www resursebibliografice ro lucrare de diploma

OBIECTIVUL LUCRARII

Pozitia importanta pe care o ocupa astazi asistenta medicala generalista in ocrotirea si promovarea sanatatii, creeaza in acelasi timp si importante obligatii pentru documentarea si continua perfectionare.

Tinndseamadespectrulattdelargalsarcinilorsale,me nitesaasigure

acea ngrijire globala a persoaneisiacolectivitatii,peunanumitteritoriu,eaare

nevoiedeoinformareadecvatapreocuparilorsale,att practicecatsiteoretice.

Prin aceste preocupari practice siteoreticeasistenta medicalavineinsprijinul

persoanei pe care o ngrijeste,oferindu-idate in legatura cu boala,cauzadetermi-

nanta,complicatiilecarepotsurveni,profilaxiabolii,a plicndu-icorecttratamen-

tulindicatdemedicsiconferindu-itotodatasuportulpsihicnecesarvindecarii.

DATE STATISTICE

Pneumoniilebacterieneafecteazapersoanelesanatoase,sporadicsau

subformadeepidemiisireprezinta70%dintotalulpneumoniilor.

Toate bacteriile patogene pot determina pneumonii,insagermeniicei mai des in-

criminata sunt:pneumococul,colibacilul,stafilococul,s treptococuletc.Inultimii

ani s-a produs omodificareinincidentagermenilor,inetiol ogiapneumoniilor bacte-

rieneobservndu-seoviraresprestafilococsigermeni gramnegativi.Cutoateaces-

teapneumoniile pneumococice reprezinta 90% dintotalulpneumoniilorbacteriene.

Factoriiimplicitinincidentapneumonieipneumococicesunt:

1.Vrsta:pneumoniapneumococicapoateaparelaoricevrs ta,frecventa

safiindmaicrescutaintre14ani,2040anisipeste70ani.

-inprimulcaz(14ani),este vorbaprobabildeorezistentamairedusa;

- inaldoilea caz (2040ani),prinexpuneremaifrecventalaactiuneafactorilorfavorizanti;

- in cazul batranilor, printr-o rezistenta scazuta a organismului ca urmare a unor boli debilitare, dar este frecvent ntlnita in c aminele de btlani (OSLER numea pneumonia ca fiind prietenu l batranilor).

Totinlegaturacuvrstasistareaderezistentaaorganismuluisees-

timeazacamortalitateacrestecuvrsta,astfelcaintre2040ani,in-

dicele demortalitateestecuprinsintre14%,iarpeste70a ni 540%.

1

2.Sexul:sexul masculin estemai afectat dect cel feminine(raportul3/2

),probabilprinefectulcumulativ:expunerela frig,eforturisiintemperii.

3.Profesia:poate constitui un factor de incidenta in pneumoniilepneumococice,care

sentlnesc maifrecventla:mineri,vnz atori,agenti decirculatie,agricultori etc.

4. Mediul ambiant: pneumonia pneumococica este destul de frecventa in zonele cu schimbari meteo-rologice bruste si in zonele poluate prin fum, praf, gaze, se poate vorbi chiar de o incidenta maxima a bolii in anotimpurile primavara toamna, tocmai datorita variatiilor mari si brust e de temperatura.

CAPITOLUL I

1.1.ANATOMIAAPARATULUIRESPIRATOR

Aparatul respirator este alcatuit dintotalitatea organelor care asigura mecanismul respiratiei,

al ventilatiei pulmonare si al schimburilor de gaze de la nivelul alveolelor pulmonarehematoza.

- aceste organe alcatuiesc caile respiratorii superioare (cavitatea nazala si faringele) si caile respiratorii inferioare (laringe, trahee, bronhii), la care se adauga plamnul ca organ central al actului respirator.

Cailerespiratoriiextrapulmonare,reprezentatedefoselenazale,faringe,

laringe,trahee,bronhiiprincipale,servescdoarpentrutranzitulaerului.

Fosele nazale comunica cu exteriorul prin cele doua narine, iar cu faringele prin doua orificii nasofaringiene numite choane. Acestea sunt c aptusite de mucoasa foarte bogat vascularizata, mu-coasa respiratorie aflndu-se in primele doua treimi inferi oare ale foselor nazale, iar in treimea supe-rioara se afla mucoasa olfactiva. Rolul foselor nazale este a cela de a purifica si umecta aerul inspirat;

Faringele este locul de ncrucisare al caii respiratorii cu calea digestiva. Mucoasa faringiana continua mucoasa cavitarilor vecine, prezentnd pe alocur i foliculi limfatici si tonsile (deosebite de cele palatine), care formeaza inelul lifoepitelial al faringelui, cu rol in apararea biologica contra infectiilor.

Laringeleestealcatuitdintr-unschelet cartilaginos si are rol functional dublu:

-deaprotejacalearespiratorie;

-estesiorganalfonatiei.

Traheea este untub fibrocartilaginos, care continua laringele, cu l ungime de 11 13 cm.

si diametru de 2 cm.,ajungndpana lanivelul vertebrelor T4 T5, unde apare bifurcatia tra-

heii in cele doua bronhii principale, care se termina si ele la nivelul hilului pulmonar propriuzis.

Mucoasa trahealaeste o mucoasa ciliata,cu numeroaseglande,specifice mucoasei respiratorii.

Bronhiile principale dreapta si stnga, cea dreapta fiind scurta si cu un calibru ma i mare dect cea stnga, sunt alc atuite din inele cartilaginoase. Bronhia principala dreapta are un traiect direct si aproape vertical spre baza plamnului, motiv pentru care pulmonul este frecvent sediul unor afectiuni inflamatorii sau chistice hidatice. In inte riorul tesutului pulmonar (parenchim) bron-hiile principale se ramifica progresiv in bronhii lobare, se gmentare, interlobulare, apoi bronhiolele terminale din care iau nastere bronhiolele respiratorii care se continua cu canalele alveolare ai caror pereti prezinta niste dilatatii saci alveolari, in care se deschid alve olele pulmonare .

2

Traheea si bronhiile extrapulmonare au in peretii lor inele cartilaginoase cu rol de a mentine deschise caile respiratorii in conditiile variatilor de presiune din inspiratie si expiratie.

Bronhiileterminale si respiratorii lipsite de inelulcartilaginos are un strat mus-

cular dezvoltat,reglnd astfel circulatia aerului din c ailerespiratorii intrapulmonare.

Plamnii(drept si stng) organe principale ale actului respirator , ocupa aproape in ntregime cutia

toracica.

Unuiplamnisedescriu:

o baza, in raport cu diafragma abdominala;

un vrf;

fete, margini;

este acoperit de pleure (viscerala si parietala, intre care exista o pelicula fina de lichid pleural).

Plamnulesteacoperitdinurm atoareleunitatianatomice

sifunctionale:lobi,segmente,lobuli,siacinipulmonar.

lobii pulmonari sunt delimitati prin scizuri si au independenta structurala, function-ala si patologica;

sunt organizati in segmente unitatea morfologice delimi tate imperfect de septuri conjunctive;

segmentele sunt alcatuite din lobuli;

Lobululpulmonar, deformapiramidalaeste alcatuit din ramnificatii ale bronhiolelor

si vase de snge nconjurate detesut conjunctiv, precum sidinacini pulmonari.

Acinulpulmonaresteconstituitdintr-obronhiolarespiratorie,mpre-

una cu canalele alveolare,carederivadin easi cualveolele pulmonare.

Alveolele pulmonare reprezinta suprafata de schimb a plamnului. Peretele alveolar adaptat schimburilor gazoase, este alcatuit dintr-un epiteliu alveolar unistratificat, asezat p e o membrana bazala si tesut conjunctiv bogat in fibre elastice, in care exista o retea bogata de capilare din artera pulmonara.

Membrana alveolocapilara, prin care se face schimbul de ga ze este alcatuita din epiteliul alveolar si membrana bazala a alveolei, mpreuna cu membrana bazala a capilarului si endoteliului capilar.

Vascularizatiaplamnuluiesteasigurataprinarterelesivenelebron-

sice(vascularizatianutritiva)dinmareacirculatie,darsidevenelesi

arterelepulmonare(vascularizatiafunctionala)parteamiciicirculatii.

3

1.2.FIZIOLOGIAAPARATULUIRESPIRATOR

Schimburilegazoasepulmonareserealizeazadatoritasuc-

cesiuniiritmiceadouaprocese:inspiratiasiexpiratia.

in inspiratie aerul atmosferic patrunde prin caile respiratorii pana la nivelul alve-olelor pulmonare (suprafata de schimb a plamnului).

in expiratie o parte din aerul alveolar este expulzata la exterior.

Acestprocesprincaresefacecirculatiaalveolaraaaeruluiin-

tremediulexternsialveolelepulmonareconstituieventilatiapulmonara.

Inspiratiaesteunprocesactiv,constituinddincontraciamuschilorin-

spiratorisiaredreptrezultatmarireavolumuluicutieitoraciceprincresterea

celortreidiametre(longitudinal,anteroposteriorsitr ansversal).

diametru longitudinal se mareste prin contractia diafragmului care isi micsoreaza curba, apasnd asupra organelor abdominale;

diametrele antero posterior si transversal se m aresc prin orizontalizarea, ridicarea si rotatia coast-elor, ca urmare a contractiei muschilor intercostali externi.

Modific arile de volum ale cutiei toracice determina modific ari corespunzatoare ale volumului plamnilor, deoarece prin pleura viscerala plamnii sunt solidari cu cutia toracica; mai mult, pelicula d e lichid pleu-ral dintre cele doua foite pleurale, favorizeaza alunecarea acestora, dar si cresterea coeziunii dintre ele. Deci, la inspiratie plamnii urmeaz a expansiunea toracica si se destind pasiv; de aceea presiunea in-trapulmonara scade cu 2 3 mmHg fata de cea atmosferica si aer ul atmosferic patrunde in plamni.

In inspiratia fortata actioneaza si muschii inspiratori accesori, contribuind la ridicarea suplimentara a coastelor (dispnee).

In expiratie ca urmare a relaxarii musculaturii inspiratorii (proces pozitiv) toracele revine la dimensiunile de repaus, determinnd retractia plamnului. Se creaza astfel in interiorul pl amnului o presiune superioara cu 2 4 mmHg fata de presiunea atmosferica, ceea ce face ca o parte din aerul atmosferic introdus anterior sa fie expulzat.

Expiratia se realizeaza pe seama elasticitatii pulmonare, a elasticitatii cartilajelor costale torsionate si a ligamentelor ntinse in timpul inspiratiei.

Intimpulefortuluisi

trndin anumitegrupe

uneacoastelorinjos)

dulcostal,micsoreaza

inanumiteconditiipatologice, expiratiadevine activa,in-

musculare toracice(careprincontra ctialordeterminatracti-

simuschiiabdominali(acarorcontractiecoboararebor-

volumul cutieitoracice,amplificndboaladiafragmatica ).

4

Astfel miscarile inspiratorii si expiratorii se succed ritmic fara pauza toata viata.

Frecventa miscarilor respiratorii in stare de repaus este de 18 resp. / min. la femei si de 16 resp. / min. la barbati.

Frecventa si amplitudinea miscarilor respiratorii variaza in functie de necesitatile organismului in oxigen si de cantitatea de bioxid de carbon produsa.

Miscarilerespiratoriipermitpatrundereasiiesireasuccesivaaaeru-

luidinplamni,contribuindastfellarealizareaventilatieipulm onare.

in inspiratia normala se introduce in plamni un volum de 500 ml. aer volum curent (V.C.), care este eliminat prin expiratie.

in inspiratia fortata peste volumul curent se mai pot introduce in plamni aproximativ 1500 ml. aer, reprezentnd volumul inspirator de rezerva (V.I.R.).

printr-o expiratie fortata care urmeaza dupa o expiratie obisnuita se mai pot elimina din aproximativ 1000 1500 ml. aer volum expirator de rezerva (V.E.R.).

