Africa de Sud. La festivitatea de premiere au onorat cu prezenţa mai marii judeţului, veniţi să-i felicite pe participanţii la olimpiadă şi să le mai spună mai voalat sau mai pe faţă şi câte o mică pildă despre viaţă şi despre cap-canele acesteia. Totul bine şi frumos, doar că pildele au început pe alocuri să se transforme în reproşuri mai mult sau mai puţin directe faţă de alte terţe persoane.

La discursuri înainte....Cum ordinea ieşirii la rampă are un rol bine

definit, luările de cuvânt, începute frumos cu laude pentru participanţii la olimpiadă, şi-a pus şi ea amprenta pe discursurile mai marilor oraşului şi judeţului. Prima, cum era şi firesc având în vedere funcţia, a fost Lo-kodi Edita Emoke, preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, care după ce i-a felicitat pe cei prezenţi, s-a apucat de depănat nostal-gii din perioada liceului. Cum nostalgia tot creştea, inevitabil s-a ajuns la facultate, mai exact la cea de medicină din Târgu Mureş, locul ideal pentru dezvoltarea aptitudinilor viitorilor specialişti în domeniul chimiei, bi-ologiei şi fizicii. Nici nu termină bine discur-sul, că a ieşit la rampă, primarul Dorin Florea care, parcă aşteptând momentul favorabil,

s-a prezentat celor prezenţi cu un speech a cărui ţinte au fost discret punctate. A început cu laudele la adresa elevilor după care a virat uşor spre alte personaje. Nu a scăpat nici an-tevorbitorul, sustrăgând subtil din discursul acestuia mici esenţe transpuse apoi în critici la adresa “duşmanilor de clasă” care îşi cam bagă nasul în mersul firesc al lucrurilor. „La facultate nu mai e nici o problemă, ac-olo ajungeţi cu toţii, facultăţile sunt foarte doritoare să vă primească. Dacă o facultate ca în Târgu Mureş, doreşte ca exigenţa să fie pe primul plan, la Facultatea de Medicină întot-deauna s-a intrat exact pentru ce sunteţi aici, pe competiţie. Acum unii încearcă prin milo-stenie, un lucru care vă rog să îl respingeţi

oriunde vă veţi afla şi unde veţi concura pen-tru că nimic nu poate fi mai urât decât în mo-mentul în care munca unuia e trecută în plan secund pentru a-şi face loc suficienţa, medi-ocritatea” a precizat edilul şef. Nu s-a oprit aici şi a continuat: „în momentul în care blaza-rea şi lipsa tenacităţii, întradevăr pot crea un monstru de care începem să ne temem tot mai mult, şi anume cei care cred că pot face orice doar printr-un răsfăţ al vorbăriei sau al manifestărilor fără conţinut”

Elevii au căscat....de plăcereOlimpicii, tot mai nerăbdători de aflarea rezul-tatelor finale au ascultat nedumeriţi discursul primarului, încercând să analizeze, precum o problemă de fizică sau chimie discursul, în-cercând să identifice cine sunt cei care stau ascunşi după cei milostenia, mediocritatea şi blazarea. Nu de alta dar ei au fost personajele principale ale festivităţii găzduite de Palatul Culturii, cei care pot pune umărul la scoaterea ţării din şanţul care se tot lărgeşte pe zi ce trece. La ce le trebuie lor tot felul de poveţe care mai de care mai revoluţionare, cu tot fe-lul de bau bau care pun piedici prezentului. Ei sunt, teoretic cei drept, viitorul , care au ne-voie de cu totul altceva, de un cadru sănătos în care să-şi poată aprofunda cunoştiinţele în ţara lor, şi nu să apuce calea vestului. Dacă le tot servim duşmani de clasă, poate vor avea capacitatea să rezolve problema şi să le vină de hac acestora într-o bună zi, mai ales că mintea le fuge, şi ei sunt cei care vin din urmă.

Lotul Naţională de Bârfe

Ştiinţă şi imaginaţie în discursul laudativ adresat olimpicilor la Palatul Culturii

Ce dacă sunt olimpici, trebuie atenţionaţi

de mici despre mişmaşurile unora, astfel

ne pierdem şi viitorul, că prezentul

se pare că ne cam face figura

În aşteptarea ieşirii din criză , mai marii judeţului s-au întrecut pe sine cu un cocktail de laude aduse viitorului de aur al patriei

Încurcate mai sunt Căile Domnului de au ajuns să se intersecteze şi cu arta teatrală. Pentru asta e nevoie de ceva carismă, mai ales că teatrul este un loc sfânt, bântuit din păcate de păcatele pre-zentului.

Soluţia salvatoare a venit de la Biserica Carismatică Noua Generaţie din Târgu Mureş, care în colaborare cu Fundaţia „Realitatea” din Oradea au organizat la Târgu Mureş, la sfârşitul săptămânii trecute, un spectacol de teatru intitulat „Porţile Raiului, Flăcările Iadului”. Dacă e vorba de teatru, locaţia aleasă a fost Teatrul Naţional din Târgu Mureş, poate aşa Cel de Sus se mai îndură şi alungă fantomele neputinţei care au început să bântuie instituţia de vreo câţiva ani. Şi aşa, protagoniştii spectacolului, adepţii ai bisericii cu pricina au devenit printr-un miracol actori şi au încercat să transmită mesajul etern şi neschimbător al Evangheliei despre viaţa de

după moarte, într-o formă dramatică cu un decor de scenă impresionant combinând efecte multimedia ultra-moderne. Tot de la protagoniştii spectacolului am dedus că piesa este una binecunoscuta creştinilor evanghelici, ea fiind una din metodele de evanghelizare extrem de eficiente.Noua generaţie de creştini au ajuns astfel să cinstească Cuvântul Domnului pe scena Naţionalului, cu un spectacol

demn de marile capodopere ale genului, jucat chiar de ei, având alternanţa iadului cu porţile raiului, trecut prin filtrul existenţei umane. Trăim vremuri moderne, la fel ca şi elemen-tele de decor care au contribuit la spectacol. Mai lipsea doar ceva efecte 3 D, şi atunci să vezi coadă la spovedit şi apoi la înscrierea în rândurile Bisericii Carismatice Noua Generaţie după terminarea spectacolului. Să nu fim răi totuşi, loc sub Soare este pentru toată lumea, şi fiecare are dreptul să se bronzeze sub razele lui cum vrea şi cum doreşte. Dacă tot construim o ditamai biserică, cea a Mântuirii Neamului, dacă tot vrem să facem cea mai mare statuie a lui Iisus din Europa, de ce nu ar lua unii Biblia şi ar face un scenariu cu porţi, cu flăcări, cu viaţa de apoi şi ar urca pe scenă. Teatrul Naţional ajunge astfel un fel de Casa Domnului, unde câţiva locatari de ocazie au încercat şi ei cum au putut să-şi cinstească idolul, cu un spectacol de eventuri prin porţile iadului cu flăcări care nu au pus în pericol clădirea teatrului.

