world bank document...acesta din urmă este o condiție importantă pentru utilizarea fondurilor de...

Proiect cofinanț at din Fondul European de Dezvoltare Regională prin OPTA 2007 – 2013

România

Programul privind schimbările climatice ș i creș terea masei verzi

pentru reducerea conț inutului de carbon

Raportul Sectorial al Componentei B

Raport de Evaluare Rapidă a Sectorului

Forestier

Ianuarie 2014

Acord de Servicii de Consultanță între Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice

și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare

Beneficiar: Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice

Banca Mondială

Regiunea Europei ș i Asiei Centrale

1. [Introduceț i un citat din document sau rezumatul unui punct de interes. 2. [3. [4. [5. [6. [7. [

84262 Pub

lic D

iscl

osur

e A

utho

rized

Pub

lic D

iscl

osur

e A

utho

rized

Pub

lic D

iscl

osur

e A

utho

rized

Pub

lic D

iscl

osur

e A

utho

rized

Pub

lic D

iscl

osur

e A

utho

rized

Pub

lic D

iscl

osur

e A

utho

rized

Pub

lic D

iscl

osur

e A

utho

rized

Pub

lic D

iscl

osur

e A

utho

rized

Raport de Evaluare Rapidă a Sectorului Forestier i

Cuprins

Cuprins ........................................................................................................................................................... i

Abrevieri ș i acronime ................................................................................................................................. iii

Recunoaș tere ............................................................................................................................................... v

Rezumat executiv ......................................................................................................................................... vi

1. Introducere ............................................................................................................................................ 1

2. Sectorul forestier din România - Context ............................................................................................. 3

2.1 Caracteristici biofizice .................................................................................................................. 3

2.2 Clasificări funcț ionale ................................................................................................................. 5

2.3 Dimensiuni instituț ionale ............................................................................................................ 6

2.3.1 Dreptul de proprietate asupra pădurilor ................................................................................ 6

2.4 Contribuț ia economică a sectorului forestier .............................................................................. 8

2.4.1 Industria Lemnului ................................................................................................................ 9

2.4.2 Energia din biomasă ............................................................................................................ 11

2.5 Împădurire ................................................................................................................................... 11

2.5.1 Împădurirea terenurilor degradate ....................................................................................... 11

2.6 Colectarea datelor din sectorul forestier ..................................................................................... 13

2.7 Noua strategie privind pădurile ................................................................................................... 14

3. Schimbările climatice ș i pădurile ...................................................................................................... 16

3.1 Pădurile ș i îndepărtarea GES ș i emisiile .................................................................................. 16

3.2 Impactul schimbărilor climatice asupra pădurilor ....................................................................... 18

3.3 Adaptarea pădurilor la schimbările climatice ............................................................................. 22

3.4 Pădurile ș i adaptarea la schimbările climatice ........................................................................... 23

4. Rezultatul diferitelor scenarii de gestionare a pădurilor asupra emisiilor de GES ............................. 25

4.1 Rezultate eforturilor naț ionale de modelare .............................................................................. 25

Raport de Evaluare Rapidă a Sectorului Forestier ii

4.2 Compararea modelelor naț ionale cu scenariile internaț ionale ................................................ 28

5. Condiț ii necesare pentru ca pădurile să contribuie la atenuarea ș i adaptarea la schimbările

climatice ...................................................................................................................................................... 31

5.1 Planuri de management pentru păduri ........................................................................................ 31

5.1.1 Provocări ș i oportunităț i pentru gestionarea arealelor de producț ie .............................. 32

5.1.2 Provocări ș i oportunităț i pentru managementul ariilor protejate ..................................... 34

5.1.3 Oportunităț i ș i provocări pentru împădurire .................................................................... 35

5.2 Oportunităț i ș i provocări cu condiț ii de aplicare necesare..................................................... 36

5.2.1 Informaț ii privind proprietatea asupra terenurilor ............................................................. 36

5.2.2 Îmbunătăț irea accesibilităț ii ............................................................................................ 37

5.2.3 Informaț ii cu privire la baza de resurse ............................................................................. 38

5.2.4 Consolidarea cercetării, armonizarea bazei de date ș i schimbul de informaț ii ................ 39

5.2.5 Monitorizarea Pădurilor ...................................................................................................... 39

5.3 Eficacitatea costurilor de utilizare a pădurilor pentru atenuarea schimbărilor climatice ............ 40

6. Măsuri pentru OP finanț ate de UE pentru 2013-2020. ..................................................................... 41

6.1 Ciclul de programare 2007-2013 al PNDR ș i POS Mediu ........................................................ 41

6.1.1 Realizări .............................................................................................................................. 42

6.2 Măsuri propuse pentru perioada 2014-2020 a Ciclului de programare ....................................... 43

7. Recomandări ș i concluzii .................................................................................................................. 47

7.1 Recomandări privind măsurile guvernamentale .......................................................................... 47

7.2 Rezumatul recomandărilor .......................................................................................................... 52

8. Concluzie ............................................................................................................................................ 59

Referinț e .................................................................................................................................................... 61

Raport de Evaluare Rapidă a Sectorului Forestier iii

Abrevieri ș i acronime

APPR Asociaț ia Proprietarilor de Păduri din România

AEC Activităț i economice curente

CO2 Dioxid de carbon

FEADR Fondul European pentru Agricultură ș i Dezvoltare Rurală

MSEIF Modelul Scenariului European de Informaț ii Forestiere

IEP Institutul European al Pădurilor

FESI Fondurile Europene Structurale ș i de Investiț ii

SCE Sistemul de Comercializare a Emisiilor

UE Uniunea Europeană

PGP Planul de Gestionare a Pădurilor

PIB Produsul Intern Brut

DGPSPAPP Direcț ia Generală pentru Politică, Strategii ș i Proiecte pentru Ape,

Păduri ș i Piscicultură

GES Gaze cu Efect de Seră

INM Institutul Naț ional de Meteorologie

ICAS Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice

CCC Centrul de Cercetări Comune al Comisiei Europene

UTCUTP Utilizarea terenului, schimbarea utilizării terenului ș i pădurile

MADR Ministerul Agriculturii ș i Dezvoltării Rurale

MMSC Ministerul Mediului ș i Schimbărilor Climatice

ANP Administraț ia Naț ională a Pădurilor - Romsilva

RNP Registrul Naț ional al Pădurilor

PNDR Planul Naț ional de Dezvoltare Rurală

Raport de Evaluare Rapidă a Sectorului Forestier iv

PFNL Produse forestiere ne-lemnoase

DFP Districte Forestiere Private

FSC Fonduri Structurale ș i de Coeziune

LIC Locaț ii de Interes Comunitar

MDE Managementul Durabil al Ecosistemului

IMM Întreprinderi Mici ș i Mijlocii

POS Programul Operaț ional Structural

SWOT Puncte tari, puncte slabe, oportunităț i ș i ameninț ări

tCO2e Tonă echivalent de CO2

EEB Economia Ecosistemelor ș i Biodiversităț ii

Raport de Evaluare Rapidă a Sectorului Forestier v

Recunoaș tere

Raportul a fost elaborat de către o echipă de bază formată din Diji Chandrasekharan Behr ș i Bogdan Popa

cu date ș i comentarii de la Andrew Mitchell. Este un rezultat al Programului Serviciului Consultativ privind

Schimbările Climatice din România (RAS) al Băncii Mondiale, la cererea Guvernului României (prin

intermediul Ministerului Mediului ș i Schimbărilor Climatice). Acest raport al sectorului a beneficiat de

observaț iile ș i sugestiile lui John Fraser Stewart ș i Stig Johansson. A fost revizuit ș i eliminat de Kseniya

Lvovsky.

Lucrarea a fost realizată între iunie 2013 ș i septembrie 2013 ș i se bazează pe rezultatele discuț iilor ample

cu ș i pe informaț ii de la funcț ionarii ș i părț ile interesate din sectorul forestier, inclusiv: Gelu Puiu

(Secretar de Stat - Păduri, Ministerul Mediului ș i Schimbărilor Climatice, Direcț ia Apelor, Pădurilor ș i

Pescuitului), Irina Rusu (Consilier, Ministerul Mediului ș i Schimbărilor Climatice, Direcț ia Apelor,

Pădurilor ș i Pescuitului), Dănuț Iacob (Director, Ministerul Mediului ș i Schimbărilor Climatice, Direcț ia

Apelor, Pădurilor ș i Pescuitului), Sebastian Constantin (consilier, Ministerul Mediului ș i Schimbărilor

Climatice), Ciprian Pahonț u (consilier de politică, Administraț ia Naț ională a Pădurilor - ROMSILVA),

Ovidiu Badea (Director Ș tiinț ific, Institutul de Cercetări Forestiere ș i Management (ICAS)) , Diana

Silaghi (Secretar ș tiinț ific, Institutul de Cercetări Forestiere ș i Management (ICAS)), Maria Faina (Expert

Inventar GES - Silvicultură), Diana Zidaru (Expert Inventar GES - Silvicultură), Mihaela Năstase (Referent,

Autoritatea Naț ională a Pădurilor, Unitatea pentru Arii Protejate), Marian Drăgoi (Profesor, Facultatea de

Silvicultură, Universitatea Ș tefan cel Mare din Suceava), ș i Emil Sandulescu (Consilier, Ministerul

Agriculturii ș i Dezvoltării Rurale).

Echipa Băncii Mondiale ar dori, de asemenea, să-ș i exprime recunoș tinț a faț ă de Guvernul României

pentru relaț iile de lucru excelente stabilite în această misiune ș i mai ales pentru asistenț a personalului ș i

a membrilor Unităț ii de Implementare a Proiectului din cadrul Ministerului Mediului ș i Schimbărilor

Climatice, ș i anume Bianca Moldovean, Mihaela Smarandache, Narcis Jeler, Alexandra Ulmeanu, ș i

Gabriela Popescu.

Programul privind schimbările climatice este gestionat de Jian Xie ș i Erika Jorgensen, sub îndrumarea lui

Laszlo Lovei, Mamta Murthi, Kulsum Ahmed, Satu Kristiina Kahkonen, ș i Elisabetta Capannelli din Banca

Mondială.

Raport de Evaluare Rapidă a Sectorului Forestier vi

Rezumat executiv

1. Problemele cheie cu analiză rapidă din Sectorul Pădurilor pentru a determina modul în care sectorul

poate contribui la atenuarea ș i adaptarea la schimbările climatice. Analize de evaluare ale măsurilor

propuse de ministerele sectorului pentru măsuri propuse pentru Programele Structurale Operaț ionale

2014-2020 (POS) ș i Planul Naț ional de Dezvoltare Rurală (PNDR), pentru a determina dacă acestea

afectează pozitiv climatul. Acesta din urmă este o condiț ie importantă pentru utilizarea Fondurilor de

Structurale de Coeziune (FSC), pentru perioada 2014-2020.

2. Evaluarea identifică programele operaț ionale ș i planurile sectoriale care pot sprijini obiectivele privind

schimbările climatice ș i îndeplinesc ex ante condiț ionalităț ile UE pentru FSC (2014-2020). Evaluarea

oferă, de asemenea, o bază pentru rafinarea măsurilor propuse, în scopul de a răspunde la cerinț a

privind schimbările climatice. Evaluarea se bazează pe informaț iile disponibile în literatura de

specialitate publicată ș i datele limitate cu privire la costurile ș i beneficiile diferitelor abordări de

management forestier. Din cauza limitărilor de date, raportul nu prioritizează măsurile propuse.

Următoarea etapă a serviciului de consultanț ă rambursabil va implica lucrări în profunzime asupra

sectorului, oferind recomandări mai specifice.

Caracteristici cheie ale sectorului forestier

3. Pădurile din România reprezintă aproximativ 27 % din suprafaț a ț ării (MMSC, 2012). Cele mai multe

dintre pădurile din România sunt păduri secundare ș i acoperă munț ii, dealurile ș i câmpiile ț ării.

România are o biodiversitate relativ bogată ș i are cea mai mare suprafaț ă acoperită cu păduri naturale

ș i regenerate natural datorită practicilor de gestionare actuale. Pădurile din România sunt utilizate în

scopuri de protecț ie ș i de producț ie.

4. Reglementările ș i cerinț ele tehnice naț ionale, precum ș i cinci principii de management majore

formează structura de management forestier din România. Planurile de gestionare a pădurilor (PGP) sunt

valabile timp de 10 ani, trebuie să includă recomandări de management pentru fiecare lot de pădure, să

fie pregătite de către firme specializate în planificarea gestionării pădurilor, să fie aprobate de către

autoritatea naț ională pentru păduri ș i trebuie să fie puse în aplicare în practică. Reglementările

prescriptive ș i cerinț ele ș i restricț iile tehnice privind utilizarea limitează flexibilitatea ș i inovarea

(care sunt elemente din ce în ce mai folosite ca bune practici forestiere la nivel mondial) ș i duc la

costuri care pot reduce profitabilitatea gestionării durabile a pădurilor pentru unii proprietari de păduri

private, în special micii proprietari.

5. În 2010, sectorul forestier ș i industria lemnului a contribuit cu 3,5% la PIB (INS CON 105D).

Exporturile de mobilier au fost de 3,45 % din exporturile la nivel naț ional, ș i sectorul forestier a fost

de 7 % din exporturile naț ionale. Sectorul forestier este, de asemenea, un angajator important în zonele

rurale, care angaja în mod oficial aproximativ 143.000 de persoane în 2011.

Raport de Evaluare Rapidă a Sectorului Forestier vii

6. Punerea în aplicare a legislaț iei privind retrocedările de terenuri a făcut ca 66 % din suprafeț ele de

teren împădurite să fie pe domeniul public, în timp ce 34 % au fost în proprietate privată în anul 2009.

Există un număr estimativ de 850.000 de proprietari de păduri în România, inclusiv persoane fizice,

comune indivizibile, ș i biserici, care deț in suprafeț e mici ș i mari de păduri. Aproximativ 40 % din

suprafaț a în proprietate privată este gestionată de mici proprietari. Retrocedarea a avut implicaț ii

pentru gestionarea pădurilor, inclusiv atingerea obiectivelor din Natura 2000, deoarece 36% din siturile

Natura 2000 sunt pe terenuri private. Deș i suprafaț a totală a micilor agricultori este mai mică de 20 %

din suprafaț a totală de teren împădurită, parcelele sunt împrăș tiate în toată ț ara. Motivarea

proprietarilor de terenuri private, pentru a respecta cerinț ele de gestionare durabilă este importantă

pentru a păstra starea pădurilor. Mai mult, includerea proprietarilor de terenuri private mici este, de

asemenea, importantă pentru atingerea obiectivelor de FSC.

Pădurile ș i schimbările climatice

7. Pădurile sunt importante pentru separarea gazelor cu efect de seră (GES) ș i reducerea emisiilor, astfel

atenuând schimbările climatice. Inventarul GES în România (Raportul privind Inventarul Naț ional) din

1989-2011 a menț ionat că "[i]n 2011, emisiile de GES, fără [utilizarea terenurilor, schimbarea utilizării

terenurilor, precum ș i pădurile (UTSUTP)] au scăzut [cu] 54.86% comparativ cu nivelul anului de

bază." Atunci când au fost introduse în UTSUTP, "emisiile nete de GES / excluderi (ț inând cont de

emisiile de dioxid de carbon (CO2)) au scăzut [cu] 61,05 %." (MMSC, 2013). Pentru a menț ine

contribuț ia pădurilor la eliminarea emisiilor de GES, este necesar să se menț ină starea de sănătate a

pădurilor.

8. Pădurile, ca ș i alte sisteme naturale, sunt afectate de schimbările climatice. Scăderea proiectată a

precipitaț iilor ș i creș terile de temperatură sunt de aș teptat să afecteze starea de sănătate a sistemelor

forestiere, ș i să crească vulnerabilitatea la dăunători ș i alț i factori biotici. Acest lucru la rândul său, ar

putea degrada pădurile, reducând capacitatea lor de a reț ine carbonul ș i crescând probabilitatea ca

pădurile să devină o sursă de emisii de CO2. Se preconizează condiț ii climatice mai puț in adecvate ș i

presiuni biotice asociate pentru a reduce creș terea arborelui cu aproximativ 30 %. Creș terea scăzută va

reduce capacitatea pădurilor de a reț ine carbonul ș i va avea implicaț ii economice1.

Utilizarea pădurilor pentru a se adapta la ș i pentru a atenua schimbările climatice

9. Pădurile oferă servicii de suport, previzionare, reglementare ș i culturale. Aceste servicii de ecosistem

sprijină bunăstarea umană la nivel local, naț ional, regional ș i global, inclusiv prin reț inerea GES ș i

atenuarea schimbărilor climatice. Pădurile, prin urmare, joacă un rol important în consolidarea adaptării

societăț ii la schimbările climatice, deoarece acestea oferă servicii de ecosistem esenț iale, cum ar fi produse

1Nu există date suficiente pentru a evalua potenț ialele efecte economice, ș i o scădere de 30 % a creș terii nu se poate presupune a fi

o scădere a contribuț iei la PIB cu o treime (de exemplu aproximativ 1,3 % din PIB), deoarece valoarea în plus nu este

reprezentată.

Raport de Evaluare Rapidă a Sectorului Forestier viii

din lemn, produse forestiere nelemnoase (PFNL), ș i reglementarea hidrologică a bazinelor hidrografice,

valorile care sunt, de obicei, subestimate de societate ("păduri de adaptare"). Structurile de păduri, specii, ș i

distribuț ia speciilor, cu toate acestea, sunt modificate de schimbările climatice. Răspunzând la acest lucru

necesită adaptarea pădurilor în sine, în scopul de a preveni degradarea resurselor forestiere ș i pentru a

proteja serviciile ecosistemului pe care societatea se bazează pentru adaptare.

Oportunităț i prin gestionarea durabilă a pădurilor de producț ie

10. Gestionarea durabilă a pădurilor de producț ie ar putea contribui la atenuarea schimbărilor climatice prin

suprafeț e regenerate natural de reț inere a carbonului ș i incidenț a redusă a dăunătorilor sau altor

factori biotici care degradează pădurile. În România, managementul ș i recoltarea pădurilor trebuie să

respecte cerinț ele legale ș i parametrii tehnici, indiferent de dimensiunea pădurii, tipul de pădure, sau

de situaț ia proprietăț ii lor. Aș a cum s-a menț ionat mai devreme, pentru proprietarii de terenuri

forestiere mici îndeplinirea acestor cerinț e poate fi oneroasă ș i reduce rentabilitatea gestionării

durabile a pădurilor (SFM), având în vedere piaț a actuală pentru produsele forestiere.

11. Pentru a promova gestionarea durabilă a pădurilor de producț ie în proprietate privată, guvernul ar trebui

să ia în considerare: (i) oferirea de îndrumare pentru gestionarea durabilă a pădurilor, mai degrabă decât

cerinț e legale ș i tehnice prescriptive, stimularea inovării, (ii) simplificarea normelor pentru

administrarea pădurilor, (iii) furnizarea de suport tehnic pentru inovare în gestionarea pădurilor, recoltare

ș i valoare adăugată, (iv) oferirea de stimulente ș i oportunităț i pentru micii proprietari pentru a se

asocia ș i a beneficia de economii la scară, ș i (v) îmbunătăț irea ș i extinderea accesului rutier în zonele

cu pădure de producț ia. Accesul rutier bine planificat ș i menț inut poate aduce o contribuț ie pozitivă

la atenuarea schimbărilor climatice, deoarece permite gestionarea pădurilor, monitorizarea continuă a

sănătăț ii pădurilor, ș i ajută la prevenirea ș i stingerea incendiilor ș i infestărilor cu dăunători (ambele

putând elibera CO2).

Oportunităț i prin consolidarea gestionării managementului ariilor protejate

12. Menț inerea protecț iei pădurilor, care să promoveze utilizarea durabilă a resurselor poate spori

capacitatea de adaptare a pădurilor, ajută la conservarea biodiversităț ii, ș i reduce emisiile de carbon.

România are obligaț ia de a respecta directivele asociate cu Natura 2000. Facilitarea managementului

ariilor existente protejate ș i a siturilor Natura 2000 cu păduri poate ajuta la reducerea emisiilor de

carbon prin prevenirea degradării acestor situri. Gradul de reț inere a carbonului, însă, va fi mai mic în

acele situri în care copacii sunt de o clasă de vârstă mai înaintată.

13. Acestea sunt două acț iuni care ar spori capacitatea de gestionare a ariilor protejate ș i a siturilor Natura

2000. Prima este asigurarea resurselor necesare pentru a dezvolta planuri de gestionare ș i revizuirea,

aprobarea ș i implementarea planurilor de management pentru ariile naturale protejate. În 2012, au fost

aprobate doar 5 planuri de management ale celor 272 de planuri de management deja întocmite. Acest

lucru va necesita rectificarea capacităț ii administrative limitate de a aproba planurile de management

(aproximativ 50 % din zonele naturale protejate aparț in de Regia Naț ională a Pădurilor), promovarea

Raport de Evaluare Rapidă a Sectorului Forestier ix

practicilor de management care se reconecteze zone naturale, care au fost împărț ite în mod artificial ș i

formează o reț ea funcț ională, ș i refacerea ariilor naturale degradate.

14. A doua acț iune necesită determinarea modului de a asigura cel mai eficient respectarea cerinț elor

Natura 2000 - cu stimulente, reglementări, suport tehnic, cumpărarea siturilor în proprietate privată ale

Natura 2000 sau o combinaț ie a acestora. De exemplu, autorităț ile silvice naț ionale ar trebui să

examineze fezabilitatea de a folosi schimbări de reglementare care necesită ca proprietarii de păduri ș i

managerii să ia în considerare valorile Natura 2000 în planurile de gestionare a pădurilor ș i în

gestionarea pădurilor ca o alternativă la compensaț ii. Provocările actuale includ cerinț e multiple

pentru gestionarea siturilor Natura 2000 (cerinț ele Natura 2000 ș i cerinț ele planului de gestionare a

pădurilor), condiț ii neclare sau complexe pentru proprietarii privaț i de a fi eligibili pentru a primi

despăgubiri, ș i lipsa de compensaț ii pentru proprietăț ile deț inute de comunitate.

Oportunităț i prin împădurire

15. Creș terea zonei de acoperire cu copaci poate creș te captarea carbonului, în special în stadiul incipient

de creș tere a copacului (după primii ani). Rezultatele preliminare ale inventarului terenurilor degradate

(pentru 16 din cele 41 de județ e) a identificat aproximativ 115.129 ha ca potrivit pentru ameliorarea

prin împădurire (MADR, 2012). Zonele degradate sau zonele agricole care nu sunt potrivite pentru

cultivare sunt împrăș tiate în întreaga ț ară. Oportunităț ile de împădurire, care sunt în derulare de către

autorităț ile naț ionale forestiere sunt în mare măsură zone agricole abandonate din centura de sud de

României.

16. Împădurirea implică costuri în avans ș i elemente preliminare, care sunt de multe ori inaccesibile micilor

proprietari. Disponibilitatea resurselor financiare pentru a sprijini astfel de activităț i este importantă.

Acest lucru poate fi prevăzut ca o compensaț ie pentru terenuri incluse într-un program de împădurire

naț ional care are ca scop să planteze parcele învecinate de teren (denumit în continuare centura

forestieră din România). Sprijinul financiar poate fi, de asemenea, furnizat pentru persoanele interesate

de împădurire prin oportunităț i de credit corespunzătoare. În plus, "infrastructura" de împădurire trebuie

să fie existentă. Ț ara trebuie să aibă o capacitate de producț ie crescută pentru producț ia de puieț i,

suport tehnic, date accesibile ș i informaț ii cu privire la caracterul adecvat al speciilor.

17. Fondurile pentru Programul Naț ional de Împădurire sunt în prezent disponibile prin cerinț a ca

administraț iile forestiere să pună deoparte 15 % din veniturile lor din exploatările lemnoase. Fondul

Naț ional de Mediu oferă, de asemenea, resurse financiare pentru a împăduri terenurile degradate.

Resursele de aderare la UE sunt de asemenea disponibile pentru împădurire. Eforturile recente sugerează

că fondurile disponibile sunt insuficiente pentru punerea în aplicare eficientă a programului. În plus, este

nevoie de o mai mare conș tientizare în rândul proprietarilor de terenuri în ceea ce priveș te rezistenț a

ș i beneficiile climatice prin împădurire.

Măsuri propuse pentru Programare ș i Recomandări pentru Perfecț ionarea Măsurilor în perioada

2014-2020

Raport de Evaluare Rapidă a Sectorului Forestier x

18. Contribuț ia pădurilor la reducerea emisiilor de GES ș i capacitatea de adaptare a pădurilor ș i a altor

sectoare la schimbările climatice necesită o gestionare durabilă a resurselor (menț inerea sistemului

forestier sănătos ș i cultivarea copacilor). În România acest lucru necesită abordarea mai multor

provocări de politică si reglementare, furnizarea de sprijin instituț ional ș i tehnic adecvat, ș i ridicarea

constrângerilor create de accesul rutier limitat, sprijinul financiar limitat, sau cunoș tinț e. POS oferă o

oportunitate de a crea condiț iile necesare care să permită acest lucru.

19. Ministerul Delegat pentru Păduri a identificat următoarele măsuri din sectorul forestier pentru următorul

ciclu de programare POS (2014-2020):

Măsura Finanț are

necesară

(milioane €)

Legătura cu oportunităț ile

de folosire a pădurilor

pentru a reduce schimbările

climatice

Îmbunătăț irea accesibilităț ii pădurilor

prin întreț inerea ș i construirea de

drumuri forestiere ș i altor facilităț i de

accesibilitate (articolul 18 din Norma UE

pentru programul CSF pentru 2014-2020)

700

Legat de oportunităț ile

asociate cu producț ia ș i

protecț ia pădurilor

Implementarea Natura 2000, împădurirea,

ș i crearea centurilor de pădure (articolul

31, 35)

300


asociate cu pădurile protejate

ș i împăduririle

Prima împădurire a terenurilor agricole 2

(articolul 22) 2500

Legat de oportunităț ile de

împădurire

Investiț ii în noi tehnologii, ș i în

prelucrarea ș i comercializarea produselor

forestiere (articolul 22) 250



protecț ia pădurilor ș i

împădurirea

Instruire ș i consultanț ă (articolul 15 ș i

16) 70




împădurirea

Suport pentru organizarea lanț ului de

aprovizionare în silvicultură 50




împădurirea

2Acest lucru oferă un sprijin financiar autorităț ilor publice eligibile ș i entităț ilor private pentru a acoperi costurile de creare ș i

întreț inere a împăduririlor terenurilor agricole.

