ziarul de mures nr. 412

16
Berceanu loveşte din nou: Aeroportul Transilvania e varză Lovit în aripă de declaraţiile otrăvite ale ministrului Berceanu de acum câteva săptămâni, Ştefan Runcan, directorul Aeroportului Transilvania, s-a adunat cu greu de pe jos şi a pus mâna pe telefon: „Aloo, doamna preşedinte de fier, nu-i adevărat că UDMR e în alianţă cu PDL la guvernare? Anul VIII, nr. 412 16 pagini, PREȚ: 2,99 lei Apare săptămânal, 5 - 11 iulie 2010 FONDATOR: AURELIAN GRAMA pagina 11 Luptătorii Shaolin. Revoluţia care nu s-a existat la Reghin Bugetarii noşti se ţine cu hârtie roz şi fine! Avem 308 revoluţionari în judeţul Mureş. Dintre aceştia, 215 luau indemnizaţii stabilite prin lege în sumă de 2020 lei. Luau, zic, pentru că de la 1 iulie, suma a scăzut cu 15%. Şi revoluţionarii s-au întristat, dar nu atât de tare încât să pornească o nouă Revoluţie. Cum s-au descurcat ei cu 20 de milioane care veneau moca pe lângă alte beneficii, pensii, salarii, s-or descurca şi de acum cu 17 milioane! Loviţi în scufiţă de TVA-ul de 24 de karate al lui Boc, am uitat câteva săptămâni de achiziţiile publice din administraţia locală. E drept, i-am şi lăsat în pace, să vedem dacă s-au domolit puţin. Dar nu, nu, cu cât e criza mai intensă, cu atâta creşte disperarea cu care unele primării dau drumul la achiziţii. Parcă ar zice: ce dracu’, oricum vine sfârşitul lumii, hai să ne distrăm un pic… pe ei, pe banii lor! pagina 7 pagina 10 pagina 5 „Eu zic să nu te grăbeşti, căci zeul mărilor şi al cămărilor îţi va tăia calea...” Casa de filme Parliament Pictures lansează pe marile ecrane parodia „20.000 de zeghe sub mări”, în regia excentricului maghiar cu paşaport românesc Alfrunda Hitchcock „Fruuunda... zgââârâie brânză care eeeeşti... „M-am tot gândit eu aşa... să-mi îngrop averea, ceea ce îmi lua ceva timp, că nici nu mai ştiu prin câte conturi şi offshore-uri e răsfirată, ori să-ngrop legea asta blestemată chiar pe Insula Matrozului şi să pornesc în căutarea nemuririi?” www.ziaruldemures.ro “Eu n-am treabă cu politica. Sunt doar un executant!”

Upload: valentin-covaciu

Post on 30-Mar-2016

237 views

Category:

Documents


5 download

DESCRIPTION

zgomotos dar haios

TRANSCRIPT

Page 1: ziarul de mures nr. 412

Berceanu loveşte din nou: Aeroportul Transilvania e varzăLovit în aripă de declaraţiile otrăvite ale ministrului Berceanu de acum câteva săptămâni, Ştefan Runcan, directorul Aeroportului Transilvania, s-a adunat cu greu de pe jos şi a pus mâna pe telefon: „Aloo, doamna preşedinte de fier, nu-i adevărat că UDMR e în alianţă cu PDL la guvernare?

Anul VIII, nr. 41216 pagini, PREȚ: 2,99 leiApare săptămânal, 5 - 11 iulie 2010FONDATOR: AURELIAN GRAMA

pagina 11

Luptătorii Shaolin. Revoluţia care nu s-a existat la Reghin

Bugetarii noşti se ţine cu hârtie roz şi fine!

Avem 308 revoluţionari în judeţul Mureş. Dintre aceştia, 215 luau indemnizaţii stabilite prin lege în sumă de 2020 lei. Luau, zic, pentru că de la 1 iulie, suma a scăzut cu 15%. Şi revoluţionarii s-au întristat, dar nu atât de tare încât să pornească o nouă Revoluţie. Cum s-au descurcat ei cu 20 de milioane care veneau moca pe lângă alte beneficii, pensii, salarii, s-or descurca şi de acum cu 17 milioane!

Loviţi în scufiţă de TVA-ul de 24 de karate al lui Boc, am uitat câteva săptămâni de achiziţiile publice din administraţia locală. E drept, i-am şi lăsat în pace, să vedem dacă s-au domolit puţin. Dar nu, nu, cu cât e criza mai intensă, cu atâta creşte disperarea cu care unele primării dau drumul la achiziţii. Parcă ar zice: ce dracu’, oricum vine sfârşitul lumii, hai să ne distrăm un pic… pe ei, pe banii lor!

pagina 7

pagina 10 pagina 5

„Eu zic să nu te grăbeşti, căci zeul

mărilor şi al cămărilor îţi va tăia calea...”

Casa de filme Parliament Pictures lansează pe marile ecrane parodia „20.000 de zeghe sub mări”, în regia excentricului maghiar cu paşaport românesc Alfrunda Hitchcock

„Fruuunda... zgââârâie brânză care eeeeşti...

„M-am tot gândit eu aşa... să-mi îngrop averea, ceea ce îmi lua ceva timp, că nici

nu mai ştiu prin câte conturi şi offshore-uri e răsfirată, ori

să-ngrop legea asta blestemată chiar pe Insula Matrozului

şi să pornesc în căutarea nemuririi?”

ww

w.zia

ruld

emur

es.ro

“Eu n-am treabă cu politica. Sunt doar un executant!”

Page 2: ziarul de mures nr. 412

2 Anul VIII, nr. 412 | 5 - 11 iulie 2010

Rezerva valutară. Vreau un DistonocalmAm şi eu o întrebare care mă chinuie de câte ori îl văd pe Adrian Vasilescu de la BNR explicând cum se contractă şi nu se mai dilată degrabă eco-nomia românească. Finanţiştii ăia cu gulere albe, de stau prin birouri cufundaţi în calcule, vor râde cu siguranţă, aruncându-mi în faţă explicaţia aia cu defi-citul şi inflaţia... şi nu ştiu ce... Mă bazez pe cei care nu vor râde şi vor căuta să-mi dea un răspuns pe înţelesul meu. Bun. Întrebare: dacă avem rezervă valutară de 32 de miliarde de euro, cum tot Vasilescu se laudă întruna pe la tocşouri, de ce nu putem ci-upi de acolo un miliard-două, să ne rezolvăm problemele curente? Reamintesc că pen-siile au stat în 500 de milioane lipsă, că plăţile restante pen-tru firmele care au prestat în infrastructură erau de vreun miliard, că alte lucrări, care ar crea locuri de muncă şi

ar forţa deblocarea econo-miei, nu pot fi pornite fără nişte sute de milioane... De ce nu putem ciupi un miliard-două? Îmi amintesc ce mândru era Ciorbea prin 1997, când anunţa că rezerva valutară a atins 3 miliarde de dolari (moneda de referinţă de atunci). Şi erau tot vremuri tulburi, ca şi acum. 3 miliarde era mult, era imens, era su-ficient. Nimeni nu visa la o rezervă cu o valoare de pes-te 10 ori mai mare... Şi acum o avem. Economia suferă, populaţiei i se cer sacrificii, Guvernul se împrumută la greu de pe piaţa externă şi BNR stă cu banii la ciorap. De ce i-o fi spunând „rezervă”? Rezervă pentru ce? În ce situaţii pot fi folosiţi acei bani? Ok, înţeleg, rolul aces-tor bani, în primul rând, este de a conferi echilibru cursu-lui valutar şi de a controla indicatori precum deficitul

sau inflaţia. Dar, totuşi, ce catastrofă s-ar fi întâmplat dacă din cele 32 de miliarde, două ar fi plecat brusc spre investiţii, de exemplu? Ce ar fi făcut euro (oricum a luat-o razna)? Ce i se întâmpla deficitului? Eu, în neştiinţa mea, vă garantez că nimic.L-am auzit pe Adrian Vasilescu stresat că unii ca mine lansează idei cu care atentează la siguranţa economiei româneşti punând ochii pe rezerva valutară a BNR. Care economie şi care siguranţă, domnule Dis-tonocalm? Sunt vraişte toate... Ţineţi cu dinţii de această rezervă şi nu lăsaţi să curgă nimic din ea, de parcă aparţine unei companii private şi nu statului român. Şi vă mai şi afişaţi cu ea pe la televi-zor... Cine se mai laudă în vremuri de criză cu aseme-nea lichidităţi? Staţi măcar la cutie, că iar ne vin idei.

Alin BOLBOS

Banii mei, ce-am făcut cu ei?

După lupte seculare prin instanţe, medicul Şerban Brădişteanu, odată vedetă a chirurgiei cardio-vasculare mureşene, a fost achitat în dosarul în care a fost acuzat de luare de mită. Cele 4 milioane de euro, de-spre care procurorii spuneau că au intrat în buzunarul lui Brădişteanu, a aparţinut de fapt unei doamne, care între timp a decedat. Me-dicul doar a avut grijă de ei. Iar judecătoarea Elena Burlan de la Tribunalul Bucureşti l-a crezut pe cuvânt pe Brădişteanu şi l-a scos nevinovat, în ciuda tuturor probe-lor venite chiar şi dinspre procuro-rii elveţieni. Mai bine de 6 luni i-au trebuit judecătoarei Burlan să mo-tiveze decizia prin care l-a achitat

pe Brădişteanu. În fine, a venit cu explicaţia, susţinând că faptele medicului nu sunt dovedite suficient şi că prezumţia de nevinovăţie este cea care împiedică pronunţarea unei hotărâri de condamnare.Ce bine a operat Brădişteanu în acest caz, încât aproape că regretăm că nu a rămas prin Mureş mai mult, ca să mai destăinuie din tainele meseriei şi colegilor mai tineri. Prieteniile însă nu se uită, drept pentru care în momentul în care Brădişteanu a avut nevoie de o operaţie pe inimă, acu vreo 4 ani, l-a solicitat de la Mureş pe maestrul Radu Deac. Care l-a tratat ca pe orice pacient milionar în euro.

Dr. Mengele

“Vorbim de 4 milioane? Nu ştiu în cifre, dar cam aşa erau de

lungi teancurile cu bani când le-am că-rat în Elveţia! Plus minus 10 cm,

nu mai ştiu exact, că a trecut ceva vreme de atunci!”

La Brădişteanu n-a fost mită, ci trombonflebită Nebunie în oraş. Care mai

de care mai original pen-tru a atrage viitorii nuntaşi spre firmele lor, ce trag de ultimul fir de aţă înainte de a dispărea de pe piaţă. Dar de la maşini de epocă până la Dacia 1310 sunt câţiva ani buni. Acum, eu nu înţeleg o chestie. Organizatorii de nunţi din cazul de faţă se plimbă într-o Dacie 1310 pentru a-şi face reclamă – originală - sau acea maşină va fi maşina cu care va fi transportată mireasa la biserică? No, dacă veţi apela la serviciile ăstora să-mi povestiţi şi mie cum v-au organizat nunta de la A la Z. Mulţumesc anticipat!

Unguru’ curios

Nuntă de la A la Z

„Fraţilor, cea mai grea lucrare a mea a fost prin *97, când Ciorbea mi-a cerut să-i pun un bec la capătul tunelului ca să

vadă el luminiţa... Şi s-a văzut ce s-a văzut, da’ dup-aia becul s-a ars şi nimeni n-a dat doi lei să-l schimbe... Şi uite unde am ajuns azi...”

Grupul de electricieni campioni ai AISE Mureş, pregătit de intervenţie în caz că întunericul crizei se amplifică

Page 3: ziarul de mures nr. 412

Anul VIII, nr. 412 | 5 - 11 iulie 2010 3Până doarme A.N.I.

să numărăm toţi banii

Dus întorsul unei legiA tăiat domnul Frunda cât a putut de mult, aşa încât toţi bogătanii să îşi ţină averile în paturi călduţe departe de privirile „sărăntocilor” din presă sau inspectorii ANI. Traian Băsescu a re-fuzat să promulge o asemenea lege şi a trimis-o înapoi în Parlament pentru reexaminare. Bineînţeles, legea a intrat tot pe mâna sena-torului maghiar. Încă o dată acesta a lăsat-o pe săraca ANI în pielea goală. Declaraţii de avere secrete şi inspectorii ANI să nu mai poată face cercetări, controla sau sancţiona nici un bogătaş cu averi nedeclarate.

