H. Di. SIRUP1,1

ANUAR DE CULTURA ARMEANABUCURE$T1- 1941

:

L

www.dacoromanica.ro

H. DJ. SIRUNI

ANUARUL CULTURII ARMENE

-19 41-BUCURE$T1

i

www.dacoromanica.ro

TIPOGRAFIA CARPATI"P. BARSULESCU

Bucuresti I. Strada Academiei Nr 2Telefon 5-89-95

www.dacoromanica.ro

MENIREA NOASTRA

0 SCRISOAREDomnule Conductor,

Am onoarea a V prezenta aceste umile lucrri alemele ca un semn de omagiu si devotament din partea unuimodest intelectual armean, fiu al unui popor care s'a tru-dit si jertfit pentru credinta sa crestin si idealurile celemai inalte In decursul attor secole, popor ai crui fii, pri-begiti din propria lor patrie, au gsit acum seapte veacuricea mai frteasca primire pe pmntul romnesc.

Modestele lucrAri ce imi permit a Vi le prezenta sunttotodat prinosul sentimentelor de recunogtintl ale unuifiu al trii care a crezut ca o sfinta datorie a sa de aaduce modesta sa contributie pentru lmurirea unor faze

V

www.dacoromanica.ro

IV

ale istoriei TArilor RomAne$ti din izvoare pan& In prezentnecunoscute si de a cerceta legAturile suflete$ti ale ambe-lor popoare, de comun origina. tracia. $i secular& convie-tuire, pentru cunoa$terea, aprecierea $i iubirea reciproca..

Primiti, Va. rog, Domnule Conducg.tor, asigurarea sen-timentelor mele de aclama. recunoointA $i netrmurit devotament.

H. DJ. SIRUNIBucure$ti, 15 Martie 1941.

Prwdintia Consiliului de MiniftriCahlnetul Primului Ministril

Stimate Domnule Siruni,Am onoarea a va. Incunostiinta, cl Domnul General

Antonescu a primit lucrArile trimise de Dvs. pe care le.agAsit deosebit de interesante $i pentru cari v& multumeste.

Primiti, v rog, asigurarea distinsei mele conside-ratiuni.

Director de Cabinet,Lt. Col. M. ELEFTERESCU

Bucure$ti, 18 Martie 1941.

www.dacoromanica.ro

IN MEMORIALUI N1COLAE IORGAMarelui prieten al culturii armenePELL roliliel" x ivil;Pc41) A),;Plal

www.dacoromanica.ro

..siumaxammummoru

1.00.111111.

N. IORGA, CA PRIETEN AL ARMENILOR

O DATORIERevista de cultur ,Anig, care indeplineste de ativa

ani un rost de informatiune atat de folositor asupra tre-cutului si a artei armenesti, Imi cere cateva randuri pentruvolumul de ornagiu Inchinat memoriei lui N. Iorga.

Nu pot spune altceva deck a acest omagiu este fi-resc pentru ca, In nemrginita-i activitate istoria, N. Iorgas'a ocupat, gi nu numai odat, de istoria Armenilor, de artalor, de rostul lor In comertul acestor prti ale lumei i deinfluenta artei lor asupra artei moldovenesti. El a fost me-ren un Intelegkor prieten al culturei armenesti i al ne-voiei ca ea s fie cunoscut In cercuri at mai largi.

Publiand acest volum omagial cu un cuprins atat debogat, revista Ani' Igi indeplineste, cu un ceas mai devreme, datoria de recunostint ctre disprutul mare isto-ric. Pilda sa ar trebui urmat si de alte reviste.26 August 1941. General R. ROSETTI

Ministru culturii nationale, al cultelor gi artelor

www.dacoromanica.ro

PENTRU UN PRIETENInchinati acest numar al revistei memoriei, cu

cat vremea va trece, cu atat mai slavit, a lui Nic. Iorga.Nici ca se putea din partea Dv. un omagiu mai deplin cu-venit si mai mult datorit, ca acesta. Caci n'a fost si nicinu va mai fi, poate, printre Romani, un al doilea tnvatat,care sa se consacre cu mai multa iubire $i cu mai mareinteres studiului trecutului poporului armenesc ca Nic.Iorga, cautand sa faca cat mai cunoscut si apreciat acesttrecut, nu numai prin scrieri istorice generale, de sinteza,ci si prin studii speciale, personale si originale, asupra re-latiilor de tot felul dintre Romani si Armeni. Iar aceastacu sincera simpatie si profunda tntelegere pentru Insusirileca si pentru nenorocirile neamului Dv. simpatie 5i trite-legere ce se vadesc pe toate paginele pretioaselor sale pu-blicatiuni privitoare la acest neam.

A. LAPEDATUSecretar general

al Academiei Romane1 Septembrie 1941

www.dacoromanica.ro

UN URJASCate-va randuri cerute, despre N. Iorga, n'ar insemna,

cel mult, de cat o pioas inchinare amintirii lui. A fost unmucenic al muncii neodihnite ; prin moartea.i naprasnicava ramne un mucenic al neamului.

Ce a produs e de o vastitate, cum rar se intalneste incultura universal. Se va pastra vesnic ca un far de orien-tare in progresul culturii nationale.

Prin varietatea scrisului sly, prin bogatia si adanci-mea gandurilor exprimate, prin insufletirea rascolita, indeosebi prin dragoste de neam si tara manifestat cu sin-ceritate molipsitoare in intreaga-i activitate uimitoare, fintalui se inalt nu numai deasupra contemporanilor si.

De la poezie la filosofie ; de la descifrarea inscriptiu-nilor si documentelor uitate, la sinteza luminoas a fapte-lor ; de la Istoria neamului la cea universal, nu e campcat de tinuit asupra cruia spiritul &au patrunzator s nufi adus o lamurire ori lumina valabila.

A fost un neobosit muncitor intelectual, ca si un pro-povaduitor entusiast, un miglos rascolitor de date si faptedar si un constructor maestru de cldiri neperitoare.

S'a impus invatatilor din lumea intreaga ; n'a uitatins& sa. imprastie lumina care invie energia latent& in mul-timea, mereu in asteptarea indeplinirii unei minuni aseme-nea invierii lui Lazar.

Tot ce a infaptuit prin scris, ca o datorie nationalva fi adunat intr'o deosebit incapere din Academia Ro-mana. Va ramanea monumentul neperitor ce i se va ridica,dar in acelas timp un izvor nesecat de indemn si avantnational pentru generatiile ce vor urma.

Prof. I. SIMIONESCIJPreedintele Academiei Romane

10 Septembrie 1941

www.dacoromanica.ro

N. IORGA 1 STUDIILE ARMENECu Nicolae Iorga a dispirut $i un mare si adevrat

prieten al poporului armean. Nimeni n'a contribuit, la noi,mai mult cleat dlnsul la cnnoasterea acestui vrednic po-por, care a dat, din vechi timpuri, trilor noastre o popu-latie harnic, credincioas pmntului ospitalier, care aprimit-o.

Una din trsturile caracteristice ale personalittiimarelui nostru invtat a fost multimea domeniilor pe care,cu vasta comprehensiune a spiritului su exceptional, leatmbrtisat in cercetrile sale. Pretutindeni, chiar acolo undeterenul era mai dinainte bttorit, el a tiut s5, aducl maitotdeauna o not personal. Noutatea venea din adncasa intuitie istorica, din inltimea filosofic. de la care pri-vea inamplrile lumii, dandu.le, de attea ori, interpre-tarea sa.

Principiul care a st.panit mai mult cugetarea sa deistoric a fost acea lrgire de orizont care face s considerievenimentele unei regiuni in cadrul vast $i inevitabil alvietii universale. Aceasta 1.a strAmutat pe istoric adeseadin hotarele timpului $i 1 ocului, 1.a fcut EA urrereast,

www.dacoromanica.ro

XI

la distante de veacuri, situatii analoage, sa descopere in-structive similitudini si paralele istorice.

Ca istoric, Nicolae lorga n'a reprezentat, ca atatiaaltii, o specialitate. Curiositatea sa universal a mers ca-tre tot ce putea oferi mintii sau inimii sale obiect de cer-cetare.

Catre Armeni nu 1.a dus numai aceast explicabilcuriositate $tiintifica. 0 marturise$te Insusi, intr'o cente-ring ce le-a Inchinat, acum cativa ani, la Paris.

Cruciatele au format inca din prima tinereta obiectulcercetarilor lui N. Iorga. Teza sa de doctorat asupra luiPhilippe de Mzires a deschis seria acestor multiple cer-cetri, care i-au atras de atunci necontenit atentia, In do-rinta de a lamuri mai bine atatea puncte obscure ale ace-stui mare eveniment. Istoricul cruciatei a aflat, fireste, Indrumul slu pe Armeni, atat de strns legati de aceasta pa-trundere a Francezilor In Orient. S'ar putea crede prinurmare ca. aceasta La trezit interesul pentru poporul ar-mean. Dar n'a fost numai acest fapt.

Marea sa simpatie pentru eroicul popor, care a datBizantului attea stralucite figuri, Isi are Inceputul In aniicopilariei si adolescentii sale. Nascut In Botosani, unde$i-a petrecut acei ani, istoricul de mai tarziu a aflat acolovechea si numeroasa colonie de Armeni, adevrata burghe-zie a orasului pe care ei 1-au creiat. La cunoscut de aproa-pe, a locuit cu dansii In aceiasi casa, a avut dintr'insii peIntaiul su tovaras de jocuri, $i, mai tarziu, cativa colegila liceu. Cand, deci, documentele culese In agtea arhivei-au descoperit vechile asezri armenesti ale Moldovei sale,rolul s.0 insemnat In aceste prti, din vremuri care trecdincolo de Inceputurile tarii, toate vechile sale amintiri s'autrezit. Sentimentul de miscata duiosie pentru viata micilorpopoare eroice, strivite de violent, prin fatalitati istorice,sentiment atat de puternic la dnsul, $i.a avut de sigurpartea sa, alturi de amintirile de copil, and s'a Indemnata scrie despre poporul armean, a scoate la iveala pretioasalui contributie la civilizatia lumii.

A Inceput, fireste, cu cei mai de aproape, amintindu-ide la primele sale publicatii privitoare la tinuturile noastre.La 1914, cu prilejul donatiei Gr. Buiucliu, a publicat, la

www.dacoromanica.ro

XII

Academia Roman, primul sau studiu asupra lor: ,,Armengi Romanii: o paralela istorica". Schitand intreaga istoriea poporului armean, din cele mai vechi timpuri pan ladisparitia statului cilician, in a doua jumatate a veaculuial XIV-lea, a fl. in aceast. lung desvoltare istoric situatiiasemntoare cu ale poporului nostru, determinate de ace-leasi fatalitti, impuse de alcatuirea geograficA i de veci-ntti politice.

Dar studiile lui Nicolae Iorga cu privire la trecutulpoporului armean au fost mai cu seam numeroase duparzboiul cel mare. Sacrificiile imense, impuse atator po-poare, au fa.cut ca, la incheierea pacii ilusoriei paci carea fost s se inlature, in bun parte, nedreptatile gi su-ferintele ce apsau asupra multora, de veacuri. Printeonoul fatalitate a imprejurarilor, soarta Armeniei ramaneaneschimbata. Istoricul a simtit atunci datoria de a face cu-noscuta. in cercuri mai largi viata poporului napastuit, con--tributia lui mare la civilisatia omenirii, prin atatea creatii.

El a schitat cel dintai originea Armenilor din Moldovasi partea lor insemnat la desvoltarea oraselor si targurilorIn care s'au asezat. Marele drum de comert, care lega, prinMoldova, Galitia de Crimeia, i-a adus pe aceste meleaguri.In conferinte, tinute cu diferite prilejuri, a schitat istoriapoporului armean in patria sa veche, apoi in cea nou.-(Cilicia), unde, dup.& veacuri de existent, strabtut denobile avanturi gi de mari catastrofe, i-a aruncat nvalanimicitoare a Turcilor Selgiucizi gi politica mioapa a Bi-zantului.

Creatia armean, in domeniul vietii spirituale, e pre-zentata de asemenea, in lumina vie a cercetarilor stiintii.Istoricul o urmareste gi dupa disparitia celui din urm stat-(din Cilicia), in ceia ce dansul numeste, atat de suggestiv,a treia" gi a patra" Armenie (Crimea, Galitia-Moldova).

La Paris, unde se afl o numeroas gi activa coloniearmean, invatatul roman a tinut (1929), ca agreat al Sor-bonnei, trei conferinte inchinate Armeniei Ciliciene. In1930, aprea In capitala Frantei o expunere a istoriei Ar-meniei mici, cum se numeste obisnuit statul armean din.Cilicia.