V.C.+V.I.R.+V.E.R.=capacitatevitala(C.V.).

Valoarea capacitatii vitale variaza in functie de vrsta, sex, inaltime, grad de antrenament. Dar plamnii nu se golesc complet de aer nici dupa o expectoratie fortata, deoarece se gasesc in usoara dilatare volumul pulmonar fiind mai mic dect volumul toracic. Astfel ramane i n plamn un volum de aproximativ 1500 ml. aer, care poate fi expulzat doar prin deschiderea toracel ui si care reprezinta volumul rezidual. (V.R.).

C.V.+V.R.=capacitatepulmonaratotala(C.P.T.).

Cantitateadeaer mobilizatape minutinrepausestedenumitadebitventilator (D.V.)

si reprezintaprodusuldintrevolumulcurent sinumarul de respiratii/ minut.

D.V.=500ml.*16resp./min.

Debitulventilatorcrestefoartemultlaefortfizic.

1.3.SCHIMBURILEGAZOASERESPIRATORII

Schimburile principalelor gaze respiratorii oxigen (O2) si bioxid de carbon (CO2), la nivelul pulmonar si tisular se fac pe baza unor legi fizice, a unor mecanisme fiziologice si a prop rietatilor alveolo capilare si celulare.

Shimburile gazoase pulmonare se realizeaza datorita diferentei presiunilor partiale ale O2 si CO2 in cele doua medii separate de membrana alveolo capilar a; aerul alveolar (bogat in O2) si sngele din capilarele pulmonare (CO2 este mai mica). Deci O2 va trece din aerul alveolar in snge, iar CO2 va urma un drum invers, trecnd din sngele venos in aerul alveo lar tot pe baza diferentelor de presiune.

Oxigenarea sngelui din capilarele pulmonare poarta numel e de hematoza pulmonara.

5

2.OdataajunsinsngeO2este transportatinproportiede1%sub fo rmadizolvata

in plasma,iarrestulsub forma unei combinatii chimice labile cu hemoglobina (Hb), den-

umitaoxihemoglobina.Forma dizolvata in plasma, desi minima comparativ cu cea com-

binatacuhemoglobina,estefoarteimportanta deoarece se afla in schimburi directe cu

celulele.DeasemeneaCO2 estetranportatinproportiede 8% sub forma dizolvata in

plasma,iarrestulsubformadecombinatiichimicelabile (bicarbonati, carbohemoglobina).

3.La nivelulcelulelorO2dinsngelearterialestedesc arcat,fiindnecesaractivit atii

celulare,iarCO2rezultatdinmetabolism,estepreluatdesngelevenos,condusla

plamniundeo parteesteexpulzatprinaerulalveolarlaexter iorincursulexpiratiei.

Attventilatiapulmonaracatsischimburileprincipalel orgazerespira-

toriisuntreglateprin mecanisme foarte complexe nervoase si umorale.

Mecanismelenervoase(automatismulrespiratorsi reglareacomportamentalasivoluntaraa

respiratiei) sunt asigurate de formatiuni nervoase superioare (bulbare, hipotalamice, scoarta emis-ferelor cerebrale), iar in mecanismul umoral intervin o serie de chemoreceptori centrali si per-iferici, dirijnd respiratia in functie de concentrati ile de O2 si CO2 din aerul alveolar si snge.

1.4. MECANISMUL DE PRODUCERE AL PNEUMONIEI PNEUMOCOCICE

Pneumococulpatrundepecaleaaerobronhogena(deobicei),mairar

hematogena(otita)lanivelulintralobular,punndinlibe rtatetoxinasa.

Plamnul este alergizat (hipersensibilizat) in prealabil fa ta de toxina pneumococica prin ger-

meni saprofiti.In anumitemprejur ari,care cresc virulentagermenilor saprofiti saucuocazia

unei suprainfectii se descarca o cantitate mai mare de toxina. Toxina descarcata determina ex-citarea anumitor neuro si chemoreceptori din peretii alveolari, cu eliberarea unor mediatori chimici, care cresc permeabilitatea capilarelor parietoalveolare, facilitnd cresterea granulocitelor, monocitelor si limfocitelor in spatiile alveolare, determinnd un proc es asemanator socului anafilactic.

Se produce astfel in alveolele pulmonare un exudat fibros car e constituie un mediu foarte prop-ice pentru nmultirea bacteriilor. Acestea se dezvolta rapid si marcheaza interventia locala a fac-torului microbian (invadarea microbiana propriuzisa). S e mareste astfel si mai mult doza alergenu-lui care actioneaza ca in socul anafilactic, determinnd congestie alveolara ( cu edem perivascular).

Ulterior intervine un proces imunologic, enzimatic, organismul punnd in lupta toate mi-jloacele sale fagocitare si imunologice. Apare astfel o condensare alveolara, prin care alveolele se umplu cu fibrina, numeroase leucocite polimorfonucleare , hematii lizate si pneumococi. Con-densarea se poate produce lobular, multilobular, in blocuri parenchimatoase subsegmentare, seg-

mentare sau lobare.Dupa condensarea alveolara se produce odiapedezamasiva a leucocitelor

in alveole care vinsa lichefiezeexudatul coagulat, transfo rmarea intromasaseroasa alveo-

lara, care se reabsoarbe pe calelimfatica si sanguina, iar omica parte esteextectorata.

1.5.ANATOMIEPATOLOGICA

6

Macroscopic,pneumonia pneumococica secaracterizeazaprintrunprocesinflamator,

care cuprinde un lob in ntregime sauaproapeintotalitate(frecventlobiiinferiori, in

special la nivelul plamnului drept).Teritoriul afectat este de consistentam arita.

Procesulpneumonicnesupurativevoluiazain4stadii:

1.STADIUL DECONGESTIE ALVEOLARA(alveolitaseroasa),cudurata de 1-2 zile,

in care macroscopic plamnul apare rosuviolaceu, cuoconsistentausor crescut a, prezenta

crepitatii,nu cadeinapa (tesutul dedocimazie).Macroscopicsecaracterizeaza prin:

hiperemie a capilarelor, dilatare a alveolelor, aparitia de exudat sero-albuminos bogat in fib-

rinogen, celule epiteliale, hematii sileucocite.Alveolelemaicontininca bulede aer.

2.STADIULDEHEPATIZAREROSIE,cuduratade3 5zile, incare :

-exudatulalveolarsecoaguleaza;

-alveoleleseumplucu o reteadefibrina,inochiurilec areia se

gasescnumeroasehematii,polimorfonuclearesipneumococi;

-instadiulacestaaparleziunidealveolitahemoragica;

- macroscopic plamnul are aspectul si consistenta ficatului normal si culoa rea rosiebruna.

3.STADIUL DE HEPATIZARE CENUSIE, cu durata de 2 5 zile, in ca re se produce:

lizarea hematiilor;

invadarea polimorfonuclearelor si macrofagelor care vin sa curete terenul.

Macroscopic, in acest stadiu plamnul are culoarea brun-cenusie, consistenta dura, asem ananduse cu fi-

catcirotic.

4.STADIUL DERESORBTIE(de rezolutie) in care seproduce lichefierea si re-

sorbtiaexudatuluicoagulatsubactiuneaenzimelorproteoliticeeliberatedeleu-

cocite,plamnulevolund spre restitutio ad integrum (vindecare c ompleta).

Inabsentaresorbtiilorspontanesauinfluientateterapeu ticexudatulalve-

olartindesaseorganizezefibros,determinndocornificare ,oscleroza

a portiuniideplamn afectate,care vaavea aspectuldecarnefiarta.

Alteori exudatul alveolar evolueaza spre o transformare purulenta prin persistenta germenilor, scaderea rezistentei organismului si ineficienta mecanismelor loca le de aparare. Se produce astfel abcedarea pneumoniei (supurare), care corespunde stadiului de hepatizare galbena (post hepatizare cenusie).

CAPITOLUL2

2.1.DEFINITIAPNEUMONIEIPNEUMOCOCICE

7

Desi nu exista nici o definitie unanim acceptata a pneumoni ei, termenul se foloseste pentru afectiunile inflamatorii nesupurative ale parenchimului pulmonar, localizate distal de bronhiolele termi-nale, incluznd deci bronhiolele respiratorii, canalele a lveolare, sacii alveolari si alveolele pulmonare.

Boalaeste produsa de agent microbian pneumococul si secaracterizeaza:

-clinicsiradiologic,printr-unsindromdecondensarepulmonara;

-anatomopatologic,printr-oleziunedealveolitasaubro nhoalveolita;

2.2.ETIOLOGIAPNEUMONIEIPNEUMOCOCICE

Dinpunctdevedereetiologicpneumoniileseclaseaza:

1. pneumonii bacteriene (tipice) pneumonia lobara; bronh opneumonia, reprezinta 70% din totalul pneu-moniilor.

2.pneumoniinebacteriene(atipice) cuetiologievirotica,rikcettsiana,parazitara,

micotica,alergicasau toxica,reprezentnd2530 %din tot alul pneumoniilor.

Toate bacteriile patogene pot determina pneumonii, dar peste 90% dintre ele sunt determi-nate de pneumococ. Agentul cauzal (etiologic) al pneumoniei pneumococice este pneumococul.

PNEUMOCOCUL este un coc grampozitiv, in diplo sau lanturi scurte, cu o capsula

continndosubstantapolizaharida, carea permisidenti ficareaa peste80detipuri antigenice.

Pneumococul este saprofit al cailor respiratorii superioar e (cavitatebucala,faringe)la omul

sanatos,intimp cela omul bolnav segasestesub formapatogenainplamni sisputa.

- dintre cele 80 de sero tipuri de pneumococ cunoscute, devin patogene si responsabile de pro-

ducerea pneumoniei pneumococice tipurile 1 9, 12laadult isitipurile 6, 14,19,23 la

copii. Decipneumococulsaprofit estepatogenfacultativsitrecereade la saprofitism la agre-

sivitate este determinata de factori favorizantisi predispozanti, constituind factori de risc.

2.3.FACTORIDERISC

Factoriideriscinclud:

-factorifavorizanti;

-factori predispozanti,si reprezintaaceifactoricaremodificndstarea

de reactivitatea organismului,crescviolentapneumococului,rupechili-

brul dintre saprofit si gazda,favoriznddezvoltareapneum oniei.

FACTORIFAVORIZANTIsuntreprezentatide:

frig, umezeala, expunerea regiunii toracice la frig;

schimbarile meteorologice bruste;

inhalarea de aer rece;

ingestia de lichide sau alimente foarte reci;

8

oboseala fizica si psihica;

inhalarea de fum, praf, gaze iritante.

FACTORIPREDISPOZANTIsuntreprezentatide:

factori de ordin local;

factori de ordin general.

a.FACTORIIDEORDINLOCALsuntreprezentatide:

afectiuni bucale si rino faringiene cronice;

bronsite cronice si alte procese obstructive endobronsice;

bronsectazii;

scleroze pulmonare;

infectii virale;

deformatiuni toracice;

infarct pulmonar.

b.FACTORIIDEORDINGENERALcuprind:

-bolicronice;

-cardiopatii(insuficientacardiaca);

-hepatite,diabetzaharat;

-nefrite,uremie,insuficientarenala;

-cirozaalteafectiunimaligne.

intoxicatii (alcoolism, tabagism);

traumatisme, fracturi, imobilizari de lunga durata;

unele boli infectocontagioase (gripa, tuse convulsiva, f ebra tifoida etc.);

imunopatii (congenitale sau dobndite);

surmenaj;

9

inanitie;

vrste naintate;

anestezie.

2.4.SIMPTOMATOLOGIEINPNEUMONIAPNEUMOCOCICA

Inunele cazuri pneumonia pneumococica poate debutacu o perioada pro-

dromala(perioada de incubatie) deaproximativ 23 zile,m anifestata prin:

astenie, cefalee, mialgii, inapetenta;

rinofaringita, tuse, stranut, catar oculo nazal.

