POLITICA EUROPEANA DE DEZVOLTARE REGIONALA

Politica de dezvoltare regionala este una dintre cele mai importante si complexe proiecte ale Uniunii Europene , aceasta avand ca obiectiv reducerea diferentelor economice si sociale existe in diferitele regiuni ale Europei.Aria sa de actiune cuprinde domenii precum cresterea economica si sectorul intreprinderilor mici si mijlocii (IMM) , transporturi, agricultura , dezvoltare urbana , protectia mediului , ocuparea si formarea profesionala , educatia , egalitatea de gen.A fost conceputa ca o politica a solidaritatii la nivel european , se bazeaza pe solidaritate financiara ce consta in redistribuirea de fonduri din bugetul comunitar , realizate prin contributia Statelor Membre, catre gupari sociale si regiuni mai putin prospere.Politica de dezvoltare regionala are un caracter pronuntat instrumental iar prin fondurile sale de solidaritate ( Fondul de coeziune, Fondurile structurale, Fondul de solidaritate) contribuie la finantarea altor politici sectoriale (politica agricola, politica sociala, politica de protectie a mediului ).Putem sustine faptul ca politica regionala este corelata cu politica de extindere a Uniunii Europene , prin crearea de fonduri de pre-aderare precum PHARE (fond de sprijin pentru reconstructia economica) , ISPA (instrument al politicilor structurale ce prefigureaza Fondul de Coeziune) si SAPARD (fond destinat exclusiv agriculturii).Tarile in curs de aderare beneficiaza de astfel de finantari , fiindu-le sprijinita tranzitia la standardele economice si sociale ale Uniunii Europene.Politica de dezvoltare regionala incadreaza cele trei obiective de baza ale Uniunii Europene , adica coeziunea economica si sociala , extinderea aplicarii principiului subsidiaritatii si dezvoltarea durabila.Coeziunea economica si sociala este prezenta la nivelul obiectivelor fondurilor structurale iar importanta sa se reflecta prin crearea Fondului de coeziune, ce sprijina procesul de convergenta si atingerea unor standarde minime de dezvoltare in UE.Principiul subsidiaritatii (gradul crescut de implicare a Statelor Membre in dezvoltarea si implementarea politicilor comunitare ) este prezent si la nivelul altor tipuri de politici .In contextul de fata are aplicabilitate in negocierea finantarii din fondurile de solidaritate de catre fiecare stat in parte si in ceea ce priveste responsabilitatea acestora in implementarea , monitorizarea si evaluarea programelor stabilite de comun acord.Strategia de dezvoltare durabila este prezenta ca o prioritate in cadrul programelor de solidaritate din cadrul Uniunii Europene mai ales in cazul protectiei mediului si pe implementarea de masuri compatibile cu indeplinirea acestui obiectiv.Istoria implementarii politicii regionale este marcata de numeroase evenimente de o mare importanta pe scena politica europeana , in continuare fiind prezentate cateva dintre cele cheie in formarea standardelor si proiectelor din zilele noastre. 1957 Tratatul de la RomaCele sase tari semnatare ( Belgia , Franta, Germania , Italia , Olanda , Luxemburg) au cazut de acord asupra importantei reducerii deficientelor existente in diferite regiuni si asigurarea sprijinului pentru a depasi aceste probleme , contribuind astfel la crearea unei economii comunitare solide. 1958 Fondul Social EuropeanSe infiinteaza principalul instrument al politicii sociale comunitare , axat pe imbunatatirea modului de functionare a pietei muncii in diferite regiuni europene si reintegrarea somerilor pe piata de munca. 1962- Fondul European pentru Orientare si Garantare AgricolaAre ca scop finantarea politicii agricole comune , dezvoltarea regiunilor agricole , imbunatatirea structurilor agricole. 1975- Fondul European de Dezvoltare RegionalaAre ca scop redistribuirea bugetului comunitar in investitii productive in vederea sprijinirii dezvoltarii economice . 1986 Actul Unic EuropeanSe introduce conceptul de coeziune economica si se creaza premisele unei politici de coeziune economica si sociala ca politica de sine statatoare , avand ca obiectiv facilitarea procesului de aderare in cadrul Uniunii Europene . 1988 Fonduri structuraleConsiliul European de la Bruxelles extinde operatiunea fondurilor de solidaritate si le incadreaza in categoria numita Fonduri structurale .Este recunoscuta importanta suportului in eliminarea disparitatilor economice si sociale la nivel european. 1989- PHARECrearea programului PHARE reprezinta un nou element in consolidarea politicii regionale.Se acorda in 1989 , Poloniei si Ungariei in efortul reconstructiei economice dupa iesirea din blocul sovietic.In anul 2000 aria de adresare a acestui fond a fost modificata fiind reorientat catre dezvoltarea regionala in tarile candidate. 1993 Tratatul Uniunii EuropeneO data cu ratificarea acestui tratat se reitereaza importanta solidaritatii pe plan european si se creeaza Fondul de Coeziune ce are ca rol sprijinirea proiectelor din domeniul protectiei mediului si infrastructura de transport in statele membre mai putin dezvoltate. 1994 Instrumentul Financiar de Orientare in Domeniul PescuituluiA fost creat in perspectiva extinderii Uniunii Europene catre nord , o data cu aderarea Finlandei si Suediei in anul 1995 .A reprezentat o centralizare a programelor dedicate acestui obiectiv.In acelasi an Comitetul Regiunilor devine activ cu rolul de ajuta Comisia Europeana in procesul decizional din sectorul dezvoltarii regionale. 1997- Tratatul de la AmsterdamConfirma importana politicii de coeziune economic i social a reducerii diferenelor dintre standardele de viaale populaiei din diferite regiuni europene, accentund nevoia unei aciuni coroborate de reducere a omajului. 1999 Summitul de la BerlinIn cadrul acestei intruniri sunt stabilite noi reguli in procesul de acordare a fondurilor structurale.Acestea au drept scop creterea concentrrii asistenei comunitare prin aceste fonduri, odat cu , simplificarea i descentralizarea managementului lor.Un alt element de noutate este adus in completarea programului PHARE cu alte doua instrumente de preaderare ,respectiv ISPA (Instrumentul Structural pentru Pre-aderare) i SAPARD (Programul Special pentru Agricultur i Dezvoltare Rural), promovand dezvoltarea economica si sociala a tarilor candidate din Europa de Est si Centrala. Anul 2000In urma dezastrelor naturale ce au afectat tarile Europei Centrale a fost creat un ultim instrument de solidaritate ce avea sa contribuie in cazul dezastrelor naturale majore si cu repercusiuni puternice asupra conditiilor de viata in regiunile afectate, asupra mediului sau economiei acestora.Avand in vedere amploarea politicii de dezvoltare regionala si implicarea acesteia in diverse domenii de activitate putem intelege ca este nevoie de un amalgam de actori institutionali pentru a o pune in aplicare .Comisia Europeana este direct responsabila pentru pregatirea si asigurarea implementarii politicii de dezvoltare regionala a UE.Rolul sau este de a initia si definitiva noi acte legislativein domeniu si de a se asigura ca masurile adoptate vor fi implementate de Statele Membre.Direcia General(DG) pentru Politic Regional este principalul departament responsabilpentru msurile de asisten n vederea dezvoltrii economice i sociale a regiunilor la nivelEuropean, n baza articolelor 158 i 160 ale Tratatului UE. DG Politica Regional este sprijinit n activitatea sa de alte direcii generale implicate n implementarea politicii regionale, acestea fiind DG Agricultur, DG Pescuit, DG Educaie i Cultur, DG Mediu i DG pentru Fora de Munc i Probleme Sociale. n prezent DG pentru Politic Regional gestioneaz 3 fonduri: FEDR, Fondul de Coeziune i ISPA.