Inainte de dAnsul, altii au mai expus faptele ce con-

www.dacoromanica.ro

XIII

stitue istoria acestui stat. Cu felul sail de a intelege si ju-deca evenimentele, de a le situe in cadrul vast al vremii,Nicolae Iorga a $tiut s. dea totusi o nouta.te expuneriisale. Informatia-i bogatd asupra Orientului latin, scoas dinprfuitele arhive ale trecutului. La dus asupra acelorasifapte la noui si interesante puncte de vedere. El scoate inrelief ceia ce cruciatele au dat statului armean de lngMediterana, nu numai politic el fiind o creatie a cru-ciatei , dar si cultural. Astfel ajunge a schita interesantasintez armeano.francez., realizat timp de peste douveacuri, In aceast. regiune paltruns de continui influentelatine.

Arta, ca arhitectura in care Armenia a dat o creatieproprie atilt de insemnat, exerciand o influent pe carespecialistii au aflat-o si in vechile noastre monumente reli-gioase ; ca miniatura ce reprezint, o culme a insusirilor spi-ritului acestui popor, a fost lmurit tot mai mult, princercetrile acestui mare intelegtor al creatiei artistice.

Pentru toate acestea, disparitia neasteptat a lui Ni-colae Iorga, in phial vigoare a cugetrii si puterii sale demunc, este o pierdere simtit si pentru cultura armean..A fost dintre putinii savanti, cari cu atta iubire s'au oste-nit a arta lumii comorile acestei minunate culturi, supra-vietuind, prin insusirile mari ale rasei, asprelor fatalittiistorice.

N. BANESCIIProfesor la Univesitatea din Btunireti

www.dacoromanica.ro

NICOLAE IORGA ,SI ARMENIIAm avut prilejul, In multe ocazii, O. constat marea

dragoste a lui Nicolae Iorga pentru Armeni. Sprijinul sumoral era indreptat cu lrgime si bucurie pentru natia carela cl nu-si are tara sa independent. De aici ei atentia ne-trmurit. a Armenilor pentru Nicolae Iorga. La Paris ca-gi la Venetia, la Cetatea-Alb ca ei la Bucuresti, pretutin-deni, Iorga era stimat si pretuit de coloniile armenesti. LaParis, mai ales, avea numerosi prieteni armeni printre sa-vantii acestui popor pribegit de soart, bunloar cunoscu-tul poet Ciobanian sau erudita profesoar, d-ra Der Ner-sessian.

In .0 viarcl de om", pomeneste In treack despre oprimire a sa In mijlocul coloniei armenesti dela Paris :.Astfel am plecat odat. cu inceputul anului 1929 la Paris,unde am inceput la Sorbona seria de conferinte despreArmenia Mic. Am intampinat acolo calda recunostint acoloniei armenesti, care a mers pn acolo Inck au prefe-rat odat. ascultarea mea srbkoririi patriarhului armeanunit care sosise tocmai atunci: pe lng caliatile InAscuteale acestei energice rase era In aceasta si tot ceea ce olungl si grea suferint. produce, intretine si desvolt Insufletul omenese.

Dar unde s'a simtit mai bine si a fost prima cu maimare entuziasm, a fost ta colonia armean. din Venetia.Am poposit de mai multe ori cu Iorga In insula San Laz-zaro dei Armeni de lngl orasul dogilor. In acest colt pito-resc, dat Mechitaristilor In 1719, calugrii armeni au izbutit

www.dacoromanica.ro

XV

-s creieze un puternic centru de culturg.: muzeu, biblioteca,tipografie, din care radiaza, vieata spiritual pentru toatecoloniile armenesti de oriunde.

Eram in vara anului 1929. Plecasem dela Vleni cuProfesorul la Venetia. In garl suntem intampinati de auto-rittile locale cum si de cativa clugri armeni. Cel careatragea atentia dintr'un inceput era un calugr scund, cumanele cruce pe piept, cu privirea smeriti, dar adanc gri-toare. Era conducatorul Mechitaristilor dela San Lazzaro,staretul lor : un calugar de o temeinic disciplina stiintific,vorbind o minunata italiana. Am colindat multe canale $iintortochiatele stradele venetiene cu acest savant si ascet.A dus pe profesorul Iorga la colegiul armenesc din Vene-tia cum si In insula San Lazzaro.

Dar vizita de acolo Isi are povestea ei. Intr'o minu-nata dup amiaza, vaporasul ancoreaz la cheiul insuleiarmenesti. Profesorul, Sinteo bun dispozitie, ducea dupsine un grup de 50 de Romani. Armenii se simteau onoratisi fericiti de vizita Proteguitorului culturii si neamului lor.Care de care se Intreceau In a da explicatii si a pune ladispozitia lui Iorga tot ce aveau mai de valoare In celebralor biblioteca. Unul, savant cu renume, discuta cu Profe-sorul asupra Evului Mediu ; altul, traducator al nu stiucaror opere de seam, vorbea despre Homer ; un altul ve-nea cu cpii dupa documentele descoperite In arhivele Frari,iar conducatorul tipografiei aducea un brat de carti tipa-rite In timpul din urm. Era o Intrecere uimitoare intreaceste modeste fiinte, In care n'ai fi bnuit pe savantii as-cunsi subt mantiile de gros postav negru, in fata Profeso-rului nostru. Far s vrei, gandul Iti fugea spre Acade-miile eline, In timp ce ascultai toate discutiile stiintificecare aveau loc pe aleele grdinei depe insul. La un mo-ment dat, Profesorul isi aduce aminte ca. nu e singur, cacei 50 de conationali trebue s viziteze muzeele si biblio-teca. Incepuse s se Insereze. Un calugr se apropie destaret 5i-1 intreaba In oapta unde sa. ne serveasc o gus-tare. Discutia devine misterioasa, iar la cei doi calugari seadaugl Inca alti sase. Curios, m apropii si ascult, pe catpot, discutla. Ce se'ntamplase ? Nu stiau unde 8 ne ser-veasci masa. Noi eram multi si nu puteam incipea decat

www.dacoromanica.ro

XVI

In sala de mese a calugarilor. Printre noi insa se aflaumulte persoane de sex feminin, iar regulele severe ale mi.-nstirii le interziceau intrarea acolo. Staretul era lutemare incurcatura, nu stia ce s fac. Deodat, se lumineazla fat $i hotra rosteste cuvintele urmatoare, pe care nule voi uita niciodat : Pentru noi Iorga este un sfnt 5i-1vom a$eza la locul de cinste in sala de mineare. Cu dn-sul trebue O. vin si doamna largo, deci vor intra 5i cele-lalte persoane femenine. Dup aceea ne vom ruga cu totiipentru iertarea pcatului nostru".

Ne-am osptat din belsug din bunttile insulei. Bu.curiaprintilor armeni era mare. Profesorul vorbea necon-tenit despre toate. Staretul nu mai sta locului. Era pretu-tindeni ; aducea, servea, ne da explicatii, se apropia defiecare dintre noi. Si astzi pstrez modestia vorbei saleLa urm, Iorga le ureaz s. le ajute Dumnezeu ca tara lorO. fie liber si s. prospere prin intelepciunea $i harniciaunor oameni ca acesti Mechitaristi. Staretul avea ochii in-lcrimati.

A doua zi am fcut o plimbare inteo bared cu motor,insotiti de cativa Mechitaristi. Din nou bun dispozitie. Nuse mai discutau lucruri stiintifice. Admiram mai ales minu-natele palate venetiene. Un tOnr clugr da explicatii: Ici,Ponte della Canonica, dincolo San Zaccaria, etc. Aceeasvoce rosteste $i numele : Calea Ragusei. Profesorul devineatent. Totdeauna s'a numit a$a acest colt venetian", In-treaba lorga. Privirea sa atent imbratiseaza toate colturile$i palatele. Nimic nu-i scpa. Anumite inscriptii, numelepalaturilor, cum $i alte lucruri, care ne scpau nou. celardin barca., i-au dat putint lui Iorga s5. scrie imediat, Intara., Une ville ,romane" devenue slave: Raguse.

Ca istoric, Iorga a imbratisat vieata tuturor popoa-relor. Nu e de mirare ea s'a oprit si asupra poporului ar-menesc. S'a ocupat mai intai de Armenii aflati lia tara non-ser. A cercetat indeaproape si cele trei Armenii. S'a opritasupra literaturii $i artei armenesti, apreciind inteo largamsura arta. Pentru cei care ii intereseaza scrisul lui N.Iorga despre poporul armenesc, dau mai jos o sumar list_cuprinznd toate aceste studii :

www.dacoromanica.ro

XVIICART! $1 BRO$UR1

Armenii f i Rometnii: 0 paraleld istoricd. Bucuresti, 1913,38 p. Academia Romin. Analele Academiei RomAne. Se-ria II. Tomul XXXVI. Memoriile sectiunii istorice 1. Tip.Carol Gbl. 27X21.

Armniens et Roumains. Une parallle historique. Acade_mie Roumaine. Bulletin de la section historique, p. 189-234.1913. Bucuresti.

I. Patru conferinli despre Armenia, tinute la TeatrulNational din Bucuresti ; II. Les Armniens de Roumanie.Confrence donne a l'Union armnienne de Paris. Bucu-resti. 1929. 95 p. Tip. Datina RomAneascii. 21X14.

Brve histoire de la Petite Armnie. L'Armnie cilicienne.Confrences et rcit historique (Ouvrage orn de planches).Paris, 1930. 153 [-158] p. 4 pl. Ed. J. Camber. Tip. Choisyle Roi. 23X15.

Choses d'art armniennes en Roumanie (Confrence don-ne au collge Murat [din Svres] en Mars 1934). Buca-rest. 1935. p. 16.

ARTICOLE $1 CUVANTARIDistrugerea Armenilor din Turcia. ,Neamul Romanese,

1916, No. 79.0 noud Armenie. ,Neamul RomAnescm, 1918, No. 170.Problema armeneascd. Neamul Romnese, 1919, No. 184-Vn croitor armean al curiii (1739). Revista istorice,

1919, p. 100.Plan gerea Armeniei. ,Din opera poetic a lui N. Iorge,

Craiova, 1921.Literatura armeneascd. Ramuri", 1922, p. 656.Iard$i literatura armeneascd. Ramuri", 1923, p. 485

488 si ,Neamul RomAnesc", 1923, No. 274.Poesia armeneascd din Evul mediu. Universul Literar",

1925, I. No. 27, II. No. 33.Armenia, cdntecele f i poesia sa populard. (Conferintl

tinut la Ateneul Romn, la 20 Iunie 1925), Universul Li-terar", 1925, No. 27, p. 14-15.

Civilizalia francezd fi creariunile ei in Armenia. ,NeamulRomnesc", 1929, No. 12 si 25.

www.dacoromanica.ro

Romani z Armeni. Neamul Romanese, 1929, No. 27Sur l'origine des Armniens de- Moldavie. Handes Am-

sorya", 1927, p. 907-910, Viena.Vechea aria' armeancl. Note despre arta armeane

1930, Bucureti.O afirmatie nationala armeanei. Neamul Romanesc",

1930, No. 175.Armenii dela San-Lazzaro. Cuget Oar', 1931, p. 353.Ur: oaspete armean. ,,Neamul Romanesc", 1932, No. 53.Patriotism. Neamul Romnesc", 1932, No. 54.1500 ani de la traducerea Bibliei In armeneste. (Confe-

ring tinuta la 27 Oct. 1935 in sala Ateneului Roman, incadrul unui festival literar si artistic). Revista Ani", anulII, vol. IV, p. 14-19.

Trecu tul si ceva despre viitorul poporului armean. (Con-ferint tinuta in sala Ateneului Roman, la 23 Noembrie1935. cu prilejul comemorarii traducerii Bibliei in arme-nete). Revista Ani", anul II, vol. III, p. 32-38.

BELRBU THEODORESCU

www.dacoromanica.ro

N. IORGA DESPRE ARMENIVECHIMEA ARMENTILOR IN TARILE ROMANE

o S'a constatat, prin documente, existenta Armenilordin Moldova de prin secolul XIV-lea. Ei erau aici inaintechiar de intemeierea principatului, la Suceava, la Siret,de unde au trecut la Ia$i, la Botosani, la Roman, infiltra-tie care se va continua pa.n. la Focsani, aproape de hota-rul dintre Moldova si Muntenia.

...In tot cazul, catre 1330 existau Armeni destui demul 1, 1, cum principatul Moldovei a fost in rea tate re-iat pe calea comertului, acei cari au urmat aceasta c 1 acomertului au de% enit col boratoi i la crearea statului na-tonal roman i Moldova O.

o Ils sont venus ds le XIV-e scle, avant la fonda-tion du pays moldave. De sorte que la Principaut atrouv les Armniens en Moldavie. Ce ne sont donc pasdes colons qui eussent t attirs plus tard ; ils sont lesfondateurs, dans le vrai sens du mot, dans le sens d'uueautonomie quia t soumise ensuite l'autorit du prince.)