Raport de Evaluare Rapidă a Sectorului Forestier xi

Asigurarea ș i fondurile reciproce în

silvicultură 45

În general legat de împădurire

Asistenț ă pentru inovare ș i colaborare

15

Legat în general de

oportunităț ile asociate cu

producț ia ș i protecț ia

pădurilor

20. Primele patru măsuri propuse asociate cu articolele 18, 22, 31, 35 pot contribui direct la reț inerea CO2

ș i reducerea emisiilor acestuia. Gestionarea durabilă a pădurilor de producț ie ș i de protecț ie poate

contribui la reducerea emisiilor prin menț inerea sănătăț ii pădurilor prin subț ierea ș i managementul

suprafeț elor cu păduri seculare. SFM contribuie, de asemenea, la reț inerea CO2 prin regenerarea de

noi suprafeț e de pădure, si lemnul de reducere folosit în procesele benefice pentru reducerea emisiilor

de carbon (de exemplu înlocuirea combustibililor fosili sau stocaț i în PAL). Investiț ia în tehnologii

care includ cele mai recente tehnologii de pepiniere sau integrarea exploatării forestiere ș i prelucrarea

sau îmbunătăț irea comercializării de produse cu valoare adăugată ridicată va ajuta la reducerea

deș eurilor, costuri mai mici, ș i va creș te profiturile de pe urma SFM. Prin urmare, aceste măsuri, dacă

sunt implementate în mod corespunzător, ar avea un efect climatic pozitiv.

21. Există date limitate pentru a stabili dacă măsurile care oferă instruire, suport pentru lanț ul de

aprovizionare în silvicultură, asigurări ș i fonduri mutuale, precum ș i sprijin pentru inovare ș i

colaborare pentru proprietarii de păduri vor avea un impact pozitiv sau negativ asupra absorbț iilor nete

de CO2. În cazul în care măsurile nu contribuie în mod direct la creș terea reț inerii emisiilor de CO2,

dacă acestea sunt aplicate în mod corespunzător, este puț in probabil să ducă la o creș tere a emisiilor de

CO2. De exemplu, măsura privind instruirea ș i consultanț a ar ajuta proprietarii de păduri noi să îș i

creeze capacitatea necesară în cele mai bune practici SFM. Măsura cu privire la asigurări este orientată

spre reducerea riscurilor asociate cu investiț iile iniț iale asociate cu eforturile de împădurire.

Asigurarea ajută la acoperirea pierderilor rezultate din producerea de dezastre naturale. Măsura pe

inovare ș i colaborare este utilă pentru a dezvolta noi orientări tehnice, inclusiv orientări pentru măsuri

de adaptare durabile pentru schimbările climatice.

22. Ministerul Delegat al Pădurilor a propus sume de finanț are pentru fiecare măsură, cu o valoare totală de

3.93 miliarde €. Această sumă depăș eș te cu mult finanț area totală anticipată pentru PNDR general.

Drept urmare, câteva dintre măsuri pot să nu beneficieze de suma dorită. Utilizarea datelor calitative ș i

cantitative disponibile, evaluarea rapidă a sectorului forestier face recomandări pentru perfecț ionarea

măsurilor ș i consolidarea impactului pozitiv al acestora asupra atenuării schimbărilor climatice.

Recomandări pentru perfecț ionarea măsurilor cheie propuse

Raport de Evaluare Rapidă a Sectorului Forestier xii

23. Măsura privind îmbunătăț irea drumului de acces va fi fundamentală pentru asigurarea faptului că

pădurile contribuie la atenuarea schimbărilor climatice, datorită beneficiilor nete pentru SFM. Pentru a

asigura în mod efectiv rezultatele pozitive ale climatului prin această măsură va fi important:

Să se asigure că drumurile care sunt reabilitate ș i noile drumuri construite îmbunătăț esc contribuț ia

pădurilor la reț inerea carbonului, prin asigurarea criteriilor de eligibilitate ale tuturor entităț ilor care

gestionează păduri ș i necesită o indicaț ie clară de potenț ialul de reducere a GES ca urmare a

proiectului;

Finanț area acordată pentru drumuri forestiere trebuie să se bazeze pe raț ionamentul economic ș i

contribuț ia directă ș i indirectă la atenuarea schimbărilor climatice (inclusiv bazate pe estimări

aproximative de captare a carbonului sau acumulare pe termen mediu) - investiț iilor făcute prin

intermediul acestei măsuri ar trebui să conducă la beneficii care să nu fi apărut fără existenț a măsurii;

Luaț i în considerare distribuț ia actuală a pieț elor ș i capacitatea de recoltare ș i prelucrare a

lemnului; ș i

Creș teț i gradul de sensibilizare cu privire la posibilitatea de sprijin financiar pentru reabilitarea

drumurilor, întreț inere ș i construcț ie, inclusiv folosind reț elele disponibile pentru asociaț iile

forestiere.

24. Cererea de finanț are actuală de 700 milioane €, deș i aparent semnificativă, (folosind date din perioada

de programare anterioară) ar permite reabilitarea a aproximativ 7500 km de drumuri. Acest lucru ar spori

lungimea drumurilor reabilitate prin 2.5m/ha de pădure de producț ie sau 1.15m/ha în ansamblu. Acest

plus aduce încă România cu mult sub nivelurile de accesibilitate întâlnite în alte state membre EU28

comparabile. Este nevoie de o analiză mai detaliată pentru a determina cât de mult din fondurile totale

disponibile pentru acest sector ar trebui să fie realocate pentru această măsură, în acelaș i timp, fiind încă

posibil să se pună în aplicare.

25. Măsura de investiț ii în noile tehnologii, marketing ș i prelucrare este bine justificată, pentru că ajută

companiile forestiere care nu ș i-au modernizat tehnologia, să îmbunătăț ească SFM ș i să aibă un

impact pozitiv asupra solului si eficienț ei de management. Aceasta va creș te, de asemenea, eficienț a

ș i va îmbunătăț i valoarea suplimentară ș i veniturile din aceste produse. Pentru a se asigura că această

măsură oferă beneficii pozitive, agenț ia ar trebui:

Să acorde prioritate co-finanț ării tehnologiilor ecologice;

Să se asigure că, în cazul în care tehnologiile sunt " importate", se acordă sprijin pentru a le adapta la

condiț iile în care IMM-urile funcț ionează în România;

Încurajează dezvoltarea de noi tehnologii în România, ș i

Furnizează informaț ii privind implicaț iile "ecologice";

26. Amploarea gradului de proprietate privată a pădurilor necesită măsuri de politici ș i stimulente adecvate

pentru proprietarii de terenuri împădurite mici ș i mari privaț i pentru a respecta obiectivele naț ionale

Raport de Evaluare Rapidă a Sectorului Forestier xiii

de gestionare a resurselor forestiere. Acest lucru este în special valabil pentru zonele de protecț ie care

sunt desemnate ca situri Natura 2000, dintre care 36% sunt pe terenuri private. Înainte de finalizarea

măsurii pentru Natura 2000, este necesar să se evalueze oportunitatea de a folosi compensaț ii pentru a

îmbunătăț i conformitatea cu cerinț ele Natura 2000. Utilizarea de compensaț ii ar trebui să fie

comparată cu utilizarea legislaț iei forestiere pentru atingerea obiectivelor Natura 2000 (aș a cum se

face în alte părț i din Europa), ș i posibilitatea de a utiliza fondurile pentru a cumpăra terenuri private,

care sunt desemnate pentru Natura 2000. Mai mult decât atât, fezabilitatea compensării ar trebui să fie

examinată deoarece reglementările UE necesită articularea clară a elementelor suplimentare pentru

conformitate cu cerinț ele Natura 2000 pentru a justifica acordarea de compensaț ii. În cazul în care o

măsură de compensaț ie este implementată, ea ar trebui să implice un mecanism simplu ș i direct pentru

furnizarea de compensaț ii. Fondurile ar trebui să fie accesibile tuturor grupurilor interesate, iar procesul

de selecț ie trebuie să fie cuprinzător.

27. Având în vedere conș tientizarea crescută a programului Natura 2000, sectorul va fi capabil să asigure

prin această măsură rezultate mai eficiente în timpul acestui ciclu de programare. Creș terea gradului de

conș tientizare suplimentar, cu toate acestea, trebuie să se facă pentru proprietarii de terenuri mici, care

ar fi eligibili pentru plăț ile compensatorii. Mai mult decât atât, există nevoia de a aborda problemele

instituț ionale care au limitat administrarea eficientă a măsurii privind Natura 2000 în timpul ultimului

ciclu de programare.

28. Există date limitate pentru a evalua oportunitatea alocării fondurilor solicitate (2,5 miliarde €) pentru

această măsură. Pe baza datelor din 2009, o alocare de 150 de milioane € ar oferi tuturor proprietarilor de

terenuri privaț i cu situri Natura 2000 o compensare la nivelul din 2009. Determinarea nivelului de

finanț are adecvat pentru această măsură necesită estimări actualizate ale costurilor de administrare ș i

monitorizare a activităț ilor Natura 2000, costul pentru împădurirea terenurilor degradate, crearea de

perdele forestiere, precum ș i asigurarea de plăț i compensatorii.

29. Măsura pentru Natura 2000, împădurirea, perdelele forestiere, ar trebui să fie dezagregate ș i

împădurirea, activităț i de creare a perdelei forestiere ar trebui să fie realizate în comun cu prima

împădurire a terenurilor agricole. Utilizarea de fonduri pentru proiectele de împădurire trebuie să fie

alocate cu prioritate pentru zonele geografice în care activitatea poate genera beneficii multiple, cum ar

fi combaterea deș ertificării ș i ameliorarea terenurilor degradate. De exemplu, unele zone din sud-estul

României sunt mai potrivite pentru împădurire ș i ar putea beneficia în mod semnificativ de astfel de

investiț ii. O altă abordare ar fi să se determine în ce zone să se asigure suport pentru investiț iile în

împădurire în funcț ie de beneficiul lor potential pentru adaptarea agriculturii la variabilitatea climei.

30. Măsura primei împăduriri a terenurilor agricole, de asemenea, poate ajuta de asemenea la atenuarea ș i

adaptarea la schimbările climatice prin facilitarea reț inerii CO2 ș i prin contribuț ia la rezistenț a la

schimbările climatice. Finanț area solicitată pentru această măsură (250 milioane €) ar putea permite

împădurirea a aproximativ 38.000 ha - 100.000 ha (în funcț ie de locul în care sunt puse în aplicare

proiectele). Acesta este un obiectiv ambiț ios, ș i va necesita stabilirea ș i utilizarea eficientă a

Raport de Evaluare Rapidă a Sectorului Forestier xiv

serviciilor de sprijin existente (din sectorul public sau privat), cum ar fi disponibilitatea materialului

săditor de bună calitate ș i sprijin pentru extindere. În plus, este necesară:

Acordarea de prioritate proiectelor de împădurire în funcț ie de zonele cu potenț ial ridicat ș i co-

beneficii notabile;

Păstrarea aplicaț iei ș i cerinț elor de eligibilitate clare ș i simple;

Adoptarea de criterii cuprinzătoare de eligibilitate;

Asigurarea că o parte semnificativă din costurile iniț iale sunt acoperite de această măsură;

Îmbunătăț irea modalităț ilor de implementare pentru această măsură, bazându-se pe lecț iile

încercărilor anterioare de a implementa împădurirea; ș i

Creș terea gradului de conș tientizare.

31. Impactul măsurilor forestiere necesită timp. Ar trebui luate măsuri pentru a implementa sistemele de

sprijin necesare, pentru a se evita orice întârzieri suplimentare (de exemplu măsurile de împădurire vor

necesita iniț ial o capacitate ridicată de producț ie a puieț ilor). Această realitate subliniază importanț a

iniț ierii măsurii la începutul ciclului de programare pentru a obț ine rezultatele dorite ș i impactul

preconizat asupra emisiilor de GES.

32. Sectorul ar trebui să ia în considerare, de asemenea, integrarea măsurilor privind pădurile în alte POS-

uri, acolo unde este cazul. De exemplu, condiț iile necesare pentru cercetare ar putea fi stabilite ca parte

a altor POS care pun accent pe cercetare. Exemplele suplimentare includ posibilitatea de a integra

elemente ale măsurilor privind împădurirea în măsurile PNDR pentru terenurile agricole; construirea

rezistenț ei la schimbările climatice a infrastructurii ar include măsuri de menț inere a pădurilor pe

pante pentru a reduce alunecările de teren ș i a reduce eroziunea solului; diversificarea mixului energetic

(în special în zonele rurale) pentru a include energia pe baza de biomasa, ajutând trecerea la un

portofoliu de energie cu emisii reduse de carbon.

33. Pe scurt, Direcț ia Generală a Pădurilor a propus măsuri în conformitate cu cerinț a UE ca 30 % din

fondurile alocate să aibă relevanț ă asupra îmbunătăț irii climatice. Măsurile prin cererea de finanț are

mai mare ar permite gestionarea durabilă a pădurilor. Mai multe dintre măsuri necesită o finanț are

suplimentară pentru a reduce decalajul dintre situaț ia actuală ș i potenț ialul optim. Nivelurile de

finanț are propuse, cu toate acestea, sunt mai realiste, având în vedere obiectivele care vor trebui să fie

îndeplinite (cu excepț ia finanț ării propuse pentru Natura 2000, împăduririi, ș i perdelelor forestiere).

34. Un avantaj de a investi în sectorul forestier pentru atenuare este reprezentat de co-beneficiile din SFM

pentru pădurile de producț ie ș i protecț ie. Practicile îmbunătăț ite de management forestier care să

internalizeze impactul potenț ial al schimbărilor climatice poate construi capacitatea de rezistenț ă a

pădurilor la variabilitatea climei, spori capacitatea de rezistenț ă a altor sectoare (de exemplu

agricultura), reface terenurile degradate, ș i oferi o sursă de energie regenerabilă pentru zonele rurale,

care are o amprentă a emisiilor de carbon redusă. Gestionarea durabilă a pădurilor este esenț ială pentru

îndeplinirea obligaț iilor internaț ionale ale României ș i a directivelor UE.

Raport de Evaluare Rapidă a Sectorului Forestier xv

35. Acordarea de sprijin pentru sectorul forestier prin PNDR ș i POS-uri poate fi o investiț ie "fără regret".

Multe dintre măsurile din sectorul forestier pot aborda în comun problemele de atenuare ș i de adaptare

(de exemplu împădurirea terenurilor degradate). Cu toate acestea, este important să se asigure că nu vor

avea consecinț e nedorite (de exemplu scăderea eliminării CO2). Monitorizarea schimbărilor în

reț inerea carbonului ș i recoltarea ș i plantarea folosind o parte din tehnologia recentă disponibil ș i

sistemul cu costuri reduse ar putea ajuta la prevenirea rezultatelor negative.

Raport de Evaluare Rapidă a Sectorului Forestier 1

1. INTRODUCERE

36. România, în calitate de nou stat membru al Uniunii Europene (UE), are obligaț ia de a se conforma

cu directivele UE ș i de a îndeplini obiectivele UE 2020. UE 2020 are mai multe obiective, care sunt

relevante pentru mediu ș i păduri. Cele mai evidente sunt biodiversitatea ș i schimbările climatice ș i

obiectivele energetice. Referitor la schimbările climatice, angajamentul este de a reduce emisiile de

gaze cu efect de seră cu 20% (ș i în cazul în care condiț iile permit aceasta, chiar ș i cu 30%) mai

puț in decât în 1990. Obiectivele UE 2020 privind biodiversitatea, inclusiv îndeplinirea integrală a

Directivei privind păsările ș i habitatele (Natura 2000), cu scopul de a menț ine ș i de a spori

ecosistemele acestora ș i serviciile acestora prin crearea unei infrastructuri ecologice ș i refacerea

ecosistemelor degradate, creș terea contribuț iei silviculturii la menț inerea ș i dezvoltarea

biodiversităț ii, prin utilizarea instrumente adecvate pentru gestionarea durabilă a pădurilor (pe baza

finanț ărilor din fondul de dezvoltare rurală), controlul speciilor invazive străine ș i evitarea pierderii

biodiversităț ii la nivel mondial.

37. România ș i-a stabilit un obiectiv care impune ca emisiile provenite de la sectoarele din Sistemul

Comercial Fără Emisii (SCE) să nu fie mai mare de 19 la sută în 2020 faț ă de 2005. Pentru a

răspunde Obiectivelor privind Biodiversitatea, patru direcț ii generale de acț iune au fost afirmate în

Strategia Naț ională ș i Planul Naț ional de Acț iune privind Conservarea Biodiversităț ii (2013-

2020), care include: (i) stoparea declinului biodiversităț ii, conservarea ecosistemelor ș i a peisajului

ș i refacerea sistemelor degradate, (ii) integrarea politicii de conservare a biodiversităț ii în toate

politicile sectoriale, (iii) promovarea cunoș tinț elor tradiț ionale inovatoare, a practicilor ș i

metodelor ș i tehnologiilor curate în conservarea biodiversităț ii, ș i îmbunătăț irea comunicării, ș i

(iv) creș terea educaț iei în domeniul biodiversităț ii.

38. România se bazează pe Fondurile structurale ș i de investiț ii europene (FESI) pentru a îndeplini

angajamentele asumate privind îndeplinirea Obiectivelor Strategiei EU2020. Utilizarea Fondului

European pentru Agricultură ș i Dezvoltare Rurală (FEADR) prevede ca cel puț in 30 la sută din

bugetul alocat pentru dezvoltare rurală (ca parte a Planului Naț ional de Dezvoltare Rurală (PNDR)

să fie cheltuite pentru mediul ș i combaterea schimbărilor climatice.

39. Cartea verde a Comisiei privind Protecț ia Pădurilor ș i Informarea în UE: Pregătirea pădurilor

pentru schimbările climatice (2010/2106 (INI)), menț ionează că pădurile ar trebui să fie considerate

o soluț ie majoră a crizei climatice ș i subliniază că gestionarea durabilă a pădurilor este de

importanț ă capitală pentru ca UE să îș i atingă obiectivele climatice menț inând în acelaș i timp

serviciile ecosistemice. Prezenta Carte Verde subliniază punctul în care majoritatea categoriilor de

cheltuieli din sectorul forestier sunt susceptibile de a avea relevanț ă pozitivă asupra climatului.

Pădurile, de asemenea, pot ajuta la a face trecerea la o economie cu emisii scăzute de dioxid de

carbon ș i pot juca un rol important în consolidarea rezistenț ei altor sectoare la schimbările climatice

(de exemplu prin adaptare bazată pe ecosistem). Activităț ile din acest sector vizează îndeplinirea

angajamentelor României faț ă de Uniunea Europeană privind obiectivele biodiversităț ii ș i

climatice ale programului EU2020 care pot oferi, de asemenea, co-beneficii pentru îndeplinirea

obligaț iilor ț ării în ceea ce priveș te obiectivele EU2020 cu privire la ocuparea forț ei de muncă ș i

reducerea sărăciei ș i excluziunii sociale.


40. Evaluarea Rapidă a Sectorului Forestier (de evaluare) are scopul de a informa cum să se asigure că

măsurile propuse în sectorul forestier pentru Programele Operaț ionale 2014-20 au relevanț ă

climatică. Aceste programe operaț ionale sunt baza pentru utilizarea fondurilor UE (2014-2020).

Evaluarea analizează problemele cheie din Sectorul Pădurilor pentru a determina modul în care

sectorul poate contribui la atenuarea ș i adaptarea la schimbările climatice. Acesta oferă, de

asemenea, o scurtă trecere în revistă a problemelor economice ș i instituț ionale din sector, care

influenț ează modul în care sunt utilizate resursele. Evaluarea analizează măsurile propuse de

entităț ile responsabile pentru Programele Structurale Operaț ionale 2014-2020 (POS) ș i Planul

Naț ional de Dezvoltare Rurală (PNDR), pentru a determina dacă acestea afectează pozitiv climatul.

Acesta din urmă este o condiț ie importantă pentru utilizarea Fondurilor de Structurale de Coeziune

(FSC), pentru perioada 2014-2020.

41. Evaluarea identifică programele operaț ionale ș i planurile sectoriale care pot sprijini obiectivele

privind schimbările climatice ș i îndeplinesc ex ante condiț ionalităț ile UE pentru FSC (2014-2020).

Evaluarea oferă, de asemenea, o bază pentru rafinarea măsurilor propuse, în scopul de a răspunde la

cerinț a privind schimbările climatice. Evaluarea se bazează pe informaț iile disponibile în literatura

de specialitate publicată ș i datele limitate cu privire la costurile ș i beneficiile diferitelor abordări de

management forestier. Din cauza limitărilor de date, raportul nu prioritizează măsurile propuse.

42. Evaluarea se bazează pe datele disponibile pentru a analiza contribuț ia sectorului la schimbările

climatice ș i a evalua modul în care măsurile propuse pentru Planul Naț ional de Dezvoltare Rurală

(PNDR) ș i măsurile privind mediul (în infrastructura POS) ar putea contribui cel mai eficient la

îndeplinirea obiectivului de a avea 30 % din alocare care să contribuie la rezultatele climatice

pozitive. Evaluarea se bazează pe informaț iile disponibile în literatura de specialitate publicată ș i

datele limitate cu privire la costurile ș i beneficiile diferitelor abordări de management forestier. Din

cauza limitărilor de date, raportul nu prioritizează măsurile propuse. Următoarea etapă a serviciului de

consultanț ă rambursabil va implica lucrări în profunzime asupra sectorului, oferind recomandări mai

specifice.


2. SECTORUL FORESTIER DIN ROMÂNIA - CONTEXT

43. România are cea mai mare suprafaț ă intactă de păduri naturale ș i regenerate natural din Europa.

Pădurile din România acoperă 6.515 milioane ha (27,3 %) din suprafaț a ț ării (MMSC, 2012), din

care 225.000 ha sunt înregistrate ca păduri primare (MMSC, 2011) ș i restul ca păduri secundare.

Pădurile actuale ale României sunt un rezultat al practicilor de silvicultură ș i de gestionare adoptate

de guvern. Aceste investiț ii din trecut sunt susceptibile de a fi sprijinit menț inerea unor suprafeț e

vaste de păduri, îmbunătăț ind furnizarea de servicii de ecosistem în sens mai larg. Suprafeț ele de

păduri din România, cu toate acestea, sunt cu mult sub media UE 27 de 42% (Banca Mondială, 2011).

Suprafaț a împădurită actuală este, de asemenea, puț in mai mult de jumătate din ceea ce este

preconizat ca nivel ț intă naț ional (40 %).

2.1 Caracteristici biofizice

44. Caracteristica cheie a pădurilor României care modelează legătura dintre schimbările climatice ș i

păduri sunt distribuirea pădurilor, compoziț ia speciilor ș i distribuț ia categorie de vârstă. Procentul

de păduri din fiecare dintre aceste categorii este menț ionat în Tabelul 1 de mai jos:

Tabelul 1: Procentul de Păduri din Diferite Categorii (sursa: (MMSC, 2012).

Distribuț ia pădurilor Procent

Munț i 52

Dealuri 37

Câmpii 11

Compoziț ia speciilor

Conifere 31

Fag 31

Stejar 18

Altele 20

Distribuț ia claselor de vârstă

Mai puț in de 20 ani 23

21-40 ani 19

41-60 ani 18

61-80 ani 15

81-100 ani 10

Peste 100 ani 15

45. Pădurile de conifere (în special de brad molid), păduri de amestec (fag, brad, molid) ș i pădurile de

fag se găsesc în munț i. Vârfurile mai înalte sunt acoperite de pajiș ti alpine ș i arbuș ti de pin pitic,

ienupăr, afin, afin roș u. Pădurile de foioase, compuse din fag , stejar comun ș i gorun se găsesc pe

dealuri ș i podiș uri. Quercuscerris ș i Quercusfrainetto se găsesc în câmpiile joase. (MMSC, 2012).


46. România este relativ bogată în biodiversitate, cu 3.700 de specii de plante3, au fost identificate 33.792

de specii de animale, din care 33085 nevertebrate ș i 707 vertebrate (Ministerul Pădurilor, 2010 citat

de Centrul pentru Adaptare Climatică (2013)). Delta Dunării se întinde pe o suprafaț ă de 580.000 ha

(2,5 % din suprafaț a României). Este cea mai mare zonă umedă din Europa ș i importantă pentru

purificarea apei. 312 de specii importante de păsări sunt prezente în Deltă. Este de asemenea unul din

ultimele habitate rămase pentru nurca europeană, pisica sălbatică ș i vidra de apă dulce

(http://www.climateadaptation.eu/romania/biodiversity/, vizualizat în 2013).

47. Volumul total de masă vegetală forestieră este estimat la 1.413 milioane de metri cubi (m3). Din acest

volum, 39 % sunt conifere, 37% fag, 13% stejar. Volumul mediu pe hectar este de 218 m3/ha, în timp

ce media europeană este de 147 m3/ha. Creș terea anuală este estimată la 5 m3/ha. Tăierea anuală

admisă este de aproximativ 22.3 milioane ha. În 2012, cu toate acestea, defriș ările au fost 15.3

milioane ha, în principiu, din cauza accesibilităț ii reduse. În 2012 defriș ările au reprezentat

aproximativ 48% din creș terea volumului stocului în creș tere ș i 68,6 % din defriș ările anuale

admisibile (a se vedea figura 1 de mai jos pentru relaț ia între defriș ările anuale, defriș ările anuale

permise ș i creș terea anuală din anii anteriori). Compoziț ia speciilor din volumul maxim de lemn

exploatabil este de 45 % fag, 24 % răș inoase, 13% lemn de esenț ă tare divers, de 10 % stejar ș i 8%

alte specii de răș inoase (Bohateret, 2012).

3Dintre acestea 74 sunt specii pe cale de dispariț ie, 39 sunt specii în pericol, 171 sunt de specii vulnerabile ș i 1253 de specii

rare.

http://www.climateadaptation.eu/romania/biodiversity/


Figura 1: Comparaț ie între tăierile anuale (coloana), tăierile admisibile anuale (pătrate) ș i creș terea

anuală (diamante) a pădurilor din România (sursa MMSC, 2013)

2.2 Clasificări funcț ionale

48. Pe baza prevederilor unor Planuri de Gestionare a Pădurilor (PGP), 53,3 % din pădurile româneș ti

sunt incluse în categoria funcț ională a pădurilor de protecț ie, din care 43 % servesc pentru

protecț ia solului, 31% pentru protecț ia apei, 5% pentru protecț ia împotriva inundaț iilor, 11 %

includ pădurea cu funcț ii de recreere ș i 10 % sunt păduri de interes ș tiinț ific. Restul de 46,7 %

din suprafaț a este pădure de producț ie (MMSC, 2012). Din punct de vedere al managementului,

pădurile din România sunt împărț ite în 6 tipuri funcț ionale: Tip I - 2 % - fără intervenț ii silvicole,

tip II - 20 % - intervenț ii de conservare, tip III - 8% ș i tip 4 - 20 % - intervenț iile silvicole care

promovează regenerarea naturală ș i Tipurile V - 5 % ș i VI - 45 %, toate tipurile de intervenț ii

silvice sunt permise.

49. Reț eaua Română de Arii Protejate (care include zone de importanț ă naț ională, rezervaț ii, parcuri

ș i situri Natura 2000) acoperă aproximativ 23 % din suprafaț a pădurilor. Cu excepț ia Rezervaț iei

Biosferei Delta Dunării există 13 parcuri naț ionale ș i 14 parcuri naturale (Ioja et al., 2010). Aceste

27 zone mari protejate includ 134 de rezervaț ii naturale ș i monumente ale naturii, ș i acoperă 1,17

milioane ha. Mai mult de 693 de rezervaț ii naturale ș i monumente ale naturii sunt în afara zonelor

protejate mari ș i acoperă 102,534 ha (Borlea et al, 2006; Abrudan et al, 2005). Aproximativ 10,4%

din suprafaț a forestieră naț ională este inclusă în parcurile naț ionale ș i naturale ș i 160,429 ha de

păduri sunt strict protejate.

