Workflow; Workflow Management Systems

1.1 Conceptul de workflow

1.1 Conceptul de workflow Workflow-urile (sau fluxurile de lucru) sunt reprezentări ale unor secveţe de operaţii, declarate ca muncă a unei persoane, a unui mecanism simplu sau complex, al unui grup de persoane sau al unei organizaţii conform definiţiei Wikipedia (Wiki_2009). Workflow-urile trebuie să se supună unui set de reguli prestabilit, set care este specific fiecărei organizaţii în parte. Intr-o altă definiţie ele reprezintă “mişcări ale documentelor şi sarcinilor întrţun process de business”. Aceste fluxuri de lucru pot fi progresii secvenţiale ale activităţilor de lucru, sau un set complex de procese concurente, fiecare dintre acestea având impact asupra celorlalte, în funcţie de un set de regului, rute şi roluri (DiCaterino, 1997).

Workflow-urile au trei componente importante: • Procesele, • Oamenii, • Informaţia.

Procesele se referă la ceea ce trebuie îndeplinit şi au câteva dimensiuni importante legate de către cine trebuie îndeplinit acest lucru, şi în ce manieră. Oamenii creează documente, iau decizii, deleagă şi supervizează procesele. - persoane de pe niveluri ierarhic diferite participă în cadrul aceluiaşi proces, - o organizare clară a fluxurilor de lucru poate îmbunătăţi comunicaţia între cei implicaţi în proces. Informaţia este ceea ce se transmite; dacă documentele sunt electronice, atunci ele pot fi procesate în mod automat.

1.2 Managementul workflow-urilor Managementul workflow-urilor este responsabil pentru asigurarea eficienţei în cazul trasmiterii informaţiei, documentelor şi sarcinilor de la un angajat (sau maşină) la altul. Avantaje ale managementului workflow-urilor amintim: • Reducerea costurilor – este atinsă prin eliminarea proceselor şi

participanţilor de care nu este neapărată nevoie; • Scurtarea timpului necesar pentru îndeplinirea unei sarcini – Workflow-urile

definite şi implementate în mod eficient pot să reducă timpul necesar finalizării anumitor sarcini prin faptul şi, în plus, dau posibilitatea de luare de decizii automate atunci când sarcinile nu sunt îndeplinite (sarcina poate fi dată unui alt angajat, se poate informa superiorul etc);

• Alocarea şi utilizarea adecvată a resurselor – Prin folosirea unor workflow-uri corespunzătoare, resursele limitate ale companiei sunt direcţionate către

locurile unde este nevoie cu adevărat de ele, astfel încât randamentul să fie maximizat;

• Încurajarea personalului de a fi mai orientat pe îndeplinirea de sarcini – Dacă workflow-urile sunt clar definite şi optimizate, angajaţii nu mai trebuie să piardă timp cu transmiteri repetitive de informaţii, ei putându-se concentra în loc pe îndeplinirea sarcinilor efective;

• Siguranţa livrării documentelor, posibilitatea de arhivare, accesibilitatea documentelor şi flexibilitatea – Stabilirea exactă a workflow-urilor asigură faptul că informaţiile nu se pierd şi sunt disponibile atunci când este nevoie. In plus, se asigură o anumită flexibilitate, dată de posibilitatea de adaptare a fluxului de lucru la nevoile şi practicile specifice ale unei companii (Stoica, 2005).

1.3. Sisteme de management al workflow-urilor Un sistem de management al workflow-urilor (Workflow Management Systems-WfMS) este un sistem care defineşte, administrează şi execută workflow-urile cu ajutorul aplicaţiilor informatice. Ordinea în care se execută

operaţiile este dictată de către o reprezentare computerizată a logicii fluxului de lucru (Hollingswoth). WfMS sunt punţi între munca oamenilor şi aplicaţiile software (van der Aalst, 2005), care permit optimizarea fluxurilor de lucru dintr-o organizaţie. Sistemele de management al workflow-urilor ajută nu doar la definirea fluxurilor de lucru, ci şi la controlul execuţiei lor, dar în acelaşi timp permit organizaţiilor să măsoare şi să analizeze execuţia proceselor, astfel încât să se poată efectua îmbunătăţiri continue. Aceste îmbunătăţiri pot fi pe termen scurt, prin realocarea sarcinilor pentru o balansare corespunzătoare a volumului de lucru pentru orice moment din timp sau pe termen lung, prin redefinirea anumitor porţiuni din workflow pentru a se evita gâtuirile (bottlenecks) pe viitor. Majoritatea sistemelor destinate workflow-urilor sunt integrate sau pot fi integrate cu celelalte sisteme folosite în cadrul organizaţiei: sisteme de