G Dar sunt attia dintre .Armeni cari, mai ales inMoldova, sunt aci de veacuri intregi. Principatul Moldo-vei a venit dup5. asezarea in orasele Moldovei de susa unor elemente armenesti care au venit prin Marea Nea-gra, prin Crimeia $i, de acolo, luand drumul mare tataresc,prin care se schimbau marfurile Rasaritului cu Apusul, auajuns in Galitia, iar de aici s'au scoborit, ca adevarati des-calecatori in intelesul cel mai deplin al cuvntului, in taracare, in parte $i din cauza drumului de comert care s'acreat, a devenit principatul moldovenesc. Noi am fost aceicari v'am primit, v'am tinut, v'am ajutat, v'am iubit acolo,dar nu e mai putin adevarat ca Statul acela al Moldoveinu s'ar fi putut intemeia daca nu ar fi fost un drum decomert, sau el ar fi insemnat prea putila lucru, si comertulnu era al nostru, ci era al ele mentului, care statea In frun-tea comertului, deci Armenii. Asa incat dv. sunteti oare-cum parintii Moldovei,adic str5.mo0 d.voastra 8)

Choses d'art armniennes en Roumanie, 1935, p. 6,Patru Conferintt despre Arnienla, 1929, p. 90.Trecutut 01 despre mitorul poporului armean, In Neamul Ro-

milnesc", 11 Dec. 1935,

www.dacoromanica.ro

XX

ARMENII $1 ROMANI10 Dac n'ar fi stravechi lurauriri de cultura si schim-

buri comerciale, dac n'ar fi coloniile armenesti din Mol-dova, mai vechi poate si de cat domnia lui Bogdan Vod.intemeietorul, dac. n'ar fi miile de locuitori armeni ai so-lului romaaesc, insemnati In viata noastra politica si cul--turall : oameni de stat, invtati si poeti, Inca aceste ase-manari bogate In aplicatii nou, ne-ar Indemna la studiuldin punctul nostru de vedere al acestor regiuni i ai nati-unilor ce l-au locuit e)

Daca rasa armeneasca este in general, una dintrecele mai frumoase, aceasta se datoreste elementului navi-litor, la o epoc atat de indeprtat. Am spus c.

eran Traci, din aceiasi rasa cu Dacii nostri. Asa In-cat noi suntem rude prin aceia ca avem sangele acesta trac

cu el ambele popoare au mostenit si cateva caractere :aplicarea catre poezie, iubirea de muzica, etc.

Dovada c Armenii noi aunt de origina tracic, o dancateva asemanari de nume ramase si In Asia Mica si InTracia. In Tracia era o regiune care se numia Moesia, InAsia Mica exist& Misia ; In Asia Mica eran Frigieni, InPeninsula Balcanlca sunt Brigii. Frigienii si Misii din AsiaMica nu sunt cleat elemente trace rmase In drum, peand alte elemente trace au inaintat pana la Caucas ').

0 In ce priveste pe Armenii foarte vechi locuitoriai Moldovei, unii si inainte de Intemeierea Domniei, iar InMuntenia fiind adusi mai tarziu numai din partile turcesti,ei au fost liberi s continue toate practicele lor religioase.

daca s'a intamplat doti prigoniri, una In secolul alXVI-lea pe vremea lui Stefan Rares, din cauza unui ca-priciu al Doninului, iar celalalt caz de pe vremea ocupa-tiei polone In Moldova, cand Armenii au fugit in Ai dealintemeind acolo, la Gherla si Ibasfalau, o colonie din celemai infloritoare si pan astazi, aceasta se datoreste unorimprejurri exceptionale, care n'au nimic nepotrivit cu apli-carea fireasci spre fratia umana a poporului nostru, pe care-nimic n'o va putea scdea, cu atat mai putin desfiinta 3).

Armenii $1 Romdnii: o paralela istoricd, 1914, p. 38-40.Palm Conferinti despre Armenia, 1929, p. 28-29.Conferinte la Radio, cUniversuip din 7 Ianuarie 1938.

www.dacoromanica.ro

XXI

Trebue s adaog, pentru ca s. termin, ca Armeniidin Romania cunosc greaua si delicata art de a uni (iotaindatoriri, o datorie fat de religie si natiunea lor pe caren'au uitat-o deloc, si o datorie fat de aceea tar in careei 5i strmosii lor s'a stabilit din timpuri foarte indepr-tate. Pentru noi ei ne sunt frati, frati nobili, fiind in ace-las timp copii alesi ai vechii lor patrii. Deci, nu este omai mare laud ce s se poat. aduce unui popor mare sinefericit, care pastrand intreaga sa comoar moraba, estela neputint de a creea din nou si de a ridica patria sa lao asa inltime la care rasa ar fi fost in stare ').ARMENII IN CULTURA LOR.

La captul antichittii, and rsreau norme nouide literatur si de art, formandu-se acele sinteza intreOccident gi Orient din care Bizantul insusi e numai o parte,Armenia a intiprit pe toate creatiunile ei, o pecetie pro-prie. Si una asa de neted. gi adAnca! Forma bisericilordin Armenia, sistemul lor de impodobire, fac parte dintr'uncapitol special al is toriei artei, si de acolo s'au desfcutinfiuenta care se simt pAn la noi, fr s se exagereze,cum s'a ficut, puterea acestei strbateri. Din Ani, centrulcel mare al acestei frumoase arhitecturi origin ale, au reluatcurente capabile de a adoga pretioase impodobiri stilurilorstrine din regiuni foarte indeprtate. S'a afirmat si nu far&dreptate, c de acolo, probabil prin Caffa genovez, din Cri-meia, cetatea care era plin. de Armeni, vine si elegantulturnulet de pe naosul bisericilor lui Stefan-cel-Mare 2).

Dar nu numai prin ziduri si prin ornamentele saleArmeni gi-a insemnat valoarea de art. Dac frescele ve:chilor lacasuri armenesti nu s'au inscris in desvoltarea pic-turii medievale, aces t popor bine inzestrat se poate l.udape dreptate cu minunatele podoabe asternute pe margineafiec.rii foi a manuscripteler 3).

$i cAntecul merge alturi cu cioplirea si potrivireapietrelor. Cdntece de 1 upt, de biruint la inceput, glorificAnd

Les Armniens de Roumanie", in Potra Conferinti despre Ar-menia, p. 94.

Despre aria armeand, Note despre arta armeanap, 1930,1).5-6.Despre arta armeand, in 'Note despre arta armeanap, 1930, p. O.

www.dacoromanica.ro

XXII

eroii legendari ai neamului, apoi, mult timp, dureroase can-tece ale unei mizerii care s'a perpetuat, far& mangaiere, dinveac in veac.

Muzica cu lungile ei huliri, en hohotele ei de plans,cu expresia miscatoare a unei nemrginite duren i strigtevilor si muntilor, nu ni este nici ca stra.ina. Vechi tov-rsii istorice explic apropierea ei de cele mai triste dintredoinele romanesti. Si rstri$tea pe care am indurat-o si ei

noi a adaos la ace st trist ecou de suferinti indurate tocmaiIn fundul vremurilor

Muzica noastr seamn prin unele isbucniri ale eicu a Armenilor, pentru ca. Armenii sunt ca si noi, urmasiai Tracilor

[Unele din obiectele expuse la Expozitia de Art&Armean. swat] de o frumuset si de o originalitate cu totuldeosebite. De la o tan& la alta si din veac In veac e aceiasiinspiratie national, in care se amestecl spiritul realist alacestui popor cu elemente romantice venind din rasrit sicu poesia delicat a evului mediu francez 3).

Inteun astfel de moment cand poporul armean aincredintat aliatilor aprarea sa in urma prigoanei cele maicumplite suferite din cauza natiunilor eterogene, este unfel de reconfortare pentru neam vechiu i nobil, de a faces. se cunoasc treptat pretutindeni importanta si caracte-ristica pe care a ave. in evolutia civilizatiei universale.Sunt multi ani de and cercetrile migloase si cu rezultateale lui Strzygovvski au dus la concluzia c pe langa BizantArmenia a avut o influent& puternica. asupra artei din EvulMediu, si chiar, ceeace este cu desvarsire exact, arta ar-mean, In faza sa romaneasc& este inspirat, in timpul

Cruciatilor spre Rsarit de monumentele armenestidin secolul al XI-lea, cu numeroase biserici din orasul Anisi de aiurea, pan& in noua Armenia de pe malurile NIedi-teranei. Acolo s'a intalnit sefii catolici, cari se luptau in

Despre aria arn2eam7, in (Note despre arta arrneanA, 1930,Bu-cureti, p. 6.

Dintr'o scrisoare tritnisA la 6 Martie 1937 spre a fi eitiM la con-certui George CLcea din Sala Dalles.

0 afirmafie nafionalei armeanci, Rornnesc, 21 lu-nie 1930.

www.dacoromanica.ro

XXIII

numele Crucii, cu cei de alt. religie, eterniznd impreun.cu principii vailor din Taurus,in casele si templele lor, tra-ditiile unei arte mult mai venerebile pe care Armenii oaduseser. din Nord, din patria lor deprtat din CaucasIn timpul emigrrilor acolo 1).

Les Armniens ont eu, eux aussi, l'ancienne tradi-tion gomtrique, abstraite qu'on rencontre dans le mondethrace en Europe et, comme les Armniens ont une basethrace a c6t d'une base asiatique, qui est venue ensuite,on comprend bien que cet art gomtrique a dill existerdans la Grande Armnie ds le commencement du dve-loppement artistique de la nation. C'est--dire qu'on rduitl'arbre, la fleur, les contours du corps de l'tre humain, defacon A. prsenter des formules linaires ; c'est un art trsimportant, ayant prcd en Grce l'art hell nique, (luidans son origine crtoise, tait beaucoup plus libre et beau-coup plus vari 2).SOARTA POPORULUI ARMEAN

Cand a disparut cel din urm stat armenesc, Armeniiar fi ramas numai un nisip omenesc la Indemna oricui,dac, nu ar fi fost aceast admirabil solidaritate din fritreaga lor agezare, veche $i nou., dac nu ar fi avut acellucru care poate inlocui gi Statul : religia $i literatura pecare aceasta o inspira.

Dar, atata vreme cat o natiune pstreaza un elementmoral In jurul caruia se poate aduna, aceast natiune trO-iegte mai mult dect alte natiuni cu teritorii mult mai in-tinse, din care Ins lipsegte acest element sufletesc, capabilde a Inlocui pe celelalte gi, la ceasul cuvenit, a le creadin nou 3).

Niciodat un popor n'a rbdat mai multe nedrepttigi n'a suferit mai multe cruzimi ca poporul armenesc ).

LIn timpul rsboiului mondial poporul armean] a tre-buit sd indure o nou si cumplit prigonire pe langd care pa-lide se inftigeaza si cele mai sngeroase ale istoriei 5).

cRamuria din 19 Noemvrie 1922.Choses d'art arm6niennes, Bucureti, 1935, p. 8.Patru Conferinft despre Armenia, 1929, p. 48-49.Paint Conferinfi despre Armenia, p. 14.0 noutt Armenie, Neamul Romanese, No. 170 din 21 Iunie 1919.

www.dacoromanica.ro

XXIV

Domnul Ciobanian are dreptate s afirme cl natiuneacare a putut da aceast. gratioas poesie religioas i ero-tic, cavalereasc si patriotici, si acest mare capitol deart originar, nu merit s triasc sub jugul dublu alvecinilor cari n'au egalat-o niciodat.

Starea actual a Armeniei este o crim a politiceinoastre, brutal, interesat gi mrginit de preocupri me-schine ').

0 Daca principiile nu sunt pentru a Ingela popoarelemici, atunci Statele mari au datoria de a inlesni Armenieirefacerea ei. S ne ajute Dumnezeu s vedem aceast natiestpn. pe pmntul pe care singur are dreptu12).

$i, Incheind, de sigur c. si In sufletul oricruiadintre asculttori cari nu apartin natiunii armenegti s'a de-gteptat aceiasi dorint, de care au fost Insufletite dela In-ceput aceste conferinte : ca dreptatea care incepe s se in-tind asupra tuturor popoarelor, i asupra acelora carepoate nu erau vrednice de clansa, s, se coboare In sfrsit

asupra poporului care o ceri de dou mii de aniLa premire des nations non libres qui doit tre

affranchie de ses chaines est la nation armnienne pourtout ce q u'elle a donn, de la lointaine antiquit jusqu'au-jourd'hui h. la civilisation humaine 4).