Parlamentul European este implicat n dezvoltarea politicii regionale comunitare la nivelul lurii deciziei, prin Comitetul pentru Politicregional, Transport i Turism. De asemenea, acest comitet exercit i activitate de control asupra instrumentelor instituite pentru realizareaobiectivului coeziunii economice i sociale, i implicit asupra politicilor economice naionale, a politicilor si actiunilor comunitare in vederea realizarii Pietei Interne , precum si asupra Fondurilor structurale, Fondului de Coeziune si Bancii Europene de Investitii.Consiliul Uniunii Europene este echivalentul unui consiliu de minitri la nivel european i se reunete de cteva ori pe an , n scopul coordonrii politicilor economice ale SM.Comitetul Regiunilor (CR)este un organ cu putere consultativ pe probleme de coeziuneeconomic i social, reele de infrastructurtrans-european, sntate, educaie, cultur,ocuparea forei de munc, probleme sociale, probleme de mediu, formare profesional itransport, fiind i cea mai nou instituie european(creat n 1991, prin Tratatul de la Maastricht- funcional odat cu intrarea n vigoare a Tratatului, n 1993). CR este compus din reprezentani ai autoritilor regionale i locale, ce reflectechilibrul politic, geografic i regional/local din fiecare S.M.

Banca Europeande Investiii(BEI) este instituia de finanare a politicilor UE i are dublu rol la acest nivel, fiind perceput att ca actor instituional al politicii de dezvoltare regional, ct i ca acest nivel, fiind perceput att ca actor instituional al politicii de dezvoltare regional, ct i ca instrument de finanare (i, implicit, implementare a acesteia). Banca acord mprumuturi i garanii, cu dobnd redus, tuturor statelor membre pentru finanarea de proiecte din toate sectoarele economiei, susinnd prin aciunile sale politica de dezvoltare regional la nivel comunitar, obiectivele FS i a celorlalte instrumente financiare ale UE.

Politica de solidaritate si coeziune a Uniunii Europene este implementata cu ajutorul instrumentelor sau fondurilor de securitate , care se adreseaza tarilor membre insa nu exclude nici tarile in curs de aderare pentru care au fost create instrumente si fonduri speciale .Pilonul principal al acestei politici il constituie Fondurile Structurale alaturi de cele doua fonduri speciale : Fondul de Coeziune Sociala si Fondul European de Solidaritate.Pentru tarile in curs de aderare exista trei fonduri de pre-aderare dupa cum urmeaza : Phare, ISPA i SAPARD.Funcionarea instrumentelor de solidaritate la nivel regional se face conform sistemului NUTS(Nomenclatorul Unitilor Teritoriale pentru Statistic) al Uniunii Europene, ultima dat amendat n luna mai 2003 .Conform acestuia, regiunile UE se mpart, n funcie de populaia lor, n trei categorii NUTS: NUTS 1 cu o populaie ntre 3 000 000 - 7 000 000 locuitori; NUTS 2 - cu o populaie ntre 800 000 -3 000 000 locuitori NUTS 3 - cu o populaie ntre 150 000 800 000 locuitori.Menionm c NUTS 2 este nivelul la care este implementat politica de dezvoltare regional n Statele Membre al UE.

