usmf ,,n. testemițanu -...
TRANSCRIPT
Dumitru Harea
Catedra Endocrinologie
USMF ,,N. Testemițanu”
Societatea
Endocrinologilor
Republica
Moldova
Evaluarea
cost-eficientă
a unui nodul
Volumul
intervenției
chirurgicale în
cancerele mici
Utilizarea Iodului
radioactiv pt
ablația țesutului
restant după
tiroidectomie
Utilizarea
adecvată a
terapiei de
supresie cu
LT4
Rolul rhTSH
2010
2011
2009
2011
2011
In the Hellbrunn Gardens,
Salzburg, Austria
Goitre (Styria), copper engraving, 1815
Nu există o definiție științifică exactă a
nodulului tiroidian.
ATA 2009 - Nodulul tiroidian
,,leziune discretă tiroidiană care la examinarea
imagistică este distinctă de restul parenchimului”
SFE 2011 - Nodulul tiroidian
,,hipertrofia localizată a glandei tiroide”
V. V. Fadeev 2012 – Gușa nodulară
,,entitate clinică comună, care include toate
formațiunile localizate (de focar) tiroidiene, cu diferite
caractere morfologice”
Definiție
Definiție
• Unele leziuni palpabile nu au corespondent
imagistic, acestea nefiind incluse în definiția strictă
de nodul.
• Nodulii nepalpabili, depistați prin USG sau altă
examinare - incidentaloame.
• Nodulii nepalpabili au același risc de malignitate ca
și cei palpabili.
• În practică nodulul poate fi distins de parenchimul
tiroidian adiacent dacă este superficial, de volum
suficient (4-10 mm).
Epidemiologie
Prevalența
• palpator (3-7%);
• ecografic (20-76%);
• autopsie (8,2 – 65%);
• incidentaloamele – 9,4% la examenul vascular al
gîtului; 16% la TC sau RMN;
• pacienţii cu un singur nodul tiroidian palpabil –
ecografic au mai mulţi noduli în 20-48% cazuri.
0
10
20
30
40
50
60
10 20 30 40 50 60 70
Palpation
Autopsy
Ultrasound
Rallison et al. JAMA 1975
Hogan et al. J Surg Res 2009
Epidemiologie
Prevalența
Epidemiologie
Nodulii tiroidieni sunt mai frecvenţi:
• la persoanele în vîrstă;
• la femei (de ≈ 3 ori mai frecvent);
• în zonele de carenţă de iod;
• la cei cu istoric de expunere la radiaţii.
In SUA se depistează anual 300.000 persoane cu
noduli tiroidieni.
Cancerul tiroidian - boală rară:
25 cazuri noi la 1mln populaţie/an,
1,3% dintre toate tipurile de cancer,
95% din noduli sunt benigni și
doar 5% sunt maligni.
Marea întrebare
Este cancer?
Factori predispozanți
Factori
constituționali:
vîrsta, ♀,
paritatea, IMC
Carența de iod
Maladii genetice:
MEN,
sm. Gardner, sm.
McCune-Albright
ș.a.
Predispoziție
genetică
Acromegalia
Radioterapia
externă
Iradierea
accidentală
Cauzele nodulilor tiroidieni
Benigne:
• Guşa nodulară/multinodulară
• Tiroidita Hashimoto
• Chisturi simple / hemoragice
• Adenom folicular
• Tiroidita subacută
Cauzele nodulilor tiroidieni
Maligne:
• Carcinom papilar
• Carcinom folicular
• Carcinom cu celule Hurtle
• Cancer medular
• Cancer anaplazic
• Limfom malign primar tiroidian
• Metastaze tiroidiene ale altor cancere
Evaluarea clinică
Diagnosticul
Anamneza:
• Istoric familial de boli tiroidiene, cancer
medular, MEN;
• Antecedente de afecţiuni sau iradiere la nivel
cervical;
• Momentul apariţiei / observării nodulului,
progresia nodulului până la momentul
consultului;
• Sarcina şi naşterea recentă.
Evaluarea clinică
Diagnosticul
• Disfonia, disfagia sau dispneea;
• Localizarea, consistenţa şi dimensiunea
nodulului;
• Sensibilitatea sau durerea cervicală;
• Adenopatia cervicală;
• Simptome de hipo- sau hipertiroidism.
• Nodulii tiroidieni apăruţi în copilărie şi adolescenţă
au rata de malignitate de 3-4 ori mai mare faţă de
cei apăruţi în perioada adultă.