Cartea Cărţilor de Teatru

Flăcările Iadului au poposit pe scena Naţionalului târgumureşean

Anul VIII, nr. 464 | 8 - 14 august 2011 11

Peninsula

Divizionara A de fotbal FC Muni-cipal a fost pusă în dilemă. Echipa secundă, cu mulţi jucători care au evoluat pe prima scenă a pierdut la barajul de promovare în Liga III în faţa campioanei judeţului Su-ceava, Sporting. Pregătită sufle-teşte să rămână în liga judeţeană, echipa a doua a FCM s-a trezit to-tuşi cu un ajutor neaşteptat. „Na-şul” Mircea Sandu i-a promovat totuşi în eşalonul trei.

Înaintea tragerii la sorţi a programului eşalonului trei, FRF anunţa că cele şase serii vor avea câte 14 echipe. Două dintre acestea, FC Cisnădie şi Gaz Metan II Mediaş, în urma retragerii unor echipe, au fost mu-tate în altă serie. Cele două locuri au fost acordate echipelor secunde ale celor de la CFR Cluj şi FC Municipal Târgu-Mureş. Cum regulamentul prevede în primul rând repri-mirea celor retrogradate, de drept locurile ar fi revenit celor de la CS Zlatna, împreună cu U Cluj II. În urma „insistenţelor” celor de la Cluj şi Mureş, în ziua următoare „s-a schimbat din nou modificarea”. S-a reve-nit asupra deciziei şi seriile vor avea din nou 16 echipe. În care se află şi cele două

formaţii ardelene.

Este loc, nu este lotJudeţul Mureş va avea trei echipe în Liga III, pe lângă FCM II, celelalte două fiind Unirea Ungheni şi Avântul Reghin. Cam-pionatul ar urma să debuteze pe 19 au-gust. La Cluj va fi „festival” în prima etapă, în care se întâlnesc cele două rivale din oraşul de pe Someş. Unirea primeşte acasă retrogradata revenită CS Zlatna, Avân-tul se deplasează la Dej, iar FCM la Satu Mare, unde Olimpia revine în forţă. Aşadar „municipalii” mici nu vor mai merge atât de des „la ţară”, ca până acum, şi se vor deplasa mai departe în ţară. Deplasările la

Gorneşti, Ruşii Munţi sau Miheş vor fi în-locuite cu cele la Cluj, Zalău, Bistriţa sau Braşov. Problema: cu cine ? Venită pe neaşteptate, ştirea găseşte echipa fără...lot. Fostul antrenor, Nicolae Ghira a revenit la echipa de juniori, iar jucătorii de Liga I care erau folosiţi în echipa secundă pentru a evolua la 10, 20, maxim 50 de kilometri, nu vor mai putea fi cooptaţi în lotul primei echipe după deplasări de sute de kilome-tri. Probabil se vor aduce întăriri şi tinerii jucători ai clubului vor putea fi testaţi la o categorie superioară. Succes !

Deni Percâmp

Ajutor pe jumătate de la Naşul de la FRF

FCM II iese din arătură şi intră în competiţii serioase

Echipa feminină de handbal SC Mureşul Târgu-Mureş pregăteşte startul în noua ediţie a Diviziei A, care va debuta la mijlocul lunii septembrie. Săptămâna viitoare va susţine turneul „Memorialul Antrenorilor”, organizat în cinstea foştilor antrenori Eugen Bartha şi Valentin Pop, cei care aduceau titlul şi Cupa României la Târgu-Mureş la sfârşitul anilor ’80. Înaintea acestui eveniment, care se va disputa în 11-12 august în Sala Sporturilor, mureşencele au susţinut trei amicale, în trei zile consecutive. Au trecut la pas de co-lega de serie, Viitorul Mediaş, scor 32-16, dar au primit o corecţie din partea ocupan-tei locului 8 din Liga Naţională, HCM Baia Mare. În primul joc, mureşencele au ţinut

mai aproape de adversare. Diferenţa de trei goluri la pauză şi ”doar” şapte la final (23-30) poate fi considerată ”rezonabilă”. Au ţinut pasul cu maramureşencele în spe-cial în minutele în care pe teren s-a aflat sextetul de bază al echipei participante la barajul pentru Ligă.

Tehnica, bat-o vina !În ultimul joc însă, antrenorul a încercat să ”omogenizeze” echipa, combinând mai mult noile sosite cu jucătoarele ve-chi. După 3-3, oaspetele au călcat pe acceleraţie, au zburdat în teren, lăsându-şi mult în urmă adversara. Scor la pauză: 12-19. La reluare, Mingile scăpate, pasele greşite şi ratările au făcut ca diferenţa să se mărească constant. În primele peste douăzeci de minute ale reprizei secunde, portarul gazdelor, jucătoare sosită tocmai

de la Baia Mare, a avut mai degrabă rolul de a scoate mingea din poartă. La final, ta-bela indica 25-44, 13-25 pentru repriza a doua. Poate adversarele de săptămâna vi-itoare vor fi mai indulgente cu echipa aflată în formare.

Stângaciu de servici

Teste utile, sau duş rece?

Jucătoarele de la SC Mureşul Târgu-Mureş au fost în campania de pregătire la pământ şi la propriu!?

12 Anul VIII, nr. 464 | 8 - 14 august 2011

file de arhivă

ROMÂNIAJUDEŢUL MUREŞ Tel. + 40265/260.032CONSILIUL JUDEŢEAN Fax + 40372/651.239 540.026, Târgu Mureş Str. Primăriei nr.2

A N U N ŢConsiliul Judeţean Mureş titular al proiectului „Pod din beton armat peste Valea Şaeş pe DJ 106 lim. Jud. Sibiu-Apold-Sighişoara (DN 13) km 88+962, judeţul Mureş”, anunţă publicul interesat asupra luării deci-ziei etapei de încadrare de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Mureş, fără studiu de evaluare a impactului şi fără studiu de evaluare adecvată, în cadrul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi de evaluare adecvată, pentru proiectul „Pod din beton armat peste Valea Şaeş pe DJ 106 lim. Jud. Sibiu-Apold-Sighişoara (DN 13) km 88+962, judeţul Mureş” propus a fi în jud.Mureş.

Proiectul deciziei de încadrare şi motivele care o fundamentează pot fi consultate la sediul Agenţia pentru Protecţia Mediului Mureş din Tg.Mureş, Str.Podeni nr.10, în zilele de luni-joi, între orele 900 -1600, precum şi la următoarea adresă de internet http://apmms.anpm.ro .

Publicul interesat poate înainta comentarii/observaţii la proiectul deciziei de încadrare în termen de 5 zile de la data publicării prezentului anunţ.