Si porumbelul alb va fi vzut cAnd marile natiunide cultur alcate in picioare de toat. brutalitatea natiu-nilor parvenite, cnd aceste natiuni vor fi Intelese i aju-tate si, nd dup ce a fost pentru cotropitori atta locpe lume, se va gsi putintel loc i pentru acei cari ausfintit patria lor milenar cu munc, suferint si cultura 5)

N. IORGA

Poezia armeneascd in Evul Mediu, ,Universul Literar", No. 33din 1925.

Armenia, cdrztecele si poezia sa popularei, ,UniversulNo. 27 din 1925, p. 14.

Patru Conferinti despre Armenia, p. 73.Randuri trimise ziarului armenesc Houssaper, din Cairo, si pu.

blicate in numarul festiv al acestui ziar, din 16 Mai 1931, inchinat lui N./orga, cu prilejul jubileului sAu de 60 de ani.

1500 ani dela traducer ea Bibliet in armeneste, Neamul Romfl-nesc din 7 Noemvrie 1935.

www.dacoromanica.ro

ARMENIA RECITNOSCATOARE

RECUNOSTINTA LINUI POPOR 1)I.

SAHAG, ROBUL LIN SUS CRISTUS Si CU VOINTA NEMARGINITAA LUI DUMNEZEU, $EF AL EPISCOPILOR $1 CATOLICOS

AL ARMENILOR DIN CILICIA

Mult Stimatului Domn Profesor NICOLAE IORGA,ilustrul savant si presedinte de onoare al Fundatiei Cultu-rale Armene, salut de iubire si stim.

1) Armenii de pretutindeni au participat, In 1931, la serbarile jubi-Hare organizate in onoarea lui N. Iorga Cu prilejul celor 60 de ani alsal. Fundatia Culturala Armeana dupa ce a luat parte la solemnitatileof iciale, a mai organizat un pelerinaj la Valenii de Munte, in ziva de 1gIulie 1931, f acanclu-se interpretul sentimentelor de recunostinta ale popo-rului armean, si a dat un festival jubiliar.

Ziarele Houssaper" din Cairo (16 Mai 1931), .Aztarar din Con-stantinopol (19 Aprilie), .Nor-Arsaluis. din Bucuresti (7 Iunie) au scosnumere festive, iar ziarele (Haratch. (Paris), Pazmoveb" (Venetia),,Nor Arax" (Sofia), cAnand. (Paris), etc., au publicat articole omagialecu prilejul acestui jubileu; tot asa d. H. Dj. Siruni a publicat in limbaarmeana doua brosuri: ,,Nicolae lorga (1871-1934 Vlata sl opera'(Viena, 1931, tip. Mechitaristilor, 32 p.) si .Aposlolul dele Wileni. (Con-stantinopol, 1931, tip. Aztarar, 32 p.).

Profesorul N. lorga a mai primit adrese omagiale din partea dife-ritelor institutiuni si personalitati armenesti: Catolicosul Sahak II al Ci-liciei, Catolicosul Paul Petru Terzian XIII al Armenilor catolici, Arhiep.Mesrob Nisanian, locum-tenens al patria:hatului armean din IerusalimPar. Vardan Melchisetechian, vicarul general al Mechitaiistilor din Viena'AI. Khatissian si Hamo Ohangeanian, fosti prim-ministri in Armenia, Va:han Malezian, directorul general al Uniunei Generale Armene de Bine-f acere, Kricor Sinabian, conservatorul Bibliotecei Boghos-Nubar din Paris,Comitetul Central al Societatii Armene de Cultura si de Editura (Cairo),Comitetul Legionarilor Armeni din Egipt, Comitetul Crucii Rosii Armene

'din Egipt, etc.Dam aici unele din aceste adrese omagiale.

www.dacoromanica.ro

2Cu mult plcere am aflat c. Romania a hotarat siserbeze cei 60 de ani ai marelui sau flu.

Si pentru ci printre prietenii poporului armean Dom-nia-Voastr, NICOLAE IORGA, sunteti o figurg. excep_tional. 5i ati studiat cu iubire sincer $i interes stiintificistoria politica a poporului armean $i civilizatia sa si re-zultatul cercetarilor Domniei-Voastre 1-ati fcut cunoscutlumei civilizate, conferintele ce ati binevoit a le tine la.Sorbonna despre Cilicia au fost foarte mult admirate $1apreciate de noi, precurn $i simpatia ce o artati fat de cul.tura armeneasca e demna de toate laudele 5i multumirilenoastre.

In istoria popoarelor natiunea armeana e o grdini,dupa cum spune marele nostru istoric Movses Khorenati,5i aceast mica gradina a fost exponenta $i apartoareareligiei cre$tine in Orientul pig'in si a dat nastere uneicivilizatii ilustrandu-se in principalele ramuri ale vecheiarte, ceia ce Domnia-Voastra ati inteles bine $i ati tinutca si studiati $i si faceti cunoscut invtatilor lumei.

Suntem fericiti c. Armenii din Romania se fac inter-pretii sentimentelor intregului neam armenesc $i in special ainefericitilor Armeni din Cilicia $i pribeagului lor $ f religios.

Printre tarile din Sud-Estul Europei ROMANIA inspecial a nutrit in sanul $i pe pieptul ei, dup cderea di-nastiei Bagratizilor, un numr insemnat de Armeni cari auservit cu fidelitate noua lor patrie, cu acelas suflet $i cuaceleasi sentimente ca $i adevratii cetateni.

In urma marelui rsboi, un nou val a venit si mrea-sca numrul Armenilor din Romania.

Iubirea $i simpatia Domniei-Voastre fat de mult In-cercatul popor armean ne pricinuesc mare bucurie $i man-gaiere.

Va salutm, Domnule si .Mare Profesor, cu sinceriiubire si binecuvantare si VA' dorim vieat Iung1 pentru caneamul armenesc si se poata bucura indelung de prieteniaDomniei-Voastre.In 12 April 1931, dupd stilul nostru 1380i in al 28-lea an al Catolicosatului nostruDat in Catolicosatul din ANT1LIAS

No. 75

Cu binecuvantri,(ss) SAHAK II

Catolicos al Ciiiciei

www.dacoromanica.ro

311.

ROBUL LUI ISUS CRISTOS, PAUL PETRU XIII TERZIAN, CATOLICOSPATRIARH AL ARMENILOR CATOLICI, CONFIRMAT DE SF. SCAUN.

Iubitului nostru fiu, Profesor NICOLAE IORGA,salut si binecuv Antare.

Scumpe Profesor,Astzi, cand toti compatriotii Domniei-Voastre sarb-

toresc cei seasezeci de ani ai fecundei vieti a Domniei-Voastre, noi, ca $ef religios al unei parti din poporul ar-mean, luam cu bucurie parte la manifestatiunile de recu-no$tint $i insufletire ce Vi se fac, pentru ca Domnia-Voastra, iubite profesor, ati druit pretioasele comori alemintii si inimei Domniei-Voastre nu numai compatriotilorDomniei-Voastre ci in mod atat de generos si scumpeinoastre natiuni.

Poporul armean, in urma dureroaselor imprejurari cu-noscute, este rspandit astzi in toate prtile lumei Bindinteo situatie d eplorabil. Domnia-Voastr, scumpe profe-sor, nu l'ati nesocotit din cauza aceasta, ci, cu nobilul sicunosc.torul Domniei-Voastre suflet, ati apreciat meritele$i .Insusirile cu care este Inzestrat acest popor, ati cercetattrecutul &Au plin de glorie, nu i-ati precupetit simpatia s'admiratia Domniei-Voastre si ati fost prietenul sau sincer,desinceresat si activ si nu v'ati multumit numai iubindu-1ci ati cutat a-1 face iubit si altora si aceasta ata prinvorb. cat $i prin scris, in special prin conferintele ce le-atitinut la Sorbona despre Regii armeni $i prin volumul ce1-ati publicat in limba franceza.

Noi, Catolicos-Patriarh al Armenilor Catolici, avandIn vedere toate acestea, Va adresam astzi, scumpe profe-sor, clduroase felicitri si multumiri atat din partea noa-str cat $i din partea poporului nostru. Va trimitem cor-dialele noastre binecuvantari $i rugdm pe Cel Atotputernicsl VA pAstrez Inca* multi $i indelungati ani, spre gloria sionoarea adoratei Domniei-Voastre Patrii si spre binele po-porului armean.

Dat in Patriarhatul nostru din Beyrouth, in 17 April1931, in al douzecilea an al patriarhiei noastre.

t PATJL PETRU XIII TERZIANCatolicos-Patriarh al Armenilor Catolici

www.dacoromanica.ro

4III.PATRIARHIA ARME ANA DIN IERUSAL1M. 22 IULIE 1938, No. 7569/16

Excelent,Excelenta Voastr s nu fie surprinsi gsind In co-

letul postal expedi at de noi la adresa sa o carte armeneasc.-Stim cl nu cunoasteti limba armean, bash'. $tim In a-

celas timp cAt de profund cunoa$teti istoria $i mai ales su-fletul poporului care vorbeste aceast limbA.

Simpatia luminat de aceast dubl cunostintA, pecare o aveti si ati artat-o cu atita nobil mrinimie aces-tei natiuni, ne-a umplut totdeauna de recunostint pe noitoti, fiii acestei natiuni, fat. de Domnia-Voastr.

Comunitatea armean. din Romnia ti va aduce me-reu aminte de numele Domniei-Voastre cu un nemrginitrespect, pentru pretioasa prietenie cu care ati avut bung-tatea de a face tot posibilul pentru legalizarea statutului-su eparhial si bisericesc In nobila Domniei-Voastre Tarlcare i-a dat ospitalitate de veacuri.

Iar natiunea armean In genere nu va g5si cuvintepentru a v prezenta respectul sat' miscat $i multumirilesale clduroase pentru manifestatiunile incurajatoare si no-bila umanitate pe care ati avut totdeauna buntatea de a-iarta ant prin scris cat $i prin cuvant.

Acum doi ani cAnd Intreaga natiune armean srb-torea al 15-lea centenear dela traducerea Bibliei In jaibaarmean., ca unul din epizoadele cele mai sfinte din trecu-tul su national, am fost fericiti citind in ziarul armenesc. Araz" care apare in Bucure$ti, dou frumoase cuvntri aleDomniei-Voastre, dintre care una pronuntat de de Dom-nia-Voastr. trite sedint solemn& organizat pentru sr-btorirea chiar a acestui jubileu de 1500 ani, si a doua inteoalt reuniune armeneasc privitoare la problemele atingandcultura poporului nostru.

Am dorit ca aceste dou cuv,intri, atat de bogateIn idei $i invtminte inalte, s devin proprietatea tutu-ror Armenilor pentru o lung perioad de timp. De aceea,fr chiar s fi avut consimtmntul preliminar al Dom-niei-Voastre, ne-am permis, $i v cerem iertare astzi pen-tru aceast mare libertate, si le publicam In volumul de-

www.dacoromanica.ro

5dicat acestui Jubilen, volum pe care avem onoarea de avi-1 trimite.

ruggm sg binevoiti a-1 aeeza In Biblioteca Dom-niei-Voastre drept o slabg mrturie a recunostintei cepoartg Excelentei-Voastre Intregul nostru popor ei carevg este oferit de $eful Congregatiei unuia din centreleierarhice ale Bisericei sale Nationale ei care s'ar simtipeste mAsurl de fericit dacg ar putea Intr'o zi s v ex-prime prin viu graiu, and Cel Atot Puternic v'ar da pri-lejul odati de a vizita lerusalimul ei de a vedea aceastgmangstire pe care Armenii o posedg acolo de veacuriIndepgrtate.

Binevoiti a primi, Excelentg, impreun cu cele maiferbinte urgri de viatg Indelungat ei prosperitate, prearespectuoasele noastre omagii.

AREEIEPISCOPUL TORCOMPatriarhul Armean din 'ernesUm

1V.

Excellence,A roccasion du soixantime anniversaire de Votre

Excellence, je me permets, au nom de toute la CongrgationMechithariste de Vienne, de prsenter Votre Excellenceles voeux et souhaits les plus sincres que nous formonspour la personne si justement celebre de Votre Excellence.

Nous sommes vivement reconnaissants Votre Excel-lence pour la sympathie sincre et dsintresse que Vousavez envers la nation armnnienne, et nous aimons esprer que Votre Excellence voudra bien la garder tou-jours et en dormer la preuve, surtout l'heure o VotreExcellence tient entre ses mains les rnes du gouvernement.

Nous levons done notre voix au Ciel pour implorerles bndictions clestes, tant spirituaelles que temporelles,pour la personne si estime de Votre Excellence. Avecmes hommages les plus sincres, rassurance de ma plusparfaite considration.