management, baze de date, e-mail, produse de automatizare de tip office, sisteme informaţionale geografice (GIS - Geographic Information Systems), aplicaţii pentru producţie etc. Această integrare asigură cadrul necesar pentru desfăşurarea eficientă a unui proces care implică o serie de sisteme altfel independente. De asemenea, poate asigura şi metode pentru organizarea documentelor din diverse surse. Aceste sisteme au la bază conceptul de task. Un task reprezintă munca depusă de către o persoană sau sistem software. Task-urile au nume şi descrieri, precondiţii care trebuie îndeplinite, acţiuni asociate cu ele, precum şi excepţii. Task-urile de tip fork sau cele de join sunt utilizate pentru a permite existenţa unor scenarii paralele, supertask-urile grupează task-uri similar, iar multitask-urile sunt seturi de task-uri care fac aceeaşi muncă în paralel, însă coordonată de agenţi diferiţi (Casati, 2005).

Modelul conceptual, trebuie să descrie: Interacţiunea şi cooperarea dintre task-uri; Atribuirea task-urilor către agenţii corespunzători; Metodele de acces la bazele de date externe.

Figura 1: Diagrama fluxului de procese în cadrul aplicaţiilor (DiCaterino, 1997)

Caracteristicile sistemelor WfMS includ (DiCaterino, 1997): • Unelte de definire a proceselor (Process Definition Tool) • Simulare, construire de prototipuri şi de elemente pilot

• Iniţiere şi control de task-uri • Luarea deciziilor pe baza regulilor (Rules Based Decision Making) • Rutare de documente • Invocarea aplicaţiilor pentru vizualizarea şi manipularea datelor • Liste de lucru (worklist) • Automatizarea task-urilor (Task Automation ) • Notificare a evenimentelor • Liste de distribuţie şi rutare a mesajelor/mailurilor • Monitorizarea proceselor • Acces la informaţie prin World Wide Web • Monitorizarea şi logarea activităţilor • Administrare şi securitate

Uneltele de definire a proceselor sunt unelte grafice sau textuale care serversc la definirea proceselor de afaceri. Fiecare activitate din cadrul procesului este asociată unei persoane sau unei aplicaţii informatice.

Regulile sunt create pentru a determina cum progresează activităţile de-a lungul fluxului de lucru. Unele sisteme de workflow suportă schimbări dinamice ale proceselor de business, aceste schimbări putând fi efectuate de către persoane care au autorizaţia necesară în acest sens. Unele sisteme permit simularea workflow-urilor şi crearea de prototipuri sau versiuni pilot ale unui anumit flux de lucru, astfel încât acesta să poată fi testat pe scară restrânsă înainte de a fi inclus în producţie. După ce procesul de business este definit, poate fi iniţiat, astfel încât resursele umane şi tehnice asociate să fie programate sau implicate pentru efectuarea activităţilor, pe măsură ce procesul progresează. Pentru luarea de decizii pe baza regulilor, menţionăm că regulile sunt create pentru fiecare pas, ele determinând modul în care datele referitoare la workflow vor fi procesate, rutate, regăsite şi controlate. Spre exemplu, o regulă poate genera avertizări pe e-mail atunci când o condiţie este îndeplinită, alta poate implementa rutarea condiţionată a documentelor şi sarcinilor în funcţie de conţinutul anumitor

câmpuri. În cadrul sistemelor simple, rutarea documentelor poate fi îndeplinită prin pasarea unui fişier de la o persoană la alta (spre exemplu, prin ataşarea unui fişier la un e-mail). În sistemele mai sofisticate, această rutare poate fi obţinută prin înregistrarea şi eliminarea documentelor (check-in şi check-out) dintr-un depozit central. Ambele sisteme ar putea permite adăugarea de comentarii de către utilizatori, fără afectarea documentului original. La invocarea aplicaţiilor pentru vizualizarea şi manipularea datelor, se observă că procesoarele de texte, spreadsheet-urile, sistemele GIS şi aplicaţiile de producţie pot fi invocate pentru a permite crearea, modificarea şi vizualizarea datelor şi documentelor. Listele de lucru permit fiecărui angajat identificarea rapidă a propriilor sarcini curente, precum şi termenele limită, prioritatea etc. În unele sisteme, se poate afişa şi workload-ul anticipat. Aceste sisteme analizează localizarea în cadrul workflow-ului, durata aferentă fiecărui pas, estimarea momentului în care sarcinile vor ajunge în faţa angajaţilor.