1. Fondul de solidaritate al Uniunii EuropeneFondul de Solidaritate al Uniunii Europene(The European Union Solidarity Fund) este cel mainou fond al politicii regionale i a fost nfiinat n noiembrie 2002 drept consecinta inundaiilor ce au afectat Franta , Germania , Austria si Republica Ceha. Obiectivul acestui fond este de a facilitata exprimarea solidaritii UE fa de populaia unui Stat Membru sau n curs de aderare, care a fost afectat de un dezastru natural major.Modalitatea de asisten a acestui fond const n acordarea unei singure trane de finanarepentru ara/regiunea solicitant, care este complementar eforturilor naionale i care nu necesit co-finanare din partea statului afectat. Pentru a obine acest sprijin, statul n cauz trebuie s nainteze o cerere Comisiei Europene, n termen de 10 sptmni de la nregistrarea primei pagube cauzate de dezastru.n cadrul acestei aplicaii trebuie oferite informaii referitoare la amploarea i impactul pagubelor nregistrate, trebuie estimat suma solicitat i indicate alte surse de finanare naional, comunitar i/sau internaional.n cazul n care estimarea final a dezastrului este semnificativ mai micdect s-a prevzut iniial (i s-a solicitat de ctre statul n cauz), Comisia European va cere rambursarea diferenei.Fondul finaneaz n general aciuni reparatorii pentru daune care nu pot fi asigurate. Aciunile eligibile pentru finanare din cadrul acestui fond sunt: reabilitarea imediat a infrastructurii, a uzinelor electrice, uzinelor de ap (att de alimentare cu ap, ct i a staiilor de epurare), a telecomunicaiilor, transportului, sntii i educaiei; asigurarea de locuine temporare i servicii de salvare, ca rspuns la nevoile imediate alepopulaiei afectate; asigurarea imediata structurilor i msuri imediate de protecie a patrimoniului cultural; curarea imediat a zonelor lovite de dezastru, inclusiv a zonelor naturale.2. Fondul de coeziune

Fondul de coeziune se prefigureaza ca instrument al politicii de solidaritate si prin circumstantele prin care a fost creat trimite in mod direct la unul dintre obiectivele de baza ale Uniunii Europene : de a promova progresul economic si social si de a elimina diferentele dintre standardele de viata la nivelul diferitelor regiuni si Statele Membre.Conceptul de coeziune s-a cristalizat prin Actul Unic European , adoptat in anul 1986 , iar prin Tratatul de la Maastricht din anul 1992 a fost corelat cu procesul de realizare a uniunii economice si monetare, avand un rol major in functionarea eficienta a pietei si monedei unice europene .A fost infiintat in anul 1993 spre a ajuta la acea vreme tari ca Spania , Grecia sau Portugalia care se aflau la un nivel inferior fata de celelalte State Membre .A trecut printr-o reforma in anul 1999 si are dj doua perioade de functionare : 1994-1999 i 2000-2006.Cei ce beneficiaza de aceasta forma de finantare , statele trebuie sa aiba un Produs Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor situate sub 90% din media UE.Procesul de reforma mentionat mai sus, nu a adus schimbri de substan si nu a adus modificari caracteristicilor acestui fond ci mai degraba s-a adresat partii administrative, promovand subsidiaritatea si intarind rolul Statelor Membre in controlul financiar si facand mici amendamente in cadrul conditiilor de asistenta disparand conditionalitatea data de criteriul deficitului bugetar al statului beneficiar in continuarea finantarii (ajutorul nu mai estesuspendat n cazul depirii pragului de 3%). Este incurajata utilizarea de fonduri suplimentare private si aplicarea principiului Poluatorul platesteDomeniile n care acioneaz Fondul de coeziune sunt protecia mediului nconjurtor i reelele trans-europene asociate infrastructurilor de transport; sprijinul financiar acordat nu este structurat pe programe ci pe proiecte, fiecare proiect primind finanare n proporie de 80-85% din totalul costurilor eligibile.Finanarea celor dou domenii este echilibrat, fiecare primind 50% din bugetul alocat acestui fond. Proiectele sunt selectate i implementate de ctre statele membre beneficiare, care sunt responsabile i de managementul i monitorizarea lor financiar. Pentru perioada 2000-2006 bugetul aferent Fondului de coeziune a fost situat in jurul sumei de 18 miliarde de Euro.Referitor la domeniile menionate anterior, acestea sunt configurate n funcie de caracteristicile politicii comunitare aferente i de direciile de dezvoltare prefigurate, ceea ce nseamn c sunt acceptate numai proiectele care contribuie la realizarea acestora, sau care sunt compatibile cu politici comunitare sau aciuni din cadrul FS. Astfel, n ceea ce privete mediul, proiectele care vor fi finanate trebuie s contribuie la realizarea obiectivelor de mediu ale UE i anume: conservarea, protecia i mbuntirea calitii mediului; protecia sntii populaiei; crearea condiilor necesare utilizrii prudente i raionale a resurselor naturale.n particular, direciile prioritare n cadrul acestui domeniu sunt reprezentate de: rezerva de ap potabil, tratarea apei menajere, depozitarea deeurilor solide.Alturi de acestea, sunt eligibile i proiecte ce vizeaz re-mpdurirea terenurilor, controluleroziunii solului i conservarea naturii. n domeniul infrastructurii de transport sunt eligibile proiectele care i propun s creeze sau s dezvolte infrastructura la nivelul Reelei Trans-Europene de Transport (TEN) , sau care asigur acces la aceast reea.Coeziunea economic i social rmne o dimensiune esenial a politicii Uniunii Europene iarcaracterul su prioritar se pstreaz, n perspectiva urmtoarelor extinderi i acceptrii de noiState Membre. Adresabilitatea Fondului de coeziune se va schimba n funcie de progresulactualelor ri beneficiare i de nevoile celor 10 noi membrii din Europa Central i de Est, plus Cipru, Turcia i Malta.