• Riscul de cancer tiroidian este de asemenea mai
mare la bătrâni şi la bărbaţi, aceştia necesitând o
evaluare mai atentă.
Evaluarea clinică
Diagnosticul
Evaluarea clinică
Diagnosticul
Semne şi simptome:
• Majoritatea nodulilor tiroidieni sunt
asimptomatici, aceştea fiind depistaţi ocazional.
• Lipsa simptomelor nu exclude malignitatea.
• Nu exista interdependenţă între semnele clinice
şi examenul histologic.
Evaluarea clinică
Diagnosticul
Semne şi simptome:
• Senzaţia de sufocare, disfagia, disfonia,
sensibilitatea sau durerea cervicală anterioară
pot fi percepute ca fiind legate de tiroidă, însă în
cele mai multe cazuri sunt determinate de
afecţiuni non-tiroidiene.
От радости в зобу дыханье сперло.
И.А. Крылов
Examenul fizic
Este obligatorie inspecţia şi palparea glandei tiroide
şi examenul ganglionilor limfatici adiacenţi.
Un nodul solitar, dur, bine delimitat – sugerează
ponteţial malign.
Riscul de cancer este similar la pacienţii cu nodul
unic şi guşă multinodulară.
• Importanţa clinică a nodulilor tiroidieni, este
necesitatea primară de a exclude prezenţa
leziunilor tiroidiene maligne, care reprezintă circa
5% din toţi nodulii tiroidieni, independent de
mărime.
• antecedente de iradiere la nivelul capului şi gâtului;
• AHC de cancer medular tiroidian sau MEN2;
• vârsta < 20 ani sau > 70 ani;
• sexul masculin;
• nodul cu dimensiuni în creştere;
• nodul ferm sau dur, cu limite rău delimitate la palpare;
• adenopatie latero-cervicală;
• nodul fixat pe ţesuturile adiacente;
• disfonie, disfagie, tuse persistentă.
Factori care sugerează
creşterea riscului de potenţial malign
• Nodulii tiroidieni pot fi asociaţi cu hipotiroidism
subclinic sau manifest.
• Hipertiroidismul este sugestiv pentru o leziune
benignă pentru că nodulii autonomi tiroidieni sunt
aproape întotdeauna benigni şi nu necesită
evaluare citologică ulterioară.
• Guşa toxică polinodulară poate, să conţină atât
zone hiperfuncţionale (benigne), cât şi zone “reci”
scintigrafic (cu potenţial malign).
• Nodulii tiroidieni la pacienţii cu boala Graves sunt
consideraţi a fi maligni in 9% din cazuri.
Nodul + manifestări clinice
Apariția
bruscă
a unui nodul
dureros
Nodul
dureros
+ febră
Nodul
compresiv +
adenopatie
Nodul
+
hipertiroidie
Nodul
+
hipotiroidie
HEMATOCEL TIROIDITĂ
SUBACUTĂ CANCER
NODUL
TOXIC
TIROIDITĂ
LIMFOCITARĂ
Poate fi prevăzută clinic
natura nodulului?
Evaluarea paraclinică a
nodulului tiroidian
ecografie
tiroidiană
puncţie-aspiraţie
cu ac fin
teste
funcţionale
scintigrafia
tiroidiană
Evaluarea paraclinică a
nodulului tiroidian
ecografie
tiroidiană
Nu este recomandată:
• ca metodă de screening în populaţia generală;
• la pacienţii cu tiroida normală la palpare şi cu risc
scăzut pentru cancerul tiroidian.
Este recomandată:
• pentru pacienţii cu risc crescut de malignitate (AHC de
cancer familial tiroidian, MEN2 sau iradiere externă);
• pentru toţi pacienţii cu noduli palpabili sau guşă
polinodulară;
• pentru cei cu adenopatie sugestivă pentru o leziune
malignă.