(ss) P. VARDAR MELCHISEDECHIANVicaire gnral de la Congrgation Mechithariate

Vienne, le 9 Juin 1931

www.dacoromanica.ro

6V,Monsieur le Professeur,

La dlgation de la Rpublique Armnienne estimetrs haute ment l'amiti de la profonde sympathie quevous voulez bien porter aux qualits morales et culturellesdu peuple armnien pour saluer le soixantime aniversairede Votre naissance et vous souhaiter longue vie et prospritpour l'heureux accomplissement des oeuvres que l'humanitattend de vous et l'achvement de Votre glorieuse destine,paur le plus grand bien de la nation roumaine et dupeuple armnien.

Le peuple armnien n'oublie jamais sa dette de recon-naissance envers ses amis trangers et surtout envers ceuxqui ne Font pas oubli dans ses jours de malheurs.vous rserve une place . part au nombre de ces dernierset c'est en son nom que la Dloation de la RpubliqueArmnienne vous adresse ses me711eurs voeux et souhaitset ses sentiments de profonde gratitude.

Veuillez agrer, Monsieur le Professeur, les assurancesde ma plus haute considration.

Le Vice prsidentde la Dlgation de la Rpublique Armnienne

(es) AL. KHATISSIANParis, le 22 Avri11931 (fost prim ministry In Armenia)

VI.Nepreluitului prieten,

Actuala diplomatie a Europei ne-a invtat c o natiepentru ca s aibe prieteni, trebue s fie puternia. Cea slab&care are nevoie de mai mult prietenie nu o are. Poporularmean are putini prietini, pentru ca. este slab. In acesteimprejurari prietenul este de riepretuit pentru poporul at-mean, pentruca, astfel de prieten,leste sincer si desinteresat.

In persoana lui N. lorga al crui jubileu de 60 anieste srbAtorit de toata lumea civilizata, poporul armeanare adevratul prieten, sincer $i desinteresat.

Prof. Nicolae Iorga a iubit sincer poporul armean,fcnd cunostint cu comoara spiritual a lui.

Din copilarie crescand si studiind Inteun oras dinRomania plin de Armeni, jubiliarul incepand de atuncis'a interesat mereu de poporul arrnean, de cauza lui, deprezentul lui, de trecutul si viitorul lui aducandu-i nepre-tuite servicii.

Este dela sine inteles cat de scump e pentru poporuIarmean addst rar prieten si cat de recunosctor va fi In-tregul popor armean fat de demnul membru al civiliza-tiei umane. HAMO OHANGEANIANCairo, 14 Mai 1931 (fost prim ministry tn Armenia)www.dacoromanica.ro

IARMENII

IN CULTURA LOR

www.dacoromanica.ro

1)Conferinte tinute in lanuarie 1929 la Smbona.

ISTORIE SCURTAA ARMENIEI CILICIENE"

ARMENIA I FRANCII IN TIN/IPLILCRUCIATELOR

Si vii de asa de departe, adicl din pricina zpe-zilor din muntii jugoslavi si italieni cale de patru zilesi patru nopti, s. vii la Paris spre a vorbi de un subiectcare n'a fost totdeauna un obiect de studiu pentru mine,aceasta impune o datorie, o indatorire de neinlturat : aceiade a aduce ceva nou.

Dar a aduce ceva nou asupra unui subiect aa de in-teresant, interesant intriun grad asa de inalt, cum ceiacenumesc Franta din Armenia", cu alte cuvinte raporturileasa de strnse intre Cruciati si Armeni si apoi creareaunei mari sinteze care a durat dou veacuri, aceasta nupoate avea nici o legAtur cu Inssi faptele, deoarece totce priveste expunerea istoric propiu zis a fost fixatdeacum de mult vreme.

Trebuie sA spun c.a. truda Frantei a avut totdeaunalocul de frunte la aceasti stabilire a faptelor, cari formeazaistoria a ceiace se numeste Mica ArmenieTM, dar care esteo Armenie cu totul diferiti de cealall, 1114 a fi mai pntin

www.dacoromanica.ro

10

national deck cea dintaiu. As zice chiar c aceast a fostmai de grab un domenin exclusiv al savantilor francezi.

Dac se cuneaste istoria vechei, Marei Armenii,aceast cunoagtere se datoreste inainte de toate lucrarilor,de un aga de admirabil devotament gtiintific, ale lui VictorLanglois. Dac avem o culegere de hrisoave ale regilorMicii Armenii, este tot pentru ca. Langlois ne-a dat aceaComoarl de Carte" (Trsor des Charles) a regatuluiRupenizilor. Daca avem la dispozitia noastr in acest mo-ment fragmente din istorici armeni apartinnd epocii adoua, fragmente publicate in original sau in traducere,aceasta se datoregte editorilor, care au intrebuintat multtimp pentru a da un al doilea velum dar, cnd l'au dat,l'au dat bine, editorilor francezi ai cartii ,,Istoriciarmeni ai Cruciatelor" (Hisloriens armniens des Croisades).

Imi amintesc c, acum vre-o treizeci de al:1i, am pututavea, prin bunivointa cuiva care nu mai este printre noi,aceia a d-lui Ulysse Robert, cronica lui Dardel pe care opublica in acel timp, cronic cunoscut pa.nd atunci numaidup5. o traducere data. la Petersburg de cineva care a fostunul dintre poetii entuziasti ai Armeniei contimporane :Monseniorul Khoren de Lusignan. Este deci tot multtmitunui Francez, c avem aceast. cronic asa de interesant,care incepe la o epoc. asa de indeprtat, pentru care ca-lugrul din Franta nu era nici martor, nici capabil sa dejeinformatii interesante, dar care pentru secolul al X1V-leaa fost o adevrat revelatie. Cci prerile pe cari putuses le aibe inainte un Dulaurier, al crui nume trebue sfie pus alturea de acel al lui Langlois, asupra regilordin dinastia Lusignan-ilor au trebuit s." fie parasite in fatamrturiei lui Dardel. Acesta din urcri, a fost duhovniculultimului rege al Armeniei, Leon V a aceluia care alocuit aici la Paris si care s'a stins in tovarasia cuiva acrui biografie o cldeam acum vi e-o patruzeci de ani, alui Philippe de Mzires, cancelar al Ciprului, duhovnic siconsolator a celui care a fost inmormantat la Clestins sia carui plac funerard a fost transportat la Saint-Denisunde se mai peate vedea ?neg.

Aga ca, dela un capt la celalt, nu intalnim deckFrancezi cari au studiat, in spiritul de larga Intelegere si

www.dacoromanica.ro

11

deci si de simpa.tie care deosebeste stiinta francez, aceastistorie a Micii Armenii, care apartine in mare parte siFrantei, adic. influentei pe care Franta la un moment data putut s'o exercite asupra acestor regiuni asa de lade-partate.

Am spus c. a adauga ceva nou in acest domeniu esteo imposibilitate. Nu exist arhive care s. nu fi fost cer-cetate. Poate in Archivio Notarile din Venetia, care confinetot ce se poate gi chiar ce nu se poate spera, adic actecari, sub form de procese-verbale de notar, pot atingetoate regiunile orientale In once moment al vietii lor, s'arputea n.clajdui s se descopere ceva.

Dar, dup publicatiile pe cari le-a dat, pen tru Venetiains.si, p.rintele Aligan, acest om a crui munca este denepretuit, dup. al sdu Armeno Veneto, care a urmat pe alsu Sissouan, i Istoria lui Leon Magnificul, dupa toataaceast opera de initie re istoric, datorit. In mare parte pa-rintilor mechitaristi din Venetia si le multumesc c'aubiaevoit sa asiste la aceasta conferint : se gtie bine ceiacestiinta In general si stiinta patriei lor indeosebi le dato-reste chiar In marile colectii din Venetia nu mai estenimic de gsit.

Totusi, daca din punct de vedere al faptelor ne pu-tem declara sctisfcuti, mai rmn Inca interpretan i de dat-Aceste interpretari vor fi inteun domeniu special, apar-tinand la ceiace ag putea numi Jelul de a situa faptele".

Cred c in acest moment, In istorie, prima datorieeste de a cauta s situm faptele intr'alt fel deck inainte.Sunt istorii ceri se prezint, fiecare luat in ea insgi,In mod foarte satisfcaor. Daca c.utara totusi s le punenide acord, dac incerc.m s le armonizam, nu ajungem lanici un rezultat sau ajungem la rezultate rele.

Pentru a cunoaste bine istoria oricarei natiuni trebues treci de limitele ei. Trebue s treci nu numai alturi,dar adesea foarte departe. Trebue sa ne dam seama deliniile generale ale istoriei si tinand searoa de aceste liniigenerale, ajungem s putem interpreta uiaeori lucr.rile cucaracterul cel mai special intr'un domeniu particular.

Si mi se pare ci pentru Marea Armenie d. Laurent,profesor la Universitatea din Strasburg, incepand cu marea

www.dacoromanica.ro

12

sa lucrare, cu te7a sa din Roma asupra .Armeniei Islamu-lui, a acumulat toate informatiile, chiar si informatiile micide tot, cari perro.it s. se desprind liniile generale.

Dar pentru Mica Armenie aceast lucrare, de a situaistoria a dota secole de luptd, de civilizatie, de creatie inmai multe domenii, de inovri in viata omenirii, mai alesa ornenirii orientale, aceast lucrare rmne de fcut.

Aceast conferint trebue s mearg& pn la incepu-tul veacului al asa ci ea va incepe cu epoca Cru.ciatelor pentru a ajunge la momentul in care raporturilecu Occidentalii iau un caracter cu totul diferit, care aducepentru lumea din ce in ce mai monarhizatd" a baronilordin muntii cilicieni o coroan de regalitate acordat. Nuvreau s inlocuesc expunerea pragmatic, povestirea careva urma in cilteva capitole; e vorba numai de a o pregti$i de a o lmuri in prealabil prin consideratiuni eeneralede un spirit mai larg.

Dar nu voiu incepe aceast scurt sintez fr s adaugceva ce datorm desigur natiunii arrnene de flece dat c5ndne ocupm de un moment, de once moment, al desvoltdriiacestei mari si nobile rase, frd s art aceasta simpatieOn& de emotie datorit desigur uneia dintre natiunile cariau ajutat, incepnd din epoca bizantin, marile sinteze aleacestui timp, cari sinteze au introdus in civilizatia gene-ral& elemente ce nu s'ar afla intr'insa fAr marea sa munc ;nu voiu incepe fr sa art in intregime acea durere a-mestecat cu indignare, pe care un suflet sensibil trebues'o resimt. pentru glia unei tri care, in momentul candexist& o Letonie $i o Estonie, nu este inc. in posesia mos-tenirii sale cele mai legitime $i celei rnai glorioase.

Cred deci ca. trebue s'o fac in fata reprezentantilcrnatiunii armene 5i in fata insAsi a corigtiintei lumii cres-tine, care n'a avut fried, in ce ,o priveste pe cea dintaiu,curajul s-si faca. datoria.TERITORIUL CILICIAN

Inainte de toate cAteva amnunte, cari vor fi de prisospentru o mare parte a auditorului, asupra trii inssi, carea format mai intaiu o feud& sau chiar mai mult, c.ci existao lume de baroni care putea fi considerat In ansamblul ei

www.dacoromanica.ro

13

ca feudalitatea Armeniei, gi mai apoi regatul Micii Armeniisau a Armeno-Ciliciei.

E o tar compus dintr'un sir de munti 5i un litoral,o tar& care se intinde pe liniile mai multor vai, dintre caridou sunt mai importante : valea Piram.ului i valea Sa-rus-ului. Sunt apoi la vest micile vai ale Kalikadnus-uluisi a Cidnus-ului si mai departe, dupa ce trecem pasurile,ajungem, In partea Siriei, In valea Orontului. Am sa artIn curnd cari au fost raporturile intre teritoriul udat deOronte 5i acela udat de raurile Armeniei.

Exist& deci departe munti. O regiune destul de inac-cesibila locuit mult timp de o populatie foarte amestecat.$i e aci o problem& etnografica care nu va fi niciodatrezolvata : trebue sa ne gndim la ceiace a fost In antichi-tate mica natiune a Isaurienilor si ceiace a putut lasa inurma ei. Care era deci fondul etnic gsit la un momentdat de catre printii armeni scoborti din vAile Marei Ar-menii in imprejurari pe cari voiu Incerca s le art inmod mai precis?