50. 22 din parcurile naț ionale ale României sunt gestionate de către Administraț ia Naț ională a

Pădurilor - Romsilva (ANP) (Abrudan et al, 2009). Multe din celelalte zone protejate, cu toate


acestea, nu beneficiază de management profesional, suport de finanț are ș i ș tiinț ific. (Ioja et al.,

2010 ș i Soran et al., 2000).

2.3 Dimensiuni instituț ionale

51. În ultimii zece ani au avut loc schimbări instituț ionale ș i organizaț ionale semnificative în cadrul

sectorului forestier din România. Direcț ia Generală pentru Politici, Strategii ș i Proiecte pentru Ape,

Păduri ș i Pescuit (DGPSPAPP), în prezent în cadrul Ministerului Mediului ș i Schimbărilor

Climatice (MMSC), în conformitate cu ministrul delegat pentru Ape, Păduri ș i Pescuit, este

autoritatea publică responsabilă cu administrarea pădurilor. În ultimii câț iva ani, funcț iile de

reglementare, supraveghere ș i sprijin au fost incluse în diferite Direcț ii din cadrul Direcț iei

Generale. Sub Ministrul Delegat există, de asemenea, este o Direcț ie a Pădurilor ș i Vânătorii care

gestionează majoritatea problemelor legate de silvicultură. În cadrul aceluiaș i Ministru Delegat

există o Direcț ie specială care se ocupă de aplicarea legii în sectorul forestier.

52. Inspectoratele forestiere au fost înființ ate în 1999. Ele sunt responsabile pentru aplicarea legii ș i

controlul în păduri. În 2001, numărul de inspectoratelor a fost crescut de la ș apte filiale teritoriale la

16 pentru a ajuta la creș terea nivelului de restituire. În anul 2005, inspectoratele au fost reduse la

nouă filiale în parte din cauza amalgamului de filiale pentru vânătoare ș i pădure.

2.3.1 Dreptul de proprietate asupra pădurilor

53. Ca urmare a punerii în aplicare a legislaț iei reformei funciare (Legea nr. 18/1991, Legea nr. 1/2000,

Legea nr. 247/2005 ș i alte legi de modificare ș i completare a acestora, precum ș i de reglementări,

proceduri detaliate ș i legi conexe), până în 2009 66 % din suprafeț ele de teren împădurite au fost în

domeniul public, în timp ce 34 % au fost în proprietate privată. Există un număr estimativ de 850.000

de proprietari de păduri din România. Proprietarii de păduri private din România sunt proprietari mici

ș i mari, persoane fizice, comune indivizibile, ș i biserici.

54. Structura de proprietate predominantă este caracterizată prin exploataț ii relativ mici ș i fragmentarea

sistemului forestier (Banca Mondială, 2011) - Tabelul 2 ș i 3 oferă date cu privire la dreptul de

proprietate al pădurii în 2012.

Tabelul 2: Proprietatea asupra Pădurilor 2012 (milioane ha) (sursa MMSC, 2013)

Proprietate Suprafaț ă %

Suprafaț ă

Proprietatea publică a statului 3,16 51

Proprietatea publică a comunităț ilor locale 0,90 15

Proprietatea privată a comunelor - indivizibilă 1,25 19

Proprietatea privată a persoanelor fizice ș i entităț ilor

legale (persoane fizice, asociaț ii, ș coli, biserici, etc.).

1,21 15

Total 6,52 100

http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0006320711004836#b0175




Tabelul 3: Distribuț ia Terenului Împădurit (după dimensiune) în cadrul proprietarilor privaț i (fără

păduri deț inute de autorităț ile locale) (sursa Banca Mondială, 2011)

Categoria de proprietate Numărul de proprietari Suprafaț a totală

(milioane ha) Pădure < 10 ha 828.000 0,85

Pădure > 10 ha 2.200 1,35

Total 830.200 2,20

55. Deș i pădurile au fost restituite, ce se poate face pentru pădurile private este încă limitat prin lege.

Fragmentarea pădurilor ca urmare a zonelor aflate în proprietatea privată subliniază importanț a

aplicării de stimulente eficiente ș i de sprijin pentru proprietarii privaț i pentru a îndeplini cerinț ele

legale ș i contribuie la obligaț iile naț ionale. Restituirea de asemenea, are implicaț ii pentru

îndeplinirea obligaț iilor ț ării privind Natura 2000.

56. Distribuț ia proprietăț ii asupra pădurilor în cadrul reț elei de protecț ie Natura 2000 este următorul:

64 % din pădurile din situri de importanț ă comunitară (LIC) ș i sunt deț inute de stat, iar 36% este

în proprietate privată (756.600 ha). Pe baza datelor de la agenț ia naț ională de cercetare pentru

sectorul forestier (ICAS), distribuț ia proprietăț ii asupra pădurii în 2007 privind siturile Natura 2000

a fost, după cum urmează:

64 % - pădure deț inută de stat - 1.343.125 ha;

15 % - pădure deț inută de municipalităț i - 305.510 ha;

3 % - pădure deț inută de biserică, 57.543 ha;

10 % deț inută de comune indivizibile - 202.778 ha;

9 % - persoane fizice - 190.744 ha.

57. O provocare suplimentară privind structura actuală de proprietate a terenurilor este că, după

restituirea terenurilor forestiere, pădurile private au fost supuse la tranzacț ionare relativ activ.

Tranzacț ionarea este de multe ori consemnată în moduri diferite, dar rareori înregistrate oficial.

Succesiunile de titluri de proprietate pentru teren forestier, de asemenea, nu au fost înregistrate în

mod sistematic. Acest lucru a dus la mai multe cazuri în instanț ă, multe dintre acestea fiind în curs

judecată.

Regia Naț ională a Pădurilor - Romsilva

58. Regia Naț ională a Pădurilor - Romsilva gestionează pădurile de stat pentru scopuri de producț ie ș i

protecț ie. RNP administrează 22 de parcuri naț ionale ș i naturale. RNP administrează, de

asemenea, aproximativ 1,2 milioane de hectare de pădure care nu este în proprietatea statului.

Responsabilităț ile RNP includ administrarea pădurii ș i altor terenuri ș i management, furnizarea de

servicii publice, ș i deservirea ca autoritate publică, în unele aspecte. În plus, RNP este implicată într-


o serie de întreprinderi ș i îndatoriri în afara sectorului forestier (de exemplu activitatea de creș tere a

cailor).

59. Principala sursă a ANP de finanț are provine de la veniturile pe care este autorizată să le reț ină din

activităț ile sale generatoare de venituri - în principal din vânzări de cherestea. În 2008, 77 % din

veniturile ANP au fost generat de vânzările de cherestea. ANP generează, de asemenea, venituri din

produse forestiere nelemnoase (PFNL) ș i taxe din închirieri de cabane, vânătoare, ș i contracte de

administrare a pădurilor. Volumul recoltat ș i vânzările de cherestea au scăzut semnificativ în ultimii

cinci ani ca urmare a procesului de retrocedare a pădurilor ș i a zonei de pădure diminuată

administrată de ANP. În ciuda reducerii zonei de pădure sub administrarea sa, ANP continuă să fie

principalul producător de lemn / biomasă din România.

Districte Forestiere Private

60. Cerinț ele legale pentru gestionarea pădurilor a dus la crearea de districte silvice private (DFP). DFP

gestionează o mare parte din pădurile care nu sunt deț inute de stat (care aparț in persoanelor juridice

(oraș e, sate, asociaț ii, biserici, companii, etc.), precum ș i persoane fizice), care nu sunt

administrate de ANP. În 2011, 132 DFP aveau în administrare 1.529 milioane ha de păduri care nu se

aflau în proprietatea statului (Abrudan, 2012).4DFP au propria lor asociaț ie umbrelă naț ională -

Asociaț ia Administratorilor de Păduri din România (www.ocoaleprivate.ro), ce reprezintă ș i face

lobby pentru DFP la nivel naț ional ș i internaț ional.

61. Aceste entităț i ar putea juca un rol important pe piaț a de cherestea / biomasă locală / regională.

Volumul recoltat de PFDs "a fost de peste 5,89 milioane m3 în 2010, aproximativ o treime din masa

de lemn totală recoltată la nivel de ț ară (Abrudan, 2012).

Asociaț iile Forestiere

62. Există câteva asociaț ii regionale/locale de proprietari de păduri precum ș i o asociaț ie naț ională

umbrelă - precum Asociaț ia Română a Proprietarilor de Păduri – APPR (www.appr.org.ro). Rolul

acestora pe piaț a sectorului forestier este însă limitat. Prin lege, proprietarii de păduri private, sunt

persoane juridice care vând lemn (de exemplu, care vând cea mai mare parte a masei tăiate proprii în

mod competitiv prin licitaț ii) clienț ilor (companii de exploatare forestieră sau altor clienț i). La

mijlocul anului 2010, proprietarii mari de păduri private din România (în special investitori privaț i

care au cumpărat terenuri forestiere de la persoane fizice) ș i-au înființ at propria asociaț ie -

Proforest - Asociaț ia Marilor Proprietari de Terenuri din România. Această asociaț ie îș i propune

să joace un rol important de lobby ș i comercial în sectorul forestier românesc.

2.4 Contribuț ia economică a sectorului forestier

4O mare parte a pădurilor aflate sub administrarea DFP sunt situate în regiunile muntoase ș i deluroase. În consecinț ă,

compoziț ia speciilor din zonă a inclus fag european (37%), stejar (11%), alte foioase (12%), ș i păduri de conifere (40%),

compuse în mare parte din molid norvegian (32%) ș i brad (5%).

http://www.ocoaleprivate.ro/

http://www.appr.org.ro/


63. În ultimii ani, sectorul forestier, inclusiv industria, a contribuit cu între 2,2% ș i 4,5% la produsul

intern brut (PIB) (Abrudan et al, 2009, FAO, 2012). În anul 2006, sectorul de prelucrare primara a

lemnului a contribuit cu 3,5 la sută din PIB, ș i a reprezentat 6 la sută din producț ia sectorului

manufacturier (BERD ș i MADR, 2007). În 2009, sectorul de fabricare a mobilei au reprezentat 1,6

% din PIB-ul României ș i în 2010 (FRD Center, 2011). Potrivit Centrului Român pentru Promovarea

Comerț ului ș i Investiț iilor, cota de export de mobilă în totalul exporturilor româneș ti a fost de

3,86 la sută în 2009 ș i de 3,45 la sută în 2010 (FRD Center, 2011). În 2010, sectorul forestier ș i

industria lemnului au contribuit cu 3,5% din PIB (sursa INS - CON105D), comparativ cu 13,5 %, din

agricultură ș i industria alimentară. În 2011, procentul exporturilor naț ionale din sectorul forestier a

fost de 7 % (comparativ cu 10 % din sectorul de agricultură ș i industria alimentară).

2.4.1 Industria Lemnului

64. România este cunoscută la nivel mondial pentru produsele sale din lemn. Produsele din lemn din

România includ cherestea, cherestea nesortată, celuloză ș i hârtie, ș i panouri ș i furnir ș i mobilier.

Există o tradiț ie îndelungată de producț ie a mobilierului din lemn solid, dintre care unele sunt

mobilier specializat pentru pieț ele străine. Producătorii locali sunt implicaț i în mod activ în acest

sector. Există, de asemenea, mai mulț i investitori autohtoni ș i străini în România. Aceș tia din urmă

includ investitori din Spania, Italia, Germania, Austria ș i Suedia. (Centrul FRD, 2011). În 2011,

existau 12.537 de companii (faț ă de 20.882 în sectorul agricol ș i industria alimentară) (INS, 2011).

Industria primară de prelucrare a lemnului, exclusiv producț ia de mobilă, are aproximativ 7.500 de

companii operaț ionale. Piaț a românească de mobilă este formată din aproximativ 4.000 de

companii, din care doar 100 sunt companii mari. Majoritatea companiilor sunt întreprinderi mici ș i

mijlocii (IMM-uri) (Centrul FRD, 2011). Acest sector este deosebit de atractiv pentru micii

întreprinzători, iar aproximativ 92 la sută din toate companiile de prelucrare a lemnului sunt IMM-uri.

65. Estimările indică faptul că piaț a de mobilier internă, cu o valoare de aproximativ 1 miliard de € în

afaceri pe an, a înregistrat o scădere de 15-20 % în 2010. Acest lucru s-a datorat în special majorării

taxei pe valoarea adăugată (TVA). În acelaș i timp, exporturile de mobilier a înregistrat cele mai mari

cifre din istorie, în 2010. (Centrul FRD, 2011).

Angajare

66. Sectorul forestier este un angajator important, mai ales în zonele rurale. Cifrele, cu toate acestea, au

scăzut de la 235.000 în 2000 la un număr estimat de 142.676 de persoane angajate în mod oficial în

2011 (faț ă de 285.491 în sectorul agricol ș i industria alimentară în anul 2011). În 2008, existau

aproximativ 3.500 de fabrici de mobilier ș i ateliere de lucru care angajează aproximativ 80.000 de

oameni. Numărul mediu total al personalului sub conducerea ANP a fost de 20.905, la începutul

anului 2009.

Localizarea geografică a industriei forestiere

67. Regiunile cele mai bogate de lemn din România sunt nord-est, nord-vest / vest, est, ș i sud-vest.

Producț ia de mobilier din lemn din România se bazează în special pe lemn masiv, placaj, panouri de

lemn, placi din MDF, si furnir din lemn. Regiunea de nord-est este cea mai mare sursă de specii de

Raport de Evaluare Rapidă a Sectorului Forestier10

conifere, cum ar fi pin, brad, ș i molid. Aceasta are o industrie consolidată, cu mare capacitate atât în

exploatarea lemnului cât ș i în prelucrarea lemnului. Speciile ne-conifere sunt mai importante în

Nord-Vest / Vest ș i Est (stejar ș i cires) ș i Sud-Vest (fag). Dintre aceste trei regiuni, cererea tinde să

fie mai mare în Nord-Vest / Vest, ca urmare a cererii mari la export din ț ările occidentale vecine.

Cererea în sud-vest, care include doar Direcț ia Silvicolă Caraș Severin, este foarte slabă, în ciuda

bunei calităț i a suprafeț elor acoperite cu fag din regiune5.

68. Regiunea Centru ș i Sud au cerere puternică, dar aprovizionare redusă. Fabricile din aceste regiuni se

bazează pe lemn recoltat în altă parte. Regiunea Centru are cea mai mare investiț ie în prelucrarea

lemnului din România, dar are, de asemenea, cea mai mică suprafaț ă de pădure în proprietatea

statului din ț ară, ș i proprietatea asupra pădurii este împărț ită între numeroș i proprietari mici din

cauza retrocedărilor. Acest lucru reduce cererea de lemn din surse locale, pentru că fabricile de

prelucrare preferă să colaboreze cu furnizorii mari, stabili. Regiunea Dunării (unităț ile

administrative Bucureș ti, județ ele Constanta, Dolj, Ialomiț a, Mehedinț i, Olt, Tulcea) are o sursă

importantă de plopi. Există o cerere la export pentru lemn de plop, dar cererea nu este constantă.

Provocări pentru contribuț ia economică a sectorului

69. Cele mai multe analize evidenț iază un potenț ial semnificativ pentru sectorul lemnului în România

fie că este vorba de procesul de fabricaț ie sau de energia din biomasă. Sectorul, cu toate acestea,

importă de asemenea lemn, în ciuda ofertei disponibile în ț ară. Câteva motive pentru care există un

declin în industria de prelucrare a lemnului:

Slaba accesibilitate: Densitatea medie a drumurilor este de 6,4 m / ha (ș i în scădere din cauza

lipsei de fonduri pentru reabilitare)6. Acest lucru face ca mai mult de 2 milioane de hectare de

păduri să fie, practic, inaccesibile din motive tehnice ș i economice (Banca Mondială, 2011).

Accesibilitatea slabă, de asemenea, are implicaț ii pentru gestionarea suprafeț elor de pădure,

independent de obiectivul de management;

Tehnologia învechită: tehnologiile continuă să fie depăș ite ș i procesele de producț ie sunt

ineficiente pentru multe firme din sectorul forestier românesc. Acest lucru este valabil mai ales

pentru companiile de exploatare forestieră. Tehnologiile ineficiente de asemenea, reduc sumele

pe care firmele le pot plăti pentru un metru cub de lemn nerecoltat;

Asociaț iile forestiere slabe: Având în vedere numărul micilor proprietari implicaț i în acest

sector, economiile la scară sunt greu de realizat dacă nu există asociaț ii care funcț ionează bine.

Din motive istorice, micii proprietari au fost reticenț i în a se angaja în asociaț ii. Acest lucru,

totuș i, se schimbă. Există din ce în ce mai multe exemple de asociaț ii de succes din ț ară;

A existat o explorare limitată de plantaț ii pentru producț ia de biomasă, în contextul unui accent

mai mare pe alte surse de energie regenerabile, în special în Europa, în sens mai larg, ș i

5Această regiune este uș or populată ș i are salarii ridicate, ca urmare a unei industrii miniere de mare amploare ș i oportunităț i

de tranzacț ionare comercială cu statul vecin Serbia. Limitările pieț ei forț ei de muncă au descurajat dezvoltarea

industriilor de exploatare forestieră ș i de prelucrare a lemnului locale.

6Acest lucru este cu mult sub nivelul din alte ț ări europene cu topografie similară (Austria 36m/ha, Elveț ia 40m/ha, Franț a

26m/ha, Germania 45 m / ha). (Banca Mondială, 2011)


Formare limitată în zona schimbărilor climatice ș i de cercetare coordonată

70. Drept urmare, România suferă de supra-capacitate în sectorul primar de prelucrare a lemnului.

Aceasta, cu toate acestea, s-a diminuat în ultimii ani (Banca Mondială, 2011 ).

2.4.2 Energia din biomasă

71. Potenț ialul de biomasă al României este estimat la 88,000 GWh pe an. În 2004, aproximativ 43 %

din potenț ialul biomasei din ț ară a fost exploatat. Totalitatea acestui potenț ial al biomasei a mers

către producerea de energie termică. Căldura generată de biomasa din lemn a fost de aproximativ 54

la sută, iar căldura generată de biomasa agricolă a fost de aproximativ 46 % (BERD, 2011). Cantităț i

mari de lemn de mici dimensiuni sunt obț inute în industria lemnului, dar utilizarea acestui lemn în

scopuri energetice este insuficientă din cauza dificultăț ilor legate de culegere, prelucrare ș i

transport. Lemnul de foc ș i deș eurile agricole reprezintă aproximativ 80 % din totalul deș eurilor.

Aproximativ 66 % din lemnul de foc ș i lemnul de deș euri se află în Carpaț i ș i Subcarpaț i, iar

aproximativ 58 % din deș eurile agricole se află în Câmpia de Sud, Câmpia de Vest, ș i Moldova

(BERD, 2011). Cu toate acestea, studii recente arată că aceste deș euri de lemn sunt resurse viabile

economic. (BERD, 2011)

2.5 Împădurire

72. Terenurile degradate ș i terenurile cu cu potenț ial agricol limitat existente oferă oportunităț i de

împădurire în România. Suprafeț ele de teren agricol care fac obiectul mai multor factori de limitare

din cauza unor factori meteorologici ș i climatică cu efecte adverse, cum ar fi seceta, inundaț iile,

eroziunea sau alunecările de teren, rezervele mici de humus sau livrările reduse de nutrienț i cheie

din sol sunt considerate terenuri cu potenț ial limitat. În fiecare an, astfel de suprafeț e de teren

agricol sunt clasificate ca fiind "de utilitate redusă”, în ciuda măsurilor luate pentru a ameliora

potenț ialul agricol al zonei (de exemplu irigaț ii, îmbunătăț iri funciare ș i utilizarea

îngrăș ămintelor)7. Există o suprafaț ă estimată de 2 milioane ha de astfel de terenuri agricole în

fiecare an. 700.000 ha din această suprafaț ă a fost teren arabil ș i 1.2-1.3 milioane ha sunt păș uni

ș i fâneț uri. (Bohateret, 2012)

2.5.1 Împădurirea terenurilor degradate

73. Rezultatele iniț iale ale studiului Ministerului Agriculturii ș i Dezvoltării Rurale (MADR, 2012)

privind terenurile degradate relevă o corelaț ie clară între suprafeț ele de teren supuse aridităț ii (în

7Terenul agricol cu un punctaj de mai jos 25 de puncte în evaluările de calitate ale solului nu este nici de interes economic pentru

agricultură, nici atractiv pentru întreprinderi, deoarece costurile de producț ie depăș esc cu mult orice potenț iale de producț ie

agricolă. Agricultura practicată în astfel de condiț ii nefavorabile ar sărăci populaț ia care foloseș te produse agricole pentru

consumul propriu ș i, de asemenea, ar duce la fragmentarea agriculturii (Bohateret, 2012)


scenariul HADCM3) ș i suprafeț ele cu acoperire cu pădure limitată (figura E, F, G ș i de mai jos8).

MADR a efectuat, de asemenea, un inventar al terenurilor degradate (pentru 16 din cele 41 de

județ e), pentru a proiecta programul naț ional pentru refacerea terenurilor degradate. Inventarul a

constatat că 836.475 ha sunt degradate, din care, aproximativ 115.129 ha sunt potrivite pentru

îmbunătăț ire prin împădurire (MADR, 2012).

Figura E: Indicele de ariditate medie BGI pentru perioada 2011-2020 (scenariu global HADCM3 - ICPA,

2007)

8Indicele Bagnouls - Gaussen este folosit pentru a estima indicele de ariditate, care este important deoarece acesta este un factor

critic de mediu care afectează evoluț ia vegetaț iei naturale ș i, prin urmare, eroziunea ploii prin luarea în considerare a

precipitaț iilor ș i temperaturii.


Figura F: Indicele de ariditate medie BGI pentru perioada 2070-2080 (scenariu global HADCM3 - ICPA,

2007)

Figura G: Pădure pe județ e (%) (Sursa: Programul naț ional de împădurire, 2012)

2.6 Colectarea datelor din sectorul forestier

74. Un Inventar Naț ional al Pădurilor (RNP) este esenț ial pentru informaț ii cu privire la baza de

resurse. În anul 2008, România a lansat activităț ile de colectare a datelor din teren asociate cu RNP9.

Până la sfârș itul anului 2010, au fost colectate aproximativ 65 % din datele din teren necesare

9Ultima RNP a fost în 1986.


cuprinzând 28.000 de parcele de pădure. Odată finalizat, RNP va oferi informaț ii cu privire la (a)

valorile curente ș i rata de schimbări asupra cantităț ii ș i calităț ii resurselor forestiere, (b)

distribuț ia spaț ială a terenurilor forestiere, inclusiv dreptul de proprietate, (c) biodiversitatea

forestieră ș i colectările de carbon ș i (d) estimări privind creș terea viitoare (Banca Mondială, 2011).

Constatările iniț iale indică faptul că terenurile cu păduri au crescut (deș i nu au fost prevăzute valori

cantitative specifice).

75. Sectorul forestier din România are o capacitate de cercetare relativ bine stabilită. Cercetarea forestieră

este efectuată de trei entităț i principale - facultăț ile de pădure din universităț i, ANP ș i ICAS.

ICAS are situri de cercetare, iar cercetătorii care examinează problemele ample din acest sector, care

se întind de la politica de cercetare la impactul schimbărilor din condiț ii forestiere pe creș tere a

pădurilor, prezenț a dăunătorilor, ș i munca de pionierat privind impactul asupra înț elegerii

schimbărilor climatice asupra pădurilor ș i măsurile necesare pentru a spori rezistenț a lor.

76. Universităț ile din România efectuează atât modelări ex ante, cât ș i ex post ș i modelare predictivă.

Universităț ile au fost, de asemenea, active în reducerea modelelor de schimbări climatice ș i

examinarea impactului politicii ș i schimbărilor instituț ionale asupra resurselor forestiere (de

exemplu impactul retrocedărilor privind eliminarea CO2 în păduri). ANP compilează ș i analizează

date din pădurile publice ș i private pe care le administrează pentru a informa privind activităț ile

viitoare.

2.7 Noua strategie privind pădurile

77. În noiembrie 2012, Ministerul Delegat al Pădurilor a demarat procesul de elaborare a noii Strategii de

Dezvoltare Forestieră pentru o perioadă de 10 ani. Un proiect de strategie a fost produs în iunie 2013

ș i se aș teaptă finalizarea de consultări finale în 2013. Proiectul strategiei prevede un rol al pădurilor

în atenuarea schimbărilor climatice ș i subliniază măsurile necesare pentru adaptarea pădurilor.

Aceste măsuri includ:

Creș terea acoperirii forestiere prin împădurirea terenurilor degradate;

Elaborarea noii metodologii ș tiinț ifice adecvate pentru compensarea proprietarilor de

păduri private;

Dezvoltarea de noi orientări tehnice pentru gestionarea pădurilor, care reflectă adaptarea la

schimbările climatice;

Crearea Organismului Naț ional de Silvicultură pentru a supraveghea ș i monitoriza

silvicultura;

Creș terea accesibilităț ii pădurilor;

Creș terea investiț iilor în managementul bazinelor hidrografice.

78. Un domeniu în care strategia ar putea fi îmbunătăț ită în continuare este prin luarea în considerare a

aspectelor economice ale sectorului. Acest lucru ar facilita dezvoltarea unei prioritizări realiste ș i, de

asemenea, aplicarea de stimulente de piaț ă ș i în afara pieț ei pentru realizarea obiectivelor

strategiei.


3. SCHIMBĂRILE CLIMATICE Ș I PĂDURILE

79. Proiecț iile privind schimbările climatice indică faptul că, la nivel naț ional, va exista o creș tere 20C

privind media temperaturilor de iarnă ș i peste 30C creș tere a temperaturilor medii de vară. Zonele

din afara arcului carpatic, în special, vor avea temperaturi mai ridicate în timpul iernii, în timp ce

partea de sud ș i sud-est va avea temperaturi mai ridicate în timpul verii. Modelele climatice prevăd,

de asemenea, o frecvenț ă crescută a evenimentelor meteorologice extreme.

80. Precipitaț iile sunt de aș teptat să fie mai abundente pe perioade scurte de timp, ș i în zone mai mici,

ceea ce duce la viituri mai frecvente, ș i, de asemenea, la perioade de secetă mai intense. Deș i

regimul precipitaț iilor este posibil să nu se modifice semnificativ în perioada de iarnă10

, va exista o

scădere generală a precipitaț iilor pe timp de vară11

. Rata medie zilnică de precipitaț ii pentru

România va scădea cu aproximativ 20 %. Cu toate acestea, predictibilitatea precipitaț iilor va varia

foarte mult de la o regiune la alta, mai ales in estul României. (MMSC, 2012). Împreună cu

inundaț iile, perioadele lungi de secetă produc pierderi economice importante în agricultură,

transporturi ș i furnizarea energiei, gestionarea apelor, sănătate ș i gospodării.