Evaluarea imagistică
Evaluarea ecografică
Protocol de descriere
ecografică a nodulilor tiroidieni
Dimensiunile nodulului Invazia extracapsulară
3 dimensiuni în mm și localizarea
fiecărui nodul; volumul nodulului
Prezentă
Absentă
Structura Halou periferic
Solid Fin
Predominant solid Gros
Predominat chistic Regulat, complet
Chistic Neregulat, intrerupt, incomplet
Spongiform Absent
Aspectul, forma nodulului Ecogenitate
Ovoid sau rotund Marcat hipoecogen
Mai înalt decît lat Hipoecogen
Iregular, patrulater Izoecogen
Hiperecogen
Protocol de descriere
ecografică a nodulilor tiroidieni
Calcificări Vascularizarea
Microcalcificări Avasculari
Macrocalcificări Perinodulară
În coajă de ou Peri și intranodulară
absente Intranodulară
Regulată
Neregulată, torturoasă
Margini Adenopatia
Regulate, netede Absentă
Neregulate Ovalară cu centru ecogen
Rau definite Rotundă hipoecogenă fără centru
ecogen
Volumul nodulului tiroidian
Este importantă determinarea volumului fiecărui
nodul.
L x l x p x 0,52.
Este singura tehnică care permite monitorizarea
obiectivă în dinamică a nodulului.
Criteriile de
raportare ecografică
Criteriile de
raportare ecografică
Structura nodulului
Nodul solid
componenta chistică ≤ 10%
Nodul predominant solid componenta chistică
10% - 50%
Criteriile de
raportare ecografică
Structura nodulului
Nodul predominant chistic componenta chistică
50 - 90%
Nodul chistic componenta chistică
> 90%
Criteriile de
raportare ecografică
Structura nodulului
Nodul spongiform
multipli microchisturi ce constituie peste
50% din volumul nodulului
Semne ecografice în diferențierea
nodulilor tiroidieni
Benign Malign
Structură chistică /mixtă Structură solidă
Hiperecogen Hipoecogen
Halou periferic fin și complet Halou intrerupt, incomplet sau absent
Calcificări în coajă de ou Microcalcificări, macrocalcificări
periferice discontinuie
Vascularizare periferică sau avascular Vascularizare intranodulară
Adenopatie absentă Adenopatie
Margini regulate Margini neregulate, rău definite
Mai înalt decît lat
Invazie extracapsulară, în structurile
adiacente
Imobil la deglutiție
Forma neregulată, patrulater
Rigid la elastografie
Scorul ecografic TIRADS
Criteriile de
raportare ecografică
• In GMN se va descrie nodulul
(nodulii) cu semne ecografice
de malignitate, dar nu nodulul
dominant. Nodulul dominant
este malign doar în 50 – 70%
cazuri.
• Raportul ar trebui să se
concentreze pe stratificarea
riscului de malignitate.
Evaluarea paraclinică a
nodulului tiroidian
puncţie-aspiraţie
cu ac fin
• Doar evaluarea ecografică a tiroidei este
insuficientă pentru diferenţierea formaţiunilor
benigne de cele maligne.
• Nici un semn ecografic nu permite distincţia sigură
între un nodul tiroidian benign şi unul malign.
• Prin sensibilitatea şi specificitatea sa, puncția
reprezintă elementul major, “standardul de aur” de
diagnostic paraclinic al nodulilor tiroidieni.
Puncţia-aspiraţie cu ac fin
ghidată ecografic
Puncţia-aspiraţie cu ac fin
ghidată ecografic
• Trebuie să se bazeze pe caracteristicile ecografice.
• Managementul clinic al nodulilor tiroidieni trebuie
să se facă în concordanţă cu rezultatele ecografiei
şi ale puncţiei.
• Frotiurile trebuie evaluate de un anatomopatolog
specializat în leziunile tiroidiene.
• Singura problemă reală este diferenţierea dintre
leziunile foliculare benigne şi cele maligne.
Puncţie-aspiraţie cu ac fin
ghidată ecografic
Indicaţii:
• toți nodulii cu caractere ecografice de suspiciune
de malignitate (cel puțin 2).
• indiferent de mărime, nodulii cu elemente
ecografice sugestive pentru invazia extracapsulară
sau metastaze în ganglionii limfatici cervicali.
• Nodulii în creștere (peste 20% diametru sau 50%
volum de la ultima examinare)
Puncţie-aspiraţie cu ac fin
ghidată ecografic
Indicaţii:
indiferent de mărimea nodulului la pacienţii cu:
• istoric de iradiere cervicală sau AHC de cancer
medular tiroidian sau MEN2;
• tratament anterior pentru cancer tiroidian;
• nivel majorat al calcitoninei.
• antecedente personale sau familiale de polipoză,
sindrom McCune-Albright, complex Carney
• nodul tiroidian descoperit în cadrul evaluării unei
metastaze prevalente
• nodul însoțit de o adenopatie suspectă
• Nu este indicată la nodulii < 10 mm dacă nu există
caractere ecografice de suspiciune sau elemente
anamnestice de risc înalt.