Task-urile computerizate pot fi invocate în mod automat. Aceasta poate presupune: compunere de mesaje, notificări pe e-mail, execuţia aplicaţiilor de producţie etc. Prin notificarea evenimentelor, subordonaţii şi/sau managerii pot fi înştiinţaţi atunci când anumite puncte de referinţă (milestones) au fost atinse, atunci când workload-ul creşte etc. Listele de distribuţie pot fi create pentru a servi la trimiterea de mesaje ad-hoc între angajaţi. Pentru monitorizarea proceselor, acest tip de sisteme poate oferi informaţii valoroase asupra sarcinilor curente, a sarcinilor viitoare, a gâtuirilor curente sau potenţiale, a termenelor limită depăţite etc. Unele sisteme oferă module cu interfaţă web, astfel încât informaţiile referitoare la fluxurile de lucru să fie disponibile clienţilor aflaţi la distanţă, furnizorilor, colaboratorilor şi angajaţilor.

O altă caracteristică este faptul că pot fi logate informaţii referitoare la fiecare pas, pentru a folosi mai târziu la analiza proceselor sau la dovedirea îndeplinirii anumitor sarcini. Aceste informaţii pot include: momentul începutului şi finalului, persoana însărcinată cu task-ul etc. Pentru administrare şi pentru asigurarea securităţii, pot fi oferite o serie de funcţii pentru a ajuta la identificarea participanţilor şi a privilegiilor aferente fiecăruia, precum şi pentru a administra activităţile de rutină asociate aplicaţiilor (backup-uri de fişiere,arhivarea logurilor etc). Beneficiile utilizării sistemelor de management al workflow-urilor (DiCaterini, 1997): • Oportunităţi pentru schimbări la nivel organizaţional – Sistemele de

management al fluxurilor de lucru pot ajuta agenţiile şi departamentele să obţină schimbările organizaţionale necesare pentru a opera în lumea de afaceri a secoluli XXI. Aceste schimbări pot include: migrarea către o structură organizaţională aplatizată şi orientarea către lucrul în echipă. Deoarece paşii activităţilor, rolurile şi regulile sunt integrate în sistem, e

nevoie de mai puţine intervenţii pentru a administra procesele de afaceri. În plus, comunicaţiile sunt îmbunătăţite prin intermediul notificărilor, partajării de documente. O mai bună înţelegere a procesului propriu-zis poate conduce la o creştere a gradului de colaborare între membrii unei echipe sau între diverse echipe.

• Oportunităţi pentru schimbări la nivel de proces – Cum sistemele de management al workflow-urilor forţează organzaţiile să îşi examineze şi definească procesele de afaceri, implementarea unui astfel de sistem este momentul ideal pentru a aplica metodele de reinginerie a proceselor business. Cele trei obiective ale optimizării proceselor sunt: minimizarea timpilor aferenţi proceselor, maximizarea conţinutului valoric al proceselor şi maximizarea flexibilităţii.

• Acces îmbunătăţit la informaţii – Sistemele de management al fluxurilor de lucru contribuie la construirea unei baze solide pentru cunoştinţele organizaţionale. Informaţiile despre procese, care erau înainte distribuite între diverşi membrii ai personalului, sunt acum disponibile la nivel de organizaţie, pentru toţi angajaţii. Acesta este un lucru util în special noilor

angajaţi, care au o înţelegere limitată asupra opraţiunuilor complexe de business din cadrul organizaţiei.

• Securitate şi fiabilitate crescute – Aceste sisteme asigură depozitarea şi accesul la un set coerent de date. Prin utilizarea unor mecanisme precum privilegiile şi rolurile, controlul proceselor sau al versiunilor şi crearea copiilor de siguranţă, datele devin de îmcredere.