Inmajoritatea cazurilor (80 %),debutul este brutal in plina sanatate.

Asistenta medicala trebuie sa se orienteze si sa recunoasca afectiunea dupa urmatoarele simptome si semene:

1.FRISON SOLEMN, unic (mai rar frisoane repetate si puternice), cu urmatoarele caractere:

dureaza in jur de 30 minute;

poate fi nsotit de: cefalee, v arsaturi, rareori epistaxis sau diaree (la copii);

este urmat imediat de cel de-al 2-lea simptom caracteristic.

. FEBRA MARE (39 40 grade C):

este determinata de modificarea activit atii centrilor hipotalamici de catre pirogenul leucocitar elib-erat de toxina pneumococica;

se explica si prin cresterea proceselor de catabolism;

curba termica se mentine ridicata in urmatoarele zile; este vorba de febra continua in platou, in sensul ca diferenta dintre temperatura de dimineata si cea de seara este mai mica de 1 grad C.

in absenta antibioticelor febra in platou se mentine 5 7 9 zile;

in cursul antibioterapiei febra se mentine doar 1 3 zile, a re aspect neregulat, revenind la normal lent nu brusc.

3. JUNGHIUL TORACIC, apare la scurt timp dupa frison, la aproximativ 75% din bolnavi;

10

se manifesta ca o durere violenta, cu localizare de obicei submamelonara;

este accentuat de respiratiile cele mai superficiale;

este determinat de afectarea pleurala care insoteste procesul pneumonic;

sediul durerii poate varia in functie de localizarea pneumoniei (localizarile apicale au iradiere spre umar, iar cele inferioare au iradiere abdominala mai ales la c opii).

4.TUSEA,apareobisnuitadouazidupafrison;

la nceput este rara, iritativa (fara expectoratie);

se intensifica progresiv si devine productiva, bolnavul eli minnd o expectoratie caracteristic, de culoare ruginie, aderenta la fundul recipientului in care este colectata, in cantitate care nu depaseste 50 ml / 24 ore; expectoratia poate lipsi la bolnavii btrani si la cei cu tuse ineficienta.

. DISPNEEA, este un simptom destul de ntlnit in pneumonia p neumococica.

nu este determinata att de hipoxia prezenta cat mai ales pri ntr-un mecanism nervos central, asociat cu rigiditatea pulmonara si afectarea pleurala.

. Starea generala este alterata profund, bolnavul este abatut, anxios, raspunde greu la ntrebari, adinamic.

. la vrstnici si alcoolici pot ap area fenomene nervoase (agitatie, stare confuzionala, delir).

. fata este congestionata, cu pometul obrazului rosu de partea bolnava, deseori cu herpes nazo labial;

-buzele si unghiile pot ficianotice (in functie de ntinder ea procesului si gravitatea bolii);

-limba esteuscata ,saburala (ncarcata), cenusiecu depozite mari albicioase;

scaderea ponderala mai evidenta ctre sfrsitul bolii (cndse elimina apa retinuta in perioada de

stare).

EXAMENULOBIECTIVevidentiaza:

A.Lanivelulaparatuluirespirator.

batai ale aripilor nasului, in special la copii;

11

dispnee cu tahipnee (30 60 resp. / min. care sunt superficial e din cauza durerii);

la inspectia toracelui este posibila o reducere a excursiilor toracice de partea bolnava (semn mai rar ntlnit);

la palpare se constata o accelerare a vibratiilor vocale, cnd sindromul de condensare s-a constituit (36 48 ore);

la percutie matitate sau submatitate;

la auscultatie, la nceputul bolii se constata o respiratie nasprita, o reducere a murmurului vezic-ular, apoi pe parcursul evolutiei apare un suflu tubar si ral uri crepitante in zona procesului pneu-monic;

uneori se aude si frecatura pleurala.

B.Dinparteaaparatuluicardiovascular:

tahicardie (120 batai / min.) concordanta cu febra;

puls discret sau aritmii;

daca inima este afectata se aude zgomotul de galop, cu ntarirea zgomotului II cardiac;

tensiunea arteriala, de regula scazuta, este de colaps circulator.

C.Dinparteaaparatuluidigestivpoatesaapara:

distensie abdominala in formele grave;

hiperemie faringiana;

splenomegalie, hepatomegalie.

D. Din partea sistemului nervos, in afara celor mentionate la starea generala a bolnavului pot sa apara:

convulsiile (la copii);

meningism;

diminuarea reflexelor osteotendinoase.

E.Lanivelulaparatuluirenalapar:

12

oligurie (sub 500 ml.) in perioada febrila;

poliurie, ctre sfrsitul bolii, cnd bolnavul elimina ap a retinuta in perioada de febra;

F. Unsemn ntlnitneregulat este subicterul care seexplic a prindistrugereahematiilor in alve-

ole, cu cresterea bilirubinei care dincauza hipoxiei nu mai poate fi conjugata de ficat .

2.5.EXAMENEPARACLINICE

A. EXAMENULRADIOLOGIC,este primainformatieparaclinica,careconfirma

ipotezaclinica.Bolnavul va fipreg atit corespunzator(igienizat,imbracatcorespun-

zatorsi informat)si transportatla radiolog,mpreunacufoaiadeobservatie.

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN PREGATIREA BOLNAVULUI PENTRU EXAMENUL RADI-OLOGIC.

1.Pregatireapsihicaabolnavuluiprin:

informarea cu privire la importanta examenului radiologic, la conditiile de examinare (semiobscu-ritate) si la comportarea bolnavului in timpul examenului (se face radiografie de fata si profil, in apnee, si dupa o inspiratie profunda).

2.Pregatireafizicaabolnavuluiprin:

-dezbracareacompletaaregiuniitoracice;

parul lung al femeilor se leaga pe crestetul capului;

se indeparteaza obiectele radioopace;

se aseaza bolnavul in pozitie ortostatica, cu minile pe so lduri si coastele aduse nainte, fara sa ridice umerii, cu pieptul apropiat de ecran. Cnd pozitia v erticala nu este indicata examenul se face in pozitia seznd sau in decubit. Sugarii si copii mic i se fixeaz a prin infasarea pe un suport de scnduri sau se suspenda in hamuri, pentru a nu se ridica pers oana care iar sustine.

. ngrijirea bolnavului dupa examenul radiologic.

bolnavul este ajutat sa se mbrace si este condus la salon mpreuna cu F.O. in care medicul radiolog a notat rezultatul examenului.

Semneleradiologicespecificepentrupneumoniepneumococi casuntreprezen-

tate deopacitatiomogene (deobiceiunice),cu urmatoarelecaracteristici:

13

bine delimitate, de intensitate subcostala;

pot ocupa un segment, un lob sau mai multi lobi;

de forma triunghiulara, cu vrful spre hil si baza la perifer ie;

in formele bronhopneumonice opacitatile au aspect nodular, rau delimitate, de marimi variabile, difuze de intensitate redusa.

B.EXAMENULSPUTEI

Asistentamedicalatrebuiesaaibainvederepentruacestexamen

oinformareprealabilaabolnavului(cuozinainte)sianume:

recoltarea sputei se face din expectoratia de dimineata, cnd pacientul isi face toaleta bronhiilor;

naintea recoltarii pacientul si va spala cavitatea bucala cu ceai de musetel, ser fiziologic sau apa oxigenata diluata.

Asistentamedicalatrebuiesamaiaibainvedereca:

transportul sputei la laborator se face in maxim 2 ore de la recoltare, pentru a evita degradarea elementelor componente;

sputa transportata la laborator va fi nsotita de o eticheta corespunzatoare cu numele bolnavului, sectia salonul, numarul patului.

Examenulsputei,efectuatnainteanceperiitratamentului,com-

portaexamenmacroscopic,microscopic,culturisiantibiograma.

MACRASCOPICseconstata:

cantitatea si aspectul sputei (muco purulenta);

culoarea: ruginie pentru pneumococ .

MICROSCOPICsepuninevidenta:

o flora monomorfa (pneumococi);

numeroase leucocite, neutrofile, celule alveolare si hemat ii.

14

C.EXAMENULHEMATOLOGIC

Pentru toate analizele care necesita prelevare de snge, bolnavul trebuie sa fie nemncat, odihnit, netranspirat, ia r femeile sa fie in afara ciclului menstrual.

Conduita asistentei medicale pentru prelenare de snge inc lude:

pregatirea materialelor necesare (ace si seringi sterile, eprubete sterile substante anticoagulante, garou, tampon de vata, alcool);

pregatirea psihica a bolnavului;

punctionarea venei (cu respectarea normelor de asepsie);

recoltarea de snge.

Examenele hematologice si modific arile patologice din cursul pneumoniei pneumococice sunt reprezentate in tabelul urmator:

Analiza efectuataCantitatea de sngeValori NormaleValori patologice

prelevata

Hb=14-18 mg% ptr.13mg% Hb ptr.

Hemograma (Hb,barbati, 12-16% mg%barbari 11mg% Hb

ptr. femeiptr. femei

leucocite, eozinofile)Cu anticoagulant EDTA

L=5000-9000/mm cubi1000-3000mm cubi

PMN 60%> 70%

E = 1-4%4%

1,6 cm. cubi snge + 0,44-6mm 1oraCreste

VHScm. cubi solutie citrat de

7-16mm 2 oreCreste

sodiu 3,8% fora staza

9 cm. cubi snge venos

Fibrinogen+ 1 cm. cub350-450mg%500mg%

anticoagulant (citrat de

Na 3,8%)

Kaliemie5 cm. cubi snge, cu3,1-5,1mEq/15mEq/1

anticoagulant

15

5 cm. cubi snge venos

Hemoculturacu seringa heparinizata,NegativaPozitiva la 25% din

pe un mediu de cultura,cazuri

in timpul frisonului

D.EXAMENDEURINA

se recolteaza prima urina de dimineata intrun vas foarte curat, in prea labil dezinfectat;

Macroscopicseconstata:

oligurie (500 ml urina / 24 ore), in perioada febrila;

poliurie (catre sfrsitul bolii, prin eliminarea apei retinute in pe rioada de stare);

urina este mai concentrata, de culoare mai nchisa, cu densitate crescuta.

Sedimentulurinararata:proteinurie, urobilinogenurie, hipoclorurie, eventual cilindrurie.

2.6.FORMECLINICEALEPNEUMONIEIPENUMOCOCICE

a.Dinpunctdevedereallocalizariipneumonieisedisting:

pneumonia franca lobara (tipica);

bronhopneumonia (mai putin tipica), dupa boli alergizante, la batrani, tarati, la alcoolici;

pneumonii: de vrf, centrale, duble.

b.Dinpunctdevederealevolutieisedisting:

1.forme abortive (congestii pulmonare), cu o vindecare spontana (24 zile) la persoanele cu rezistenta

crescuta;

2.formeprelungitelapersoanelecurezistentasc azuta.

c.Alteformedepneumoniepneumococica:

pneumonia la copii, manifestata prin junghi abdominal periombilical, asociat cu varsaturi si mani-festari nervoase (meningism, convulsii, delir);

pneumonia btranilor, cu tendinta la insuficienta cardio respiratorie si evolutie grava;

pneumonia la alcoolici, cu predominanta tulburarilor psihice (halucinatii, delirium tremence, agi-tatie).

16

[1.] [1.] DIAGNOSTIC

2.7.1.DIAGNOSTICPOZITIV

Diagnosticulpozitivsebazeazape:

1.aspectulclinicreprezentatde:

(a) febra, frison, dispnee;

tuse cu expectoratie caracteristica (ruginie);

modific ari obiective caracterizate prin: matitate la percutie, vibratii vocale accentu-ate, suflu tubar (sonoritate deosebita) si raluri crepitant e, aparute in ploaie dup a accesul de tuse.