PREŞEDINTELokodi Edita Emőke

S-a pregătit să devină contabil. A schimbat însă stiloul cu revolverul. A făcut-o inspi-rat şi cu mult stil ajungând cel mai cunoscut poliţist român din toate timpurile. Mai ales prin maniera originală de acţiune. Deosebit de inteligent, imprevizibil deseori, maestru al deghizărilor şi înzestrat nativ cu un curaj nebun, a rezolvat toate cazurile care i s-au încredinţat. El şi acţiunile sale au inspirat chiar şi un personaj de film. Pe comisarul Moldovan, cunoscutul erou din seria filmelor realizate de regizorul Sergiu Nicolaescu. Cel căruia i se spunea în epocă „Justiţiarul”, „Invincibilul” sau

„Comisarul de fier” - Eugen Alimănescu, pe nu-mele său real - se afla pe data de 13 septem-brie 1949, la Târgu-Mureş. Fusese chemat aici întrucât situaţia în zona Văii Mureşului era de-a dreptul incendiară ameninţând să scape total de sub control.

Cea mai bună metodă împotriva crimei: „Trageţi fără somaţie!”Eugen Ştefan Alimănescu s-a născut la Slatina, pe data de de 26 iulie 1916. Până la un mo-

ment dat, a avut o traiectorie absolut firească pentru un tânăr din epoca aceea, pregătindu-se să devină contabil. Războiul i-a deturnat însă destinul. A luptat pe frontul de Est, cu armata română, iar imediat după război a intrat în poliţie. În calitate de comisar-şef la Prefectura Capitalei, a răspuns de situaţia din cele mai rău famate cartiere: Rahova, Sebastian, Ferentari şi Petre Ispirescu. Întrucât crima organizată de-venea tot mai greu de stăpânit în primii ani de pace şi-şi dăduse mâna cu corupţia la aproape toate nivelurile, Alimănescu a considerat că metodele cele mai eficiente sunt cele radicale. Şi-a structurat în foarte scurt timp reţele de in-formatori în toate cartierele, apoi a procedat la selecţia grupei sale de acţiune, cunoscută sub numele de brigada „Fulger”. Aceasta era formată din 22 de tineri absolvenţi ai Şcolii de poliţie, selectaţi personal de către el. Strategia sa de luptă împotriva crimei organizate era una cât se poate de simplă, dar curajoasă şi lipsită de orice fel de scrupule. Pentru că bandiţii nu ezitau să deschidă focul împotriva oameni-lor legii, Alimănescu şi brigada sa de tineri a înţeles că trebuie să cureţe străzile de crimi-nali şi derbedei. Însă la propriu, rapid şi fără niciun fel de ezitare. A procedat foarte inteli-gent, având grijă, de fiecare dată, să motiveze lichidarea acestora prin justificări de genul:

„s-au opus arestării” sau „au deschis focul îm-potriva noastră”. Cu siguranţă că se inspirase din filmele americane cu celebrul poliţist Eliot Ness şi nu mai puţin celebrul bandit Al Ca-pone, filme care erau în vogă în acea epocă. În acelaşi timp, Alimănescu a înţeles şi faptul că trebuie să-şi popularizeze acţiunile de stârpire a bandelor. Atât pentru a linişti populaţia din respectivele cartiere, cât şi pentru a intimida bandele. Drept pentru care a apelat la unii re-porteri, pe care i-a cultivat cu multă fineţe şi cărora le-a oferit exclusivitate fiind dealtfel şi cei mai bine informaţi pe domeniul lor. Aspect

de care se îngrijea însuşi Alimănescu.

Când bandiţii se fac poliţişti...La scurt timp după ce a curăţat străzile din Bucureşti de bandiţi, Alimănescu a devenit fo-arte cunoscut, dar şi temut. Unii dintre bandiţii care scăpaseră de tirul revolverelor brigăzii

„Fulger”, au ales fie să se „reprofileze” şi să-şi schimbe domeniul de activitate, fie să se mute din Bucureşti, în alte oraşe ale ţării. Alimănescu a reuşit să rezolve în maniera sa personală ca-zuri celebre în epocă, precum cel al comisarilor Voinescu şi Cairo, deveniţi poliţişti din rândul hoţilor, activaţi de însuşi ministrul de Interne, Teohari Georgescu, care credea că în acest fel Poliţia va reuşi să lupte mai eficient împotriba banditismului. Ministrul s-a înşelat întrucât cei doi comisari, profitând de funcţiile lor, au dat două dintre cele mai mari jafuri, inclusiv la Ban-ca Naţională din Braşov. Au sfârşit sub gloanţele brigăzii „Fulger” conduse de Alimănescu. Un alt caz celebru rezolvat de brigada lui Alimănescu, a fost cel al bandei lui Petre Silberschmied, zis Argintaru, bandă pe care a lichidat-o în august 1945. Membrii acesteia erau nişte ucigaşi cu sânge rece, dezertori din armata germană, probabil din fosta unitate Dirlewanger, unitate formată numai din condamnaţi la moarte şi din cei condamnaţi la închisoare pe viaţă. Au sfârşit şi ei sub gloanţele brizăzii „Fulger”. Cele-bre au fost şi cazurile rezolvate de Alimănescu şi brigada sa, în 1947, atunci când a lichidat bandele lui Purecică - pe care l-a prins tocmai la Oradea - şi cazul Berilă, unul dintre cei mai feroce asasini din istoria criminală a României. Şi acesta a fost lichidat în aceeaşi manieră.

Crimele din „Orient Express”În 1946, în selectul tren „Orient Express”, ce se deplasa pe ruta Paris - Bucureşti - Istmabul, au avut loc mai multe crime. Acestea s-au pet-recut în sectorul românesc al trenului, iar vic-timele au fost, pe rând, un diplomat elveţian şi un altul sovietic. Întrucât cazurile riscau să ia şi alte interpretări având în vedere calitatea celor asasinaţi se cerea o rezolvare rapidă. Cel însărcinat cu rezolvarea acestuia a fost Alimănescu. El a reuşit să depisteze câteva el-emente comune celor două crime, aşa că a de-dus că acestea sunt comise de acelaşi criminal, probabil unul foarte stilat având în vedere locul unde se petrecuseră acestea. Deghizat în om de afaceri, Alimănescu a reuşit să-l identifice pe criminal şi l-a atras într-o cursă. Nebănuind nimic, criminalul a încercat să-l jefuiască pe „omul de afaceri” Alimănescu şi în acelaşi timp să-l omoare. A fost împuşcat (rănit), iar la spitalul din Arad unde a fost dus pentru a i se acorda primul ajutor, a murit. Nu înainte de a-şi mărturisi cele două crime comise în tren.