Societatea civilă a sărit ca arsăNumai că lucrurile nu sunt atât de simple pre-cum par. Lumea începe să se ridice împotriva ungurului spunând că nu poate comite o asemenea mârşăvie. Societatea civilă a sărit ca arsă la auzul veştii că Frunda a „castrat” ANI. A apărut şi un comunicat în care critică aspru atitudinea lui Frunda din timpul şedinţei. „Senatorul Frunda a fost cel care a propus cele mai retrograde amendamente şi care a castrat de fapt Agenţia, eliminând orice posibilitate practică de control a averii demnitarilor. De asemenea, modul în care senatorul Frunda a condus şedinţa Comisiei Juridice a fost unul extrem de arogant şi agresiv faţă de orice persoană care nu agrea punctul său de ve-dere şi nu a asigurat o prezentare echilibrată a situaţiei care să permită senatorilor prezenţi să ia o decizie în deplină cunoştinţă de cauză.” se arată în documentul trimis de mai multe

ONG-uri, printre care se numără Societa-tea Academică din România, Freedom House România, Institutul pentru Politici Publice, Cen-trul Român de Politici Europene, Active Watch – Agenţia de Monitorizare a Presei, Grupul pentru Dialog Social, Centru pentru Jurnalism Independent, Societatea Timişoara, Academia de Advocacy (tbc).

Frunda îşi păstrează calmulCă Frunda e arogant, o ştie cam toată lumea, că are o avere care ar trebui ţinută în penumbră, şi asta ştiu mulţi. Ce urmează, rămâne de văzut. Frunda Gyorgy s-a apărat în modul său caracteristic, foarte calm. A spus că a făcut exact ceea ce trebuie şi exact cum spune definiţia ANI, adică o „autoritate administrativă autonomă”, care atunci când ajunge la conclu-zia dobândirii ilegale sau la fraudă ori evaziune fiscală sesizează instanţele competente: Par-chetul, DAN sau ANAF-ul. Bine domnule Frun-da, problema pare rezolvată şi foarte simplă. Dar inspectorii vor avea acces la declaraţiile de avere? Şi dacă da, ce sa vadă altceva decât salariile publice pe care le au cei ce mănâncă pe banii statului? Că doar nu o să scrie nimeni în declaraţie contul din Elveţia, bijuteria din seif ori din garaj, casa de vacanţă din Ungaria, din moment ce totul e secret şi nu pot fi traşi la răspundere.

Castratio in integrum? În 30 iunie Senatul a votat noul proiect al le-gii ANI cu 115 voturi pentru şi 2 abţineri. Din

raportul preşedintelui Băsescu, au fost ad-mise doar două dintre cele şase puncte im-portante ale cererii de reexaminare. Au fost eliminate comisiile de cercetare a averilor şi a fost menţinut termenul de un an în interiorul căruia ANI poate efectua verificări asupra averilor persoanelor care şi-au finalizat man-datul. De asemenea, s-a menţinut forma iniţială, decisă de Senat, în privinţa formularelor declaraţiilor de avere publice, din care au fost eliminate metalele pre-tioase, bijuteriile, obiectele de artă şi de cult, colecţii de artă şi numismatică, precum şi obiectele care fac parte din patrimonial cultural naţional sau universal, a căror valoare însumată depaşeşte 5.000 de euro.

Ce variantă avem?Singura modalitate în acest moment ca funcţionarea ANI să fie modificată este ca Gu-vernul să vină cu un proiect care să se concretizeze mai apoi într-un proiect de lege şi care să fie votat mai apoi de Parlament. Deputatul Cipri-an Dobre spune că cea mai bună soluţie ar fi găsirea unei căi de mijloc, prin care inspec-torii ANI să nu încalce atribuţiile judecătorilor însă nici să nu altereze dreptul la intimitate al celor care îşi depun declaraţii de avere. Dacă ANI va rămâne cu atribuţii decorative românii

îi vor plăti pe acei oameni să stea de pomană în scaune călduţe. Nu? Dacă inspectorii ANI vor controla averile atunci judecătorii vor sări, cică, în sus pentru că li se încalcă atribuţiile. Cum o fi mai bine?

Mătuşa Tamara Buciucianu

Frunda cântă nani, A.N.I.!Atunci când s-a pus problema neconstituţionalităţii Agenţiei Naţionale de Integritate (A.N.I.), Gyorgy Frun-da a preluat frâiele modificării regulamentului de funcţionare din poziţia de preşedinte al Comisiei Juridice.

„Auleu, pe unde oi fi pus conturile ălea secrete, că de acuma le pot ţine pe birou, la vedere... Să le fi pierdut?

Dă-le-ncolo... Şi aşa nu le ştiu numărul...”

Page 4: ziarul de mures nr. 412

4 Anul VIII, nr. 412 | 5 - 11 iulie 2010

Categoria: Supărat, sunt Doamne, supărat!„Sunt cu comitetul de criză, vreo douăzeci de persoane, nu primesc nimic de ziua mea.” Petru Oltean, primarul comunei Tăureni

„La noi, în comisia de comerţ, a venit de trei ori un material schiţat fără ca alte comisii să facă o completare.” Ioana Roman, consilier local, CL Târgu-Mureş

„Nu pot înţelege cum tinerii specialişti care lucrează la instituţii publice primesc patru puncte, iar cei care lucrează la privat primesc zero puncte.” Molnar Gabor, consilier local, CL Târgu-Mureş

Categoria: Furia roşie„Nu m-am aşteptat să nu am niciun contra-candidat, deşi erau zvonuri, dar cred că vroiau doar să mă necăjească cei din afara partidului.” Maria Precup, preşedinte PSD Reghin

„Am fost la guvernare atâţia ani, cine s-a dus la Bucureşti a trăit bine, iar noi tot aici am rămas, dar să ştiţi că noi nu aşteptăm să ni se dea milă.” Ioan Ţeugea, vicepreşedinte PSD Reghin

„Cred că nu ar mai trebui să ne ascundem şi să îl invităm pe domnul Dorin Florea în interiorul PSD-ului, să îşi depună adeziunea şi să fie ac-ceptat în partid. Nu are rost ca prin anumiţi oa-meni din PSD, Dorin Florea să îşi asigure un pat cald după alegerile din 2012.” Cornel Brişcaru, secretar executiv interimar PSD Mureş

Categoria: D’ale lui Emilică„Descentralizarea este o modalitate mascată prin care Guvernul vrea să scape de spitale.” Dr. Florin Buicu, asistent universitar

„Guvernul e ca o maşină de Formula 1 care e condusă de Emil Boc la volan şi butoane, iar din cască Traian Băsescu îl pilotează şi normal că se produc greşeli şi mai loveşte betoanele din jur.”Ciprian Dobre, deputat

Categoria: Păsărica-şi mută cuibul„Avem multe persoane care nu muncesc şi care îşi iau banii degeaba.” Florin Urcan, primarul municipiului Luduş

„Pauză de publicitate ecologică. Plantaţi fiecare un copac. Iubiţi păsăricile. Faceţi cuiburi în co-paci. Am zis!” Dorin Stanciu, toboşarul Cetăţii Sighişoara

„Avem foarte multe instituţii care aparţin Primăriei în care toată lumea vorbeşte la tele-fon. Dacă nu primesc o ofertă de la Vodafone, interzic să se mai vorbească de pe fix pe mobil.”Dorin Florea, primarul municipiului Târgu-Mureş

„Sistemul de cheltuire a banilor trebuie să fie transparent. Să nu mai vorbească lumea că fură oamenii din primărie. Nu avem cum să furăm din nimic.” Szekely Ladislau, primarul comunei Mica

„Asta e situaţia din punct de vedere al per-sonalului. Stăm pe doi cai cu o singură şa...” Schmidt Lorand, directorul DGASPC Mureş

Categoria: Pilula Tribunului„Spre deosebire de alte partide la noi este democraţie în partid, este liber cuvântul, libera părere a fiecăruia.” Amza Constantin Mărgărit, preşedintele PRM Mureş

Poveste fără sfârşit

De când punguţa cu bani a statului s-a micşorat, musiu Boc de la Răchiţele nu ştie cui să-i mai strângă cureaua ca să facă rost de niscaiva mălai. Aaa, dar iată soluţia, am uitat de ajutoarele sociale! zise Boc într-o dimineaţă. Să se ia la purecat toate dosarele ajutoarelor sociale, mai spuse el. Şi s-a dat sfoară în ţară ca la fiecare primărie, să se verifice fiecare dosar în parte. Aşa s-a ajuns în judeţul Mureş, în urma controalelor făcute de inspectorii de la ITM, să se găsească 82 de dosare cu acte în neregulă.

Primăriile cu probleme sub protecţia anonimatuluiS-au găsit multe comori ascunse sub formă de nereguli la vremea controalelor. Aşa se face că celor de la primărie le e totuna dacă dosarul e reînnoit din juma în juma de an şi mai mişto: funcţionarii fac şi voluntariat. Nu mai cer beneficiarului de ajutor social să se deplaseze la Târgu Mureş după adeverinţele eliberate de AJOFM şi fac asta e înşişi, tele-fonic, că e mai economic cu timpul, şi se dă comanda pe bază de tabele. Nici nu e de mirare că beneficiarul poate şedea în străinătate, la umbra căpşunilor, bine mersi la muncă, după cum au descoperit inspec-torii. Mai scoate un ban în plus, vine acasă, îşi ia maşină, mai construieşte o cameră la casă, mai instalează una alta, aşa ca tot omul de la ţară mai domnos. Şi banii de la stat vin lunar pe ochi frumoşi. La competenţa fizică, pe ţidula de la medic e inapt de muncă

pe perioadă nedeterminată, fără să mai treacă pe la Comisia de Expertiză a evaluării capacităţii de muncă. Unii îs mai şmecheri şi trec la activităţi economice nedeclarate. În unele cazuri, după cum reiese din raportul celor de la ITM, se pare că primarul e aşa de ocupat cu alte treburi gospodăreşti ale co-munei, încât mai uită să dispună suspendarea plăţii la cei care nu se obosesc să sape un şanţ sau să facă curat pe drumurile comu-nale. Sau nu există un plan lunar de acţiuni

şi lucrări pe care ar trebui să le execute benefi-ciarii. Deocamdată nu putem da în vileag unde s-au făcut descoperirile acestea, pentru că primăriile respective sunt ţinute la secret, chiar dacă cele în cauză sunt instituţii publice ce papă bani publici, dar procesul de inves-tigare continuă.

Detectivu’ lu’ Peşte

Punguţa cu doi bani irosiţi ai primăriilor mureşene

“Păi să ne dea ajutoare mai multe

domnucă, mânca-ţ-aş pipota, că altfel noi de une să putem trimite copiii hăştia la Universite΄ Ciorde΄ de la Paris?

Spune şi matale….”

Grup de cetăţeni străini de noţiuni precum munca, săpunul şi abecedarul, în aşteptarea poştaşului care aduce ajutorul de două ori la uşă

Elevii au scris poveşti despre poveşti la proba de limba şi literatură română la Bac

Clujeanul Mihai Onicaş a preferat Târgu Mureşul, deşi oraşul său natal are două echipe în Divizia A

“Păi ce-or avut ăştia în cap să ne dea Harap Alb, fato? Păi le

flambau creierii dacă veneau şi ei c-o Scufiţă Roşie, ceva…

că-mi mai aduceam şi eu aminte… Dar aşa… nu ştiu

zău ce-o fi!”

„Auzi, mătuşă, de unde zici că le aduci astea? Din Oltenia? Păi şi dacă Boc a

mărit TVA-ul la 24%, matale de ce ai înţeles să scumpeşti marfa cu 24%?

Câte clase ai, spune repede?”Dacă Guvernul ne transformă încet, încet în legume, precupeţele vor să scoată din noi suc de roşii

Păi degeaba mi-a zis lumea noul Rădoi, dacă naşul nostru Gigi m-a pus pe liber! Ce dracu să fi făcut? Am venit la Mureş şi de aici e doar un pas până la AC Milan, echipa mea

preferată!

„Să vorbească ăştia ce or vrea... E drept, m-a

afectat straşnic scumpirea asta de TVA, dar în sens pozitiv...

În zilele de dinainte mi-am vândut tot muntele de zahăr din depozit şi acuma iar mă propun francezii la

premiere... Ce să fac, asta-i soarta mea...”

Ioan Armenean, directorul de la Zahărul Luduş, un manager fericit, culmea, că a crescut TVA

Page 5: ziarul de mures nr. 412

Anul VIII, nr. 412 | 5 - 11 iulie 2010 5Răsfăţ pe banul public

Aşadar, ce mai vrea să cumpere, ori a cumpărat deja administraţia locală din Târgu Mureş în luna ce tocmai s-a încheiat? Păi… minunaţi-vă! E clar, acum aveam nevoie de amenajarea unui teren de sport (o fi ăla al FCM, măcar?) pentru suma de 798.319 lei. Nu ne puteam lipsi nici de mobilierul urban, pe care să ne aşezăm rapid, cu tensiunea-n gât, după ce ieşim înfricoşaţi din magazinele pălite de noul TVA. Aşa că, plătim 134.454 lei pe nişte băncuţe de lemn. Şi dacă avem băncuţe în parcuri, de ce să nu avem şi câteva obiecte de joacă, deloc scumpe, pe la 126.302 lei? Adică, ce, noi nu putem să ne dăm pe-un topogan şi să băgăm o lopăţică-n nisip, acuma, că tot ne pierdem slujbele? Doar n-o să ne plictisim… Vă e clar că în acest moment nu mai puteam auzi limpede fără o instalaţie serioasă de sonorizare, lumini şi efecte specia-le, necesară la manifestările publice gen Zilele Târgumureşene care tocmai au trecut. Şi e nu-mai 100.000 lei, vă daţi seama ce chilipir? Dar ce se întâmpla oare dacă nu s-ar fi investit anul acesta 13,5 milioane lei în modernizarea Grădinii Zoologice, care oricum arată senzaţional? Ei, ce întrebare, aţi fi vrut să nu aibă ursul WC eco-logic, sau struţul umbrelă de soare? Nu cred… Apoi, aţi fi vrut că Izorepul să nu primească această lucrare, în virtutea prieteniei renăscute între Borbely şi Florea? Nu cred… Cine să o fi făcut, spuneţi şi voi… Alfaconstruct?