2.examenulradiologic,evidentiazaoopacitatetriunghiulara.

3.examenul bacteriologic(snge,sputa,frotiu,cultura,antibiograma).

2.7.2.DIAGNOSTICDIFERENTIAL

Diagnosticuldiferentialsefacecu:

Pneumoniile de alta etiologie (bacteriene, nebacteriene).

Pneumonia tuberculoasa: prezinta stare de impregnare bacilara, opacitate neomogena, bacil koch in sputa.

Abcesul pulmonar: febra, de tip septic (subfebrila), expectoratie abundenta (100 300 ml / 24 ore) si imagine radiologica caracteristica o cavitate con tinnd lichid si aer, nconjurata de infiltrat alveolar (imagine hidroaerica).

Atelectazia pulmonara cu: febra care apara pe parcursul evolutiei, vibratii vocale diminuate, aspi-ratia hemitoracelui si mediastinului de partea afectata.

Apendicita acuta (la copii) cnd diagnosticul diferentia l se face prin lipsa semnelor clinice pul-monare si examen radiologic .

Diagnosticul diferential intre pneumonia bacteriana tipica si pneumonia atipica .

17

SimptomePneumonie tipicaPneumonie atipica

DebutAcutInsidios

FrisonFrecvent, solemnRar

FebraMareModerata

Tahicardie 120/min.FrecventaNeobisnuita

Tahipnee 30/min.FrecventaNeobisnuita

Dureri toraciceFrecventaRare

SputaAbundenta PurulentaRedusa mucoasa

Infiltrat segmentar sau lobarFrecventaNeobisnuit

Exudat pleuralRelativ frecventNeobisnuit

Leucocitoza (PMN)FrecventaRara

Pleurezie cu debut acut, vibratii vocale abolite, matitate interna cu prinderea axilei, nu se aud raluri, ci doar un suflu dulceag pleuritic.

Infarctul pulmonar (embolia pulmonara) care are simptome si semne asemanatoare cu pneumonia (tuse, junghi, dispnee), dar se diferentiaza prin faptul ca junghiul apare la debut, dar febra abia dupa 24 48 ore, in plus exista un proces generator de embolusuri .

Cancerul bronho pulmonar, poate debuta cu o pneumonie, fav orizata de obstructia bronsica. Este sugerat de localizare pe lobul mijlociu, evolutia trenanta, cu adenopatie, astenie, scadere in greutate exagerata, anemie, circulatie venoasa evidenta, turgescenta jugulara.

Insuficienta cardiaca, in care lipsesc semnele de condensar e si semnele generale toxiinfectioase, predominnd semnele cardiace; se constata ca semne comune d oar dispneea, matitatea la bazele toracelui si raluri subcrepitante.

Pneumoniapneumococica mai trebuie diferentiata de alte boli febrile nepulmonare ca:

Anginele streptococice (cu febra, frison, lipsa semnelor pulmonare);

Febra tifoida (debut insidios, leucopenie);

Meningita acuta bacteriana, care nu trebuie confundata cu pneumonia, cu meningism in care L.C.R. este normal.

18

Pielonefrita acuta, in care apare febra, frison, dureri lombare, dar tulburarile de mictiune si exam-enul de urina permit diferentierea;

Colecistita acuta poate sugera o pneumonie a lobului inferior prin febra, frison, durere, dar lipsa semnelor pulmonare si examenul local asigura diferentierea.

BacteriaDebutAspect clinicComplicatiiRadiografie

toracica

Febra mare in platou,Prindere lobara

frison unic, solemn, tuse,Bacteriemie epidem

PneumococBruscBronhopneumonie

junghi toracic, dispnee,revarsat pleural

parcelara

herpes nasolabial

Empiem abces

Febra care creste progresiv,pulmonar

Meningita

frisoane repetate, durere

Pericardita

Brutal saudifuza toracica, expectoratieInfiltrat lobar

StafilococEndocardita

progresivpurulenta cu striurisegmentar

Pneumotorax

sangvine, dispnee

Pneumatocel

accentuata, cianoza

Insuficienta

pulmonara

Febra creste progresiv,Anemie hemolitica

Pleurezie

frisoane repetate, tuse cu

Pericardita

StreptococProgresivexpectoratieInfiltrat

Artrita

muco-purulenta, alterare

Empiem

profunda a starii generale

Mediostinita

Febra neregulata, tuseEmpiem

Acut saurebela, junghi toracicAbces pulmonarPrindere lobara

Hemofilusbilateral, expectoratiePleurezii

insidiosunilaterala

muco-purulenta,Bronsectazii

hemoptoica, cianozaMeningite

19

2.8.EVOLUTIAPNEUMONIEIPNEUMOCOCICE

a. In lipsa unui tratament, evolutia pneumoniei pneumococice este de 5 12 zile, cu vin-decare spontana sau cu inducerea unor complicatii, in functie de rezistenta organismului.

b. Sub tratament antibiotic, febra cedeaza in 12 zile, de cele mai multe ori in criza, durata bolii se reduce;

semnele obiective locale pot persista inca cteva zile;

imaginea radiologica dispare in cteva saptamani;

folosirea antibioticelor a determinat scaderea mortalitatii de la 10 % la 1%.

c.Incazulunuitratamentneadecvat,tardivsauincomplet,precumsila

batrniitarati, curezistenta foarteredusa,potaparecomp licatiilocale sauladis-

tanta,iarmortalitateapoate varia intre 5 % - 40 % in functie de teren.

2.9.COMPLICATIILEPNEUMONIEIPNEUMOCOCICE

Complicatiilepneumonieipneumococice suntrarela adultulfarabolipreexistente.

Potfi:

1.infectioase(septice):

-locale;

-ladistanta.

2.toxicoalergice

1.1. Complicatiile infectioase (septice) locale ale pneumoniei sunt reprezentate de:

Pleurezia parapneumococica serofibrinoasa, apare la 5% din bolnavii tarati, evolueaza paralel cu pneumonia, este amicrobiana, cu lichid in cantitate moderata si evolutie spontana spre vindecare.

Pleurezia metapneumonica (posibil emfizem pleural) se inta lneste rar la 1 % din cazurile tratate. Se manifesta prin febra care creste dupa ce initial scazuse, dureri toracice, agravarea starii generale, reaparitia leucocitozei, revarsat pleural si posibile adenopatie axilara si infiltratie tegumentara toracica.

Complicatiile la nivelul parenchimului pulmonar reprezentate de:

suprafata pulmonara (abces pulmonar), cu persistenta febrei, expectoratie muco

purulenta,abundentasi imaginiradiologicehidroaericecaracteristice.

-fibrozapulmonara,prinresorbtiantrziataaprocesu-

luipneumonic,ntlnitalab atrniitaratisialcoolici.

20

-atelectazialobarasausegmentara,prinobstructiaunei bronhii.

1.2.Complicatiileinfectioase(septice) ladistanta,suntreprezentate de:

-Meningitapurulenta,prindiseminarehematogena;

-Endocarditaacutabacteriana(rara0,5%);

-Miocardita;

- Pericardita, complicatie grava a pneumoniei pneumococice, se traduce prin: dureri precor-

diale, dispnee, frecatura pericardica, cresterea matitatii cardiace, modific ari electrocar-

diografice si rev arsat pericardic, consecutiv extinderii adiacente a procesului infectios;

-Artritaseptica,e.t.c.

2.Complicatiileprinmecanismtoxico-alergicreprezentatde:

insuficienta circulatorie periferica (prin soc septic), n tlnita la btrani, diabetici, nou - nascuti, cirotici;

colapsul vascular (soc hipovolemic), prin deshidratare masiva, cu hipotensiune, tahi-cardie, cianoza, extremitati reci, puls slab abia perceptibil;

insuficienta respiratorie;

insuficienta cardiaca se datoreaz a unei cardiopatii preexistente;

glomerulonefrita acuta;

hepatita acuta.

2.10.PROGNOSTICULPNEUMONIEIPNEUMOCOCICE

este favorabil la majoritatea cazurilor, spre restitutio ad integrum;

este rezervat in cazul unor boli cronice asociate, la persoanele peste 50 ani, in cazul unui tratament insuficient si neadecvat si in conditiile expunerii la fact orii favorizanti mentionati.

2.11.TRATAMENTULPNEUMONIEIPNEUMOCOCICE

Tratamentulpneumonieipneumococicecuprinde:

tratamentul igienico dietetic;

tratamentul etiologic (cauzal);

tratamentul simptomatic.

21

TRATAMENTULIGIENICO DIETETICestereprezentatdetotali tateamasurilor deordin

generalsi individual,care contribuie larealizarea unei evolutiifavorabilesprevindecare.

a.Masurideordingeneralprin:instalareabolnavuluiintrocameraspatioasa,lu-

minoasa,linistita,potrivitncalzita(18 20gradeC) si mai ales foarte bine

aerisita(cuferestrelecatmaimultdeschise),cuumiditatecorespunzatoare.

b.Masurideordinindividual,reprezentatede:

asigurarea confortului fizic;

asigurarea confortului psihic;

asigurarea unui regim alimentar corespunzator.

Asigurareaconfortuluifizicserealizeaz aprin:

repaus la pat in perioada febrila plus inca o saptamana dupa cedarea acesteia;

pozitionarea bolnavului in pat: va sta cat mai putin in decubit lateral, cu regiunea toracica putin mai ridicata dect restul corpului, facili tnd astfel respiratia;

schimbarea lenjeriei de corp si de pat de cate ori este nevoie (date fiind transpiratiile abundente);

toaleta generala sau partiala;

igienizarea cavitatii bucale, prin aplicarea cu apa bicarbonatata, ceai de musetel si badijonare cu glicerina boraxata.

Asigurareaconfortuluipsihicserealizeazaprin:

reducerea numarului de vizite din partea apartinatorilor (dat fiind si caracterul epi-demic al bolii);

dialog intre asistenta medicala si pacient pentru sustinerea moralului pacientului prin exemplificare cu alti bolnavi ale c aror rezultate terapeutice au fost foarte bune, precum si angajarea unor discutii cu subiecte din afara bolii si a vietii de spital.

inducerea ncrederii in posibilitatea depasirii situatiei.

Asigurareaunuiregimalimentarcorespunzator.

a. in perioada febrila, regimul va fi hidrozaharat sau hidrol actozaharat, cu urmatoarele caracteristici:

22

cantitatea va fi de 2 3 l / zi, pentru a asigura o diureza suficie nta (1500 ml / zi), avnd in vedere pierderile hidrice prin transpiratie abun denta si polipnee;

lichidele nu se vor administra prea fierbinti sau prea reci;

regimul va cuprinde ceai, compot, siropuri, limonade, zeama de fructe, lapte, supe de legume.

b. dupa scaderea febrei se trece la un regim normocaloric (2500 3000 c al / zi) sau hipercaloric (mai

mult de 3500 cal / zi), in functie de vrsta, care sa contina p roteine (3 4 g / Kg corp / zi), glu-cide (5 6 g / Kg corp / zi), lipide (2 g / Kg corp / zi), s aruri minerale, apa si bogat in vitamine;

sunt recomandate urmatoarele alimente: ceaiuri, supe de legume si carne, paste fainoase, lapte si derivate din lapte (iaurt, brnza proasp ata, unt), oua, extracte din carne, legume fierte, fructe proaspete, sucuri, compoturi s au fructe coapte;

in aceasta perioada daca nu exista contraindicatii (insufi cienta cardiaca, hipertensi-unea arteriala, afectare renala) se vor administra 10 15 g N aCl in preparate pentru a favoriza eliminarea apei retinute in perioada de stare;

ctre sfrsitul bolii se va administra un regim alimentar h ipercaloric (mai mult de 3500 cal / zi) dat fiind sc aderea ponderala din timpul bolii.