Aceast regiune era cu sigurant foarte putin locuitin momentul cand Rupenizii i camarazii lor s'au instalatin acele castele cari mai tarziu au c.patat dimensiuni mari,reprezentnd ceiace Mica Armenie a putut da artei evu-

.

lui mediu in domeniul arhitecturii.Aceste vi prezint deosebiri foarte vdite. Mi se

pare ca., timp !ndelungat, au existat {Ira a tine seamade deosebirile de asezare din primele inceputuri anta.gonisme puternice pentru a ajunge, chiar dup. Incorona-rea unui adevarat Rupenid, Leon Magnificul, la regalita-tea diterit a unui Hetura I. Aceast domnie era acearegelui, dar era inainte de toate acea a reginei, fiic. a luiLeon. Cdci s'a putut spune c Hetum, care se trAgea dinseniorii din Lampron, a fost .asociat la tron" de catresotia lui. De fapt ei au domnit amndoi, dupa cum se vededin titlurile_ lor: IntAiu numele regelui i apoi acel al re-ginei Isabela. $i pentru a ajunge la aceast domnie a luiHetum pe la mijlocul veacului al XIII-lea a trebuit s setreaca printeo lupt aprigl lntre cele dou dinastii, voiuspune: !litre cele dou. val.

Aceast idee a vailor rivale imi este inspirata In parte

www.dacoromanica.ro

14

de ceiace cunosc din istoria propriei mele tri, Rom&ilia-Dana au fiintat in vechea Romanie dou principate: unprincipat al Munteniei la sud si alt principat al Moldoveia nord, aceasta se datoreste, dae nu ca aci antagonismu-

lui dintre cloua vai, dar antagonismului dintre doul grupede val. Rurile Moldovei, rurile nordice, au determinatun stat, in timp ce celelalte rauri, acelea cari se indreaptspre Dunare in alt fel, raurile muntene, determinaser unalt stat. Si timp de veacuri a existat aceasta rivalitatedela un grup de vai la altul.

Asadar cei ce locuiau in partea dinspre Vahga, Ru.penizii, i cei ce locuiau in partea Lampron-ului traiaudesigur intr'o stare de rivalitate continua. Ma Intr b cbiar

mi se va permite sa pun aceast. intrebare, pe carecred s'o pot rezolva in felul meu, cu toate cA s'ar putea-ridica multe obiectiuni m intreb daca. Mica Armeniea fost vreodat. un regat in adevaratul inteles al cuvantu-lui, adica daca regele a impus vreodata vointa sa poseso-rilor castelelor.

Caci castelele au creat feodalitatea, apoi regalitatea.Puterea prima, rmas esentiala, era acea a castelelor.

Printele Alisan a fost deci bine inspirat and a descrisArmenia, in al sau Sissouan", oprindu-se in fiece momentasupra castelelor si prezentnd istoria tarii prin acestecastele, introducand fragmente din istoria Micii Armeniiin legatura cu fiecare din aceste fortrete. Din nenorocire.daca avem cronici, o mare cronica chiar, acea a lui Mat-hieu d'Edesa, alturi de altele destul de numeroase, cume de pild. cronica lui Sempad, a lui Grigore Preotul,lui Vartan, a lui Haiton, a lui Samuel din Ani si chiar odestul de bogat. cronica In versuri, cari toate au fostculese si stranse in Istoricii armeni ai Cruciaielor", trebues ne gandim ca In privinta documentelor interne, in pri-vinta vietii locale, nu aye m nimic.

Au existat fr. indoiala documente si in acest dome_niu, dar prin aceast tara au trecut atatea navliri, aufost atatea cuceriri destructive, attea certuri neintrerupteIntre Turcomani si Egipteni, lack ne gsim cele mai acle' seoriIn privinta Micii Armenii in aceiasi situatie ca si in pri-vinta Bizantului. Numai ca Bizantul ne-a transmis dreptulwww.dacoromanica.ro

15

su, care e In mare parte original, pe and Armenia nune-a transmis deck rar si fragmentar amnuntele admini-steatiei sale si nici nu ne prezint macar sub forma unuidrept original informatii cari ne-ar putea face s ptrun-dem la tainele vietii sale interne.

Asa ca, pentru a reveni la ceiace voiam s spun, laacesti munti, aproape inaccesibili, locuiti la inceput de opopulatie a crei caracter este foarte greu de stabilit, po-pulatie ce a fost apoi npdit, intrecut si armenizat inmare parte de cei ce veneau din regiunile vechei Armenii,aceast regiune care se imparte in vi, in vi rivale, a datdesvoltdrii Micii Armenii, prin imperativul categoric algeografiei, un anume caracter. .

Apoi, aldturi, este o lume cu totul deosebita: lumealitoralului, care cuprinde Gorigos si Lajazzo, acel Gorigcscare se numea In Franta Le Courq` si celalt port al Ita-lienilor, care se numea in Franta l'Ayas". Este aceastcoast a Ciliciei, care reprezint o lume cu totul deosebit$i pan la sfarsitul regatului Micii Armenii seniorii dinCourq, din acel port din care provenea majoritatea veni-turilor regatului, port de cloud ori ruinat In secolul XIV-leade ctre invadatorii musulmani, lipsind astfel regatul demijloacele sale de existent de cpetenie, acesti baroni dinGorigos pstreaz5. un caracter local care este, nu voiuspune autonom, dar cam alturi de regalitate.

Am incercat alt data, in Buletinul Sectiei Istorice aAcademiei Romcine, I, sa prezint o paralel. intre IstoriaRomanilor si a Armenilor, tinand seama mai ales de aceidintre Armeni cari, Incepand din veacul al XIV-lea si str-}Aland Marea Neagr si posesiunile Genovezilor din Cri-meia, s'au refugiat in acela$ timp la noi si'n Galitia rega-tului polonez.

Imi permit s prezint si cu aceast ocazie elemente deparalelism intre cele dou vieti politice. Si la Romani mun-tii sunt un lucru $i Dunrea, cu Dobrogea, un lucru cutotul deosebit, atat din punct de vedere geografic cat si dinacela al desvoltrii istorice. A trebuit ca- oamenii delamunte s ajung. la Dunre ca s aib isvoare de venituriprin vadurile fluviului. Dar atunci and v.adurile fluviuluiau fost luate de ctre Turcii otomani, a fost o WS:6re, o

www.dacoromanica.ro

16

imputinare a vietii economice si politice a intregii tri.Acela$ lucru s'a tntamplat si'n Armenia. Vom vedea c.pentru Armenia a fost aceast imputinare datorit dispari-tiei vitnii, datorita atribuirii acestei van:1i invadatorilor turci.

Aga cl este o alt regiune, acea a litoralului, trindun traiu care, dach.' nu se desprinde lmurit de train' res-tului trii, reprezint totus o individualitate care pcate fiu$or deosebit.CREARE A CILICIR1

Voiu trece acum la conditiunile inssi in cari s'acreat Mica Armenie sub aceast form. de castele separate,de baronii, inaintea coroanei regale a lui Leon Magnificulpentru domnia Armeniei. Primul titlu ins, mai larg, esteacela de Rege al Armenilor", aceast domnie fiind unanational. Inainte de a deveni teritorial.

Prerea admis este c, la un moment dat, s'a plecatdela Munte contra Bizantului, cci Muntele" cleveni untitlu si unul din membrii dinastiei Rupenizilcr, Rupen 11,predecesorul chiar, unchiul lui Leon Magnificul, este nu-mit in cronicile latine ale lui Richard Inim-de.Leu, pentrua treia cruciat, chiar in liroba francez Rupen delaMunte". Chiar $i pentru Leon Magnificul Wildebrand dinOldenburg intrebuinteaz, in 1211, formula ').

Aceasta este Ina. un element de asemnare cu Ro-mania, Romania valah. care s'a format in-rain la Munte,numindu-se, pentru Romnii Moldovei vecine, .Muntenia",pentruca aceast Muntenie, aceast tar5. dela Munte,numit la fel si de Polonezi, cari u imprumutat teimenuldela Moldoveni, sA ajungd la. Dunre. Teoria obisnuit,expus si in lucrri recente, de mare merit, dintre careuna este datorit unui savant armean care s'a ocupat toat.viata sa, $i de mai multe ori, de istoria general a triisale. .M. K. S. Basmadjian, alta Iiind lucrarea publicat duprzboi de J. de Morgan, lucrare admirabil ilustrat. sicu o expunere asa de plcut. pleac. dela faptul ca,

-Et sciendum qued dominus terna illius Leo de Montanis con-sueverat appettari'; J. C. M. Laurent. Peregrinatores nie(Iiaevt quatuor.Leipzig, 1864, p. 174.

Jacques de Morgan, litstche du peuple armnien, Paris, 1919.

www.dacoromanica.ro

17

la un moment dat, dupg. disparitia Marei Armenii cu nu-meroasele $i splendidele ei biserici, in urma marilor inva-zii musulmane, acele biserici cari au inspirat lui Strzygow-ski aceast faimoas teorie, care trebue putin redus, teo-rie asupra influentei atAt puternice aproape exclusive aartei arene asupra artei bizantine, reprezentanti a acesteivieti nationale au procedat, inteun mod constient si frs aibe leggturi prea strnse ca Imperiul bizantin, la sta-bilirea unei noi patrii.

Dup aceast teorie, s'ar fi desprins oamenii de peteritoriul invadat de Musulmani ca s creeze o tan nou,intr'o regiune care era foarte lesne de aprat si care avea$i avantajul vecinttii

$i, fri indoial, nu ar fi existat dela inceput un con-tact cu lumea francl, a crui influent asupra acestei MiciArmenii o consider ca absolut hotrtoare, si dela inceput,aceast lume franc dnd inssi forma sa noului stat, im-punndu-i in toate domeniile pecetea sa. In acest fel,noua Armenie, fiind alaturi de Bizant si fr nicio pers.pectiv dinspre partea lumii france, nu ar exista posibili-tatea de a admite acea Marc Armenie" pe care o anun-tam. Dar iat ceiace ni se pare ca. rezult din analiza ne-preocupat de trecut.

Inainte de toate, Bizantinii au cutat s stabileascape teritorii noi reprezentanti de-ai Armenilor dela cari in-telegeau sa trag5. profit pentru ei, pentru Bizant. Initiativavenea deci din partea bizantina.. Cutare reprezentant alvechei regalitti, Kakig, devenit un client al Imperiului,continua sa-si poarte titlul regal ; totusi Bizantinii nu-1considerau sub acest raport de continuator al unei mari siglorioase traditii. Ei il considerau ca un titer bizantin, cutoate c ofiter ca titlu regal, ea si cutare regin. a Mada-gascarului transportat in Franta, care-si pstra titlul re-gaiitatii sale, dar era considerat. totusi ca trind din milaStatului cuceritor.

Bizantui a fcut, dealtfel, astfel de transformgri indiferite domenii. Este sigur ca. la un moment dat, pentru anu pierde aportul reprezentat de aceast ras. armean,Bizantul a vrut s-i creeze o not/A patrie. Aceasta esteprima fazg. Aceasta se vede bine si din titlurile pe care

www.dacoromanica.ro

18

le poart o mare parte a nobililor arraeni, aceste titluride cari erau foarte lacomi, tot asa cum erau si regii bar-bari dela inceputul Evului Mediu lacomi de titlurile ro-mane, cum erau i dogii din Venetia lacomi de rudenie bi-zantin si de titluri cari puteau veni din lumea Bizantului.

Deci, in aceast prim epoc, sunt scoborkori dinmari familii armene trimesi de Bizant ca s Intreasca ogranit, pentru a Intri inainte de toate granita spre Da-masc gi Alep contra invadatorilor musulmani.

Dar, dupa aceast primA perioad, mai este una carenu a fost recunoscut sau interpretat In adevrat sens alsituatiei istorice: este acea perioad In care stp'nitorii de-castele, nouii instalati, nu fac altceva deck s urmeze tra-ditia deja stabilit de altii, intrati In Imperiul bizanunaproape in aceiasi epoc, gi pentru servicii asemnkoareinstalati in castele pentru a indeplini inainte de toate func-tii care tineau de imperiu.

Apoi Imperiul Ii pr.sea, sau ei se deslipeau de Im-periu. In primul caz, Imperiul nu putea s-i mai retin; inal doilea caz, ei se simteau destul de tari ca s tr.iascdin propriile lor puteri. Si atunci, In aceste castele delaMunte, va fi vorba de o initiativ armean urn:land in deaproape, imitnd, pentru a colabora in aceiasi directie,punerea de stpanire normand in provinciile Imperiuluibizantin inainte de prima cruciati cAci despre ea estevorba.

In a mea Scurt istorie a Cruciatelor" am incercatsi stabilesc acest fapt c. cruciata Incepuse cu mult inaintede cruciatd. Ea nu este deci opera lui Urban II, nici

se credem acum a lui Petru Ermitul, dar inainte detoate c nu este opera acelei predici dela Plaisance siClermont care ar fi determinat totul.