Deşi în practică sistemele de management al workflow-urilor pot lua diverse forme, îndepărtându-se de reţetele clasice, este importantă totuşi identificarea principalelor tipuri de astfel de sisteme, pentru o mai bună înţelegere a lor. Astfel, sistemele de management al fluxurilor de lucru pot fi clasificate în mai multe categorii: • Sisteme ad-hoc –bazate pe negociere; • Sisteme de producţie – unde procesele sunt predefinite şi se respectă o listă

de priorităţi;

• Sisteme bazate pe mesaje (numite şi administrative) - o combinaţie între sistemele ad-hoc şi cele de producţie unde se foloseşte predefinirea proceselor, care pot fi modificate dacă este nevoie;

• Sisteme bazate web – care folosesc tehnologii web pentru definirea, implementarea şi controlul fluxurilor de lucru;

• Sisteme integrate – specifice anumitor aplicaţii care includ şi funcţionalităţi pentru managementul workflow-urilor;

• Sisteme autonome (standalone) – concepute special pentru managementul fluxurilor de lucru.

Arhitectura unui sistem de management al worflow-urilor (Figura 3) este formată din două componente importante: un mediu dedicat coordonării fluxurilor de lucru, şi un mediu dedicat execuţiei tsk-urilor din cadrul workflow-ului (Cassati, 2005).

Figura 3: Descrierea schematică a arhitecturii unui WfMS (Casati, 2005)

Coordonarea fluxurilor de lucru este realizată de către un motor de workflow (workflow engine), care este responsabil pentru execuţia tuturor instanţelor de workflow.

Comportamentul motorului este bazat pe evenimente. Acest motor reacţionează la apariţia unui eveniment prin declanşarea unui task, alocarea către un agent, compilarea informaţiilor istorice şi treimiterea de mesaje de avertizare către agenţi. Mediul de management al workflow-urilor conţine, de asemenea, unelte pentru editarea şi compilarea schemelor de workflow (specificate in WFDL1), precum şi unelte de administrare (pentru managementul agenţilor şi pentru raportarea istoricului fluxurilor de lucru). Mediul de management al task-urilor (WT) este organizat ca arhitectură client-server. Serverul de task-uri este creat de către motorul de workflow-uri şi este responsabil pentru administrarea evoluţiei task-urilor. Serverul de task-uri comunică motorului de workflow terminarea task-urilor, şi poate genera evenimente pentru task-urile altor workflow-uri.

1 Workflow Definition Language

Modelul de referinţă pentru workflow-uri2 a fost publicat în anul 1995 şi stă la baza majorităţii sistemelor de management al fluxurilor de lucru şi de management al proceselor de business.

Figura 4: Modelul de referinţă al Workflow Management Coalition (Hollingsworth)

2 Workflow Reference Model

Definirea proceselor se referă la procedurile care sunt urmate pentru a se implementa fluxurile de lucru, precum şi resursele implicate (persoane, sisteme, grupuri). Uneori, workflow-urile sunt definite cu ajutorul instrumentelor de simulare şi modelare, iar apoi sunt încărcate în motorul de workflow (workflow engine) prin intermediul interfeţei 1. Interfeţele cu clienţii reprezintă modul în care aplicaţia invocă fluxurile de lucru, precum cererile de sarcini sau finalizarea unei sarcini curente. Aplicaţiile invocate sunt programe care pot fi invocate de către sistemul de management al workflow-urilor. Serviciile pentru workflow-uri de tip extern asigură interoperabilitatea dintre sisteme indepedente de management al workflow-urilor. Administrarea şi monitorizarea implică atât istoricul fiecărui caz, cât şi urmărirea întregii munci desfăşurate.

Un sistem de management al fluxurilor de lucru trebuie să suporte următoarele tipuri de construcţii (Plesums, 2002): • AND-Split – Acesta este un punct din cadrul workflow-ului, unde un

thread de execuţie se împarte în două sau mai multe thread-uri paralele; astfel, se pot executa simultan mai multe activităţi, în cadrul aceluiaşi flux de lucru;

• OR-Split – Este un punct din cadrul workflow-ului, unde un thread trebuie să decidă pe care ramură să continue execuţia, atunci când întâlneşte mai multe alternative;

• AND-Join – Acesta este un punct în care două sau mai multe activităţi care se execută în parallel converg într-un thread comun;

• OR-Join – Este punctul în care două sau mai multe ramuri ale workflow-ului cu activităţi alternative converg într-o activitate comună, ca pas următor.