Hârtia igienică fină şi rozCe ne făceam fără să avem asigurate anul ăsta “servicii de transport terestru, inclusiv servicii de transport în vehicule blindate – transport de

pasageri ocazional, închiriere de autobuze şi de autocare cu şofer”, prestate, de cine altcine-va, decât de Siletina, contra sumei de 420.168 lei? Chiar, ce ne făceam? Dar fără montarea noilor coşuri de gunoi în oraş, contra sumei de 117.647 lei? Ne îngropam în gunoaie? Dar cum se descurca Primăria fără “servicii de multipli-care şi asigurarea de materiale consumabile” la o valoare de 215.000 lei? Sau fără “Furnizare consumabile şi piese de schimb pentru echipa-mentele de calcul şi revizia şi întreţinerea aces-tora” pentru frumoasa sumă de 493.116 lei? Cum mai puteam ieşi de ruşine pe stradă să fi ştiut că Primăria nu dispune de decoraţiuni şi ornamente cum ar fi baticuri tipărite serigrafic (1.713 lei), indicatoare etichete pe suport placă plastic (546 lei), fanioane de hârtie pe beţişoare (690 lei), balonaşe inscripţionate pe beţişoare (2.900 lei)? Nu ne-ar fi venit să plângem să-i fi văzut pe poliţiştii comunitari ieşiţi la bustul gol prin oraş, dacă Primăria nu s-ar fi îngrijit să le cumpere cămăşuţe de bumbăcel la valoarea de 17.059 lei? Cine dintre noi nu ar fi fost de acord cu reparaţiile de 196.622 programate la Cimitirul Remetea şi atribuite firmei Procon? Adică, na, dacă tot ne grăbeşte Boc plecarea spre cele sfinte, de ce să nu ajungem acolo pe nişte alei moderne şi să ne bucurăm apoi de canalizare, apă curentă, iluminat public şi architectural? V-aţi împotrivi voi? Dar nu v-ar durea inima să ştiţi că Primăria a rămas fără hârtie igienică (20.000 de bucăţi fină, roz şi 100 de bucăţi albă şi cu dublu strat – pentru conducere oare? Fără mopuri de bumbac (10 buc), săpun lichid fin (140 buc), clor (100 buc),

odorizant (100 buc), deodoranţi auto (70 buc), pastile pişoar (40 găleţi a 3 kg fiecare)? Şi multe altele, toate la preţul de criză de 190.169 lei?

Unde vă relaxaţi? Turcia sau Ungaria?Dar toate aceste achiziţii i-au oboist straşnic pe edilii târgumureşeni, nu credeţi? Şi atunci nu merită ei o deplasare în Turcia, la Guzelcamli, aprobată săptămâna trecută de Consiliul Lo-cal? Cu transport, cazare, diurnă asigurate? Nu merită? Dar nu merită şi o deplasare pe banul public la Festivalul Peştelui de la Baja,

din Ungaria, aprobată tot săptămâna trecută? Păi cum nu, săracii, dacă tot le scade salariul cu 25% de ce să nu aibă parte de-o bucurie pe banii celorlalţi contribuabili? Dar comuni-tarii, după ce primesc cămăşuţele alea noi de bumbăcel, nu ar avea dreptul să facă o vizită de lucru de-o săptămână la Budapesta, într-un fel de schimb de experienţă? Ei, cum să nu, musiu Bretfelean va fi superîncântat!Total cheltuieli? Socotiţi voi, că mie mi se face rău…

Banul Amărăcine

Bugetarii noşti se ţine cu hârtie roz şi fine!Loviţi în scufiţă de TVA-ul de 24 de karate al lui Boc, am uitat câte-va săptămâni de achiziţiile publice din administraţia locală. E drept, i-am şi lăsat în pace, să vedem dacă s-au domolit puţin. Dar nu, nu, cu cât e criza mai intensă, cu atâta creşte disperarea cu care unele primării dau drumul la achiziţii. Parcă ar zice: ce dracu’, oricum vine sfârşitul lumii, hai să ne distrăm un pic… pe ei, pe banii lor!

“Domnu’ consilier, am şi eu un dubiu la redactare... Cum se zice la chestia aia în care fac bărbaţii

pipi... piştar sau pişoar?”

Consilierii locali târgumureşeni fac achiziţii pentru vremuri... sărăcăcioase

Cu siguranţă nu a făcut-o cu rea intenţie min-istrul. Mai multe paturi, înseamnă mai mulţi bani din bugetul şi aşa sărăcit al României. Că şi aşa în multe secţii erau paturi unde dormea praful pe aşternuturi. Să nu fim tare răi, dar la Clinica de Endocrinologie, care devine com-partiment, într-un salon de şase paturi, doar două erau ocupate câte două -trei zile. În rest, bătea vântul. La alte secţii, domnii dofto-ri făceau internare de câteva zile, la domiciliu practic, teoretic la spital. Şi banii pentru spit-alizare luau o altă turnură. Nu se ştie unde... da apăreau zvonurile că nu sunt materiale sanitare în spital, că s-au folosit pe pacienţi, care figurau doar scriptic ca internaţi şi do-amnele asistente îşi completau trusa de prim ajutor de acasă cu noi articole sanitare, ba o seringă, medicament, vată, spirt sau ce le-o mai fi fost de folos. Şi amărâtul de pacient român, asigurat, că aşa cere legea ţării, era întâmpinat cu fraze de genu “nu sunt fonduri pentru analize la noi la public, da vă trimitem la laboratorul cutare... al lui ficioru, sau al lui tata”... , poate mai prindeţi ceva gratuitate, dacă nu plătiţi. Nu e mult da numai acolo se poate face”. Asta ca să îngroaşe venitu-rile “familiei”. Şi dacă mergeai cu analize de la alt laborator strâmbau din nas. Acuma, durerea mai mare a medicilor este dată de lipsa fondurilor ce vor scădea. Banii şi patul. Până acum unităţile sanitare înghiţeau mulţi bani din bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, în condiţiile în care mulţi bol-navi cronici cu diverse afecţiuni puteau primi tratament şi la domiciliu.

Revenind la sindicate, pentru că ministrul a avut tupeul să taie aşa de multe paturi în judeţ, sindicaliştii sunt dispuşi să meargă până în pânzele albe. Mai ales că, spun ei, nu s-au cunoscut criteriile de tăiere a numărului de paturi.

Patul lui Prostust

Ministrul Sănătăţii e bun la paturiBătălia pentru paturi a început. De când a venit vestea că de 400 de paturi din spitalele mureşene s-a atins ministrul Sănătăţii, sindicatele au dat în clocot. Au tunat şi fulgerat, s-au plâns că nu au fost consultaţi şi au ame-

ninţat cu proteste şi scrisori adresate autorităţilor locale să facă demersuri pe lângă ministrul Sănătăţii să anuleze legea absurdă de tăiat paturi.

Cseke Attila, ministrul unei Sănătăţi din ce în ce mai bolnave

“Dom’le... cică trebuie să tăiem din

paturi... Păi nu-i păcat? Uită-te la ele... Şi după aia

dacă vine un pacient de 1,90 şi-i spânzură picioarele

p-afară, bine-o fi?”

Page 6: ziarul de mures nr. 412

Anul VIII, nr. 412 | 5 - 11 iulie 20106Pilula antistres

Dragă pacientule român, am un mesaj trist de la medici pentru tine: să nu care cumva să îndrăzneşti să te îmbolnăveşti în aceste zile pentru că este jale. Prin acest mesaj medicii nu vor să spună că nu au chef să mai trateze pacienţii, ci vor să transmită oamenilor că nu mai pot opera pen-tru că există secţii de spitale în judeţul Mureş care nu mai au nici măcar AŢĂ CHIRURGICALĂ. Am scris cu litere mari ca să accentuez gravitatea situaţiei, iar la cum se desfăşoară în aceste momente aşa-zisa reformă din sistemul sanitar, în curând vom vedea că spitalele se vor închide. Binenţeles, doar cele publice, că cele private au de toate.Mă întreb în aceste condiţii, din nou, de ce se mai plătesc bani din taxele contribuabililor pentru Sănătate, când sistemul public îţi oferă mai nimic? De ce să mai plătim la stat, dacă acesta îşi bate joc de noi? Nu ar fi mai bine să se scoată aceste dări către Sănătate şi să facem noi ce vrem cu acei bani? Şi atunci să poţi merge liniştit la o clinică particulară unde ştii că eşti băgat în seamă, pe bani mulţi ce-i drept, şi o parte tot din banii tăi, pentru că, nu-i aşa, şi spitalele private au contracte cu Casa de Sănătate care le alocă fonduri.Nu pot să închei acest mesaj către pacientul român, până când nu-mi vărs amarul pe cei care lucrează în sistemul sanitar şi acuză presa că este interesată doar de părţile negative ale sănătăţii. Vă dau un exemplu concret, ca să nu spuneţi că vorbesc prostii. La

sfârşitul săptămânii trecute, la Mediaş a avut loc o crimă îngrozitoare, de fapt două crime; un preot unitarian şi-a ucis proprii fii chiar în locaşul sfânt. Probabil că aţi auzit de acest caz, însă ce vreau să vă spun eu acum, este faptul că preotul fusese internat la Clinica de Psihiatrie din Tâgu Mureş şi după ce fusese diag-nosticat cu psihoză afectivă, a fost lăsat să plece acasă, pe propria semnătură, în condiţiile în care, se pare că medi-cii ştiau că bărbatul are halucinaţii şi mai aude voci, din când în când. După ce bărbatul a fost externat, a avut loc nenorocirea, iar presa, fiind un subiect destul de grav, a început să se intereseze despre modul în care preotul s-a manifestat cât timp a fost internat. Probabil că medicii nu aveau de unde să ştie ce avea de gând să facă pacientul lor, atunci când va ajunge acasă şi când îşi va vedea copiii. Dar poate puteau să-l mai ţină sub tratament. Cine ştie?Cert este că după ce presa s-a tot in-teresat despre acest caz, au început şi acuzaţiile din partea personalului de la Psihiatrie cum că jurnaliştii se interesează doar atunci când se întâmplă ceva rău, că presa face publicitate negativă sistemului sanitar, şi multe alte acuzaţii de acest gen. Eu vin acum şi îi întreb pe aceşti angajaţi ai Clinicii de Psihiatrie dacă au convocat vreo conferinţă de presă în ultimii 5 ani să ne spună ceva frumos? Dacă se întâmplă ceva frumos la Clinica de

Psihiatrie din Târgu Mureş? Dacă da, să ne spună şi nouă ce, că mergem imediat şi publicăm şi aşa ceva. Nu e vina presei că se întâmplă astfel de lu-cruri oribile şi nu e vina presei că ţara merge din ce în ce mai rău.Deci, ca să concluzionăm, medici de la Psihiatrie şi de unde mai sunteţi cei care acuzaţi presa de tot răul, nu vă mai aruncaţi să loviţi jurnaliştii, mai bine aţi comunica cu ei şi veţi vedea că nimeni nu scormoneşte doar de dragul de a împroşca pe cineva cu noroi. Mai bine aţi ieşi în faţa spitalelor şi să spuneţi că nu mai aveţi mate-riale sanitare şi medicamente cu ce să lucraţi, ca să ştie şi pacienţii ce-i aşteaptă atunci când se îmbolnăvesc. Nu că n-ar şti , dar parcă nimănui nu-i vine a crede până când nu se loveşte de SISTEM.Dragă pacientule, ai înţeles? Să nu care cumva să te îmbolnăveşti că e jale, iar dacă păţeşti ceva, îţi spun de pe acum, presa e de vină!