Eugen Alimănescu chemat şi la MureşAşa cum scriam în articolul precedent,

„Operaţiuni speciale în Munţii Călimani”, marea problemă de la începutul deceniului cinci a Securităţii mureşene o reprezentau acţiunile cu caracter violent din zona Văii Mureşului, loc unde părea că se coagulase un nucleu de

rezistenţă. Pe baza puţinelor documente din arhivele mureşene pe care am avut posibili-tatea să le consult, nu pot să spun cu certitu-dine câte din aceste acţiuni au reprezentat cu adevărat rezistenţă anticomunistă şi câte au fost de fapt jafuri şi banditism în cel mai pur stil. Cert este faptul că situaţia devenea din ce în ce mai greu de rezolvat, de vreme ce s-a apelat la comisarul de poliţie - devenit căpitan de miliţie - Eugen Alimănescu. Pe data de 13 septembrie 1949, acesta a sosit de la Bucureşti şi împreună cu căpitanul de miliţie Ioan Sasu (comandantul Miliţiei Judeţului Mureş) şi sub-locotenentul Constantin Radu din partea Ser-viciului de securitate Târgu-Mureş au convenit măsurile ce trebuiau luate grabnic pentru ani-hilarea bandelor. Cu siguranţă că inspiratorul acţiunii pe care eu numit-o „Pădurarii”, a fost Alimănescu. În cuprinsul procesului-verbal încheiat cu respectiva ocazie, se convenise asupra faptului ca Miliţia Judeţeană Mureş să trimită la Ocoalele Silvice din regiunea unde erau semnalate bande, “miliţieni îmbrăcaţi în uniforme de pădurari”, aceştia urmând să fie recrutaţi, potrivit specificărilor din procesul-verbal “din elementele cele mai devotate clasei muncitoare şi curajoase care să nu dea înapoi chiar dacă vor fi atacaţi de bandiţi”. Printre alte măsuri preconizate, se mai preciza şi faptul ca, legitimaţiile pădurarilor, armele şi uniformele acestora să fie procurate, într-un deplin se-cret, de la Direcţia Silvică Mureş. Nu cunosc alte amănunte referitoare la desfăşurarea operaţiunii, dar se poate presupune că şi oa-menii din brigada „Fulger” au acţionat proba-bil la un moment dat. În primul rând, trebuie spus că Alimănescu, din raţiuni de siguranţă, nu călătorea niciodată singur, ci întodeauna însoţit. Câţi din brigada sa l-au însoţit la Mureş şi când anume au acţionat - dacă au acţionat

– nu se poate spune la acest moment. Însă de vreme ce a fost chemat, este de presupus că

„expertiza” sa pe domeniu a fost una necesară. După punerea în aplicare a măsurilor con-venite, situaţia în zonă a reintrat sub control.

Sfârşitul...Graţie regizorului şi actorului Sergiu Nicolaes-cu, el însuşi nepot de celebru poliţist din acea epocă - comisarul Gheorghe Cambrea - am putut viziona incitantele filme din seria cu comisarul Moldovan, filme cu adevărat memo-rabile în care o pleiadă de mari actori româ-ni au dat măsura talentului lor. Nicolaescu mărturiseşte într-un interviu că atunci când a dat viaţă pe ecran comisarului Moldovan s-a inspirat din viaţa şi activitatea comisarului Eugen Alimănescu, împletite cu elemente din viaţa unchiului său, Gheorghe Cambrea. Din păcate însă, comisarul Moldovan (Alimănescu), a avut un sfârşit mult mai teribil decât în film. A fost asasinat de comunişti după ce – în aceeaşi manieră de acum familiară lui – a rezolvat un caz de jaf petrecut la Sinaia, jaf comis de câţiva ofiţeri ruşi. Probabil că, în ultimele sale clipe, la fel ca şi eroul din film pe care el l-a inspirat, a spus şi el: „Un fleac...m-au ciuruit...”

Nicolae BALINT

„Comisarul de fier” Eugen Alimănescu face ordine la Mureş

Imagine din Bucureşti, anii 1950

Celebrul Sergiu Nicolaescu l-a jucat pe comisarul Moldovan

13Anul VIII, nr. 464 | 8 - 14 august 2011

Peninsula

Doamnelor şi domnilor, stimaţi contribuabi-li ai sistemului sanitar românesc, privat şi de stat, după cum deja cred că aţi aflat cu toţii, Cseke Attila a părăsit fotoliul de minis-tru al Sănătăţii, săptămâna trecută în data de 4 august. În sfârşit am ajuns s-o văd şi pe asta! Sincer nu mai credeam că Cseke Attila, numit politic în fruntea sistemului sanitar românesc, mai pleacă de bună voie din funcţia de ministru al Sănătăţii, mai ales că ocazii a avut destule. Trebuie să vă mărturisesc că vestea demisiei lui Cseke Attila m-a bucurat. Nu am cum să ascund acest sentiment, pentru că ar însemna că toate articolele pe care le-am scris despre

„Sănătatea românească”, de când a luat naştere noul format ZMS au fost în zadar. Ştiţi prea bine stimaţi cititori cât de mult l-am criticat pe Cseke Attila pentru modul în care a decis să se preocupe de problemele sistemului sanitar. Adică de problemele bol-navilor, a oamenilor de rând care lunar ali-mentau bugetul sănătăţii, cu speranţa că la nevoie vor fi trataţi corespunzător. Nu pot să mă abţin şi-l critic şi acum pe Cseke At-tila. Vă amintiţi, dacă nu vă repet, că eu tot spuneam că demisia este un act de ono-are şi de bărbăţie atunci când simţi că eşti depăşit de situaţia pe care de fapt trebuie să o controlezi prin abilităţile cu care te-a înzestrat natura. Deci e foarte simplu, dacă nu poţi lasă pe altul. Un principiu care ar putea fi aplicat foarte uşor de cei care deţin diverse funcţii publice, care ar trebui să muncească în folosul oamenilor, dar care de fapt se simt pe poziţiile respective ca şi cum mămica lor i-a născut direct acolo şi practic lor li se cuvine totul. Ei bine îl critic şi sunt în continuare supărat pe Cseke At-tila pentru că a demisionat din cauză că nu a fost consultat de premierul Emil Boc, cu privire la rectificarea bugetului. Acest motiv mie nu mi s-a părut la fel de grav precum moartea a şase nou-născuţi de la mater-nitatea Giuleşti din capitală. Cu siguranţă vă amintiţi acel incident tragic, iar Cseke Attila declara destul de degajat că deşi s-a gândit la demisie nu recurge la acest gest pentru că nu se consideră vinovat. Spunea atunci Cseke că maternitatea Giuleşti nu se află în subordinea ministerului Sănătăţii şi că altcineva trebuie să răspundă pentru cele întâmplate acolo. Da domnule minis-tru, maternitatea nu era în subordinea Dvs, dar de actul medical cine răspunde? Cine