2. Generaţia a doua WfMS 2.1. Instrumentele şi standarde BPM Organizaţii internaţionale Workflow Management Coalition (WfMC) şi Workflow and Reengineering International Association (WARIA) au dezvoltat specificaţii pentru soft care permit diferitelor produse de management al fluxurilor sã interopereze în arii variate de activitate. Modelul dezvoltat de WfMC descrie arhitectura pentru sistemul de management al fluxurilor şi interfata între diferitele entitãţi ale modelului. [WfMC_07], [WARIA_07]. A doua generatie WfMS: Enterprise Application Integration (EAI) şi sisteme sau instrumente de Business Process Management (BPM) [Rupi_2005] - oferã o integrare mai mare fata de sistemele WfMS tradiţionale. Slater exemplifica acest aspect prin sistemul EAI (Enterprise Application Integration) de la Bose în care douã call center separate şi o aplicaţie de comerţ electronic sunt legate la baza de date conectatã la sistemul ERP [CaBo_2004].

Pentru a executa un flux într-un motor trebuie specificate limbajul de modelare al fluxului [AalDa_2007] sau Business Process Modeling Notation BPMN [Whit_2004]. In domeniul Web Services gãsim WebSphere 5.0 ca motorul pentru construcţia fluxurilor pe baza specificaţiilor limbajului Business Process Execution Language pentru Web Services (BPEL4WS) sau DAML-S [CaBu_2002]. Workflow Management Coalition a introdus XPDL (XML Process Definition Language) ca format standard pentru definirea workflow-urilor şi a proceselor de business. Acesta conţine elemente de natură grafică (coordonatele nodurilor), precum şi aspecte de natură executabilă, necesare pentru a rula un process. XPDL se concentrează pe probleme relevante legate de distribuirea sarcinilor. Astfel, se vor specifica resursele necesare îndeplinirii unei activităţi. Aceasta este o expresie, evaluată în momentul execuţiei, care determină resursa de care este

nevoie. De asemenea, se vor specifica aplicaţiile de care este nevoie pentru a implementa o activitate. Creat de catre iniţiativa de management a procesului de business (BPMI), notaţia modelarii procesului de business (business process modeling notation - BPMN) are ca principal scop elaborarea unei notaţii care să poate fi înteleasă rapid de către toţi utilizatorii de business: de la analiştii până la dezvoltatorii tehnici responsabili pentru implementarea tehnologiei care să o execute acele procese. Un alt scop este de a asigura ca limbajele concepute pentru execuţia proceselor de business cum sunt: XML, BPEL4WS si BPML să poată fi exprimate visual cu ajutor unei notaţii comune. BPM, BPEL, BPMS, UML şi alte noi standarde industriale şi initiative descrise au fost integrate în noul standard pentru modele de fluxuri de procese de business si servicii web.

BPMI a dezvoltat sau este in decurs de dezvoltare a trei standarde pentru a facilita BPM: • BPMN, ca un standard de modelare a proceselor de business-ului • BPML, limbajul de modelare al procesului de business, ca standard al

limbajului de executie al business-ului • BPQL, limbajul de interogare al procesului de business, un standard de

management al interfeţei necesare pentru lansarea şi execuţia proceselor de e-Business.

BPMN este un declansator pentru o nouă initiaţivă în domeniul arhitecturii companiei (CA- Company Architecture) şi impulsionează managementul procesului de business (BPM). BPM se preocupă de controlul schimbărilor pentru imbunatatirea procesului de business şi unifică precedentele discipline distincte: modelarea procesului, simularea, fluxul de lucru, aplicaţii integrate în companie (Enterprise

Application Intergration - EAI) şi soluţiile de tip business-to-business(B2B), integrandule într-un singur standard. Ca standard nou de modelare a proceselor de business şi a proceselor de servicii web, BPMN este centrul unei noi organizaţii cu o nouă iniţiativă în arhitecturia companiilor (CA) termen sinonim cu managementul procesului de business(BPM). BPM are ca focus managementul schimbărilor necesare îmbunatăţirii procesului de business. BPMN este alcatuit dintr-o diagramă – numită diagrama procesului de business (Business Process Diagram - BPD). Aceasta diagramă creată astfel încat să fie uşor de folosit şi de înteles, confera şi posibilitatea de modelarea a unor procese de business mai complexe, incluzând serviciile web.