Rsn 2012 prezinta intr o maniera succinta stadiul implementarii programelor operationale precum si contributia acestora la realizarea prioritatilor stabilite din cadrul strategic national de referinta 2007-2013 la implementarea obiectivelor politice de coeziune prevazute in Orientarile Strategice Comunitare pentru Coeziune precum si la alte obiective stabilite prin Strategia Europeana 2020.Documentul descrie o serie de evolutii socio-economice relevante inregistrate de la momentul elaborarii documentelor de programare surprinzand inculsiv impactul crizei economic-financiare asupra prevederilor CSNR.Totodata sunt prezentate principalele dificultati cu care s-au confruntat autoritatile implicate in managementul instrumentelor structurale si beneficiarii acestor fonduri precum si solutiile identificate si puse in aplicare de Guvern si institutiile de resort pentru depasirea acestor dificultati si accelerarea absorbtiei. Romania a fost printre primele State Membre ale caror programe operationale au fost aprobate de catre Comisia Europeana ,dar demararea efectiva a implementarii acestora a cunoscut numeroase sincope.Problemele intampinate de catre autoritatile de management si beneficiari au fost multiple si complexe ,solutionarea lor necesitand timp si eforturi consistente.Obstacolele aparute in derularea programelor au fost de natura diversa incepand cu dificultatile in pregatirea portofolului de proiecte si in lansarea cuceririlor de proiecte urmate de intarzieri in evaluarea si selectia proiectelor ,de implementarea defectuoasa la nivelul beneficiarilor in special a proiectelor majore de numeroase bariere legislative dar si de probleme de natura institutional. In perioada 2009-2012 produsul intern brut al Romaniei a cunoscut o evolutie oscilanta.Factorul determinant a contribuit la scaderea drastica a PIB in 2009 a fost diminuarea cererii interne cu -12% ceea ce a antrenat si o reducere cu 20,5%a importurilor de bunuri si service.In perioada 2009-2011 valoarea adaugata bruta din sectorul constructiilor a inregistrat o scadere medie anuala de -7% determinata in parte de stoparea investitiilor impobiliare si pe de alta parte,de limitarea sau lansarea cu intarziere a investitiilor publice in domeniul constructiilor de infrastructura.In perioada 2009-2011 comertul exterior de bunuri a inregistrat un avans semnificativ pe fondul scaderii PIB,cu o medie anuala de -1,9%.Tot in aceasta perioada a anilor 2009-2011 rata de ocupare a inregistarat o evolutie oscilanta in timp ce somajul a fost a fost in continua scadere.Rata somajului inregistrat a fost de 7.8% la sfarsitl lui 2009 scazand la 7% in 2010 si 5,2% in 2011. Conform Ministerului Finantelor Publice in 2009-2011 dificitul bugetar general consolidat al Romaniei a inregistrat o tendinta de scadere.Ca pondere in PIB dificitul bugetar a fost de 9% in 2009 si scade la 6,8% in 2010,ajungand la 5,7% in 2011. Infrastructura de baza,de apa si apa uzata in perioada 2009-2012 numarul localitatilor cu sistem centralizat cu alimentare cu apa a inregistrat un avans de 5,2% ajung la peste 2000 cresterea majoritara regasindu se in mediul rural.In managenmetul deseurilor din cauza situatiei dificitare din sectorul de deseuri existente in Romania la momentul aderarii o parte semnificativa a investitiilor din POS Mediu a fost alocata pentru construirea depozitelor ecologice de deseuri solide. Calitatea aerului fata de angajamentele asumate prin Strategia Europa 2020 privind reducerea emisiilor de gaze cu effect de seara in 2010 in Romania emisiile de GES au scazut cu peste 57% fata de anul 1989. Protejarea naturii si a biodiversitatii in Romania din cele aproximativ 3700 de specii de plante identificate ,23 sunt declarate ale naturii si peste 1000 de specii rare.Din cauza