T E S T Epentru examenul de promovare la Stomatologie Terapeutică

pentru studenţii anului III, semestrul VIanul universitar 2015-2016

Eni Lidia

1. C.M. Identificați procesele de manifestare ale cariei dentare: A. PatologicB. Apare după erupţieC. FiziologicD. Apare până la erupţieE. Se manifestă prin demineralizarea ţesuturilor dure dentare

2. C.M.Precizați procesele de manifestare ale cariei dentare :A. FiziologicB. Proces patologicC. Apare după erupţieD. Cu demineralizarea ţesuturilor dure dentareE. Cu ramolirea ţesuturilor dure dentare

3. C.S.Gradul de morbiditate a cariei dentare se determină prin :A. Numărul de dinţi extraşiB. Numărul de rădăciniC. Numărul de obturaţiiD. Indicile CPEE. Numărul de cavităţi

4. C.M.Gradul de răspândire a cariei se determină prin procentul de persoane care au avut:

A. Dinţi extraşiB. Dinţi afectaţiC. Dinți obturaţiD. Resturi radiculareE. Cavităţi dentare

5. C.M. Marcați indicii ce stau la baza planificării asistenței stomatologice :A. Intensitatea răspândirii cariei dentareB. Gradul de răspândire a cariei dentareC. Numărul mediu de dinţi afectaţiD. Numărul de dinţi extraşiE. Numărul de dinţi intacţi

6. C.M. Indicele CPE relevă informația despre:

A. Eficienţa profilaxieiB. Insuficienţa lucrului profilacticC. Calitatea lucrului profilacticD. Suficienţa lucrului profilactic

E. Intensitatea cariei

7. C.M.Pentru determinarea gradului de răspândire a cariei este necesar a ţine cont de:A. Un număr de persoane în grupB. Un individ aparteC. De sex femininD. De sex masculinE. Diferite condiţii climato-geografice

8. C.M.Stabilirea gradului de intensitate a cariei se face în funcție de:A. Diferite condiţii climatericeB. Aceleaşi condiţii economiceC. Vârsta indivizilorD. Diferite condiţii socialeE. Diferite condiţii geografice

9. C.S. Conform recomandărilor OMS intensitatea cariei dentare se determină:A. Pentru fiecare anB. Pentru fiecare 15 aniC. Cu intervale de 5 şi 10 aniD. Cu intervale de 2 şi 3 aniE. Pentru fiecare jumătate de an

10. C.M.Pentru vârsta de 12 ani, evaluarea intensităţii cariei dentare în funcţie de indicele CPE are următoarele nivele:

A. Cea mai joasă 0 – 1,1B. Joasă 1,2 – 2,6C. Medie 2,7 – 4,4D. Înaltă 4,5 – 6,5E. Foarte înaltă 7,0- și peste

11. C.S.Indicați care este nivelul propus de OMS pentru reprezentarea intensităţii cariei dentare prin indicele CPE la vârsta de 12 ani:

A. Cea mai joasă 0,01 – 1,2B. Joasă 1,2 – 2,6C. Medie 2,3 – 5,1D. Înaltă 5,3 – 6,8E. Foarte înaltă 7,0 – şi peste

12. C.S. Indicați hidratul de carbon cu cel mai nociv potenţial cariogen:A. AmidonB. DextrineC. GalactozăD. ZaharozăE. Maltoză

13. C.S. Precizați care hidrocarbonat deține cel mai nociv potențial cariogen:A. MaltozaB. Fructoza

C. ZaharozaD. GalactozaE. Glucoza

14. C.M. Răspândirea și intensitatea neuniformă a cariei în diferite regiuni ale globului este condiționată de următorii factori :

A. Aportul scăzut de fluor în organismB. Caracterul alimentăriiC. Lipsa microorganismelor în cavitatea bucalăD. Carentă de vitamineE. Igiena cavităţii bucale satisfăcătoare

15. C.M.Determinați ce cauzează apariția cariei dentare:A. Acumularea de depozit dentar pe feţele de contact şi pe coletul dinteluiB. Lipsa atriţiei fireşti a suprafeţelor masticatoriiC. Igiena corectă a cavităţii bucaleD. Consumul frecvent de glucideE. Prezenţa bucatelor moi

16. C.M. Selectați oligoelementele cariofavorizante:A. LitiuB. StronţiuC. MagneziuD. MolibdenE. Seleniu

17.C.M. Dezvoltarea procesului carios este rezultatul carenței unor microelemente de bază, cum ar fi:A. CalciulB. FosforulC. MolibdenulD. VanadiulE. Seleniul

18. C.M. Zonele de elecție a localizării leziunilor carioase pe molari şi premolari sunt:A. Fisurile suprafeţelor masticatoriiB. Orificiile oarbeC. Suprafeţele de contactD. Suprafeţele jugaleE. Suprafaţa linguală

19. C.M.Premolarii și molarii au specificul localizării cariei dentare pe:A. Suprafaţa linguală a dinteluiB. Toate suprafeţele dinţilorC. Orificiile oarbeD. Suprafeţele de contactE. Suprafeţele masticatorii

20. C.M. Indicați grupul de dinți mai rar afectați de carie:A. Molari

B. CaniniC. IncisiviD. PremolariE. Grupul lateral de dinți

21. C.M. Incisivii arcadei superioare sunt afectați în dependență de:A. Poziţia ectopică în arcadă a dinteluiB. TremeC. DiastemeD. Poziţia înghesuită a dintelui în arcadăE. Poziţia normală a dinţilor în arcadă

22. C.M.Gradul de afectare a incisivilor arcadei superioare depinde de:A. Poziţia normală în arcadă a dinţilorB. Prezenţa tremelorC. TortopoziţieD. Toate formele de poziţieE. Poziţia vestibulară în arcadă a dintelui

23. C.M.Prima manifestare vizibilă a unei carii dentare se exprimă prin:A. Pierderea de substanţă dentară durăB. Pată albă cretoasăC. Detaşarea cuticuleiD. Pierderea transluciuluiE. Pigmentare brună-închis

24. C.M.Primele manifestări vizibile a cariei dentare sunt:

A. Modificarea de culoareB. Pierderea luciuluiC. Pierderea integrităţii stratului superficialD. Prezenţa dentinei ramoliteE. Pigmentarea brună-închisă

25. C.M.Simptomul primar al cariei dentare se manifestă prin:A. Dureri din cauza excitanţilor termiciB. AsimptomaticC. Colorare pregnantă cu soluţie de 2% metilen blauD. Detaşarea cuticuleiE. Pigmentare brun-deschisă

26. C.M.Indicați semnele clinice ale cariei superficiale :A. Prezenţa dentinei ramoliteB. Dureri pasajere de la excitanţii chimiciC. Percuţia în ax pozitivăD. Teste de vitalitate pozitiveE. Pată albă cretoasă

27. C.M. Caria superficială poate fi diagnosticată după următoarele simptoame clinice:

A. Dureri pasajere de la excitanţii chimiciB. Pierderea integrităţii adamantineiC. Hipersensibilitate de la excitanţii termiciD. Pata albă cretoasăE. Prezenţa dentinei ramolite

28. C.M.Diagnosticul pozitiv al cariei superficiale se bazează pe:A. Durere provocată care dispare odată cu îndepărtarea cauzeiB. Durere de la săratC. Durere de la dulceD. Durere de la acruE. Durere la presiune pe dinte

29. C.M.Indicația în care cazuri poate fi atribuit diagnosticul pozitiv de carie superficială:A. Teste de vitalitate pozitiveB. Rugozitate în centrul unei macule albe sau brune extinseC. Pierderea de substanţă dentară durăD. Lipsa dentinei alterateE. Dureri nocturne

30. C.M.Diagnosticul diferenţial al cariei superficiale se face cu:A. Hipoplazia adamantineiB. Defectul cuneiformC. Necroza acidicăD. FluorozaE. Caria medie

31. C.M. Diagnosticul diferențial al cariei superficiale se efectuează cu :A. Caria medieB. Necroza acidicăC. Eroziunea ţesuturilor dureD. Caria profundăE. Periodontita cronică

32. C.M.Diagnosticul diferenţial al cariei în stadiul de maculă se face cu:A. Forma maculoasă a fluorozeiB. Hipoplazia sub formă de maculăC. Defectul cuneiformD. Caria superficialăE. Necroza acidă

33. C.M.Indicați semnele clinice a cariei de profunzime medie :A. Durere provocată care dispare odată cu îndepărtarea excitantuluiB. Dureri nocturneC. Durere provocată de excitanți care nu dispare odată cu îndepărtarea saD. Senzaţii dolore de la excitanţii chimiciE. Senzaţii dolore de la excitanţii termici

34. C.M. Caria de profunzime medie se manifestă clinic prin:A. Durere provocată care nu dispare odată cu înlăturarea excitantuluiB. Senzaţii dolore de la excitanţii chimiciC. AsimptomaticD. Dureri de la excitanţi termici, mecanici care dispar odată cu înlăturarea excitantuluiE. Percuţia în ax pozitivă

35. C.M.Diagnosticul pozitiv al cariei de profunzime medie se bazează pe:A. Prezenţa cavităţii carioase nu prea adânciB. Dentină pigmentată şi ramolităC. Sondarea sensibilă la joncţiunea adamantino-dentinarăD. Prezenţa cavităţii carioase cu un strat subţire de dentină intactăE. Percuţia în ax dureroasă

36. C.M.Indicația în care cazuri poate fi stabilit diagnosticul cariei de profunzime medie:A. Lipsa durerilor spontane în antecendenteB. Lipsa de dentină pigmentată şi ramolităC. Sondarea sensibilă la joncţiunea smalţ-dentinăD. Percuţia în ax pozitivăE. Percuţia transversală negativă

37. C.M.Diagnosticul diferenţial al cariei de profunzime medie se face cu:A. Defectul cuneiformB. Necroza acidăC. Periodontita cronicăD. Caria profundăE. Caria superficială

38. C.M. Caria de profunzime medie poate fi diferențiată cu:A. Caria superficialăB. Periodontita cronicăC. Eroziunile ţesuturilor dureD. Defectul cuneiformE. Pulpita cronică gangrenoasă

39. C.M.Indicați semnele clinice ale cariei profunde:A. Durere provocată ce dispare odată cu înlăturarea excitantuluiB. Durere sâcâitoare în dinte după înlăturarea excitantuluiC. Dureri pasajere de la excitanţii chimiciD. Durere provocată de atingerea de dinteE. Asimptomatic

40. C.S. Caria profundă se manifestă clinic prin:A. Senzaţii dolore de la excitanţii mecanici de lungă duratăB. AsimptomaticC. Senzaţie de alungire a dinteluiD. Senzaţii dolore de la excitanţii termici ce dispar odată cu înlăturarea cauzei

E. Dureri spontane

41. C.M.Diagnosticul pozitiv a cariei profunde se bazează pe:A. Cavitate carioasă profundăB. Marginile adamantinei sunt subminateC. Dentina fără schimbăriD. Sondarea sensibilă la joncţiunea smalţ-dentinăE. Percuţia transversală pozitivă

42. C.M. Care sunt criteriile de stabilire a diagnosticul pozitiv de carie profundă :A. Sondarea fundului cavităţii carioase dureroasăB. Excitabilitatea pulpei 2-6 mAC. Excitabilitatea pulpei 10-12 mA (redusă)D. Retracţia gingivalăE. Percuţia în ax pozitivă

43. C.M.Diagnosticul diferenţial al cariei profunde se face cu:A. Pulpita acută de focarB. Periodontita acutăC. Pulpita cronică gangrenoasăD. Pulpita cronică fibroasăE. Caria medie

44. C.M.Diagnosticul diferențial a cariei profunde se face cu :A. Periodontita cronică granuloasăB. Periodontita cronică granulomatoasăC. Caria medieD. Pulpita cronică fibroasăE. Periodontita acută

45. C.M.Excitabilitatea în caz de carie poate fi în limitele:A. 30-40 mAB. 40-100 mAC. 2-6 mAD. 10-12 mAE. 15-25 mA

46. C.S. Aspectul plăgii dentare de pe podeaua unei cavităţi superficiale este :(Prelegeri)A. Dură pigmentatăB. Puncte de dentină ramolităC. RamolităD. Alb creţoasăE. Normală

47. C.M.În stadiul de maculă în adamantină prin microscopia de polarizare se depistează un focar. Precizați care este forma și baza acestui focar:

A. Formă de pătratB. Formă de triunghiC. Formă de rombD. Baza orientată exterior spre adamantinăE. Baza orientată interior spre pulpă

48. C.M. Caria dentară în stadiul de maculă ( mai mare de 1mm) pe secțiunea dintelui pot fi prezente:

A. Zona translucidăB. Zona transparentăC. Zona opacăD. Corpul leziuniiE. Coletul leziunii

49. C.M.Modificarea compoziţiei chimice a adamantinei este însoţită de:A. Reducerea rezistenţei ei mecaniceB. Creşterea bruscă a permiabilităţii pentru o serie de materiiC. Lărgirea microspaţiilorD. Modificarea formei cristalelorE. Modificări în strucutura odontoblaștilor

50. C.M. Schimbarea compoziţiei chimice a adamantinei se caracterizează prin:A. Modificarea dimensiunilor cristalelorB. Modificarea formelor cristalelorC. Creșterea rezistenţei mecaniceD. Creşterea bruscă a permeabilităţii pentru o serie de materiiE. Dereglarea orientării cristalelor

51. C.M.În caz de carie superficială microscopia de polarizare evidenţiază: A. Zona de distrucţie a adamantineiB. Prezenţa microorganismelorC. Joncţiunea dentino-adamantinală intactăD. Lipsa modificărilor în adamantinăE. Modificări în dentină

52. C.M. Microscopia de polarizare a cariei superficiale poate remarca:A. Joncţiunea dentino-adamantinală intactăB. Joncţiunea dentino-adamantinală lezatăC. Modificări în dentină sunt prezenteD. Modificări în dentină lipsescE. Stratul exterior al adamantinei rămâne nemodificat

53. C.M.Prin microscopie fotonică în caria medie se constată:A. Necroză şi demineralizareB. Zona opacăC. Zona de dentină transparentă şi intactăD. Zona de dentină de substituţieE. Zona de modificări în pulpă

54. C.M. Caria medie la microscopie fotonică prezintă următoarele zone:

A. Zona opacăB. Zona de dentină transparentă şi intactăC. Zona de dentină cretoasăD. Zona de dentină de substituţieE. Necroză şi demineralizare

55. C.M.În prima zonă prin microscopie fotonică, în caz de carie medie, distingem:A. Resturi de adamantină distrusăB. Adamantină intactăC. Resturi de dentină distrusăD. Dentină distrusă cu cantităţi mari de microorganismeE. Dentină transparentă

56. C.M. Microscopia fotonică a cariei medie, determină în prima zonă:A. Structuri de dentină rămolităB. Tubulii dentinali în normăC. Tubulii dentinali pe alocuri confluiază cu microcavităţi formând caverneD. Caverne ce conţin bacteriiE. Dentina transparentă

57. C.M.În a doua zonă, în caz de carie medie, prin microscopie fotonică, distingem:A. Straturi de dentină transparentăB. Straturi de dentină intactăC. Canalicule dentinale dilatate şi deformateD. Straturi de dentină hipermineralizatăE. Caverne ce conţin bacterii

58. C.M.Microscopia fotonică a cariei medie, în zona a treia atestă:A. Straturi de dentină substituitivăB. Orientare mai puţin strictă a canaliculelor dentinaleC. Fenomene degenerativ-distrofice pulpareD. Dentină opacăE. Abces pulpar

59.C.M.Indicați cauzele pigmentării în galben – brun a smalțului cariat:A. AcetonaB. Pigmenţii hemoglobiniciC. Pigmenţii metaliciD. NicotinaE. Metilglicoxalul

60.C.M.Selectați acizii organici, care conform teoriei chimico-parazitare duc la apariţia procesului carios:

A. PiruvicB. MaleicC. AceticD. Butiric

E. Lactic

61.C.M.Căror factori predispozanţi din cavitatea bucală li se acordă rolul defavorabil la apariţia cariei, reeşind din teoria lui Miller:A. SalivaţiaB. Cantitatea şi calitatea saliveiC. Caracterul de alimentare D. Factorul ereditarE. Igiena cavităţii bucale

62.C.M. Rolul defavorabil la apariția cariei, după teoria lui Miller, se acordă factorilor predispozanţi din cavitatea bucală, cum ar fi:A. Igiena cavităţii bucaleB. Cantitatea şi calitatea saliveiC. Factorul eriditarD. Conţinutul de săruri minerale în apăE: Caracterul alimentaţiei

63.C.S.Care este cel mai slab loc în teoria lui Miller conform cărei are loc demineralizarea:

A. Reducera PH-ul licidului bucal – neutralizarea luiB. Menţinerea PH-ul bucal neutruC. Menţinerea PH-ul licidului bucal acidicD. Menţinerea PH-ul licidului bucal 6,8-7,0E. Menţinerea PH-ul licidului bucal la nivel bazic

64.C.M.Precizați care niveluri critice ale PH-lui cavităţii bucale, conform teoriei Miller, pot provoca o demineralizare a adamantinei:

A. PH – 4,5B. PH – 6,8C. PH – 5,0D. PH – 4,3E. PH – 7,0

65.C.M.Identificați rolul peliculei dentare a dintelui:A. Execută un rol de protecţieB. Păstrează constant conţinutul mineral al saliveiC. Apără cristalele de adamantină de acţiunea acizilor ce nimeresc în cavitatea bucalăD. Contribue la fixarea microorganismelorE. Contribuie la formarea coloniilor de microorganisme

66.C.M. Pelicula dentară a dintelui are următoarele scopuri:A. Contribuie la formarea plăcii dentare B. Execută o funcţie de protecţieC. Păstrează constant conţinutul mineral al saliveiD. Reduce solubilitatea smalţuluiE. Păstrează solubilitatea smalţului

67.C.M.Etapele de fixare ale bacteriilor pe peliculă după Silverstone sunt:A. Absorbţia micromoleculelor

B. Fixarea cimică a bacteriilor mobileC. Fixarea reversibilă a bacteriilor pe suprafaţăD. Lipsa bacteriilorE. Dezvoltarea microflorei secundare

68.C.M.Silverstone a confirmat următoarele etape de fixare a bacteriilor pe peliculă dentară:A. Absorbţia micromoleculelorB. Fixarea reversibilă a bacteriilor pe suprafaţăC. Fixarea ireversibilă a bacteriilorD. Formarea structurii extracelulareE. Depozitarea micromoleculelor

69.C.M.Enumerați etapele de formare a plăcii dentare:A. Fixarea bacteriilor pe peliculăB. Formarea structurii extracelulare (matricii)C. Creşterea bacteriilor şi formarea plăcii dentareD. Fixarea chimică a bacteriilorE. Dezvoltarea microflorii secundare

70.C.M. Numiți componentele matricei dentare:A. ProteineleB. Glicoproteinele salivareC. FosfoproteineleD. Polizaharidele bacteriale extracelulareE. Bicarbonaţii

71.C.S.Pelicula este un produs al unei componente:A. SalivaB. MicroorganismeleC. SângeleD. LimfaE. Lichidul tisular

72.C.S.Placa bacteriană conține un acid organic cu cel mai înalt grad de ionizare. Indicați care este acest acid:

A. FormicB. PropionicC. Lactic D. Piruvic E. Acetic

73.C.M Enumerați streptococii cu fermentare anaerobă ai plăcii dentare:A. Str. MutansB. Str. ViridentC. Str. SanguisD. Str.NehemoliticE. Str. Salivarius

74.C.M Marcați cele mai importante sisteme - tampon salivar:A. GlicoproteinicB. ProteicC. FosfaticD. FosfoproteinicE. Bicarbonatic