81. Zona afectată de ariditate din România a crescut în ultimele decenii. Zona de sud-est a fost cea mai

expusă la secetă. În anii 2000 ș i 2007, aproape întreg teritoriul ț ării a fost afectat de o secetă

prelungită. România are o strategie naț ională de combatere a secetei, degradării terenurilor ș i

deș ertificării, care include acț iuni ș i măsuri de atenuare a efectelor secetei, precum ș i de

combatere a deș ertificării ș i degradării terenurilor pe termen scurt, mediu ș i lung. Activităț ile au

inclus plantarea de copaci pentru a reduce eroziunea solului ș i restabilirea terenurilor degradate.

3.1 Pădurile ș i îndepărtarea GES ș i emisiile

82. Pădurile sunt importante pentru separarea gazelor cu efect de seră (GES) ș i reducerea emisiilor,

astfel atenuând schimbările climatice. CO2 este unul din nutrienț ii care sunt necesari pentru a crea

produse chimice organice care fac parte din frunze, rădăcini, ș i tulpini. Toate părț ile componente

ale unui arbore conț in carbon, deș i proporț ia de carbon depinde de specie, vârstă, ș i modelul de

creș tere. Cu toate acestea, pe măsură de plantele cresc, mai mult CO2 este convertit în biomasă,

reducând emisiile de dioxid de carbon din atmosferă ș i stocându-l în materia vegetală deasupra ș i

sub pământ. Carbonul este, de asemenea, reț inut în soluri de pădure. Cantitatea de dioxid de carbon

din sol variază în funcț ie de mediul ș i istoria sitului. Carbonul care este eliminat poate fi eliberat

înapoi în atmosferă atunci când vegetaț ia moare, de exemplu din cauza unui incendiu sau prin

degradare treptată ș i descompunere.

10 Excepț ia va implica uș oare creș teri în Nord-Vest ș i scăderi uș oare în sud-vest. 11Scăderea va fi de până la 40%, în special în sud ș i sud-est.


83. Protocolul de la Kyoto permite anumite îndepărtări de carbon de către pădurile ș i solurile unei

naț iuni - "reduceri de carbon" - să fie calculate ș i reduse din emisii. În medie, pădurile temperate,

cum ar fi cele găsite în Romania stochează aproximativ 168 tC / ha (Gorte, 2009). Vegetaț ia de acest

sistem de pădure reț ine mai mult de o treime. Restul este stocat în mare parte în sol.12

84. Inventarul GES în România (Raportul privind Inventarul Naț ional) din 1989-2011 a menț ionat că

"[i]n 2011, emisiile de GES, fără [utilizarea terenurilor, schimbarea utilizării terenurilor, precum ș i

pădurile (UTSUTP)] au scăzut [cu] 54.9% comparativ cu nivelul anului de bază." Atunci când au fost

introduse în UTSUTP, "emisiile nete de GES / excluderi (ț inând cont de emisiile de dioxid de

carbon (CO2)) au scăzut [cu] 61,1 %." (MMSC, 2013). Raportarea detaliată a emisiilor de GES ș i a

absorbț iilor din UTSUTP13

relevă contribuț ia semnificativă a terenurilor forestiere rămase în

reț inerea GES (sau "îndepărtarea" GES), aș a cum arată în tabelul 4.

Tabelul 4: Emisiile de GES nete pentru sectorul UTSUTP, în 1989, 2010 ș i 2011 (sursa MMSC, 2013)

Subcategoriile IPCC Emisii (+) / Reț ineri (-) în Gg

CO2eq

(până în)

1989

2010 2011

5A1. Teren împădurit14

Teren împădurit rămas -18863 -22263 -20384

5A2. Teren transformat în pădure -122 -2498 -3061

5B1. Terenuri de culturi15

Terenuri de culturi rămas -5784 -2336 -3223

5B2. Teren transformat în teren de culturi -17 18 20

5C1. Pajiș ti rămase Pajiș ti NO NO NO

5C2. Teren transformat în pajiș ti -654 130 118

5D1. Mlaș tini rămase Mlaș tini NO NO NO

12 Proporț ia mai mare de carbon din solurile forestiere temperate faț ă de vegetaț ie este cauzată de ratele de descompunere mai

lente. 13 Estimare a emisiilor ș i a absorbț iilor de GES din UTSUTP respectă metodologia Ghidului din 1996 prezentată în Ghidul

Bune Practici pentru UTSUTP, IPCC, 2003 (MMSC, 2013) 14

Această categorie include: terenuri forestiere sau cele care servesc pentru cultura, producț ia sau administrarea pădurilor,

terenurilor pentru împădurire ș i terenuri neproductive, cuprinzând roci, pante abrupte ș i stâncoase, ravene, râpe,

torenț i, în cazul în care acestea sunt incluse în planificarea silvicolă (pentru o mai bună înț elegere a problemei

vegetaț iei forestiere vă rugăm să verificaț i secț iunea 5A1 Terenuri împădurite si descrierile altor categorii de terenuri,

de exemplu, Păș uni). (MMSC, 2013). 15 Această categorie include: teren arabil, vii, livezi, vii ș i livezi, pepiniere, hamei ș i duzi, păș uni, fâneț e, sere, solarii, sere,

terenuri acoperite cu vegetaț ie forestieră, dacă aceasta nu face parte din fondul forestier, păș uni împădurite, terenuri

ocupate cu construcț ii agro-zootehnice ș i îmbunătăț iri funciare, ferme piscicole, drumuri ș i facilităț i de depozitare

tehnologice


5D2. Teren transformat în mlaș tini -215 -126 -130

5E1. Aș ezări rămase Aș ezări NO NO NO

5E2. Teren transformat în aș ezări 4125 419 410

5F1. Alte terenuri rămase Alte terenuri NO NO NO

5F2. Teren transformat în Alte terenuri -30 789 835

Sursa: MMSC (2013)

85. Emisiile totale de GES din 2011, cu excepț ia eliminării de către absorbanț i, s-au ridicat la

123.345.54 Gg CO2 echivalent (MMSC, 2013). Emisiile de CO2 din UTSUTP (aș a cum se arată în

figura 2), provin în mare măsură din transformarea terenului. Din 1999, există o reducere a emisiilor

totale de CO2 cu aproximativ 30%, în medie, în fiecare an, atunci când UTSUTP este luată în

considerare (a se vedea figura 2). La examinarea schimbarea emisiilor faț ă de anul de bază,

UTSUTP constituie aproximativ 10 % din reducerea totală a emisiilor.

Figura 2 - Diferenț a dintre emisiile de CO2, inclusiv ș i exclusiv UTSUTP (Tone Gg)

86. Pentru a utiliza pădurile pentru a combate schimbările climatice va fi necesară implementarea de

condiț ii care să ajute la reducerea emisiilor de CO2 ș i reț inerea dioxidului de carbon. Aceasta

include condiț ii pentru plantarea mai multor copaci (prin împădurire sau reîmpădurire) ș i

menț inerea sănătăț ii ș i capacităț ii de rezistenț ă a pădurilor (prin gestionarea durabilă a

pădurilor)

3.2 Impactul schimbărilor climatice asupra pădurilor

87. Pădurile, ca ș i alte sisteme naturale, sunt afectate de schimbările climatice. Efectele schimbărilor

climatice asupra pădurilor pot reduce contribuț ia pădurilor la atenuarea schimbărilor climatice,

0.00

50,000.00

100,000.00

150,000.00

200,000.00

250,000.00

1989 1991 1993 1995 1997 1999 2001 2003 2005 2007 2009 2011

CO2 excludingLULUCF

CO2 includingLULUCF


deoarece mai multe dintre efectele schimbărilor climatice reduc rata de creș tere a pădurilor ș i

provoacă degradarea zonelor forestiere. Schimbările climatice determină ș i, în unele cazuri, compun

riscurile biologice pentru păduri. Schimbările climatice, de asemenea, pot accelera degradarea

pădurilor ș i creș te incidenț a incendiilor, ambele ducând la emisii de CO2. Această subsecț iune

descrie câteva dintre efectele schimbărilor climatice ș i variaț iilor climatice asupra pădurilor din

România, pe baza studiilor existente.

Impactul schimbărilor precipitaț iilor ș i temperaturii

88. Modificările proiectate ale precipitaț iilor ș i temperaturii în România sunt de aș teptat pentru a slăbi

în primul rând sistemele forestiere existente ș i a reduce creș terea economică. Modelele ICAS

prevăd o scădere a creș terii cu 30%. Această scădere dramatică a creș terii este probabil să apară

pentru pădurile din zonele de câmpie (ICAS, 2005). În România, aproximativ 1 milion de m3 de

lemn sunt pierdute anual din cauza vântului ș i zăpezii, ș i aproximativ 130.000 ha din zonele

forestiere desemnate de câmpie sunt afectate anual de uscare din cauza deficitului de apă din sol.

Acestor pierderi se adaugă pagubele cauzate de atacurile insectelor. În perioada 1990-2006,

monitorizarea stării de sănătate a pădurilor din România indică faptul că starea de sănătate a pădurilor

a fost slabă în 1991, 2005, ș i 2006. Ț ara a avut păduri cu o stare moderată în 1990, 1992, 1995-

1999, 2000-2004.

89. România a efectuat o cercetare limitată cu privire la impactul schimbărilor climatice asupra pădurilor.

Cele cateva studii care sunt disponibile indică faptul că, în dealurile de Nord-Est din România,

secetele grave (din perioada 1999-2000), au declanș at uscarea suprafeț elor de fag în unele zone

vechi (> 100 ani), (aproape) virgine ș i extrem de productive, situate în zone plate cu soluri argiloase

ș i pe pante mici, cu soluri superficiale sau nisipoase. Seceta a fost, de asemenea, asociată cu

dăunători ș i infestarea lemnului. Seceta este considerată a fi avut acelaș i impact asupra bradului

argintiu ș i a provocat o scădere similară (Chira et al., An necunoscut). La câmpie, unde pădurile au

fost, de asemenea, afectate de o secetă severă, există o cercetare limitată cu privire la modul în care

seceta a influenț at distribuț ia speciilor, productivitatea, precum ș i protecț ia ca urmare a

împăduririi scăzute

90. Supravieț uirea speciilor lemnoase este constrânsă de disponibilitatea apei. Seceta prelungită în

timpul sezonului de vegetaț ie poate induce episoade de declin al copacilor pe scară largă (Breda et

al. 2006 citat de Trombik et al., 2013). ICAS (2003) a constatat din datele experț ilor că seceta si

schimbarea regimului hidrologic local au dus la dificultăț i în regenerarea naturală a speciilor

forestiere.

Schimbarea compoziț iei speciilor ș i extinderea pădurilor

91. Trecerea în zonele ecologice adecvate pentru specii are implicaț ii pentru toate eforturile viitoare care

implică plantarea de copaci. Când speciile de arbori sunt plantate în afara zonelor lor naturale, acestea

sunt mult mai sensibile la factorii biotici negativi - dăunători, lipsa apei, ș i aș a mai departe (vezi

mai jos secț iunea privind infestările cu dăunători). În munț i, pădurile invadează păș unile. Procesul

este determinat de specii noi, dar ș i de specii cum ar fi molidul norvegian. În partea de sud a ț ării,

specii străine invadează pădurile naturale - de exemplu, Rosa canina ș i salcâmul


(Robiniapseudacacia). Speciile non - native, de asemenea, invadează pădurile naturale în regiunea de

câmpie.

92. Trombik et al., (2013) a folosit un ansamblu de scenarii privind schimbările climatice pentru a evalua

modul în care schimbările climatice vor afecta distribuț ia anumitor specii în Carpaț i. Ei au

descoperit că modificările preconizate de temperatură ș i precipitaț ii în Carpaț i ar provoca

speciilor, cum ar fi fagul, pierderea rezistenț ei lor competitive în Carpaț ilor Orientali periferici care

se încadrează în graniț ele României. Mortalitatea la fag a fost probabilă să apară în Podiș ul

Transilvaniei, unde fagul apare marginal. Condiț iile climatice pentru fag se preconizează să se

agraveze substanț ial în viitorul îndepărtat. Condiț iile care au ca rezultat mortalitatea la fag pot să

apară în zone mari acoperite cu fag din România. Deș i mai multe modele climatice prezic declinul

fagului, există o mare incertitudine la modelele care prezic mortalitatea la fag. Cealaltă situaț ie care

apare este că copacii în munț ii invadează păș uni, în special cu molid norvegian.

93. În zonele protejate, schimbările climatice sunt, de asemenea, de aș teptat să provoace migrarea

speciilor în zone cu temperatură ș i precipitaț ii mai favorabile. Studiile indică faptul că specii

invazive concurente, care sunt de multe ori mult mai adaptate la noul climat se vor dezvolta,

modificând ecosistemul. Apariț ia unor astfel de miș cări ar putea modifica habitatul ș i ansamblul

speciilor în anumite zone protejate, mai degrabă decât păstrarea sistemelor pe care iniț ial au fost

concepute să le protejeze.

Creș terea infestării cu dăunători

94. Unul dintre principalii dăunători este gândacul de scoarț ă. A existat o creș tere a focarelor

gândacului de scoarț ă în Europa, la altitudini ș i latitudini mai mari, acolo unde există condiț ii de

temperatură favorabile (Hlásny & Turčáni , 2009). Au fost raportate noi specii de dăunători, în timp

ce unele dintre speciile existente au devenit mai agresive. Dăunătorii afectează specii valoroase din

punct de vedere economic, cum ar fi arț arul, suprafeț ele de molid (în afara arealului lor natural),

arinul, frasinul, salcâmul, ș i stejarul. Acest lucru poate avea un impact major asupra stabilităț ii

ecosistemelor forestiere (Lange et al, 2006), ș i poate creș te suprafaț a pădurilor afectate ș i numărul

de arbori uciș i, crescând probabilitatea emisiilor de CO2. De asemenea, este posibil ca gândacii de

scoarț ă să devină mai rezistenț i la tratament la altitudini ș i latitudini mai mari.

95. Ipsduplicatus, un alt gândac de scoarț ă, înregistrat iniț ial în 1948, este prezent astăzi în aproape

toate pădurile din România care au molid norvegian ș i sunt situate la mai jos de 1000 m altitudine

(Duduman et al, 2011a). Numărul de arbori atacaț i crescut semnificativ după 2002-2004, ajungând

la un nivel de 50.000 de copaci infestaț i pe an în perioada 2007-2009 (Olenici et al., 2011).

Aproximativ 47.000 m3 de copaci au fost infestaț i cu gândacul pe parcursul perioadei 2002-2009

(Olenici et al., 2011). În august 2012 rapoartele au indicat că peste 100.000 de copaci au fost

infestaț i în timpul sezonului de creș tere curent. Atacurile manifesta numai în zonele cu molid la

altitudini sub arealul lor natural distributiv, după episoade de secetă în zonă, ș i în zone foarte dense

care nu pot fi rărite datorită potenț ialului de prezenț ă a vânturilor.


Uscarea arealului ș i a speciilor

96. ICAS (2003) a constatat uscarea plopului ș i salciei în pajiș ti (chiar ș i în cazul în care există

investiț ii pentru a furniza apă în mod adecvat). Fenomenul de uscare a stejarilor a fost raportat cu o

frecvenț ă mai mare decât în deceniul anterior. Uscarea salcâmului, de asemenea, are loc în partea de

sud ș i partea de est a ț ării. Au fost raportate fenomene de uscare la stejari pe parcursul mai multor

perioade de timp. Cel mai recent16

val de uscare a stejarului din România a afectat, de asemenea,

specii care sunt considerate a fi rezistente la fenomene: Quercusfrainetto. Un studiu asupra fagului a

constatat că defolierea medie a crescut de la 29% la 42 % odată ce efectul distrugător al fenomenelor

de uscare a avut loc între 2001-2004 (Chira et al., 2005).

Schimbarea productivităț ii arealelor (scăderea de creș tere anuală)

97. Diferite scenarii de creș tere (JABOWA III), bazate pe scenarii de schimbări climatice elaborate de

Institutul Naț ional de Meteorologie (INM), arată o reducere de până la 30 % a populaț iei de copaci

ș i o scădere a creș terii, în special pentru păduri din zonele de câmpie (ICAS, 2005). Badea ș i

Neagu (2010) a constatat că există o creș tere medie anuală diferită ca volum între diferite specii de

arbori din România, care ar putea fi explicate prin condiț iile de vegetaț ie, climă ș i sit. De

asemenea, ei au descoperit că, pentru copacii sănătoș i, au existat valori mai mari de creș tere anuală

în volum decât copacii mai deterioraț i. Diferenț a a variat de la 0.09m3/an/ha pentru stejar ș i

6.44m3/an/ha pentru fag. Valoarea volumului de pierderi de creș tere (%), din cauza deteriorării a

fost între 1-12 %, pentru perioada de 10 ani. În cazul în care s-a presupus că între 90-100 % dintre

copaci sunt afectaț i de factori biotici ș i abiotici, pierderea medie de creș tere ar creș te la 40-45 %

(Badea ș i Neagu, 2010).

Incendii forestiere

98. Un raport recent al Inspectoratului General de Control de Urgenț ă prevede că statisticile privind

incidentele cu incendiu arată că incendiile forestiere nu au reprezentat un risc ridicat în România.

Factori antropici ș i condiț iile climatice în schimbare, cu toate acestea, ar putea creș te incidenț a

incendiilor. Din analiza cauzelor, rezultatele arată fără echivoc că incendiile cu cauze naturale ș i

accidentale reprezintă aproximativ 2 % din toate incendiile forestiere. Cauzele antropice, după

retrocedarea terenurilor forestiere, sunt mai semnificative. În 2012, arderea vegetaț iei de pe păș uni

a fost principala cauza a incendiilor forestiere (572 incendii la aproximativ 4397 ha), cele mai multe

incendii de pădure au avut loc în pădurile de lângă păș uni în zonele de câmpie ș i de deal. În

urmatorii cinci ani, schimbările climatice vor afecta sudul ș i estul României, ș i aceste zone vor fi

expuse la incendiile forestiere din cauza unei temperaturi mai ridicate ș i a scăderii precipitaț iilor.

Costul anual estimat este de 200.000 €.

Impactul asupra biodiversităț ii

99. Schimbările climatice ar putea fi o ameninț are pentru biodiversitatea din România în următoarele

moduri (2):

16 Perioadele au fost 1910-1914, 1937-1943, 1947-1949, 1955-1961, 1980-1990


modificări ale comportamentului speciilor, ca urmare a stresului indus asupra capacităț ii lor de

adaptare17

;

modificarea distribuț iei ș i compoziț iei habitatelor ca urmare a modificării structurii speciilor;

creș terea speciilor exotice la nivelul habitatelor naturale actuale ș i creș terea potenț ialului lor

de a deveni invazive;

modificarea distribuț iei ecosistemelor specifice zonelor umede, cu posibila limitare până la

dispariț ie;

schimbări în ecosistemele acvatice de apă dulce ș i marine generate de încălzirea apei ș i

creș terea nivelului mării;

dispariț ia anumitor specii de floră ș i faună.

(Sursa: http://www.climateadaptation.eu/romania/biodiversity/ (vizualizat, 2013))

100. Cercetările arată că interacț iunea dintre specii (de exemplu, între speciile de prădători ș i pradă

sau insecte ș i specii de plante gazdă) sunt importante pentru supravieț uirea lor la un anumit punct

ș i ar putea afecta, de asemenea, variabilitatea lor. Acesta din urmă este adevărat atunci când speciile

co-prezente nu reacț ionează în mod necesar într-un mod similar cu schimbarea globală, cu

consecinț e importante la scară ecologică ș i evolutivă în timp (Schweiger et al , 2008 - .

http://www.esajournals.org/doi/ abs/10.1890/07-1748.1 ) .

3.3 Adaptarea pădurilor la schimbările climatice

101. În faț a schimbărilor climatice, administratorii de păduri trebuie să aleagă abordările de

management adecvate pentru menț inerea ș i creș terea serviciilor de ecosistem din păduri.

Reducerea vulnerabilităț ii ecosistemelor forestiere necesită reducerea expunerii pădurilor la

schimbările climatice ș i scăderea sensibilităț ii lor la schimbările climatice. Prima poate implica

practici de management care includ arderea controlată, reducerea încărcării de combustibil forestier,

precum ș i pregătirea pentru condiț ii meteorologice extreme. Cea din urmă poate solicita plantarea

de specii mai rezistente sau reducerea stresului apei. Practicile de management, cum ar fi exploatarea

forestieră cu impact redus sau reducerea suprafeț elor suprapopulate pot creș te, de asemenea,

capacitatea de rezistenț ă a pădurilor. Aceste măsuri pot fi puse în aplicare prin intermediul

gestionării durabile a pădurilor.

102. Măsurile de adaptare trebuie să se bazeze pe progresul de cercetare ș tiinț ifică ș i tehnologică,

care susț in dezvoltarea durabilă a pădurilor, ț inând cont de contextul de mediu ș i socio -

economic. Aceste măsuri trebuie să fie, de asemenea, însoț ite de o monitorizare adecvată a stării de

sănătate a pădurilor, precum ș i a dezvoltării lor. În prezent există informaț ii limitate cu privire la

cerinț ele de adaptare pentru pădurile României.

17 Capacitatea de adaptare ar putea include perioade mai scurte de hibernare, modificarea fiziologiei comportamentale a

animalelor ca urmare a stresului hidric ș i termic sau stresului datorat radiaț iilor solare; imposibilitatea de a asigura

condiț iile de transpiraț ie la nivele fiziologice normale, influenț e negative ireversibile asupra speciilor migratoare,

perturbarea evapo -transpiraț iei plantelor, schimbări esenț iale în rizosfera plantelor care ar putea duce la dispariț ia lor.


http://www.esajournals.org/doi/abs/10.1890/07-1748.1

http://www.esajournals.org/doi/abs/10.1890/07-1748.1


103. Este necesară cuantificarea efectului schimbărilor climatice (inclusiv a evenimentelor extreme)

asupra pădurilor ș i evaluarea pagubelor potenț iale. O astfel de evaluare va necesita date tehnice ș i

capacităț i de monitorizare care în prezent sunt limitate în România. În funcț ie de rezultatele unei

astfel de evaluări, pot fi identificate măsuri corespunzătoare. O măsură potenț ială de adaptare ar fi să

se intensifice de reîmpădurirea. Acest lucru ar ajuta la menț inerea ecosistemelor forestiere, oferind

în acelaș i timp beneficii comune, cum ar fi eroziunea redusă a solului, prevenirea alunecărilor de

teren ș i inundaț ii reduse. Aceste măsuri ar fi, de asemenea, favorabile pentru turismul din România.

Pădurile ar trebui să fie populate cu specii mai puț in vulnerabile de arbori (de exemplu fag în zonele

montane joase). Speciile de copaci rezistente la schimbări climatice ar trebui să fie, de asemenea,

rezistente la noi tipuri de dăunători.

3.4 Pădurile ș i adaptarea la schimbările climatice

104. Pădurile sunt importante în strategiile de adaptare bazate pe ecosisteme pentru alte sectoare, cum ar

fi agricultura (a se vedea figura 3). Impactul schimbărilor climatice (pe termen mediu ș i lung), de

asemenea, indică necesitatea de adaptare a pădurilor la schimbările climatice.

Figura 3: Păduri pentru adaptare, adaptarea pentru păduri

Sursa: Locatelli, 2011.

105. Studiile efectuate de Economia Ecosistemelor ș i a Biodiversităț ii (EEB) ilustrează beneficiile

economice de adaptare bazate pe ecosisteme, inclusiv utilizarea pădurilor pentru adaptare.

Operaț ionalizarea acestui concept este în creș tere, deș i este nevoie de cercetări suplimentare pentru

a înț elege mai bine beneficiile de adaptare. Exemple din ț ări precum Germania, Marea Britanie,

Belgia ș i indică beneficii clare pentru ecosisteme, dar oferă mai puț ine discuț ii privind adaptarea.

106. În România, pădurile oferă beneficii de ecosistem pentru peisajele agricole. Ivan (2012) a

identificat perdelele forestiere ca furnizând beneficii de rezistenț ă la schimbările climatice în

sistemele agricole. Aceste beneficii includ:


Condiț iile microclimatice îmbunătăț ite de creș tere pentru dezvoltarea protecț iei culturilor

agricole, până la o distanț ă de 25 de ori înălț imea perdelei în zona de protecț ie ș i de 5 ori în

zona expusă, ca urmare a reducerii vitezei vântului cu 31-55 % în zona de protecț ie ș i 10 -15 %

în cea expusă

Răspândirea redusă a temperaturilor diurne ale aerului în zona de recoltare cu 1 - 40C ș i a celor

anual cu 1 - 20C

Umiditate crescută ș i nivelul de ionizare a aerului la nivelul solului, care îmbunătăț eș te

fertilitatea solului ș i pH-ul

Reducerea profunzimii ș i duratei de îngheț , ș i evapotranspiraț ie scăzută

Reț inerea GES - se estimează a reț ine 40 tCO2e/ha/an de dioxid de carbon

107. Ivan (2012) a constatat că perdelele forestiere oferă cea mai bună protecț ie pentru culturi agricole,

atunci când speciile primare utilizate ating o înălț ime de 15 - 20m. Protecț ia suplimentară ș i

creș terea biodiversităț ii rezultă atunci când centurile de pădure includ specii secundare la înălț imi

între 6 - 10m ș i arbuș ti la 1 - 5m înălț ime. Beneficiile perdelelor forestiere sunt maxime în jurul

vârstei de 10 ani, dar agricultorii pot beneficia, de asemenea, de beneficii de-a lungul timpului acestea

sunt stabilite.

108. Culturile agricole adecvate pentru cultivare cu perdele forestiere includ cereale, soia , floarea-

soarelui, legume, meslin, alte specii furajere ș i culturi horticole. Albu Anca et al (2010) a constatat

că, din cauza evapotranspiraț iei scăzute, producț ia de cereale în zona protejată de perdele forestiere

a fost mai mare cu aproximativ 20%, chiar dacă perdeaua forestieră reduce arealul agricol. Această

constatare confirmă rezultatele Nesu (1999), conform căreia în câmpiile ș i suprafaț a agricolă,

perdeaua forestieră de 15 m înălț ime a crescut producț ia pentru diverse culturi - 17 % la grâu, 13 %

la lucerna verde, 12 % din boabe de soia. Pe lângă creș terea productivităț ii culturilor agricole,

perdele forestiere pot proteja, de asemenea, drumurile ș i căile ferate adiacente perdelelor, deoarece

acestea diminuează pagubele produse de zăpezile extreme iarna.

109. În 1986, perdelele forestiere au acoperit aproximativ 9300 ha de teren agricol. În 2009, această

suprafaț ă a scăzut la aproximativ 1.400 ha. Perdele forestiere sunt cunoscute a avea un efect pozitiv

asupra producț iei agricole.


4. REZULTATUL DIFERITELOR SCENARII DE GESTIONARE A

PĂDURILOR ASUPRA EMISIILOR DE GES

110. Abordările de gestionare a pădurilor influenț ează emisiile de GES nete din sector datorită

influenț ei sale asupra creș terii, extracț iei ș i sănătăț ii pădurii. . Există diferite modele ș i abordări

pentru evaluarea rezultatului scenariilor viitoare. Această secț iune prezintă rezultatele din eforturile

naț ionale de modelare ș i compară constatările cu modelele ș i rezultatele internaț ionale.