• Nodulii fierbinţi scintigrafic nu necesită puncţie-
aspiraţie cu ac fin.
Puncţie-aspiraţie cu ac fin
ghidată ecografic
În leziunile nodulare complexe (mixte)
• Puncţia se va realiza din componenta solidă,
înainte de evacuarea componentei fluide a
nodulului;
• va fi examinat citologic atît ţesut din componenta
solidă, cît şi lichidul din componenta chistică a
nodulului
Puncţie-aspiraţie cu ac fin
ghidată ecografic
Guşă multinodulară:
• De regulă nu este necesară puncţia a mai mult de
2 noduli, selectaţi după caracterele ecografice.
• Dacă este prezent rezultatul scintigrafiei – zonele
fierbinţi nu necesită puncţie.
• În prezenţa adenopatiei cervicale, se va puncta
concomitent nodulul tiroidian şi ganglionul
limfatic.
Puncţie-aspiraţie cu ac fin
ghidată ecografic
1. Non-diagnostic (inadecvat, necorespunzător): frotiuri
fără sau cu puţine celule.
2. Benign sau negativ: noduli coloizi, tiroidita Hashimoto,
chisturi, tiroidite.
3. Leziuni foliculare - fiind incluse toate formaţiunile cu
structură foliculară, inclusiv carcinomul folicular,
carcinomul cu celule Hurtle şi carcinoamele papilare
varianta foliculară.
Diagnosticul citologic ar trebui să se
încadreze în una din cele 5 categorii:
Nodul coloid Carcinom folicular
4. Suspect sau nedeterminat: rezultat citologic care
sugerează o leziune malignă dar nu îndeplineşte toate
criteriile pentru un diagnostic de certitudine.
5. Malign sau pozitiv: cancere tiroidiene primare sau
secundare (metastatice).
Diagnosticul citologic ar trebui să se
încadreze în una din cele 5 categorii:
Cancer papilar
Indicaţii privind repetarea
puncţiei unui nodul tiroidian
• Urmărirea unui nodul benign
• Creşterea nodulului
• Refacerea chistului
• Nodul tiroidian > 4 cm
• Rezultat iniţial non-diagnostic
• Nodulul nu se micşorează după tratamentul de
supresie cu levotiroxină
RMN / CT
• nu sunt indicate ca examene de rutină în
evaluarea nodulilor tiroidieni
• sunt utile în:
caz de necesitate în apreciere a dimensiunilor
nodulilor;
caz de prezenţă a semnelor de compresie a
căilor respiratorii sau poziţie retrosternale a
guşii
Elastografia
Ecografia cu contrast
nu sunt examinări de rutină a nodulilor tiroidieni.
Elastografia
• posedă specificitate şi sensibilitate înaltă, valoarea
predictivă a elastografiei fiind independentă de
dimensiunile nodulului.
• este indicată de regulă atunci cînd rezultatul
puncţiei este neconcludent.
• Formaţiunile chistice şi nodulii cu calcinate în
capsulă nu vor fi evaluaţi elastografic
• Nu se recomandă examinare prin elastografie a
guşii multinodulare.
Evaluarea paraclinică a
nodulului tiroidian
scintigrafia
tiroidiană
Scintigrafia tiroidiană
Indicaţii:
• Nodul tiroidian solitar sau guşa polinodulară cu TSH
supresat (hipertiroidie);
• Guşa mare polinodulară cu extensie substernală
• Căutarea de ţesut tiroidian ectopic
• În hipertiroidismul subclinic pentru a identifica ţesut
tiroidian ocult hiperfunctional
Scintigrafia tiroidiană
De primă intenție este indicată în hipertiroidia confirmată.
De linia a 2-a în cazul gușii multinodulare (cu noduli peste 10 mm) cu extensie substernală sau în cazul nodulilor care nu sunt accesibili pentru puncție.
Poate fi utilizată:
- Cînd este contraindicată puncția ,
- Cînd vascularizarea la Doppler sugerează nodul funcțional
- Cînd nodulul crește, dar citologia este negativă
- Cînd TSH e la limita inferioară a N.
Evaluarea paraclinică a
nodulului tiroidian
teste
funcţionale
Teste pentru funcţia tiroidiană
TSH-ul
la toţi pacienţii
free T4, free T3 după caz
AntiTPO
suspecție de tiroidită
Tireoglobulina după caz
Calcitonina după caz
Teste pentru funcţia tiroidiană
Tireoglobulina
• Dozarea de rutină nu este recomandată pentru
diagnosticul nodulilor tiroidieni sau a guşii
polinodulare.