75.C.M. Precizați componenţa glicoproteinelor salivare din primul strat al plăcii bacteriene:

A. HemozaminaB. GlicinaC. ProlinaD. Acidul asparticE. Acidul glutamic

76.C.M. Menționați factorii care influențează formarea plăcii dentare(după Silvestone):A. Structura suprafeţei dinteluiB. SalivaC. Lichidul gingivalD. Igiena cavităţii bucaleE. Structura anatomică a dintelui şi coraportul lui cu ţesuturile circumiacente

77.C.M.Enumerați hidrocarbonatele de rezervă din placa bacteriană:A. Dextranii solubiliB. AmilopectinaC. GlicoproteineleD. GlicogenulE. Levanul

78.C.M. Selectați care hidrocarbonate prezintă un potenţial cariogen minim:A. DextraneleB. GlucozaC. AmidonulD. FructozaE. Maltoza

79.C.M.Numiți substanțele cu potențial cariogen minim:A. Sorbita B. MalitaC. XilitaD. FructozaE. Amidonul

80.C.M.Precizați speciile de streptococi caracteristice cariei dentare la om:A. Str. sobrinusB. Str. mileriC. Str. sanguis

D. Str. mutansE. Str. faecalis

81.C.S. Care hidrocarbonat este cel mai nociv potenţial cariogen:A. GlucozaB. Fructoza C. LactozaD. MaltozaE. Zaharoza

82.C.M. Potenţial cariogen mai redus îl dețin hidrocarbonatele:A. LactozaB. Amidonul C. GlucozaD. DextraneleE. Maltoza

83.C.M. Precizați hidrocarbonatele care dețin potenţial cariogen intermediar:A. GlucozaB. FructozaC. LactozaD. DextrineleE. Maltoza

84.C.M. Scindarea enzimatică a hidrocarbonatelor se soldează cu producerea de:A. Acid maleicB. Acid lacticC. Acid formic D. Acid piruvicE. Acid glutamic

85.C.M. Precizați rolul glucanelor în formarea plăcii dentare :A. Asigură adeziunea bacteriilor una la altaB. Asigură adeziunea bacteriilor la suprafaţa dinteluiC. Stimulează îngroşarea plăcii dentareD. Contribuie la sporirea dimensiunilor depozitului dentarE. Contribuie la micșorarea volumului depozitului dentar

86.C.M. Starea carioreceptivă a cavităţii bucale conform unei serii de autori se determină în următoarele momente:

A. Localizarea electivă a Str. Mutans pe adamantinăB. Adeziunea înaltă a polizaharidelor la adamantinăC. Activitatea fermentativă înaltă a microorganismelorD. Reducerea conţinutului mineral în salivăE. Mărirea conținutului mineral în salivă

87.C.S.Precizaţi momentele ce sunt considerate de o serie de autori ca fiind stări carioreceptive:

A. Reducerea solubilităţii smalţuluiB. Reducerea conţinutului mineral al saliveiC. Adeziunea înaltă a polizaharidelor la adamantinăD. Apariţia curenţilor osmotici centripeţiE. Apariţia curenţilor osmotici centrifugi

88.C.M. Formarea plăcii dentare se datorează glucanelor; precizați rolul acestora:A. Contribuie la sporirea volumului depozitelor denrareB. Asigură adezia bacteriilor una la altaC. Posedă facultatea de a elabora polimeriD. Măreşte imunoglobulinele clasa AE. Exercită o influenţă demineralizantă asupra adamantinei dentare

89.C.M. Capacitatea patogenă a plăcii bacteriene dentare depinde de:A. Sinteza de polizaharizi bacterieni extracelulariB. Capacitatea Str. Mutans de a fermenta o mare varietate de hidrocarbonateC. Capacitatea lactobacililor de a fermenta o mare varietate de hidrocarbonateD. Concentrarea pe o suprafaţă mică a unui număr imens de microorganismeE. Scăderea îndelungată a pH-ului plăcii sub cel critic

90.C.M. Precizați perioadele și pH-ul salivar ce fac posibilă protecția anticarioasă:A. Din timpul mastecaţiei B. Din timpul somnuluiC. NeutruD. AlcalinE. Acid

91.C.M. Potenţial cariogen mărit îl dețin streptococii din grupul:A. Str. milleriB. Str. mutansC. Str. sanguisD. Str faecalisE. Str. salivaris

92.C.M.Din grupul streptococilor cu potenţial cariogen mărit fac parte:A. Str. salivariusB. Str. mitisC. Str. milleriD. Str. sanguisE. Str. nehemolitic

93.C.S. Cele mai pronunţate modificări în stadiul incipient al cariei dentare se atestă în adamantină; indicați stratul interesat:

A. Stratul opacB. Stratul translucid C. Stratul subsuperficialD. Stratul superficial

E. Stratul transparent

94.C.M. Apariţia focarului de demineralizare este determinat de corelația factorilor variabili, cum ar fi:

A. Microflora cavităţii bucaleB. Caracterul alimentaţieiC. Cantitatea şi calitatea salivaţieiD. Conţinutul de fluor în apa potabilăE. Scăderea Ph-ului

95.C.M.Precizaţi factorii corelaţia cărora condiţionează apariţia focarului de demineralizare:

A. Abuzul frecvent de dulciuriB. Cantitatea şi calitatea salivaţieiC. Conţinutul de fluor în apa potabilăD. Scăderea îndelungată a pH-ului plăcii sub cel criticE. Păstrarea constantă a conţinutului mineral al salivei

96.C.M. Numiți factorii ce condiţionează apariţia cariei dentare :A. Factorii generaliB. Factorii localiC. Starea ţesuturilor dureD. Rezistenţa ţesuturilor dureE. Saliva

97.C.M. Apariţia cariei dentare este condiţionată de următorii factori :A. Rezistenţa ţesuturilor dure B. Factorii localiC. SalivaD. Fluorizarea lapteluiE. Vaccinarea

98.C.M.Enumerați factorii generali ce condiţionează apariţia cariei dentare:A. Raţia alimentarăB. Conţinutul de fluor în apăC. Devierile în starea funcţională a organelor şi sistemele organismuluiD. Influenţa extremalăE. Resturile alimentare – glucidele

99.C.M. Apariţia cariei dentare este determinată de factori generali ca :A. Resturile alimentare – glucideleB. Conţinutul de fluor în apăC. Dieta, raţia alimentarăD. Microorganismele plăcii dentareE. Corectarea anomaliilor dento-maxilare

100.C.M.Precizaţi factorii generali ce condiţionează apariţia cariei dentare:A. Microorganismele plăcii dentareB. Modificările din componenţa lichidului bucal

C. Modificările din caracterul lichidului bucalD. Resturile alimentare – glucideleE. Stările extremale ale organismului

101.C.M. Caria dentară apare în rezultatul acțiunei factorilor locali ca:A. Stările extremale asupra organismuluiB. Regimul de alimentareC. Efectul remineralizant al saliveiD. Microorganismele plăcii dentareE. Resturile alimentare glucidice

102.C.M. Rezistenţa ţesuturilor dentare este definită de următorii factori:A. Gradul de perfecţiune a structurii adamantinaleB. Compoziţia chimică adamantinalăC. Codul geneticD. Reducerea viscozităţii saliveiE. Concentraţia scăzută a calciului în salivă

103.C.M. În cavitatea bucală situaţia cariogenă apare în caz de:A. Concentraţia suficient de mare a ionilor liberi de hidrogeni (H+) în cavitatea bucalăB. Capacitatea ionilor liberi de a provoca o demineralizare progresivă a ţesuturilor dureC. Sinteza de polizaharizi bacterieni intracelulariD. Curenţi capilari centripeţiE. Curenţi osmotici centrifugi

104.C.M.Enumerați condiţiile favorabile în cavitatea bucală ce duc la remineralizarea adamantinei:

A. Lichidarea plăcii dentareB. Reducerea consumului de glucideC. Respectarea regimului de alimentareD. Asanarea cavităţii bucaleE. Fluorizarea apei

105.C.M.Clasificarea cariei dentare în dependență de țesutul afectat (după Lucomski) :A. Caria macularăB. Caria adamantinalăC. Caria dentinalăD. Caria dentinei parapulpareE. Caria cimentală

106.C.M.Precizaţi stadiile în dezvoltarea cariei reeşind din clasificarea topografică:A. Maculă carioacăB. Carie superficialăC. Carie de adâncime medieD. Carie profundăE. Caria fisurilor

107.C.M.Precizați stadiile în dezvoltarea cariei dentare (în dependență de clasificarea topografică):A. Carie superficialăB. Carie secundarăC. Carie simplă D. Carie profundăE. Carie recidivă

108.C.M.Caria dentară, după evoluție, poate fi:A. Secundară B. CronicăC. AcutăD. NecomplicatăE. Staţionară

109.C.M.Precizați clasificarea cariei dentare în raport cu zonele de localizare:A. Carii în şanţuri şi gropiţeB. Carii aproximaleC. Carii cervicaleD. Carii cementaleE. Carii profunde

110.C.M.În raport cu zonele în care sunt localizate, caria dentară se clasifică în:A. Carii profunde B. Carii adamantinaleC. Carii umedeD. Carii în şanţuri şi gropiţeE. Carii aproximale

111.C.M.După tipurile de evoluţie caria dentară se clasifică în: (Gafar şi Andreescu)A. Carii cu evoluţie rapidăB. Carii cu evoluţie lentăC. Carii staţionare, localizate pe suprafeţele libere ale dinţilorD. Carii cu evoluţie acutăE. Carii cu evoluţie cronică

112.C.M. Caria dentară conform tipurilor de evoluţie poate fi clasificată astfel: (Gafar şi Andreescu)A. Carii cu evoluţie compensatoareB. Carii cu evoluţie decompensatoareC. Carii umedeD. Carii uscateE. Carii staţionare, localizate pe suprafeţele libere ale dinţilor

113.C.M. În funcţie de profunzime caria dentară se clasifică în:A. Carii superficialeB. Carii de adâncime medieC. Carii profundeD. Carii fisurale

E. Carii cervicale

114.C.M. În raport cu afectarea camerei pulpare, caria dentară se clasifică în:(Gafar şi Andreescu)

A. Carii simpleB. Carii complicateC. Carii penetranteD. Carii nepenetranteE. Carii cu gangrenă pulpară simplă

115.C.M.Cum se clasifică caria dentară după gradul de afectare a pulpei dentare: (Gafar şi Andreescu)

A. Carii simple fără semne de inflamaţie pulparăB. Carii complicateC. Carii cu evoluţie rapidăD. Carii recidivanteE. Carii aproximale

116.C.M. După gradul de interesare a pulpei dentare caria dentară se clasifică în: (Gafar şi Andreescu)

A. Carii simple, fără semne de inflamaţie pulparăB. Carii simple, cu semne de inflamaţie pulpară C. Carii complicate cu hiperemie preinflamatoareD. Carii complicate cu pulpiteE. Carii penetrante

117.C.M.Cariile complicate, reeşind din gradul de afectare a pulpei, pot fi: (Gafar şi Andreescu)

A. Hiperemie preinflamatoareB. Pulpite acute, croniceC. Gangrenă pulpară simplăD. Parodontite apicale acuteE. Carii aproximale la nivelul dinților frontali

118.C.M.Indicați cariile complicate, reeşind din gradul de afectare a pulpei: (Gafar şi Andreescu)

A. Carii complicate cu hiperemie inflamatoareB. Carii complicate cu pulpite acuteC. Carii complicate umedeD. Carii aproximale la nivelul dinţilor frontaliE. Carii complicate cu parodontite apicale cronice

119.C.M.Precizaţi cariile complicate, reeşind din gradul de afectare a pulpei: (Gafar şi Andreescu)

A. Carii complicate cu parodontite apicale acuteB. Carii complicate cu parodontite apicale cronice

C. Gangrenă pulpară simplăD. Parodontite apicale ce bineficiază parţial de tratament conservativE. Cu deschiderea camerei pulpare

120.C.M. În funcţie de posibilităţile terapeutice caria dentară se poate clasifica în: (Gafar şi Andreescu)

A. Carie de gradul IB. Carie de gradul IIC. Carie de gradul IIID. Carie de gradul IVE. Carie de gradul V

121.C.M. Indicați manifestările cariei dentare:A. Proces patologicB. Apare după erupţieC. Apare pînă la erupţieD. Este o boalăE. Apare numai la maturi

122.C.S.Indicați manifestările cariei dentare:A. Apare pînă la erupţieB. Atacă numai dinţii temporariC. Atacă numai dinţii permanenţiD. Proces patologicE. Proces fiziologic

123.C.M.Caria dentară este un proces care se manifestă prin:A. Demineralizarea ţesuturilorB. Ramolirea ţesuturilorC. Arariția pînă la erupţieD. Lipsa demineralizăriiE. Apariția după erupţie

124.C.M.Indicați manifestările cariei dentare:A. Proces patologicB. Fără ramolire C. Apare după erupţieD. Cu ramolireE. Apare pînă la erupţie

125.C.S.Manifestările cariei dentare sunt:A. Proces patologicB. Proces fiziologicC. Fără ramolireD. Fără demineralizareE. Apare pînă la erupţia dintelui

126.C.M. Gradul de răspîndire a cariei se determină prin: A. Procentul de persoane care au avut dinţi cariaţiB. Procentul de persoane care au avut dinţi obturaţi

C. Procentul de persoane cu dinţi extraşi D. Procentul de persoane care au rădăcini dentareE. Procentul de persoane cu dinți intacți

127.C.S.Precizați coraportul prin care se stabilește gradul de răspîndire a cariei:A. Procentul de persoane care au avut dinţi cariaţi B. Numărul de rădăciniC. Numărul de cavităţiD. Dinții intacțiE. Dinții extrași

128.C.M.Pentru determinarea gradului de intensitate a cariei e necesar de ţinut cont:A. De a examina grupuri de populaţie în diferite condiţii climatericeB. De vârsta pacientuluiC. De a examina grupuri de populaţie în aceleaşi condiţii climatericeD. De genul indivizilorE. De alimentaţie

129.C.S. Stabilirea gradului de intensitate a cariei se face în bază de:A. Genul indivizilorB. A examina grupuri de populaţie în diferite condiţii geograficeC. Alimentaţia indivizilorD. A examina grupuri de populaţie în aceleaşi condiţii climatericeE. Zona geografică

130.C.M. Calcularea gradului de intensitate a cariei necesită următoarele date:A. Grupurile de populaţie în diferite condiţii geograficeB. Grupurile de populaţie în diferite condiţii climatericeC. Examinarea în aceleaşi condiţii climatericeD. Condiţiile social economiceE. Alimentaţia indivizilor

131.C.M. Efect cariogen minim posedă: A. GalactozaB. GlucozaC. MaltozaD. AmidonulE. Dextrinele

132.C.M. Răspîndirea şi intensitatea neuniformă a cariei în diferite regiuni ale globului, poate fi condiționată de factorii :

A. Conţinutul scăzut de fluor în apăB. Caracterul alimentăriiC. Prezenţa microorganismelorD. Conţinutul sporit de fluor în apăE. Alimentarea incorectă

133.C.M. În diferite regiuni ale globului răspîndirea şi intensitatea neuniformă a cariei e condițonată de următorii factori:

A. Igiena cavităţii bucale scăzuteB. Carenţă de vitamineC. Caracterul alimentăriiD. Conţinutul scăzut de fluor în apăE. Lipsa microorganismelor

134.C.S.Factorii ce condiţionează răspîndirea şi intensitatea neuniformă a cariei sunt:A. Carenţa de vitamineB. Igiena perfectă a cavităţii bucaleC. Alimentarea neraţionalăD. Conţinutul sporit de fluor în apăE. Lipsa microorganismelor

135.C.M.Factorii determinanți în răspîndirea şi intensitatea neuniformă a cariei în diferite regiuni sunt:

A. Caracterul alimentarB. Igiena cavităţii bucale scăzuteC. Conţinutul sporit de fluor în apăD. Surplusul de vitamine în organizmE. Igiena perfectă a cavităţii bucale

136.C.M.Determinați condiţiile de apariţie a cariei dentare:A. Consumul fregvent de glucideB. Prezenţa bucatelor moi în alimentareC. Igiena corectă a cavităţii bucaleD. Lipsa atriţiei fireşti a suprafeţelor masticatoriiE. Lipsa de depozit dentar pe feţele de contact al dinţilor

137.C.S.Caria dentară apare în următoarele condiții:A. Acumularea de depozit dentar pe feţele de contact şi pe coletul dinteluiB. Igiena corectă a cavităţii bucaleC. Lipsa atriţiei fireşti a suprafeţelor masticatoriiD. Lipsa glucidelor în alimentareE. Lipsa depozitelor alimentare pe dinţi

138.C.M.Diagnosticul pozitiv al cariei superficiale se stabilește în baza :A. Durerii provocate ce dispare odată cu îndepărtarea cauzeiB. Durerii de la excitanţi termici (rareori)C. Durerii de la excitanţi chimiciD. Durerii la presiune pe dinteE. Durerii nocturne

139.C.M.Diagnosticul pozitiv al cariei superficiale se bazează pe:A. Durere de la excitanţi termici (rareori)B. Durere de la excitanţi chimiciC. Lipsa durerilor de la dulceD. Dureri la presiune pe dinteE. Durere ce nu dispare după înlăturarea cauzei

140.C.S.Diagnosticul pozitiv al cariei superficiale se stabilește în baza :A. Durerii provocată la dulceB. Lipsei durerii la rece C. Lipsei durerii la acru D. Durerii provocată la caldE. Durerii nocturne

141.C.M.Caria superficială este diagnosticată pozitiv atunci când avem:A. Teste de vitalitate pozitiveB. Aspect mat al coroanei dentareC. Pierderea de substanţă dură dentărăD. Lipsa dentinei alterateE. Comunicare cu camera pulpară

142.C.M.Diagnosticul pozitiv al cariei superficiale se bazează pe:A. Integritatea camerii pulpareB. Lipsa dentinei alterateC. Pierderea de substanţă dură dentarăD. Teste de vitalitate negativeE. Prezenţa dentinei alterate

143.C.M.Stabiliți diagnosticul pozitiv al cariei superficiale :A. Teste de vitalitate pozitiveB. Lipsa dentinei alterateC. Aspect lucios al coroanei dentareD. Prezenţa dentinei alterateE. Aspect opac

144.C.S. Indicați semnele clinice caracteristice cariei superficiale :A. Pierderea de substanţă dentară durăB. Prezenţa dentinei alterateC. Comunicarea cu camera pulparăD. Teste devitalitate negativeE. Lipsa luciului coroanei dentar

145. C.M.Caria de profunzime medie se manifestă clinic prin:A. Durere provocată care dispare odată cu îndepărtarea cauzeiB. AsimptomaticC. Senzaţii dolore efimere de la excitanţi mecaniciD. Senzații dolore de la excitanţi chimiciE. Lipsa durerilor la excitanţi termici

146.C.M.Caracteristicile clinice ale cariei de profunzime medie sunt:A. AsimptomaticB. Senzaţii dolore de excitanţi mecaniciC. Senzaţii dolore de la excitanţi termici

D. Durerea provocată de excitant nu dispare cu înlăturarea cauzeiE. Senzaţii indolore de la excitanţi termici

147.C.M Caria de profunzime medie se manifestă prin următoarele semne clinice:A. Durere provocată ce dispare odată cu îndepărtarea cauzeiB. AsimptomaticC. Senzaţii indolore de la excitanţi termiciD. Senzaţii indolore de la excitanţi mecaniciE. Senzaţii indolore de la excitanţi chimici