BPMN este una dintre cele trei specificaţii dezvoltate de către BPMI – celelalte două find un limbaj de modelare a procesului de business (BPML) şi un limbaj de interogare a procesului de business (BPQL). Cele trei standarde au fost dezvoltate folosind o bază matematică solidă, care permite diagramei procesului de business să se mapeze direct pe limbajul de modelare a procesului de business, la fel cum un model de fizic de date se mapează pe un limbaj de definire a datelor(Data Definition Language -DDL). Exista standarde concurente pentru BPML, cel mai important dintre acestea fiind limbajul de execuţie a serviciilor web pentru procesul de business (BPEL4WS) creat prin fuziunea BEA, IBM, Microsoft şi altele. Totusi BPMI a creat BPMN astfel încat acesta să se mapeze direct şi rapid la orice limbaj de execuţie a procesului de business. Limbajele de executie a procesului de business în sine sunt rulate, controlate orchestrate pe un sistem de management al procesului de business(BPMS).

OASIS(www.oasis-open.org) este o organizatie non-profit, un consortiu global care conduce dezvoltarea, convergenţa şi acceptarea, lansarea standardelor de e-business. Atat BPEL4WS cât şi BPML de la BPMI au fost înregistrate la OASIS pentru a deveni standard în sfera limbajelor de executie a procesului de business. OASIS a creat un subcomitet pentru a decide asupra acestui standard (WS-BPEL) şi cere în acelasi timp dezvoltarea unor noi tehnologii BPMS (sisteme BPM). BPMN ofera mai multe avantaje în modelarea procesului de business faţă de limbajul de modelare unificat (UML): • tehnică asupra fluxului de modelare a procesului, • puternic fundament matematic, special conceput pentru a se mapa pe

limbajele de execuţie a business-ului. BPMN se poate mapa pe UML furnizând un puternic front-end modelării business-ului pentru sistemele concepute cu UML.

2.2. Implementări BPMN Până în prezent Business Process Management Organization (BPMO) prezintă 54 de soluţii de implementare a BPMN, majoritatea dintre acestea fiind orientate spre procese de afaceri distribuite.

Figura 1. Ierarhizarea soluţiilor de implementare a BPMN

Un studiu efectuat de Gartner şi publicat în februarie 2009, divide actorii principali care implementează şi modelează procesele de afaceri în 4 categorii:

challanger-i, leader-i, jucători de nişă şi vizionari. In prima categorie sunt încadrate soluţii ca Oracle, EMC, Fujitsu, leader-i sunt reprezentaţi de IBM, Savvion, Software AG, ca jucători de nişă menţionăm Ultimus, Polymita Technologies iar vizionarii sunt reprezentaţi de SAP, Adobe Systems, Cordys. Prin comparaţie vom aborda două soluţii oferite de Cordys respectiv SAP, din categoria viziunilor complete asupra proceslor de business, ca alternative vizionare cu implementări specifice de BPMN. Cordys BPMS Cordys Business Process Management Suite (BPMS) permite proiectare şi optimizarea continuă a proceselor de afaceri, integrand soluţii IT în concordanţă cu standardul BPMN, având ca objective: excelenţa competitivă, controlul afacerii, distribuţia efectivă a task-uriloe şi responsibilităţilor, îmbunăţăţirea continuă a soluţiilor, Service-Oriented, Business Process Management, îmbunăţăţirea productivităţii şi reducerea costurilor prin standardizarea şi automatizarea proceselor, agilitate în luarea deciziilor privind

advantajele oportunităţilor de piaţă, reglare permanentă ce îmnunătăţeşte controlul, creştrerea avantajelor competitive şi retenţia clienţilor prin inovarea permanentă a proceselor de afaceri. CORDYS BPMS oferă: viteză – scurtând timpul de modelare, dezvoltare şi modificare, scalabilitate –prin excelenta adaptabilitate şi expansiune simplă, stabilitate - asigurând execuţia proceselor non-stop şi continuitatea afacerii, vedere singulară – transparentă a datelor firmei şi a proceselor. Baza soluţiei Cordys este îmbunãtãţirea continua a ciclului unui proces care urmeazã fluxul natural dintr-o companie prin procese specifice de: • proiectare în concordanţã cu obiectivele afacerii şi strategia, • execuţie procese acordate exact cu procesele de proiectare, • monitorizare a activitãţilor de afaceri aproape în timp real, • îmbunãţãţirea proceselor şi analiza feedbackului pe o bazã continuã.