variabilitatii regimului hidrologic,riscurile natural,un domeniu de maxima important ail reprezinta asigurarea infrastructurii adecvate de prevenire a rescurilor naturale in zonele cele mai expuse. Transportul,cel rutier,la sfarsitul anului 2011 conform INS drumurile publice totalizau peste 83.000 de km din care 19% erau drumuri nationale,42% judetene si 37% comunale.In perioada 2009-2012 lungimea autostrazilor a inregistarta un progres de 255km,de asemenea numeroase tronsoane de autrostada cu lungimea de 205km se afla in process de constructie fiind programate pentru punerea in exploatare in perioada 2013-2014. Transportul feroviar la sfarsitula anului 2011 in Romania se afalau in exploatare peste 10.000 de km de linie de cale ferata din care doar 37% era electrificata viteza medie de circulatie fiind de 82km/h.Transportul feroviar de marfuri a fost in continua crestere in perioada 2009-2011. Transportul fluvial pe teritoriul Romaniei este traversat de canalul Rin-Main-Dunare-Marea Neagra care asigura o legatura directa intre porturilor Constanta si Rotterdam ruta de transport ce face posibila scurtarea cu 4000km a drumului dintre Orientul Indepartat si Europa Centrala. Transportul aerian situeaza in Romania pe loc 86 din 237 de tari cu un numar de 53 de aeroporturi.Dintre acestea mai mult dejumatate nu au piste pavate cu beton sau asfalt. In domeniul energetic in perioada 2009-2011 tendinta a fost de crestere media anuala fiind de +1% ,iar pentru anul 2012 CNP estimeaza un avans al resurselor energetice tot de 1%.Pnderea energiei electrice din surse regenerabile in cosumul total brut de enregie electrica a fost in 2010 de 35% ceea ce a condus la depasirea tintei strategice asumate de Romania pentr anul 2010. Criza economica severa din perioada 2009-2012 manifesta prin scaderea cererii ,conditii mai restrictive de creditare din partea bancilor,lipsa acuta de lichiditati a afectata semnificativ mediul de afaceri.La nivelul UE Romania a reusit sa depaseasca o singura tara ,Grecia,puternic afectata de criza declansata in anul 2008.In decembrie 2010 cu toate acestea in pofida diminuarilor resurselor financiare disponibile,Guvernul Romaniei si-a asumat realizarea proiectului Extreme Light Infrastructure Nuclear Physics.Ariile de cercetare ale proiectului vor fi complementare,cel mai mare potential in acoperirea unor domenii interdisciplinare de cercetare,fundamentala si aplicativa,ca rezultata al capacitatii de a utilize concomitant multiple surse de radiatii cu proprietati care le vor face unice in lume. Cel mai important indicator de analiza al disparitatilor regionale,PIB/locuitor la nivel territorial a inregistrata o evolutie asemanatoare celei nationale.In perioada 2009-2012 la nivelul fiecarei regiuni s-a manifestat o continua crestere.Indicile de disparitate regionala calculate ca raport dintre regiunea cea mai dezvoltata sic ea mai putin dezvoltata in termini de PIB/locuitor consemneaza o evolutie oscilanta pe parcursul perioadei 2009-2011.Cu privire la rata somajului inregistrat la sfrasitul lui 2009,toate regiunile de dezvoltare din Romania cu exceptia Nord-Vest,Vest si Bucuresti-Ilfov,inregistrau valori superioare mediei nationale ,situatie care s-a mentinut si in 2011.Spre deosebire de populatia din mediul rural,populatia urbana se caracterizeaza printr-un grad mai mare de scolarizare ,beneficeaza de o infrastructura edilitara superioara din punct de vedere calitativ si cantitativ,precum si de mai multe oportunitati pentru ocupare.Decealalta parte populatia rurala prezinta un grad ridicat de imbatranire ,o rata mai scazuta a natalitatii si o dependenta crescuta fata de activitatile agicole cu precadere agricultura de subzistenta. Stadiul implementarii programelor operationale la 30 iunie 2012