148.C.S.Caria de profunzime medie poate fi diagnosticată prin următoarele semne clinice:A. AsimtomaticB. Durerea provocată de excitanţi ce nu dispare după înlăturarea lorC. Senzaţii indolore de la excitanţi termiciD. Senzaţii indolore de la excitanţi chimiciE. Senzaţii indolore de la excitanţi mecanici

149. C.M.Diagnosticul pozitiv al cariei medii se stabilește în baza :A. Prezenţa cavităţii carioase de profunzime medieB. Dentină pigmentată şi ramolităC. Percuţia dolorăD. Schimbări radiologice în ţesuturile periapicaleE. Dureri acute cu iradieri

150.C.S. Diagnosticul pozitiv al cariei medii se bazează pe următoarele :A. Sondarea sensibilă la joncţiunea smalţ-dentinăB. Cavitatea carioasă comunică cu cavitatea dinteluiC. Sondarea dureroasă pe tot fundul cavităţii carioaseD. Dureri nocturneE. Percuţia în ax doloră

151.C.M.Diagnosticul diferenţial al cariei de profunzime medie se efectuează cu :A. Defectul cuneiformB. Periodontita cronică apicalăC. Caria incipientăD. Pulpita acută de focarE. Necroza acidă

152.C.S.Diagnosticul diferențial al cariei medii se face cu :A. Caria profundăB. Pulpita acută difuzăC. Pulpita cronică gangrenoasăD. Periodontită acută apicalăE. Caria incipientă

153.C.M. Indicați semnele clinice ale cariei profunde : A. Durere provocată ce dispare odată cu înlăturarea exitantului

B. Durere sîcîitoare în dinte după înlăturarea exitantuluiC. Dureri plasagere de la excitanţii chimiciD. Durere provocată la atingere de dinteE. Dureri acute cu iradieri

154.C.M.Caria profundă prezintă următoarele semne clinice:A. AsimtomaticB. Durere pasagere de la excitanţi chimici C. Dureri nocturneD. Dureri acute cu iradieriE. Dureri la atingere de dinte

155.C.S. Enumerați simptomele caracterisitce cariei profunde :A. Durere provocată ce dispare odată cu înlăturarea exitantuluiB. Durere acută în dinte după înlăturarea exitantuluiC. Dureri nocturneD. Dureri la atingere de dinteE. Dureri acute cu iradieri

156.C.M.Diagnosticul pozitiv al cariei profunde se bazează pe:A. Sondarea pe fundul cavităţii carioase dureroasăB. Exitabilitatea pulpei 10-12 MkaC. Exitabilitatea pulpei 20-30 MkaD. Retracţie gingivalăE. Durere la percuţie în ax

157.C.M.Diagnosticul diferenţial al cariei profunde se efectuează:A. Pulpita acută de focarB. Pulpita cronică fibroasăC. Periodontita acutăD. Pulpita cronică gangrenoasăE. Periodontita cronică

158.C.S.Caria profundă poate fi diferenţiată de:A. Caria medieB. Pulpită acută difuzăC. Periodontită acutăD. Periodontită cronicăE. Gingivită catarală

159.C.M.În stadiul de maculă pe secţiunea dintelui în adamantină se depistează:A. Zona transparentăB. Zona opacăC. Zona matăD. Zona cretoasăE. Zona de adamantină secundară

160.C.M. În adamantina cariei superficiale se depistează :A. Zona de distrucţie a adamantineiB. Prezenţa microorganismelorC. Modificări în adamantină lipsescD. Modificări în dentinăE. Joncţiunea smalţ-dentină lezată

161.C.M.Prin microscopie fotonică în caria medie se constată:A. Necroză şi demineralizareB. Zona de dentină transparentă şi intactăC. Zona de dentină substituitivăD. Zona opacăE. Zona cretoasă

162.C.M. Microscopia fotonică în caria medie relevă:A. Zona de modificări în pulpăB. Zona de dentină transparentă şi intactăC. Zona opacăD. Zona matăE. Zona creţoasă

163.C.M.În prima zonă prin microscopia fotonică în caz de carie medie distingem:A. Resturi de adamantină distrusăB. Dentină cu cantităţi mari de microorganismeC. Structuri de dentină ramolităD. Dentină transparentăE. Zonă de dentină cretoasă

164.C.S. Microscopia fotonică a cariei medii în prima zonă distingem :A. Dentină distrusă cu cantităţi mari de microorganismeB. Adamantină intactăC. Dentină transparentăD. Zonă de dentină creţoasăE. Zona de dentină opacă

165.C.M.În carie medie, prin microscopia fotonică se poate determina în prima zonă:A. Structuri de dentină ramolităB. Tubulii dentinari dilataţiC. Tubulii dentinari pe alocuri confluiază cu microcavităţi D. Cavernele conţin bacteriiE. Dentină opacă

166.C.M. Prin microscopie fotonică a cariei medii, în prima zonă distingem:A. Structuri de dentină ramolităB. Tubulii dentinari dilataţiC. Tubulii dentinari pe alocuri confluiază cu microcavităţiD. Straturi de dentină transparentăE. Tubulii dentinari îngustaţi

167.C.M.Caria medie, la microscopia fotonică distinge în prima zonă:A. Caverne ce conţin bacteriiB. Tubulii dentinali dilataţiC. Adamantină intactăD. Abces pulparE. Tubulii dentinali nu conţin bacterii

168.C.M.În a doua zonă în caz de carie medie prin microscopia fotonică distingem:A. Straturi de dentină transparentăB. Straturi de dentină intactăC. Canaliculele dentinale dilatate şi deformateD. Caverne ce conţin bacteriiE. Tubulii dentinari dilataţi şi deformaţi

169.C.M.În caria medie prin microscopie fotonică a zonei a doua se depistează:A. Canaliculele dentinale dilatate şi deformate mai spre pulpa dentarăB. Straturi de dentină demineralizatăC. Caverne ce conţin bacteriiD. Dentină trasparentăE. Tubulii dentinali îngustaţi

170.C.M.Căror factori predispozanţi li se acordă rolul defavorabil în apariţia cariei reeşind din teoria lui Miller:

A. SalivaţiaB. Caracterul de alimentareC. Factorul eriditarD. Igiena cavităţii bucaleE. Conţinutul de săruri minerale în apă

171.C.M. Stabiliți rolul peliculei dentare :A. Contribuie la fixarea microorganismelorB. Contribuie la formarea coloniilorC. Exercită un rol de protecţieD. Reduce solubilitatea smalţului E. Păstrează solubilitatea smalţului

172.C.M. Capacitatea patogenă a plăcii bacteriene este condiționată de: A. Sinteza de polizaharizi bacterieni intracelulariB. Capacitatea Str. mutans de a fermenta o mare varietate de hidrocarbonateC. Scăderea îndelungată a pH-ului plăcii sub cel criticD. Capacitatea lactobacililor de a fermenta o mare varietate de hidrocarbonateE. Posesia de a elabora polimeri

173.C.M. Precizați factorii de apariție a focarului de demineralizare :A. Devierile în starea funcţională a organelor şi sistemelorB. Caracterul alimentaţieiC. Microflora cavităţii bucaleD. Scăderea îndelungată a pH-ului plăcii sub cel critic

E. Păstrarea constantă a conţinutului mineral salivar

174.C.M. Enumerați factorii care condiţionează apariţia carie dentare :A. SalivaB. Rezistenţa ţesuturilor dureC. Resturile alimentare – glucideleD. Starea ţesuturilor dureE. Fluorizarea laptelui

175.C.M.Identificați factorii generali ce contribuie la apariția cariei dentare:A. Ralia alimentarăB. Influenţele extremaleC. DietaD. Microorganismele plăcii dentareE. Corectarea anomaliilor dento-maxilare

176.C.M.Rezistența țesuturilor dentare este definită de următorii factorii:A. Compoziţia chimică adamantinalăB. Codul geneticC. Reducerea viscozităţii saliveiD. Concentraţia scăzută a calciului în salivăE. Reducerea conţinutului de glucide

177.C.M.Specificați condiţiile favorabile ale cavității bucale ce duc la remineralizarea adamantinei:

A. Reducerea consumului de glucideB. Lichidarea plăcii dentareC. Fluorizarea apeiD. Asanarea cavităţii bucaleE. Corectarea anomaliilor maxilo-dentare

178.C.M.Modificările în ţesuturile dure dentare în caz de carie se manifestă sub formă de :A. Demineralizare în focarB. Remineralizare în focarC. Distrucţie tisularăD. Deteriorarea stratului de cimentE. Apariţia cavităţii carioase

179.C.M.În caz de carie dentară în țesuturile dentare dure se produc următoarele modificări:

A. Remineralizarea în focarB. Apariţia cavităţii carioaseC. Distrucţia tisularăD. Deteriorarea stratului de cementE. Demineralizarea în focar

180.C.S. Stabiliți în ce constă metoda de terapie remineralizantă:A. Aportul de componente minerale în focarul de demineralizare

B. Prepararea ţesuturilor dureC. Consumul fregvent de vitamineD. Respectarea igienei bucaleE. Menţinerea îndelungată a nivelului critic de ioni de hidrogeni in cavitatea bucală

181.C.M.Indicați componenţa minerală a preparatului uscat de remodent:A. CalciuB. MagneziuC. LitiuD. CaliuE. Sodiu

182.C.M.Care este componenţa minerală a preparatului uscat de remodent:A. SodiuB. ClorC. LitiuF. Materii organiceG. Vanadiu

183.C.M. Componenţa preparatului uscat de remodent conține:A. CalciuB. FierC. CaliuD. SodiuE. Clor

184.C.M. Preparatul uscat de remodent prezintă în componența sa:A. Caliu B. Calciu C. Clor D. SodiuE. Fluor

185.C.M.Eficienţa terapiei remineralizante se determină după:A. Dispariţia focarului de demineralizareB. Reducerea focarului de demineralizareC. Restabilirea luciului firesc al adamantineiD. Reducerea focarului în dimensiuniE. Deteriorarea stratului superficial de adamantină

186.C.M.Eficacitatea terapiei remineralizante se constată după :A. Dispariţia focarului de demineralizareB. Deteriorarea stratului de adamantină superficialăC. Reducerea focarului de demineralizareD. Restabilirea luciului firesc al adamantineiE. Mărirea focarelor de demineralizare

187.C.M.Eficienţa terapiei remineralizante se determină după:

A. Dispariţia focarului de demineralizareB. Restabilirea luciului firesc al adamantineiC. Nici o schimbare în focarul de demineralizareD. Extinderea focarului de demineralizare în profunzimeE. Distrugerea stratului de adamantină superficială

188.C.S. Restaurarea focarului de demineralizare depinde de :A. Profunzimea modificărilor în regiunea procesului patologicB. Genul masculin/femininC. Condiţiile geograficeD. Preparatul folositE. Timpul de adresare

189.C.M. Tratamentul remineralizant are ca componente principale:A. Respectarea strictă a igienei cavităţii bucaleB. Aplicaţii cu soluţii remineralizante în fiecare ziC. Aplicaţii cu soluţii remineralizante peste o ziD. Folosirea de glucide între curele de tratamentE. Distrugerea stratului de adamantină superficială

190.C.M.Tratamentul cariei superficiale prevede:A. Şlefuirea suprafeţelor netede ale dinţilor lezaţiB. Aplicarea locală a remediilor cu efect remineralizantC. Prepararea cavităţii carioaseD. Fără preparareE. Terapia de remineralizare

191.C.M. Numiți principiile de bază la prepararea cavităților carioase :A. Excizia deplină a ţesuturilor alterateB. Atitudinea menajantă faţă de adamantinăC. Atitudinea menajantă faţă de dentină nealterată de carieD. Finisarea marginilor cavităţii carioaseE. Excizia parţială a ţesuturilor alterate

192.C.M. Enumerați cele mai des utilizate preparate în terapia remineralizantă :A. Sol. 10% gluconat de calciuB. Sol. 40% glucozămina de calciuC. Sol. 1-3% remodentD. Sol. 25% magneziu sulfatE. Sol. 1-2% fluorură de sodiu

193.C.S. Terapia remineralizantă constă în:A. 10 aplicaţii cu soluţii remineralizanteB. 15-20 aplicaţii zi la ziC. Fricţii cu paste fluorate 15-20 proceduriD. Acoperirea dinţilor cu lac fluorat – 10 sec. peste o ziE. 5 aplicaţii care se efectuiază zilnic

194.C.M.Indicați cerințele față de materialele de obturaţie :A. Uşor să se întroducă în cavitatea carioasăB. Să aibă proprietăţi adezive buneC. Să posede duritate suficientă şi rezistenţă la agenţi mecaniciD. Să nu modifice culoarea dinteluiE. Să nu fie cromostabile

195.C.M. Enumerați cerinţele faţă de materialele de obturaţie:A. Pulberea materialului de obturaţie să nu fie hidroscopicăB. Să nu-şi modifice culoarea sub acţiunea produselor alimentareC. Să nu modifice culoarea dinteluiD. Să nu aibă proprietăţi termoconductibile înalteE. Să coloreze dintele

196.C.S Menționați scopul obturațiilor temporare:A. Obturarea cavităţilor pentru un termen de 1-2 zileB. Obturarea cavităţilor pentru un termen de 1-2 săptămînîC. Obturarea cavităţilor pentru un termen de 1-2 luniD. Obturarea cavităţilor pentru un termen de 3 luniE. Obturarea cavităţilor pentru un termen de 6 luni

197.C.M.Cele mai utilizate materiale pentru plombe temporale sunt:A. Fosfatul cimentulB. Dentina artificialăC. Cimentul sulfat de zincD. VinocsolulE. Dentin pastă

198.C.M. Componența pulberii de dentină artificială:A. Sulfat de zincB. Oxid de zincC. Sulfat de magneziuD. Argilă albăE. 5-10% caolină

199.C.S. Indicați cu se amestecă pulberea de dentină artificială:A. Ulei de cuişoareB. ApăC. VazelinăD. Ulei de măslineE. Timol alcoolic

200.C.S. Indicați instrumentul utilizat la amestecarea dentinei artificiale:A. Spatulă dun masă plasticăB. Spatulă metalicăC. Spatulă din lemn

D. Spatulă dun sticlăE. Spatulă din masă plastică şi metalică

201.C.M.Precizați fața lamei de sticlă pe care se amestecă dentina artificială:A. Pe faţa rugoasă a lamei de sticlăB. Pe faţa netedăC. Pe faţa rugoasă şi netedăD. IndiferentE. Pe faţa rugoasă cu o spatulă metalică

202.C.M.Precizați modul de preparare a dentinei artificiale:A. Pulberea se adiţionează la apă ca să absoarbă toată apaB. Apa se adiţionează la pulbereC. Pulberea se adiţionează prin porţiuni mici amestecîndu-se cu spatula metalicăD. Pulberea se adiţionează la apă ca să absoarbă toată apa, apoi se adiţionează prin porţiuni

mici până la consistenţa pretinsăE. Nu importă ce la ce se adiţionează

203.C.S. Precizați care este timpul de priză pentru dentina artificială :A. Peste 1,5 – 2 min.B. Peste 3 min.C. Peste 4 min.D. Peste 5 min. E. Timp de o oră

204.C.S.Sfârşitul prizei dentinei artificiale are loc peste:A. 10 min.B. 20 min.C. 4 min.D. 40 min. E. O oră

205. C.M. Masa pregătită din dentină artificială este întrodusă:A. În porţii cu netezitoareaB. Printr-o porţie cu netezitoareaC. Se condensează cu fuloarulD. Se condensează cu mese din vatăE. Este modelată cu instrumentele pentru obturare

206. C.S. Dentina artificială se utilizează ca:A. Obturaţie provizorieB. Obturarea canalelor radiculareC. Căptuşeli izolanteD. Obturaţii definitive la dinţii de lapteE. Obturarea cavităţilor de clasa I după Black

207. C.M. Componența dentin pastei:

A. Pulbere de dentină artificialăB. Ulei vegetalC. Ulei de cuişoareD. Ulei de persiciE. Substanţe aromatizante

208. C.S. Precizați care este timpul de priză a pastei de dentină :A. La temperatura corpului timp de 2 – 3 min.B. La temperatura corpului timp de 2 – 3 oreC. La temperatura corpului nu se teme de salivăD. La temperatura corpului izolată de salivăE. La temperatura corpului timp de 24 ore

209. C.M. Indicațiile aplicării pastei din dentină:A. Pentru izolarea materiilor medicamentoase lichideB. Ca căptuşală izolantăC. Obturaţie provizorie de la 2 pînă la 6 luniD. Ca pansament când se aplică pasta arsenicalăE. Ca pansament când se aplică pasta paraformaldehidă

210.C.M. Selectați materialele de plombare temporară utilizate:A. Pasta din oxid de zinc cu eugenolB. Ciment fosfatulC. VinocsolulD. Cimentul zinc eugenatE. Cimentul policarboxilat

211.C.M.Indicați materialele pentru obturațiile de lungă durată:A. CimenturiB. Polimeri şi materialele compozite pe baza acestoraC. ÎncrustaţiiD. AmalgameE. Foto polimeri

212. C.M. Cementurile glassionomerice sunt indicate pentru:A. Obturație de bazăB. Obturația cavitațilorC. Sigilarea fisurilorD. Sigilarea fosetelorE. Obturarea canalelor radiculare

213. C.M. Cementurile glassionomerice au următoarele proprietați pozitive:A. Adeziune bunăB. Compatibilitate biologicăC. Nu irită pulpaD. Receptiva la umezeala in procesul de prizeE. Estetice

214. C.M. Precizați obturațiile de bază cu conținut de hidroxid de calciu:A. CalcimolB. Calcimol LCC. CalcipulpeD. MironE. Point 215.C.M.Indicați tehnica malaxării fosfat-cimentului :A. Se malaxează pe suprafaţa netedă a lamei de sticlăB. Se malaxează pe suprafaţa rugoasă a lamei de sticlăC. La lichid se adaugă porţii mari de pulbere şi se malaxeazăD. La pulbere se adaugă lichid până la saturaţie şi se malaxeazăE. Următoarea porţie de pulbere se adiţionează după ce porţiunea precedentă a fost bine

malaxată

216.C.M.Cimentul este pregătit bine pentru obrurarea cavităţii carioase atunci, când:A. Masa lui la ridicarea spatulei se întinde în fibreB. Masa lui la ridicarea spatulei se rupeC. Suprafaţa masei este netedă, lucioasăD. Suprafaţa masei este netedă, de consistenţa smântâniiE. Suprafaţa masei este rugoasă cu proeminenţe de 1-2mm

217.C.M. În ce tip de obturații se utilizează fosfat-cimentul : A. Cavităţilor carioase, ce merg sub coroaneB. Obturarea dinţilor permanenţiC. Obturarea dinţilor temporariD. Obturarea cavităţilor de clasa VE. Ca căptuşală izolantă

218.C.M. Fosfat cimentul se utilizează la cimentarea:A. CoroanelorB. ÎncrustaţiilorC. PivoţilorD. Construcţiilor laminateE. Punţilor dentare

219.C.M.Enumerați denumirile comerciale ale fosfat cimenturilor:A. VisfatB. Fosfat ce conţine argintC. FosfatD. Fosfat ciment ce conţine fluorE. Fosfat de fixare

220. C.M. Care sunt etapele obturației cavitații carioase:A. Izolarea dinteluiB. Prelucrarea medicamentoasă a cavitații carioaseC. Uscarea cavitații carioase

D. Prelucrarea instrumentarăE. Bizotarea marginilor cavității

221. C.S. Caria în stadiu de maculă poate fi confundată cu:A. Trauma adamantineiB. Eroziunile dentareC. Fluoroza în stadiu de maculăD. Floroza granular-cretoasăE. Defectul cuneiform

222. C.M. Care sunt etapele obturației cavitații carioase:A. Uscarea cavității carioaseB. Aplicarea materialului de obturațieC. Modelarea obturațieiD. Șlefuirea, poleirea obturațieiE. Izolarea obturției de lichidul bucal.