In aceast lung serie de asezri france libere pe pg.-mantul Bizantului, pe pmntul Imperiului, ceiace fceauacei aventurieri normanzi In partea Asiei Minore, age-zindu.se In castele, pastrandule apoi pentru ei Insdsi,niciodat recunoscuti in aceast nou. calitate de catreBizant, dar foarte hotriti s reziste la once reintoarcerea dominatiei bizantine; reintoarcere care s'ar exercita prinalte forte dect ale lor proprii, acelas lucru II regsim in

www.dacoromanica.ro

19

vile Amanus-ului si Anti-Taurus-ului de acei diferii printicari apar purtnd nume pe cari nu le cunoastem deck inparte din cauz. c nu exista isvor national absolut con-.timporan.

Dela inceputul Cruciatelor, este totusi pe deoparteintliu acel Constantin, fin al lui Rupen, si milt mai viudeck Rupen, cci ideia pe care ne-o putem face despreRupen inssi, despre strmosul Rupenizilor, este foartevaga, pe cnd Constantin este o realitate uimitoare, lucktrebue sa-1 admitem, fr indoial, pe Rupen, de care seleag toti urmasii sai, dar trebue s tinem seam c inaintede toate creatorul unei noui lumi armene, Indreptat sprepartea Francilor, este Constantin.

Allturi de el mai sunt si altii, un Osin, un Abel-gharib, la Bir, un Pazuni, un Kogh-Vasil,Vasile Hotul,care a jucat la un moment dat, dar indreptndu-se maicurnd spre Eufrat si nu spre mare unde era viitorul, unrol rank mai mare deck rolul lui Constantin, cci Vasileeste acela care a cules mostenirea legal ca s zicem asaa vechei Armenii.

O cronic spune anume ca In jurul lui, si nu a luiConstantin, se adunau reprezentantii vechei lumi atacate

distruse de Musulmani, impreun cu Inssi patriarhul,care a pstorit pan. in 1292, and avu loc odioasa ruinare,prin cucerirea musulman, din spre Eufrat. Centrul religiosal Armenilor rmnea deci condus de cealalt parte, deacea parte unde era ca o Armenie musulman, In tirop ceGeorgia de Nord incerca s culeag. mostenirea vechiuluiregat. Kogh-Vasil era cu mult mai puternic, i exist oistorie Intreaga despre aceste lupte si despre luptele fra-telui su si ale succesorului s.u.

Nu stiu cu exactitudine ceiace era Pazuni, dar trebuias reprezinte o realitate istoric. destul de apreciabil.Pentruce, totusi, dintre toti acei printi armeni dela sarsi-tul secolului al X.I.lea, nu a fost deck unul care s fi par-venit s creeze o dinastie, unul siogur care s fi creat oordine politica, pe care Bizant a incercat In zadar s-ldis-trug? Pentruce noua Armenie s'a iscat din acel stat care,la Inceput, nu era cel mai tare?

Era din cauza situatiei pe care o ocupa, adic: din

www.dacoromanica.ro

20

cauza primelor relatii pe care le-a legat cu Francii. Faraportul adus de cruciat, fr aceast infuzie de &Inge oc-cidental, fr aceast. influenta atot-puternica a Occidentu-lui inviorator, Statul lui Constantin asa de redus ca pro-portii, ar fi avut aceiasi soarta ca acela, mult mai tare giinconjurat de glorie trecitoare, al lui Kogh-Vasil. S'ar fipierdut in acea lume bizantina care nu gi-a parsit niciodat pretentiunile teritoriale, gi care a intrebuintat fiecareprilej pentru a-si valorifica din nou drepturile.

Dela inceput, avem deci deaface aici cu o creatie acarei una din radacini se cufund in vechea lume armean,gi a cArei alta r.clacina, cea mai puternic, s'a infiltratintr'un teren, adus de invazia cruciatilor.

Deaceia sunt de prere ca trebui s. iau drept titlu alacestei serii de trei conferinte .Franta din Armenia", caretitlu ar putea parea cam pretentios i indrasnet. E intea-devr o Franta de origin& franca, de origina cruciat, carealtoit pe traditia armean, se stabileste in strmtorile ei.Si trebue precizat aceasta deosebire fiindca ea singur.are putere s explice desvoltarea regatului Armeno-Ciliciei.

Nu este un caz cu totul exceptional. Au fost, in alteregiuni, cazuri asem.natoare si voiu cita in cunind unul.Dar ma opresc aci pentru a semnala acest fapt ca, daca atrait in mare parte prin cruciat, daca. Cruciata este aceiacare i-a deschis orizonturi, daca insagi organizatia lui adepins inainte de toate de acea a nouilor veniti, a occi-dentalilor, a Francilor, nu trebue neglijat tot ceiace vecheatraditie armeana a putut s.i dea.

Armenia din Cilicia nu seaman cu insula Cypru.Insula Cypru este o lume de cavaleri care se stabilestepeste asezri grecesti neavnd nici o amintire de tara., pe-ste populatie greceasc redus la situatia de gerbi ai cava-lerilor, peste o populatie care, din timp in timp, se mani-festa prin revolte de serbi far. trecut. InsIsi organizatiareligioasa Iva fi in curnd dominata de arhiepiscopul i epis-copii latini.

In Armenia este cu totul altfel. Trecutul este foaiteviu. Acest trecut va colabora la sinteza care se va formamai trziu si va colabora In modul cel mai teal i cel maiimpresionant. Regii nu vor intrebuinta niciodati pentru

www.dacoromanica.ro

21

pecetea lor un alt alfabet si o alt limb& de cat vechiulalfabet armean si cleat limba lor national. Este chiar omare deosebire de fcut intre baroni, regele Armeniei maitarziu, si intre cruciati. Cruciatii nu neglijau s. bata mo-nede pentru care intrebuintau formulele Bizantului siligrecizau chiar numele.

Astfel, o moned. din Tancred contine invocatia grea-a: Is. nika, kfyjrie boiethel: Isuse invinge ; Doamne, ,tino-ne In ajutor", si numele de Tancred a devenit Tankredos ').Baldovin este prezentat pe una din aceste monede In cos-tum occidental, dar inscriptia este : Balduinos, tilos kyriu,sluga Domnului". Este o a treia moneda, a lui Richarddin Mara, care contine deasemenea acel kyrie boethe[Rikardor 1. unde numele de Richard a devenit dupa modabizantina Rikardos.

Din contra', regii Armeniei au intrebuintat intotdeaunavechea lor limba si nationalitatea era pstrat. nu a fostpstrat. Inteatita de constiinta politia Inainte de toateprin deosebirea religioas. Era intre Bizant pe de o partesi Armenia si Statele latine pe de alt parte, o deosebirede doctrina, dar in acelas timp o deosebire de obiceiurireligioase asa de puternica inat toate sfortrile Constan.tinopolitanilor, ca si toate sfortarile Papel, care, timp desecole, a dat mijloace de intretinere a regatului cruciatelora Micii Armenii, n'au ajuns s fan& sa dispar. aceastamare si antia religie care supravietoie5te incA neunit cuRoma, sau lipit la ea sub forma unit, pana In zilelenoastre.

Cat priveste caracterul acestei transformri, gsescIn istoria peninsulei Balcanice ceva cu totul cortspunz-tor. La o anumit data, teritoriul Bulgariei care se gaseape la Marea Neagr, este cucerit de Bizantini, cari facdin acei ani, ani teribili pentru dusman si chiar pentrnajutoarele sale, care eran Rusii din Kiev.

Atunci acel regat, acel Imperiu din Preslav dispare$i dupa cativa ani, la celalt capdt al peninsulei Balcanicepeste o lume de asezri cari nu erau bulgare, dar cari con-tineau Albanezi, Slavi apartinand altei ramuri, care mai

1) Morgan, op. cit., p. 169. Cf. ibid., p. 178- 182.

www.dacoromanica.ro

22

-contine gi Valahi, Romani, iat un nou Tarat care se infi-inteaz5.. Este ei in cazul acesta, transpunere bite alta re-giune a unei forme politice distrus bite parte.

Totugi, cu toat deosebirea de populatii, aceasta nou.Bulgarie e inteadevr national. Si este asa fiindc Bisericaa rmas aceiagi. Traditia se pastreaza prin Biseric. Bise-rica slav di acestei noui fondari in partea occidental.a peninsulei acelag caracter pe care il avea vechiul statdisparut, pe malurile Mrii Negre.

Biserica armean este acea care impiedic. transfor-marea acestori baronii armene dela munte in state francecu acelag caracter ca gi Statele france din vecinatate.

Intr'acest fel statul armean este totugi national, Statullui Constantin, al flului sau Thoros sau Theodor, Statulacelui Leon (1129-1137), care a fost prins de Bizantiniilui loan Comnenul, Statul lui Thoros II reintors din Con-stantinopol in 1141 ca aventui ier gi care recagtiga tot te-ritoriul pierdut, pentru ca el insugi s se gaseasca in fatapoliticei sale de independent, de fapt politica restaurariilui Manuel, mult mai tare ca el.

In timpul intregei acestei serii de printi ei de seniori,printi care se continu& prin Mleh, cu nume national prinRupen II liana la suirea pe tron a lui Leon Magnificul,In timpul intregei acestei epoci, exist& pe de o parte, afir-marea armeana prin biseric, ambitia acestor printi delamonte, capacitatea lor de a indeplini un rol politic, ceiaceaduce ei insgi gi pe de alta parte, tentativele repetateale Bizantului pentru a reintra in posesiunea acestor pro-vincii pe cari nu a consimtit niciodat 54 le cedeze.

Stiu bine ca exist o pal ere privitor la incoronareajui Leon Magnificul: acea care-1 face s obtin intaiu delaBizant o coroana. Ar fi fost incoronat rege de catre Bi-zant la sfargitul secolului al XII-lea, apoi ar fi fost uns decatre Latini co o alt. coroan.

Numai cA, Bizantul n'a dat niciodat o coroan regal.nimanui. Niciodata Bizantul n'a recunoscut calittile regalesau imperiale, a unuia dintre vechii si vasali. El a consim-tit sa rocunoasca pe Tarii Bulgarilor, dar inteo forma cutotul particular. Era un fel de a adopta, de ctre ,impl-ratu:, de gradul doi, care era acela al Bulgarilor.

www.dacoromanica.ro

23

Niciodat Bizantul n'ar fi scoborit pn acolo ca s-i-acorde o coroan unui rege devenit prin aceasta indepenident pe propriul teritoriu al Imperiului.

Au fost acei ani In cari Bizantul a reastigat tot te-renul pierdut, anume pe la mijlocul secolului XII, dar chiar-flr cucerire, de fiecare data and un imprat bizantin aputut s.-gi valorifice drepturile, el a venit gi a vrut s-giimpun. drepturile.

Situatia Armeniei in raport cu Bizantul nu trebueasimilat situatiei principatului Antiohiei. Situatia aceluiprincipat al Antiohiei gi voiu arta importanta pe carea avuto pentru Armenia rivalitE.tea r.0 acest principat decealalt parte a strmtorilor, In Syria, a fost determi-nat inainte de toate de foarte marele rol al unui om ex-traordinar care a fost Bohemond.

Bohemond, gonit de Bizantini, dar intotdeauna capa-bil s-gi atace gi s. revie pe drumul pierdut, a reugit s.obtie dela Bizant, un privelegiu, un privelegiu formal carefcea vasal al Imperiului, dar In limitele fixate prin acestact care este rezumat In cronica vietii Impratului Alexe,In .Alexiada! al Anei Comnen. Dar este singurul privile-giu acordat de Bizant, desprinzind sub aceast forma devasalitate o parte din teritoriul su pentru al atribu al-tui print.

Eu cred c niciodat regii franci ai Ierusalimului,sau contele de Edesa, sau contele de Tripoli, n'au obtinutdin partea Bizantului un privelegiu inteacest fel. Nicio-dat. Bizantul n'ar fi consimtit s'o fac.. Bizantul a fost,pin la sargit de o tenacitate conservatoare fr pereche,care era puterea sa. Atunci and Implratii Bizantului nuvor mai avea puterea s.i fac recunoscute sau s. cears li se recunoasc drepturile lor, va fi pa,triarhul care,el, din partea lui, nu tatelegea s. cedeze nimio vechilesale drepturi.

Astfel, in secolul al XIV-lea, and era vorba s secreeze o Biserici canonic la Valahia, s'au adresat patri-arhului ecumenic gi acesta a refuzat categoric s creeze onou Metropol.. A trebuit, pentru ca printul Valahiei,devenit independent, si aib lng el un Teprezeiatant ca-nonic al Bisericii, s ja un episcop dela gurile Dunrii,

www.dacoromanica.ro

24

din Vicina, ramas acolo fr sa aiba credinciosi, $i s-1transporte in capitala Valahiei, ficand din el un fel dereprezentant al Patriarhiei din Constantinopol; adica pa-triarhul era de fapt seful Bisericii valahe, numai, nepu-tnd fi acolo, el se lasa. reprezentat de ctre un erarh de-legat, de ctre un legat, pentru a intrebuinta termenulcare apartine Bisericii din Occident.