4.1 Rezultate eforturilor naț ionale de modelare

111. Centrul Comisiei Europene de Cercetări Comune (CCC) ș i ICAS din 2012 a realizat un set de

studii care au stimulat dinamica stocurilor de dioxid de carbon din ecosistemele forestiere, în

conformitate cu Protocolul de la Kyoto (care are în vedere carbonul din subsol ș i de suprafaț ă din

biomasă, gunoi, lemn mort ș i carbon organic stocat în sol) pentru a examina diferite scenarii de

gestionare a resurselor forestiere. Primul studiu, realizat de CCC, face o analiză de sensibilitate de 20

% din activitate ca scenariu obiș nuit.18

112. În cadrul scenariului activităț ii obiș nuite ș i ipotezelor utilizate în modelarea CCC, este de

aș teptat ca suprafeț e mari de pădure se fie transferate de la clasele de vârstă de mijloc (21-40 ș i 41-

60), la clase de vârstă pre - recoltare ș i recoltare (61 - 80, 81-100 ș i peste 101), ș i zona de clase de

vârstă mai mare va creș te. Trecerea copacilor la clase de vârstă mai mari va însemna, de asemenea, o

capacitate scăzută de captare a CO2. În conformitate cu prezentele norme de gestionare a pădurilor,

prin urmare, va exista o scădere lentă a diminuării dioxidului de carbon pentru perioada 2013-2020.

Studiul arată că o scădere bruscă a reducerii dioxidului de carbon (în perioada 2013-2020) s-ar putea

întâmpla în cazul în care au avut loc următoarele:

Revizuirea reglementărilor care dictează planificarea gestionării pădurilor ș i recoltarea lemnului

(acestea sunt denumite ulterior norme tehnice)

Investiț ii pe scară largă în infrastructura pădurii

Perturbări naturale de mare amploare care ar putea implica tăieri concentrate mai mari în unii ani

113. Modelul CCC a fost calibrat folosind date istorice ș i au fost estimate emisiile medii ș i excluderea

din gestionarea pădurilor (a se vedea tabelul 5). Proiecț iile au arătat că zonele forestiere

semnificative vor părăsi clasele de vârstă mijlocie ș i vor trece în clasele de pre-recoltare ș i de

recoltare, crescând zona din categoriile de vârstă superioare. Acest lucru va determina o reducere a

suprafeț ei pădurilor României (deoarece creș terea economică, ș i ,prin urmare, reț inerea

18Studiul CCC utilizează G4M (de la Institutul Internaț ional pentru Analiza Sistemelor Aplicate) ș i Modelul Scenariului

European de Informare Forestieră (MSEIF) (de la Institutul European Forest, EFI) care au fost folosite pentru proiecț ia emisiilor

ș i absorbț iilor din gestionarea pădurilor. Cererea economică a fost proiectată folosind Modelul de Management Global al

Biosferei (GLOBIOM) ș i modelul de biomasă PRIMES. Una dintre ipoteze este că toate pădurile sunt în curs de management.


carbonului, scad odată cu vârsta). Pe măsură ce termenul pentru proiecț ii sunt extinse din (care se

justifică, având în vedere vârsta de recoltare a unor specii naturale), diferenț a dintre media emisiilor

pe an scade. (CCC, 2012)

Tabelul 5: Emisiile ș i absorbț iile din gestionarea pădurilor estimate prin modelare CCC

Scenariu Emisii medii 2013-2020 (Gg CO2e)

Activitatea obiș nuită (media calibrată a modelelor) -28044

+ 20% nivelul de recoltare (analiza de sensibilitate) -25099

-20% nivelul de recoltare (analiza de sensibilitate) -31142

114. Al doilea studiu, efectuat de ICAS, analizează proiecț iile emisiilor de GES pentru 2015-2030 sub

trei scenarii -

Scenariul 1 (S1): presupune practicile actuale de gestionare a managementului resurselor pentru toate

tipurile de terenuri. Acest scenariu include, de asemenea, împădurirea a 2000 ha anual. Estimarea se

bazează pe o medie între valorile maxime ș i minime în ani consecutivi.

Scenariul 2 (S2): măsuri de îmbunătăț ire a utilizării terenurilor (prin creș terea recoltei anuale de

lemn la nivelurile de dinainte de 1989 (când a existat o exploatare forestieră excesivă ș i nivelurile

anuale admise de extracț ie au fost în mod constant depăș ite cu 15-30 % (Bohateret, 2012),

împădurirea terenurilor degradate la 5000ha/an (aceasta va include re-cultivarea vegetaț iei ș i

perdelelor forestiere (2012-2030) ș i punerea în aplicare a practicilor de "ne-cultivare" pentru 30%

din terenul arabil în rotaț ie pe an, ș i

Scenariul 3 (S3): măsuri de îmbunătăț ire a utilizării terenurilor ș i stimulente financiare

suplimentare pentru servicii publice pentru produse specifice (Acesta va include măsuri de creș tere

anuală a recoltării lemnului la nivelurile de dinainte de 1989, prin intensificarea gestionării pădurilor,

împădurirea terenurilor degradate la o rată de 10.000 ha anual (inclusiv perdele de refacere a

vegetaț iei ș i forestiere), crearea de biomasă lemnoasă din culturile cu creș tere rapidă (la o rată de

5000ha/an), punerea în aplicare a practicilor de "ne-cultivare" pentru 40 % din suprafaț a de teren

arabil (în rotaț ie) pe an, în perioada 2015-2030, ș i creș terea ariei protejate de conservare a naturii

ș i biodiversităț ii).

115. Acest studiu încheie prin faptul că, pentru intervalul de timp luat în considerare (2015-2030)

cantitatea de reduceri de CO2 este cea mai mare în S1 (de exemplu, are o valoare negativă mai mare).


Prin contrast, sub S2 ș i S3 mai puț in CO2 este eliminat în fiecare an, astfel încât valoarea este o

valoare negativă mai mică19

(a se vedea figura 4).

Figura 4: Reprezentarea grafică a rezultatelor de modelare (axa y este Gg CO2e) - sursă ICAS

116. O scădere a nivelului de CO2 eliminat este caracteristică în toate cele trei scenarii. Scăderea este

însă mai mică sub S1 (de exemplu reducerea valorii numărului negativ este cea mai mică). Cauza

pentru scăderea din S1 este îmbătrânirea pădurilor netăiate care reț in CO2 cu un ritm mai lent, iar

stocul de puieț i de înlocuire a suprafeț elor tăiate are iniț ial o absorbț ie scăzută de CO2. S2 ș i S3

duc la niveluri mai scăzute de îndepărtare a CO2 din cauza ipotezei că vor creș te cantităț ile

recoltate în anii următori până la nivelul de recoltare de dinainte de 1989. Experț ii au indicat faptul

că pe măsură ce copacii tineri cresc, va avea loc o creș tere a reț inerii CO2 când suprafeț ele vor

avea aproximativ 40 de ani - în jurul valorii de 2050-2060. Cantitatea anuală de reț ineri de CO2

pentru S2 ș i S3 va creș te apoi în comparaț ie cu S1.

117. Modelul ICAS adaugă, de asemenea, conversia terenurilor forestiere (prin împădurire) pentru

fiecare dintre cele trei scenarii. Împădurirea ar duce la o sumă anuală mai mare de îndepărtare a CO2.

În S2 ș i S3, creș terea ar fi de 10 % ș i respectiv 25% comparativ cu S1 (a se vedea figura 5).

Figura 5: Reprezentarea grafică a îndepărtării de CO2 din terenuri convertit la pădure in cele trei scenarii

(axa y este în Gg CO2e)

19 Atât acest lucru cât ș i modelul anterior bazat pe datele RNP din 1985 ș i experț ii au avut preocupări în ceea ce priveș te

acurateț ea estimărilor de îndepărtare a emisiilor de CO2. Noile date din inventarul nou nu au fost utilizate deoarece

inventarul nu este încă finalizat. Mai mult decât atât, modelarea emisiilor de GES necesită al doilea ciclu de măsurători

pentru a obț ine valorile crescătoare.

-35000

-30000

-25000

-20000

-15000

-10000

-5000

0

19

90

19

92

19

94

19

96

19

98

20

00

20

02

20

04

20

06

20

08

20

10

20

12

20

14

20

16

20

18

20

20

20

22

20

24

20

26

20

28

20

30

Total S1 (Ref) Total S2 Total S3


118. Pe scurt, modelul ICAS ș i modelul JCA previzionează că menț inerea scenariului actual este un

obiectiv preferat pe termen scurt. Concluzia este contrar anti-intuitivă la examinarea potenț ialului

pentru îndepărtarea CO2 în zonele cu arbori tineri (menț ionate mai jos).

4.2 Compararea modelelor naț ionale cu scenariile internaț ionale

119. Analiza din Nabuurs et al. (2007) ș i curbele de creș tere din Kinderman et al. (2013) indică faptul

că management intensiv al pădurilor ș i creș terea recoltării durabile a lemnului pot creș te nivelul de

CO2 reț inut, comparativ cu menț inerea suprafeț elor de pădure (vezi Figura 6 ș i Figura 7).

Dovezile generale susț in faptul că, dacă pădurile nu sunt rărite ș i rămân ne-gestionate, atunci

copacii mai maturi, pe măsură ce creș terea acestora încetineș te, umbresc excesiv ș i suprimă pomii

mai tineri ș i mai viguroș i.

-6000

-5000

-4000

-3000

-2000

-1000

0

S3 (2) S2 (2) S1


Figura 6: Curbele de creș tere pentru regiunea centrală a Europei cu modelul Picus (Kinderman et al.,

2013)

Figura 7: Rezumatul generalizat al opț iunilor din sectorul forestier ș i tipul ș i calendarul de efectele

asupra stocurilor de dioxid de carbon ș i calendarul de costuri (Nabuurs et al., 2007)


120. În concordanț ă cu Nabuurs et al. (2007) ș i Kinderman et al. (2013) constatările, creș terea

recoltării în România pentru reducerea anuală admisibilă ar trebui să fie pozitivă, mai ales atunci când

se analizează sporul mediu de carbon reț inut, atunci când copacii sunt în creș tere. Modelarea

realizată de JCA ș i ICAS arată că situaț ia inversă este adevărată pe baza premisei că puieț ii care

înlocuiesc suprafeț ele tăiate au iniț ial o absorbț ie scăzută de CO2.

121. CO2 total eliminat pe ha poate fi redus la un stadiu incipient. Cu toate acestea, rata cu care pădurea

este în creș tere ș i, prin urmare, rata de absorbț ie a CO2 ar trebui să fie mai mare când suprafaț a

împădurită este tânără, cu excepț ia, probabil, a primilor doi sau trei ani. Pe baza acestui

raț ionament, creș terea intensităț ii managementului ar trebui să conducă într-o proporț ie mai mare

la eliminarea arborilor mai în vârstă ș i la o intensitate mai mare a despăduririi. În timp ce o mai mare

rărire a suprafeț elor tinere poate să nu crească creș terea generală a suprafeț ei, creș terea este apoi

concentrată pe copacii rămaș i, ș i carbonul a fost eliminat prin rărire ș i este utilizat pentru alt

procedeu benefic pentru carbon (de exemplu lemne de foc, care înlocuiesc utilizarea de combustibili

fosili, sau este stocat in PAL sau hârtie).

122. O posibilă explicaț ie pentru această discrepanț ă ar putea fi că există o distribuț ie uș or

asimetrică a categoriei de vârstă. Acest lucru poate fi tratat atât prin tăierile excesive în unii ani ș i

tăierile insuficiente în alț i ani. Ș i implicarea potenț ială a unei astfel de abordări în îndepărtarea

CO2 ar trebui să fie explorată atunci când ICAS revizitează modelul.

123. Scenariile prezentate în această secț iune nu includ păduri de protecț ie. Gestionarea durabilă a

pădurilor protejate, cu toate acestea, ar mări potenț ialul de îndepărtare a CO2 al pădurilor, din cauza

creș terii lor ș i rezistenț ei la factorii biotici ș i variabilitatea climei. Creș terea eliminării emisiilor

de CO2 poate fi mai mică decât cea găsită în pădurile de producț ie administrate în mod activ, din

cauza clasei de vârstă a arborilor din zonele protejate.


5. CONDIȚ II NECESARE PENTRU CA PĂDURILE SĂ CONTRIBUIE

LA ATENUAREA Ș I ADAPTAREA LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE

124. Pădurile pot contribui la atenuarea schimbărilor climatice ș i, de asemenea, pot fi afectate de

schimbările climatice (aș a cum este descris în secț iunea 3 ș i 4). Există mai multe condiț ii

necesare care permit încurajarea opț iunilor fără regrete din sectorul forestier - sau măsuri de

adaptare, care au, de asemenea, beneficii de atenuare. Această secț iune descrie pe scurt câteva dintre

principalele constrângeri pentru gestionarea durabilă a pădurilor ș i prezintă câteva acț iuni pentru

abordarea acestor constrângeri. Secț iunea oferă baza pentru evaluarea gradului de adecvare a

măsurilor din sectorul forestier aferente, propuse de Guvernul României pentru PNDR ș i

Infrastructura POS (care include măsuri privind mediul). Deș i nu reprezintă punctul central al acestei

secț iuni, coordonarea între sectoare este o condiț ie cheie adecvată. Acesta din urmă permite

sectorului să maximizeze sinergiile dintre ele. Deș i este condiț ie a cărei implementare reprezintă o

provocare, există sectoare cu care coordonarea va fi fundamentală. Pentru sectorul forestier, un sector

cheie pentru coordonare este agricultura. Alte sectoare importante includ energia, infrastructura ș i

apă.

125. Pentru a pune în aplicare oricare dintre scenariile descrise în secț iunea 4 ș i asigura menț inerea

pe termen lung a sănătăț ii pădurilor, gestionarea durabilă trebuie să apară atât pe terenurile forestiere

de stat cât ș i pe cele private. Proprietarii privaț i vor trebui să beneficieze de sprijinul necesar

pentru a se conforma cerinț elor, inclusiv servicii tehnice, pieț e ș i infrastructură. Multe dintre

acestea vor necesita investiț ii publice sau sprijin financiar în vederea atenuării costurilor iniț iale.

Aș a cum s-a constatat în analiza funcț ională a sectorului forestier (Banca Mondială, 2011), "sunt

necesare măsuri de gestionare active pentru a asigura nu numai menț inerea pădurii ca un tip de

ecosistem, dar mai ales conservarea unui anumit tip de pădure".

126. În România, managementul durabil sensibil la climă al producț iei ș i protecț iei va necesita

soluț ionarea constrângerilor existente în ce priveș te tehnologia, infrastructura, cunoaș terea,

cercetarea, precum ș i alte condiț ii necesare (aceleaș i constrângeri care au fost descrise mai sus).

Investiț iile suplimentare în împădurire ar permite Guvernului României să crească recoltarea în

pădurea de producț ie pentru AAC minimizând în acelaș i timp orice reducere asociată în reț inerea

emisiilor de CO2.

5.1 Planuri de management pentru păduri

127. În România, managementul pădurilor trebuie să respecte cerinț ele normelor legale ș i parametrii

tehnici, indiferent de dimensiunea pădurii, tipul de pădure, sau de situaț ia proprietăț ii lor. Planurile

de gestionare a pădurilor (PGP), valabile pentru o perioadă de 10 ani, sunt elaborate pentru fiecare

suprafaț ă de pădure ș i specifică prescripț iile de management pentru suprafaț a respectivă.

Provocarea impusă de această cerinț ă este că PGP pe terenuri private trebuie să fie pregătite de către

firme specializate de planificare a gestionării pădurilor. Direcț ia Generală pentru Păduri din cadrul


Ministerului Delegat al Pădurilor, de asemenea, trebuie să aprobe planurile de management, iar

conformitatea cu planul de management este obligatorie. Orice modificare a PGP este obligatoriu să

fie bine fundamentată ș i să se supună unei proceduri complicate ș i birocratice înainte de a fi

acceptată.

128. Există aproximativ 1 milion de ha de pădure (aproximativ 15 % din suprafaț a totală de pădure),

fără planuri de management. Se presupune că majoritatea acestora sunt păduri deț inute de micii

proprietari din cauza cheltuielilor de conformitate cu cerinț ele politicii de planificare a

managementului forestier. Deș i în ansamblu arealul nu reprezintă o parte semnificativă a terenurilor

forestiere, aceste parcele sunt împrăș tiate în întregul ecosistem forestier, generând fragmentare.

129. O altă constrângere, în cazul în care planurile de management sunt disponibile mai ales pentru

terenurile forestiere de stat, este lipsa de resurse pentru aprobarea ș i punerea în aplicare ulterioară a

acestora. Există 272 de planuri de management pentru ariile protejate, din care numai cinci au fost

aprobate.

5.1.1 Provocări ș i oportunităț i pentru gestionarea arealelor de producț ie

Norme tehnice depăș ite

130. România are un cadru de reglementare a pădurilor cuprinzător, ce include normele tehnice care

reglementează compoziț iile, schemele ș i tehnologiile de regenerare a pădurilor (denumite în

continuare norme tehnice). Normele naț ionale de gestionare a pădurilor ș i practicile forestiere sunt

în esenț ă moș teniri din trecut. Ele sunt o provocare de implementare în conformitate cu noua

realitate a diverselor tipuri de proprietate asupra pădurii ș i unei economii dinamice (Stancioiu et al,

2010, conform celor citate de Banca Mondială, 2011). Cadrul de reglementare extins, considerat

excesiv de către mulț i (Savcor Indufor 2006 citat de Banca Mondială, 2011) este un tip foarte

prescriptiv de regim de gestionare a pădurilor, cu o încredere excesivă asupra normelor tehnice, spre

deosebire de reglementările de orientare generale care permit flexibilitate ș i inovaț ie ș i care

formează în prezent un element tot mai pregnant de bune practici forestiere (BFP) la nivel mondial.

131. Normele tehnice trebuie să fie revizuite pentru a fi mai flexibile ș i a permite implementările în

gestionarea pădurilor, care ajută la atenuarea ș i adaptarea la schimbările climatice. Norma revizuită

reflectă mai bine progresele în gestionarea pădurilor, operaț iunile forestiere ș i tehnologiile asociate

(de exemplu tehnologia de pepiniere, de calitate a seminț elor, de manipulare ș i cultivare a plantelor

ș i sitului) (Banca Mondială, 2011), ș i cunoș tinț elor privind schimbările climatice ș i impactul

acestora asupra pădurilor. De exemplu, normele ar trebui să permită adoptarea uneia din cele mai

bune moduri de a reduce incidenț a incendiilor forestiere - de a avea control asupra incendiilor ș i de

a reduce "combustibilul" sau materialele combustibile aflate pe solul pădurilor, deoarece aceste

materiale pot face ca incendiul să se răspândească destul de rapid. Activităț ile legate de gestionarea

pădurilor includ adesea rărirea - eliminarea copacilor mai mici, arborilor de diametre mici ș i

speciilor de mică valoare. Management de multe ori implică, de asemenea, eliminarea vegetaț iei

subterane care poate fi o sursă de vegetaț ie de propagare a arderii.


132. Completarea schimbării din normele tehnice ar trebui să fie o actualizare a normelor de recoltare

iar lungimea de rotaț ie ar trebui să reflecte progresele în modelarea de creș tere ș i de randament ș i

a dinamicii suprafeț elor de pădure sau viabilitatea financiară a prescripț iei de management pentru o

anumită suprafaț ă.

133. A fost iniț iat un proces de actualizare a normelor tehnice, dar acesta nu a evoluat. Procesul trebuie

să fie revigorat ș i realizat cu implicarea părț ilor interesate pentru a se asigura că noile norme oferă

orientări pe care toate părț ile interesate să le înț eleagă. Adoptarea acestei abordări ar asigura că

dezvoltarea normelor corespunde normelor de bune practici (Banca Mondială, 2011). Modificările de

restricț ii politice privind gestionarea pădurilor trebuie să fie completate cu modificări ale

standardelor pentru exploatarea lemnului. Standardele revizuite ar trebui să reprezinte noile tehnologii

care pot fi adoptate ș i consideraț iile privind modul de adaptare a noilor tehnologii la contextul

românesc.

Simplificarea reglementărilor privind administrarea pădurilor

134. În conformitate cu reglementările în vigoare, toate pădurile trebuie să fie gestionate în conformitate

cu normele tehnice, independent de dimensiune. În consecinț ă, o entitate recunoscută de

administrare a pădurilor (de exemplu Romsilva sau a DFP) trebuie să fie contractată pentru a

administra pădurile mici private pentru a se asigura că respectă toate cerinț ele legale. Reglementările

actuale impun, de asemenea, ca o administraț ie forestieră (privată sau de stat) să accepte conducerea

fiecărei proprietăț i forestiere în proprietate privată în cazul în care proprietarul este de acord cu

preț ul de ofertă publicat al administraț iei forestiere pentru gestionarea pădurii. În aceste condiț ii,

administraț ia are obligaț ia de a furniza servicii de administrare ș i de aplicare a legii indiferent dacă

proprietarul privat plăteș te onorariul convenit. Administratorii pădurilor, cum ar fi Romsilva, trebuie

tot mai mult să furnizeze aceste servicii ș i suportă costurile în numele proprietarilor de păduri care

nu plătesc. Pentru a ieș i din contract este necesară asumarea de costuri semnificative de tranzacț ii.

Este nevoie ca administratorul să dovedească că nu există recoltare ilegală în zona în cauză, lucru care

necesită implicarea Inspectoratului Teritorial al Pădurilor ș i Vânătorii. (Banca Mondială, 2011)

135. Costurile asociate cu respectarea normelor tehnice ș i cerinț ele privind planurile de gestionare a

pădurilor au creat o situaț ie în care proprietarii de păduri mici se luptă pentru a se conforma cu toate

cerinț ele legale ș i de reglementare. Ca urmare, există activităț i de exploatări forestiere care, deș i

potenț ial sustenabile, au loc fără un plan de management aprobat oficial. Aceste activităț i sunt

considerate ilegale, deoarece acestea încalcă legislaț ia. În plus, există, de asemenea, activităț il de

exploatare forestieră nesustenabile. În ambele cazuri, proprietarul de pădure are opț iuni limitate cu

privire la ceea ce trebuie făcut cu lemnul, deoarece este considerat ilegal.

136. Inspectoratele Teritoriale de Regim Silvic ș i Vânătoare sunt responsabile pentru controlul

exploatării forestiere ilegale. Pentru Inspectorat, provocarea este de a controla activităț ile

deț inătorilor de păduri private, care sunt în afara parcurilor naț ionale. Până în prezent, eficienț a

controlului a fost limitată (89 de cazuri din 2263 au dus la impunerea de amenzi). Se estimează că

100.000 m3 sunt exploataț i ilegal în fiecare an (NDRP 2007-2013). Acest lucru subliniază


importanț a implementării cerinț elor legale care nu sunt oneroase ș i acordarea de stimulente pentru

conformitate.

137. Este necesar un regim de reglementare simplificat pentru suprafeț ele forestiere mici private. O

reglementare mai simplă ar trebui să permită proprietarilor de păduri sub 10 ha să adere la regulile de

bune practici forestiere ș i de îndrumare SFM cu cerinț ele simplificate de planificare, marcare,

recoltare ș i vânzare a lemnului ș i produselor forestiere nelemnoase. (Banca Mondială, 2011)

5.1.2 Provocări ș i oportunităț i pentru managementul ariilor protejate

138. La sfârș itul anului 2011 aproximativ 50 % din totalul ariilor naturale protejate din România au fost

sub conducerea, administrarea sau custodia Romsilva. Până în 2012, din cele 272 de planuri de

management care au fost elaborate (sau elaborate prin intermediul POS ENV), 5 planuri de

management au fost aprobate (3 pentru parcuri naț ionale ș i naturale ș i 2 pentru siturile Natura

2000). Există posibilitatea de a aproba mai multe din planurile de management, care sunt deja

pregătite ș i de a pregăti planuri pentru zonele rămase prin:

Rectificarea capacităț ii administrative limitate în autoritatea de mediu

Iniț ierea unei campanii pentru a promova o înț elegere mai largă a importanț ei conservării

biodiversităț ii, în special în rândul proprietarilor privaț i

Promovarea practicilor de management care se reconecteze arealele naturale, care au fost

împărț ite în mod artificial, ș i să formeze o reț ea de funcț ionare

Restabilirea ariilor naturale degradate, pentru a crea un nou spaț iu pentru animale, plante ș i

activităț i de petrecere a timpului liber ș i pentru a preveni dezastrele

139. Obiectivul ariilor protejate este adesea de a proteja biodiversitatea ș i serviciile de ecosistem.

Planurilor de management pentru ariile protejate, prin urmare, trebuie să ia în considerare adaptarea la

schimbările climatice pentru speciile ș i serviciile de ecosistem care au fost concepute pentru

protecț ie. Lipsa luării în considerare explicite a schimbărilor climatice în planurile de management,

reduce utilitatea ariilor protejate în construirea rezistenț ei sistemelor forestiere la schimbările

climatice.

Stimulente pentru proprietarii privaț i de terenuri pentru a îndeplini obiectivele Natura 2000

140. Treizeci ș i ș ase la suta din siturile Natura 2000 sunt în proprietate privată. Analiza MoEF (2010)

a constatat că 40 % din terenul în administrarea DFP este acum inclus în situri Natura 2000 (Banca

Mondială, 2011). Proprietarii privaț i, prin DFP, trebuie să îndeplinească obiectivele Natura 2000 de

menț inere sau de restabilire a "Statutului favorabil de conservare" pentru habitatele ș i speciile

naturale. DFP trebuie să respecte cerinț ele PGP, precum ș i cerinț ele Natura 2000.

141. Alinierea celor două seturi de cerinț e trebuie să se producă pentru a promova sinergia între

obiective, mai degrabă decât tensiunea cu comunităț ile locale. În plus, plăț ile stimulentelor trebuie

regândite. Legislaț ia europeană privind măsuri de compensare (Regulamentul EC1698/2005 al

Consiliului) oferă compensaț ii financiare pentru proprietarii privaț i. Aceasta nu include

proprietatea în comunitate, care în România acoperă suprafeț e mari în interiorul siturilor propuse de


interes comunitar. Pentru proprietatea privată, sunt necesare planuri de management aprobate

specifice sitului pentru a accesa plăț i compensatorii Natura 2000.

142. Pentru a ridica provocările actuale în atingerea obiectivelor Natura 2000, există necesitatea de a

dezvolta un mod mai simplu de a asigura gestionarea adecvată a terenurilor private în cadrul

desemnat al arealelor Natura 2000. Acest lucru poate implica acordarea de stimulente necesare pentru

deț inătorii de proprietăț i ș i, de asemenea, face mai transparent modul în care este determinată

compensarea. Identificarea unei modalităț i de a compensa comunele în gestionarea terenurilor în

cadrul Natura 2000 este la fel de importantă. Zonele desemnate ca Natura 2000 trebuie să aibă planuri

de gestionare proprii. În consecinț ă, va fi important să se dezvolte ș i să se implementeze cu

promptitudine o metodologie pentru aprobarea planurilor de management specifice Natura 2000. O

opț iune ar fi de a delega mandatul de aprobare a planurilor de gestionare agenț iilor locale ale

MoEF, deoarece Direcț ia pentru Biodiversitate în prezent nu are capacitatea de a implementa

procesul la scara necesară. În cele din urmă, guvernul ar trebui să ia în considerare, de asemenea, dacă

se justifică din punct de vedere economic achiziț ionarea proprietăț ilor private ș i gestionarea

siturilor.