223. C.M. Materiale de obturație de lungă durată sunt:A. Fuji II LCB. EvicrolC. PrizmaD. HerculiteE. Apexid

224.C.M.. Materiale de obturație provizorii sunt: A. PlastobturulB. Dentina artificialăC. Pasta de dentinăD. Cimentul policarboilatE. Cimentul eugenat de zinc

225. C.M. Materialele de obturaățe provizorii sunt:A. SilidontulB. Pasta de dentinăC. Cimentul eugenat de zincD. CalmecinaE. Plastobturul

226.C.M. Exigențele față de obturația de bază:A. Capacități antiinflamatoriiB. Proprietăți bactericideC. Proprietăți bacteriostaticeD. Să nu irite pulpa dentarăE. De a face priză după aplicare

227. C.M. Pasta curativă în caria profundă se aplică pe:A. Planșeul cavitațiiB. Pe toți perețiiC. Stratul subțire de dentină sensibilăD. Cornul pulparE. Dentina pigmentată

228. C.M. Precizați simptomele caracteristice cariei profunde:A. Dureri provocate de excitanți termici și chimiciB. Cantități mari de dentină rămolităC. Dureri sâcâitoare spontaneD. Sondarea dureroasă pe planșeul cavitațiiE. Percuția doloră

229. C.M. In diagnosticul cariei în stadiul de maculă se folosesc mai multe metode, precizați-le pe cele mai judicioase:A. Proba la receB. Proba la fierbinteC. Proba electricăD. Metoda de uscareE. Colorația vitală

230. C.M.Ce metode mai eficiente sunt utilizate În diagnosticul diferentțial al cariei în stadiul de maculă cu distrofiile dentare:A. ElectroodontometriaB. Probele termiceC. Colorația vitalăD. SondareaE. Uscarea

231. C.M. Numiți grupele materialelor de obturații de lungă durată:A. CementurileB. AmalgameleC. Pe bază de rășini artificial autopolimerizabileD. Pe baza de rășini artificial fotopolimerizabileE. Pe bază de dentiă artificială

232. C.M. Coafajul indirect este un act therapeutic complex prin care se asigură:A. Prevenirea carieiB. Dezinfectarea plăgii dentinareC. Obturarea canaliculelor dentinareD. Protecția pulpeiE. Stimularea mecanismelor de neodentinogeneză

233. C.M. Care sunt particularitățile plăgii dentinare:A. Este nesângerândăB. Este expusă direct excitanților C. Este infectatăD. Elimină lichid dentinarE. Fără posibilități de apărare

234. C.M. Care sunt particularitățile plăgii dentinare:A. Este o plagă nesângerândăB. Plaga este expusă direct excitanților bucaliC. Plaga este infectatăD. Plaga dentinară are pe suprafață un lichid dentinarE. Plaga dentinară nu contine microorganisme

235.C.M. Notați care sunt factorii ce influențează formarea plăcii dentare (după Silvestone): A. Structura suprafeţei dinteluiB. SalivaC. Lichidul gingivalD. Igiena cavităţii bucale nesatisfăcătoareE. Cariile dentare

236.C.M. Indicați avantajele amalgamului de argint :A. Posedă duritateB. Are proprietăţi plasticeC. Nu modifică culoarea dinteluiD. Cuprul măreşte duritatea şi adeziunea mărginalăE. Cuprul măreşte viteza de solidificare

237. C.M. Care detector de carie pot fi utilizați pentru a depista dentina alterată în cavitate după preparare:A. Albastru de metilen de 1%B. Acetet de fuxină de 1%C. DiscoveryD. DinalE. Briliant griun

238.C.M. Numiți avantajele amalgamului de argint:A. Manifestă duritateB. Constă în termoconductile înalteC. Posedă plasticitateD. Nu se distrug şi nu se modifică în secreţul cavităţii bucaleE. Modifică coroanele şi protezele din aur

239.C.M. Numiți dezavantajele amalgamului de argint:A. Modifică culoarea dintelui

B. Adeziune slabăC. Modificări de volum (retracţie)D. Toxic pentru mucoasa cavităţii bucaleE. Facultăţi termoconductile înalte

240. C.M. Materialele de coafaj trebue să producă următoarele efecte:A. Decalcinarea dentine pigmentateB. Albirea sectoarelor pigmentateC. Distrugerea agenților patogeniD. Remineralizarea dentine decalcinateE. Efect terapeutic asupra pulpei dentare

241. C.M. Precizați componentele stratului estompat sau uleios:A. BacteriiB. Prisme smalțiareC. Strujitură de dentinăD. Apofizele TomesE. Componentele lichidului bucal

242. C.M. Cu scop de sterilizare a cavităților cariei după preparare pot fi utilizate:A. Dimexid de 5%B. BetadinaC. LizozimulD. Clorhexidina 0,02-0,06%E. Etanolul

243.C.M. Indicațiile utilizării materialelor compozite sunt :A. Cavităţi carioase de clasa I şi VB. Obturarea canalelor radiculareC. Defectele cuneiformeD. Confecţionarea incrustaţiilorE. Confecționarea dinților cu pivot

244.C.M.Precizați de ce va depinde calitatea obturaţiei :A. Materialul obturabilB. Alegerea şi malaxarea materialuluiC. Vârsta pacientuluiD. Formarea şi uscarea cavităţii carioaseE. Prelucrarea medicamentoasă a cavităţii carioase

245.C.M. Obturația calitativă va depinde de :A. Respectarea tehnicii de obturareB. Clasa cavităţii carioaseC. Formarea cavităţii carioase

D. Starea generală a organizmuluiE. Finisarea obturaţiei după priză

246.C.M.Indicați în baza la ce se face selecția materialului de obturare:A. Apartenenţa de grup a dinteluiB. Dorinţa pacientuluiC. Genul pacientuluiD. Localizarea cavităţii carioaseE. Diagnoza stabilită

247. C.M. Caria dentară se mai împarte în:A. Carie simplăB. Carie dentară complicatăC. Carie secundarăD. Carie recidivantăE. Carie triunghiulară

248. C.M. Clasificarea cariei după OMS:A. Carie superficialB. Caria adamantineiC. Carie medieD. Caria dentineE. Carie recidivantă

249.C.M. Regulile necesare pentru aplicarea obturaţiei de bază :A. Să acopere tot fundul cavităţii carioaseB. Să acopere pereţii până la marginiC. Pereţii se acoperă până la joncţiunea smalţ-dentinăD. Captuşala să fie de o grosime de 3-4 mm.E. Grosimea captuşelei să fie de 2-3mm

250.C.M. Scopul neaplicării obturaţiei de bază până la marginile cavităţii carioase:A. Fosfat cimentul se rezoarbeB. Se modifică estetica obturaţieiC. Obturaţia cadeD. Apare carie secundarăE. Este deteriorată adeziunea marginală a obturaţiei

251.C.M.Determinați în ce constă importanța condensării materialului:A. Ca să introducem mai mult materialB. Pentru adeziunea bună a materialuluiC. Se măreşte fixaţia mecanică a obturaţieiD. Să nu se formeze goluri în obturaţieE. Pentru modelarea cavităţii carioase

252.C.M.Notați instrumentele utilizate la condensarea materialului:A. Netezitoare bilateralăB. Fuloar netezitoareC. SondăD. FuloarE. Excavator

253.C.M.Selectați instrumentele pentru introducerea materialului în cavitatea carioasă:A. SondăB. Fuloar netezitoareC. Netezitoare bilateralăD. SpatulăE. Exavator

254.C.S. Calitatea obturației va depinde de :A. Corectitudinea confecţionării obturaţieiB. Localizarea cavităţii carioaseC. Profunzimea cavităţii carioaseD. Apartenenţa de grup a dinteluiE. Forţa masticatoare

255.C.M. Numiți erorile frecvente la prepararea obturației :A. Modificări de volumB. Reducerea timpului de malaxareC. Sporirea adeziuniiD. Contractarea materialului în rezultatul densităţii sporite a cimentuluiE. Consistenţa fluidă sau prea densă a materialului

256.C.M.Strujiturile de dentină din cavitatea carioasă se înlătură cu:A. Jet de aerB. Jet de apăC. 3% soluţie de apă oxigenatăD. 2% soluţie cloraminăE. Alcool de 96

257.C.M. Uscarea cavității carioase se efectuează cu :A. Aer din pistolB. AlcoolC. Bulete de vată cu eterD. Apă oxigenată 3%E. Cloramină 2%

258.C.M.Identificați scopul aplicării obturației de bază izolatorie :A. Protecţia pulpei de acţiunea toxică a obturaţieiB. Sporirea adeziunei la folosirea amalgamuluiC. Protecţia pulpei de agenţii chimici, la obturarea cu silicină, mase plasticeD. Protejarea pulpei de agenţi termici, în caz de obturare cu amalgam

E. Protecţia dentinei

259.C.M. Etapele de pregătire a cavităţii carioase către obturare:A. Alegerea şi pregătirea materialului pentru plombareB. Aplicarea matricii, plăciiC. Prelucrarea medicamentoasă a cavităţii carioaseD. Uscarea cavităţiiE. Aplicarea obturaţiei izolante

260.C.M.Etapele de obturare a cavităţii carioase:A. Aplicarea captişelei izolanteB. Uscarea cavităţii carioaseC. Introducerea masei de plombare în cavitateD. Condensarea materialuluiE. Prepararea cavității carioase

261. C.M. Precizați formele clinice ale cariei dupa OMS:A. Carie profundăB. Caria cementuluiC. Carie stationatăD. OdontoclazieE. Melanodonție

262.C.M.Indicați cu ce se efectuează introducerea masei de plombare în cavitatea carioasă :A. DegetulB. Netezitoare bilateralăC. SondăD. Fuloar netezitoareE. Spatulă

263.C.M. Izolarea cavității carioase de accesul salivei se efectuează prin :A. Aspiratorul de salivăB. Rulouri de vatăC. Tampoane de vatăD. Coferdam-Roberdam E. Get de aer

264.C.M.Cu ce se fixează matricea, placa la obturarea cavităţilor de clasa II:A. Cu portmatriceB. Cu mânaC. Cu meşe din vată sau pană din lemnD. Este liber dispusă în spaţiu interdentarE. Cu sonda

265.C.M.numiți instrumentele cu care se modelează obturaţia :

A. FuloarulB. NetezitoareaC. Opercule de celuloidD. Placa de celuloidE. Sonda

266.C.M. Modelarea suprafeţelor de contact în timpul obturării se face cu:A. Placa de celuloid B. Placa metalicăC. Căpăcele din celuloidăD. Placa trebui să cuprindă etanş marginea inferioară a dintelui (coletul) şi marginile cavităţii

carioaseE. Placa trebuie fixată liber pe suprafaţa de contact a dintelui

267.C.M. Procedeul utilizat pentru obturaţile în supraocluzie:A. Se înlătură obturaţiaB. Excesul va fi înlătiratC. Excesul se determină cu ajutorul hârtiei indigoD. Hârtia de indigo se plaseză între antagonişti E. Supracontactele se înlătură cu ajutorul frezelor

268.C.M.Locul de amprentă pe obturaţie este şlefuit cu:A. Freza de carboruntB. Freza sfericăC. FinirD. Se efectuiază îndată după aplicarea obturaţieiE. Nu este recomandat imediat după aplicarea plombei

269. C.S. Concomitent cu tratamentul general și local al cariei, foarte important este:A. Reglarea ritmului secreției salivareB. Reglarea consumului de apăC. Reglarea consumului de grăsimeD. Reglarea tensiunii arterialeE. Reglarea eforturilor fizice

270. C.M. Tratamentul cariei dentare poate fi efectuat pe mai multe căi:A. RadiologicB. ConservatorC. ChirurgicalD. ColorimetricE. General

271. C.M.Tratamentul local al cariei dentare poate fi efectuat pe câteva căi, care sunt cele mai principale:A. Administrarea laminarieiB. Administratrea polivitaminelorC. Tratamentul chirurgicalD. Terapia remineralizantăE. Acoperirea cu coronae de înveliș

272.C.M. Enumerați instrumentele necesare la obturarea cu amalgam:A. Material special pentru obturareB. Fuloar cu partea activă mareC. Amalgamtreger pentru amalgamD. Spatulă pentru transportarea amalgamuluiE. Fuloar sau polir cu partea activă sferică

273.C.M.Indicați etapele obturării cu amalgam:A. Căptuşala din fosfat ciment până la joncţiunea smalţ dentinăB. Amalgamul este întrodus unimomentanC. Se introduce o porţiune mică de amalgam şi se tasează minuţios cu fuloarulD. Se introduce o nouă porţiune de amalgam şi se condensează bine cu cea precedentăE. Următoarele porţiuni nu se condensează bine

274.C.M.E necesară obturaţia de bază până la joncţiunea smalţ-dentină la obturarea cu amalgam:A. DaB. NuC. Căptuşala se aplică pe fundul cavităţiiD. Se aplică pînă la joncţiunea smalţ-dentinăE. Dacă integritatea obturaţiei izolante este deteriorată vor apărea dureri pasagere de la exitanţi

termici din cauza termoconductibilităţii înalte a amalgamului

275.C.M. Precizați cum se determină înălțimea obturației din amalgam:A. Pe suprafaţa obturaţiei se aplică o fâşie de indigo, pacientul trebuie să strîngă arcadele

dentareB. Rugăm pacientul să unească arcadele dentareC. Pacientul va fi rugat să strîngă arcadele dentare si să facă câteva mişcări lareraleD. Amprenta dintelui antagonist pe obturaţie ne dă surplusul amalgamului, care va fi înlăturat

cu ajutorul neteziroareE. Surplusul de amalgam se înlătură cu mâna

276.C.M. Precizați cu ce se efectuează modelarea obturaţiei din amalgam:A. Buletul de vatăB. NetezitoareaC. SpatulaD. FuloarulE. Degetele

277.C.S. Precizați timpul de priză a amalgamului de argint:A. Nu mai mult de 30 min.B. Nu mai mult de 60min.C. Timpul de priză 1,5 oreD. Timpul de priză 16-24 oreE. 10 min

278.C.M. Indicaţiile primite de către pacientul cu obturaţie din amalgam:

A. Să mănânce peste 6-8 oreB. Să se abţină în primele 1-1,5 ore de la consumarea alimentelorC. Timp de 6-8 ore să nu mestece pe această parteD. Obturaţia se şlefuieşte peste 24 oreE. Şlefuirea se face peste 48 ore

279.C.M.Pentru şlefuirea obturaţiei din amalgam se folosesc:A. Pietre de carborundB. PolireC. FinireD. Freze sfericeE. Freze cilindrice

280.C.M. Menționați ce se utilizează la obturarea cavităţilor de clasa II:A. Plăci metaliceB. MatriciC. PortmatriceD. Matricea care trebuie să fie bine fixată şi să adere la peretele perigingival al cavităţiiE. Sonda

281.C.M. Precizați când se face aplicarea matricei:A. Până la aplicarea obturaţiei de bazăB. După introducerea obturaţiei izolanteC. Până la introducerea amalgamuluiD. După introducerea amalgamuluiE. După montarea matricei în cavitate se introduc porţiuni mici de amalgam

282.C.M.Tehnica formării punctului de contact la obturațiile cu amalgam:A. După înlăturarea matricii, prin compresiune uşoară pe faţa masticatorie a plombei cu

pernuţele degetuluiB. După înlăturarea matricii, prin compresiune uşoară pe faţa masticatorie a plombei cu un

bulet de vată, fixat cu pensaC. După înlăturarea matricii, prin compresiune uşoară pe faţa masticatorie a plombei cu

fuloarulD. Prin strîngerea arcadelor dentare E. Cu sonda

283.C.M.Principiile de preparare și obturare a cavităţilor de pe suprafeţele de contact ale dinţilor învecinaţi sunt:A. Prepararea în cadrul unei singure şedinţeB. Prepararea în două şedinţeC. Obturarea mai intîi a unei cavitățiD. Obturarea ambelor cavități în aceeaşi vizităE. Obturarea, la început, a cavității mai puţin accesibilă

284. C.M. Care sunt etapele de preparare a cavității cariei:A. Deschiderea și lărgireaB. Exereza dentine rămoliteC. NecrotomiaD. Formarea cavitații

E. Finisarea marginilor cavității

285.C.M.Notați care este procedeul obturării cu materiale compozite în caz de hipoplazie, eroziune, carie superficială:

A. Gravajul adamantineiB. Aplicarea soluţiei alcaline pe 5-7 sec.C. Gravajul adamantinei 5 min.D. Suprafaţa se spală cu apă şi se usucă cu un get de aerE. Aplicarea masei obturabile

286. C.M. Precizați care din pastele dentare sunt recomandate pentru profilaxia cariei dentare:A. SensodyneB. ColgateC. LesnaiaD. FtorodentE. Blend a Med

287.C.M.Precizați care sunt acțiunile când defectul se află în limitele adamantinei: A. Se prepară cavitatea carioasă şi se efectuiază gravajul smalţului timp de 15 sec.B. Se aplică căptuşala izolantăC. Se spală cu apă şi se usucă cu un get de aerD. Nu se usucăE. Se aplică masa obturabilă

288.C.M.Prelucrarea definitivă a obturaţiei din compozite se efectuează cu:A. Surplusul de material se înlătură cu cupe de cauciucB. Cu o freză de diamantC. Poleirea obturaţiei se realizează cu o pastă specialăD. Freză cilindricăE. Cu polir

289.C.M. Stabiliți erorile posibile în diagnosticul diferenţial al cariei:A. Caria cronică profundăB. Pulpita cronică fibroasăC. Periodontita cronică fibroasăD. Periodontita cronică granulantăE. Periodontita cronică granulomatoasă

290.C.M. Identificați erorile şi complicaţiile în tratamentul cariei dentare:A. Deschiderea accidentală a cornului pulparB. Cunoaşterea insuficientă a topografiei camerei pulpareC. Pulpita acută traumaticăD. Înlăturarea insuficientă a dentinei ramolite

E. Aplicarea obturației de bază pînă la jocțiunea smalț-dentină

291.C.M. Tratamentul cariei dentare prevede următoarele erori si complicaţii :A. Prezenţa unor margini subminate de adamantinăB. Contractarea materialului de plombareC. Malaxarea corectă a masei obturabileD. Prepararea incorectă a cavităţii carioaseE. Încălcarea tehnicii de obturare a cavităţii carioase

292.C.M.În procedeul de tratament a cariei se atestă unele erori şi complicaţii ca:A. Inflamaţia şi necroza pulpei după plombarea cu cimenturi silicate şi silicofosfateB. Inflamaţia şi necroza pulpei după obturarea cu mase plasticeC. Nerespectarea principiilor de aplicare a obturaţiei de bază izolatorii D. Aplicarea obturaţiei de bază până la joncţiunea smalţ dentinăE. Aplicarea “Dycal” pe fundul cavităţii carioase în caz de carie profundă

293.C.M.Erori şi complicaţii în tratamentul cariei în cavităţi de clasa II după Black:A. Inflamaţia papilei interdentareB. Rezorbţia ţesutului osos al septului dentarC. Formarea incorectă a punctului de contactD. Inflamația și necroza pulpei după aplicarea obturației cu mase plasticeE. Acumularea resturilor alimentare în spaţiul interdentar

294.C.M.Erorile şi complicaţiile după aplicarea obturaţiei sunt:A. Căderea plombei imediat sau după un anumit timp de la aplicarea eiB. Aplicarea preparatului ,,Life’’ pe fundul cavității cariose profundeC. Dureri de la fierbinte şi receD. Pulpită acută de focar sau difuzăE. Carie secundară sau recidevantă