Aga c, daca vrem s admitem, pentru secolul alXII-lea, o Armenie format. si recunoscut. de Bizant, in-coronat in persoana lui Leon Magnificul, suntem pe ocale gre$ita. Bizantul Comnenilor era foarte decazut,dupteribilul intermezzo, pe jumatate tragic, pe jum.tate ridicol,al perversului Andronic Comnenul; dar nu era totusi instare s-ai. prseasca to,tte traditiile, sa renunte la aceastbaza. pe care a pstrat-o Intotdeauna.

Si daca se spune: Comnenii vor fi in curand inlocuitide Angheli $i, dup Isac, un Alexe Anghelul putea sa-sipermita lucruri pe care marii Comneni au $i le-ar fi permisniciodat; marirea Bizantului nu depinde de calitatea $e-filor sal, de vigoarea dinastiilor, de sentimental lor dedemnitate; e un lucru ce e cuprins in inssi notiunea Im-periului.

Toat aceast lume armean traia prin ea inssi, darea traia farl o recunoastere legal. Aceast recunoa$terelegal nu va veni niciodat dela Bizant.

Au fost antagonisme si intre Armenia din Cilicia sivecinii si. A fost antagonismul /rare Armeni $1 Latini,despre care voiu vorbi mai pe urm. Antagonismul cuMusulmanii, dar ei puteau s. fie destul de acomodanti ;foarte des Bizantul ii intrebuinta contra Armeniei care,daca ea ar fi vrut, i-ar fi putut tntrebuinta contra Bizan-tului. Pe cutare moped& a unor printi turci din secolul alXII-lea, ii vedem imbracati aproape in cavaleri, fra coif,cu un fel de turban, calri, cu lancea gata de atac, pecnd Saladin, care avea alte traditii, este reprezentat, lasfrsitul secolului al XII-lea, cu picioarele incruci$ate infelul oriental; era deci o deosebire de fcut Intre marelemonarh egipto-sirian, asezat pe pernele sale, in acelas felca si cutare rege al Armeniei, care el insugi a imprumutat

www.dacoromanica.ro

25

acest obiceiu, si Satre cavalerul cu lancea gata de atac,care este Sultanul Anatoliei.

A existat un antagonism Sntre Armenii si Egipteniidin Sudan, din cauza aruia Armenia a suferit Sncontinuu,mai ales in a doua jumtate a veacului al XIII-lea.

In secolul al XIII lea se va vedea In conferintaurmitoare a fost un antagonism, cu toate aliantele tre-catoare, intre spiritul de cucerire mongol, exploatat deArmeni, la un moment dat, contra Egiptenilor, si Stare spi-ritul crestin al Armenilor.

Dar antagonismul ce! mai Inverunat era IntotdeaunaSatre Armenia si Bizant, fiindci Armenia nu voia si cedezeceiace-si atribuise ca actiune independent, autonom, siBizantul n.0 putea' si cedeze ceva din drepturile sale.REGII C1LICIENI SI FRANCII

Si vedem In sarsit cari erau raporturile dintre seniorilArmeniei, dintre regele care a fost Leon Magnificul si suc-cesorul sin Hetum, si Francii din Antiobia, din Edesa sidin Ierusalim. Edesa era putin decparte. Au fost legituride rudenie Satre dinastia Rupenizilor si Intre nobilii fran-cezi din Edesa: cstoria lui Josselin cu fiica lu Constan-tin, ca $i cisitoria fiicei lui Gabriel (Gavril), ofiter bizan-tin la Melitena, cu un alt nobil latin, Baldovin din Cetate,din cari a esit o intreagd posteritate avAnd In acelas timpcaracterul armean si caracterul francez, csitorie Ardei,fiica lui 'Moros, cu Baldovin din Boulogne.

Dar In aceste raporturi cu lumea latin este un lucrucare nu se observi destul si care domin istoria ArmenieiIn timpul primelor veacuri ale existentei sale.

S revenim la geografie: In spre nordul stramtorilor,la Munte, este acea Armenie din Cilicia; spre sud, spreSiria, este principatul Antiobiei. Dar Antiobia si Armeniadin Cilicia sunt doi termeni disociati printr'un preces isto-ric diferit, Ins dou. lucruri cari tind fr incetare s seuneasa.

Cu Ierusalim, Armenia pstreazi legituri mai degrabvagi: cutare interventie a regelui Ierusalimului pentru aimpica pe Armeni cu Manuel Comnen. Ierusalimul nu im.

Nwww.dacoromanica.ro

26

porta: e prea departe. Exist legaturi de rudenie bade-prtat, nu raporturi politice continue.

Dar intre Armenia gi Antiohia a existat intotdeaunasau ofensiva latina, a Antiohiei contra Armeniei, sau ofen-siva Armeniei contra Antiohiei. Au fost momente andnobilii armeni, pe deoparte, printii Antiohiei pe de alta,erau siliti de imprejurAri s trbiasca In legturi de priete-nie. Dar imediat rivalitatea se impune si domina.

lata, dupl castele cucerite de Armeni, date inapoi deArmeni, dupa teritorii cari apartin and lumii armer e dinnord conflictul lui Thoros cu Renaud din Chatillongi cand lumii sirio-latine din sud, dupa captivitatea luiRupen II la Bohemond III la Bambe", aceast. epoca, caree cea mai interesant in aceste conflicte, epoca lui LeonMagnificul, care observa aceasta necesitate pentru Arme-nia de a avea Antiohia sau sa-si prseasca rolul istoric.

Sunt tri cari nu pot trai fr anexeze alte tri.Sunt legaturi geografice pe cari nimeni nu le poate rupe.

Si atunci tendinta natural a Armeniei era in sprelitoral, dar, inainte de toate, tendinta sa era de a recon-stitui o veche unitate bizantina, care cuprindea Cilicia,Antiohia i chiar insula Cypru. Caci pentru Armenia sta-bilirea unei regalitati latine lu Cypru a fost fr indoialo mare lovitur, Armenia trebuind sa aib, prin necesi-tatea geografica, stapanirea marii insule vecine, ca i aceiaa principatului Antiohiei.

In felul acesta, la sfarsitul veacului al XIII-lea unfoarte mare rol este sortit Armeniei: rolul de a crea osingur sinteza intre Occident gi Orient. Dar Cypru i.asca.pat prin Lusignani si Antohia a ramas, pana la Bohe-mond IV Chiorur si pan& chiar la disparitia acestui prin-cipat latin de alaturi, inclaratnic Iii latinismul sau.

Atunci Leon Magnificu/, care cunoaste pe Latinidin tinerete, care incePuse Intiu, pe and Rupen 11 traia,prin a-si oferi serviciile vecinilor ?di, el care fusese facutcavaler in Aiatiohia si se castorise acolo cu prima sotie,Isabela, inainte de a fi sotul unei fiice de ale lui Amauryde Lusignan, in sfarsit el care avea relatii neintrerupteacei Templieri, cu acei Hospitalieri cari erau and prietenii,

www.dacoromanica.ro

27

-cnd dusmanii sAi, dar dintre cari recruta ajutoare contradusmanilor musulmani, el a voit s realizeze aceastunitate.

Nu trebue uitat cl el a fost odatA in Cypru, ca a-proape singur a flcut aceast cAlAtorie in Cypru. Nu tre-bue uitat in acelas timp cA, tinnd mult la legaturile salede rudenie cu principatul Antiohiei, el a reusit, printr'oloviturA, s fac s vin la el gi s retin pe mogtenitorulacestui principat, care era Raymond Rupen, purtandacelas timp numele de cruciat. Raymond si numele de ru-penid al baronilor Armeniei; nu trebue uitat c acel Ru-pen Raymond ddea acte pentru principatul Antiohiei a-lturi de regele care-1 retinea in casa sa si care voia safacl din el succesorul lui, ca sot al fiicei sale Isabela, silitapoi de Constantin le bailli" s-1 ja pe Hetum, caruia.i-a transmis situatia sa regal& din Armenia. Trebue tinutminte c. prin aceast situatie special a mostenitoruluiAntiohiei in tara sa, la Curtea sa, in mijlocul baronilorsAi, Leon intelegea si creieze unitatea cilicean gi antio-hian in acelas timp. Insfrsit ca, dup moartea sa, cAndRaymond fiind prins 5i inchis ca s moar in inchisoare,aceast. Isabela a fost cAstorit I ntiu cu un mostenitoral Antiohiei, fiul lui Bohemond IV Chiorul", Filip.

Dac n'ar fi fost vechiul fond armean, vechea opo-,zitie religioas., spiritul lui Hrom-gl, a acelui catolicosjignit prin imprejurrile inssi In cari Leon Magnificulfusese incoronat cAci la inceput fusese arestat si co-roana ii fusese data in conditiuni cari nu corespundeauintocmai traditiilor acestei Biserici a vechei ArmeniiFilipar fi domnit ca print al Antiohiei mostenitor al Armeniei;ceiace nu inseamn. a face omagiul Armeniei catre Antio-hia, dar contrarul: a readuce Antiohia spre Armenia.

Dar politica lui Filip a fost imprudentA. Cronicaspune ci el a triads coroana regal printilor si, de oa-rece tatl s.0 era incA de partea Antiohiei. Acea A ntio-hie, in care Leon intrase ca cuceritor, i.a sc.pat caArmenilor si noua cAstorie a Isabelei a constituit o nouregalitate armean, care va intra deindat, dup cum seva vedea, pe o alt cale in marele conflict intre Mongolisi Egipteni. Toate vechile conditiuni au disprut.

www.dacoromanica.ro

28

Va fi atunci un nou r5sboiu latin, dar acest nou rAs-boiu latin va veni spre Armenia dinspre Cypru, pe cAndIn prima epoca. din Armenia pornea ideia acestei sintezecare, daca ar fi fost realizata, ar fi reprezentat fila Indo-ial o alt5. desvoltare a Statelor Orientului si In creareamarilor sinteze ale civilizatiei In aceasta parte, unul dintrecele mai importante momente ale evului mediu.

N. JORGA

www.dacoromanica.ro

A FOST ARMENIASUB DOMINATIUNE MACEDONICA ?

Poporul armenesc, din cauza unei interpretri gresitea textelor istorice, a fost considerat ca lipsit de libertatetocmai in epocile cnd se bucura din plin de roadele liber-atii sale. Existd in adevr in strvechea istorie a Arme-nilor o epoch'. de aproape 400 de ani cea cuprins intreanii 330 in. de Cr. pn la 66 dup5. Cristos care in primaei parte e pus& sub dominatiunea macedonic, iar in ceaurmtoare sub stpAnirea sau influenta Arsacizilor Per$i.Din lectura atent& a autorilor strini din antichitate sidin cercetarea ananuntit a izvoarelor noi, rezult ins&deslusit c5. poporul armean a dus in cuprinsul acesteiintinse perioade istorice, o existent& liber si autonom5,$i nici nu s'a aflat sub dominatiunea vreunei puteri strine.

Pentru stabilirea acestui adevr istoric, vrem s. arun-c 1.rn o privire general& asupra epocii lui Alexandru Mace-don $i apoi a urmasilor sii, marginindu ne in special laevenimentele care lumineaz trecutul armenesc in cea maiintunecat. $i putin cercetat perioad a lui. Informatiunileistorice in general sunt foarte putine ; ins, aidoma uneiraz solare care uneori isi strecoar lumina chiar dindesisul norilor ce intunec cerul, unele stiri rslete aduclumini noi cu privire si la trecutul trii armenesti, in mun-tii si vile careia se dovede$te astfel a fi existat un poporputernic si aproape independent. Fr& istoria vecinilor sivi a Orientului In general e desigur imposibil de priceputrolul poporului armenesc in Istorie.

www.dacoromanica.ro

30

I. DOU CUVINTE DESPRE PERSIIn vecing.tatea imediat a Armeniei, au domnit In

Persia trei familii regale sau dinastii. Mai intAiu Achime-nienii, dela Ciru pn. la Dariu Cotomanu (550-330 1. Cr.).Apoi Arsacizii, dela Arsac cel Mare ODA la Artaban(250-227 d. Cr.). A treia dinastie, a Sasanizilor, incepe cudomnia lui Artaxerxes sfrsindu.se cu Jezdedjerd (Hazkeri----=--Yazdeguerd) al IILlea (227-651 d. Cr.). Poporul armean,In decursul acestei lungi perioade is