Cele 7 programe operationale din cadrul Obiectivului Convergenta prin care se implementeaza Cadrul Strategic National de Referinta 2007-2013 beneficeaza de o alocare de 19,213 mld euro din Fondurile Sructurale ,Fondul European de Dezvoltare Regionala si Fondul de Coeziune la care se adauga o confinatare nationala estimata la 5,6 mld.euro. Programul Operational Regional:Bugetul total al POR pentru 2007-2013 este de peste 4 mld.euro din care 3,72mld.euro fonduri UE ceea ce reprezinta aproximativ 19,4%din alocarea aferenta CSNR.Programul este finanata din FEDR si se implementeaza prin intermediul 6Axe Prioritare care insumeaza un numar de 15 DMI.Exista DMI avansate din punct de vedere al implementarii si platilor ca de ex DMI 2.1 Reabilitarea si Modernizarea retelei de drumuri judetene,strazi urbane si sosele de centura ,valoarea contractelor incheiate a depasit nivelul alocarii inregistrand sic el mai mare procent privind platile catre beneficiari.La polul opus es afla DMI 1.1 Planuri integrate de dezvoltare urbana,desi s-a contractat 74,3%din valoarea alocarii,platile catre beneficiari se gasesc sub media programului datorita intarzierilor inregistrate in lansarea operatiunii. Programul Operational Sectorial Cresterea Competivitatii Economice