TRATAMENTULETIOLOGIC,prescrisde medic, care va preciza calea,doza,siorarul

de administrare,se realizeaza cu substante antimicrobiene.Criteriulalegeriiantibi-

oticuluiesteinfunctie de spectrul antibacterian al substantei,diagnosticulclinic, ra-

diologic,siindicatiile delaborator(determinarea agentuluicauzal,antibiograma);

este reprezentat de antibiotice.

Antibioticul de electie este reprezentat de PENICILINA dintre care:

1.PENICILINAG,cristalizata,sodicasaupotasica:

alegerea se face in functie de bolile asociate;

dozele de penicilina G variaza in functie de gravitatea infectiei, de vrsta si de evolu tia in timp.

Dozele de penicilina pe categorii de vrsta:

la copii: 5000 25000 U.I. /Kg corp / 24 ore, administrate i.m . sau i.v., in interval de 4 ore;

23

la adulti: 1,6 2,4 mil. U.I. / 24 ore, i.m. sau i.v. la 3 4 ore , mai putin la 6 ore si niciodata la 8 ore;

la btrani, din cauza elimin arii renale deficitare, penicilina are nivelul seric mai mar e, motiv pentru care se administreaza mai putin antibiotic dect la tinerii cu aceeasi greutat e si inaltime.

Intratamentul cu penicilina,asistenta medicala trebuie sa aiba in vedere:

testarea sensibilitatii la penicilina (I.D.R.), care se face prin injectarea strict i.d. a 1000 U.I. ml. solvent, pentru prevenirea socului anafilactic si a altor in tolerante la penicilina (urticarie);

calea de administrare, doza, orarul de administrare;

dilutia se realizeaza in ser fiziologic (se va evita apa distilata deoarece injectia este foarte dureroasa);

concentratia cea mai putin dureroasa pentru injectarea i.m. este de 100000 U.I. / 1 ml solvent;

prima injectie de penicilina se face la distanta de radacina membrului (pe coapsa sau pe fata ante-rioara a bratului);

penicilina este instabila in timp si nu trebuie pastrata mai mult de 12 ore de la preparare;

contraindicatiile penicilinei sunt: alergie la penicilina, precautie la dozele mari in insuficienta re-nala, nou n ascuti, sugari si copil cu tendinta la convulsii, rezistenta la penicilina;

reactiile adverse: manifestari alergice diferite (urticarie, febra, soc anafilactic), manifestari ne-frotoxice (hematurie), anemie hemolitica, leucopenie, convulsii dupa doze mari administrate i.v., manifestari de iritatie locala.

2. PENICILINA V, este o alta penicilina utilizata in pneumoniile pneumococice usoare si moderate. Are proprietatile penicilinei G, este rezistenta la actiunea HCl din stomac, putnd fi administrata oral cu 30 min.nainte de masa, cu putina apa, fara a o zdrobi sau sfarma in gura, sau la 3 ore dup a masa.

Dozadeadministrare:

copil: 50000 200000 U.I. / Kg corp / zi in 4 prize;

adult: 2,4 4 ml U.I. / Kg corp / zi la 4 ore;

Incazdeintolerantalapenicilinasefolosesc:

3.ERITROMICINA PROPIONAT tablete (2 3 g / 24 ore, administr ate oral), 1 tableta are 200

mg. 10tablete /24 ore administratela 6 ore,alternndodat a 3tablete, odata 2 tablete.

24

se administreaza cu 30 min. nainte de masa, sau la 3 ore dupa masa, respectandu-se intervalul de 6 ore intre doze;

este contraindicata la insuficienta hepatica.

4.ERITROMICINALACTOBIONATflacoaneinjectabilei.v.;

5.BISEPTOL tablete,4tablete/24ore,2tablete /12ore;

6.AMPICILINA 3 4 g /24ore,injectiii.m.sauoral2 caps./ 6 ore;

7.TETRACICLINA2 3g/zi,adm.la6ore,nuse ad-

ministreazaculaptesaualteantiacidepebazadeAl,Ca,Mg;

8.CEFALOSPORINE46g/24ore.

Tratamentul cu antibiotice se face pana cnd temperatura co boara la normal si se continua inca 4 zile dupa aceea.

TRATAMENTULSIMPTOMATIC, se adreseaza tulburarilor functionale si generale.

1.HIPERTERMIAsecombateprin:

administrarea de lichide 2 3 l / zi;

mpachetari umede (cu solutii slab alcoolizate);

antipiretice: Aspirina, Algocalmin, Antinevralgic.

2.JUNGHIULTORACICsecombateprin:

pozitie antalgica (decubit lateral pe partea procesului pneumonic);

3. TUSEA se combate atunci cnd este uscata si obositoare pri n administrarea de codeine 0,02 * 3 / zi.

tusea productiva, favorizeaza expectoratia si deci nu se calmeaza, dar se admin-istreaza fluidifiante ale secretiei bronsice si expectorante (Brom hexir 3 6 tb. / zi, Trecid);

hidratare suficienta, 2 3 l / zi;

umidificarea aerului din camera pentru favorizarea expecto ratiei.

4.CIANOZA SIDISPNEEA, impunadministrareadeO2pe sonda nazala,

masca,cu o prealabilaumidificare,in ritmadecvatvrstei( 36 l / min.).

5.COLAPSULVASCULARsecombateprin:

25

restabilirea circulatorie (hidratare parenterala);

repaus psihic si fizic;

administrarea de hemisiccinat de hidrocortizon 100 300 mg / zi in perfuzie, even-tual noradrenalina.

6.INSUFICIENTACARDIACAsecombateprin:

permeabilizarea cailor respiratorii;

oxigenoterapie;

intubatie oro traheala si respiratie asistata;

administrare de metilxantine (Miofilin si H.H.C.).

2.12.PROFILAXIAPNEUMONIEIPNEUMOCOCICE

Actiunilepreventivealepneumonieipneumococicesereferala:

profilaxia bolii;

profilaxia complicatiilor;

profilaxia recidivelor;

profilaxia bolii se adreseaz a att omului s anatos cat si celui bolnav.

1. Profilaxia omului s anatos se adreseaza tuturor factorilor determinanti si favorizanti, in aparitia bolii.

Rolulasistenteimedicaleinprofilaxiaomuluis anatos(comunitate)

estedeaaduceinformatiiprivitoarelaprevenireapneumoniei.

a.Masurideprofilaxieadresatefactorilordeterminanti:

in comunitate de copii (nou n ascuti, crese, gradinite), asistenta medicala trebuie sa asigure izolarea copiilor bolnavi de pneumonie, de ceilalti copii;

personalul de ngrijire are datoria sa se autodenunte in cazul aparitiei oricarei infectii a cailor respiratorii si sa i se asigure o absenta temporara pe perioada afectiunii respective;

cnd acest lucru nu este posibil, personalul de ngrijire va purta masti de protectie, din tifon (4 6 straturi), care vor fi schimbate din 3 in 3 ore;

26

este necesara spalarea minilor cu apa si s apun, nainte de atingerea copilului, de preferat fiind evitarea pe cat posibil a contactului cu copii .

in colectivitatile de adulti si vrstnici (familie, locul de munca, c amine de btrani) sunt necesare masuri de evitare a contactului persoanelor sanatoase (btrani, gra-vide) cu persoanele bolnave de pneumonie pneumococica.

b. Masuri de profilaxie adresate factorilor favorizanti, s e refera la constientizarea persoanelor sana-

toase din colectivitati (elevi, studenti, gravide, btra ni, adulti) cu privire la factorii favorizanti prin:

evitarea expunerii bruste la frig (ndeosebi a regiunii toracice);

evitarea ingestiei de lichide sau alimente reci la o persoana suprancalzita;

evitarea trecerii bruste dintr o camera nc alzita in una cu aer rece;

evitarea ncaperilor cu ventilatii mari de aer;

inhalarea de aer rece;

purtarea de imbracaminte adecvata sezonului (imbracaminte prea groasa sau prea subtire favorizeaza raceala);

evitarea inhalarii de fum, praf, gaze iritante;

evitarea aglomerarilor.

2. Profilaxia omului bolnav se refera la masurile de prevenir e a pneumoniei pneumoco-cice la persoanele suferinde de diferite afectiuni locale (ale cailor respiratorii) sau generale.

Asistentamedicalavaconstientizapersoanelesuferindedesprerisculaparitiei

pneumonieisivasugeradiversemasurideprevenireaacesteiaprin:

tratarea afectiunilor rino sincotice si alte afectiuni respiratorii;

toaleta buco faringiana ngrijita;

gargara cu antiseptice, ceai de musetel;

prevenirea obstructiilor endobronsice si a altor afectiuni pulmonare (infectii), in cazul bolnavilor imobilizati la pat (fracturi, traumatisme, btrani, etc.) prin: schim-

barea frecventa a pozitiei in pat (maxim la 30 min.), tapotai toracic, exercitii respi-ratorii, barbotarea aerului intr un pahar cu apa printr un furtunel, umflarea unui balon, care are rolul de a mobiliza secretiile endobronsice;

27

stimularea precoce a reflexului de tuse si expectoratie la b olnavii care au suferit interventii chirurgical;

interzicerea ingestiei de alcool si fumatul, care actioneaza prin hipoxie, intoxicatie.

3.Profilaxiacomplicatiilorsirecidivelorserealizeaz aprin:

tratament adecvat, bine condus si energic al bolii;

eliminarea factorilor de risc, la persoanele care au prezentat un proces pneumonic in antecedente;

dispensarizarea bolnavilor pentru urmarirea lor in timpul convalescentei.

4.Educatiasanitaraaomuluibolnavsisanatosinclude:

a.respectareaunuiregimnormaldeviataprin:

alimentatie echilibrata, adecvata vrstei, sexului, st arii de activitate, care sa continue toate principiile alimentare;

evitarea stresului si a eforturilor fizice mari etc.;

odihna corespunzatoare vrstei si activit atii desfasurate.

b.cresterearezistenteiorganismuluiprin:

calirea organismului (expunere la apa, aer, soare, practicarea sporturilor si a altor activitati recreative);

administrarea de imunoglobuline.

CAPITOLULIII

3.1. PROCES DE INGRIJIRE

Procesul de ngrijire este un proces intelectual, dinamic, cuprinznd diferite etape, logic or donate si avnd ca scop mai binele pacientului.

El reprezinta modul in care asistenta medicala determina problemele pacientului, planifica ngrijirile, le executa si evalueaz a in ce masura problemele au fost rezolvate.

Aplicat in cazul conceptual al VIRGINIEI HANDERSON, el permite identificarea nevoilor pacientului in plan bio

psiho social, si cercetarea surselor de dificultate care mpiedica satisfacerea acestor nevoi care sunt:

28

nevoia de a respira;

nevoia de a bea si de a manca;

nevoia de a elimina;

nevoia de a se misca si de a si mentine o pozitie normala;

nevoia de a dormi si de a se odihni;

nevoia de a se imbraca si de a se dezbraca;

nevoia de a si mentine temperatura in limite normale;

nevoia de a fi curat , ngrijit si de a si proteja tegumentele;

nevoia de a evita pericolele;

nevoia de a comunica cu semenii;

nevoia de a actiona conform propriei credinte si valori;

nevoia de a se realiza;

nevoia de a se recrea;

nevoia de a invata.

Procesul de ngrijire presupune o suita de operatii, care are drept scop acordarea de ngrijiri individualizate si adaptate la nevoile persoanei.

Asistenta medicala vede fiecare pacient ca un ansamblu a celo r 14 nevoi, dar si ca un individ foarte complex, a carui independenta in satisfacerea nevoilor sale, l deosebeste de ceilalti semeni.

Interventiile asistentului medical, vizeaza in esenta independenta persoanei in satisfacerea celor 14 nevoi fundamentale cat mai curnd posibil.

29

3.2. CAZUL I

CULEGEREDEDATE:

Datestabile:NUME:POPESCU

PRENUME:MARIAN

DATANASTERII:1957.08.15.