• Nu este marcher de malignitate.
• Este utilă în monitorizarea postoperatorie a
nodulilor canceroși confirmați.
Teste pentru funcţia tiroidiană
Calcitonina
Ghidul ATA:
• Se va doza doar dacă puncţia, istoricul familial sau
semnele clinice ridică suspiciunea de carcinom
medular tiroidian sau MEN 2.
• Daca nivelul este ridicat, atunci dozarea se repetă
peste 3-12 luni, cu excluderea factorilor ce ar
putea influienţa rezultatul.
Ghidul SFE, AACE/AME/ETA:
• dozarea CT în caz de suspiciune de malignitate
(clinic, ecografic sau citologic), dar și înainte de
orice intervenție chirurgicală pentru nodul
tiroidian.
Tratament
Tratamentul nodulilor tiroidieni se face în funcţie de
rezultatul ecografiei şi al biopsiei prin puncţie-
aspiraţie cu ac fin.
Nodulii din clasa 1
- non-diagnostici -
• puncţia trebuie repetată peste 3 – 6 luni în cazul
nodulilor solizi și peste 6 – 18 luni în cazul
nodulilor cu ecostructură mixtă.
• în majoritatea cazurilor nodulii ecografic solizi cu
rezultat neinformativ multiplu repetat vor fi trataţi
chirurgical
Nodulii din clasa 2
- benigni -
• Nodulii trebuie urmăriţi
• Examenul clinic, ecografic şi determinarea TSH vor
fi repetate la interval de 6-18 luni
• Puncţia se va repeta cînd apare suspiciune clnică
sau ecografică și dacă volumul nodulului creste cu
mai mult de 50%
• In general puncţia ar putea fi considerată o
examinare de rutină la fiecare 6-18 luni.
Un nodul benign se poate maligniza?
Transformarea malignă a
unei tumori benigne este
rară și incertă. ?
Evoluția naturală a nodulilor
tiroidieni benigni
Regresie spontană
cu 50% din volumul inițial
(30%)
Fără modificări
(stabilizare)
(30%)
Creștere
cu 15% din volumul inițial la 3 ani
(20-56%)
Care este definiția creșterii
nodulului?
• Nu există un consensus referitor la definirea
creșterii nodulului.
• ATA definește creșterea ca mărirea cu 20% a
diametrului sau cu 50% a volumului nodulului.
Nodulii din clasa 2 – benigni
Terapia de supresie cu levotiroxină
Nu este recomandat drept tratament de rutină.
TSH
0,2 – 0,6 mU/l
Nodulii din clasa 2 – benigni
Terapia de supresie cu levotiroxină
Indicaţii:
• Pacienţi din arii geografice cu deficit iodat
• Pacienţi tineri cu noduli tiroidieni de mici
dimensiuni
• Guşi nodulare fără elemente de autonomizare
• Noduli recenți
Nu se recomandă:
• Cu scop de prevenire a recidivelor după lobectomie
dacă TSH este în limitele normei
Nodulii din clasa 2 – benigni
Terapia de supresie cu levotiroxină
Trebuie evitată:
• noduli şi guşi mari, în special când se asociază şi cu elemente de autonomizare
• leziuni clinic suspecte sau cu rezultat citologic nedeterminat
• femei în postmenopauză şi bărbaţi > 60 ani
• pacienţi cu osteoporoză
• pacienţi cu boli cardiovasculare
• TSH sub 0,5
Nodulii din clasa 2 – benigni
Terapia de supresie cu levotiroxină
Monitorizare la 3-6 luni:
• Tratamentul induce scăderea dimensiunilor
nodulilor tiroidieni numai într-o minoritate de
cazuri
• Terapia de supresie pe termen lung se poate
asocia cu scăderea densităţii minerale osoase şi
cu aritmii la pacienţii în vârsta şi femeile în
postmenopauză
• Terapia nu trebuie să producă o supresie
completă (TSH < 0,1μU/ml)
Nodulii din clasa 2 – benigni
Terapia de supresie cu levotiroxină
Monitorizare la 3-6 luni:
• După întreruperea terapiei nodulii reîncep sa
crească
• Dacă dimensiunea nodulului scade, terapia
trebuie continuată pe termen lung
• Dacă dimensiunile nodulului cresc, trebuie
luată în considerare reaspiraţia nodulului şi
chiar tratamentul chirurgical
Nodulii din clasa 2 – benigni
Tratament chirurgical
Indicaţii:
• Semne de compresie locală cauzate de nodul