Dr. Mengele

De mult aşteptam să prind în poză un taximetrist care să-mi arate cât poate fi de încuiat la minte, în timpul exercitării activităţii de prestator de servicii. Să nu se înţeleagă de aici că aş avea ceva cu şoferii de taxi. Nici vorbă, dar să se înţeleagă totuşi de aici că nu-i suport pe taximetriştii care parchează cum îi taie capetele şi blochează nişte maşini pentru că aşa a vrut muşchiul lui. La început nu m-am enervat pentru că m-am gândit că omul este prin preajmă şi a avut vreo urgenţă de natură fiziologică, însă după ce am aşteptat, intenţionat, o vreme şi am observat că şoferul de taxi nu mai apare, mi-am dat seama că omul e inconştient. Pe lângă astfel de gesturi de prost gust de care dau dovadă unii taximetrişti, mai sunt şi altele din păcate, cum ar fi opri-rea pentru client, în mijlocul străzii. Eu ştiu că se spune „clientul nostru, stăpânul nostru”, dar cu traficul rutier, şi aşa vai de mama lui, ce aveţi măi băieţi, şoferi de taxi? Frumos ar fi să-i sensibilizăm pe taximetrişti şi să fie mai atenţi la parte-nerii de trafic, iar pe clienţi, stăpânii lor, îi sfătuiesc să nu le mai ceară să oprească oriunde, doar pentru că le este lene să facă trei paşi pe jos până la uşa blocului.Vă mai arăt însă încă un caz bizar. Vedeţi în poza alăturată, cum conducătorul auto parchează pe două locuri rezer-vate pentru persoanele cu handicap, chiar în parcarea de lângă Primăria Tîrgu Mureş? Obiectiv foarte bine păzit de altfel de soldaţii lui Bretfelean, şeful Poliţiei Comunitare din Târgu Mureş. Să-

mi fie cu iertare dacă individul nostru are certificat de handicapat, însă eu m-a tot uitat în jurul maşinii şi nu am văzut vreun semn cum că posesorul maşinii ar avea ceva disfunctionalităţi. Colac peste pupăză, după cum v-am mai spus, nu a ocupat doar un singur loc de parcare, ci două. Recunosc, nu am fost foarte şocat să văd o maşină parcată în acel loc de lângă Primărie, deoarece au fost cazuri când am zărit autoturismele unor consilieri locali sau altor apropiaţi ai Primăriei, parcate pe locurile rezer-vate persoanelor cu handicap. Nu că s-ar respecta în alte părţi ale oraşului când vine vorba despre parcările pen-tru oamenii cu dizabilităţi, dar locurile de langă Primărie sunt păzite.În cazul în care proprietarul maşinii ne-gre, nu spun care să nu fac reclamă, dar se vede, este o persoană cu handicap, îmi retrag toate cuvintele şi-mi cer public scuze. Dacă însă omul este per-fect sănătos şi a ignorat pur şi simplu acele îndicatoare, înseamnă că este şi el un iresponsabil.

Papa Razzi

Pacientul român Un şofer de doi lei. Pe kilometru.

Page 7: ziarul de mures nr. 412

Anul VIII, nr. 412 | 5 - 11 iulie 2010 7Omul lui Vlădescu

Reporter : E 1 iulie. Începutul unei noi ere?Alexandru Iclănzan : Nu aş zice …neapărat… Însă… e adevărat că începând cu această dată au loc anumite modificări în legislaţia fiscală…

Rep. : Ce e nou începând cu miercuri noap-tea?A.I. : Întâi, majorarea TVA 5%. Apoi, unele măsuri privind restabilirea echilibrului bugetar, cum ar fi diminuările de salarii, indemnizaţii, sporuri.

Rep. : Cum se face scumpirea asta? Care e procedura, pentru că la nivel de stradă pare o brambureală, făcută peste noapte? Ce trebuie să facă un comerciant?A.I. : Vorbim de două lucruri… Fie majorează preţul cu 5%, exact creşterea de TVA, fie îşi reduc 5% din adaosul comercial de profit şi păstrează preţurile vechi. În alte ţări, cum ar fi Ungaria, când a crescut TVA-ul cu 5% preţurile au urcat cu doar 2%... Eu am văzut că multe companii au anunţat reduceri în perioada care urmează, de 15-20%. Ei, să opereze aceste re-duceri la numai 10-15% şi, iată, creşterea TVA-ului e absorbită, iar cumpărătorul nu simte acest lucru… Bineînţeles, acolo unde se poate.

Rep. : Exemplu. Un magazin care are marfă pe stoc, ce trebuie să facă?A.I. : Întâi, Un inventar al stocului faptic. Apoi, patronul are cele două variante de mai sus. În-tre timp, trebuie să-şi facă modificările necesare la casele de marcat fiscalizate. Până va duce aceste aparate la service-urile autorizate pen-tru modificare, va folosi registrul special, unde va trece toate operaţiunile.

Rep. : Sunteţi de acord că a fost o decizie luată oarecum peste noapte?A.I. : Da, dar problema caselor de marcat ar fi apărut oricum… O vreme, lumea ar fi lucrat cu acele registre speciale oricum…

Rep. : Până miercuri, mureşenii au golit raf-turile marilor magazine. Cum vă explicaţi, la nivel psihologic, acest lucru?A.I. : Poate e de înţeles acest demers până la un punct… Nu au luat însă în calcul posibili-tatea ca preţurile să nu crească… Nu le va per-mite piaţa comercianţilor să urce foarte mult preţurile, să speculeze creşterea de TVA, pen-tru că astfel vor rămâne cu produsele în raft.

Rep. : Toate acestea vor fi până la 31 de-cembrie, înţeleg. Apoi revenim brusc de unde am plecat?

A.I. : Ha, ha… Posibilitatea revenirii la cotă mai redusă de TVA, sau majorarea câştigurilor sala-riale e legată de evoluţia economiei…

Rep. : Şi atunci de ce ni se dă un termen fix?A.I. : Prognozele care au fost făcute au arătat că până la sfârşitul anului nu se întrevede un boom economic care să ne ducă în situaţia….

Rep. : Şeful dvs. Vlădescu spunea că nu se întrevede nici la anul această posibilitate…A.I. : E foarte greu să faci o prognoză exactă… Anumite măsuri anticriză, cum ar fi reducerea pensiilor, nu au putut intra în vigoare…

Rep. : Dar ce se întâmplă dacă majorarea TVA va fi atacată la Curtea Constituţională şi aceasta spune că e ilegală? Revenim unde am fost? Modificăm tot, din nou?A.I. : Categoric, dacă se va întâmpla acest lucru nu vom avea de ales.

Rep. : Cum rămâne cu termenul acela de 6 luni, care trebuia acordat înainte de modi-ficarea Codului Fiscal?A.I. : Ei, aici e o problemă… Într-adevăr legislaţia prevede că, de regulă, trebuie acor-dat acest timp de graţie… De regulă… sperăm că legea va fi interpretată corect.

Rep. : Câte firme din Mureş apreciaţi că vor claca anul acesta?A.I. : Nu cred că se pune problema… În comparaţie cu anul trecut, n-aş putea spune

că stăm mai rău… Aceste economii care se fac prin măsurile luate de Guvern ar trebui să se regăsească şi să producă efecte pozitive în domenii precum infrastructura, agricultura, construcţiile…

Rep. : Care sunt elementele pe baza cărora finanţiştii vor constata primele efecte la măsurile astea?A.I. : Creşterea veniturilor la buget. Un indica-tor pe care îl urmărim zi de zi. Comparativ cu 2009, la nivelul încasărilor, veniturile din Mureş se situează cam în aceeaşi zonă. Nu au crescut, dar nici nu au scăzut.

Rep. : Întrebare de baraj: Dacă am fi luat aceste măsuri anul trecut, unde am fi fost acum?A.I. : Eu sunt o fire optimistă şi spun că efectele măsurilor luate acum se vor vedea în curând… Vor apărea şi locurile de muncă…

Rep. : Trebuie să apară, pentru că înţeleg că 60.000 de bugetari vor fi pe drumuri azi-mâine…A.I. : Nu pot să vă dau amănunte, încă nu am primit vreo instrucţiune, sau vreun ordin pe această temă. Ce pot să spun e că la noi la Finanţe chiar se lucrează… În indicatorii raportaţi la ANAF suntem apreciaţi ca atare…

Rep. : Există o statistică? Unde se situează Mureşul?A.I. : La colectarea de venituri bugetare, după

ultimul clasament, la data de 29 iunie, eram pe locul 4 în ţară ca şi grad de colectare.

Rep. : Dar la evaziune şi contrabandă cum stăm?A.I. : Lucrăm intens şi pe acest capitol…

Rep. : Boc spunea că a introdus disciplina fiscală în teritoriu. Cum adică? E vizibilă ea şi în Mureş?A.I. : Mie îmi place să spun că în Mureş avem demult disciplină financiară… Ne preocupă imaginea şi profesionalismul instituţiei…

Rep. : De ce vă temeţi?A.I. : Hmm… Mă tem de acest blocaj finan-ciar… Aş vrea ca el să se diminueze, iar con-tribuabilii să aibă oportunităţi de a-şi desfăşura activitatea. Potenţial există… Cerere pe piaţă există… Trebuie găsite modalităţi de de-blocare…

Rep. : Credeţi în Sebastian Vlădescu?A.I. : Da, de ce nu… Are experienţa necesară şi prin măsurile pe care le-a iniţiat…

Rep. : În Emil Boc credeţi?A.I. : Mda… eu văd Guvernul ca pe o echipă, care trebuie să ia decizii împreună, pentru binele public…

Rep. : Sunteţi un tip naiv, în general?A.I. : Nu, chiar nu… Dar sunt vremuri grele… Oricine ar fi fost la guvernare i-ar fi fost la fel de greu…

Rep. : Dar poate alţii ar fi fost mai curajoşi şi ar fi luat măsurile la timp…A.I. : Ce se-ntâmplă… pe mine nu mă interesează… eu n-am nicio treabă cu politica, eu sunt apolitic…

Rep. : Vă simţiţi solidar cu politica actualu-lui Guvern, ori sunteţi doar un executant?A.I. : Da, eu sunt un simplu executant! Trebuie să pun în practică politica fiscală, care o fi ea.

Rep. : Alunecăm cu totul în groapă, ori avem şanse de scăpare?A.I. : Cred că avem şanse...

Rep. : Cine scapă primii?A.I. : Hmm... Eu zic că toţi trebuie să ne în-scriem în acelaşi trend.

Alin Bolbos

Iclănzan: “Eu n-am treabă cu politica. Sunt doar un executant!”

Se simte bine pe tărâmul cifrelor şi nu ştie să discute politică. E omul pe care ministrul Vlădescu contează la Mureş că va reuşi să aducă banii necesari la buget. E optimist şi nu recunoaşte că e naiv. E Alexandru Iclănzan, şeful Finanţelor mureşene.

Page 8: ziarul de mures nr. 412

8 Anul VIII, nr. 412 | 5 - 11 iulie 2010

Gigacaloria salvează România

Se pare că matematica experţilor de la Energomur nu coincide cu matematica reală dată de cifrele proaste, adică suma de bani din buzunarul târgumureşeanului. Mai pe scurt, cei din CL, care veghează (nu râdeţi tare, chiar se agită…) la binele populaţiei, le-au dat cu tefla în nas celor de la Energomur. Şi le-au cerut alte calcule, după ce s-au făcut cinci variante, cu cinci procente de majorare diferite. Dar, ne asigură stimabilii de la Ener-gomur, nu vom mai plăti 193 lei gigacaloria cât este în prezent, nici 327 lei cât este preţul de producţie, dar până în 300 lei tot o să scoatem din buzunare. Dacă o să avem. Dacă nu, vin şi ne taie apa şi căldura. Că o să aibă voie. Nu degeaba s-a inventat convenţia, o chestie deşteaptă, pe care dacă o semnaţi (adică… obligatoriu o s-o semnaţi dacă vreţi să rămâneţi în sistemul cen-tralizat la iarnă), puteţi ajunge în situaţia în care Ener-gomur vă va vizita ca să vă ia maşina de spălat, tuns, gătit, în contul datoriei. Nu mai dau ăştia încălzire fără să se asigure că omu sigur plăteşte.

Iarna pe suliţăDa să revenim la marele proiect despre care şi viceprimarul Csegzi Sandor spunea că va fi tare bine analizat într-o şedinţă extraordinară de CL.

Şi mai spunea să nu fim supăraţi, că de scumpit tot se va scumpi. Cică trebuie să îţi pui capul la contribuţie să vezi cum poţi să jupoi mai elegant pielea de pe târgumureşean. Dacă facem o analiză mai clară, reiese aşa: Energomurul rămâne de la toamnă cu doar 26 de centrale termice în sistem, în Zona Unitară de Termie, cu 17.000 de apartamente, sau poate mai puţine, că mulţi au bătut palma cu firmele ce comercializează şi montează centrale de apartament, Consiliul Local nu prea are de unde da prea multă subvenţie, iar Guvernul a anunţat sec că va tăia subvenţia. Şi sută la sută majorarea vine şi pe fondul încercării scumpirii gazelor naturale. Din ceea ce declara Petre Lificiu, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, se pare că furnizorii cer scumpirea cu până la 30% a gazelor. De o majorare şi aici nu vom scăpa, de asta putem fi siguri. Deci la iarnă ne vom spăla în lighean, adică o să dăm drumul la apa caldă, dar o folosim cu porţia. Cât despre încălzire, o să dârdâim în ţoale groase şi o să dăm drumul din când în când la gaz să mai adăuăgm un pic de culoare mâinilor vinete, îngheţate.