este de vină dacă angajaţii din Sănătate nu sunt atenţi, sau nu sunt suficienţi încât să facă faţă oricăror situaţii neprevăzute şi periculoase care apar în timp. Sunt de acord să răspundă direct şi cel care tre-buia să fie acolo, în salon, dar odată cu el poate să-şi asume vina şi şeful sistemului. Deficitul de personal şi bătaia de joc la locul de muncă din partea unora nu era o necunoscută pentru Cseke Attila. Sunt con-vins de acest lucru. Sau dacă nu cunoştea aceste aspecte înseamnă că nu ştia ce are de făcut, iar reforma în Sănătate, oricât de trâmbiţată ar fi fost, nu putea fi realizată fără sprijinul personalului medical. Medicii şi asistentele trebuie să înţeleagă în primul rând că bolnavii apelează la serviciile medicale pentru că sunt nevoiţi şi aceştia se aşteaptă să fie trataţi măcar omeneşte, dacă nu chiar regeşte. Eu afirm cu tărie că de aici pleacă reforma în orice domeniu din sectorul public. Revenind la Cseke şi la demisia acestuia, susţin că acesta trebuia să plece mai demult din acea funcţie, deşi uneori a lăsat impresia că se agită. Din păcate am văzut că Sănătatea românească suferă în continuare. Mai avem mult până să ajungem la nivelul ţărilor dezvoltate din Uniunea Europeană. A, sunt de acord că unele spitale, clinic şi secţii arată precum în

Occident, dar asta nu înseamnă că ai făcut reformă. Ştiu şi faptul că orice schimbare solicită şi un anumit termen. Dar când nu există medicamente, când serviciile medi-cale sunt de cele mai multe ori destul de slabe, atunci nu pot şi nu am cum să mai am răbdare. Înainte să aflu despre demisia lui Cseke Attila, îmi pregătisem un articol despre desfiinţarea Spitalului Orăşenesc din Sărmaşu, mai exact voiam să vă poves-tesc despre ce am găsit acolo, la mai bine de 3 luni de când fostul ministru, Cseke Attila a decis să-i lase pe sărmăşeni fără un spital. Ştiţi că planul ministrului Cseke Attila era de a transforma unele spitale în azile de bătrâni. Ei bine, la Sărmaşu nici la această ora nu funcţionează un astfel de azil pentru că guvernanţii n-au catadicsit să elaboreze o hotărâre care să permită acest lucru. Aşa se face că oamenii din acea zonă au rămas şi fără spital, dar şi fără azil, deşi personalul care a fost transferat de la Spitalul Orăşenesc Sărmaşu la aşa zisul azil, s-a pregătit şi îşi aşteaptă pacienţii. Şi cereri de cazare există deja, dar degeaba. Mai mult, s-a tot spus că prin desfiinţarea acestor spitale se vor economisi bani şi că va fi mai bine pentru spitalele care vor rămâne în funcţiune. Vreau însă să vă in-formez că doctorii, care acum lucrează la nou înfiinţatul Centru de Primiri Urgenţe din Sărmaşu, adică ce a mai rămas din fostul spital, spun că zilnic se efectuează foarte multe transporturi către spitalele din Tîrgu Mureş şi din Luduş, pentru ca bolnavii care au nevoie de supraveghere medicală de mai multe zile să poată fi internaţi. Şi în acest caz oare aş fi fost rău dacă spuneam încă o dată ministrului Cseke Attila să de-misioneze, mai ales că această situaţie se cam întâlneşte şi prin celelalte localităţi din ţară unde s-au desfiinţat spitale? Eu zic că puteam să solicit lejer acest gest, dar se pare că nu am avut cui. Târziu domnule ministru, dar ştiţi vorba aia, mai bine mai târziu decât niciodată. Aştept cu nerăbdare să-l cunosc pe noul ministru, dar mai ales s-i ascult planurile de modernizare a Sănătăţii româneşti. Oricum, îi mulţumim lui Cseke pentru activitate şi pentru banii investiţi în judeţul Mureş. Această recunoştinţă a fost sinceră, aşa cum şi criticile la adresa lui Cseke Attila au pornit direct din inimă...încă sănătoasă.

Dr Mengele

Cseke, adio şi rămâi cu bine!

Un filmuleţ apărut pe internet face furori şi iscă discuţii aprinse între pasionaţii de viteză. Doi clujeni cu maşini puternice, respectiv un Audi RS4 şi un BMW M5, s-au filmat făcând o liniuţă pe şoseaua Câmpia Turzii – Gilău, denumită din vagi motive şi raţiuni autostradă. În filmarea indoor din Audi se observă cum copilotul-cameraman surprinde la un moment dat acul kilometrajului în podeaua indi-catorului, în vreme ce şoferul-cocalar se infatuează de calităţile sale excepţionale de pilot evidenţiate mai ales prin menţinerea în poziţie dreaptă a unui volan concomitent cu apăsarea zeloasă a acceleraţiei. Ocupantul locului din dreapta al cockpitului celor 4 in-ele este surprins la un moment dat adresând un îndemn hotărât şoferului: „Aici poţi să-i dai în gură!”. Nu ştim cu exactitate la ce se referă această sintagmă academică desprinsă din folclorul curselor ilegale, însă, probabil, cei doi bărbaţi frustraţi de postura de cocoşi călăriţi de propriile găini în ograda proprie, au găsit izbăvirea şi metoda de refulare pentru a demonstra „proastei” că ei reprezintă miezul din fanta.Cei 310 km/h surprinşi de telefonul smart al posesorului nu prea inteligent reprezintă o premieră absolută pe şoselele patriei, potrivit reprezentanţilor Poliţiei Rutiere. Totuşi, fapta eroică a celor doi şoferi va rămâne nepedepsită în lipsa unei dovezi tehnice ale unui aparat radar, aflat în acel moment în faţa unui bar la o cafea, sau, în cel mai bun caz, ascuns după un boschet în timpul unui safari rutier. Cazul este edificator pentru mentalitatea românească conform căreia trebuie să ai cea mai a dracu maşină din parcare, chiar dacă suportul de rulare al acesteia este mult inferior dorinţelor flămânde

ale cailor putere de sub capotă. Suntem cei mai fideli cumpărători ai celor mai de lux mărci auto – Ferrari, Lamborghini sau Rolls Royce, dar nu avem şosele pentru punerea lor în valoare, decât nişte drumuri forestiere. Noroc cu domnul Boc şi cu mania pan-glicilor şi foarfecelor care le mai creşte orgoliul şi îngâmfarea pos-esorilor unor bijuterii de peste 50.000 euro. Singura problemă în cazul acestor drumuri e că sunt atât de scurte încât, pentru un şofer din specia presare acceleratium care rulează cu peste 300km/h, poate determina apariţia bruscă a unei amnezii acute, acesta dându-şi cu greu seama dacă chiar a intrat pe respectiva autostradă sau doar s-a teleportat la capătul ei.