Conservarea biodiversităț ii

143. In plus fata de Natura 2000, managementul pădurilor de altitudine joasă, de foioase de pe câmpii

este de asemenea important pentru conservarea biodiversităț ii. Este, de asemenea, nevoie de planuri

de management pentru habitatele naturale, pentru a preveni ș i limita degradarea cauzată de

schimbările climatice. Planurile de gestionare ar trebui să includă măsuri corespunzătoare pentru a

proteja habitatele naturale ș i semi-naturale situate aproape de zonele agricole. În sfârș it, măsurile de

creș tere a suprafeț elor de pădure prin reabilitarea terenurilor degradate ș i altor terenuri ar putea

crea un habitat suplimentar pentru biodiversitate. (Sursa:

http://www.climateadaptation.eu/romania/biodiversity/)

5.1.3 Oportunităț i ș i provocări pentru împădurire

Programul Naț ional de împădurire

144. Programul Naț ional de Împădurire prognozează o creș tere de 422.000 ha a suprafeț ei acoperite

de pădure până în 2035. 20,3 % din suprafaț a pentru împădurire este în prezent teren forestier

degradat, care face parte din terenul forestier deț inut de stat sau privat, 8,5 % vor fi păduri de

protecț ie împotriva vântului ș i 7,2% terenuri agricole degradate, care nu sunt potrivite pentru

agricultură (Bohateret, 2012). Zona împădurită va totaliza 340.200 ha, crescând acoperirea forestieră

totală la 29,3 la sută, cu o rată medie anuală de creș tere de 0,04 %, timp de 25 de ani. (Bohateret,

2012).

145. Finanț area pentru Programul Naț ional de Împădurire este obț inut din mai multe surse. Toate

administraț iile forestiere (publice ș i private), trebuie să pună deoparte 15 la suta din veniturile lor

din cherestea pentru o rezervă regenerare. Fondurile sunt apoi utilizate pentru activităț i de

reîmpădurire ș i împădurire. Activităț ile de împădurire a terenurilor degradate sunt, de asemenea,



finanț ate prin Fondul de Mediu Naț ional (2009). Există orientări specifice pentru accesarea acestor

fonduri. Resursele de aderare la UE au fost de asemenea disponibile pentru împădurire.

146. Deș i finanț area este disponibilă, rata de implementare a fost lentă. Georgescu (2009) a analizat

eforturile de împădurire pe terenurile de la marginea suprafeț elor de culturi agricole. Pentru perioada

de programare dintre 2005 ș i 2009, 5000 de hectare pe an au fost recuperate din terenuri degradate

(acest proiect a fost finanț at prin alocări bugetare). Prima împădurire a terenurilor agricole (Măsura

221 - PNDR 2007-2013) a fost programată pentru împădurirea a aproximativ 50.000 ha. Între 1990

ș i 2009, 30.586 ha au fost împădurite la nivel naț ional în primul rând terenuri degradate (document

de modelare ICAS). Cu toate acestea, în perioada 1990-2000 rata medie de împădurire a fost de

477ha/an faț ă de nivelul de împădurire de 25.336 ha de terenuri degradate (medie de 2815 ha / an)

realizate între 2001 ș i 2009. Între 2000 ș i 2009, perdele forestiere au acoperit o suprafaț ă de 1.107

ha.

Stimulente pentru proprietarii de terenuri private, pentru împădurire ș i refacerea terenurilor

degradate

147. Stimulentele vor fi importante pentru succesul iniț iativelor de împădurire. Din cele 115.129 de

hectare de suprafaț ă degradat găsite potrivite pentru restaurare prin împădurire în 16 județ e

(aproximativ 14 % din suprafaț a de teren), mai mult de 80% este în proprietate privată sau în

administrarea comunităț ii pentru terenuri publice.

148. Un obstacol pentru crearea de perdelelor forestiere este lipsa de resurse financiare pentru a sprijini

astfel de activităț i, în special pentru micii proprietari. În perioada 2005-2006, ICAS a dezvoltat

modele tehnice pentru 19.965 ha de perdele forestiere, din care 3.460 ha au fost concepute pentru a

proteja 1.150 km de drumuri ș i autostrăzi. Ulterior, a fost elaborat un regulament pentru a crea un

cadru pentru ca proprietarii să fie de acord cu împădurirea unor părț i din terenurile lor (Hotărârea de

Guvern 994/2004), în cazul în care terenul alocat de către proprietarul terenului a fost parte din

reț eaua de perdelei forestiere, care era proiectată. Din păcate, programul a reuș it să împădurească

mai puț in de 1 % din suprafaț a programată. Principalul motiv pentru aceasta performanț ă slabă a

fost faptul că proprietarii nu au fost compensaț i în mod corespunzător. Legislaț ia a fost modificată

în 2011 (Legea 213/2011) ș i a inclus plăț ile pentru proprietarii de terenuri ș i a prevăzut ca terenul

de sub perdelele forestiere să fie naț ionalizat. Această iniț iativă revizuită, cu toate acestea, a fost,

de asemenea, blocată din cauza bugetului limitat.

5.2 Oportunităț i ș i provocări cu condiț ii de aplicare necesare

5.2.1 Informaț ii privind proprietatea asupra terenurilor

149. După retrocedare, 828.000 proprietari de terenuri mici deț in 0,85 milioane ha din cele 2,2

milioane ha care sunt în proprietate privată. Acest lucru a fragmentat suprafaț a de pădure ș i a ridicat

provocări privind asigurarea gestionării durabile a pădurilor. Acordarea de stimulente pentru

gestionarea durabilă a pădurilor sau pentru facilitarea iniț iativelor de consolidare necesită


cunoaș terea persoanelor care deț in fiecare parcelă de pădure ș i limitele fiecărei parcele. În prezent,

aceste informaț ii nu sunt disponibile, deoarece nu există un cadastru al terenurilor forestiere.

150. Proprietarii de păduri private, în special micii agricultori, au adesea nevoie de cerinț e mai simple

ș i de sprijin financiar pentru a asigura SFM - fie în scop de protecț ie fie de producț ie. Plăț ile

compensatorii disponibile prin Natura 2000 ș i alte programe ar putea fi stimulente adecvate. Lipsa de

informaț ii cu privire la dreptul de proprietate, cu toate acestea, reprezintă o provocare pentru

punerea în aplicare a plăț ilor compensatorii pentru proprietarii privaț i. În cazul Natura 2000, acolo

unde există hărț i cadastrale ș i dovezi ale proprietăț ilor forestiere, informaț iile electronice sunt în

prezent incompatibile cu IACS (sistemul informatic utilizat de către agenț ia care face plăț ile).

Acest lucru creează o situaț ie în care lipsa de informaț ii accesibile privind cine deț ine terenul,

unde se află limitele ș i cum se poate compensa în mod adecvat proprietarul privat, face imposibilă

funcț ionarea sistemului de plăț i.

151. Investiț iile în cadastrul pădurilor poate duce la clarificarea dreptului de proprietate, limitarea

litigiilor în instanț ă asupra bunurilor, asigurarea ipotecilor, aplicarea simplificată a cerinț elor

fiscale, dezvoltarea pieț ei privind proprietăț ile forestiere, precum ș i investiț ii mai eficiente.

Informaț iile cu privire la dreptul de proprietate îmbunătăț esc, de asemenea, orientarea

intervenț iilor. Acest lucru permite utilizarea mai eficientă a fondurilor pentru administrarea

măsurilor de adaptare a pădurilor la schimbările climatice. Progresele tehnologice actuale pot facilita

dezvoltarea rapidă ș i participativă a unui cadastru naț ional, la un cost rezonabil (Deininger, 2013

comunicare personală). Un alt mod eficient de a genera informaț iile necesare prin intermediul unui

cadastru forestier este prin integrarea pădurilor ca unul dintre sectoarele prioritare într-un cadastru

naț ional.

5.2.2 Îmbunătăț irea accesibilităț ii

152. Drumurile forestiere limitate pentru accesul forestier sunt o constrângere semnificativă a SFM în

România. Densitatea medie a drumurilor pentru România este de 6,4 m / ha (Banca Mondială, 2011).

Acest lucru este cu mult sub alte ț ări europene cu topografie în mare parte similară (Austria 36 m /

ha, Elvetia 40 m / ha ș i Franț a 26m/ha). O densitate scăzută a drumurilor forestiere implică lipsa

accesului la resurse de cherestea în locurile inaccesibile ș i / sau necesitatea de a tracta buș tenii pe

distante mai mari din punctul în care sunt doborâț i până la drumuri, unde pot fi încărcate pe

camioane. Ca urmare, nivelul de recoltare este sub recomandările planurilor de gestionare a pădurilor

în zonele inaccesibile, suprafeț ele de pădure sunt accesibile sunt recoltate excesiv, prevenirea

incendiilor ș i combaterea dăunătorilor sunt ineficiente din cauza lipsei accesului, etc. În plus,

costurile de exploatare sunt mai mari, deoarece acestea cresc odată cu lungimea tractării. Din punct de

vedere ecologic, distanț a de tractare mai lungă duce la eroziunea ș i compactarea solului pe traseele

arteriale de tractare. In plus, deteriorarea solului forestier ș i a arborilor în picioare creș te

proporț ional cu distanț a de tractare la cel mai apropiat drum. Lipsa întreț inerii poate duce la

deteriorarea drumurilor ș i, ca atare, la sedimentarea cursurilor de apă. Astfel, o reț ea de drum

forestier de densitate ș i de calitate corespunzătoare este esenț ială pentru o gestionare eficientă ș i

ecologică a pădurilor (Banca Mondială, 2008).


153. Activităț ile intensive de gestionare a pădurilor necesită construcț ia, reabilitarea ș i întreț inerea

drumurilor forestiere bune pentru a facilita accesul la pădure. Construcț ia ș i reabilitarea drumurilor

forestiere poate avea un impact atât pozitiv, cât ș i negativ. Nu este nevoie de o planificare atentă ș i

de proiectare pentru a preveni, reduce sau atenua impactul negativ neintenț ionat ș i pentru a spori

impactul pozitiv. Aceste efecte sunt direct legate de densitatea ș i calitatea unei reț ele de drumuri

forestiere.

154. Drumurile forestiere bune reduc costurile de management generale, de întreț inere, extracț ia

lemnului ș i de recreere. Acestea permit recoltarea eficientă din punct de vedere al costurilor ș i cu

impact redus, protecț ia împotriva dăunătorilor ș i gestionarea incendiilor. Drumurile forestiere pot

servi ca zone de izolare pentru incendiu ș i pot facilita implementarea echipamentelor de stingere a

incendiilor. Un sistem de drumuri forestiere bun permite monitorizarea periodică a sănătăț ii

pădurilor, inclusiv cercetarea, inspectarea infestării cu insecte ș i boli, ș i răspunsul prompt atunci

când este necesar. În afară de dezvoltarea iniț ială, drumurile reprezintă cea mai mare investiț ie

unică de capital din partea proprietarului. Drumurile forestiere bine planificate ș i de calitate, cu toate

acestea, pot ajuta la scăderea costurilor de recoltare ș i extracț ie a lemnului, ceea ce face profitabilă

gestionarea durabilă. Există, de asemenea, beneficii pentru agrement ale drumurilor.

155. Pentru a preveni ca creș terea accesibilităț ii pădurilor să ducă la extracț ia excesivă ș i activităț i

care degradează pădurea, Guvernul României va trebui să se asigure că dezvoltarea ș i întreț inerea

drumurilor se face acolo unde este cel mai justificat din punct de vedere al rentabilităț i ș i că

estimarea profiturilor include emisiile ș i reț inerea CO2.

Efortul naț ional pentru îmbunătăț irea accesibilităț ii

156. Legea 56/2010 privind accesibilitatea forestieră naț ională impune ca toate administraț iile

forestiere (publice ș i private) să pună deoparte o parte din venitul lor pentru a contribui la

reabilitarea drumurilor. Administraț iile forestiere vor pune deoparte 10 % din veniturile din

cherestea pentru construcț ia de drumuri ș i reabilitarea lor. Fondurile sunt concepute pentru a evalua

fezabilitatea, proiectarea, construirea ș i reabilitarea drumurilor. În ciuda acestor eforturi, nivelul de

accesibilitate al pădurilor din România rămâne scăzut.

5.2.3 Informaț ii cu privire la baza de resurse

157. Gestionarea durabilă a pădurilor este necesită prelucrarea unui volum mare de informaț ii.

Includerea de măsuri pentru rezistenț a la schimbările climatice în abordarea de management

necesită, de asemenea, informaț ii actualizate ș i curente de la modele ș i monitorizarea continuă.

SFM solicită informaț ii complete cu privire la baza de resurse ș i accesul la informaț ii cu privire la

ultimele metode de management, prevenirea dăunătorilor, ș i abordări pentru reducerea pierderilor de

lemn. RNP, care a fost finanț at de la bugetul de stat a fost întrerupt ca urmare a retragerii de fonduri

suficiente pentru a finaliza colectarea finală a datelor din teren ș i faza de analiză / raportare (Banca

Mondială, 2011). Un acord semnat recent între ICAS ș i autoritatea centrală va permite continuarea

RNP curent. Această evoluț ie pozitivă necesită completarea cu resurse financiare care să permită

colectarea ș i analiza continuă a datelor RNP. Acesta din urmă ar permite, printre altele, estimarea


adecvată a reț inerii dioxidului de carbon. Datele RNP au potenț ialul de a facilita calculul

impactului carbonului pentru silvicultură.

158. Un alt domeniu necesar este accesul îmbunătăț it la informaț ii cu privire la noile tehnologii

utilizate pentru gestionarea pădurilor, recoltare ș i prelucrare. Este nevoie de sprijin de extindere pe

numeroase probleme, inclusiv modul de gestionare a resurselor forestiere pentru a maximiza

beneficiile sale multiple, ș i modul de luare în considerare a serviciilor de ecosistem, modul de

planificare a impactului schimbărilor climatice ș i de adaptare a gestionării pădurilor.

159. Guvernul din România trebuie să susț ină, cu resurse publice sau prin cofinanț are privată sau prin

utilizarea furnizorilor de servicii tehnice, accesul la informaț ii pentru îmbunătăț irea ș i activarea

SFM. De asemenea, Guvernul trebuie să identifice resurse pentru a sprijini monitorizarea mai

frecventă a parametrilor reuniț i printr-un RNP, pentru a îmbunătăț i înț elegerea de către entităț ile

naț ionale ș i private a dinamicii sistemului forestier ș i a impactului schimbărilor climatice asupra

sistemului. Guvernul ar trebui, de asemenea, să analizeze modul în care poate să beneficieze de

capacitatea extinsă disponibilă în sectorul forestier din România

5.2.4 Consolidarea cercetării, armonizarea bazei de date ș i schimbul de informaț ii

160. În ciuda recunoaș terii importanț ei datelor ș i analizei pentru planificarea ș i gestionarea eficientă

a bazei de resurse, cercetarea din sectorul forestier rămâne subfinanț ată. De exemplu, cercetarea cu

privire la impactul schimbărilor climatice asupra biodiversităț ii (de exemplu, cu privire la apariț ia

unor specii invazive) necesită resurse suplimentare. Există, de asemenea, spaț iu pentru a îmbunătăț i

coordonarea între cele trei entităț i principale de cercetare ș i pentru a armoniza baze de date, care

permite oamenilor de ș tiinț ă să efectueze studii, care sunt mai reprezentative pentru ț ară ș i au

date de tip panou. Având în vedere măsurile propuse de Guvernul României pentru sectorul forestier

din PNDR, este nevoie ca cercetătorii să colaboreze pe teme cum ar fi: împădurirea, utilizarea

tehnologiei forestiere noi, tehnici de construcț ie ș i reabilitare a drumurilor forestiere, ș i evaluarea

pentru estimarea adecvată a plăț ilor compensatorii.

161. Având în vedere amploarea proprietăț ii pădurilor private în România, este nevoie urgentă de a

înț elege mai bine aspectele economice ale sectorului. Organizaț iile comerciale ș i industriale au

efectuat cercetări în industria lemnului din România. Aceste studii, cu toate acestea, sunt rareori

legate de baza de resurse. Studiile privind arealul forestier al proprietarilor mici este de asemenea

limitat.

5.2.5 Monitorizarea Pădurilor

162. În prezent, există o monitorizare a resurselor forestiere care apar la diferite niveluri (fie că este

vorba de cercetare sau de monitorizare pentru a informa activităț ile de producț ie) ș i prin

activităț ile inventarului forestier naț ional. În general, sistemul are o marjă semnificativă de

îmbunătăț ire - inclusiv monitorizarea factorilor biotici care afectează starea de sănătate a pădurilor,

cum ar fi speciile invazive ș i a invazia dăunătorilor. Este, de asemenea, necesară îmbunătăț irea

sistemelor de monitorizare pentru o mai bună evaluare a interacț iunii dintre măsurile propuse ș i

reț inerea dioxidului de carbon.


163. Implementarea ș i menț inerea unui nou sistem de monitorizare de ultimă generaț ie poate fi

costisitoare. Există, cu toate acestea, oportunităț i de a utiliza tehnologia disponibilă de teledetecț ie

(de exemplu, utilizată de către Agenț ia Spaț ială Europeană, care are un cost relativ redus, dar

rezoluț ie înaltă) ș i să completeze aceasta cu datele de sol din DFP ș i eforturile Inspectoratelor

Forestiere pentru a evalua conformitatea cu planurile de gestionare pentru a dezvolta un sistem de

monitorizare a emisiilor.

164. Pentru a monitoriza în mod eficient reț inerea carbonului, cu toate acestea, va fi necesar să se

implementeze parcele permanente de monitorizare sau să se adauge la parcelele permanente de

monitorizare existente pentru a se asigura o reprezentare a tipurilor de vegetaț ie forestieră (specii),

soluri ș i climă. Aceste parcele permanente de monitorizare trebuie să fie stabile pe parcursul

monitorizării, prin urmare, va fi important să se înregistreze locaț ia lor ș i să fie codificate în

funcț ie de atributele lor. Carbonul disponibil din aceste PMP va trebui apoi să fie determinat, în

scopul de a stabili o linie de bază.

165. Pentru a facilita o astfel de monitorizare, sectorul va trebui să dezvolte sisteme de colectare a

datelor, care sunt compatibile între ele, ș i care să permită colectarea datelor pentru a evalua atât

conformitatea cât ș i impactul. Utilizând datele obț inute din RNP, sectorul va trebui să

implementeze un sistem de monitorizare a recoltării ș i plantării. Aceste informaț ii, agregate cu

informaț iile disponibile privind emisiile de carbon, ar fi folosite pentru a aproxima impactul

sectorului asupra schimbărilor climatice.

5.3 Eficacitatea costurilor de utilizare a pădurilor pentru atenuarea schimbărilor

climatice

166. Cele mai multe constrângeri pentru îndeplinirea SFM ridică semne de întrebare în ceea ce priveș te

eficienț a costurilor de utilizare a pădurilor, pentru a reduce emisiile de GES în comparaț ie cu

măsurile din alte sectoare. Utilizarea pădurilor pentru reducerea emisiilor de CO2 este dificil de

comparat cu măsuri tehnologice mai convenț ionale în anumite sectoare, din cauza mai multor

beneficii care nu sunt legate de piaț ă oferite de gestionarea pădurilor (provenite din serviciile de

ecosistem). Există, cu toate acestea, câteva exemple în care s-a procedat astfel. Un exemplu, cu scop

ilustrativ, este în Rusia, unde analiza curbei costului marginal de reducere a inclus, de asemenea,

activităț ile de împădurire / reîmpădurire. În Rusia, măsurile de reducere care implică pădurile au fost

considerate rentabile. O concluzie similară a fost obț inută în Marea Britanie.

167. Disponibilitatea limitată a datelor pentru sectorul forestier din România face dificilă prezentarea

estimărilor de cost marginal de reducere pentru abordări specifice de gestionare a pădurilor, similar cu

ceea ce s-a făcut în Rusia ș i Marea Britanie. O analiză mai detaliată a beneficiilor economice ș i

costului va fi importantă pentru a informa prioritizarea măsurilor propuse ș i eforturilor pentru a le

perfecț iona.


168. Una dintre provocările unei analize economice este obț inerea unei game largi de beneficii din

gestionarea durabilă a pădurilor de producț ie ș i împădurire. Acestea includ manifestări pozitive

economice ș i sociale (de exemplu ocuparea forț ei de muncă, venituri din comerț , incluziunea

socială ș i beneficii sigure) ș i manifestări de mediu parț ial pozitive (de exemplu prevenirea

inundaț iilor, controlul eroziunii ș i rezistenț a la schimbările climatice). Mai mult decât atât,

recoltarea intensivă a copacilor permite o mai mare reț inere a carbonului deoarece copacii cresc din

nou ș i devin maturi (5-40 ani), după o scădere iniț ială a reț inerii carbonului. Există, de asemenea,

beneficii care decurg din incidenta redusă a incendiilor. Împădurirea are efecte pozitive de mediu,

economice ș i sociale similare cu cele menț ionate mai sus. Mai mult, costurile de gestionare a

pădurilor în prezent este semnificativ mai mare decât optim. Un studiu din 2006-2007 efectuat de

Romsilva a constatat că există modalităț i ca ANP să îș i reducă costurile de exploatare cu 58 %. O

astfel de reducere a costurilor completată cu infrastructura rutieră îmbunătăț ită ar creș te beneficiile

nete de gestionare durabilă a pădurilor ș i de gestionare a pădurilor pentru a spori capacitatea de

rezistenț ă la schimbările climatice.

6. MĂSURI PENTRU OP FINANȚATE DE UE PENTRU 2013-2020.

6.1 Ciclul de programare 2007-2013 al PNDR ș i POS Mediu

169. PNDR pentru perioada 2007-2013 a avut următoarele trei obiective (PNDR, 2010):

Facilitarea transformării ș i modernizării structurii duale a agriculturii ș i silviculturii, precum ș i

industria agro/de prelucrare a lemnului pentru a asigura competitivitatea lor, contribuie la

creș terea economică ș i convergenț a veniturilor în zonele rurale (unde este posibil), asigurând

în acelaș i timp condiț iile de viaț ă ș i de mediu pentru protecț ia acestor zone.

Pentru a menț ine ș i îmbunătăț i calitatea mediului rural din România, prin promovarea unui

management durabil al terenurilor agricole ș i forestiere.

Gestionarea ș i facilitarea circulaț iei forț ei de muncă din agricultură în alte sectoare care pot

asigura un standard economic ș i de viaț ă socială adecvat.

170. Nouă măsuri20

ale PNDR vizând direct sau indirect sectorul forestier:

Formare profesională, informare ș i împărtăș irea cunoș tinț elor (măsura 111)

Utilizarea serviciilor de consultanț ă agricolă de către agricultori ș i proprietari de păduri (măsura

114) ș i furnizarea de servicii de consultanț ă agricolă ș i serviciile extindere (măsura 143)

Îmbunătăț irea valorii economice a pădurilor (măsura 122)

20Bugetul pentru consultanț ă (158,69 milioane €) este împărț it în două măsuri: măsura 114 (95,2 milioane € ) ș i măsura 143

(63,5 milioane €).


Creș terea valorii adăugate a produselor agricole ș i forestiere (măsura 123)

Îmbunătăț irea ș i dezvoltarea infrastructurii, în legătură cu dezvoltarea ș i adaptarea agriculturii

ș i silviculturii (măsura 125)

Prima împădurire a terenurilor agricole (măsura 221)

Prima împădurire a terenurilor ne-agricole (măsura 223)

Plăț i Natura 2000, păduri (măsura 224)

171. Una dintre axele prioritare ale POS Mediu a fost "implementarea sistemelor adecvate de

management pentru protecț ia naturii". Obiectivul a inclus :

conservarea diversităț ii biologice, a habitatelor naturale, a speciilor sălbatice de faună ș i floră,

ș i

asigurarea managementului eficient al ariilor protejate, inclusiv Natura 2000.

172. Accentul a fost pus pe dezvoltarea unui cadru de management adecvat pentru zonele protejate,

inclusiv a siturilor Natura 2000. Aceasta a inclus dezvoltarea infrastructurii pentru zonele protejate,

precum ș i de întreț inere, funcț ionare ș i activităț ile de monitorizare. Au fost, de asemenea,

măsuri de creș tere a gradului de conș tientizare publică pentru protecț ia mediului. Sprijinul s-a axat

pe pregătirea ș i implementarea planurilor de management. A existat, de asemenea, un sprijin pentru

construirea capacităț ii administrative a noii, la acea dată, Agenț ii Naț ionale pentru Arii Naturale

Protejate ș i Conservarea Biodiversităț ii (POS Mediu, 2007). A fost, de asemenea, luată în

considerare asigurarea plăț ilor compensatorii pentru activităț ile care au contribuit la protecț ia

mediului (POS Mediu, 2007)

6.1.1 Realizări

173. Realizările în cadrul actualei PNDR ș i POS Mediu. Unele dintre realizări includ

Măsura 123 - Creș terea valorii pentru produsele agricole ș i forestiere: a fost acordat sprijin

pentru 135 de proiecte forestiere, cu o valoare de 64,505,746.00 € dintr-o sumă totală alocată de

150.000.000 €.

Măsura 125 - Drumuri forestiere: 1623 km de drumuri forestiere au fost reabilitate ca urmare a

sprijinului pentru 136 de proiecte. Suma alocată acestor proiecte a fost de aproximativ 152.1

milioane €. Ț inta a fost de 2010 km de drumuri reabilitate pentru 162,72 milioane €

Măsura 221 - Prima împădurire a terenurilor agricole: Ț inta pentru această măsură a fost de

14.180 de beneficiari ș i 49.349 ha împădurite. Măsura a ajuns la 26 beneficiari ș i a împădurit

649 ha. Bugetul cheltuit a fost de 3,085,357 €, care este de aproximativ 0,13 % din alocarea

totală de 229.341.338 €. Bugetul neutilizat a fost deja realocate altor măsuri în cadrul sectorului

agricol

174. Alocarea financiară pentru POS Mediu a fost de 4,5 miliarde €. Rata de absorbț ie a fost de 12,7

%, iar rata de absorbț ie certificată a fost de 3,4 %. Două dintre măsurile cu rate de absorbț ie scăzute

au fost măsurile pentru Natura 2000 ș i împădurirea terenurilor agricole.


175. Deș i nu a existat o analiză sistematică pentru a evalua motivele absorbț iei scăzute, experț ii

indică conceptul măsurii privind împădurirea terenurilor agricole. Unele dintre constrângeri au inclus:

a. Un procent ridicat de co-finanț are a fost necesar din partea beneficiarului fondurilor (în

special proprietari privaț i sau IMM-uri);

b. A existat un efort de nivel foarte scăzut pentru ridicarea gradului de conș tientizare

înainte de, sau concomitent cu lansarea de măsuri de împădurire;

c. Cerinț ele de aplicare (inclusiv criteriile de eligibilitate) au fost oneroase ș i nu au fost

stabilite pentru a ajunge efectiv la beneficiarii vizaț i, ș i

d. Criterii neclare de aprobare a proiectelor care aparent nu au fost corecte pentru toț i

potenț ialii beneficiari.