• Antecedente de iradiere la nivelul capului şi gâtului
• Creşterea progresivă în dimensiuni a nodulului
• Modificarea tabloului ecografic cu apariţia
semnelor suspecte
• Defect cosmetic
Nodulii din clasa 2 – benigni
Tratament chirurgical
Volumul operator optim
Nodul unic
lobectomie cu istm
Gușă multinodulară
tiroidectomie
Nodulii din clasa 3 – 5
(leziuni foliculare, suspecte şi maligne)
• Tratament chirurgical
• Examen histologic intraoperator
Tratamentul chirurgical
Indicații:
• Nodul malign sau suspect clinic, ecografic sau
citologic
• Creșterea veritabilă a calcitoninei serice
• Nodul voluminos cu semne locale de compresie
Tratamentul chirurgical
Se va discuta
• Nodul ce implică probleme estetice, anxietate,
cancerofobie
• Nodul solid sau mixt după 2 examinari citologice
non-diagnostice
• Nodul hiperfuncțional sau toxic
• Nodul plonjant sau endotoracic
• Necomplianța pacientului la supraveghere
Nodulii tiroidieni din cursul sarcinii
• Managementul este identic cu cel al nodulilor în
afara sarcinii.
• Nu se vor utiliza preparate radioactive atît cu scop
diagnostic, cît şi de tratament.
• Nu s-a dovedit că tratamentul cu levotiroxină în
cursul sarcinii este eficient în reducerea
dimensiunilor şi în stoparea evoluţiei nodulilor
tiroidieni, de aceea terapia cu levotiroxină în
timpul sarcinii nu este indicată.
Nodulii tiroidieni din cursul sarcinii
• Monitorizarea unui nodul tiroidian care creşte în
cursul sarcinii se face prin puncţie-aspiraţie cu ac
fin şi prin ecografie.
• Daca examenul citologic indică prezenţa
formaţiunilor foliculare atunci tratamentul
chirurgical va fi amînat postpartum.
Nodulii tiroidieni din cursul sarcinii
• Dacă diagnosticul citologic de carcinom tiroidian se
pune în timpul trimestrului I sau II de sarcină,
pacienta ar trebui operată în cursul celui de-al III-
lea trimestru.
• Dacă diagnosticul citologic este pus în trimestrul
III de sarcină, tratamentul chirurgical poate fi
amânat imediat postpartum.
Nodulii tiroidieni la copii
• Managementul este identic cu
cel al nodulilor adulţilor
• Deoarece riscul de malignitate
la copii mult mai mare, atît
nodulii reci, cît şi cei fierbinţi
mai des vor fi trataţi
chirurgical.
Incidentaloamele tiroidiene
• Managementul va fi identic cu cel al guşii
nodulare.
• Incidentaloamele detectate la TC şi RMN necesită
examen ecografic pentru decizia necesităţii
puncţiei-aspirative cu ac fin
Supraveghere
clinic, ecografic, TSH
la 6, 12 sau 18 luni după examinarea inițială în funcție de datele inițiale, apoi
la 2, 5 și 10 ani în funcție de semnele evolutive clinice, biologice sau ecografice
în cazul creșterii semnificative clinic sau ecografic al nodulului – se va repeta/indica puncția nodulului
În Franța un raport al companiei de asigurări
medicale constată că:
21% din ablațiile tiroidiene sunt efectuate pentru
noduli benigni.
Explicația acestui abuz de intervenții inutile ar fi:
o persoană din 5 operate nu au efectuat ecografie,
7 din 10 pacienți operați nu au fost supuși puncției.
În Franța se realizează 40 000 ablații
tiroidiene pentru mai puțin de
7000 cazuri de cancer.
• Prezentarea nu rezolvă toate problemele
clinice întîlnite în practica curentă.
• Vine să sublinieze semnificația datelor
clinice, valoarea semnelor ecografice și
acurateațea puncției tiroidiene, pentru
decizia terapeutică.
• Recomandările ghidurilor trebuie
respectate. De aceea este important nu
doar să recomandăm, dar și să
cunoaștem ce anume să așteptăm de la
un examen ecografic sau citologic,
pentru...
• a scădea numărul de tiroidectomii inutile,
dar totuși fără a omite vre-un caz de
cancer.