Schu Mahăr

Stop cocalarilor! Viaţa are prioritate!

Anul VIII, nr. 464 | 8 - 14 august 201114

Peninsula

Patru persoane au fost rănite, joi dimineaţă, în urma unui accident în lanţ în care au fost implicate patru maşini, două TIRr-uri şi două autoutilitare, şi care s-a petrecut în zona localităţii Iernut.

Potrivit reprezentanţilor Poliţiei Rutiere Mu-reş, în accident au fost implicate două tir-uri şi două autoutilitare, iar acesta s-a petre-cut din cauza şoferilor care nu au păstrat distanţa faţă de maşinile din faţă. În urma accidentului au fost rănite patru persoane care au fost transportate la spital. Şeful Poliţiei Rutiere Mureş, comisarul şef Lu-cian Archiudean, a declarat că accidentul

s-a produs între două radare amplasate pe Drumul European E 60. “O maşină a oprit brusc, probabil observând radarele a dorit să facă un viraj, iar toate celelalte maşini din spate au intrat în prima, producându-se un accident în lanţ”, a spus Archiudean. A fost nevoie de intervenţia echipajelor de descarcerare pentru scoaterea celor patru persoane rănite, necunoscându-se deocamdată starea victimelor. “În localitatea Iernut, un bărbat în vârstă de 25 ani, din Cecalaca, jud. Mureş, în timp ce conducea un autotractor, pe fondul nepăstrării unei distanţe de siguranţă a tamponat partea din spate a unei autoutilitare, condusă regu-

lamentar de un bărbat în vârstă de 39 ani, din Comăneşti, judeţul Bacău, care a fost proiectată într-o semiremorca tractată de un alt autotractor, condus regulamentar de un tânăr în vârstă de 30 ani, din Găbud, jud. Alba. În urma accidentului, trei persoane au fost rănite grav, iar cea de-a patra a fost rănită uşor, toate cele patru persoane fiind ocupantele uneia dintre autoutilitare”, au anunţat reprezentanţii IPJ Mureş.Traficul a fost blocat în zonă, aproximativ 2 ore în urma accidentului, lungimea coloanei de maşini atingând aproximativ 10 kilometri.

(P.V.)

Accident grav la Iernut cu patru victime

O autoutilitară a fost practic zdrobită de două TIR-uri

Accidentul a fost provocat de neatenţia în trafic şi a dus la rănirea gravă a patru persoane

Coloana de maşini, care au staţionat timp de 2 ore, s-a întins pe 10 km Poliţiştii rutieri au căutat cauza accidentului

15Anul VIII, nr. 464 | 8 - 14 august 2011

Ce e sCris(oare) rămâne?

Întâmplător am trecut pe lângă cutia de scrisori, ia să vedem nu cumva mi-a trimis oareceva Raveca, mi-am zis şi spre sur-prinderea mea, imediat ce am deschis uşi-ţa cutiei, a şi căzut pe jos, printre plicurile cu facturi, scrisoarea ta! Îţi mulţumesc, Ravecă, dragă!

Nici nu ştii ce bine-mi cade să-mi clătesc ochii cu sloavele tale, asta după ce-mi recapăt vederea, văzând plicurile de la furnizo-rii de utilităţi! Că mai întâi văd negru, asta e clar! Factura de gaz, treacă-meargă. Electrica. Pfu! E vară, dar...Tot peste o sută e! Te-ai gândit vreodată să verifici aşa, de curiozitate ce scrie pe o asemenea factură? Am primit-o după ce am cheltuit pensia, aşa că mai aşteaptă acum până la următoarea! Ia vezi: de la citire până la estimare, am 300 de kilowaţi. Am o rezervare plătită retroactiv, sună ciudat, dar aşa e. Aproape 5 lei, fără TVA. Apoi un leu şi ceva accize consum necomercial, dacă înţelegi ce vrea să zică. Aşa. Că eu habar n-am! Şi mai e ceva super-fantastic. Auzi: contribuţie cogenerare înaltă eficienţă! Asta chiar că nu ştiu cu ce se mănâncă, dar face 6.50 de lei! Apoi sar la cap cu o taxă radio, oarecum re-zonabil, de 2,50 de lei şi o taxă aproape inexplicabilă de TV, de patru lei. Trebuie să trăiască şi ăia de la televiziunea română! Se pare că „factura de la cablu”, devenită între timp „fără fir”, nu include taxa TVR. Sunt două mâncăruri de peşte?! În fine! Aştept acum să vină poştăriţa. Că la ea achit factura! Mai câştigă şi ea un ban. Ştiai că ar trebui să încaseze de la 200 de abonaţi factura, ca să le ajute la salarii? Am ieşit din recesiune, dar Românica e fragilă, încă, vorba

marinerului! Nu mai continui cu plicurile, îţi imaginezi de ce văd negru în faţa ochilor? Ca să nu mai pomenim de cele care nu vin în plic, dar ştii că tre să le achiţi! Ştii tu care! Aşa! Că de nu, te sună recuperatorii!Şi atunci iau plicul tradiţional, fără gemuleţ, cu timbrul frumos ştampilat ce vine de acolo, din satul meu natal! Ce plăcere, draga mea prietenă, să pot ţine în mână o fărâmă din satul copilăriei! Că plicul tău aduce parcă şi o boare de vânt ce sufla dinspre Gorgana, simt mirosul ierbii după ploaie, sau a fânului uscat de soarele dogoritor! Seara pe deal...Ai mai auzit buci-umul? Apropos de Eminescu! Sus în munţi, poate mai găseşti aşa ceva!Dar să nu devin melancolică, tu! Precis nu ai nevoie de dulcegării! Doar una să-ţi mai spun! M-am apucat să fac curat în bibliotecă şi...merge încet treaba că dau de tot felul de notiţe, fiţuici păstrate printre paginile cărţilor! Dacă nu recitesc câte ceva dintr-o carte de mult uitată, sigur găsesc un bileţel sau ceva interesant pe lângă o panseluţă presată sau clopoţeii lăcrămioarelor uscate...Am dat de un abonament de autobus de o singură zi valabilă pe toate liniile, din 2003, costa 15 lei. Azi un bilet de un singur drum costă 2 lei! Am găsit un bilet de cinema, de pe vremea când în reşedinţa de judeţ erau vreo şase săli de cinema, toate pline ochi, de nu odată stăteam şi în picioare, rezemaţi de peretele tapiţat cu catifea pufoasă. Ce vremuri, tu, Ravecă!Ieri am fost prin oraş, că a fost vremea mai frumoasă şi am dat o tură pe la magazine. Trebuie să mă aprovizionez, că vine iarna este noi! Am găsit un magazin recent deschis, de se călca lumea în picioare, încă de la intrare! Apoi nu am mai intrat, dar am auzit de la cei care au avut răbdare să stea la cozi că ar fi şi mărfuri mai ieftine, ăsta era motivul înghesuielii. Nu reţin ce nume avea! Ceva de planetă, tu! Lasă că aflu şi-ţi spun! Promit, să aflu pe când vii tu pe la oraş! Apropos, când treci e la noi?