Agentul termic 007

Energomur ne bagă-n ligheanSocoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din târg. Expresia este valabilă pentru

maimarii de la Energomur care şi-au făcut socotelile, au bătut palma între ei şi le-au trântit pe masă ălora de la Consiliul Local un proiect baban de majorare a gigacaloriei,

mai pe înţeles a căldurii de la iarnă. Doar că socoteala nu le-a ieşit. Încă.

Csegzi Sandor, un viceprimar conştient că teoria relativităţii se aplică la sânge în Primăria Târgu Mureş

„Evrika! E atât de simplu... Sunt noul Arhimede... Cu cât gigacaloria e

mai scumpă, oamenii folosesc mai puţină apă, cu o forţă egală cu

greutatea volumului de fluid monetar dizlocat de către Guvern din

salariile bugetarilor!”

“Dragă mamă,De circul din PSD Mureş îmi vine puţin rău să-ţi vorbesc (sau o fi de la votca de aseară, nu ştiu, hâc, dar nu cred) dar dacă e mu-sai, o s-o fac... S-au spus multe, s-au dat multe duşmănii pe faţă şi scandalul e ca o carte deschisă. Amicul meu Frătean, un tip cerebral, de altfel, îl acuză pe amicul meu Georgescu (şi pe cumătrul Natea, îl mai ţii minte, doar, că a fost prefect) că vrea să puie PSD-ul sub talpa PDL-ului şi a lui Flo-rea. Ailalţi, Georgescu, Natea, Buda, Ţucă şi Precup, toţi băieţi buni, spun că vor oleacă

de reformă şi că PSD e ca o maşină veche (cam ca Dacia lui tata din

grajd, ca să înţelegi), cu un pi-lot prea bătrân pentru aceste

vremuri. Fiecare urmăreşte un obiectiv. Frătean zâce că vrea linişte şi împăcare cu oameni noi dar... sub el. Adică, foarte simplu, Cornel Brişcaru, Dragoş Popa, Cris-

tian Georgescu, Bogdan Buda numiţi pe diferite funcţii din Biroul

Permanent. Gaşca ce se opune lui Frătean vrea o Conferinţă Judeţeană Extraordinară cu alegeri pentru preşedinte şi imediat un Consiliu Judeţean pentru completarea funcţiilor de vicepreşedinţi şi multe altele. Ultimul scandal s-a produs atunci când, fără să-mi spuie măcar, Alexandru Frătean, Cornel Brişcaru şi compania au amânat

alegerile de la Luduş exact în ziua în care ar fi trebuit să aibă loc. Adică miercurea trecută. Îţi dai seama? Au luat toţi foc, urlând la mine că s-a renunţat deoarece Ovidiu Dancu nu putea obţine voturile necesare. Cel mai guraliv a fost un patron de service auto de la Luduş, Gelu Puia, după numele său, care ar fi vrut să îl dea jos pe Dancu de pe scaunul de şef. Frătean a spus foarte clar că toate alegerile au fost amânate deoarece Consiliul Judeţean de vineri trebuia organizat de cineva...Cât despre înţelegerea dintre ei, dragă mamă, nu prea se arată curând, deşi ţi-am zis că sunt fraţi buni. Să pună Georgescu, Buda, Ţucă şi restul PSD-ul la dispoziţia PDL-ului? Să aibă Frătean dreptate şi să vrea o unire a partidului? Nu pot a-ţi spune la acest moment, dar o să te ţin la curent în scrierile viitoare, că ştiu că te interesează cu ce îmi bat eu capul pe aici, în loc să mă ocup serios de şcoală... Te pup, Maximus.”

Reporter de (răz)boi

Scrisoarea secretă despre PSD Mureş

Cristian Chirtes, uşurat că debarcarea sa din funcţia de vicepreşedinte al CJ se îndepărtează din nou

„Ca prin urechile acului am scăpat... Doamne, ce năpastă...

Mă exmatriculau... Noroc cu doamna dirigintă de fier, care m-a salvat pentru că am fost băieţel cuminte

şi am ascultat-o în primii ani de şcoală!

Page 9: ziarul de mures nr. 412

9Anul VIII, nr. 412 | 5 - 11 iulie 2010

Un judeţ cu handicap major

În judeţul Mureş şi orbii au permis de condu-cere. Cel puţin aşa a reieşit dintr-un control efec-tuat de Inspectoratul Teritorial de Muncă Mureş, comandat de Ministerul Muncii. Motivul pentru care judeţul Mureş a intrat în vizorul autorităţilor de la Bucureşti, este faptul că 3,32 la sută din populaţia judeţului reprezintă procentul de per-soane cu handicap, ceea ce face ca Mureşul să se claseze pe locul 16 în ţară în această privinţă.Potrivit datelor furnizate de reprezentanţii ITM Mureş, 4.340 este numărul total de persoane cu handicap vizual. Dintre acestea, 1.911 sunt încad-rate în handicap vizual grav, ceea ce înseamnă, conform criteriilor de evaluare a gradului de handicap că la aceste persoane percepţia luminoasă lipseşte, retina nefiind funcţională.În urma verificărilor s-a constatat că 58 de per-soane, încadrate în grad de handicap grav şi accentuat, deţin permise de conducere vala-bile. Alte 29 de persoane au deţinut permise de conducere care au expirat în perioada 2007-2009. Cinci persoane cu handicap vizual grav sunt posesoare a câte două autoturisme, iar 56 deţin câte un autoturism.

Culmea e că 7 persoane au fost amendate în trafic pentru depăşirea de viteză, nepurtarea centurii de siguranţă, iar unele dintre aceste persoane au fost implicate în accidente de circulaţie. Trebuie să vă mai spun şi de o altă

persoană, care deşi este declarată cu handi-cap vizual grav, a fost angajată la o societate comercială, în funcţia de contabil.Este incredibil ce se întâmplă în România cu acordarea acestor certificate de handica-

pat şi cred că ar trebui să vedem în perioada următoare nişte medici luaţi la rost pentru eliberarea unor astfel de documente. Nu se poate ca într-o ţară care se pretinde a fi civilizată să mai întâlnim doctori care ignoră pur şi simplu legislaţia. Să nu mai vorbim şi despre faptul că aceste persoane cu handicap mai primesc şi indemnizaţii de la stat, iar pentru că au nevoie cică de un sprijin, au şi asistenţi sociali care sunt plătiţi tot din banii statului.Sesizez pe această cale comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap din cadrul DGASPC Mureş, să ia măsurile care se im-pun, fie ele chiar şi o sancţionare a propriilor reprezentanţi care au scăpat aceste nereguli. Nu zice nimeni că în viaţă omul nu greşeşte, dar cine greşeşte plăteşte, sau cel puţin ar tre-bui să plătească.Într-un număr ulterior, vreau să revin şi să vă relatez sancţiunile care s-au aplicat celor care nu şi-au îndeplinit corect sarcinile de serviciu, dar şi să vi-i pe cei care au fentat statul.

Handy Dandy

La Mureş... şi orbii conduc ca chiorii!

Una din cele mai jucate piese al Naţionalului târgumureşean, care a adu-nat 110 reprezentaţii, şi anume „Românie dragă, Elveţia mea”, de Cornel Udrea, în regia lui Cristian Ioan, pare să nu mai fie pe placul conducerii teatrului. Spunem acest lucru, ca urmare a tristeţii celui care a dat viaţă celor patru personaje, interpretate de Ionela Nedelea, Bianca Fărcaş, Claudia Domokos şi Elena Purea. Acesta primeşte constant solicitări de la public pentru încă o reprezentaţie. Oamenii doresc să le revadă pe Rodica, Minodora, Alexandra sau Melania, personajele piesei semnată de Cornel Udrea. El ar vrea, dar puterea de decizie se află pe masa conduce-rii teatrului, sau cine ştie, poate în tocul viorii lui Ciprian Porumbescu care invocă lipsa fondurilor. Poate fonduri s-ar mai găsi, dar “Iunie” este o partitură prea costisitoare, care necesită multe irigaţii financiare, plus că, grădinarul (Victor Ioan Frunză), cel care se îngrijeşte de recolta lui “Iunie”, ne tot amână cu roadele ei, până către toamnă, chiar dacă primele răsaduri au fost puse încă din iarnă. Peste Iunie, s-a aşternut vacanţa, Nea Vlad a plecat către Bucureşti. Nu ne rămâne decât să aşteptăm să pice frunza pe scena Naţionalului târgumureşean.

Van Damme Tango

“Muiere, halo, mă auzi? De mâine reducem

raţia la o sticlă de rachiu pe zi, că a scumpit nemiloşii ăştia TVA-ul! Am văzut io într-o vitrină la televizor!

N-am ce-ţi face, ne sacrificăm şi noi, ca toată lumea!”

Un cuplu doborât de tăria de 38 de grade cu care Guvernul a tratat problema crizei

Dar cu Elveţia ce, dragă, aţi avut?Primarul Sighişoarei, Dorin Dăneşan, căutând soluţii pentru a aduce şi în acest an spiritul medieval în Cetate

“Eu i-am scris lui Dracula să vină să finanţe-

ze anul ăsta Festivalul, dar nu mi-a răspuns… O fi prea ocupat pe la

Hollywood, cine ştie… Aşa că trebuie să ne descurcăm cu forţe proprii…

V-aţi ascuţit cu toţii dinţii?”

Page 10: ziarul de mures nr. 412

10 Anul VIII, nr. 412 | 5 - 11 iulie 2010

Cine-a tras în noi/Cu pensii de război?

După multe lupte, chiar mai grele decât cele din zilele Revoluţiei, oamenii aceştia şi-au câştigat drepturile prin Legea 341/2004. Nu-mai că, ieşită la 14 ani de la evenimentele din Decembrie 1989, această lege nu a reuşit să aducă echitate. Împărţirea pe categorii a fost bună, nu zicem, nu, dar împărţeala financiară lasă loc la interpretări. Categoria cea mai importantă este cea a Eroilor-Martiri, adică a persoanelor care au decedat în timpul sau din cauza evenimentelor din Decembrie 1989. Jos pălăria, pentru ei! Urmează apoi categoria Luptătorilor Răniţi, cea a Luptătorilor Reţinuţi, cea a Luptătorilor Remarcaţi prin Fapte De-osebite şi cea a Urmaşilor Eroilor Martiri. Jos pălăria şi pentru majoritatea dintre aceştia! Toţi cei care şi-au obţinut certificate valabile pen-tru una dintre aceste categorii, au (unii încă aşteaptă formalităţile) anumite beneficii ma-teriale conform Legii 341: indemnizaţii băneşti (minim 2020 lei/lună, funcţie de categorie/grad de invaliditate), locuinţe sociale cu prioritate, chirie minimă pentru acestea, cumpărarea sau închirierea cu prioritate, fără licitaţie, din fondul de stat, a unui spaţiu comercial (până la 100 mp), gratuitate pentru copii la creşe şi grădiniţe din subordinea administraţiei lo-cale, asigurarea gratuită a rechizitelor pentru şcolari, acordarea unei subvenţii de stat egală cu 50% din dobânda aferentă unui credit bancar de până la 20.000 euro, atribuirea în proprietate a 10.000 mp teren extravilan şi 500 mp intravilan cu destinaţie locuinţă, dacă individual nu a avut sau nu deţine un alt spaţiu locativ, atribuirea în proprietate, fără plată, a locului de veci; acces gratuit la tratamente şi medicamente în spitalele policlinicilor, ba-zelor de tratament şi staţiunilor Ministerului Sănătăţii, Ministerului Apărării şi Ministerului Administraţiei şi Internelor; transport urban gratuit, călătorii pe calea ferată, scutirea de plata impozitelor pe locuinţe şi alte proprietăţi, pensionarea cu 5 ani înainte de limita de pen-sionare, scutirea de la alte taxe şi impozite. Auleu, păi dacă adunăm toate aceste beneficii, ajungem la concluzia că un revoluţionar poate trăi astăzi mai mult decât decent, mai bine decât oricare dintre noi cei care am văzut Revoluţia la televizor! Ori decât cei care au fost declaraţi doar “participanţi” la Revoluţie, cu ti-tlu onorific!