Bugetul total al POS CCE pentru perioada 2007-2013 este de 4mld.euro din care 2,55mld.euro sunt fonduri UE reprezantand aproximativ 13,3%din alocarea aferenta CSNR.Programul este finantat din FEDR si se implementeaza prin intermediul a 5 Axe Prioritare,care insumeaza un numar de 11DMI.La 30 iunie 2012 valoarea apelurilor lansate reperzenta aproximativ 94% din bugetul alocat programului,numar total al proiectelor depuse era de 12.986 in valoare totala de 15,66mld.euro di care contributia UE solicitata era in cuantum de 7mld.euro

Programul Operational Sectorial Mediu

Bugetul total al POS Mediu pentru 2007-2013 este de 5,3mld.euro din care 4,5mld.euro fonduri UE cee ce reprezinta aproximativ 23,5% din alocarea aferenta CSNR.La 30 iunie 2012 numarul total de proiecte depuse a fost de 489,in valoare de 8,5mld.euro din care contribuita UE solicitata insuma 5,22mld.euro.Din acestea au fost aprobate in perioada de referinta un numar de 344 de proiecte in valoare de 6.56mld.euro din care 4mld.reprezinta contributia UE .In cadrul POS Media sunt finantat doua categorii distincte de proiecte respective majore si nemajore.