Autonomia utilizatorilor de afaceri şi specialiştilor este asiguratã de Cordys prin abordarea BPM care creşte agilitatea afacerii, izoleazã impactul modificãrilor şi permite analiştilor cu deprinderi specializate şi specialiştilor IT sã colaboreze adecvat, ceea ce înseamnã cã are loc o colaborare între specialişti diferiţi şi departamente pentru a proiecta şi îmbunãtãţi procese pe o tehnologie datã. Simultan, separarea logicã a task-urilor permite munca independentã şi focalizarea pe activititãţile de bazã. Structurea Cordys slab cuplatã permite diferitelor departmente, utilizatori şi proprietari sã acţioneze autonom. 1. Proiectarea permite dezvoltarea şi modificarea modelelor şi regulilor de afaceri, conectivitatea interfeţelor şi acesul se adreseazã nevoilor de schimbare ale firmei şi clienţilor sãi, colaborarea şi comunicarea efectivã într-un singur limbaj de-a lungul tuturor etapelor, integrarea cu aplicaţii noi şi existente şi optimizarea investiţiei. 2.Execuţia proceslor de afaceri este reflectatã în modele şi reguli ce satisfac alinierea afacerii la infrastrucuta IT, asigurã operaţii continue şi fezabile,

motiveazã şi extend bunurile prin integraea flexibilã a aplicaţiilor existente cu vechile sisteme . 3.Monitorizarea este bazatã pe controlul informaţiilor colectate cu tablouri de bord performante şi sophisticate, asigurã controlul proceselor, eliminã gãtuirile şi oferã management al excepţiilor în timp real, monitorizeazã performanţele printr-o singurã vedere a proceselor şi datelor de firmã. 4. Imbunãţãţirea proceselor şi analiza feedbackului pe o bazã continuã este realizatã prin feedback integrat, achiziţia excelenţei operationale şi a unei puternice pozitii competitive prin guvernanţã efective bazatã pe date în timp real, implementeazã imbunãtãţiri solicitate în modelul de proiectare utilizând un singur limbaj de modelare. Cordys BPMS constã dintr-un set de arhitectural integrat, componente orientate pe servicii, este proiectat pe principii top-down, unde driverele de evenimente de afaceri şi triggerii sunt baza tehnologiei serviciilor. El permite

analiştilor şidezvoltatorilor, non-technici profesional sã dezvolte rapid şi sã implementeze aplicaţii compuse orientate pe servicii unde atenţia se concenteazã pe taskuri şi activitãţi critice de afaceri. Cordys Business Process Management Suite acţioneazã ca un singur produs şi oferã o experienţã consistentã de management de proces pentru utilizatori, la nivel d eproiectare şi execuţie. In plus managerii pot monitoriza, analiza şi îmbunãtãţi iterative execuţiã pãrţii din întreaga operaţie, incluzând sisteme şi efortul manual al oamenilor. Modelarea proceslor cu Cordys BPMS permite generarea de noi aplicaţii oferind soluţii bazate browser, cu RIA complexã, este orientat pe servicii, are scalabilitate linearã şi execuţie non stop, este construit pe model event-driven, unde se asigurã trasabilitatea evenimentelor în timp real, complet integrated, construit pe tehnologie Service-Oriented Architecture. Produsul oferã structurã unitarã cu straturi care asigurã independenţã proceselorşi permit modificãri care sã nu afecteze serviciile existente sau

aplicaţiile. Proiectarea şi execuţia integrate asigurã interacţiunea dintre modelare şi mediul de execuţie. Cele cinci componente care interopereazã într-o arhitecturã singlularã şi unificatã sunt: CAF – Composite Application Framework oferã suport de creare a unor the aplicaţii internet complexe, bazate pe tehnologii Web 2.0, furnizeazã un studio complex pentru proiectarea şi consolidarea interfeţei utilizator a aplicaţii complexe, asigurã o vedere unificatã, singlularã a experienţei utilizatorului, de-a lungul unei multitudini de aplicaţii back-end. BPM – Business Process Management componentã de proiectare cu soluţie simplã, intuitivã de design, execuţie, monitorizare şi îmbunãţãţire a modelelelor de procese de afaceri care sunt construite ca o punte între mediul de afaceri şi IT. Apare principiul “ ce proiectezi execuţi” (“what you design is what you execute”- WYDYE) care asigurã abordarea top-down strategia de afaceri, translatãnd în procese de afaceri şi reguli, guvernând serviciile business-centric furnizate de sistemele IT existente.