VARSTA:45ANI

NATIONALITATE:ROMAN

RELIGIA:ORTODOXA

Datevariabile:

PREZENTAREAPERSOANEI:

Pacientul are statura potrivita, greutate 65 Kg., inaltime 1,70 m., brunet, cu ochi albastrii. Are un aspect placut, este o fire linistita. Pacientul nu fumeaza, nu consuma alcool, dar uneori bea cafea. Este o persoana comunicativa.

RETORIC:

In antecedente pacientul Popescu, prezinta repetate pneumonii, tratate ambulatoriu. El nu cunoaste ce tratament i sa prescris. In 1969 a fost internat la Spital ul de Boli Contagioase cu diagnosticul de hepatita virala. A fost spitalizat 3 saptamani, nu-si aminteste ce tratament a urmat; se externeaza in stare ameliorata, urmnd un regim alimentar de 6 luni, care, dup a spusele sale, a fost foarte greu de respectat.

MOTIVELEINTERNARII:

Din data de 7 aprilie 2003, pacientul prezinta febra 39 grade C, o tuse chinuitoare nsotita de expectoratie muco purulenta,

30

junghi toracic, senzatie de sufocare, greturi, si are stare generala alterata, motiv pentru care se prezinta la medicul de familie, unde este consultat si dirijat pentru internare la Spitalul de Boli Pulmonare.

Se face internarea in data de 7 aprilie 2003, dupa efectuarea unei radiografii si E.K.G. care releva pneumo-nia.

ANAMNEZAASISTENTEIMEDICALE:

Din discutia purtata cu pacientul Popescu, reiese ca junghiul toracic a aparut in urma cu aproximativ o saptamana, dar nu ia dat import anta.

In ziua internarii prezinta febra 39,7 grade C, senzatie de sufocare, tuse chinuitoare, uneori nsotita de expectoratie mucopurulenta, frisoane, transpiratie a bundenta, inapetenta, greturi, insomnie, slabiciune.

Din cauza junghiului toracic pacientul prezinta greutate la respiratie, nu se poate odihni nici ziua nici noaptea din cauza greturilor, nu se alimenteaza suficient, din cauza st arii de adinamie sta mai mult in pat; prezinta disconfort din cauza transpiratiei, stare generala alterata, slabiciune marcata.

T.A.=120/60mmHg;

P=76/min;

D=1700ml./24h;

Scaun=1-2scaune/zi.

ANALIZA ACESTOR DATE. SINTEZA LOR. PROBLEMA DE DEPENDENTA A BOLNAVULUI

(Dg.dengrijire)

NEVOIADEARESPIRA:

1.MANIFESTARIDEDEPENDENTA:

-senzatiedesufocare

-greutatelarespiratie

2.SURSADEDIFICULTATE:fizica:

-dureretoracica(junghiultoracic).

3.ENUNTAREAPROBLEMEIDEDEPENDENTA:

-dispnee

NEVOIADEABEASIDEAMANCA:


-greturi;

-nuarepoftademncare;

-staredeslabiciune.


-dezechilibreneurovegetative;

31

-durere;

-slabiciune.


-inapetenta

NEVOIADEAELIMINA:


-transpiratiiabundente;

-febra.


-hipertermie(procesinfectios)


-diaforeza

NEVOIA DE ASI MENTINE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE NORMA LE:


-temperatura=39,7gradeC;


-frisoane.


-procesinfectios;

-starederaugeneral.


-hipertermie.

NEVOIADEADORMISIDEASEODIHNI:


-dificultatedeadormi;

-oreinsuficientedesomn.

2.SURSADEDIFICULTETE:fizica:

-durere;

-greturi.


-insomnia.

NEVOIADEASEIMBRACASIASEDEZBRACA:

32


-slabiciune;

-adinamie;

-junghitoracic;

-dispnee.

2.SURSADEDIFICULTATE:-fizica:

-limitareamiscarilordincauzadurerii.


-adinamie(dificultateadea se imbraca si asedezbr aca).

NEVOIA DE AFICURAT, INGRIJITSIDEA- SIPROTEJATEGUMENTELE:


-tegumenteumede,murdare;

-mirosneplacut.


-adinamie.


-lipsaigieneicorporale.

NEVOIADEAINVATA:


-cunostinteinsuficientedespreboalasitratament.

2.SURSADEDIFICULTATE:psihica:

-lipsadeinformatiiinlegaturacuboala.


-dezinteresfatadestareadesanatate.

DIAGNOSTICULMEDICAL:Bronho-pneumonie.

ELABORAREA PLANULUI DE INGRIJIRE : obiective + actiuni

Dg.dengrijire:DISPNEE+TUSEUMEDA(cuexpectoratie)

OBIECTIV:

[1.] [A.] [1.]In 2 3 zile, maxim, bolnavul va respira eficient.In 5 zile

bolnavul nu va mai avea tuse chinuitoare si exces de secretii.

ACTIUNI:

-educbolnavulcumsarespirecorect,facndexercitiirespiratorii;

33

ii. l ajut sa faca mici exercitii fizice, att cat permite starea de s anatate;

hidratare adecvata; lichidele sa fie nici foarte fierbinti, nici foarte reci;

aerisesc foarte bine camera bolnavului frecvent;

l sfatuiesc sa evite mesele copioase si am grija ca asa sa se nt mple;

de asemenea evitarea hainelor strmte si incomode;

schimbarea frecventa a pozitiei, ii recomand sa stea, cat poate el, in pozitia semiseznd;

ajut pacientul cnd are acces de tusa, l instruiesc cum sa el imine sputa in recipientul pregati;

administrez: CODEIN fosfat (2 * 1 tb. / zi); BROFIMEN (FLACON I 3 * 1 / zi) pentru fluidificarea secretiilor;

ii stabilesc sedinte de drenaj postural;

ii fac tapotai.

Dg.dengrijire:INAPETENTA

OBIECTIV:

Intrun timp foarte

scurt (2 3 zile) voi ncerca sai diminuez starea de greatasi ii voi ameliora starea nutritionala.

ACTIUNI:

calcularea raportului ingestaexcreta;

explorez gustul si obiceiul alimentar al pacientului (tinnd cont de alimentele premise sau nepermise);

servirea meselor la ore regulate;

va avea 5-6 mese, cantitati mici;

informez pacientul despre regimul alimentar impus.

va bea ceai, lapte, supa, compot, iaurt, pe tot parcursul zilei, cantitati mici, dese 2 l/ zi.

34

Dg.dengrijire:DIAFOREZA

OBIECTIV:

In fiecare zi ncepnd cu ziua intern arii bolnavul va avea tegumente uscate cu aspect normal.

ACTIUNI:

schimb lenjeria de pat si de corp ori de cate ori este nevoie;

sterg suprafata tegumentelor cu un prosop moale si uscat apoi frectionez usor cu alcool mentolat;

Dg.dengrijire:HIPERTERMIE+FRISOANE

OBIECTIV:

Incelmaiscurttimp(12zile)diminuareafebrei.

ACTIUNI:

aerisesc ncaperea foarte bine fora sa se produca curent;

ii recomand imbracaminte lejera;

ii fac frectii cu spirt;

aplic punga cu gheata la subrat si plica inghinala, sau mp achetari reci;

administrez: PARACETAMOL (3 * 1 tb.);

administrez antibiotic conform prescriptiei medicale.

Dg.dengrijire:INSOMNIA

OBIECTIV:

In 2 zilebolnavul va aveaun somn destul delinistit petimpul noptii.

ACTIUNI:

ii asigur conditii necesare pentru odihna, liniste;

vorbesc cu el sa aflu daca l nelinisteste ceva lund masuriin acest sens;

fac liniste deplina in camera;

ii dau exemple de pacienti cu aceeasi boala care s au vinde cat complet;

35

ncerc sa l conving sa aib a rabdare ca se va vindeca in urma tratamentului;

administrez: DIAZEPAM (1 fiola i.m.); DICLOFENAC (sup. 2 * 1 / zi).

Dg.de ngrijire:dificultateade aseimbracasi a sedezbraca

OBIECTIV:

In 3 4 zile, pacientulse va deplasasingursi seva puteaschi mbala nevoie.

ACTIUNI:

ajut bolnavul sa se ridice la pat;

ajutandu l pe bolnav ncercam cativa pasi prin salon;

stau de vorba cu el si ii explic importanta mobilizarii;

schimb pozitia bolnavului din doua in doua ore;

masez zonele expuse la escare (cat de des posibil);

l ajut sa-si schimbe lenjeria de corp;

ii explic metoda cea mai simpla de imbracare;

ii pun la dispozitie lenjerie lejera, usor de imbracat;

continui exercitiile fizice att cat permite starea bolnav ului.

Dg.dengrijire:DURERETORACICA

OBIECTIV:

In4ziledurereabolnavuluisevadiminua.

ACTIUNI:

asez bolnavul intr o pozitie confortabila (antalgica);

ii explic, incurajandu l, ca durerea se va micsora si va dis parea datorita ngrijirilor si tratamentului;

administrez: PENICILINA (2 * 2.000.000 U.I .); KANAMICINA (2 * 1 / 2 gr . / zi i.m.);

la nevoie si nainte de mobilizare ii administrez antalgic: ALGOCALMIN (1 fiola);

36

ii explic, atunci cnd tusete sa comprime toracele cu mana.

EVALUARESIREAJUSTAREAPLANULUIDEINGRIJIRE

DISPNEE: In a 2- a zi de la nceperea planului de ngrijire pacientul avea: - ora 10:20resp./min.;

- 19 resp./min; are accesedetusesporadic; s-a micsorat cantitateade secretii lamobilizare.

Deci,respiratiaestemultmaiusoara.

INAPETENTA:Dupactevaziledelainterventiilemelebolnavu-

luiiirevineapetitul,manancacuplacere,beasuficientlichid.

DIAFOREZA: Obiectivul este atins si se mentine, deoarece tegumentele sunt uscate si au aspect normal, curate.

HIPEREMIE,FRISOANE: Dupa tratament cu PARACETAMOL (3*1 tb.)si AN-

TIBIOTICtemperatura se mentine la 37, 6 grade C; nu mai are frisoane.

INSOMNIE: Dupa tratament cu: DIAZEPAM 1 f. (i. m.), bolnavul are somn destul de lin-istit noaptea, iar ziua doarme 2- 3 ore, declara ca se simte odihnit si simte ca are forta.

ADINAMIE,IMOBILITATEA:In3zilepacientulsedeplaseazasingur,

cuncredere,numai ameteste,sespalasi se schimba fora ajutor.

DURERE:Dupaadministrare de ALGOCALMIN (fiole la nevoie) durerea se ate nueaza.

LIPSADECUNOSTINTE:bolnavulestedornicsaaflecumpoate

evitaonouambolnavire;punentrebaridespreboalasitratament.

INVESTIGATIIPARACLINICESITRATAMENT

INVESTIGATIIPARACLINICE:

A.S-arecoltatsngepentruanalizebiochimice:

Tymol: 2 u.

Bilirubinemie T: 0,60 nmol/ l

Creatinina: 1,15 mg. %

Colesterol: 4, 79 nmol/ l

Lipide: 4,00 gr./ l

Ionograma sanguina: Na: 134 nmol/ l; K: 4,3 nmol/ l; Ca: 2,53 nmol/ l

B.S-arecoltatsngepentruexamenhematologic:

Hematocrit: 40 %

37

Leucocite: 6.500/ mm cub

VSH: 75- 142 mm/h

Glicemie: 5,26 nmol/ l

C.S-arecoltaturinapentruexamencompletcusedimente:

Albumina: negativ

Puroi: negativ

Zahar: negativ

UBG si pigmenti: usor crescut

Sediment: 3- 4 leucocite si hematii, . . . . . . ..cilindri

D.Exudatfaringian:

flora bacteriana mixta

[a.]Examenul sputei:

1. nu are germeni

13aprilie2003:

Examendeurina:

Albumina: negativa

Puroi: negativ

Zahar: negativ

UBG: urme

18aprilie2003

Rx.Toracic:

opacitate triunghiulara a plamnului stng.