Mi-am luat un blender de toată frumuseţea, dar mai ales de toată minunea! De nu-l aveam săptămânile trecute, cred că şi muream de foame. Ştii că nimic nu puteam mânca aproape o lună de zile, am avut probleme cu dinţii. M-am obişnuit să fac nişte milkshakeuri de stă mâţa în coadă! Mi-a adus Ghiţă banane de la magazinul ăsta „planetar” cu 1,99 lei kilul! Îţi vine a crede? Am mâncat la banane! Hai să te învăţ! Se curăţă de coajă, se rup în bucăţi bananele, se pun în blender, se toarnă lapte rece peste ele ca să i le acopere şi se dă drumul la aparat. 30 de secunde! O delicatesă! Ce zici? Că îngraşă?? Mie-mi spui?! Vaai, tu Raveco! M-am îndesat cumva în pantalonii mei „măsură”, şi numai- numai că mă cuprind, ceea ce înseamnă că hrănitoarea şi sănătoasa mea mâncare îngraşă!Ce să-ţi mai spun, Raveco! Sănătoase să fim, că restul mai puţin contează!Te pupă, cu drag, prietena ta

Letiţia

Din corespondenţa Ravecăi

Draga mea Ravecă, dragă!

Săptămâna trecută m-au mutat din nou pe terasă. E un restaurant nou, modern, frumos şi are şi o terasă ce la început, după cum am aflat era de 80 de locuri, apoi chiar înainte de deschiderea oficială a fost redusă la 60 de locuri. Ce chestie! Patronul a fost somat să mute zidul mai încolo de cum îşi imaginase el, pentru că depăşea perimetrul pentru care primise aprobare! Era indignat omul, mai ales când a aflat că la câteva străzi distanţă se extinde o farmacie pe spaţiul public, adică pe trotuar şi pe stânga şi pe dreapta, furând peste un metru din spaţiul pietonal, dar unora le este permis! Aşa se pare. În fine, pe mine nu mă deranjează, măcar am cu două mese

mai puţin, că şi aşa am mult de lucru! Oricât de tare m-aş fi mişcat, tot s-au găsit unii să comenteze că e „naşpa” pe terasă că poţi sta liniştit sub umbrele că nu vine nici dracu’ să te întrebe de sănătate, sau dacă apare un melc după zeci de minute, până vine cu comanda îţi piere cheful de toate”. Aşa ziceau nişte tin-eri, dar nu erau din tura mea! Că eu rezolv una –două! Nu-i las să aştepte că pe urmă de-geaba ai reclamă la radio că aşa şi pe dincolo, că gura lumii circulă mai repede! În rest totul e frumos şi bine. Numai de-ar sta ploaia asta ce pică pe nepusă masă, tocmai când ţi-e lumea mai dragă! E bine măcar că nu bate vântul, că aşa măcar de au apucat să

comande ceva, stau pe sub umbrele şi pe când se gândesc să plece se opreşte ploaia şi poate mai comandă ceva! Stau prost cu bacşişul, că tineretul ăsta nu prea are bani! Nu prea au de unde lăsa ciubuc când scormonesc şi ei prin buzunare ca să scoată de o bere! Ehei, dacă eu aş fi fost în sală, aseară, când au venit nişte străini, erau vreo douăzeci...au coman-dat şi au chefuit până la ora închiderii. Nici muzicanţii nu au prea avut pauză, nu se plic-tiseau la un suc pe la masa din colţ, aşteptând să vină vreun client, ca acum! Au cântat şi au dansat mesenii, nu ştiu ce naţie erau, că le-au plăcut toate melodiile băieţilor! Au jucat şi ceardaş şi hora moldovenească! Şi au lăsat şi bacşiş gras! Asta e! Trebuie să ai noroc! Poate maşina asta bengoasă aduce ceva turişti!

Una mică

Din jurnalul unei barmaniţe

La noi în târg se evidenţiază două tipuri de localuri: cele cen-trale, elegante, cu chelneri profesionişti, băuturi şi mâncăruri din game culinare străine, preţuri cretin de mari ( a se citi “preţuri de centru”) şi mai sunt crâşmele de cartier, drăguţe, primi-toare, cu chelneriţe proaste, dar plăcute privirii, şomeri părăsiţi de soţie, bărbaţi ce dau spre 40 de ani povestindu-şi reciproc măreţele aventuri sexuale, da de vor putea fi transpuse în reali-tate vreodată, măcar cu propria soţie, sau cu propria persoană. Mda, crâşmele de cartier într-adevăr sunt mai pitoreşti decât localurile luxoase de pe centru. În Mureşeni, cartier privit de unii ca o zonă neagră a oraşului, la rang de etalon al cartierului, locul unde lumea bună a cartierului, adică protipendada îşi face apariţia, e Bistro – Casa Mureşeană. Costi pentru cunoscători. O crâşmă chiar frumoasă, deschis de vreo 2-3 ani, cu un iz rustic, cu trei televizoare color cu plasmă şi televiziune prin cablu, ce au uimit la deschidere populaţia autohtonă obişnuită cu TV-ul alb-negru, locuitorii cartierului aflând astfel că noutăţi, cum ar fi căderea Ceauşeştilor, legalizarea igienei personale, inventarea săpunului. Ultimele două ştiri au fost privite cu reticenţă faţă de

nativi, mai ales de cei cu tenul întunecat. Oricum, să-mi văd mai departe de treabă. Cum ziceam, „La Costi” e o crâşmă faină, unde Costi îşi tratează oaspeţii cu grijă, chelneriţele sunt de-

osebit de proaste, crezând în existenţa cefei de pui (poveste adevărată), dar voluptoase, mâncarea şi băutura e bună, dar şi ieftină, ca şi clientela dealtfel. Misiunea mea, dragi cititori, este de a vă informa de ultima frontieră a fiecărei ieşiri la un restau-rant, cofetărie, cafenea, fast-food: haznaua – locul unde prob-lemele noastre (cel puţin o parte mai puturoasă) se duc acolo într-un loc de unde noi sperăm să nu mai revină şi să ne bântuie intestinul gros vreodată, aţi ghicit-o, sistemul de canalizare al oraşului. Astfel ajung la scaunul pe care orice bărbat, femeie sau copil ce-au consumat preparate tradiţionale din fasole tânjesc s-ajungă : closetul. Cel de la Costi în acest caz. Ieşi din local, e uşa de la bucătărie, mereu deschisă, după care urmează uşa de la baie, mereu deschisă datorită absenţei yalelor funcţionale la uşă. Izul băii merge direct în bucătărie, oricât de termopană ar fi uşa, şi trebuie să vă spun, că mirosul din baia aceea e atât de îngrozitor, încât i-ar reveni mirosul şi unuia care a pierdut acest simţ. Aşa că domnu’ Costi, sper c-aţi auzit de vorba aia, nu te ..... unde mănânci.