295.C.M. Numiți cauzele căderii obturaţiei:A. Prepararea şi formarea corectă a cavităţii carioase B. Prepararea şi formarea isuficientă a cavităţii carioaseC. Uscarea isuficientă a cavităţii carioaseD. Alegerea incorectă a materialului obturabil şi de erorile în prepareare acestuiaE. Deschiderea insuficientă a cavităţii bucale

296. C.M. Detin-pasta posedă următoarele proprietăți fizico-chimice:A. Nu modifică culoarea țesuturilor dure ale dintelui B. Posedă conductibilitate termică înaltăC. Nu dereglează acțiunea materialelor de obturații de bază curativeD. Nu e toxicăE. timpul de priză – 2 ore

297.C.M.Numiți preparatele frecvent utilizate în terapia de remineralizare:A. Sol. 40 % glucozăB. Sol. 10% gluconat de calciuC. Sol. 1-3% remodent

D. Sol. 25% magneziu sulfatE. Sol. 1-2% fluorură de sodiu

298.C.M.Indicați remediile folosite în terapia de remineralizare:A. Sol. 5% salicilat de natriuB. Sol. 2% remodentC. Sol. 1,5% fluorură de sodiuD. Sol. 10% gluconat de calciuE. Sol. 10% fitină

299.C.M.Precizați remediile cu efect remineralizant:A. Sol. 1-3% remodentB. Sol. 5% gluconat de calciuC. Sol. 0,2% natriu fluorD. Sol. 1% fluorură de sodiuE. Fosfat ciment fluorat 5%

300.C.M Indicați componența preparatului uscat de remodent:A. Calciu B. Magneziu C. Fluor (3,45%)D. Caliu (0,2%)E. Sodiu (16%)

301.C.M. În componenţa remodentului sunt prezente:A. Sodiu (16%)B. Clor (30%)C. Fluor (3,45%)D. Componenţa organică (44,5%)E. Caliu lactat (4,35%)

302.C.S.Marcați forma de livrare a remodentului:A. SoluţiiB. PulbereC. PastileD. SuspenziiE. Capsule

303.C.S. Menționați ce prevede procedeul de preparare a sol. 1 – 3% Remodent:A. Praful se dizolva în apă distilatăB. Se pisează pastilele, apoi se dizolvă în apă distilatăC. Praful de remodent este dizolvat în soluţie de furacilinăD. Comprimatele sînt pisate şi dizolvate în ser fiziologicE. Praful de remodent este dizolvat în soluţie alcool de 75%, apoi se adaugă cîte 30g la un

pahar de apă distilată

304.C.S.Terapia remineralizantă constă în:

A. 10 aplicaţii zi la ziB. 15 – 20 aplicaţii zi la zi sau peste o ziC. Fricţiuni cu paste fluorate 15 – 20 şedinţe zi la ziD. Acoperirea dinţilor cu lac fluorat 10 şedinţe peste o ziE. 5 aplicaţii care sînt efectuate zilnic

305.C.M. Notați în baza la ce se face aprecierea obiectivă a eficacităţii terapiei remineralizante:A. Coloraţia în vivo cu sol. 2% albastru de metilenB. Disecarea cu get de aer a maculelor carioaseC. Metoda de sondare a zonei afectateD. Rentgenografia dinţilor cu carii în stadiu de maculăE. Aplicarea exitanţilor termici

306.C.M.Evoluția maculei în rezultatul terapiei remineralizante poate fi:A. Dispariția completăB. Restabilirea translucidităţii smalţuluiC. Micşorarea maculei în dimensiuniD. Mărirea coeficientului de demineralizare a smalţuluiE. Remineralizarea completă şi restabilirea translucidităţii smalţului

307.C.M. Stabiliți în ce constă tratamentul local în cadrul cariei în stadiul de maculă: A. Asanarea cavităţii bucaleB. Igiena adecvată a cavităţii bucaleC. Caracterul alimentaţieiD. Terapia remineralizantăE. Tratament general

308.C.M.Tratamentul general al cariei în stadiul de maculă:A. Comprimate de NaF-0,0022 1pe ziB. Vitatfor – ½ - 1 linguriţă de ceai pe zi în timpul mesei timp de 3 luniC. Gluconat de calciu 0,5 în pastile cîte 1-4 pe ziD. Fitină 0,25 în comprimate 1-3ori pe zi timp de o lunăE. Ampiox 0,5 i.m 0,5-3ori pezi, dizolvat în 5 ml apă pentru injecţii

309.C.M.Proprietăţile farmacologice a vitafluorului sînt cauzate de:A. Complexele de vit. A,B,C,D2,EB. Fluoruri de sodiuC. Complexele de vit.A,C,D2

D. CalciuE. Fosfor

310.C.M. Enumerați componentele lacului fluorat :A. Fluorură de natriuB. Balsam de brad albC. Apă distilatăD. ChloroformE. Alcool etilic

311.C.M.Numiți preparatele de calciu utilizate în profilaxia cariei:A. Calciu lactat tab. – 0,5B. Sol.10% calciu gluconatC. Tab. calciu gluconat – 0,5D. Carbonat de calciu – 0,5E. Oxid de calciu – 0,25

312.C.M.indicați preparatele utilizate în terapia generală a cariei dentare:A. Fitină 0,5 B. Fitină 0,25 C. Gluconat de calciu 0,5 D. Calciu gluconat 0,25 E. Lactat de calciu 0,25

313.C.M. Precizați remediile medicamentoase utilizate în profilaxia cariei dentare:A. Lactat de calciu 0,5 B. Remodent 3% C. Glicerofosfat de calciu 0,5 D. Glicerofosfat de calciu 0,25 E. Vitaftor 5 ml

314.C.M.Preparatele utilizate la terapia remineralizantă sunt:A. Lacul fluoratB. Sol. 10% gluconat de calciuC. Sol. 2% fluora de sodiuD. Pastă de anestezinăE. Sol. remodent

315.C.S.Determinați modul de utilizare a terapiei remineralizante :A. 5 aplicaţii cu sol. remineralizantă cu schimbul meşelor fiecare 5 min.B. 10 aplicaţii cîte 20 min. Cu schimbul meşelor fiecare 10 min. C. 13 aplicaţii cîte 15 min. Cu schimbul meşelor fiecare 5 min. D. 20 aplicaţii, procedura durează 30 min. Cu schimbul meşelor fiecare 5 min.E. 15-20 aplicaţii cu sol. remineralizantă, durata 20 min.schimbul meşelor fiecare 5 min.

316.C.M.Enumerați etapele tratamentului prin terapia remineralizantă:A. Suprafaţa dintelui minuţios este curăţită de depuneri cu ajutorul excavatoruluiB. Suprafaţa dintelui este minuţios curăţită mecanic, cu periuţa, mesă înmuiată în sol. 2% H2O2

C. Este uscată cu get de aerD. Este colorat cu sol. apoasă de albastru de metilenE. Aplicaţii cu meşe înmuiate în sol. remineralizante pe 15 – 20 min.

317.C.S. Notați recomandările pacientului după finisarea terapiei remineralizante :A. Nu se recomandă cafeauaB. Exluderea din raţia alimentară a coloranţilor naturaliC. Evitarea clătiturilor timp de 5 oreD. Evitarea alimentării timp de 3-5 ore

E. Evitarea alimentării şi a clătiturii timp de 2 ore

318.C.S. Precizați tratamentul prin terapia remineralizantă:A. 18–20 aplicaţii, ce sînt efectuate zîlnicB. 18–20 aplicaţii efectuate peste o ziC. 15–20 aplicaţii efectuate zilnic sau peste o ziD. 18–20 aplicaţii efectuate pe parcursul unei luniE. 18–20 aplicaţii peste o zi cu acoperirea recentă cu lac de NaF

319.C.S.Menționați aprecierea eficacității terapiei remineralizante:A. Dispariţia sensibilităţii la exitanţi termici, chimiciB. Dispariţia focarului de demineralizareC. Micşorarea sau dispariţia focarului de demineralizareD. Micşorarea focarului de demineralizareE. Apariţia cavităţii carioase

320.C.S.Pentru determinarea mai obiectivă a eficacităţii terapiei remineralizante se efectuează colorația selectivă cu:A. Poate fi folosită metoda colorătii cu sol. Schiller-PisaerevB. Sol. alcoolică 5% C. Sol. 2% albastru de metilenD. FuxinăE. Verde de briliant

321.C.M. Evidențiați prin ce se manifestă rezultatul terapiei remineralizante:A. Macula poate dispărea completB. Se micşorează în dimensiuniC. Poate creşte coeficientul de demineralizareD. Poate creşte coeficientul de remineralizareE. Are loc restabilirea translucidităţii smalţului

322.C.S.Remineralizarea incompletă se atestă în cazul:A. Modificărilor incipienteB. Modificărilor mai profundeC. Modificărilor extinseD. Distrugerii matricii organiceE. Modificărilor incipiente multiple cu macule mici în demensiuni

323.C.S. Precizați necesitatea terapiei remineralizantă în cazul maculelor negre şi brune:A. 15-20 aplicaţii la cura de tratamentB. Acoperirea dinţilor cu lac fluoratC. Nu, efectuăm prepararea ţesuturilor dentare dure cu obturarea ulterioară a cavităţiiD. Aplicaţii sol. 3-5% de remodentE. Aplicaţii cu soluţie 2% NaF

324.C.M.Tratarea cariei superficiale pe suprafeţele netede a dinţilor:A. Obturarea fără preparareB. Şlefuirea şi utilizarea terapiei remineralizante

C. DevitalizareD. Tratamentul terapeutic nu este indicatE. Acoperirea dintelui cu coroană artificială

325.C.S.Procedeul clinic în cazul localizării focarului în fisuri sau pe suprafeţele de contact a cariei superficiale:

A. Utilizarea terapiei remineralizanteB. Realizarea ermetizării fisurilorC. Acoperirea cu lac fluoratD. Prepararea cavităţilor cu obturarea lor ulterioarăE. A avea la evidenţă de dispensar pentru observarea evoluţiei procesului

326.C.M.Precizați cazurile de obturare fără preparare :A. În defecte cuneiformeB. Eroziuni ale smalţuluiC. La utilizarea materialelor compozite sau fotopolimericeD. Pe suprafaţa vestibulară a dinţilorE. Cavităţi medii şi profunde pe suprafaţa vestibulară

327.C.M.Indicați prepararea căror cavităţi în caz de carie este obligatorie:A. Caria în stare de maculăB. Caria superficialăC. Caria profundăD. Defect cuiniformE. Periodontită apicală

328.C.S. Numiți principiul de bază la prepararea cavităţii carioase:A. Exereza ţesuturilor alterateB. Exereza maximală a ţesuturilor alterateC. Prepararea tolerantă a smalţuluiD. Toleranţa faţă de dentina nealteratăE. Exereza maximală a ţesuturilor alterate şi toleranţa maximală faţă de dentină şi smalţul

nealterat

329.C.M.Principiile generale la prepararea ţesuturilor dentare dure sunt:A. AnesteziaB. Prelucrarea medicamentoasăC. Deschiderea cavităţii carioaseD. Înlăturarea denturii rămolite şi pigmentateE. Lărgirea cavităţii

330.C.M. Prepararea cavităților carioase se ghidează după principii generale ca:A. Exizia deplină a ţesuturilor alterateB. Atitudinea menagantă faţă de adamantină nealterată de carieC. Crearea punctelor de retenţieD. Atitudinea menagantă faţă de dentina nealterată de carieE. Lărgirea cavităţii carioase

331.C.M. Indicați consecutivitatea etapelor preparării cavităților carioase :

A. Deschiderea cavităţii carioaseB. AnesteziaC. Formarea cavităţii D. Lărgirea cavităţiiE. Uscarea

332.C.S. Numiți metodele de anestezii utilizate cel mai des în stomatologie:A. Anestezia localăB. Anestezia generalăC. Anestezia prin inhalareD. Anestezia aplicativăE. Aplicativă, infiltrativă, tronculară

333.C.S.Înlăturarea senzaţiei de frică la pacienţi are loc prin:A. Administrarea sedativelorB. Administrarea tranchilizantelor şi utilizarea analgeticilorC. Narcoza prin inhalareD. Narcoza intravenoasăE. Electroodontoanalgezie

334.C.S. Scopul deschiderii cavității carioase este :A. Înlăturarea marginilor subminate de adamantina care nu au susţinere de dentinăB. Înlăturarea pereţilor suspendaţi ai smalţului şi dentineiC. Smalţul suspendat fără dentină afectată este păstrat la prelucrarea suprafeţei vestibulare a

dinţilor frontaliD. La prepararea cavităţilor de clasa II este înlăturată şi din ţesuturi intacteE. Este efectuată cu freze con invers şi formă de roată

335.C.M. Selectați frezele utilizate pentru deschiderea cavităţilor carioase:A. Freze roatăB. Freze con inversC. Freze sferice de dimensiuni mici şi mediiD. Freze fisuraleE. Pietre de carborund

336.C.M.Scopurile urmărite în cadrul lărgirii cavităţii carioase sunt:A. Înlăturarea dentinei romolite şi pigmentateB. Prevenirea extinderii ulterioare a procesului patologicC. Escavarea dentinei nealterateD. Crearea condiţiilor favorabile pentru fixarea obturaţieiE. Crearea cavităţilor accesorii

337.C.M.Numiți instrumentele utilizate la lărgirea cavităţii carioase:A. ExcavatorulB. Freze diamantate şi extradureC. Pietre de carborundD. Freze sferice

E. Freze con invers

338.C.M. Determinați scopurile frezajului întrerupt:A. Evitarea înlăturării pereţilor suspendaţiB. Micşorarea dureriiC. Evitarea supraîncălzirii ţesuturilor dure D. Evitarea deschiderii camerei pulpareE. Micşorarea ondulării frezei

339.C.M. Indicați cazurile cînd în cavitatea carioasă poate fi lăsată dentină ramolită sau pigmentată:

A. La caria superficialăB. La caria medie C. La caria profundăD. Pentru evitarea denudării şi traumării pulpeiE. Pentru evitarea pulpitei traumatice

340.C.S. Prezicați etapa finală la prepararea cavităţii carioase:A. Deschiderea cavităţii carioaseB. Lărgirea cavităţii carioaseC. NecrotomiaD. Formarea cavităţii carioaseE. Prelucrarea medicamentoasă şi uscarea cavităţii carioase

341.C.S.Marcați care este scopul formării cavităţii carioase:A. Crearea condiţiilor favorabile pentru fixarea plombeiB. Formarea cavităţii carioaseC. Formarea fundului cavităţii carioaseD. Formarea unghiului între pereţi şi fundE. Abraziunea şi netezirea smalţului

342.C.M. Principiile generale de preparare a cavităţilor carioase sunt:A. Pereţii şi fundul cavităţii sînt sub un unghi dreptB. Marginile smalţului trebuie să fie drepte şi netedeC. Pereţii trebuie să fie paraleli unul faţă de altulD. Întrarea în cavitate trebuie să fie largăE. Fundul cavităţii trebuie să fie drept şi neted

343.C.M.De ce va depinde forma cavităților de clasa I: A. Dintele care este preparat /premolar, molar, incisiv/B. Mai des este determinată de particularităţile depresiunilor naturale, în care se petrece

distrucţia ţesuturilor dentareC. Dimensiunile cavităţiiD. Profunzimea procesuluiE. Cantitatea dentinei rămolite şi pigmentate

344.C.M.Selectați formele cavităţilor preparate de clasa I existente:A. CilindricăB. Triungiulară

C. TetragonalăD. Formă de romb sau cruciformăE. Formă ovală pe suprafața vestibulară

345.C.S.În ce caz are loc unirea cavităților carioase de clasa I la molari : A. Afectarea tuturor fisurilorB. Prezența cavității carioase pe faţa jugală a molarului (orificiul orb) şi în fisurile feţei

masticatoriiC. Prezenţa cavităţii carioase pe suprafeţele proximale şi în fisuriD. Prezenţa fisurilor pe suprafeţele proximaleE. Prezenţa cavităţilor pe o suprafaţă de contact şi în fisuri

346.C.S.Stabiliți în ce caz cavitatea carioasă de clasa II este preparată în limitele suprafeţei de contact :

A. Localizarea cavităţii pe suprafaţa de contactB. Prezenţa unui spaţiu tremă diastemăC. Lipsa dintelui vecinD. Localizarea pe suprafeţele de jugale a molarilor şi premolarilorE. Localizarea pe suprafeţele aproximale a incisivilor, caninilor, premolarilor

347.C.M. Indicați formele cavităţilor preparate de clasa II în lipsa dintelui vecin:A. Formă cilindricăB. Formă de triunghi cu baza spre suprafaţa masticatorieC. Formă de triunghi cu baza spre coletD. Formă ovalăE. Formă dreptunghiulară

348.C.S.Tactica abordată în cazul prezenţei dintelui vecin la cavitatea de clasa a II:A. Accesul prin suprafaţa de contactB. Accesul prin suprafaţa masticatorieC. Acces prin suprafaţa de contact cu scoaterea în regiunea coletuluiD. Tactica de aşteptare pînă cavitatea nu va progresa spre suprafaţa masticatorieE. Dacă în dintele vecin este obturaţie, se formează accesul din contul ei

349.C.S. Scopul creării ariei suplimentare în leziunile de clasa II:A. Favorizează stabilitatea procesuluiB. Asigură condiţii fiabile de fixare a plombeiC. Favorizează simplificarea lucruluiD. Previne rotaţia obturaţieiE. Micşorează presiunea verticală asupra obturaţiei

350.C.S.Limitele de formare a ariei suplimentare:A. Smalţului la ¼ - 1/5 din suprafaţa masticatorieB. Dentinei la ¼ -1/5 din suprafaţa masticatorieC. Dentinei la1/2 din suprafaţa masticatorieD. Smalţului la ½ din suprafaţa masticatorieE. Smalţului şi dentinei la 1/3 din suprafaţa masticarorie

351.C.S. Cînd se formează aria suplimentară comună în molari şi premolari :

A. La caria cronică profundăB. Când în procesul carios sunt antrenate feţele anterioară şi posterioară ale premolarilor şi

molarilorC. La afectarea suprafeţelor de contactD. La caria cronică medieE. La afectarea concomitentă a pereţilor anterior şi jugal

352.C.M.Indicați forma cavității dacă procesul a implicat suprafața de contact și e lipsă de dintele vecin:

A. Se formează cavitatea pe suprafaţa afectatăB. Se formează în formă triunghiularăC. Se formează cavitatea de bază şi accesorie pe suprafaţa oralăD. Se formează pe suprafaţa aproximală şi trece sub un unghi în cavitate pe suprafaţa oralăE. Se formează cavitatea de formă ovală

353.C.M. Numiți forma cavităţilor de cl. IV:A. Este formată în formă de ovalB. Formarea cavităţii în formă de triunghi cu crearea unei suprafeţe adăugătoareC. Crearea unghiului drept între fundul cavităţii de bază şi cavitatea suplimentarăD. Suprafaţa suplimentară trebuie să fie mai mică de ¼ din suprafaţa palatinală (linguală) a

dinteluiE. Suprafaţa accesorie trebuie să ocupe pînă la ¼ din suprafaţa părţii bucale a dintelui

354.C.M. Precizați cazurile când aria suplimentară este formată pe marginea incizală (cl.IV)A. Lezarea masivă a unghiuluiB. Lezarea minimă a unghiuluiC. Marginea incizală abraziatăD. Marginea incizală intactăE. Marginea incizală fracturată

355.C.S. Indicați formele cavităţilor de clasa a V:A. TriunghiulareB. DreptunghiulareC. TrapezoidaleD. OvaleE. În formă de “coada rîndunicii”

356.C.S.Este important în caz de cavitate de clasa V ca fiecare perete să fie în raport cu fundul cavităţii sub un unghi:A. ObtuzB. AscuţitC. DreptD. De 100 gradeE. De 45 grade

357.C.S.Selectați cavitățile numite atipice:A. Pe suprafaţa masticatorieB. Pe suprafeţele aproximale

C. Ce nu corespund clasificării după BlackD. Cavităţile cervicaleE. Pe suprafaţa masticatorie ce confluiază cu suprafeţele aproximale

358.C.M.Durerea la preparare poate fi evitată prin utilizarea:A. Frezelor uzateB. Frezelor ascuţiteC. Este importantă prepararea cu muşcări sub formă de virgulă (întrerupte)D. Prepararea cu presiune E. Prepararea fără presiune

359.C.M.Micşorarea durerii poate fi obţinută:A. La prelucrarea medicamentoasă a cavităţii carioaseB. La răcirea cavităţii carioase, la preparareC. La utilizarea bormaşinei pneumaticeD. La prelucrarea cavităţilor cu antisepticeE. La utilizarea frezei sferice de dimensiuni mici şi ascuţite

360.C.M.Provinienţa cuvîntului “obturaţie” (plombă):A. Provenienţă latinăB. Provenienţă rusăC. Provenienţă greacăD. De la cuvântul PlumbumE. De la cuvântul Plumbum, ce înseamnă “plumb”

361.C.S. Precizați definiția procesului de obturare :A. Înlocuirea breşei în ţesuturile dentare dure B. Restabilirea structurii anatomice a dinteluiC. Obliterarea cavităţii carioase cu redarea formei anatomiceD. Procedură de substituire a defectului şi restabilire a formei anatomice a dinteluiE. Tratament cu substituire a defectului şi restabilire a formei anatomice

362.C.S.Precizați în câte grupe se împart materialele de obturație :A. 5 grupeB. 4grupeC. 3 grupeD. 2 grupeE. 6 grupe

“Tratamentul pulpitelor” Popa S.