38

TRATAMENTUL:

10-13aprilie2003:

PENICILINA: 2*2.000.000 U. I. i. m.

KANAMICINA: 2 *1 /2 gr./ zi i. m.

ALGOCALMIN: fiole la nevoie

PARACETAMOL: 3* 1 tb./ zi

DICLOFENAC: sup. 2* 1/ zi

VITAMINA C, B1, B6: 1 f/ zi

NIFEDIPIN: tb. 2* 1/ zi

14-16aprilie2003:

PENICILINA: 2*2.000.000 U.I. - i.m.

KANAMICINA: 1 gr./zi i.m.

NITRAZEPAM: tb. 2*1/zi

CODEON FOSFAT: 2*1 tb/zi


BROFIMEN:sirop flacon I 3*1/zi

PARACETAMOL: 3*1 tb/zi

DICLOFENAC: sup. 2*1/zi

VITAMINA C, B1, B6: 1 f/ZI

NIFEDIPIN: tb. 2*1/zi

DIAZEPAM: 1 f/zi i.m.

17-19aprilie2003:

PENICILINA: 2*2.000.000 U.I. i.m.

39

KANAMICINA: 1 gr./zi i.m.

NITRAZEPAM: tb. 2*1/zi

CODEIN FOSFAT: 2*1 tb./zi


BROFIMEN: sirop flacon I 3*1/zi

PARACETAMOL: 3*1 tb./zi

DICLOFENAC: sup. 2*1/zi

VITAMINA C, B1, B6: 1 f/zi

NIFEDIPIN: tb. 2*1/zi

DIAZEPAM: 1 f/zi

LANATOSID C: tb. II

NITROPECTOL:3*1 tb./zi

EVALUAREFINALA:

Pacientul Popescu Marian in vrsta de 45 ani se interneaz a in Spitalul de boli Pulmonare, cu urmatoarele simptome: junghi toracic, febra 39,7 grade C, senzatie de sufocare, tuse chinuitoare cu expectoratie muco-purulenta, transpiratii abundente adinamie, stare generala alterata.

Ramane spitalizat 15 zile, perioada in care primeste tratament cu antibiotice, antipiretice, tonice generale, vitamine, sedative.

In data de 22 aprilie 2003 se externeaza cu urmatoarele recomandari:

repaus fizic si psihic inga 13-14 zile

evitarea frigului, umezelii si stresului

urmare in continuare a tratamentului prescris

control medical dupa 7 zile .

40

3.3. CAZUL II

CULEGEREADEDATE:

DATEFIXE:NUME:MOLNAR

PRENUME:SORINEL

VARSTA:66ANI

DATANASTERII:1973.FEBRUARIE.01

RELIGIA:REFORMAT

NATIONALITATEA:ROMAN

Pacientulnuealergiclamedicamentesaualimente.

Nu prezintadeficientemotorii(nu poartaproteze, niciinstrumente aj utatoare).

DATEVARIABILE:DOMICILIU:BUCURESTI,SECTOR3

OCUPATIA:PENSIONAR

CONDITIIDELOCUIT:CORESPUNZATOR


Pacientul MOLNAR SORINEL, nalt de 184 cm., greutate de 74 Kg., temperament activ, par negru, ochi caprui, aspect placut, intelect mediu.

Pacientulnufumeaza,nubeaalcoolsinuconsumacafea.

Este o persoana sensibila, fiindu-i teama de investigatii.

RETORIC:

Din discutiile purtate cu pacientul, reiese ca a fost internat in copilarie la Spitalul Contagios cu scarlatina, timp de 4 zile.

Alte internari pana in prezent nu a avut.

MOTIVELEINTERNARII:

Pacientulseinterneazaindatade14martie2003ora11.

Boalaactualaadebutatcuo saptamananaintedeinternare,cnd pacien-

tul areodurerela nivelultoraceluidrept.Spresearanaintedeculcare are

frisoanesitranspiraabundent.Maitrziuapare oboseala,insomniasisetea.

Aceste frisoane si junghiul toracic apar din nou noaptea la ora 3, motiv pentru care este dus de sotia sa la serviciul de urgenta a Spi-talului de Urgenta unde primeste tratament pe care-l continua acasa: Aspirina, Paracetamol si Biseptol.

In urma tratamentului primit, hemoptizia, motiv pentru care 7, de unde este internat pe

simptomele nu disparciseaccentueaza,aparnd

seprezintadinnoulaurgenta,dimineata la

sectiadeInterneaSpitaluluideUrgenta.

41

ANAMNEZAASISTENTEIMEDICALE:

Din discutiile cu pacientul, reiese ca boala actuala a debutat cu o saptamana nainte de internare cnd pacientul acuza durere la nivelul toracelui drept, dur erea continua, senzatie de sufocare, frisoane, transpiratii abundente, ameteli, cefalee, tuse uscata chinuitoare, insomnie, slabiciune si hemoptizie.

Din cauza dureri intermitente, pacientul nu se putea odihni, din cauza frisoanelor si transpiratiilor prezinta o stare de disconfort si din cauza bolii si hemoptiziei o stare de anxietate. Pacientul prezinta febra 38,5 grade C. Din cauza dureri bolnavul sta cat mai mult in pat.

T.A.=130/70mmHg;

P=80/min.;

T=38,5gradeC;

D=1800ml./24h;

SCAUN=1-2scaune/zi.

ANALIZA ACESTOR DATE. SINTEZA LOR.PROBLEMA DE DEPENDENTA A BOLNAVULUI.

NEVOIADEARESPIRA:


-senzatiedesufocare;

-bolnavulrespiradificil.

[A.] [a.] [i.] [1.] SURSA DE DIFICULTATE: fizica:

-durerealanivelultoraceluidrept.

[A.] [a.] [i.] [1.] ENUNTAREA PROBLEMEI DE DEPENDENTA:

-Dispneea.

NEVOIADEAELIMINA:



-sete.

2.SURSADEDIFICULTATE:

-fizica:hipertermie;diaforeza.

[1.]ENUNTAREA PROBLEMEI DE DEPENDENTA:

-deshidratare;

A1. diaforeza.

42

NEVOIADE A SE MISCA SI DE A-SI MENTINE O POZITIE NORMALA:

[1.]MANIFESTARI DE DEPENDENTA:

-limitareaamplitudiniimiscarilordincauzadurerilor.

[1.]SURSA DE DIFICULTATE:

-fizica:durereainregiuneatoracica;adinamie.


1. imobilitate;

postura neadecvata.



1. oboseala;

insuficiente ore de somn;

dificultate in a dormi;

bolnavul este nelinistit.


1. fizica: durere;diaforeza;frisoane.

psihica: anxietate

3.ENUNTAREAPROBLEMEIDEDEPENDENTA:INSOMNIE.

NEVOIADEASEIMBRACASIDEASEDEZBRACA:


1. limitarea miscarilor din cauza durerii;

slabiciune.

43


1. fizica: durerea; adinamie.


1. dificultate in a se imbraca si a se dezbr aca.

NEVOIADEA-SIMENTINETEMPERATURAINLIMITENORMALE:


1. temperatura= 38,5 grade C;

transpiratii abundente;

frisoane.


1. fizica: procesul infectios (boala).


1. hipertermie.

NEVOIADE A FI CURAT, INGRIJIT SI DE A-SI PROTEJA TEGUMENTELE:


1. tegumente murdare;

miros neplacut;

slabiciune.


1. fizica: durere; adinamie.

44


1. dificultate in a-si acorda ngrijiri de igiena.

NEVOIADEAEVITAPERICOLELEsiNEVOIADEAINVATA:


1. teama:

neliniste;

insomnie;

nu cunoaste nimic despre boala.


1. fizica: durere;

psihica: anxietate; lipsa de cunostinte.


1. anxietate;

lipsa de cunostinte.

DIAGNOSTICULMEDICAL:Pneumonieacutadreapta

ELABORAREA PLANULUI DE INGRIJIRE: obiective si actiuni

Dg.deingrijire:DISPNEE

OBIECTIV:

In3zilepacientulvarespiraeficient.

ACTIUNI:

invat pacientul sa faca exercitii de tuse

45

aerisesc, frecvent, si umidific aerul din nc apere;

asigur un aport de lichide corespunzator;

pozitia capului sa fie in lejera extensie;

schimbare frecventa a pozitiei corpului.

Dg.dengrijire:DESHIDRATARE+DIAFOREZA

OBIECTIV:

Pacientulvafihidratatcorespunz ator,celputin2l/zi.

ACTIUNI:

ii explic importanta mobilizarii;

l ajut sa se schimbe ( imbracare/dezbracare );

ii recomand sa mbrace lenjerie cat mai lejera.

ii asigur un confort fizic prin schimbarea lenjeriei de pat si de corp, la nevoie ;

aerisesc camera;

-asigurunaporthidriccorespunzator;

administrez lichide (per os)cat mai des, pe tot parcursul zilei, cel putin 2 l/ zi;

lichide: ceai, compot, supa etc.;

bolnavului i se ofera aport crescut de calorii.

Dg.dengrijire:IMOBILITATE

OBIECTIV:

In2-3zilebolnavulsevadeplasasingur.

ACTIUNI:

ajut bolnavul sa faca cativa pasi prin salon;

facem mici exercitii fizice att cat ne permite starea bolna vului;

l ajut sa se mbrace/ dezbrace;

46

ii explic importanta mobilizarii;

ii recomand sa poarte lenjerie cat mai lejera;

masez zonele care sunt predispuse la escare.

Dg.dengrijire:INSOMNIE

OBIECTIV:

In2zilebolnavulvaaveaunsomnlinistit,odihnitor.

ACTIUNI:

asigur bolnavului liniste deplina in camera

aerisesc frecvent camera fara sa fac curenti de aer;

linistesc bolnavul aratndu-i bolnavi care s-au vindecat de aceiasi boala;

ii explic bolnavului sa aiba rabdare in ceea ce priveste durerea, ca aceasta se va diminua odata cu aplicarea tratamentului;

administrez ALGOCALMIN 1 fiola (la nevoie);

administrez DIAZEPAM o tb. / seara;

asez bolnavul in pozitie confortabila (antalgica);

ii fac frectii cu alcool;

masaj usor al extremitatilor;

ii aplic mpachet ari reci.

Dg.de ngrijire:DIFICULTATEADE A SE IMBRACA/ DEZBRACA

OBIECTIV:

In2-3zilebolnavulsevadezbraca/imbracasingur.

ACTIUNI:

facem exercitii fizice moderate;

plimbari in aer liber;

folosirea unei lenjerii largi usor de imbracat;

47

schimb pozitia bolnavului din 2 in 2 ore;

schimb la nevoie lenjeria de corp si de pat.

Dg.dengrijire:HIPERTERMIE

OBIECTIV:

Scadereafebreiin2zile.

ACTIUNI:

administrez antibiotic conform prescriptiei medicale;

aplicare de gheata la subrat si la plica inghinala;

frectii repetate cu alcool;

administrez PARACETAMOL 3*1 tb./ zi

aerisesc camera bolnavului, frecvent, fara a se produce curenti de aer;

asigur liniste deplina in salon.

Dg. de ngrijire: DIFICULTATEA DE A-SI ACORDA SINGUR INGRIJIRI DE IGIENA

OBIECTIV:

In2 zile bolnavul va avea tegumente curate si cu aspect normal.

ACTIUNI:

schimbarea pozitiei in pat din 2 in 2 ore;

masarea punctelor de presiune la schimbarea pozitiei bolnavului in pat;

exercitii fizice in limita capacitatii fizice;

alimentatie bogata in proteine si lichide.