Întrebări legitimeBuuun! Nu vrem noi acum să dezvăluim marile adevăruri ale Revoluţiei, dar nu putem să nu venim cu nişte întrebări legate de această lege.Întrebare: Cine a ieşit în stradă să strige îm-potriva lui Ceauşescu în ideea că ar putea primi nişte beneficii materiale care să-i asigure traiul pentru restul vieţii? Nimeni. Parcă erau alte idealuri atunci… Şi atunci (în afară de cei cu

adevărat eroi, răniţi, ori urmaşi ai acestora) de ce aţi avut nevoie de plată pentru faptele voas-tre, domnilor revoluţionari? Nu vă putem numi atunci mercenari?Întrebare: Ce înseamnă Luptător Remarcat pentru Merite Deosebite, categoria unde s-au pitit şi oameni care n-au avut nimic de-a face cu Revoluţia? Înseamnă oare Ion Iliescu? Definiţia din lege e atât de generoasă (“cei care au mo-bilizat şi condus mulţimi de oameni”) încât aici a fost locul unde au apărut “revoluţionarii” de tinichea. Unul care s-a trezit în dimineaţa de 22 decembrie, şi-a băut cafeaua alături de nevastă, s-a uitat pe geam şi a văzut că e acalmie, într-un orăşel de provincie, unde nu s-a tras un glonţ, şi-a învins lenea şi şi-a depla-sat fizicul până la Primărie, unde prietenii l-au tras de mână şi i-au zis că el e bun de şef, ăla are vreun Merit Deosebit? Trebuie să benefi-cieze de cadourile Legii?Întrebare: Ce înseamnă “rănit”? Pentru că dacă un individ a coborât după pâine şi a încasat o pereche de palme în zilele alea fierbinţi şi apoi a fost suficient de inspirat să ceară un certificat

medico-legal şi să declare în ziar că a fost rănit e azi mare revoluţionar şi beneficiază de toate cadourile din lege. În judeţul Mureş, din cei 117 declaraţi iniţial răniţi doar 27 au fost atinşi de glonţ. Restul, au fost atinşi cu degetul, cu pal-ma, cu pumnul, cu bâta…cu ce-or fi fost. Deci, de la ce gravitate a loviturii în sus se cheamă că ai fost rănit?Întrebare: De ce numărul de revoluţionari cu certifi-cate în judeţul Mureş e fix de 308? Ce se întâmplă cu luptătorii care au dorit să rămână anonimi, cei care au obţinut alături de ceilalţi victoria Revoluţiei, dar care nu s-au încumetat să ceară beneficii de pe urma faptelor lor? De ruşine, din neştiinţă, din patriotism? Pe ei cine-i cinsteşte? Cine-i întreabă dacă au o pâine pe masă?

Simpaticul caz TuşneaNu ştiu dacă domnul fost inspector şcolar-şef, Ion Tuşnea, e unul dintre marii revoluţionari ai Mureşului, dar ştiu cu siguranţă că e cel mai mare al Reghinului. Dar cum, a fost Revoluţie şi la Reghin? Ba bine că nu, spun reprezentanţii asociaţiilor de revoluţionari! Deeeci, domnul

Tuşnea, după ce a cumpănit bine evenimentele de la Timişoara şi cam încotro bate vântul, şi-a făcut curaj şi a plecat din faţa ecranului tv unde urla Dinescu, cu direcţia centru. Şi cum la Reghin e destul să cobori din bloc ca să ajungi în centru, nu i-a luat mult. Pe stradă, câţiva oameni care l-au recunoscut: Dom’ pro-fesor, dom’ profesor, unde mergeţi, n-aţi văzut că-i Revoluţie? Ba am văzut, zice el, am ieşit să văd şi io încotro se îndreaptă treburile! Şi uite aşa a ajuns domnu’ Tuşnea să conducă un grup de oameni, deci să îndeplinească prima condiţie ca să devină Luptător Remarcat pentru Merite Deosebite. A intrat valvârtej prin birou-rile Primăriei… şi s-a aşezat pe-un scaun. “Câţi suntem, cine e cu noi?”, a întrebat. Vreo zece au răspuns, timid, cu voci atinse de rachiul de dimineaţă: Noi suntem. “Buun”, a zis Tuşnea, formăm celula de criză! Sunaţi-l pe Iliescu! Şi, în linii mari, cam asta a fost Revoluţia la Reghin.

Lupta până la capăt. Brad Pitt.La 20 de ani distanţă, timp în care domnul Tuşnea a fost şi primar al Reghinului, şi con-silier local şi inspector şcolar-şef la Mureş din partea PNL, Revoluţia se vede cu alţi ochi. Meritele Deosebite ale celor prezenţi acolo au căpătat nuanţe de eroism. Parcă Reghi-nul a fost un fel de Troia, care s-a lăsat greu cucerit… Tuşnea a fost cu adevărat acel Brad Pitt care a cucerit cetatea din rolul lui Achile. El şi luptătorii lui şi-au câştigat cu prisosinţă solda. Mai ales că războiul lui Tuşnea a con-tinuat mulţi ani după momentul Revoluţiei. De ce? Păi pentru că Legea 341/2004 prevede că Luptătorii cu Merite Deosebite au dreptul la acea indemnizaţie de 2020 lei doar dacă au un venit mai mic decât salariul mediu brut pe economie. Iar Tuşnea, în calităţile sale de dascăl cu vechime, director de şcoală, primar, consilier local, inspector şcolar, a avut mereu un venit peste salariul mediu. Nu cu mult, poate, dar peste. Ca să nu fi avut acele Merite Deosebite chiar pe degeaba, Tuşnea a mers până în pânzele albe ale Curţii Constituţionale cu problema sa. Prin decizia 350 din 17 mar-tie 2009, Curtea Constituţională i-a dat peste nas revoluţionarului reghinean, respingându-i excepţia de neconstituţionalitate. Problema s-a rezolvat la scurt timp însă, Tuşnea alegând soluţia pensionării anticipate. Cu siguranţă că pensia care i s-a fixat e puţin sub salariul mediu brut pe economie, astfel încât marele luptător să poată încasa şi indemnizaţia de revoluţionar. Ceea ce face de vreun an şi ceva, timp în care parcă a întinerit. Cred şi eu, cu 1000 de euro pe lună (pensie plus indemnizaţie) şi cu diverse alte gratuităţi poţi să te simţi din nou Brad Pitt. Iar fetele bătrâne rămân din nou mute de admiraţie...

Che Guevara

Luptătorii Shaolin. Revoluţia care nu s-a existat la ReghinAvem 308 revoluţionari în judeţul Mureş. 27 de urmaşi ai eroilor decedaţi, 51 de răniţi şi 230 de luptători remarcaţi prin fapte deosebite. Din-tre aceştia, 215 luau indemnizaţii stabilite prin Legea 341/2004, în sumă de 2020 lei (coeficient de 1,10% aplicat salariului mediu brut pe eco-nomie). Per total, 434.300 lei (circa 100.000 euro) mergeau lunar în buzunarele lor. Mergeau, zic, pentru că de la 1 iulie, când suma a scăzut cu 15%, graţie Guvernului. Şi revoluţionarii s-au întristat, dar nu atât de tare încât să pornească o nouă Revoluţie. Cum s-au descurcat ei cu 20 de milioane care veneau moca pe lângă alte beneficii, cumulate cu salariile sau pensile normale, s-or descurca şi de acum cu 17 milioane!

Fostul inspector şcolar şef Ion Tuşnea, omul care în 89 a predat, telefonic, Reghinul în mâna CPUN-ului lui Ion Iliescu

“Da, băi, mi-am rezolvat problema… În sfârşit mă plătesc fraierii ăştia că am fost acum 20 de ani Luptător cu Merite

Deosebite! Am o tinereţe, pardon, bătrâneţe, liniştită!”

Page 11: ziarul de mures nr. 412

Anul VIII, nr. 412 | 5 - 11 iulie 2010 11Divizia anti-aeriană

Aşa a ajuns, după câteva zile, pe adresa sena-torului Petru Başa, solicitarea care ar fi dorit să salveze viitorul aviatic al Mureşului. Preluând-o... din zbor, cum altfel, Başa a făcut rapid o in-terpelare în Senat prin care a cerut ministrului Berceanu explicaţii pentru ieşirile în decor de la Târgu Mureş, din urmă cu câteva săptămâni, când afirmase că Aeroportul Transilvania a pierdut contactul cu reţeaua europeană TEN-T. Pictat de presă în toate felurile pentru modul în care a siluit alături de Gyorgycă Frunda legea ANI, Başa s-a gândit să facă o faptă memorabilă pentru Mureş. Şi a ieşit aşa : „Conducerea Aero-portului Transilvania din Târgu Mureş a apelat la noi, parlamentarii mureşeni, pentru susţinere în ceea ce priveşte includerea aeroportului în strategia naţională din reţeaua TEN-T. Potri-vit directorului Aeroportului, Ştefan Runcan, există susţinerea Consiliului Judeţean Mureş şi a Prefecturii Mureş pentru reincluderea Aero-portului Transilvania Târgu Mureş pe Anexa 3 din Legea 203/2003. Includerea Aeroportu-lui Transilvania în reţeaua TEN-T reprezintă o condiţie esenţială pentru atragerea de fonduri structurale pentru lucrările de modernizare şi administrare a Aeroportului ce se poate con-stitui într-un punct nodal de infrastructură de transport dată fiind aşezarea strategică în zona centrală a ţării. În acest caz solicit să ni se comunice dacă poate exista susţinere şi de la nivel ministerial pentru reincluderea Aeropor-tului Transilvania Târgu Mureş pe Anexa 3 din Legea 203/2003.”

Mureşul, repetent la criteriile TEN-TŞi pe 9 iunie, într-un răspuns oficial, frumos ambalat, ministrul Berceanu, coleg de PDL, i-a arătat lui Başa susţinere de nu a putut-o aduce în Mureş! „Includerea şi încadrarea aeropor-turilor în reţeaua TEN-T se face în baza unor criterii strict tehnice (trafic, distribuţia traficu-lui, distanţa între aeroporturi), stabilite prin legislaţia comunitară şi naţională. În perspec-tiva modificării reţelei TEN-T de pe teritoriul ţării noastre, ţinând cont de evoluţia traficului pe toate aeroporturile, Aeroportul Transilva-nia – Târgu Mureş nu îndeplineşte, cel puţin în prezent, niciunul dintre criteriile necesare pen-tru a putea fi inclus în reţea... Cu stimă, minis-tru Radu Mircea Berceanu”.Adică nicio condiţie nu întruneşte sărmanul nostru aeroport? Hai sictir... Păi la ce aţi mai făcut investiţiile alea în anii din urmă, dragi ofi-ciali judeţeni? Şi de ce nu aţi reuşit creşterea traficului aerian? De ce i-aţi lăsat pe cei de la Wizzair să plece la Cluj? De ce n-aţi fost de acord să le daţi amărâta aia de sută de mii de euro, pe care o solicitau? Că tot tocăm bani cu ghiotura pe multe alte lucruri neesenţiale? De ce nu sunteţi în stare să strângeţi bănuţii ăia pentru Ryanair, Blue Air sau care or fi low-costurile cu care vă tot lăudaţi că sunteţi în ne-gocieri? Asta pe de-o parte... Pe ailaltă parte, dacă tot ne-au scos mişeleşte din reţeaua TEN-T, de ce ne mai doare capul de ea? Am pierdut finanţarea europeană, e clar, dar sunt

atâtea alte tipuri de finanţări... Uitaţi-vă, oficiali judeţeni, spre Cluj, de pildă! Ei sunt în reţeaua TEN-T, dar apelează şi la alte forme de a-şi dez-volta aeroportul, cum ar fi creditul furnizor. Auzit-aţi mureşeni de aşa ceva? Adică faceţi o licitaţie pentru modernizarea aeroportului, pe de-a întregul, ori pe bucăţi, vin nişte firme,

câştigă una (poate mai multe), face lucrarea pe banii ei şi îşi recuperează investiţia în următorii 7-10 ani... Iar judeţul (Clujul aşa a negociat) are termen graţie la plată de 2 ani, doar-doar o trece şi criza asta până atunci... Şi totul merge înainte... sau zboară... N-ar fi o soluţie?

The Parachuttes

Berceanu loveşte din nou: Aeroportul Transilvania e varzăLovit în aripă de declaraţiile otrăvite ale ministrului Berceanu de acum câteva săp-tămâni, Ştefan Runcan, directorul Aeroportului Transilvania, s-a adunat cu greu de pe jos şi a pus mâna pe telefon: „Aloo, doamna preşedinte de fier, nu-i adevărat că UDMR e în alianţă cu PDL la guvernare? Şi dacă PDL ne-a scos din reţeaua TEN-T şi de la finanţare europeană, nu-i aşa că putem vorbi cu PDL-ul să ne bage înapoi? Că e o chestie de-o ştampilă, ce dracu’? Aaa, să scriem parlamentarilor PDL de Mureş? Să facă ei lobby la Bucale? Ce idee trăznet, vă felicitez... Mă şi apuc de scris...”

Runcan: „Asta-i ultima cursă pe ziua de azi? Au venit

toate în rest, inclusiv Bruxellu’ şi Washingtonu’? Ce bine... Şi le-ai trimis la Cluj, să parcheze, nu?

Că la noi nu mai e loc! Bun băiat!”