6.2 Măsuri propuse pentru perioada 2014-2020 a Ciclului de programare

176. Regulamentul Parlamentului European ș i al Consiliului (denumit în continuare Regulamentul)

privind sprijinul pentru dezvoltare rurală prin dezvoltarea Fondului European Agricol pentru

Dezvoltare Rurală (FEADR), care detaliază modul în care pot fi alocate resurse financiare. Există mai

multe articole în cadrul regulamentului, care sunt relevante pentru sectorul forestier. Principalele sunt

detaliate aici:

a. Articolul 18 (alineatul 1, litera c) se referă la infrastructura legată de dezvoltarea ș i

adaptarea agriculturii, inclusiv accesul la suprafeț ele agricole ș i terenuri forestiere,

consolidarea terenurilor ș i îmbunătăț irea acestora, aprovizionarea cu energie ș i

gospodărirea apelor21

.

b. Articolul 18 (alineatul 1, litera d), articolul 22 (paragraful 1, literele a, c, ș i d) se referă

la: i) împădurire ș i crearea de suprafeț e împădurite, ii) prevenirea ș i repararea

prejudiciilor cauzate pădurilor de incendii forestiere ș i dezastre naturale, inclusiv focare

de boli, evenimente catastrofale ș i ameninț ări legate de climă ș i, iii) investiț ii în

ameliorarea rezistenț ei ș i a valorilor de mediu, precum ș i potenț ialul de atenuare a

ecosistemelor forestiere22

.

21 Acest lucru este similar cu fosta măsură PNDR 1,25 privind infrastructura pentru dezvoltarea ș i adaptarea agriculturii ș i

silviculturii, inclusiv accesul la agricultură ș i suprafaț a pădurilor, consolidarea terenurilor, alimentarea cu energie ș i

gospodărirea apelor. 22 Acestea sunt similare cu PNDR anterior din măsura 221.


c. Articolul 22 (alineatul 1, litera e) se referă la investiț ii în noi tehnologii forestiere ș i în

prelucrarea ș i comercializarea produselor forestiere.23

d. Articolul 25, 37, 39, 39 ș i 40 se referă la asigurări ș i fondurile mutuale în silvicultură.

e. Articolele 31 - Plăț i Natura 2000 - ș i 35 - Schimbările climatice ș i de mediu ș i

conservarea pădurilor.24

f. Articolul 36 se concentrează, în principal, pe dezvoltarea de noi practici ș i tehnologii în

sectorul forestier.

177. Ministerul Delegat pentru Silvicultură a avansat MADR o propunere pentru viitorul ciclu de

programare 2014-2020, care include următoarele măsuri ș i pachetele financiare asociate. Este de

remarcat faptul că cifrele prezentate mai jos sunt doar orientative ș i oglindesc numai fondurile

necesare aș a cum sunt indicate de DGPSPAPP:

Îmbunătăț irea accesibilităț ii pădurilor prin întreț inerea ș i

construirea de drumuri forestiere ș i altor facilităț i de accesibilitate

(articolul 18 din Norma UE pentru programul CSF pentru 2014-

2020)

700 milioane €

Investiț ii în noi tehnologii, prelucrarea ș i comercializarea

produselor forestiere (articolul 22)

300 milioane €

Implementarea Natura 2000, împădurirea, ș i crearea centurilor de

pădure (articolul 31 ș i 35)

2500 milioane €

Prima împădurire a terenurilor agricole (articolul 22) 250 milioane €

Instruire ș i consultanț ă (articolul 15 ș i 16) 70 milioane €

Suport pentru organizarea lanț ului de aprovizionare în silvicultură 50 milioane €

Asigurarea ș i fondurile reciproce în silvicultură 45 milioane €

Asistenț ă pentru inovare ș i colaborare 15 milioane €

178. Măsurile propuse au fost identificate prin diverse analize, inclusiv o analiză a punctelor tari,

punctelor slabe, oportunităț ilor ș i ameninț ărilor (SWOT). Alocările financiare reflectă, de

asemenea, o evaluare a necesităț ii ș i consideraț iilor bazate pe experienț ele din absorbț ia

fondurilor asociate cu măsurile din PNDR. Câteva dintre motivele cheie oferite de DGPSPAPP

includ:

23Acest lucru este similar cu fosta măsură PNDR 122 ș i 123 24 Acest lucru este similar cu fostele măsuri PNDR 211, 212, 214


a. Propunerea privind drumurile provine din necesitatea urgentă pentru un acces mai bun la

păduri ș i necesitatea de a îmbunătăț i calitatea scăzută a drumurilor forestiere prezente,

pentru a reduce impactul negativ pe care accesul pe drumuri proaste îl poate avea asupra

gestionării durabile a pădurilor ș i de asemenea a emisiilor de CO2. Mai mult decât atât,

succesul fostei măsuri 125 din PNDR 2007-2013 consolidează nevoia - aproape toate

fondurile disponibile au fost consumate ș i o listă lungă de proiecte potenț iale rămâne.

Alocarea financiară propusă pentru această măsură este destul de mare, ajungând la

aproape dublu faț ă de nivelul alocat între 2007 ș i 2013.

b. Multe companii de pădure nu ș i-au modernizat tehnologia. Acest lucru are implicaț ii

pentru gestionarea pădurilor ș i impactul pe care îl au asupra solului ș i a eficienț ei

managementului. Măsura propusă privind tehnologia are scopul de a rectifica acest lucru.

Performanț a măsurilor similare, în PNDR, a fost un succes.

c. Măsura propusă privind Natura 2000 reflectă nevoia de a compensa proprietarii de

păduri, care trebuie să respecte directivele Natura 2000 92/43/CEE, 2009/147/CE ș i

2000/60/EC. Deș i în perioada de programare anterioară nu au fost cheltuite fonduri

pentru aceasta în cadrul PNDR, Direcț ia Silvicolă este încrezătoare că proprietarii de

păduri sunt acum mult mai familiarizaț i cu cerinț ele Natura 2000, iar restricț iile

Natura 2000 vor fi incluse în recomandările tehnice ale planificării forestiere.

d. Analiza realizată de DGPSPAPP a informat alegerea măsurii privind împădurirea

terenurilor agricole. Această măsură ar permite gestionarea durabilă a pădurilor ș i, de

asemenea, ar creș te suprafaț a împădurită. Direcț ia ș i-a stabilit un obiectiv major ș i

va pune în aplicare măsura într-un mod care depăș eș te unele dintre constrângerile care

au dus la punerea în aplicare deficitară a măsurii 221 anterioare din PNDR privind

împădurirea terenurilor agricole.

e. DGPSPAPP a constatat faptul că facilitarea creării de grupuri de producători este la fel de

importantă. Raț ionamentul de bază este de a ajuta proprietarii privaț i pentru a găsi

SFM profitabile. Din cauza numărului mare de proprietari privaț i cu proprietăț i

forestiere mici, sprijinirea acestor proprietari pentru a forma grupuri de producători sau

asociaț ii le-ar permite să-ș i vândă lemnul ș i să profite de economiile de scară).

Aceasta, la rândul său, ar facilita generarea de venituri pentru companiile mici ș i mijlocii

ș i de a încuraja gestionarea durabilă de către întreprinderile locale.

f. Formarea DGPSPAPP a identificat faptul că instruirea ș i consultanț a sunt la fel de

importante pentru următoarele motive:

i. Retrocedarea pădurilor a transferat pădurile către persoanele care au cunoș tinț e

tehnice limitate în ceea ce priveș te gestionarea pădurilor, lucru care necesită

investiț ii în consolidarea capacităț ilor;


ii. Spre deosebire de sistemul forestier centralizat anterior, silvicultura tehnică de

astăzi trebuie să fie capabilă să funcț ioneze în diferite biomuri forestiere ș i îș i

actualizeze ș i adapteze abilităț ile la cerinț ele în dezvoltare;

iii. Serviciile de extindere pentru proprietarii de păduri sunt limitate, lucru ce face

respectarea cadrului de reglementare prescriptiv ș i preponderent tehnic o

provocare. Există o necesitate de a facilita dezvoltarea mai puternică a

capacităț ilor

g. Măsura propusă cu privire la asigurări este justificată de faptul că obiectivul de

împădurire avut în vedere va necesita investiț ii semnificative (de exemplu producț ia de

material săditor forestier) în terenuri agricole sau degradate. Aceste zone sunt supuse

riscului de dezastre naturale, ș i puț ine companii de asigurare oferă acoperire pentru

astfel de evenimente.

h. Măsura de inovare ș i colaborare este justificată de nevoia urgentă de a dezvolta noi

orientări tehnice, inclusiv orientări pentru măsuri de adaptare durabile pentru schimbările

climatice.


7. RECOMANDĂRI Ș I CONCLUZII

179. Pentru a se conforma cu cerinț ele de alocare a 30 % din fondurile pentru PNDR privind

schimbările climatice, aproximativ 1.179 milioane € din suma propusă de 3.930 milioane de € va

trebui să aibă relevanț ă pentru îmbunătăț irea semnificativă a climatului.

180. Evaluarea a constatat faptul că la un nivel minim, gestionarea durabilă a pădurilor de producț ie

suplimentată de împădurire ar contribui în mod pozitiv la eliminarea emisiilor de CO2. Creș terea

intensităț ii de management este de natură să conducă la eliminarea mai mare de CO2 ș i ar trebui să

fie evaluată în continuare de către ICAS odată ce sunt disponibile informaț ii de la RNP. O concluzie

similară poate fi constatată pentru gestionarea durabilă a zonelor protejate.

181. Condiț iile instituț ionale ș i economice care facilitează SFM trebuie să fie puse în aplicare pentru

a se asigura că măsurile propuse pentru ciclul de programare viitor vor avea relevanț ă pentru un

climat pozitiv. Dacă SFM care îmbunătăț eș te rezistenț a la schimbările climatice este profitabilă,

va exista probabil o creș tere a nivelului de conformitate cu cerinț ele planului de management ș i de

utilizare durabilă a resurselor forestiere.

182. Dacă vor fi implementate în mod corespunzător, multe dintre măsurile propuse de guvern vor avea

beneficii pentru un climat pozitiv. Acest lucru va face ca mai mult de 30 % din fondurile să

îndeplinească cerinț ele UE privind schimbările climatice. Această secț iune prezintă pe scurt fiecare

dintre măsurile propuse ș i oferă recomandări calitative cu privire la modul de a spori rezultatul unui

climat îmbunătăț it prin aplicarea acestor măsuri. Recomandările de asemenea au scopul de a ajuta la

adaptarea măsurilor prin recunoaș terea faptului că sumele solicitate depăș esc cu mult resursele

financiare care ar fi disponibile pentru acest sector.

7.1 Recomandări privind măsurile guvernamentale

Îmbunătăț irea accesibilităț ii

183. Măsura privind îmbunătăț irea drumului de acces va fi fundamentală pentru asigurarea faptului

că pădurile contribuie la atenuarea schimbărilor climatice, datorită beneficiilor nete pentru SFM.

Reabilitarea ș i extinderea infrastructurii rutiere poate avea beneficii economice semnificative. De

exemplu, analiza unui proiect din 2006 al Băncii Mondiale, inclusiv reabilitarea drumurilor, a

constatat faptul că rata economică internă de rentabilitate (REIR) a investiț iilor în reabilitarea

drumurilor ajunge la 107 % pentru întregul program de drumuri. Principalele beneficii au fost:

Costuri mai mici de recoltare;

Creș terea accesibilităț ii pădurilor care, altfel, ar fi inaccesibile pentru recoltare;

Daunele minore cauzate mediului determinate de drumurile prost întreț inute, ș i,

Creș terea accesibilităț ii pentru alte resurse forestiere ș i ne-forestiere, cum ar fi ciuperci, fructe

de pădure, miere ș i păș uni montane


184. Drumurile bune facilitează gestionarea incendiilor, o mai mare eficienț ă în utilizarea

echipamentelor de gestionare a pădurilor, monitorizare crescută pentru focare de boli ș i dăunători, ș i

gestionare a pădurilor în general eficientă. Drumurile pot avea de asemenea un rol de forț ă de

compensare, pentru recoltarea excesivă, mai ales în cazul în care aceasta este ilegală, deoarece

drumurile bune facilitează punerea în aplicare. Drumurile sunt, de asemenea, importante pentru

reducerea costurilor de management (de exemplu incendiu ș i gestionarea dăunătorilor) ș i de

monitorizare (inclusiv monitorizarea dăunătorilor). Toate aceste activităț i sunt importante pentru

starea de sănătate a pădurilor.

185. Bazându-se pe experienț ele din ciclul de programare anterior, punerea în aplicare eficientă a

acestei măsuri va necesita definirea cu atenț ie a criteriilor de eligibilitate pentru resursele financiare.

În ciclul de programare 2007-2012, criteriile de selecț ie pentru proiectele de drumuri acordă 15/100

puncte pentru categoria beneficiarului, punctajul maxim fiind asociat cu proprietarii de păduri privaț i

ș i asociaț iile acestora ș i cel mai mic scor de 5 fiind asociat cu Romsilva. Acest punctaj a

dezavantajat Romsilva în momentul depunerii proiectelor (Banca Mondială, 2011). Descrierea

beneficiarilor, de asemenea, nu include DFP, ceea ce le face ne-eligibile pentru resursele financiare

(Banca Mondială, 2011).

186. Pentru a asigura în mod efectiv rezultatele pozitive ale climatului prin această măsură va fi

important:

Să se asigure că drumurile care sunt reabilitate ș i noile drumuri construite îmbunătăț esc

contribuț ia pădurilor la reț inerea carbonului, prin asigurarea criteriilor de eligibilitate ale tuturor

entităț ilor care gestionează păduri ș i necesită o indicaț ie clară de potenț ialul de reducere a GES

ca urmare a proiectului;

Finanț area acordată pentru drumuri forestiere trebuie să se bazeze pe raț ionamentul economic ș i

contribuț ia directă ș i indirectă la atenuarea schimbărilor climatice (inclusiv bazate pe estimări

aproximative de captare a carbonului sau acumulare pe termen mediu) - investiț iilor făcute prin

intermediul acestei măsuri ar trebui să conducă la beneficii care să nu fi apărut fără existenț a

măsurii;

Luaț i în considerare distribuț ia actuală a pieț elor ș i capacitatea de recoltare ș i prelucrare a

lemnului; ș i

Creș teț i gradul de sensibilizare cu privire la posibilitatea de sprijin financiar pentru reabilitarea

drumurilor, întreț inere ș i construcț ie, inclusiv folosind reț elele disponibile pentru asociaț iile

forestiere.

187. Cererea de finanț are actuală de 700 milioane €, deș i aparent semnificativă, (folosind date din

perioada de programare anterioară) ar permite reabilitarea a aproximativ 7500 km de drumuri. Acest

lucru ar spori lungimea drumurilor reabilitate prin 2.5m/ha de pădure de producț ie sau 1.15m/ha în

ansamblu. Acest plus aduce încă România cu mult sub nivelurile de accesibilitate întâlnite în alte state

membre EU28 comparabile. Este nevoie de o analiză mai detaliată pentru a determina cât de mult din


fondurile totale disponibile pentru acest sector ar trebui să fie realocate pentru această măsură, în

acelaș i timp, fiind încă posibil să se pună în aplicare.

188. Măsura privind drumurile forestiere trebuie să fie asumată pe termen scurt ș i mediu pentru a

atinge în mod eficient obiectivul de a facilita gestionarea durabilă a pădurilor

Investiț iile în noi tehnologii

189. Măsura de investiț ii în noile tehnologii, marketing ș i prelucrare este bine justificată, pentru că

ajută companiile forestiere care nu ș i-au modernizat tehnologia, să îmbunătăț ească SFM ș i să aibă

un impact pozitiv asupra solului si eficienț ei de management. Aceasta va creș te, de asemenea,

eficienț a ș i va îmbunătăț i valoarea suplimentară ș i veniturile din aceste produse. Pentru a se

asigura că această măsură oferă beneficii pozitive, agenț ia ar trebui:

Să acorde prioritate co-finanț ării tehnologiilor ecologice;

Să se asigure că, în cazul în care tehnologiile sunt " importate", se acordă sprijin pentru a le adapta la

condiț iile în care IMM-urile funcț ionează în România;

Încurajează dezvoltarea de noi tehnologii în România, ș i

Furnizează informaț ii privind implicaț iile "ecologice";

190. Adoptarea imediată a noilor tehnologii este importantă pentru a accelera îmbunătăț irea gestionării

durabile a pădurilor ș i pentru a face practica mai viabilă economic.

Natura 2000 ș i împădurirea

191. Amploarea gradului de proprietate privată a pădurilor necesită măsuri de politici ș i stimulente

adecvate pentru proprietarii de terenuri împădurite mici ș i mari privaț i pentru a respecta obiectivele

naț ionale de gestionare a resurselor forestiere. Acest lucru este în special valabil pentru zonele de

protecț ie care sunt desemnate ca situri Natura 2000, dintre care 36% sunt pe terenuri private. Înainte

de finalizarea măsurii pentru Natura 2000, este necesar să se evalueze oportunitatea de a folosi

compensaț ii pentru a îmbunătăț i conformitatea cu cerinț ele Natura 2000. Utilizarea de

compensaț ii ar trebui să fie comparată cu utilizarea legislaț iei forestiere pentru atingerea

obiectivelor Natura 2000 (aș a cum se face în alte părț i din Europa), ș i posibilitatea de a utiliza

fondurile pentru a cumpăra terenuri private, care sunt desemnate pentru Natura 2000. Mai mult decât

atât, fezabilitatea compensării ar trebui să fie examinată deoarece reglementările UE necesită

articularea clară a elementelor suplimentare pentru conformitate cu cerinț ele Natura 2000 pentru a

justifica acordarea de compensaț ii. În cazul în care o măsură de compensaț ie este implementată, ea

ar trebui să implice un mecanism simplu ș i direct pentru furnizarea de compensaț ii. Fondurile ar

trebui să fie accesibile tuturor grupurilor interesate, iar procesul de selecț ie trebuie să fie cuprinzător.

192. Există date limitate pentru a evalua oportunitatea alocării fondurilor solicitate (2,5 miliarde €)

pentru această măsură. Pe baza datelor din 2009, o alocare de 150 de milioane € ar oferi tuturor


proprietarilor de terenuri privaț i cu situri Natura 2000 o compensare la nivelul din 2009.

Determinarea nivelului de finanț are adecvat pentru această măsură necesită estimări actualizate ale

costurilor de administrare ș i monitorizare a activităț ilor Natura 2000, costul pentru împădurirea

terenurilor degradate, crearea de perdele forestiere, precum ș i asigurarea de plăț i compensatorii.

193. Având în vedere conș tientizarea crescută a programului Natura 2000, există o probabilitate mai

mare ca sectorul să fie capabil să asigure prin această măsură rezultate mai eficiente în timpul acestui

ciclu de programare. Creș terea gradului de conș tientizare, cu toate acestea, trebuie să se facă pentru

proprietarii de terenuri mici, care ar fi eligibili pentru plăț ile compensatorii folosind tehnologia

curentă. De asemenea, trebuie luată în considerare o campanie de promovare a utilizării măsurii

pentru inovare ș i colaborare pentru a promova la scară mică ș i medie asociaț iile de societăț i

forestiere. Asociaț iile, dintre care unele sunt deja existente ș i operează în mod eficient, ar putea

creș te economiile de scară. Acest lucru este extrem de important, având în vedere faptul că

majoritatea proprietarilor de terenuri forestiere private au parcele care sunt mai mici decât 10 ha.

194. Pentru a avea succes în punerea în aplicare a măsurilor propuse ș i pentru a atinge obiectivul

declarat, sectorul va trebui să:

o obț ină resurse suplimentare pentru a implementa un cadastru forestier naț ional (acest

lucru ar putea, de asemenea, să fie implementat ca parte a unui cadastru naț ional

general) ș i, ca o condiț ie minimă, pentru a completa inventarul forestier national

curent. Datele complete generate prin inventarul de cadastru ș i forestier ar ajuta la

prioritizarea zonelor geografice pentru activităț i finanț ate de PNDR, direcț ionarea

plăț ilor compensatorii, ș i identificarea modalităț ilor pentru a facilita gestionarea

durabilă a pădurilor

o Abordarea problemelor instituț ionale care au limitat administrarea eficientă a măsurilor

privind împăduririle ș i Natura 2000 în timpul ultimului ciclu de programare.

o Determinarea oportunităț ii de a folosi un mecanism de compensare. În cazul în care un

mecanism de compensare este justificat, este necesară o analiză pentru a înț elege nivelul

plăț ilor compensatorii pentru costul de oportunitate pentru conformitatea cu cerinț ele

de management ale Natura 2000 bazate pe valorile serviciilor de ecosistem sau bazate pe

o evaluare mai robustă a valorii intrinseci a unor anumite habitate

195. Măsura pentru Natura 2000, împădurirea, perdelele forestiere, ar trebui să fie dezagregate ș i

împădurirea, activităț i de creare a perdelei forestiere ar trebui să fie realizate în comun cu prima

împădurire a terenurilor agricole. Utilizarea de fonduri pentru proiectele de împădurire trebuie să fie

alocate cu prioritate pentru zonele geografice în care activitatea poate genera beneficii multiple, cum

ar fi combaterea deș ertificării ș i ameliorarea terenurilor degradate. De exemplu, unele zone din sud-

estul României sunt mai potrivite pentru împădurire ș i ar putea beneficia în mod semnificativ de

astfel de investiț ii. O altă abordare ar fi să se determine în ce zone să se asigure suport pentru

investiț iile în împădurire în funcț ie de beneficiul lor potenț ial pentru adaptarea agriculturii la

variabilitatea climei.


Prima împădurire a terenurilor agricole

196. Măsura primei împăduriri a terenurilor agricole, de asemenea, poate ajuta de asemenea la atenuarea

ș i adaptarea la schimbările climatice prin facilitarea reț inerii CO2 ș i prin contribuț ia la rezistenț a

la schimbările climatice. Finanț area solicitată pentru această măsură (250 milioane €) ar putea

permite împădurirea a aproximativ 38.000 ha - 100.000 ha (în funcț ie de locul în care sunt puse în

aplicare proiectele). Acesta este un obiectiv ambiț ios, ș i va necesita stabilirea ș i utilizarea eficientă

a serviciilor de sprijin existente (din sectorul public sau privat), cum ar fi disponibilitatea materialului

săditor de bună calitate ș i sprijin pentru extindere. În plus, este necesară:

Acordarea de prioritate proiectelor de împădurire în funcț ie de zonele cu potenț ial ridicat ș i co-

beneficii notabile;

Păstrarea aplicaț iei ș i cerinț elor de eligibilitate clare ș i simple;

Adoptarea de criterii cuprinzătoare de eligibilitate;

Asigurarea că o parte semnificativă din costurile iniț iale sunt acoperite de această măsură;

Îmbunătăț irea modalităț ilor de implementare pentru această măsură, bazându-se pe lecț iile

încercărilor anterioare de a implementa împădurirea; ș i

Creș terea gradului de conș tientizare.

197. Impactul măsurilor forestiere necesită timp. Ar trebui luate măsuri pe termen scurt pentru a

implementa sistemele de sprijin necesare, pentru a se evita orice întârzieri suplimentare (de exemplu

măsurile de împădurire vor necesita iniț ial o capacitate ridicată de producț ie a puieț ilor). Această

realitate subliniază importanț a iniț ierii măsurii la începutul ciclului de programare pentru a obț ine

rezultatele dorite ș i impactul preconizat asupra emisiilor de GES.

Instruire, lanț valoric, asigurare ș i suport pentru inovare ș i colaborare

198. Există date limitate pentru a stabili dacă măsurile care oferă instruire, suport pentru lanț ul de

valoare, asigurări ș i sprijin pentru inovare ș i colaborare pentru proprietarii de păduri vor avea un

impact pozitiv sau negativ asupra absorbț iilor de CO2. Aceste măsuri nu sunt măsuri fără regrete,

deoarece, chiar dacă măsurile nu contribuie în mod direct la o creș tere a reț inerii CO2, acestea nu

provoacă emisii în exces.

199. Indiferent de beneficiile climatice, există alte justificări pentru menț inerea acestor măsuri. De

exemplu , ele vor contribui în mod pozitiv la procesul de dezvoltare a sectorului ș i îmbunătăț ire a

capacităț ii de adaptare la schimbările climatice a acestuia, prin asigurarea faptului că fondurile sunt

accesibile tuturor părț ilor interesate ș i că procesul de selecț ie a inclus toate elementele. În plus, au

existat solicitări din partea asociaț iilor forestiere pentru programe de formare pentru proprietarii de

companii forestiere sau angajaț i în practici "prietenoase cu mediul" (inclusiv utilizarea de noi

tehnologii), ș i modul în care să se integreze schimbările climatice în planificarea gestionării

pădurilor

200. Va fi important să se suplimenteze priorităț ile măsurilor de inovare ș i de formare cu celelalte

măsuri ale PNDR. Punerea în aplicare a măsurii de inovare ș i formare ar trebui să se concentreze pe


construirea de resurse umane ș i de cercetare pe subiecte / probleme care ar putea ajuta în utilizarea

eficientă a noilor fonduri pentru împădurire, drumuri forestiere, noua tehnologie, care sprijină

întreprinderile mici ș i mijlocii. Aceasta ar putea include dezvoltarea de metode adecvate pentru

proiecte de prioritizare, abordări inovatoare pentru satisfacerea cerinț ei privind puieț ii pentru

împădurire, precum ș i creș terea capacităț ii disponibile de a pune în aplicare măsurile.

7.2 Rezumatul recomandărilor

201. Tabelul 7 de mai jos rezumă acț iunile specifice de atenuare ș i adaptare recomandate în sectorul

forestier. Recomandările sunt prezentate pe baza clasificării pădurilor - de protecț ie, producț ie - ș i,

de asemenea, pentru împădurire. Recomandări transversale sunt prezentate la sfârș itul tabelului.

Trebuie remarcat faptul că, pentru ca aceste acț iuni să aibă impactul dorit, va fi necesar să se asigure

condiț ii instituț ionale, politice, ș i de planificare în acest sector. Unele dintre acestea sunt descrise

pe scurt în cadrul măsurilor specifice ș i mai în detaliu în evaluare. Tabelul indică, de asemenea, când

o anumită măsură este importantă prin menț ionarea faptului că aceasta ar trebui să fie pusă în

aplicare pe termen scurt.

Tabelul 7: Rezumatul acț iunilor specifice de atenuare ș i adaptare recomandate pentru sectorul forestier

(Sursa: Autori)

Focalizarea

sectorială

Acț iune Tip de acț iune,

legătura cu

măsura propusă,

ș i cadrul de timp

Pădurea

de producț ie

Actualizarea normelor tehnice de management, pentru a face

managementul pădurilor de producț ie mai eficient ș i mai

eficace, ș i pentru a reduce practicile nesustenabile, care ar

putea duce la emisii de GES. Normele tehnice ar trebui să

reflecte mai bine progresele în gestionarea pădurilor,

exploatărilor forestiere, precum ș i tehnologiile asociate (de

exemplu tehnologia pentru pepiniere, calitatea seminț elor,

manipularea plantelor ș i cultivarea sitului).