Buddha

“Cine-a pus crâşma-asta-n drum/ N-a avut un simţ igienic bun”

Anul VIII, nr. 464 | 8 - 14 august 201116

Săptămâna trecută, m-am îm-piedicat de doi deştepţi de po-liţişti (pardon, unul cred că era miliţian), la ieşirea din superbul oraş Beclean sur Someş, pe di-recţia Cluj. De ce spun deştepţi? Pentru că aveau capetele atât de mari şi pătrate încât caşche-tele le plesneau sub presiunea hipotalamusului în momentul în care mi-au aplicat, la sânge, o amendă pentru viteză...

Aveam, deci, 71 de km la oră. Fusesem până la Vişeu, în Maramureş, şi maşinuţa mea abia a aşteptat să iasă din gropanele unui drumuleţ uitat de Dumnezeu la măreţul drum european inaugurat cu fast anul trecut, şi acum doi ani, şi acum trei ani... care leagă Clujul de Moldova. Mâncam un sandwich şi ţineam, ca şmecherii, volanul doar cu o mână. Soarele iţit de printre nori îmi dădea o senzaţie de bine. Nu aveam chef să gonesc, deci maşinuţa alerga ca o furnicuţă cu o viteză la care în Germania nemţii din spate ţi-ar arunca o ploaie de claxoane şi sudalme în retrovizoare.Fffuiiii! Ffuiiii!Ce dracu? Un fluier strident din boscheţii aflaţi, pe dreapta, la 50 de metri în faţa maşinii îmi ridică urechile de pe ştirile Europa Fm, apoi se rostogoli în mijlocul drumului agăţat de gura unui miliţian care probabil încă nu aflase că se regăseşte pe lista neagră a lui Igaş, pe motiv că a fost angajat cu pile.

Fir-ar al....ce ghinion am... mă gândesc rapid... Trag pe dreapta, lângă boscheţii după care era parcată discret o maşină de poliţie, în care odihnea, buhăit de soare, cu ochii pe radar un puţoi de poliţist, ajutorul miliţianului crăcănat în mijlocul drumului.

Un soft numit dorinţă...În fine... acum îmi dau seama că subiectul articolului era altul, nu faptul că am primit o amendă, chiar dacă nu m-a prins în cele mai bune zile ale finanţelor personale. Am greşit, oi plăti, i-am spus miliţianului care îmi plângea pe umăr că lui nu îi place să amendeze ziarişti... dar legea e lege... Măcar dacă aş fi avut 69, nu 71 la oră... era amenda mai mică... C-o fi, c-o păţi... Drum bun... aveţi grijă că până la Dej mai avem active vreo 3-4 radare, mergeţi încetuţ, nu vedeţi la ştiri ce accidente se întâmplă? Da, da.Am în mână, deci, un proces verbal scris citeţ şi corect româneşte de A.S. de la Poliţia Beclean. O amendă de 134 lei, jumătatea lui 268, dacă

o plătesc în 48 de ore. La o zi după întâlnirea cu deştepţii, n-am avut timp să ajung la vreo instituţie care să îmi poată prelua bănuţii. Şi ce m-am gândit eu, înainte cu vreo 2 ceasuri să treacă cele 48 de ore? M-am gândit că pot plăti online, doar aşa e menţionat pe urâtul de proces verbal: „Plata se poate efectua şi prin instrumente de plată electronice în cadrul Ghişeului virtual de plăţi, caz în care nu aveţi obligaţia de a face dovada plăţii unităţii din care face parte agentul constatator”. Fain. Dau un goagăl şi aflu că „ghişeul virtual” este mi-nunatul portal gestionat de ministrul Valerian Vreme, www.ghiseul.ro... lansat cu mare fală în martie 2011, după o întârziere de câteva luni... Intru, plin de emoţii... N-am mai plătit cu cardul... he, he... de când locuiam într-o ţară civilizată... După aproape jumate de oră de completat rubrici... ajung la capăt... îmi mai cere „Codul”. Hmmm... Ce cod? Ce cod dom’ne? Să le dau pin-ul de la card? Nici gând... Să le dau codul de pe procesul verbal,

că e scris acolo mic un cod din trei cifre? Nu merge... Ce coood? Bag la plezneală 3-4 cifre, să văd dacă măcar merită să caut codul vieţii... Şi dau şmechereşte ENTER! Nimic... secundele trec şi nu se întâmplă nimic... De fapt ultima mişcare nu există pe minunatul portal, păstorit de ministrul Vreme. Nu ai vreo varianta de click, sau de tastă... ceva... ca să declanşeze procesul electronic de plată. Hmm... Şi amintin-du-mi de zelul băieţilor cu caşchetă care mi-au dat cu lacrimi în ochi amenda, am zis să depun şi eu un minim efort ca să văd ce e cu minunea asta de www.ghiseul.ro. Are un link „Ajutor”. Aşa că apelez la el: Ajutoooor! Nimic... Un link: „Manual de utilizare”. Îmi zice „error”... Hmm... Mă ajut de goagăl să descopăr în final că totul e o porcărie. Lansat cu surle şi trâmbiţe de min-istrul Vreme, sistemul nu funcţionează decât pentru 2-3 primării din ţara asta, care au fost de acord să se înscrie în proiect. Şi nici pentru alea nu funcţionează decât cu opriri mai dese decât ale personalului de Bistriţa. Şi cu hack-eri care îţi fură CNP-ul... citesc nişte articole de prin primăvară... O firmă din Baia Mare, Indeco Soft, a oferit gratuit aplicaţia Minist-erului Comunicaţiilor. Patronii acesteia, Dorin şi Mariana Barbul, nu au fost la fel de generoşi cu alte primării din ţară (vreo 8 la număr), cărora le-au vândut pe bani frumoşi un soft destul de urâţel. Şi primarii ăia, evident că acum refuză să accepte acelaşi soft, dar pe sistem naţional, propus de ministrul Vreme.Auleu, ce mă fac? Oana (o colegă cu sprint bun), fugi te rog repede la primăria lui Apostu, să îmi ia banii că expiră cele 48 de ore şi ajung de plătesc dublu din cauza lui Valerian Vreme ăsta... Ce vremuri trăim, ce vremuri...

Banul Mărăcine

Vreme trece, Vreme vine, virtual, amenzi, maşine...

Nu vă supăraţi pe mine... E ultima mea amendă dată şi vreau s-o am ca amintire... Sigur mă pune Igaş

pe liber, mi-a zis naşu de la judeţ, care, vezi Doamne, a fost pila

mea când m-a angajat!