SOA grid – Service Oriented Architecture grid asigurã scalabilitate şi stabilitate în execuţie, permite interoperabilitate în timp real şi simultanã a între stratul de process de afaceri şi sistemele IT existente printr-o abordare bazatã pe Service Bus. Dezvoltarea standardelor universale în industrie permite re-utilizare oricãrui middleware existent sau a unor aplicaţii potrivite, asigurând colaborare armonioasã între toate componentele. BAM - Business Activity Monitoring componentã ce oferã monitorizare în timp real a performanţelor ceea ce presupune analize de proces predefinite sau ad-hoc şi managementul evenimentelor. Accesul online la informaţii printr-un singur view de-a lungul mixului de procese, sisteme disparate şi departamente permite inserarea imediatã în Key Performance Indicators. In plus, abilitatea de detecţie a anomaliilor este bazatã pe nivele predefinite de tolerance, urmate de alerte prin canale multiple ca portaluri, mesaje text şi e-mail, asigurând continuitatea informaţiilor, permitând control continuu şi îmbunãtãţiri. Non-Stop High Availability Framework furnizeazã stabilitate şi continuitate permiţând reconfigurare facilã, la cerere pe platforme IT, evitând timi morţi la

adãugare sau ştergere de servicii. Cordys completeazã potenţialul arhitecturii orientate pe servicii, oferind management inteligent al stãrii şi un model obiect unificat, eliminând punctele de cãdere la scalabilitate aproape linearã. Bibliografie

1. [Basu_2002] A. Basu and A. Kumar, Workflow management issues in e-business, Information System Research 13(1) (2002) 1–14.

2. [CaBo_2004] Jorge Cardoso , Robert P. Bostrom, Amit Sheth, Workflow Management Systems and ERP Systems:Differences, Commonalities, and Applications, Information Technology and Management 5, 319–338, Kluwer Academic Publishers, 2004

3. [CaBu_02] J. Cardoso, C. Bussler and A. Sheth, Tutorial: Semantic Web Services and processes: Semantic composition and quality of service, in:

International Federated Conferences: DOA/ODBASE/CooPIS 2002, Irvine, CA (2002).

4. [Rupi_2005] Walter Rupietta, WorkParty - Business Processes and Workflow Management, c_Springer-Verlag Berlin Heidelberg 2005

5. [WARIA_07] Workflow and Reengineering International Association, http://www.waria.com/ (2007).

6. [Wfmc_07] WfMC, Workflow Management Coalition, http://www.wfmc.org/ (2007).

7. [White_04] White, S.A., et al.: Business Process Modeling Notation (BPMN), Version 1.0 (2004)

1. Ismaël Ghalimi, Chief Strategy Officer, BPMN vs.UML, Intalio (www.intalio.com) —September 2002

2. Wil van der Aalst, Kees van Hee, Workflow Management. Models, Methods, and Systems, 2002, disponibil online la http://mitpress.mit.edu/books/chapters/0262011891chap1.pdf

3. F. Casati, S. Ceri, B. Pernici, G. Pozzi, Conceptual Modeling of Workflows, 2005

4. Ann DiCaterino, Kai Larsen, Mei-Huei Tang, Wen-Li Wang, An Introduction to Workflow Management Systems, 1997, disponibil online la http://www.ctg.albany.edu/publications/reports/workflow_mgmt/workflow_mgmt.pdf

5. David Hollingsworth, Workflow Management Coalition – The Workflow Reference Model, disponibil online la http://www.wfmc.org

6. Charles Plesums, Introduction to Workflow, 2002, disponibil online la http://www.wfmc.org/information/introduction_to_workflow02.pdf

7. Marian Stoica, Electronic Workflow in Informational Systems, 2005, disponibil online la http://revistaie.ase.ro/content/35/stoicaIE35.pdf

Adrese Internet

1. http://msdn.microsoft.com 2. http://office.microsoft.com 3. http://www.wikipedia.org/ 4. www.popkin.com pentru o versiune demo gratuita a System Architecture

www.finantare.ro/ro/resurse/instrumente/manag_proiect.shtml

5. www.markmedia.ro/articole_show.php -- Sebastian Cazacu 6. www.pmtoday.co.uk 7. www.projectmanagement.tas.gov.au/guidelines/pm5_1.htm

http://www.xlworld.eu/ro/contacts-general.html http://www.wecall4you.ro/ro/corporateProfilo.php

Notaţii:

BPMN - Business Process Management Notation – Standard WfMC WfMC –WorkFlow Management Coalition –Organizaţia mondială de managementului fluxurilor BPM – (Business process management) - managementul procesului de afaceri (business) Workflow and Reengineering International Association (WARIA) -–Organizaţia mondială de management şi reinginerie Business Process Management Organization (BPMO) – Organizaţia BPM