Asistenț ă tehnică

În legătură cu

măsura propusă de

inovare ș i de

colaborare

Pe termen scurt

Actualizarea normelor tehnice pentru recoltare ș i rotaț ii,

pentru a reflecta progresele în modelarea creș terii ș i

randamentului ș i dinamica suprafeț ei sau viabilitatea

financiară a recomandării de management pentru un anumit

spaț iu. Acest lucru este util pentru a face managementul

pădurilor de producț ie mai eficient ș i mai eficace, ș i

pentru a reduce practicile nesustenabile, care ar putea duce la

emisii de GES.

Asistenț ă

tehnică

În legătură cu

măsura propusă

de inovare ș i de

colaborare


Pe termen scurt

Simplificarea reglementărilor privind conformitatea cu

cerinț ele legale privind SFM pentru zonele forestiere mici

deț inute de mediul privat. O reglementare mai simplă ar

trebui să permită proprietarilor de păduri sub 10 ha să adere

la regulile de bune practici forestiere ș i de îndrumare SFM

cu cerinț ele simplificate de planificare, marcare, recoltare

ș i vânzare a lemnului ș i produselor forestiere nelemnoase.

Acest lucru ajută pentru a face managementul forestier mai

uș or de implementat pentru micii agricultori, reducerea

practicilor de gestionare a pădurilor nesustenabile, care ar

putea duce la emisii de GES.

Asistenț ă

tehnică

În legătură cu

măsura propusă

de inovare ș i de

colaborare

Pe termen scurt

Revizuirea modelării ș i analizei pentru îndepărtarea CO2 din

cele trei scenarii diferite, examinate de către ICAS în recenta

lucrare de modelare climatică (ICAS, 2012). Acest lucru ar

necesita lucrul cu parcelele lor existente de probe permanente

pentru a realiza o mai mare creș tere economică ș i analiză a

randamentului. Obiectivul este de a confirma faptul că a avea

o gestionare mai intensă ar creș te eliminarea CO2.

Asistenț ă

tehnică

Necesită măsuri

suplimentare de

cercetare

Pe termen scurt

Arii protejate Creș terea arealului cu planurile de gestionare pentru a

permite gestionarea durabilă a pădurilor ș i, prin urmare,

îndepărtarea GES:

- Îmbunătăț irea capacităț ii administrative limitate a

autorităț ii de mediu (se ia în considerare, de

asemenea, autoritatea de delegare pentru a aproba

planurile de gestionare a agenț iilor locale ale

MoEF)

- Punerea la dispoziț ie de fonduri pentru punerea în

aplicare a planurilor de management

Asistenț ă

tehnică

Necesită măsuri

suplimentare sau

ar trebui să fie

reflectată prin

extinderea

măsurii propuse

pentru Natura

2000

Pe termen scurt

ș i mediu

Promovarea practicilor de management care să sporească

capacitatea de adaptare a zonelor protejate

- Promovarea practicilor de management care se

reconecteze arealele naturale, care au fost împărț ite

în mod artificial, ș i să formeze o reț ea de

funcț ionare

- Restabilirea ariilor naturale degradate, pentru a crea

Asistenț ă

tehnică

Necesită măsuri

suplimentare sau

lărgirea

spectrului de


un nou spaț iu pentru animale, plante ș i activităț i

de petrecere a timpului liber ș i pentru a preveni

dezastrele

măsuri propuse

pentru Natura

2000

Pe termen scurt

ș i mediu

Stimulentele pentru Natura 2000 care să asigure gestionarea

durabilă a pădurilor:

- Reanalizarea cererii de finanț are pentru măsura

Natura 2000, împădurire ș i perdelele forestiere

- Iniț ierea unei campanii pentru a promova o

înț elegere mai largă a importanț ei conservării

biodiversităț ii, în special în rândul proprietarilor

privaț i

- Alinierea cerinț elor pentru gestionarea pădurilor

ș i managementul siturilor Natura 2000

- Explorarea opț iunilor ca regulamentele să ajute la

punerea în aplicare a programului Natura 2000 sau

utilizarea fondurilor disponibile pentru a

achiziț iona terenuri private în zonele desemnate

pentru Natura 2000.

- Realizarea procesului de despăgubire pentru Natura

2000 mai transparentă

Asistenț ă

tehnică

Legat de măsura

propusă privind

Natura 2000

Termen scurt

Conservarea biodiversităț ii, pentru a reduce degradarea ș i,

prin urmare, reducerea emisiilor de GES:

- Dezvoltarea ș i finanț area planurilor de

management pentru habitatele naturale, pentru a

preveni ș i limita degradarea cauzată de schimbările

climatice. Planurile de gestionare ar trebui să

includă măsuri corespunzătoare pentru a proteja

habitatele naturale ș i semi-naturale situate aproape

de zonele agricole.

Asistenț ă

tehnică

Necesită o

măsură

suplimentară sau

o măsură de

prelungire a

Natura 2000

Termen mediu

Împădurire Stimulente pentru împădurire pentru a permite reț inerea

emisiilor de GES: Proprietarii trebuie să fie compensaț i în

mod corespunzător pentru a împăduri terenurile lor ș i pentru

a păstra o parte din terenurile lor agricole împădurite. De

asemenea, este nevoie de sprijin pentru a suporta costul în

Investiț ii ș i

asistenț ă tehnică

Legate de măsura

în împădurire ș i

prima împădurire


avans al împăduririi a terenurilor

agricole

Termen scurt

"Infrastructura" pentru împădurire: Îndeplinirea obiectivelor

de împădurire va necesita puieț i, suport tehnic ș i servicii de

extindere pentru gestionarea zonelor împădurite, precum ș i

asistenț ă pentru a construi accesul de piaț ă pentru

extragerea durabilă a trunchiurilor sau altor produse din lemn.

Investiț ii ș i

asistenț ă tehnică

Legate de măsura

în împădurire ș i

prima împădurire

a terenurilor

agricole

Termen scurt

Acț iuni

transversale

Informaț ii privind proprietatea asupra terenului: Efectuarea

unui cadastru forestier pentru a ajuta la punerea în aplicare a

plăț ilor de stimulente.

Asistenț ă

tehnică

Necesită o

măsură

suplimentară de

inventar /

cadastru sau

includerea cu alte

procese de

cadastru în curs

de desfăș urare.

Termen scurt

Îmbunătăț irea accesibilităț ii: Investiț ii în menț inerea,

reabilitarea, iar în unele locuri, construirea de drumuri

forestiere, pentru a reduce costul de SFM ș i a permite

monitorizarea ș i gestionarea pădurilor la incendiu,

reducerea emisiilor cu efect de seră neintenț ionate.

Investiț ii

Legate de măsura

privind

îmbunătăț irea

accesibilităț ii

pădurilor

Pe termen scurt

ș i mediu

Finalizarea Inventarului Forestier Naț ional ș i inventarul

periodic pentru a ajuta la punerea în aplicare a SFM.

Asistenț ă

tehnică

Necesită o


măsură

suplimentară de

inventar ș i

monitorizare sau

includerea altor

măsuri de

monitorizare ș i

de colectare a

datelor

Termen scurt

Informaț ii cu privire la noile tehnologii utilizabile pentru

gestionarea pădurilor, recoltare ș i prelucrare pentru a

creș te probabilitatea SFM.

Asistenț ă

tehnică

Legate de măsura

privind instruirea

ș i consultanț a

Pe termen scurt

ș i mediu

Cercetare privind impactul dăunătorilor, speciilor invazive

ș i schimbările climatice asupra sistemelor forestiere ș i

speciilor de arbori pentru a ajuta la gestionarea ș i

prevenirea factorilor biotici care pot cauza emisii de GES

din păduri.

Asistenț ă

tehnică

Necesită o

măsură

suplimentară de

cercetare sau

includerea într-

un alt POS, care

beneficiază de

cercetare

Pe termen scurt

ș i mediu (are

beneficii pe

termen lung)

Consolidarea capacităț ilor pentru deț inătorii mici pentru a

ajuta la SFM ș i rezistenț a la schimbările climatice. Este

nevoie de sprijin de instruire ș i extindere privind modul de

gestionare a resurselor forestiere pentru a maximiza

Asistenț ă

tehnică

Legate de măsura


beneficiile sale multiple, ș i modul de luare în considerare a

serviciilor de ecosistem, modul de planificare a impactului

schimbărilor climatice ș i de adaptare a gestionării

pădurilor.

privind instruirea

ș i consultanț a

Pe termen scurt

ș i mediu

O mai bună înț elegere a economiei de gestionare a

pădurilor ș i accesul la pieț e pentru a face SFM profitabilă

ș i, prin urmare, a ajuta la reț inerea GES.

Asistenț ă

tehnică

Necesită o

măsură

suplimentară de

cercetare sau

includerea într-

un alt POS, care

beneficiază de

cercetare

Pe termen scurt

ș i mediu

Facilitează crearea de grupuri de producători pentru a ajuta

proprietarii privaț i pentru a găsi SFM profitabile.

Asistenț ă

tehnică

Legat de măsura

de suport pentru

organizarea

lanț ului de

aprovizionare în

silvicultură

Termen mediu

Implementarea unui sistem de monitorizare a pădurilor

pentru a ajuta la reducerea degradării pădurilor ș i, prin

urmare, reducerea emisiilor de GES.

Asistenț ă

Tehnică /

Investiț ii

Necesită o

măsură

suplimentară de

inventar /

monitorizare

Pe termen scurt

ș i mediu


8. CONCLUZIE

202. Sectorul forestier din România este un sector cheie pentru atenuarea schimbărilor climatice,

deoarece este responsabil pentru aproape 10 % din reducerea emisiilor de GES. Pădurile au o

capacitate mare de reducere a GHG ș i pot ajuta la menț inerea, ș i, posibil, chiar creș terea,

nivelului de reducere a emisiilor de GES din ț ară. Măsurile de atenuare forestiere pot include

conservarea sistemelor de reducere a CO2 existente, sporirea reducerii dioxidului de carbon ș i

reducerea compromisului dintre reduceri ș i beneficiile tangibile ș i intangibile din alte utilizări ale

terenului.

203. Un avantaj de a investi în sectorul forestier pentru atenuare este reprezentat de co-beneficiile din

SFM ș i conservarea pădurii. Practicile îmbunătăț ite de management forestier care să internalizeze

impactul potenț ial al schimbărilor climatice poate construi capacitatea de rezistenț ă a pădurilor la

variabilitatea climei, spori capacitatea de rezistenț ă a altor sectoare (de exemplu agricultura) la

dezastre, reducând riscul de expunere al acestora, reface terenurile degradate, ș i oferi o sursă de

energie regenerabilă pentru zonele rurale, care are o amprentă a emisiilor de carbon redusă.

Gestionarea durabilă a pădurilor este esenț ială pentru îndeplinirea obligaț iilor internaț ionale ale

României ș i a directivelor UE.

204. Restituirea terenurilor forestiere a dus la transferul a aproape jumătate din pădurile de stat către

proprietarii privaț i. Acest lucru accentuează necesitatea de a pune în aplicare măsuri de stimulare

pentru SFM. Aceste stimulente ar trebui să motiveze proprietarii de păduri mici ș i proprietarii mari

de păduri. În consecinț ă, stimulentele trebuie să includă stimulente monetare ș i sprijin instituț ional

ș i tehnic (de exemplu, formarea de asociaț ii ș i furnizarea de servicii de extindere ș i de formare).

205. Evaluarea constată că măsurile propuse pentru sectorul forestier, inclusiv alocarea fondurilor,

depăș esc cerinț a UE pentru 30 % din alocarea totală solicitată pentru sector pentru măsuri care au

relevanț ă pentru îmbunătăț irea climatului. Mai multe dintre măsuri (cu excepț ia măsurii privind

Natura 2000), cu toate acestea, necesită fonduri suplimentare pentru a acoperi diferenț a dintre

situaț ia actuală ș i potenț ialul optim al măsurilor. Nivelurile de finanț are asociate cu măsurile

propuse, cu toate acestea, sunt mai realiste, având în vedere perioada de timp în care obiectivele

trebuie să fie îndeplinite. Este, de asemenea, spaț iu pentru a realoca sumele prezentate în cadrul

măsurilor actuale

206. Măsurile propuse reflectă domenii importante de intervenț ie pe termen scurt ș i mediu. Acestea au

capacitatea, dacă sunt concepute în mod adecvat, să includă toate elementele în două moduri.

Măsurile pot include toate elementele cu privire la persoanele eligibile pentru finanț are. A doua

modalitate este în obiectivul măsurii. De exemplu, sprijinul pentru organizarea lanț ului de

aprovizionare, formare ș i consultanț ă, care vizează micii proprietari de terenuri ș i micii proprietari

de păduri, ar fi cuprinzător ș i ar genera beneficii economice pozitive.

207. Impactul măsurilor forestiere necesită timp. Ar trebui luate măsuri imediate pentru a implementa

sistemele de sprijin necesare, pentru a se evita orice întârzieri suplimentare (de exemplu măsurile de


împădurire vor necesita iniț ial o capacitate ridicată de producț ie a puieț ilor). Această realitate

subliniază importanț a iniț ierii măsurii la începutul ciclului de programare pentru a obț ine

rezultatele dorite ș i impactul preconizat asupra emisiilor de GES.

208. Sectorul ar trebui să ia în considerare, de asemenea, unele schimbări prin integrarea măsurilor

privind pădurile în alte POS-uri, acolo unde este cazul. De exemplu, condiț iile necesare pentru

cercetare ar putea fi stabilite ca parte a altor POS care pun accent pe cercetare. Există ș i alte sinergii

care ar putea fi create printr-o mai bună coordonare între entităț ile publice responsabile pentru

păduri ș i cele din alte sectoare. Sectoarele cheie pentru coordonare includ agricultura, energia, apa

ș i infrastructura.

209. Acordarea de sprijin pentru sectorul forestier prin PNDR ș i POS-uri poate fi o investiț ie "fără

regret". Multe dintre măsurile din sectorul forestier pot aborda în comun problemele de atenuare ș i

de adaptare (de exemplu împădurirea terenurilor degradate). Cu toate acestea, este important să se

asigure că nu vor avea consecinț e nedorite (de exemplu scăderea eliminării CO2). Monitorizarea

schimbărilor în reț inerea carbonului ș i recoltarea ș i plantarea folosind o parte din tehnologia

recentă disponibil ș i sistemul cu costuri reduse ar putea ajuta la prevenirea rezultatelor negative.


REFERINȚE

Abrudan, Ioan Vasile. 2012. ”Un deceniu de administrare a pădurilor din România în regim privat:

Realizări ș i provocări”. Analiză Forestieră Internaț ională Vol.14(3): 275-284

Abrudan, Ioan Vasile, Viorel Marinescu, Ovidiu Ionescu, Florin Ioras, Sergiu Andrei Horodnic, Radu

Sestras. 2009. “Evoluț ii în sectorul forestier din România ș i legăturile sale cu alte sectoare”.Notulae

Botanicae Horti Agrobotanici Cluj-Napoca: 37 (2): 14-21

Abrudan, I.V., Marinescu, V, Ignea, G. ș i Codreanu, C, 2005. Situaț ia ș i tendinț ele curente din sectorul

forestier din România: Aspecte legale ale Dezvoltării Durabile a Sectorului Forestier European: Lucrările

celei de-a 6-a Întâniri de Grup a IUFRO 6.13.00. Editura Universităț ii Transilvania din Braș ov,

România:157–171

Albu, Anca Nicoleta, Marius Lungu, ș i Liliana Panaitescu. 2010. “Influenț a perdelelor forestiere asupra

recoltelor din Dobrogea de sud”. Jurnalul de Cercetare al Ș tiinț elor Agricole, 42 (3): 367-371

Autor necunoscut. 2003. Plan de monitorizare pentru schimbările stocurilor de dioxid de carbon din

plantaț iile forestiere. (Proiectul de împădurire a terenurilor agricole degradate din România)

Acordul dintre Administraț ia Forestieră Naț ională: Romsilva ș i Fondul Prototipului de Carbon

ICAS, 2013, Raportul reț inerii carbonului pentru o perioadă de 10 ani pentru 6000 hectare, Bucureș ti.

BERD, 2011 Evaluarea lanț urilor de biomasă inclusiv a tehnologiilor ș i structurii costurilor, Bucureș ti.

Borlea GF, Ignea G, 2006. Politica forestieră cuerntă ș i piaț a pentru produsele forestiere.Lucra rile

sesiunii s tiint ifice Pa durea s i dezvoltarea durabila , Bras ov, Romania, 2005-2006 pp. 633-

638

Bohateret VM, 2012, Reajustarea politicii forestiere din România în vederea Jurnalului aș ezărilor ș i

planificării spaț iale din anul 2050, mr. 1/2012.

Brouwer, Roy, Luke Brander, Onno Kuik, Elissaios Papyrakis ș i Ian Bateman. 2013. O sinteză a

abordărilor ș i serviciilor ecosistemelor de valoare din UE în contextul EEB Raport final. VU

Universitatea Amsterdam: Institutul pentru Studii de Mediu.

Centrul pentru Adaptarea Climatică. Analizat în iulie 2013, Europa într-un climat în schimbare. Raportul

naț ional pentru România: Raportul privind biodiversitatea. Accesaț i pagina de internet:


BadeaOvidiu ș i Stefan Neagu. 2010. ”Pierderile creș terii de volum pentru suprafeț ele cu

arbori ș i păduri în sistemul de monitorizare intensă din România” Proc. Rom. Acad., Seria B,

2010 (3): 261-268

Chira, Danut, Florin Danescu, Nicolae Geambasu, Constantin Rosu, Florentina Chira, Vasile Mihalciuc,

Aurelia Surdu. “Caracteristicile declinului la fag în 2001-2004”. Analele ICAS 48: 3-20

Badea, Ovidiu, AndrzejBytnerowicz, Diana Silaghi, Stefan Neagu, Ion Barbu, Carmen Iacoban,

CorneliuIacob, Gheorghe Guiman, Elena Preda, IoanSeceleanu, Marian Oneata, Ion Dumitru, Viorela

Huber, HoriaIuncu, Lucian Dinca, Stefan Leca, Ioan Taut. 2012. Starea pădurilor din Carpaț ii de

Sud din Reț eaua de cercetare ecologică pe termen lung. Evaluarea Monitorizării de Mediu

184:7491–7515

http://www.cabdirect.org/search.html?q=do:"Lucra%CC%86rile+sesiuni+s%CC%A7tiint%CC%A7ifice+Pa%CC%86durea+s%CC%A7i+dezvoltarea+durabila%CC%86,+Bras%CC%A7ov,+Romania,+2005"

http://www.cabdirect.org/search.html?q=do:"Lucra%CC%86rile+sesiuni+s%CC%A7tiint%CC%A7ifice+Pa%CC%86durea+s%CC%A7i+dezvoltarea+durabila%CC%86,+Bras%CC%A7ov,+Romania,+2005"



Dragoi, Marin. 2010. ”Compensarea costului de oportunitate al zonării funcț ionale a pădurilor - Două

opț iuni alternative pentru politica forestieră din România” Analele Cercetării forestiere 53 (1): 81-92

Badea O., Neagu S, 2010, ”Pierderile creș terii de volum pentru suprafeț ele cu arbori ș i păduri în

sistemul de monitorizare intensă din România” Proc. Rom Acad., Seria B, 2013, 3, p. 261-268.

Busuioc Aristita, ș i Alexandru Dumitrescu. 2011. Proiecț iile reduse privind climatul pentru România

(prezentare). Administraț ia Naț ională de Meteorologie: Bucureș ti, România

Chira D., Danescu F., Geambasu N, Rosu C., Chira F., Mihalciuc V., Surdu A., 2005. Particularitati ale

uscarii fagului in perioada 2001-2004. Analele Cercetării forestiere 48: 3-20

Hlásny T, Turčáni M, 2009: Insect pest as climate change driven disturbances in forest ecosystems. In

Strelcová et al. (eds) Bioclimatology and Natural Hazards, Springer Nederlands pp. 165-178.

Lange H, Økland B, Krokene P, 2006: Thresholds in the life cycle of the spruce bark beetle under climate

change. Interjournal for Complex Systems 1648.

Neşu, I.1999.Perdele forestiere de protecţie a câmpului” Edit. STARTIPP, Slobozia.

Olenici N, Duduman ML, Olenici V, Bouriaud O, Tomescu R, Rotariu C. 2011.Prima izbucnire a

Ipsduplicatus în România. In: Delb H, Pontuali S (eds.): Biotic Risks and Climate Change in Forests.

Proceedings of the Working Party 7.03.10 Methodology of Forest Insect and Disease Survey in

Central Europe, Atelierul al 10-lea, 20-23 septembrie, 2010, Freiburg, Germania. Berichte Freiburger

Forstliche Forschung Heft, FVA: 135-140.

Dumitraşcu, Monica, Ines Grigorescu, Gheorghe Kucsicsa, Carmen-Sofia Gragota, Mihaela Năstase.

2011. ”Evaluarea distribuț iei potenț iale a speciilor de plante invazive raportată la forț ele de mediu

cheie din Parcul natural Comana”. Proceedings of the 12th International Conference on

Environmental Science and Technology: B735-B742. Rhodes, Grecia, 8-10 Septembrie 2011.

Duduman ML, Isaia G, Olenici N, 2011a: Ipsduplicatus (Coleoptera: Curculionidae, Scolytinae)

distribuț ia în România. Rezultate preliminare. Buletinul Universităț ii Transilvania din Braș ov,

Seria II, Vol. 4 (53) Nr. 2: 19-27.

Banca Europeană pentru Reconstrucț ie ș i Dezvoltare ș i Ministerul Agriculturii ș i Dezvoltării Rurale.

2007. Silvicultura ș i industria forestieră din România. Studiul asupra sectorului lemnului. Ministerul

Agriculturii ș i Dezvoltării Rurale: Bucureș ti, România

Comisia Europeană. 2010. Cartea verde privind Protecț ia Pădurilor ș i Informarea în UE: Adaptarea

pădurilor la schimbările climatice. SEC (2010) 163 Final. Bruxelles.

Agenț ia Europeană de Mediu. 2011. Tendinț e ș i previziuni privind GES în România

Centrul FRD. 2011. Sectorul de mobilă în România. 2011 Prezentarea generală a pieț ei Raport pregătit

pentru Secț iunea Comercială ș i de Promovare a Investiț iilor, Ambasada Republicii Polonia în

România.

Georgescu, Olga. 2009. Politici forestiere din România pentru reducerea ș i adaptarea la schimbările

climatice Prezentare realizată la FAO-REU Budapesta, 2010.

Ioja CI, Patroescu M, Rozylowicz L, Popescu VD, Verghelet M, Zotta MI, Felciuc M (2010). Eficienț a

reț elei de arii protejate din România în conservarea biodiversităț ii. Biol Cons 143:2468–2476.


Ivan, Gheorghe. 2012. ”Tehnologii inovatoare pentru crearea ș i întreț inerea perdelelor forestiere

de protecț ie a recoltelor ș i combaterea secetei ș i deș ertificării”. Analele Universităț ii din

Craiova - Seria Agricultură, Montanologie, Cadastru Vol. XLII 2012/2: 359-365

CCC. 2012. Transmiterea informaț iilor privind nivelele de referinț ă în managementul pădurilor în

România

Ministerul Mediului ș i Schimbărilor Climatice 2012. Strategia Naț ională privind Schimbările

Climatice 2013 – 2020. MMSC: Bucureș ti, România

Ministerul Agriculturii ș i Dezvoltării Rurale: 2013. PNDR 2014-2020 Ministerul Mediului ș i

Schimbărilor Climatice. 2013. Inventarul gazelor cu efect de seră din România 1989-2011. Inventarul

naț ional 2013. MMSC: Bucureș ti, România

Ministerul Mediului ș i Pădurilor 2010. A cincea sesiune de comunicări naț ionale a României privind

schimbările climatice sub auspiciile Convenț iei Cadrului Naț iunilor Unite privind schimbările

climatice Bucureș ti, România

Ministerul de Interne: Inspectoratul General pentru Situaț ii de Urgenț ă. 2013. Reducerea

vulnerabilităț ii la riscuri, sprijinirea adaptării la schimbările climatice ș i dezvoltarea sistemelor de

management al dezastrelor. Notă explicativă. Bucureș ti, România.

Ministerul de Interne: Inspectoratul General pentru Situaț ii de Urgenț ă. 2013. Analiza de Risc la

Incendiu. Bucureș ti, România

Nabuurs, G.J., O. Masera, K. Andrasko, P. Benitez-Ponce, R. Boer, M. Dutschke, E. Elsiddig, J. Ford-

Robertson, P. Frumhoff, T. Karjalainen, O. Krankina, W.A. Kurz, M. Matsumoto, W. Oyhantcabal,

N.H. Ravindranath, M.J. Sanz Sanchez, X. Zhang. 2007. Silvicultură. Schimbările climatice.

Reducere. Contribuț ia Grupului de lucru III la cel de-al patrulea raport de evaluare a comisiei inter-

guvernamentale privind schimbările climatice (B. Metz, O. R. Davidson, P.R. Bosch, R. Dave, L.A.

Meyer (eds)], Cambridge University Press, Cambridge, Marea Britanie ș i New York, NY, SUA

Naumann, Sandra, Gerardo Anzaldua, Pam Berry, Sarah Burch, McKenna Davis, Ana Frelih-Larsen,

Holger Gerdes ș i Michele Sanders. 2011. Evaluarea potenț ialului abordărilor bazate pe ecosistem

pentru adaptarea ș i reducerea efectelor schimbărilor climatice în Europa. Raportul Final către

Comisia Europeană, DG Mediu, Contract nr. 070307/2010/580412/SER/B2, Institutul Ecologic ș i

Institutul pentru Schimbările de Mediu, Centrul Universităț ii Oxford pentru Mediu

Popa, Bodgan ș i Camille Bann. 2012. O evaluare a contribuț iei ecosistemelor din ariile protejate la

creș terea sectorului ș i a bunăstării umane în România: Îmbunătăț irea durabilităț ii financiare a

sistemului carpatic al zonelor protejate (PA) Raport final.

Trombik J., Hlasny T., Dobor L., Barcza Z., 2013. Expunerea climatică a pădurilor din Carpaț i: Hărț i

de expunere ș i dezvoltarea anticipată. Conferinț a ș tiinț ifică internaţională pentru studenț ii

doctoranzi.

Banca Mondială. 2008. Forest Sourcebook. Direcț ia pentru Agricultură ș i Dezvoltare Rurală, Banca

Mondială: Washington DC.

Banca Mondială. 2009. Documente interne ale Proiectului de dezvoltare forestieră din România. Analiza

impactului economic al reabilitării drumurilor forestiere

Banca Mondială. 2011. Analiza funcț ională din România: Mediu, apă ș i păduri. Vol 2: Silvicultură.

Regiunea Europei ș i Asiei Centrale, Banca Mondială: Washington DC.

world bank document...acesta din urmă este o condiție importantă pentru utilizarea fondurilor de...

Documents