Programul Operational Sectorial TransportBugetul total al POS-T pentru 2007-2013 este de 5,3mld.euro din care 4mld.euro sunt fonduri UE ceea ce reprezinta aproximativ 23% din alocarea aferenta CSNR.Programul este finantat din FC si FEDR si se implementeaza prin intermediul a 4 Axe Prioritare.La 30 iunie 2012 la AM POS-T erau depuse 20 proiecte majore,dintre acestea 13 fiind pentru sectorul rutier ,5 pentru sectorul feroviar si 2 pentri transportul naval.Platile aferente contributiei UE effectuate pana la 30 iunie 2012 reprezentau 8,16% din alocarea UE totala pentru POS Transport.

Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

Bugetul total al POS DRU pentru 2007-2013 este de 4,25mld.euro din care din care 3mld.euro sunt fonduri UE ceea ce reprezinta aproximativ 18%din alocarea aferenta CSNR.Programul este finantat din FSE si se implementeaza prin intermediul a 7 Axe Prioritare.In perioada 2007-2012 au fost depuse 10.219 cereri de finantare din care 3000 au fost aprobate ,5000 au fost respinse ,280 se aflau pe lista de rezerva,iar 1.800 erau in curs de evaluare.

Programul Operational Dezvoltarea Capacitatii Administrative

Bugetul total al PO DCA pentru perioada 2007-2013 este de 244mld.euro din care 208mld.euro sunt fonduri UE ceea ce reprezinta aproximativ 1,1% din alocarea aferenta CSNR.Programul este finantat din FSE si se implementeaza prin intermediul a 3 Axe Prioritare care insumeaza un numar de 7 DMI.La 30 iunie 2012 numar total al proiectelor depuse era de 1.371 in valoare totala de de 822mld.euro din care contributia UE solicitata insumeaza 689mld.euro.Din acestea au fost aprobate 421 de proiecte in valoare de 273mil.euro din care 229 mil euro reprezinta fonduri UE.

Program Operational Asistenta Tehnica

Bugetul total al POAT pentru perioada 2007-2013 este de 200.28mil.euro din care 170 mil.euro sunt fonduri UE ceea ce reprezinta 0,9% din alocarea aferenta CSNR.Programul este finantat din FEDR si se implementeaza prin intermediul a 3 Axe Prioritare care insumeaza un numar de 10 DMI.La 30 iunie 2012 numarul total al proiectelor depuse era de 118,in valoare de 164mil.euro din care contributia UE solicitata insumeaza 127mil.euro.Din acestea au fost aprobate 102 proiecte in valoare de 140mil.euro din care 107mil.euro reprezinta contributia UE ceea ce inseamna 63% din alocarea pentru 2007-2013 pentru acest program.

In concluzie pentru anul 2012 se estimeaza o crestere redusa a produsului intern brut de 0,7% avand in vedere seceta severea care a afectat semnificativ productia Agricola si implicita valoarea adaugata bruta din acest sector precum si absortia redusa a fondurilor strcuturale ca urmare a intreruperii unor programe. Pentru perioada 2013-2015 se estimeaza ca economia romaneasca isi va relua cresterea mai sustinuta cu un ritm apropiat de potential fiind posibila o crestere a produsului intern brut in medie cu 2,2%anual.Cererea interna se va majora cu o medie anuala estimata de 2,7%. In perioada 2013-2015 exporturilor de bunuri sunt estimate sa se majoreze cu un ritm mediu annual de 4,9% iar importurile cu 5,9%.In acest context ponderea dificitului commercial in PIB se va majora pana la 6,5% in 2015.