Ştefan Runcan, directorul unui Aeroport categorisit de Berceanu drept low prost

Page 12: ziarul de mures nr. 412
Page 13: ziarul de mures nr. 412

13Anul VIII, nr. 412 | 5 - 11 iulie 2010

Texte din popor

ROMÂNIAJUDEŢUL MUREŞ

CONSILIUL JUDEŢEANTârgu-Mureş, str. Primăriei 2, 540026

tel: +4-0265-263211, fax: +4-0265-268718

CONSILIUL JUDEŢEAN MUREŞanunţă:

Consiliul Judeţean Mureş organizează la sediul său din judeţul Mureş, municipiul Târgu Mureş, str.Primăriei nr.2, Concurs de proiecte de management pentru ocuparea postului de director-manager al Şcolii de Arte Târgu Mureş.Informaţii privind condiţiile de participare la concurs, caietul de obiective, bibliografia, precum şi regulamentul de organizare şi desfăşurare a concursului se pot obţine de pe site-ul Consiliului Judeţean Mureş www.cjmures.ro precum şi de la sediul Consiliului Judeţean Mureş - Serviciul Resurse Umane, Consilieri Preşedinte, telefon 0265263211, interior 1234.Înscrierea la concurs şi proiectele de management (depuse în plic închis, în format scris şi electronic), elaborate conform cerinţelor din caietul de obiective, se face la sediul Consili-ului Judeţean Mureş – camera 61, până în data de 22 iulie 2010.

p. PREŞEDINTE,Szabó Árpád

VICEPREŞEDINTE

Pe scurt, săptămână trecută am avut lupte grele pe frontul PSD Mureş, spitale care trec în administrarea autorităţilor locale şi două fete superbe pe care le puteţi întâlni la Com-plexul Weekend. * Luni am aflat câte ceva despre evenimentele din weekend. În primul rând, Festivalul de Film de la Sighişoara a fost un real succes. La fel şi cel de Râciucannes. Şi ca politica să nu lipsească de la aperitiv, Maria Precup a fost realeasă în fruntea PSD Reghin. Nimeni de acolo nu a ridicat un deget şi nu a îndrăznit să se ia la trântă cu madam. * Ziua următoare. I-am felicitat pe cei mai buni electricieni din Ardeal, cei de la AISE. Felicitări lor! Zau de Câmpie a primit vizitatori din SUA. Cică era un grup de cercetători veniţi să studieze comportamentul de marcă al ţiganilor români. Probabil că rezultatele observaţiei sociologice nu au fost extraordinare. Am aflat că se taie 40% din personalul primăriilor şi că la FC Mu-nicipal vor veni noi jucători.* Hotelul Grand va fi inaugurat anul viitor pe 11 mai şi se anunţă a fi un mare club de afaceri. * Pofticioşii pot merge la Brâncoveneşti să mănânce cireşe dar şi să se bucure de zilele comunei.* De asemenea, Ioan Fărcaş, patronul celui

mai fiţos cort din oraş, începe să aibă probleme cu zgomotul, iar cetăţenii din blocurile alăturate cortului plin cu piţioance fac scandal. * Joi am auzit de nişte fete tare frumoase. Una dintre ele este şi mămică aşa că o felicităm pentru modul în care s-a păstrat. Le întâlnim la Complexul Weekend în cadrul unei emisiuni TTM. Marii afacerişti se plâng de majorarea TVA-ului iar primăriile vor fi ob-ligate să îşi facă publice bugetele şi datoriile. * Nu uităm nici de sângerosul eveniment în care un preot şi-a ucis proprii copii de 5 şi 7 ani. O grozăvie care putea fi prevenită de către medicii spitalului din Târgu Mureş care l-au externat cu o zi înainte. * Frunda îngroapă definitiv ANI prin modificările aduse legii iar războiul din PSD a fost făcut public chiar cu o zi înaintea sosirii lui Dragnea la Târgu Mureş.* În ceea ce priveşte contractarea unor fon-duri prin Regio vă anunţăm că nimeni nu s-a arătat interesat de aceşti bani. Dar ce mai avem nevoie de bani prin Regio, dacă tăiem din salarii şi mărim TVA-ul?Vă las dragii mei, în ţara asta aproape inexistentă. Cu bine...

Kronikaru Şukaru

Metrospectiva săptămânii:

„Dragă, Letiţie tu, dragă!

Apoi io aşa mi-s, mai de la ţară, no, să ştii că nu m-am schimbat! Mulţam fain de răvaşă. În primele mele rânduri, vreu să-ţi dau de ştire că suntem binie, sănătoşi, ceea–ţi-am dori şî ţie, să-ţi dea Dumnezo! Apoi Letiţie dragă, să ştii tu de la minie, că e bai mare şî pi la noi!După ce au stricat ăştia colectivu, de au furat tăt ce nu era legat cu şfoară sau şî mai binie cu sârmă, apăi nimeni nu s-a mai ocupat de agricultură! Au furat până şi gardul ceapeului! Apoi un timp au făcut nişte birouri pi acolo, era unu’ din Franţa de vroia să cultive tutun. N-o mers, apăi dus a fost!Ţii minte, Letiţie, când eram noi copchii, ce meream la furat cucuruz de la colectiv? Ce hol-de de grâu, mamă-mamă! Şi când vinia toaşu în vizită de lucru, ce mulţămit era de cucuruzul înalt până la cer, de Joiana săraca, văcuţa lu’ Şinu, de abia o mai ţîneau chicioarele după şe o plimbau pi la tri-patru sate pi unde treşea toaşu Ceauşescu! Vaaai! Nu plâng, tu, nu plâng după vremurile alea, dă le paşe, că ăla de-o fo bogat p-atunci, aşa âi şi acum! Auzi, tu Letiţie! Apăi nu râde tu de minie, că io ăşe scriu precum vorovesc. Ăşe îmi plaşe mie,

da’ mai ştiu pi unde să pui virgulă şî de-astea, că tare bun o fo’ dascălu nost’, săracu domn Pop, s-o prăpădit, anu’ trecut, tu!No, şi cum zîşeam, greu ne descurcăm şî noi p-acilea! Am un pic de grădină, am căpătat înapoi şi din pământu’ lu’ moşu’, da să ştii că mult am umblat până ni l-au retrocedat, cică! Apăi o holdă e dinsus de vale, o juma’ e dinjos de –a lu’ Ţonu şi tăt ăşe! Da’ binie măcar că le-am căpătat îndărăt! De acolo mai scot ceva de-ale gurii, da amu nu’ş cum va fi, că aştia nu ne mai lasă în obor numa’ cu mieii cu cer-cei, dejaba cresc un purcel că tre să-l adorm înainte să-l taie şogoru’ şi ce să-ţi mai zîc, că doar voi le ştiţi mai binie pi la oraş, că nouă nu ne zîce nime ninica! Chiar binie că veni vorba, poate îmi zăşi tu care-i treaba cu denumirile alea pompoase pi la oraş, de îi zîşe auzi „Direcţia Pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală”-am copiat-o, nu ti speria că nu eram în stare să ghicesc io singură! No, zî-mi tu mie ce-i aia? La ce foloseşte? Apoi mai e alta şî mai şî cu nuş ce şî de pescuit! Da nici astea nu-s de spăriet ăşe ca alea cu măsurile. 123 şî tot ăşe. Nişte cifre de zici că–i număru de tilifon a lu’ Mărioara din Toroc. Că ea are ţelular, tu! Treaba e că de nu te prişepi la d-astea tre să plăteşti omu’ care se prişepe şî dacă nici ăşe nu eşti selectat, cică nu iei bani di la Uie. Apăi fără bani, dragă Letiţie, nu meri niş’ pân‚ la poartă!Da’ să nu mă plâng, că mă sfădeşte Gheor-ghe al meu, care zîşe şe că răul abia amu vine! M-au spăriet inundaţiile di pi la săraşii miei moldoveni-ştii că buna di pi acolo se traje, apoi io cum ţîn la damienii, no, săraşii de ei!Tu, Letiţie, tu! Apăi să nu-mi zâşi tu mie Ravecă, dacă n-o să facă bum iară mămăliga! Ăşe nu se poatie, tu! Şina ia tri lei pensie, de urmaş că ea n-o lucrat pi la colectiv. Că a fo’ femeie di la oraş, o ţinea Petre a lu’ Ticu, ăla de ş-o chierdut tăţi banii la pokăr! Amu nuş cum s-or descurca, da binie măcar că nu-i mai taie cinşpe la sută! Aş mai sta la taclale, Letiţie dragă, da tre să bag păsările în cotieţi, tu că parcă stă să ploaie!Apăi să mă lămureşti tu cu chestiile astea noi, că nu mă prişep la ele! Să aveţi sănătatie, că-i mai bună decât toatie!Vă aşteptăm la noi, Letiţie dragă! Doamne ajută!”

A ta prietină, Raveca

Răspunsul Ravecăi de la ţară către prietena sa Letiţia

www.ziaruldemures.ro

Page 14: ziarul de mures nr. 412

Anul VIII, nr. 412 | 5 - 11 iulie 201014Cultura care ne bucură

Dar sunt şi alţii printre noi, care respiră un aer plăcut şi frumos, care mai scot capul în lume, dovadă că mai avem şi noi cu ce ne mândri. Ce aţi făcut în ultimii cinci ani? suna o între-bare la modă imediat după Revoluţie. Dacă mulţi se cam bâlbâie şi azi să dea un răspuns, aici incluzând şi pe cei care ne conduc, alţii pot chiar dubla răspunsul, putând cu mândrie să-şi justifice ultimlul deceniu de activitate. Secţiunea Underground are deja zece ani de existenţă în familia Teatrului Ariel, căci despre el e vorba. De cinci ani, a născut un personaj frumos, pe nume Amalia, care se alătură altor co-

pii minunaţi ai familiei. Amalia a venit pe lume sub ocrotirea condeiului Alinei Nelega. A tot crescut Amalia, şi iată că la cinci ani, a ajuns să fie prezentă pe scenele României, dar şi în străinătate. Şi cum planul cincinal avea nevoie de o încununare, Amalia a ajuns să fie prezentă la unul din cele mai presti-gioase festivaluri de teatru, cel de la Avignon, din Franţa. Şi nu va ajunge oricum. Spectacolul „Amalia respiră adânc” va poposi în această duminică chiar în “Sala Jean Vilar”, care poartă numele fondatorului celebrului festival francez. Să nu-i uităm pe colegii Ama-liei, cei care o vor însoţi în Franţa, Ali-

na Nelega, cea care îi dă viaţă, Monica Ristea Horga, care dă prestanţă scenică căutărilor ei prin era comunistă, şi nu în ultimul rând, regizorul Gavril Cadariu. Astfel, la două decenii de la încercările personajului Amalia de a răzbate prin bezna roşie a comunismului, Teatrul Ariel, respiră aerul tare al Avignon-ului, dovadă că nu doar promovările în Liga lui Mitică, sau cine ştie ce altă mare realizare de pe Malul Pokloşului, sunt demne de consemnat. Cu atât mai mult că, Amalia îmbracă minunatul costum al Arielului, al teatrului, nicidecum vreo croială roşie ori portocalie.

Culture Beat

Dulcea respiraţie a Amaliei la Festivalul de la AvignonMulte gâfâie în jurul nostru sub povara timpurilor prezente, extrase parcă dintr-un film medical, prost regizat, pe baza unei reţete compensate de ideea de nor-malitate. Tuşeşte economia, industria, agricultura, şi multe alte domenii după reumatismul acumultat în cei 20 de ani de libertate. Şi aşa, în loc să răsuflăm şi noi uşuraţi, suntem nevoiţi să asistăm cum ne suflă alţii ziua de mâine.

Mai ţineţi minte în primăvara acestui an, când am relatat despre un pieton cu patru picioare care se plimba nestingherit prin cartierul 7 Noiembrie din Târgu Mureş, însoţit de un grup de pardailieni, chiar sub văzul Poliţiei? Am crezut că s-a dus şi el săracu în căutarea vreunei herghelii, sau că a găsit calea către Viorel Bubău de la Sântana, dar din păcate cred că ne-am înşelat. În fine, a dispărut. O vreme, trotuarele au rămas stăpânilor de drept, adică pietonilor. Asta până zilele trecute, când ne-am reîntâlnit cu pietonul patruped cu pricina, de această dată la Reghin, nu departe de intersecţia de la Benzinăria MOL. Mare ne-a fost surprinderea să vedem la el două schimbări majore. În primul rând, a cam crescut, nemaifiind mânzul amărât pe care-l ştiam, iar în al doilea rând era şi singurel, dovadă că şi-a luat destinul în pro-priile-i copite. După Târgu Mureş, iată că şi Reghi-nul intră în galeria selectă a oraşelor, unde toleranţa faţă de astfel de pietoni începe să devină realitate. Şi de această dată trebuie să-i acordăm murgu-lui, venit parcă din stepele Apalinei, circumstanţe atenuante. Cum se apropiau Zilele Reghinene, când centrul oraşului este blocat, poate-şi căuta şi el o cale mai simplă de acces, pentru a-şi găsi stăpânii, care împânzesc şi dau o pată de culoarea închisă zilelor oraşului. Mai nasol pentru bietul patruped va fi odată cu darea în folosinţă a sensului giratoriu din intersecţia cu pricina. Cum cartea nu prea s-a lipit de stăpânii lui, sensul semnelor de circulaţie nici atât, ne temem să nu încurce săracul direcţia şi să o ia la ga-lop către Târgu Mureş, taman în locul unde l-am zărit data trecută. Fiind deja a doua constatată de gen, pro-punem înfiinţarea serviciului de circulaţie cabalin, în cadrul Poliţiei Rutiere, care să vegheze asupra acestor patrupede, dacă nu vrem să ne trezim cu alte surprize pe trotuarele oraşelor judeţului. La trap...