363.C.M. Indicați manifestările clinice de inflamaţie a pulpei :A. Variate B. Condiţionate de starea generală C. De starea locală bucalăD. NevariateE. Necondiţionate de starea locală generală

364.C.S. Care este procentajul adresărilor la medic a pacienților cu pulpite acute :

A. 25%B. 38%C. 45%D. 10%E. 50%

365. C.S. Care este procentajul adesărilor la medic a pacienților cu pulpite cronice :A. 62%B. 40%C. 25%D. 38%E. 42%

366. C.M. Determinați metodele principale în diagnosticarea pulpitelor:A. InterogareaB. InspecţiaC. SondareaD. PercuţiaE. Mobilitatea dintelui

367.C.M. Determinați rolul principal la diagnosticarea pulpitelor reieșind din următoarele metode :A. Proba termică B. ElecroodontometriaC. RadiografiaD. Punga parodontalăE. Mobilitatea dintelui

368. C.M. Indicați afecţiunile asociate ce pot fi însoţite de iradierea durerilor în dinţi şi maxilare:A. NevralgiaB. Nevrita ramurlior II şi III ale nervului trigemenC. GangliolitaD. AlveolitaE. Pericoronarita

369. C.M. Stabiliți afecţiunile asociate ce pot fi însoţite de iradierea durerilor în dinţi şi maxilare:A .LimfadenităB. Plexalgia dentalăC. StenocardiaD. HipotireozaF. Hipotermie

370. C.M.Indicați cauzele acutizării formelor cronice de pulpită:A. Suprasolicitarea funcţionalăB. Trauma dinteluiC. Resturi alimentare în cavitatea carioasăD. Hipotermia E. Hipertireoza

371.C.M. Indicați cauzele acutizării formelor cronice de pulpită :A. Suprasolicitări emoţionaleB. Suprasolicitări nervoaseC. Intervenţii chirurgicaleD. Boli de natură viroticăE. Hipertireoza

372.C.M. Sursele de infectare a pulpei pot fi :A. Cavitatea carioasăB. NevralgiaC. Prezența fisurilorD. Eroziunile smalţuluiE. Stenocardia

373.C.M. Surse de infectare a pulpei pot fi :A. Fracturi de adamantinăB. Defecte cuneiforme profundeC. Nevrita ramurilor II şi III ale nervului trigemenD. Pungi parodontaleE. Hipotirioza

374. C.M. Surse de infectare a pulpei pot fi :A. Plexalgia dentarăB. Focare de inflamaţie osoasăC. Trauma oaselor maxilareD. HipertireozaE. Gangliolita

375.C.M. Enumerați procedeele ce anticipează examinarea cavității carioase:A. Înlăturarea resturilor alimentareB. Înlăturarea marginilor debordate ale adamantineiC. Înlăturarea dentinei rămoliteD. După uscarea cavităţiiE. Formarea cavităţii carioase

376.C.M. Pentru stabilirea diagnosticului pulpitei se va ţine cont de:A. Sensibilitatea dureroasă a pulpei dentare la sondarea pereţilorB. Sondarea planșeului cavităţii C. Sondarea într – un singur punct al planșeului cavităţiiD. Toată suprafaţa planșeuluiE. Regiunea coletului dintelui

377. C.M. Precizați motivele percuției verticale comparative :A. Determinarea intoxicaţia periodonţiului B. Determinarea inflamației periodonţiluiC. Cavitatea carioasăD. Defectul cuneiformE. Punga parodontală

378. C.M. Diagnosticul pozitiv al pulpitei se bazează pe:A. Reacția la rece B. Reacția la fierbinteC. Reacția la acțiunea eteruluiD. Irigarea cu apă din seringăE. Reacția la acțiunea etanolului

379. C.M.Pentru a determina reacţia pulpei la curentul electric trebuie să ţinem cont de următorii factori:A. Afecţiunile parodonţiuluiB. Afecţiunile sistemului nervos central C. Tulburările endocrineD. Vârsta pacientuluiE. Localizarea cavităţii carioase

380. C.S.La persoanele tinere electrosensibilitatea pulpei echivalează cu mărimile:A. 40-50 mAB. 2-6 mAC. 50-55 mAD. 20-50 mAE. 10-15 mA

381.C.S. La persoanele în vârsta de 61-70 ani electrosensibilitatea pulpei se echivalează cu mărimile:A. 40-50 mAB. 4-6 mAC. 50-55 mAD. 20-30 mAE. 10-15 mA

382.C.S.La persoanele în vârsta de 81-90 ani electrosensibilitatea pulpei acute se echivalează cu mărimile:A. 40-50 mAB. 4-6 mAC. 50-55 mAD. 20-30 mAE. 10-15 mA

383.C.S. În formele cronice de pulpită modificări în periodont se întâlnesc în valoare de:A. 10% B. 80% C. 28% D. 7%

E. 1%

384.C.M. Modificările din periodont în formele cronice de pulpită sunt sub formă de:A. Dilatări ale fisurii periodontaleB. Resorbţie a ţesutului osos în regiunea apicală a rădăciniiC. Denticuli pulpari D. Focare de osteoporozăE. Granulom radicular

385.C.M. Indicați simptomele formelor acute de pulpită:A. Durere spontanăB. Acţiunea excitanţilor mecanici, chimici, termici provoacă acces dureros îndelungatC. Intensificarea durerilor pe timp de noapteD. Dureri paroxistice în intervale indoloreE. Dureri la masticaţie

386. C.M. Identificați motivele declanşării durerilor spontane în pulpita acută :A. Tulburări ale circulaţiei sanguineB. Excitarea terminaţiunilor nervoase de toxinele bacterieneC. Excitarea terminaţiunilor nervoase de produsele de dezintegrare a substanţei organice din dentină

şi pulpăD. Modificarea pH-ului în focarul de inflamaţie E. Modificări în compoziţia chimică a salivei

387.C.S. În pulpita acută acţiunea excitanţilor mecanici, termici, chimici provoacă o durere:A. ÎndelungatăB. De scurtă duratăC. SâcâitoareD. ConstantăE. În timpul muşcării pe dinte

388.C.S. Pulpa intactă reacționează la temperatură de:A. 6-100 CB. 20-300 CC. 30-400 CD. 50-600 CE. 90-1000 C

389.C.M.Dureri paroxistice cu intervale indolore sunt caracteristice pentru :A. Caria profundăB. Pulpita cronică gangrenoasă C. Pulpita acutăD. Pulpita cronică acutizatăE. Parodontita acută apicală

390.C.M.Alternarea durerilor paroxistice cu intervale indolore în pulpita acută şi cronică acutizată ţine de:A. Proprietatea organismului de a se adapta la acţiunea îndelungată a dureriiB. Proprietatea sistemului nervos de a se surmena C. De periodicitatea compresiunii receptorilor nervoşi în urma edemului pulpei

D. Excitabilitatea pronunţată a receptorilor nervoşi E. Mobilitatea dinţilor

391. C.S.Hiperestezia zonelor Head în formele acute de pulpită se înregistrează în la valorile :A. 40-45%B. 72-76%C. 65-67% D. 30-32%E. 81-84%

392. C.S.Precizați ce constituie pulpita acută de focar:A. Stadiul tardiv de inflamaţie a pulpei B. Stadiul de debut al inflamaţiei C. Stadiul de alterare a inflamaţiei D. Stadiul de proliferare a inflamaţiei E. Stadiul de inflamaţie cronică

393.C.S. Procesul inflamatoriu în pulpita acută de focar debutează în:A. Porţiunea coronară a pulpei B. Porţiunea radiculară a pulpeiC. Cornul pulpeiD. Porţiunea coronară şi radicularăE. Toată pulpa

394. C.S.Durata procesului inflamator în pulpita acută de focar nu depăşeşte:A. 3 săptămîniB. 2 săptămîniC. 1 săptămîniD. 4 săptămîniE. 12 ore

395. C.S.Numiți factorul excitant ce declanșează durerea în caz de pulpită acută de focar :A. Excitanţi termici B. Excitanţi chimiciC. Excitanţi mecaniciD. Numai la termici şi mecaniciE. La orice fel de excitanţi

396.C.S. Indicați durata acceselor dolore în pulpita acută de focar :A. 10-15 min.B. 10-30 min.C. 1-2 oreD. 40-45 minE. 5-10 min

397.C.S. Stabiliți perioada indoloră în pulpita acută de focar :A. Câteva ore B. O zi C. O săptămână

D. 10-15 minE. Câteva zile

398.C.S. Stabiliți regiunea iradierii durerii în pulpita aută de focar :A. Regiunea gâtuluiB. În maxilarul opus C. În dinţii veciniD. Nu iradiazăE. În ureche

399. C.S.Stabiliți timpul durerilor mai pronunțate în pulpita acută de focar :A. Dimineaţa B. În timpul zileiC. NoapteaD. Tot timpulE. Seara

400.C.M. Examenul obiectiv în pulpita acută de focar relevă o cavitate carioasă cu :A. Dentină ramolităB. Dentină durăC. Resturi alimentareD. Rămăşiţe de obturaţieE. Polip

401.C.S. Stabiliți zona în care sondarea în pulpita acută de focar este dureroasă:A. Cavitatea carioasăB. Fundul cavităţii carioaseC. Într-un singur punct al cavităţiiD. Regiunea joncţiunii smalţ-dentină E. Regiunea coletului

402.C.S. Caracterizați reacția pulpei prin durere la introducerea în cavitatea carioasă a unui tampon de vată înmuiat în apă rece în caz de pulpită acută de focar:A. Nu dispare odată cu înlăturarea excitantuluiB. Dispare imediat cu înlăturarea lui C. Nu produce durereD. Iradiază pe traiectul ramurilor nervului trigemen E. Durează 30-40 min

403.C.S.Electroexcitabilitatea pulpei în pulpita acută de focar este redusă la :A. 10-20 mAB. 20-30 mAC. 35-40 mAD. 40-45 mAE. 45-50 mA

404. C.M.Examenul radiografic în caz de pulpita acută de focar este indicat pentru a determina:

A. Localizarea cavităţii carioase B. Punga parodontalăC. Focarul de inflamaţie în ţesuturile periapicaleD. Coroniţa artificială E. Fractura instrumentului

405.C.M. Pulpita acută de focar se diferenţiază de:A. Caria profundă B. Pulpita acută difuzăC. Pulpita cronică fibroasăD. Paradontita acută apicalăE. Papilită

406. C.M.Pulpita acută de focar se diferenţiază de:A. Periodontitele cronice apicale B. NevralgieC. Pulpita cronică fibroasăD. Plexalgie dentalăE. Inflamaţia papilelor

407.C.M. Indicați extinderile procesului inflamatoriu în pulpita acută difuză:A. În pulpa coronarăB. În periodonţiuC. În plica treătoareD. În pulpa radicularăE. În gingie

408.C.S.Indicați perioada indoloră în pulpita acută difuză :A. 10-20 minB. 30-40 minC. 5-15 minD. 40-50 minE. o oră

409.C.M. Precizați caracteristicile durerii în pulpita acută difuză :A. Nocturnă persistentă B. Îndelungată de la excitanţiC. În timpul zileiD. Persistenţa durerii localizate E. Durere iradiantă

410. C.M.Durerea în pulpita acută difuză la dinţii superiori iradiază în regiunea:A. TemporalăB. SupraorbitalăC. ZigomaticăD. Dinţilor arcadei inferioareE Cervicală 411.C.M. Durerea în pulpita acută difuză a dinţilor inferiori iradiază în regiunea :

A. OccipitalăB. UrechiiC. SubmandibularăD. TemporalăE. Supraorbitală

412.C.S. Precizați zona în care sondarea în pulpita acută difuză este dureroasă:A. Pe pereţii cavităţii pulpareB. Pe toată suprafaţă planșeuluiC. Într-un punct pe planșeul cavităţiiD. Pe pereţii şi planșeul cavităţiiE. Pe pereții cavității carioase

413.C.S. Electroexcitabilitatea pulpei în pulpita acută difuză prezintă valori:A. 2 – 6 mAB. 10 – 12 mAC. 15 – 25 mAD. 30 – 60 mAE. 100 – 200 mA

414.C.M. Diagnosticul diferențial al pulpitei acute difuze se efectuează cu :A. Pulpita acută de focar B. Caria profundăC. Pulpita cronică acutizatăD. AlveolităE. Defecte cuneiforme

415.C.M. Diagnosticul diferențial al pulpitei acute difuze se efectuează cu:A. Periodontită apicală acutăB. Periodontită apicală cronică acutizatăC. Nevralgiile nervului trigemenD. SinusităE. Caria medie

416.C.M. Pentru formele cronice de pulpită sunt caracteristice dureri:A. Trenante în timpul alimentaţiei B. La aer rece C. La trecere dintr-un local cald la receD. În dintele cariat în timpul alimentaţieiE. Nocturne

417.C.M. Bolnavul cu pulpită cronică fibroasă acuză dureri de la diferiţi excitanţi:A. TermiciB. MecaniciC. ChimiciD. FiziciE. Atingerea de dinte

418. C.S.Durerile reflexe în pulpita cronică fibroasă apar cu întârziere de la:A. Soluție 1% de IodinolB. Excitanți mecaniciC. Apă receD. Apă caldă E. Dulce

419.C.S. Precizați reacția pulpei în pulpita cronică fibroasă la sondare :A. Indoloră B. SensibilăC. Puţin dolorăD. Doloră E. Slab doloră

420.C.S. Indicii electroexcitabilitaţii în pulpita cronică fibroasă pot fi în limitele:A. 10 mAB. 20 mAC. 30 mAD. 45 mAE. 60 mA

421.C.S. În pulpita cronică fibroasă , radiografic se poate constata o dilatare a fantei periodontale în mărime de:A. 15%B. 30%C. 38%D. 40%E. 50%

422. C.M.Diagnosticul diferecțial al pulpitei cronice fibroase se efectuează cu:A. Caria profundă B. Pulpita acută de focarC. Nevralgiile nervului trigemenD. SinusităE. Pulpita cronică gangrenoasă

423.C.M.Bolnavul cu pulpita cronică gangrenoasă acuză dureri la:A. FierbinteB. ReceC. CaldD. Scimbarea temperaturii aerului E. Presiune pe dinte

424.C.M. Examenul obiectiv în pulpita cronică fibroasă relevă o cavitate carioasă:A. ProfundăB. MedieC. Superficială

D. Cu rămăşiţe de obturaţie E. Sub o coroană de înveliș

425.C.M. Precizați care sunt semnele clinice prin sondare în stadiul incipient al pulpitei cronice gangrenoase :A. Dureri pulpareB. Sângerarea pulpei C. Dureri pe pereţii cavităţii carioaseD. Dureri pe fundul cavităţii E. Dureri în regiunea coletului

426.C.S. În caz de evoluţie trenantă a pulpitei gangrenoase sondarea poate fi:A. Indoloră B. Doloră în orificiul canaluluiC. Sensibilă pe planșeul cavităţiiD. Doloră pe pereţii cavităţiiE. Doloră în regiunea coletului

427. C.S.Durerile de la excitanţii termici în caz de pulpită gangrenoasă dispare:A. Imediat B. Peste 10 min C. Treptat D. Peste 20 min E. Peste 30 min

428.C.M. Modificările în periodonțiu în pulpita gangrenoasă sunt în formă de:A. Rezorbţie a peretelui alveolar B. Rezorbţie a cimentului radicularC. Dilatări ale fantei periodontaleD. Focar de osteoporoză a regiunii apicaleE. Focar de osteoliză a regiunii apicale

429.C.S. Elecroexcitabilitatea pulpei în pulpita cronică gangrenoasă este în limitele valorilor:A. 10-15 mAB. 15-20 mAC. 20-30 mAD. 30-45 mAE. 50-80 mA

430.C.M. Diagnosticul diferențial al pulpitei gangrenoase se efectuează cu:A. Caria profundăB. Pulpita acută de focar C. Pulpita cronică fibroasă D. Defectul cuneiformE. Periodontita apicală cronică

431.C.M. Precizați acuzele pacientului cu pulpită cronică hipertrofică :A. Dureri sâcâitoare de la excitanţi B. Excrescenţe în dinte

C. Sângerări din dinte D. Dureri la presiune pe dinteE. Dureri în timpul masticaţiei

432.C.S. Examenul în pulpita cronică hipertrofică relevă o cavitate carioasă cu:A. Rămăşiţe de obturaţieB. Dentină ramolităC. Resturi alimentareD. Ţesut proliferativE. Dentină dură de culoare brună

433. C.M. Diagnosticul diferențial al pulpitei cronice hipertrofice se efectuează cu :A. Pulpita acută difuză B. Pulpita cronică gangrenoasăC. Proliferarea papilei gingivaleD. Proliferarea ţesutului de granulaţie din periodonţiuE. Pulpita acută de focar

434.C.M.Precizați caracterul durerii în pulpita cronică exacerbată :A. ParoxisticăB. Vie îndelungatăC. SpontanăD. Cu iradiere în ramurile nervului trigemenE. Cu iradiere submandibulară

435.C.S. Prezicați caracteristica sondării pulpei în pulpita cronică hipertrofică :A. Indoloră B. DolorăC. SensibilăD. Puţin dolorăE. Slab doloră

436.C.S. Electroexcitabilitatea pulpei în pulpita cronică hipertrofică este scăzută în mărime de:A. 80 mAB. 20 mAC. 30 mAD. 45 mAE. 50 mA

437.C.M. Radiografic în pulpita cronică exacerbată se vizualizează:A. Fanta periodontală dilatată B. Pungă osoasăC. Osteoporoză în regiunea apicalăD. Osteoliză în regiunea apicală a rădăciniiE. Zone de destrucţie a ţesutului osos

438.C.M. Diagnosticul diferențial al pulpitei cronice exacerbate se efectuează cu:A. Pulpita acută de focar B. Pulpita difuză acută