Dg.Dengrijire:ANXIETATESILIPSADECUNO STIN TE

OBIECTIV:

In2-3orebolnavulvafilinistit.

ACTIUNI:

ii explic notiuni despre boala;

48

ii dau exemplu de pacienti cu aceiasi boala, care s-au vindecat.

EVALUARESIREAJUSTAREAPLANULUIDEINGRIJIRE

DISPNEE: in a 2 zi de la nceperea planului de ngrijire bolnavul deja respira corect, nu mai are accese de tuse si nu mai oboseste la mobilizare.

DESHIDRATARE; DIAFOREZA: obiectivul este atins deoarece bolnavul a inteles necesitatea hidratarii si a acceptat sa consume lichide frecvent pe tot parcursul zilei si continua sa consume lichide cat mai mult.

IMOBILITATEA: bolnavul are mai multa ncredere in el pentru ca nu mai ameteste, se deplaseaza singur, fara ajutor.

INSOMNIE: dupa actiunile ntreprinse, bolnavul are somn linistit noaptea si doarme ziua 2-3 ore. Bolnavul declara ca se simte odihnit si are forta.

DIFICULTATE IN A SE IMBRACA

SI A SE DEZBRACA: odata rezolvate nevoile dependente in ceea ce priveste imobilitatea si insom-nia, bolnavul se simte ncrezator in fortele proprii, schimbndu-si lenjeria de corp si ngur, fara ajutor.

ANXIETATE SI LIPSA DE CUNOSTINTE: bolnavul pune ntrebari despre boala si tratament, fiind interesat de tot ceea ce e u.


15martie2003

A.S-arecoltatsngepentruanalizebiochimice:

Tymol: 2 u

Bilirubinemie T: 0,70 nmol/ l

G.P.T.: 42 u/ l

Creatinina: 0,90 mg%

Colesterol: 4,04 nmol/ l

Lipide: 5,11 gr./ l

Proteine totale: 74,5 gr./ l

Ionograma sanguina: - Na: 142 nmol/ l; - K: 3,6 nmol/ l; - Ca: 2,42 nmol/l.

B.S-arecoltatsngepentruexamenhematologic:

Hematocrit: 43 %

49

Leucocite: 13.600/ mm cub

V.S.H.:57 mm/ h

Reticulocite HIC: 3,10 nmol/ l

C.S-arecoltaturinapentruexamencompletcusedimente:

Albumina: ++

Puroi: negativ

Urobilinogen: crescut

Pigmenti biliari: negativ

Sediment:4-5 leucocite si hematii, . . . . . .

15martie2003:Rx.Toracic

19martie2003:Ex.TBC

TRATAMENT

14MARTIE2003

-PENICILINA:3*2.000.000U.I.-i.m.

-PARACETAMOL:3*1tb./zi

-BROFIMEN:flaconI

-DIAZEPAM:1tb./seara

15-16martie2003


-ALGOCALMIN:fiolelanevoie

-BROFIMEN:siropflaconI3*1/zi

-STREPTOMICINA:1gr.

-DIAZEPAM:1fiola/zi

17martie2003



-BROFIMEN:siropflacon


50

-STREPTOMICINA:1gr.

-DIAZEPAM:1fiola/zi-i.m.

19-20-21MARTIE2003

-PENICILINA:3*1.000.000U.I.-i.m


-BROFIMEN:siropflaconI3*1/zi


-STREPTOMICINA:1gr.

22-23martie2003



24-25-26martie2003


EVALUAREFINALA

Pacientul ramane spitalizat 12 zile din data de 14 martie 2003 pana in data de 26 martie 2003.

La internare avea urmatoarele simptome: durere la nivelul toracelui drept, frisoane, febra, stare generala alterata, sete si inapetenta.

Intimpulspitalizariiprimestetratamentcu:

-Penicilina:3*2.000.000u.i.-i.m.

-Brofimen:siropflaconI3*1/zi

-Paracetamol:3*1tb./zi

-Streptomicina:1gr.

Dupa 10-12 zile durerea toracica se amelioreaza, dispare transpiratia, setea, febra, inapetenta si starea generala se amelioreaza.

In data de 26 martie 2003 se externeaza cu urmatoarele recomandari:

repaus fizic si psihic inga 3-4 zile;

evitarea frigului, umezelii si stresului;

urmarea in continuare a tratamentului prescris ;

control medical dupa 7 zile.

51

3.4. CAZUL III

CULEGEREADEDATE:

DATEFIXE:NUME:BOROS

PRENUME:ANGELA

VARSTA:46ANI

DATANASTERII:1957NOIEMBRIE19

RELIGIE:ORTODOX

Pacientanuestealergiclamedicamentesaulaalimente.

Nu reprezintadeficientemotorii(nupoartaproteze,niciin strumente ajutatoare).

DATEVARIABILE:DOMICILIU:BUCURESTI,Str.Odorelului,Nr.135

CONDITIIDELOCUIT:corespunzatoare

OCUPATIA:pensionatapecazdeboala


Pacienta are statura potrivita, greutate de 65 Kg., inaltime de 1,80 m, este carunta cu ochi caprui.

Pacienta nufumeaza,nu consumaalcool,daruneoribeacafea.Esteo per-

soanacomunicativa,energica,cuo dorintaputernicasipermanentadea munci.

RETORIC

InantecedentepacientaBorosAngelaprezintaoperatiedehernie

inanul1986sioperatiedevariceinurmacu4ani.

MOTIVELEINTERNARII

De aproximativ 3 saptamani, pacienta prezinta o tuse seaca neproductiva, senzatie de su-

focare,rinoree,si o stare generala alterata,motivpentrucareseprezintala medicul

defamilie undeeste consultata si sestabilestediagnosticuldebronsitaacuta.

Iseprescrieun tratament ambulatorcuAspirina,Biseptol,Paracetamol.

A urmat acest tratament timp de 2 saptamani insa nu s-a simtit nici o ameliorare.

Tusea devinechinuitoare,senzatiade sufocarese accentueazasi apare ex-

pectoratia,incantitatemica sisenzatia degreata si apoivoma.

Se prezinta din nou la cabinetul medical unde i se prelungeste tratamentul prescris anterior pe inca 4 zile. Dupa 4 zile se prezinta la control dar nu se constata nici o ameliorare.

Se decide internarea ei laSpitalul deUrgentapentru investigatii sitratament.

Pacientaseinterneazapedatade20martie2003,dupaefec-

tuareauneiradiografiisiEKGcarerelevapneumonia.

52

ANAMNEZAASISTENTEIMEDICALE

Dindiscutiacupacienta,reiesecainurmacuaproximativosaptamana

simtedureriintenseinregiuneatoracicastanga,durerecontinua,senza-

tiedesufocare,tuseseacachinuitoare,insomniesistaridegreata.

Din cauza junghiului toracic pacienta prezinta greutate larespiratie,nusepoate nici

odihninici ziua,nici noaptea;dincauzagreturilornusealimenteazasuficient.

T.A.=120/60 mm. Hg.; P=80/min.

D =1600 ml./24h.;

Scaun = 1 scaun/zi.

ANALIZA ACESTOR DATE. SINTEZA LOR. PROBLEMA DE DEPENDENTA A BOLNAVULUI (Dg. De ingrijire)

NEVOIADEARESPIRA:


1. senzatie de sufocare;

accelerarea ritmului respirator.


1. fizica: durerea ( junghiul thoracic )


1. dispnee

NEVOIADEABEASIDEAMANCA:


1. alimentatie insuficienta


1. durere;

greturi.

53


1. inapetenta



1. dificultate in a dormi;

ore insuficiente de somn.


1. fizica:durere; dispnee.


1. insomnie

DIAGNOSTICULMEDICAL:Pleuro-pneumoniestanga

ELABORAREA PLANULUI DE INGRIJIRE: obiective + actiuni

Dg.Deingrijire:DISPNEE

OBIECTIV:

In2zilepacientavarespiramultmaiusor,efficient.

ACTIUNI:

supraveghez pacientul; masor frecventa respiratorie si o notez in foaia de temper-atura;

administrez tratamentul prescris de medic si informez medicul asupra evolutiei res-piratorii;

exercitii respiratorii;

pozitionez pacienta in pozitie semisezand, pentru a imbunatatii respiratia

hidratare corespunzatoare (2 l/ zi );

54

activitati fizice moderate atat cat permite starea pacient ei;

asigurarea conditiilor de mediu( aerisirea salonului, mentinerea temperaturii si umiditatii in conditii normale;

evitarea meselor copioase;

evitarea hainelor prea stramte si incommode.

Dg.Deingrijire:INAPETENTA

OBIECTIV:

In2-3zilepacienteiisevaimbunatatiistareanutritionala.

ACTIUNI:

constientizez pacienta cu privire la regimul alimentar pe care trebuie sa-l urmeze;

administrarea meselor la ore regulate si intr-un mediu corespunzator;

respectarea sricta a dietei prescrise, tinandu-se seama de preferintele pacientei;

realizarea bilantului lichidelor ingerate si eliminate;

mesele vor fi mici si dese; nici prea fierbinti, nici foarte rec i;

hidratare 2l/ zi( compot, ceai, lapte, etc. ) .

Dg.deingrijire:INSOMNIE

OBIECTIV:

In2zilepacientavaeveasomnodihnitor.

ACTIUNI:

confort psihic si fizic;

ii explic pacientei sa aiba rabdare ca durerea va scadea odata cu tratamentul;

ii arat bolnavi cu aceeasi boala si care s-au vindecat;

administrez DIAZEPAM 1 f/ seara; PAPAVERINA1 f/ zi.


21martie2003

[1.] [A.] S-a recoltat sange pentru examen hematologic:

55

-HEMATOCRIT:40%

-LEUCOCITE:6.500/mmcub

-VSH:75-142mm/h

-GLICEMIE:5.26

[1.] [A.]S-a recoltat sange pentru examen complet cu sedimente:

-ALBUMINA:+++

-PUROI:++++

-ZAHAR:+

-UBGsiPIGMENTI:usorcrescuti

[1.] [A.]Exudat faringian:

(a) FLORA MICROBIANA MIXTA

[A.]Toracocenteza:

1. lichidul pleural nu are germeni

22martie2003

S-arecoltaturinapentruexamencompletcusedimente:

-ALBUMINA:++

-PUROI:++++++

-ZAHAR:++

-UBG:crescut

23martie2003

Rx.toracic: opacitate hilara; formatiune rotunda de 5-7 cm. in parenchimul plamanului stang.

TRATAMENTUL

20-21MARTIE2003

-AMPICILINA:3*4gr./zi


-BROFIMENfl.I


-MIOFILIN:1f/zi

-DESLANOZID:1f/zi

56

-PAPAVERINA:1f/zi

22-26MARTIE2003

-AMPICILINA:3*4gr./zi


-BROFIMENfl.I


-MIOFILIN:1f/zi

-DESLANOZID:1f/zi

-PAPAVERINA:1f/zi

-ROMERGAN:1f/zi

-CODEINFOSFAT:3*1tb./zi


EVALUAREFINALA:

Pacienta Boros Angela, se interneaza in sectia de Interne a Spitalului de Urgenta Bucuresti, cu urmatoarele simptome: junghi thoracic, tuse seaca chinuitoare, greturi, inapetenta.

Ramane spitalizata o saptamana, perioada in care primeste tratament cu antibiotice, antialgice, cardiotonice si simptomatice generale.

Pacienta nu reactioneaza aproape deloc la tratamentul aplicat, din contra starea ei generala se inrautateste si boala se agraveaza.

In data de 26 martie 2003, medicul decide transferarea pacientei la Spi-talul de Oncologie Bucuresti pentru clarificarea diagnisti cului prezumtiv de cancer pulmonar, stadiul II.

- LUCRARE DE DIPLOMA - Pneumonia Pneumococica

1

57

www resursebibliografice ro lucrare de diploma

Documents