Black Beauty

Calul lui Pazvante se întoarce!

Aprilie, 2010, Târgu Mureş

Iunie, 2010, Reghin

Page 15: ziarul de mures nr. 412

15Anul VIII, nr. 412 | 5 - 11 iulie 2010

Chanel de Vătava

ROMÂNIAJUDEŢUL MUREŞ

CONSILIUL JUDEŢEAN540026, Tîrgu Mureş, str. Primăriei nr.2

tel.0265 – 263211, fax: 0265- 268718www.cjmures.ro e-mail: [email protected]

ANUNŢConsiliul Judeţean Mureş închiriază pe perioada 15 august 2010 – 15 februarie 2011, de-pozit în suprafaţă de 1000-1500 mp pentru depozitarea şi manipularea produselor alimen-tare distribuite în cadrul Planului European de furnizare a ajutoarelor alimentare în beneficiul persoanelor cele mai defavorizate, PEAD 2010.Depunerea ofertelor se poate face până la data de 5 iulie 2010, orele 12.00 la Registratura Consiliului Judeţean Mureş (camera 1) sau la adresa de e-mail: [email protected] .Pentru informaţii suplimentare, vă rugăm să ne contactaţi la numărul de telefon 0265-263211 int. 1214, consilier Adrian D. Belean sau la adresa de e-mail: [email protected].

PREŞEDINTELokodi Edita Emöke

„Sunt blondă, am 21 de ani, sunt talentată şi vreau să fac televiziune. Credeţi că mă puteţi ajuta?”Aşa sună cererea de angajare a unei blonde, pe numele ei de scenă, Klarise Angel. În ”CV-ul” ei, Angel ne arată în primul rând că este blondă şi pe urmă ne anunţă că este şi talentată şi frumoasă. Prin urmare, vrea să fie vedetă de teleiviziune. Mail-ul este cât se poate de real, nu l-am inventat, a fost trimis de o tânără la un post de televiziune, fără însă ca aceasta să se fi prezentat la vreo probă, sau măcar să fi trimis vreo poză, să fie vazută şi ea la faţă. Certamente, e foarte frumos să apari la televizor. Mama se mândre şte cu tine, tata se mândreşte cu tine, iubitul îşi umflă muşchiul, rudele şi vecinii se minunează de isteţimea ta... Lumea întoarce capul pe stradă după tine, iar tu, blondo, te simţi împlinită! Dar nimeni nu ştie cât îţi e de greu, să fii, cum ar veni, vedetă de televiziune.De obicei, dacă apari la televizor, eu ştiu că trebuie să ai ceva de spus. Nu de alta, dar cei care se uită la tine, trebuie să afle ceva, să rămână cu ceva după ce te-au zărit la televi-zor. Problema este că mulţi/multe nu se gân-desc că mai trebuie şi să facă treabă. Mulţi/multe cred că este destul să-şi aranjeze freza, să se încrunte gingaş şi să citescă un prompter ca să devină jurnalişti de televiziune.Jurnalism? Ăsta ce naiba mai este? Trebuie să mai şi gândesc? Păi mie mi-au spus mama, tata şi iubitul meu că sunt frumoasă şi că am faţă de apărut pe ecran. Bineînţeles că sunt şi indivizi care, deşi sunt studenţi la jurnalistică, nu prea au idee ce înseamnă munca în acest domeniu. Vă spun că şi la redacţia Ziarului

de Mureş a venit recent o domnişoară, tot blondă, poate e aceeaşi, care ne impunea practic să-i eliberăm o adeverinţă, din care să rezulte faptul că a făcut practică timp de două săptămâni la ziar. Normal că a fost scoasă în ”şuturi” din redacţie, nu înainte însă de a fi făcută ”obraznică” de conducerea ziarului şi întrebată de unde are atâta tupeu. Fata a spus că aşa procedează toţi colegii ei. Este adevărat că se spune că în presă trebuie să ai şi un pic de tupeu, dar nu tupeu în prostie. Păi dacă ajung tineri de genul ăsta în presa mureşeană, nu se duce breasla asta pe apa Sâmbetei? Ba da. Aşa că, stimată blondă, frumoasă şi talentată, n-ar fi mai bine să trimiţi un astfel de mail direct la revista pen-tru adulţi Budoar, poate prinzi pe-acolo un (blow)job care să te scoată din criză?

Blondul de la Drept

One blonde show

Aveţi impresia că profii de azi sunt la fel de ramoliţi precum cei de ieri?! Greşit. O amică îmi vorbeşte despre un maestru în d’ale fumatu-lui, unul care se sfieşte să-şi inducă elevii în eroare cu bla-bla’uri de genu’ : “Trebuie să fiţi un model pentru societate, învăţaţi la un liceu de prestigiu, în care regulile nu au voie să fie încălcate, iar noi, dascălii, vă vom îndruma paşii pentru alegerea unei cariere strălucite ce vă aşteaptă la capătul tunelului. ” aşa cum o face la începutul fiecărui an madam directoare. Cu-coana asta e pe principiul: “Think pink!”, când de fapt, totul se rezumă la “Think pig!” şi ea are patru pleaope cusute pe perechi… Revenind la domnul profesor îmbâcsit de fum 24 din 24… Amica mea îm povesteşte că, probabil pentru că mai mereu duhneşte a alcool, genialitatea lui se păstrează bine sub unghiile galbene demult. Şi când vorbeşte de “genialitate”, amica mea se referă la faptul că omu’ ăsta ştie vreo patru limbi la perfecţie: spaniola, franceza, italiana, catalana şi poate traduce o frază din latină în română într-o stare avansată de ebrietate, la orice oră. Ba

mai mult, din momentul în care intră în clasă cică şi până când se sună a pauză, vorbeşte fo-arte coerent, nu are nicio agendă de notiţe sau vreun plan de lecţie, la fiecare clasă formulează comentariul literar altfel, traduce fiecare cuvânt românesc în greacă veche, umple capetele deja adormite ale elevilor din primele cinci minute (auzi, dom’le, cică vorbeşte singur mai mereu, nu-l interesează părerile copiilor în legătură cu lecţiile, dictează cam trei pagini în cincizeci de minute şi nimeni nu are caiet de limba română) cu toată istoria cuvântului respectiv, dintr-o carte scrisă în franceză el citeşte direct în româneşte, cu acelaşi iz de băutură pe care elevii îl adulmecă zilnic de la distanţă. Un sfat al prietenei mele: Dacă se întâmplă să ajungi în vreun liceu şi să întâlneşti un domn cu costum bleumarin-jerpelit, cu degetele galbene, puţin cioc si nişte puncte roşii pe lângă (doar nu si-a luat Big de câţiva ani), să nu care cumva să-l laşi să-şi ridice braţul şi să ţi-l proptească după cap. N-o să-ţi miroasă a bine. Nici la propriu, nici la figurat. În schimb, ascultă-l de la distanţă. Ai ce învăţa.

În numele domnului Trandafir

Phapiuuuu... Proful de română duhneşte a... genialitate? Hmm…

Elevul trebuie să-nveţe, iar profesorul să-şi facă meseria cum trebuie, iar dacă aceste două as-pecte merg mână-n mână, pot ieşi lucruri fru-moase. Dar, la fel ca şi în orice alt domeniu, cine mai e interesat de frumos în ziua de azi? Se pare că nici statul român nu prea e îndrăgostit de acest frumos, drept dovadă i-a lăsat pe săracii elevi cu ochii-n soare, spunându-le că banii pentru burse au fost păpaţi de bau-bau-ul numit criză. Aşa au păţit şi elevii merituoşi din Reghin, care şi-au cam tocit coatele pe bancă degeaba, pentru anul 2010. A început astfel ping-pong-ul dintre factorii locali şi cei minis-teriali, fiecare arătând cu degetul spre celălalt spunând: la ei sunt banii. Se tot u ită copiii la acest duel şi nu înţeleg nimic, singurul lucru pe care-l percep este că au rămas fără burse. Alţii, prin alte părţi, au încercat să mai facă o scenetă, dar, hop, Fiscul i-a taxat, mai ceva ca pe marile companii. Am dori să-i cerem părerea lui Petru Maior, cel care în perioade mai tre-cute se îngrijea de Şcoala Ardeleană, dar, din păcate, acest lucru nu e posibil şi trebuie să ne

descurcăm singuri în găsirea vreunui răspuns. Dacă tot pendulează răspunsul, ba Primăria să dea bursele, ba Ministerul Educaţiei, e greu de crezut că aceşti copii vor pendula mult în a alege să-şi caute viitorul prin alte zone ale lu-mii, mult mai primitoare cu creierele dezvoltate româneşti!

Albert Keinstein

Bursa nu vine cu cursa la ReghinVitorul teoretic al României şi practic al Occidentului

Page 16: ziarul de mures nr. 412

16 Anul VIII, nr. 412 | 5 - 11 iulie 2010

Cântă-n Mureş vuvuzeaua!

Târgu-Mureş. 30 iunie 2010. Mă plimbam prin buricul centrului cu telefonul descărcat. Curent nu mai am. Mi l-au tăiat ăştia, că nu l-am mai plătit de un an. O minune mi s-a arătat. Îndreptându-mă spre Catedrala Mare pentru a mă ruga, ghici ce? Din partea laterală a unui tablou electric, două prize îmi zâmbeau. Şi ce am făcut? Păi ce puteam să fac. Mi-am zis că e semn de la Cel de Sus aşa că nu am ezitat şi mi-am pus telefonul la încărcat. Cerul s-a făcut gri şi am auzit o şoaptă în urechiuşe:- Ai vrea să mă suni, deci... zise Dumnezeu.- Dacă ai timp... i-am răspuns. Dumnezeu a zâmbit.- Timpul meu este eternitatea... De ce ai vrea să mă suni?- De ce, de ce… Batman! Păi am curent pe gratis, aici, în faţa casei tale.- Bine, sună-mă!- Doamne? Acum, că te-am sunat, am şi eu o între-bare, dar scurt, că n-am minute.- Tatăl te ascultă.- Spune-mi Doamne, ce dracu’ caută prizele astea în buricul centrului, chiar în faţa casei tale? - Doar Dumnezo’ ştie, fiule…

Octav Taler

Conversaţie cu Dumnezeu!

Stare tehnică:Are probleme cu alimentarea, o mică defecţiune la mecanismul de direcţie, că nu ţine linia dreaptă, şi merge cam înfrânată. Cutia de viteze e blocată în marşarier. Este înmatriculată în Europa, cu numere provizorii, se mai poate circula cu ea maxim o lună.Istoric:Este fabricată acum 2000 de ani, sub licenţă romană. A fost avariată în repetate rânduri. Prima dată a fost condusă de nişte ciobani, dar au mai călărit-o şi alţii. A fost reparată numai cu piese second hand, aduse de pe la turci. O perioadă a fost condusă bine de nişte nemţi, Carol I şi Ferdinand, dar apoi a încăput iarăşi pe mâna unor idioţi care au băgat-o prin toate gropile.Exteriorul a fost vopsit în 1989, dar interiorul este încă plin de rugină. A mai avut câteva reparaţii capitale, în 1600, 1859 şi 1918, dar a mai şi pierdut o parte din piese.Combinaţii:Predau leasingul, mai sunt de plată la ea câteva zeci de rate FMI. Accept şi variante de schimb cu o ţară similară din Africa, oricât de mică ar fi

dar să funcţioneze.De ce o vând:Sincer să fiu, o vând că m-a lăsat în drum şi nu mă pricep la ea. Plus că îmi consumă cam mult, şi ca s-o repar mă costă cât nu face. Oricum, eu n-am permis de conducere pentru categoria

asta de ţară, aşa că să o conducă cine s-o pri-cepe. Dacă nu o vrea nimeni, o dezmembrez şi o vând pe bucăţi. E păcat de ea, vă spun. Sper să o ia cineva care ştie să o aprecieze.

Alain Prost

Vând, ieftin, una bucată Românika! Preţ de criză!

„Hopa numa şi numa / Ce ne-a lovit

TVA! / Ne-a lovit la buzunare / Şi ce tare

ne mai doare!”

Ansamblu de dansuri folclorice din zona liberă, pardon, liberală, a GurghiuluiUna dintre campioanele naţionale de la FCM Târgu Mureş, demonstrând că nu toate fetele lovesc mingea ca o cratiţă

„Pac, pac, uite aşa face puştiul ăla de la Argentina

de cântă toate vuvuzelele... Păi cine o să mai ştie de Messi când o să mă vadă Pepe Guar-

diola pe mine şi o să mă ceară de nevastă?”