C. Periodontită acută apicalăD. Periodontită cronică exacerbatăE. Caria profundă

439.C.M. Concretizați sarcinile ce stau în fața medicului la tratarea pulpitelor :A. Restabilirea focarului demineralizatB. Lichidarea focarului de inflamaţie în pulpă şi atenuarea dureriiC. Stimularea proceselor reparative şi de dentinogeneză D. Prevenirea peridontitei apicaleE. Restabilirea formei şi funcţiei dintelui

440. C.S.Esenţa metodei biologice de tratament a pulpitei constă în:A. Păstrarea parţială vitalităţii pulpei B. Amputaţia devitală C. Extirpaţia vitală D. Extirpaţia devitalăE. Păstrarea totală a vitalităţii pulpei

441. C.M.Precizați indicațiile către metoda biologică:A. Pulpita cronică fibroasă B. Pulpit acută difuzăC. Pulpita acută de focarD. Pulpita cronică hipertrofică E. Denudarea accidentală a pulpei

442.C.S. Stabiliți termenii de menținere a pansamentului din I şedinţă în cazul coafajului indirect a inflamaţiei pulpare: A. 8 zileB. 3 zile C. 2 zile D. 1 ziE. 6 ore

443.C.S. Indicați ce preparat se utilizează pentru coafajul indirect într-un singur timp in inflamaţia pulpară: A. Ciment FoncoB. CitronellolC. TimozinD. CalxilE. Cyanodent

444. C.S. Indicați cât timp se menţine pansamentul din a doua şedinţă la un coafaj indirect într-o inflamaţie pulpară:A. 1-2 zileB. 3-5 zile C. 20-30 zileD. 14-15 zile E. 7-10 zile

445.C.S. Indicați termenii de menţinere a pansamentul din prima şedinţă la un coafaj direct în inflamaţia pulpei dentare:A. 6 ore B. 2 zile C. 1 ziD. 10-14 zileE. 7-10 zile

446. C.S. Precizați perioada recomandată de menţinere a obturaţiei provizorii după o amputaţie vitală:A. 20-30 zileB. 15-20 zileC. 7-10 zile D. 48 ore E. 24 ore

447. C.S. Stabiliți cât timp trebuie menţinut pansamentul în inflamaţia pulpară în coafajul indirect într-un timp conform sistemei clasice de tratament:A. 7-10 zileB. 1-3 zileC. 14-15 zileD. 3-5 zileE. 5-9 zile

448.C.S. Precizați perioada aplicării pansamentului din şedinţa a doua de coafaj direct :A. 6 luniB. 10-14 zileC. 20-30 zileD. 7-10 zileE. 2 zile

449.C.S. Monitorizarea pacientului după un coafaj direct într-o inflamaţie pulpară durează:A. 2 ½ aniB. 6 luniC. 5 aniD. 1anE. 2 ani

450. C.M. Enumerați preparatele ce se utilizează pentru coafajul indirect în inflamaţia pulpară:A. DycalB. Biocalex 3C. VitapulpD. HydrexE. Pulpol

451.C.M. Marcați în care afecţiuni se indică amputaţia vitală:A. Pulpită acută de focar B. Pulpită acută difuzăC. Pulpită fibroasă cronică

D. Denudare accidentală a pulpei E. Pulpită hipertrofică cronică

452.C.M. Determinați în care cazuri este indicată amputaţia vitală:A. La monoradiculariB. La pluriradiculariC. Numai la copii şi tineriD. Până la 25-30 de ani E. Imposibilitatea aplicării coafajului direct

453.C.M. Precizați la ce dinţi este posibilă amputaţia vitală:A. Frontalii superiori B. Frontalii inferiori C. Molarii superiori D. Molarii inferioriE. Premolarii inferiori

454.C.S. Precizați care din dezavantajele enumerate sunt specifice amputaţiei vitale:A. Cavitatea la colet B. Control îndelungat în timpC. Poate fi continuată cu o metodă de extirpare totală a pulpeiD. Procent redus de reuşităE. Necesită insensibilizarea pulpei prin anestezie

455.C.M. Şansele de reuşită ale amputaţiei vitale sunt minime în:A. Diabetul zaharatB. VasculopatiiC. Respiraţia orală D. Deglutiţia infantilă E. Discrini

456.C.M. Stabiliți care din avantajele enumerate sunt specifice amputaţiei vitale :A. Caracterul biologicB. Conservarea vie a pulpei radiculare C. Dezvoltarea rădăcinii dinţilor imaturi D. Asigură terminarea erupţiei dintelui E. Posibilitatea extirpaţiei ulterioare complete a pulpei în caz de eşec

457.C.M. Precizați la care afecțiuni se indică extirparea vitală:A. Pulpita acută de focarB. Pulpita acută difuzăC. Periodontita apicală cronică granuloasă D. Pulpita cronică fibroasăE. Parodontita apicală acută

458.C.M. Precizați la care afecțiuni se indică extirparea vitală:A. Pulpita cronică gangrenoasăB. Periodontita apicală cronică granulomatoasă

C. Pulpita cronică hipertrofică D. Periodontita cronică în acutizareE. Parodontita marginală acută

459.C.M. Precizați contraindicaţiile extirpării vitale:A. Sarcina în luna a 8-aB. Sarcina în luna a 4-aC. Sarcina în luna a 2-aD. EpilepsiaE. Sarcina în luna a 6-a

460. C.M. Indicați avantajele extirpării vitale:A. Tratament complet într-o singură şedinţăB. Condiţii optime de vindecare a bontului pulpar apicalC. Eşalonarea tratamentului de canal în mai multe şedinţeD. Lipsa dificultăţii tehnice comparativ cu alte metodeE. Scurtarea timpului de lucru

461. C.M. Precizați avantajele extirpării vitale:A. Excizia pulpei în mai multe şedinţeB. Risc redus de infectare a canalului comparativ cu extirparea devitalăC. Se poate aplica în orice formă de inflamaţie pulparăD. Previne infectarea paradonţiului apicalE. Se poate aplica numai în pulpitele acute

462.C.M. Concretizați în care cazuri este indicată extirparea vitală:A. Nevralgii esenţiale de trigemenB. Nevralgii de trigemen provocate de denticuliC. Abraziunea patologică accentuatăD. Scop protetic pentru coroane de inveliş metalicE. Hiperestezia dentinară care nu cedează la tratamentul obişnuit

463.C.M. Concretizați principiile extirpării vitale : A. Respectarea asepsieiB. Posibilitatea respectării asepsiei fără consecinţe neplăcuteC. Necesită trepanarea apexuluiD. Contraindicate asepticele causticeE. Posibilitatea obturării canalului în aceeaşi şedinţă

464.C.M. Stabiliți contraindicaţiile extirpării vitale:A. Crize epilepticeB. Afecţiuni cardiaceC. Sensibilitatea la anesteticeD. TrismusE. Constricţie de mandibulă

465. C.M. Precizați avantajele extirpării vitale:A. Este nedureroasă

B. Folosirea substanţelor devitalizante cu acţiune necontrolată în profunzime din cauza păstrării unui bont pulpar apical

C. Bontul pulpar apical permite folosirea unor substanţe antiseptice cu acţiune necontrolată în profunzime

D. Aplicarea în orice formă de inflamaţie pulparăE. Asigurarea vindecării optime a bontului pulpar apical

466.C.S. Menționați tipul de cicatrizare a bontului pulpar apical după extirparea vitală:A. Dentinoidă B. CalcaroasăC. FibroasăD. CementoidăE. Toate de mai sus

467. C.M. Specificați la ce grup de dinți se recomandă acele extractoare de nerv de grosime medie :A. Incisivii centrali superioriB. Premolarii inferioriC. Canalul vestibular al premolarilor superioriD. Canalul palatinal al premolarolor superioriE. Canalele meziale ale molarilor inferiori

468. C.M.Specificați la ce grup de dinți se recomandă acele extractoare de nerv groase :A. Incisivii centrali superioriB. CaniniC. Premolarii inferioriD. Canalul palatinalal molarilor superioriE. Canalele meziale ale molarilor inferiori

469.C.S. Concretizați calibrul minimal al unui ac extractor de nerv :A. 0,15 mmB. 0,25 mmC. 0,30 mmD. 0,35 mmE. 0,06 mm

470.C.S. Concretizați numărul spinilor părţii active a unui ac extractor de nerv :A. 42B. 46C. 48D. 52E. 54

471. C.M. Precizați în canalele căror dinți se pot utiliza acele extractoare de nerv cu calibru fin : A. Canalele vestibulare ale molarilor superioriB. Canalele meziale ale molarilor inferioriC. Canalul palatinal al primilor premolari superioriD. Incisivii laterali superiori

E. Incisivii inferiori

472.C.M. Precizați în canalele căror dinți se pot utiliza acele extractoare de nerv extra-extra fine:A. Canalul meziovestibular al molarului de 6 ani superiorB. Incisivii laterali inferioriC. Incisivii laterali superioriD. Canalul vestibular al primului premolar superiorE. Canalul meziovestibular al molarului de 12 ani inferior

473. C.S. Indicați substanţa necrozantă utilizată la necrotizarea chimică a pulpei dentare:A. Acid fenic B. TrioximetilinC. ArsenicD. TricrezolformalinăE. Clorhexidină

474.C.S. Ce substanță anestetică de contact se utilizează în pastele arsenicale: A. DicainăB. ProcainăC. LidocainăD. CocainăE. Pantocaină

475.C.M.Numiți componentele fibrelor arsenicale :A. TimolulB. PigmentulC. Anhidrida arsenioasăD. CearaE. Fibrele de celuloză

476.C.M. Numiți compoziţia pastei arsenicale:A. Cocaina B. TimolC. CarboximetilcelulozaD. CearaE. Trioxid de arsen

477.C.M. Indicați compoziţia granulelor arsenicale:A. TimolB. PigmentC. CearăD. Anhidrida arsenicalăE. Dicaină

478. C.M.Indicați compoziția chimică a pastei arsenicale:A. Trioxid de arsenB. CocainăC. Timol

D. PigmentE. Fibre de celuloză

479. C.M. Indicați la ce dinți se efectuează amputaţia devitală :A. Dinţii ce nu au viaţă lungă pe arcadăB. Dinţii ectopiciC. Dinţii incluşiD. Canale inabordabile unui tratament endodontic corectE. Contraindicaţii generale de conservare a pulpei vii

480.C.M. Concretizați indicaţiile amputaţiei devitale:A. Molarii de minte superioriB. Molarii de minte inferioriC. Ceilalţi dinţi permanenţiD. Dinţii temporariE. Dinţii din focare de fractură

481.C.M. Concretizați indicaţiile amputaţiei devitale:A. Molarii inferiori ai bătrînilor B. Molarii superiori ai bătrânilorC. Dinţii parodontotici mobili superiori D. Dinţii parodontotici mobili inferiori E. Fracturile coronoradiculare

482.C.M. Precizați care din dezavantajele enumerate sunt specifice extirpării devitale:A. Complicaţii inflamatorii acute ale parodonţiului apical B. Complicaţii inflamatorii acute ale parodonţiului de înveliş C. Vindecare tardivă a bontului apical D. Necesitatea multor şedinţe de tratament antiseptic pentru evitarea complicaţiilor inflamatorii

cronice apicale E. Complicarea de regulă cu o periodontită cronică apicală

483.C.M. Stabiliți care din contraindicaţiile enumerate sunt specifice extirpării devitale:A. Cariile profunde cu evoluţie subgingivalăB. Pulpitele cronice gangrenoaseC. Molarii de minte inferiori la tineri D. Molarii de minte inferiori peste vârsta de 45 ani E. Extirparea în scop protetic

484. C.M. Precizați la ce distanţă faţă de apex trebuie să ajungă obturaţia de canal după extirparea vitală:A. 2.5 mmB. 2 mmC. 1.5 mmD. 1 mmE. 0.5 mm

485.C.M. Indicați ce calităţi trebuie să întrunească un material de obturaţie de canal:A. Bacteriostatic

B. Bactericid C. Sterilizabil D. Să nu coloreze ţesuturile dure dentare E. Hidrofil

486.C.M. Precizați tipurile de paste folosite la obturarea canalelor radiculare, ce fac priză în canal:A. Preparatele pe bază de hidroxid de calciu (Apexid)B. Preparatele pe baza de oxid de calciu C. Conurile de gutapercă D. Pastă din IodoformE. Cimentul zinc fosfat

487.C.M. Precizați avantajele pastelor de eugenat de zinc folosite în obturaţia de canal:A. Proprietăţi fizico – chimice satisfăcătoare B. Aderenţa superioară cimentului fosfat de zinc C. Preţul de cost redus D. Timpul de priză convenabil E. Radioopacitatea maximă

“Structura pulpei dentare”

488. C.S. Precizați la ce nivel se desfășoară metabolismul pulpar:A. În vasele sangvineB. În celulele pulpare C. În substanţă fundamentalăD. În fibrele de colagen E. În stratul periferic al pulpei

489.C.M. Concretizați în ce stări dinamice se află substanţa fundametală a pulpei dentare:A. Vacuolizare B. PolimerizareC. MineralizareD. PetrificareE. Depolimerizare

490.C.M. Stabiliți de ce depinde gradul de polimerizare a substanţei fundamentare a pulpei:A. Vârsta pacientului B. Activitatea funcţională C. Starea patologică D. Gradul de afectare a pulpei radiculareE. Starea generală a organismului

491.C.M. Precizați ce provoacă depolimerea substanţei fundamentale pulpare antrenată într-un proces inflamator:A. StreptocociB. Enzimele proteolitice apăruteC. Starea generală D. Vârsta pacientului

E. Inflamaţia pulpei

492.C.S. Precizați de ce depinde vitalitatea pulpei:A. Funcţia metabolică a substanţei fundamentale B. Vârsta pacientului C. Forma pulpiteiD. Localizarea cavităţii carioase E. Prezenţa depunerelor dentare

493. C.M. Specificați ce fibre se conţin în pulpa dentară:A. ColageneB. ReticulareC. ElasticeD. ArgirofileE. Odontoblaste

494. C.M. Stabiliți direcțiile de orientare a fibrelor pulpare :A. DifuzB. FoscicularC. HaoticeD. VerticalE. Tangenţial

495.C.M. Indicați straturile celulare ale pulpei dentare:A. Central B. SubodontoblasticC. InterstiţiarD. Periferic (Odontoblastic)E. Superficial

496.C.M. Precizați ce conţine citoplasma odontoblaştilor:A. Organite celulareB. Ribozomi C. PolizomiD. Mitocondrii E. Aparatul Golgi

497. C.M. Precizați funcţiile odontoblaştilor :A. Formarea substanţei fundamentale B. Formarea fibrelor argirofire C. Formarea fibrelor colagene D. Formarea fibrelor clastice E. Formareae fibrelor reticulare

498.C.S. Concretizați ce conţine stratul subodontoblastic:A. PulpociteB. Osteocite C. HisteociteD. Fibroblaşti

E. Plasmocite

499.C.M.Precizați componenţa stratului central al pulpei:A. Fibroblaste B. HisteociteC. PulpociteD. OsteociteE. Monocite

500.C.M. Conretizați componenţa stratului central al pulpei:A. Histeocite B. Celule plasmatice C. LimfociteD. Fibre argirofile E. Pulpocite

501.C.S. Precizați dimensiunile fibroblastelor :A. 9-15 µmB. 3-5 µmC. 7-8 µmD. 16-18 µmE. 20-25 µm

502.C.M. Stabiliți ce conţine citoplasma odontoblaştilor:A. Mitocondrii B. Ribozomi C. Fibrile D. Fibre colagenE. Fibre reticulare

503.C.M. Precizați funcțiile fibroblaștilor :A. Formarea substanţei fundamentale B. Formarea fibrelor colagene C. De apărare D. PlasticăE. Trofică

504.C.S. Precizați forma histocitelor:A. NeregulatăB. OvalăC. PoligonalăD. StelarăE. Sferică

505.C.S. Precizați forma plasmocitelor :A. Sferică sau ovalăB. Poligonală sau ovală C. Sferică sau poligonală

D. Stelară E. Sferoidă

506.C.S. Indicați dimensiunile plasmocitelor :A. 5-7 µmB. 10-25 µmC. 9-13 µmD. 15-18 µmE. 20-23 µm

507.C.S. Precizați forma nucleului plasmocitelor:A. Ovală sau sferoidă B. Sferică sau ovalăC. Ovală sau oblongatăD. Poligonală sau sferoidă E. Stelară

508. C.M. Concretizați funcțiile plasmocitelor :A. Realizarea sintezei globulinelorB. Realizarea sintezei anticorpilorC. Formarea substanţei fundamentaleD. Formarea fibrelor colageneE. Formarea fibrelor elastice

509.C.S. Precizați forma granulocitelor neutrofile şi bazofile:A. Sferoidă sau ovalăB. Ovală sau oblogată C. Poligonală sau sfericăD. StelarăE. Sferoidă

510.C.M. Stabiliți ce conţine citoplasma granulocitelor :A. MitocondriiB. RibozomiC. Complex GolgiD. Reticuli celulariE. Fibrile reticulare

511.C.S. Identificați ce conţine citoplasma granulocitelor:A. Reţea citoplasmaticăB. OsteociteC. HesteociteD. Limfocite E. Granulocite

512.C.M. Precizați conţinutul citoplasmei limfocitelor:

A. MitocondriiB. LizozomiC. Vezicule pinocitoaseD. RibozomiE. Leucocite

513.C.M. Concretizați funcţiile pulpei dentare :A. TroficăB. De barieră și protecţie C. PlasticăD. De repartiţie a presiunii masticatoriiE. De formare a ţesutului osos alveolar

514.C.M. Numiți modificările morfologice ale pulpei în raport de vârstă :A. Vacuolizarea odontoblaştilorB. Distrofia reticulară a pulpeiC. Pietrificarea pulpeiD. Acantoliza pulparăE. Degradaţia balonantă

515.C.M. Precizați factorii ce provoacă inflamația pulpei :A. Factorii de protecţie a organismuluiB. Factorii de protecţie a pulpeiC. Durata acţiunii excitantului D. Localizarea cavităţii carioaseE. Microflora cavităţii carioase

516.C.M. Sursele de infectare a pulpei pot fi :A. Cavitatea carioasă a dintelui B. Canaliculele dentinale infectateC. Retrograd D. Punga parodontalăE. Prin smalţ

517. C.M. Precizați cauzele inflamaţiei pulpare:A. Traumă mecanicăB. Microorganismele şi toxinele lor C. Factorii chimiciD. Prezenţa depunerilor dentare E. Aplicarea obturaţiei de bază

518.C.M. Indicați semnele caracteristice inflamaţiei :A. AlterareaB. HipertrofiaC. ExudareaD. Tulburări metaboliceE. Proliferarea

519. C.M.Diagnosticul diferențial al pulpitei cronice se efectuează cu:A. Pulpita acută de focar B. Periodontită în exacerbareC. Carie profundăD. AlveolităE. Glosalgie

520. C.M. Precizați contraindicaţiile către aplicarea metodei biologice de tratament a pulpitei :A. Vârsta de peste 40 aniB. Boala hipertensivă C. AterosclerozăD. Bolnavi cu candidozăE. Copii cu glosalgie

521.C.M. Precizați contraindicaţiile către aplicarea metodei biologice în tratamentul pulpitei :A. AlveolitaB. DiabetulC. AvitaminozaD. ParodontitaE. Parodontoza

522.C.M. Concretizați contraidicaţiile către aplicarea metodei biologice în tratamentul pulpitei :A. Modificări radiologice periapicaleB. Scop protetic C. Excitabilitatea pulpei –2-6 maD. Reducerea electroexcitabilităţii pulpei peste 25 maE. Cavitatea carioasă la colet

523.C.M. Precizați în care cazuri este indicată amputarea vitală a pulpei:A. Tratarea pulpitei la dinţii pluriradiculari în caz de denudare accidentală a pulpei B. Pulpita acută de focar C. Pulpita acută difuză D. Pulpita hipertrofică E. Caria profundă

524. C.M. Concretizați în care cazuri este indicată amputarea vitală a pulpei:A. Pulpita hipertroficăB. Pulpita gangrenoasă C. Pulpita cronică fibroasă D. Electroexcitabilitatea pulpei sub 40 mAE. Pulpită acută difuză

525. C.M. Indicați în care cazuri este contraindicată amputarea vitală :A. La dinţii monoradiculari B. În boala hipertensivă C. Diabet zaharatD. Avitaminoza E. Pulpită acută de focar

526.C.M. Precizați în care afecțiuni este contraindicată amputarea vitală a pulpei :A. Pulpita acută de focar B. Caria profundă C. ParodontitaD. Dinţi pluriradiculariE. Pulpita fibroasă cronică

527.C.M. Precizați în ce cazuri la care afecțiuni se indică extirparea vitală a pulpei :A. Pulpita acută de focar B. Pulpita acută difuză C. Pulpita cronică fibroasăD. Periodontita apicalăE. Periodontita marginală

528.C.M. Precizați în care cazuri este indicată extirparea vitală a pulpei :A. Pulpita cronică hipertrofică B. Pulpita cronică gangrenoasăC. Denudarea accidentală a pulpeiD. Când electroexcitabilitatea este sub 100 maE. Parodontita marginală

529.C.M. Indicați stările clinice în care este contraindicată metoda de extirpare vitală:A. Nesuportarea individuală a anesteticelorB. În stări somatice generalizate C. Pulpita acută de focarD. La vârsta de până la 20 aniE. Parodontite

530. C.M. Numiți afecțiunile în care este indicată metoda de extirpare devitală:A. Pulpita acută de focar B. Pulpita cronică fibroasă C. Pulpita cronică hipertroficăD. Pulpita cronică gangrenoasă E. Pulpita acută difuză

531.C.M. Numiți stările clinice în care este contraindicată metoda de extirpare devitală:A. Impermeabilitatea absolută a canalelor radiculareB. La bolnavi cu infarct al miocardului C. Stări nevrotice grave D. Pulpita de focar E. Pulpita gangrenoasă

532.C.M. Stabiliți scopurile premedicaţiei pacientului în caz de pulpită :A. Obţinerea stabilizării funcţiilor sistemului nervos centralB. Înlăturarea condiţiilor de reacţie neadecvată a pacientuluiC. Tratrea pulpitei la prima şedinţă

D. Extirparea pulpei indolorE. Aplicarea unui pansament provizoriu

533. C.S.Numiți preparatul medicamentos utilizat în tratarea pulpitei prin metoda biologică:A. Pasta de zinc – eugenatB. Pasta cu timolC. Pasta cu fenolD. Pasta cu azotat de argintE. Pasta zinc fosfat

534.C.M. Enumerați preparatele medicamentoase utilizate în tratarea pulpitei prin metoda biologică:A. Preparate pe bază de hidroxid de CaB. AntibioticeleC. GlucocorticoiziiD. EnzimeleE. Pasta cu fenol

535.C.M. Determinați preparatele utilizate în tratarea pulpitelor prin metoda biologică:A. Preparate antimicrobieneB. SulfanilamideleC. NitrofuraniiD. Pasta cu timolE. Pasta cu fenol

536.C.M. Indicați preparatele utilizate în tratarea pulpitelor prin metoda biologică:A. GlucozaminoglicaneleB. Preparatele colagenuluiC. BiosubstrateleD. Pastele zinc fosfate E. Pastele foredent

537.C.M. Precizați criteriile clinice ale tratamentului eficient prin metoda biologică :A. Lipsa durerilorB. Excitabilitatea pulpei 2-6 mAC. Lipsa modificărilor radiologice în periodonţiu – în termen lungD. Dureri de la excitanţi E. Dureri la percuţie

538.C.M. Precizați timpul de acţiune a pastei arsenicale:A. 10-12 oreB. 15-20 oreC. 30-35 oreD. 24-36 oreE. 48 ore

539.C.S. Indicați timpul de acţiune a pastei devitalizante cu efect lent: A. 5-6 zile

B. 15-18 zileC. 20-25 zileD. 30-40 zileE. 7-15 zile

540.C.M. Precizați de ce depinde stabilirea diagnosticului corect în caz de pulpită:A. Anamneza boliiB. Evoluţia bolii curenteC. VârstaD. Prezenţa bolilor generaleE. Dinamica evoluţiei tratamentului anterior

541.C.M.Enumerați erorile şi complicaţiile comise la tratarea pulpitei prin metoda amputării vitale:

A. Anesteziere deficilăB. Înlăturarea incorectă a tavanului camerei pulpareC. HemoragieD. Dozarea incorectă a pastei arsenicaleE. Fracturarea instrumentului eudodontic

543.C.M.Enumerați erorile şi complicaţiile omise la tratarea pulpitei prin metoda devitală:A. Necroza gingiei adiacenteB. Necroza osului alveolarC. Aplicarea pastei devitale în cavitatea deschisă insuficientD. Anesteziere deficilăE. Răspîndirea mai departe a procesului carios

544.C.M. Enumerați erorile şi complicaţiile comise la tratarea pulpitei prin metoda de extirpare:A. Dureri la extirpareB. Fracturarea acului de extirpareC. Acutizarea paradontiteiD. Apariţiea nevralgieiE. Acutizarea sinusitei

545. C.M. Enumerați erorile şi complicaţiile la tratarea pulpitei prin metoda de extirpare:A. Extirparea incomplectă a pulpeiB. Traumatizarea-iritarea periodonţiuluiC. Traumarea ţesuturilor moiD. Perforarea canalului radicularE. Necroza osului alveolar

546. C.S.Concretizați erorile şi complicaţiile la tratarea pulpitei prin metoda de extirpare:A. Hemoragie de canalB. Impingerea pulpei infectate în periodonţiuC. Perforarea peretelui canalului radicularD. Perforarea fundului camerii pulpareE. Acutizarea paradontitei

547.C.M. Enumerați erorile şi complicaţiile care apar după obturarea canalului în caz de pulpite:A. Dureri la percuţieB. Dureri la masticaţieC. Fractura instrumentului endodonticD. Perforarea trifurcaţieiE. Fractura frezei

548. C.M.Precizați erorile şi complicaţiile ce apar după obturarea canalului radicular în pulpită:A. Obturarea incompletă a canalului radicularB. Obturarea cu depăşireC. Dureri la extirpareD. Acutizarea stării generaleE. Traumarea ţesuturilor

549.C.M. Indicați erorile şi complicaţiile ce apar la tratarea pulpitei prin metoda amputării vitale: A. Dureri acute cu iradieriB. Dureri de la excitanţi termiciC. Dureri la apăsare pe dinteD. Schimbare in culoare a dinteluiE. Inflamarea gingiei marginale

550.C.S. Precizați cauza de apariţie a complicaţiilor în caz de amputare vitală a pulpei:A. Nerespectarea regulelor de asepticăB. Erorile în diagnosticC. Alegerea incorectă a instrumenrariului pentru diagnosticD. Electroexitabilitatea pulpei scăzutăE. Procesul distructiv apical

551.C.M. Acțiunile medicului stomatolog în caz de eşec a metodei de amputare vitală:A. Extirparea totală a pulpeiB. Tratarea medicamentoasă a canalului radicularC. Obturarea canalului în limitele orificiului apicalD. Tratarea mecanică a canalului radicular E. Folosirea pastelor curative

552. C.M.Care sunt metodele fizioterapeutice utilizate la tratarea complicaţiilor după obturarea canalelor radiculare :

A. FluctuorizareaB. DarsonvalizareaC. MagnitoterapiaD. Electroforeza transcanalăE. Culer - Şerbacov

553. C.S.Marcați metoda fizioterapeutică utilizată la tratarea complicaţiilor după obturarea canalelor radiculare:A. RUS – terapie B. MagnitoterapieC. Electroforeză transcanalăD. Culer – ŞerbacovE. Raze ultraviolete

554.C.M. Precizați acţiunile preparatelor medicamentoase utilizate în metoda biologică de tratare a pulpitei : A. Jugularea inflamaţiei în pulpăB. Stimularea proceselor de dentinogenezăC. Necrotizarea pulpeiD. Inflamarea periodonţiuluiE. Gingivita catarală

555.C.S. Precizați acţiunea preparatelor medicamentoase folosite la metoda biologică de tratare a pulpitei :A. Izolarea camerei pulpare şi a pulpei de acțiunea agenţilor biologic agresiviB. Necroza pulpeiC. Proces distructiv apicalD. Apariţia stomatiteiE. Gingivită catarală

556.C.M. Marcați acţiunile ce le posedă corticosteroizii utilizaţi la tratarea pulpitelor prin metoda biologică:A. AntiinflamatorieB. DesensibilizantăC. AnalgeticăD. DentinogenezăE. Caunterizantă

557.C.M. Marcați acţiunile enzimelor utilizate în tratamentul pulpitelor prin metoda biologică: A. NecroliticăB. MucoliticăC. AntiinflamatorieD. DesensibilizantăE. Analgetică

558.C.M. Determinați acţiunile negative ale antibioticelor utilizate în tratarea pulpitei prin metoda biologică:A. Duc la apariţia bacteriilor rezistente la antibioticeB. Inhibă activitatea fagocitară a celulelor pulpeiC. Inhibă activitatea odontoblaştilorD. Stimulează dentinogenezaE. Posedă acţiune cauterizantă

559.C.M. Precizați caracteristicile clinice ale inflamaţiei pulpare :

A. VariateB. Condiţionate de starea generalăC. NevariateD. Necondiţionate de starea localăE. Necondiţionate de starea generală

560.C.M. Diagnosticul pulpitelor se efectuează în baza:A. InterogăriiB. InspecţieiC. PalpăriiD. Stării generale a organismuluiE. Starii locale bucale

561. C.M. Precizați afecţiunile asociate ce pot fi însoţite de iradierea durerii în dinţi şi maxilare:A. LimfadenităB. Plexalgia dentarăC. StenocardiaD. HipotireozaE. Hiperplazia

562.C.M. Precizați afecţiunile asociate ce pot fi însoţite de iradierea durerii în dinţi şi maxilare:A. LinfadenităB. NevralgiaC. Nevrita a ramurilor II şi III a nervului trigemenD. HiperesteziaE. Pericoronarita

563.C.M. Acutizarea pulpitei cronice poate fi precedată de:A. Suprasolicitarea funcţionalăB. Trauma dinteluiC. Suprasolicitări nervoaseD. Boli de natură bacterialăE. Prezenţa alveolitei

564.C.M. Acutizarea pulpitei cronice poate fi precedată de:A. Casarea cavităţii carioase cu resturi alimentareB. HipotermieC. SurmenareD. StenocardieE. Hiperterioză

565.C.M. Acutizarea pulpitei cronice poate fi precedată de:A. Intervenţiile chirurgicaleB. Boli de natură viroticăC. Plexalga dentarăD. HipotireozăE. Pericoronarita

566.C.M. Sursele de infectare a pulpei pot fi :

A. Cavitatea carioasăB. De eroziuni a adamantineiC. StenocardieD. AlveolitaE. Gangliolita

567.C.M. Enumerați procedeele ce anticipează examinarea cavității carioase :A. Înlăturarea dentinei ramoliteB. Înlăturarea marginilor suspendate ale adamantineiC. Înlăturarea tartrului dentarD. Înlăturarea depunerilor moiE. Prepararea cavităţii carioase

568.C.M. Pentru stabilirea diagnosticului de pulpită vom ţine cont de diferenţa reacţiei dureroase a pulpei la:A. Sondarea pereţilorB. Sondarea planșeului cavităţiiC. Sondarea într-un singur punctD. Sondarea regiunii smalţ-dentinăE. Sondarea coletului dintelui

569. C.M.Pentru a stabili diagnosticul de pulpită se va ţine cont de diferenţa reacţiei dureroase a pulpei dentare la:A. Sondarea pereţilorB. Sondarea fundului cavităţiiC. Sondarea joncţiunii smalţ-dentinăD. Sondarea coletuluiE. Sondarea suprafeţei ocluzală a dintelui

570.C.S. Precizați ce determină reacția de răspuns la percuţia comparativă a dinţilor :A. Intoxicaţia periodonţiuluiB. Prezența cavităţii carioaseC. Prezența pungilor parodontaleD. Prezența defectelor cuneiformeE. Prezența necrozei acide

571. C.M.Pentru a determina reacţia pulpei la curentul electric trebuie să ţinem cont de următorii factori:A. Afecţiunile parodonţiuluiB. Vârsta pacientuluiC. Afecţiunile sistemului nervos centralD. Localizarea cavităţii carioaseE. Prezenţa dentinei ramolite

572.C.M. Pentru a determina reacţia pulpei la curentul electric ţinem cont de următorii factori:A. Tulburările endocrineB. Afecţiunile parodonţiuluiC. Prezenţa dentinei ramoliteD. Localizarea cavităţii carioase

E. Prezenţa depunerilor pe dinţi

573. C.M.Indicați simptomele formelor acute de pulpită :A. Durere spontanăB. Durere la acţiunea excitanţilor mecanici, chimici, termiciC. Înteţirea durerilor pe timp de noapteD. Dureri permanenteE. Alungirea dintelui

574.C.M. Enumerați simptomele formelor acute de pulpită :A. Dureri paroxistice în intervale indoloreB. Dureri spontaneC. Dureri la masticaţieD. Dureri la percuţieE. Senzaţie de alungire a dintelui

575.C.M. Identificați motivele declanșării durerilor spontane în pulpita acută:A. Tulburări ale circulaţiei sanguineB. Excitarea terminaţiilor nervoase de toxinele bacterieneC. Excitarea terminaţiilor nervoase de produse de dezintegrare a substanţei organice din dentină şi

pulpăD. Modificări în compoziţia chimică a saliveiE. Modificări în compoziţia tartrului dentar

576.C.M. Clișeul radiografic în caz de pulpită indică :A. Localizarea cavităţii carioaseB. Pungă parodontalăC. Lungimea coroanei artificialeD. Fractura instrumentuluiE. Prezenţa dentinei ramolite

577.C.M. Diagnosticul diferențial al pulpitei acute de focar se efectuează cu :A. Caria profundăB. Pulpita acută difuzăC. Pulpita cronică fibroasăD. Parodontita acută marginalăE. Periodontita acută

578.C.M. Diagnosticul diferențial al pulpitei acute de focar se efectuează cu:A. PapilitaB. Pulpita acută difuzăC. Gingivita acutăD. Pulpita cronică gangrenoasăE. Periodontita cronică

579. C.M.Marcați caracteristicile durerii în pulpita acută difuză:A. Nocturnă persistenţăB. Îndelungată de la excitanţiC. Dureri în timpul zilei- câteodatăD. Dureri localizate

E. Durere la atingere de dinte

580. C.M.Durerea în pulpita acută difuză a dinţilor superiori iradiază în regiunea :A. TemporalăB. SupraorbitalăC. MandibularăD. CervicalăE. Occipitală

581.C.M. Durerea în pulpită difuză a dinţilor superiori iradiază în:A. Dinţii arcadei inferioareB. Regiunea supraorbitalăC. Regiunea cervicalăD. UrecheE. Regiunea occipitală

582. C.M.Durerea în pulpita acută difuză a dinţilor inferiori iradiază în:A. Regiunea occipitalăB. UrecheC. Regiunea submandibularăD. Regiunea temporalăE. Regiunea supraorbitală

583. C.M.Durera în pulpită acută difuză a dinţilor inferiori iradiază în:A. Regiunea submandibularăB. UrecheC. Regiunea occipitalăD. Regiunea cervicalăE. Regiunea supraorbitală

584. C.M.Durera în pulpita acută difuză a dinţilor superiori iradiază în:A. UrecheB. Regiunea occipitalăC. Dinţii arcadei inferioareD. Regiunea supraorbitalăE. Regiunea cervicală

585.C.M. Electroexcitabilitatea pulpei la pulpită acută difuză poate fi în mărime de:A. 30 mAB. 40mAC. 50mAD. 20mAE. 15mA

586. C.M.Diagnosticul diferențial al pulpitei acute difuze se efectuează cu :A. Pulpita acută de focarB. Pulpita cronică în acutizare

C. Pulpita cronică hipertroficăD. Pulpita cronică gangrenoasăE. Defectul cuneiform

587.C.M. Diagnosticul diferențial al pulpitei acute difuze se efectuează cu:A. Periodontita apicală acută B. Nevralgia nervului trigemenC. SinuziteiD. Cariei mediiE. Defectului cuneiform

588.C.M. Precizați caracteristicile durerii în formele cronice de pulpită:A. Trenante în timpul alimentaţieiB. La inspirări de aer receC. La trecere dintr-un local cald la receD. NocturneE. Parocsistice

589.C.M. Concretizați caracteristicile durerii în formele cronice de pulpită:A. Trenante în timpul alimentaţieiB. La inspirări de aer receC. NocturneD. ParocsisticeE. În timpul zilei

590. C.S. Numiți caracteristicile durerii în formele cronice de pulpită:A. La trecerea dintr-un local cald la receB. La apăsare pe dinteC. NocturneD. Dureri dimineaţaE. Dureri permanente

591.C.M. Bolnavul cu pulpită cronică fibroasă prezintă dureri la excitanţi:A. TermiciB. MecaniciC. La atingere de dinteD. FiziciE. Percuţie

592.C.M. Diagnosticul diferențial al pulpitei cronice fibroase se efectuează cu:A. Caria profundăB. Pulpita cronică gangrenoasăC. Nevralgia trigemenuluiD. SinusitaE. Alveolita

593. C.S.Diagnosticul diferențial al pulpitei cronice gangrenoase se efectuează cu:

A. Periodontita apicală cronicăB. Caria medieC. Pulpita acută de focarD. Pulpita acută difuzăE. Defectul cuneiform

594. C.M.Bolnavul cu pulpită cronică hipertrofică acuză:A. Dureri sâcâitoare de la excitanţiB. Excrescenţe de carne în dinţiC. Sângerări din dinteD. Dureri la apăsare pe dinteE. Dureri nocturne

595.C.M. Bolnavul în caz de pulpită cronică hipertrofică acuză:A. Sângerări din dinteB. Dureri în timpul masticaţieiC. Dureri la apăsare pe dinteD. Dureri nocturneE. Dureri pasagere

596.C.S. Diagnosticul diferențial al pulpitei cronice hipertrofice se efectuează cu :A. Proliferarea papilei gingivaleB. Pulpita acută de focarC. Pulpita acută difuzăD. Pulpita cronică gangrenoasăE. Pulpita cronică fibroasă

597. C.M.Concretizați sarcinile ce stau în fața medicului la tratarea pulpitelor :A. Stimularea procesului inflamatorB. Prevenirea periodontiteiC. Lichidarea focarului de inflamaţie în pulpă şi atenuarea dureriiD. Stimularea proceselor reparative şi de dentinogenezăE. Intensificarea procesului inflamator

598.C.S. Precizați la care forme de pulpită se indică metoda biologică:A. Pulpita acută de focarB. Pulpita cronică fibroasăC. Pulpita acută difuzăD. Pulpita cronică hipertroficăE. Pulpita cronică gangrenoasă

599.C.M. Precizați în ce cazuri este indicată amputaţia vitală:A. La monoradiculariB. La pluriradiculariC. Până la 25-30 aniD. Imposibilitatea aplicării coafajului directE. Pulpita cronică fibroasă

600.C.M. Precizați care sunt componentele citoplasmei odontoblastice:A. Organite celulareB. RibozomiC. PolizomiD. NucleuE. Leucocite