„PIANINA CĂLĂTOARE”, PROIECT INSTRUCTIV-EDUCATIV ELABORAT DE PROF. DR. CONSTANTIN-T. STAN,

SUB EGIDA ȘCOLII GIMNAZIALE DE MUZICĂ „FILARET BARBU” DIN LUGOJ

La pas prin Banat cu „pianina călătoare” lugojeană

Vineri, 3 noiembrie a.c., „pianina călătoare” de la Școala Gimnazială de Muzică „Filaret Barbu” din Lugoj a poposit, însoțită de mici artiști și profesori, la Școala Gimnazială din comuna Balinț. În decurs de aproape un an de la prețioasa donație a Rotary Club Lugoj, artiștii de la instituția de artă lugojeană au oferit momente de încântare publicului meloman de la Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă „Alexandru Roșca”, Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” din Bocșa, Școala Gimnazială din Belinț, Casa de Cultură din Anina.

Câteva semnificative repere culturale din vecinătatea Balințului ne atrag atenția. În satul limitrof Fădimac s-au născut Solomon Luminosu (1853-1880) și Vasile Micula (1881-1915), profesori la Institutul Pedagogic din Arad, adevărați apostoli ai învățământului românesc bănățean. S. Luminosu, dotat cu o frumoasă voce, după absolvirea Liceului Real din Timișoara a urmat cursurile Preparandiei arădene, fiind numit, în 1878, de către episcopul Ioan Mețianu, institutor de muzică vocală și instrumentală. În paralel a frecventat și Conservatorul de Muzică din Arad. Spre sfârșitul vieții a activat ca diacon la Biserica Catedrală Ortodoxă din Arad. Vasile Micula a manifestat un talent deosebit pentru științele exacte. După finalizarea studiilor liceale la Gimnaziul de Stat din Lugoj, a aprofundat matematica și fizica la Universitatea din Budapesta. Între 1907 și 1911 a funcționat ca profesor de matematică-fizică la Institutul Pedagogic arădean, transferându-se apoi la Școlile Centrale Române din Brașov, unde a predat aceleași discipline. A murit eroic în urma rănilor suferite pe frontul Primului Război Mondial.

La Leucușești, comună din fosta plasă Balinț, a văzut lumina zilei, în anul 1888, George Pavel, primul dirijor al Filarmonicii „Banatul” din Timișoara. Moştenise atracţia pentru muzică de la tatăl său, Vasilie Pavel (1840-1911), corist cu o îndelungată prezenţă în vechea Reuniune Română de Cântări şi Muzică lugojeană. În capitala culturală a românilor bănăţeni a absolvit Şcoala Primară Confesională Ortodoxă, avându-l ca învăţător pe Ioan Vidu, „doinitorul Banatului”. Era nepotul preotului-compozitor şi profesorului Aurel Popovici-Racoviţă (1879, Racoviţa, Timiş – 1942, Arad), primul bănăţean laureat al Premiului Naţional de Compoziţie „George Enescu”, la chiar prima ediţie, în 1913. Schimbându-şi domiciliul în Micul Paris (unde mama sa, Sofia Pavel-Nicoliţă – decedată în 1905, la vârsta de doar 36 de ani –, era profesoară de vioară), a urmat, în paralel, cursurile Liceului „Mihai Viteazul” şi cele ale Conservatorului de Muzică şi Declamaţiune, unde a fost învăţăcelul lui D. G. Kiriac (teoria muzicii) şi Alfonso Castaldi (armonie), absolvind vioara (cu premiul I) la clasa profesorului Rudolf Malcher, un apreciat maestru, care va activa, mai târziu, în calitate de concertmaistru, la Wiener Symphonie Orchester. A obţinut licenţa la Akademie für Musik und darstellende Kunst din Viena (ca bursier al Statului Român), secţiile pedagogie-vioară şi muzică de cameră, după ce frecventase şi cursuri de compoziţie cu profesorul Franz Schrecker, urmând, apoi, şi un curs de perfecţionare în arta interpretării violonistice cu František Ondříček, ce i-a facilitat obţinerea, prin concurs, a postului de prim-violonist la Wiener Tonkünstler Orchester. A studiat, în paralel, şi dirijatul, cu Oskar Nedbal, exercitându-şi, în acelaşi timp, şi una din marile sale pasiuni, muzica de cameră, ca membru în vestitul Urania Streichquartett. După Primul Război Mondial a înfiinţat, în capitala valsului, o orchestră de cameră, cu care a desfăşurat o susţinută activitate concertistică în numeroase centre culturale europene. A activat ca rector al Conservatorului din Cernăuți, unde a înjghebat o orchestră simfonică, dirijor al Orchestrei Operei Române din Cluj, profesor și rector al Academiei de Muzică din Cluj aflată în refugiu la Timișoara după Dictatul de la Viena.

Prezența muzicienilor lugojeni la Balinț, într-o instituție de învățământ, a reprezentat un nou demers în perpetua noastră strădanie de a trezi emoții artistice în sufletele curate ale micilor școlari și a mijloci contactul cu capodopere ale muzicii universale, dar mai ales cu opusuri din patrimoniul

muzicii naționale. În apropierea mărețului moment al celebrării centenarului Marii Uniri, tinerii trebuie pregătiți și sensibilizați să vibreze sub faldurile tricolorului.

Colocviul Național de Folclor „Sabin V. Drăgoi” Belinț, ediția a VI-a, 2017

Colocviul Național de Folclor „Sabin V. Drăgoi” organizat la Belinț (județul Timiș) a devenit, în timp, un eveniment cu tradiție, meticulos pregătit și tratat cu multă seriozitate.

Invitați din tot Banatul și de peste hotare au fost prezenți și la această a VI-a ediție organizată în data de 8 octombrie 2017 de către Primăria și Consiliul Local al   comunei Belinț, în parteneriat cu Școala Gimnazială din localitate și Asociația cultural-umanitară „Hora Belințului”.

Moderatorii colocviului au fost, și de astă dată, inițiatorii acestui amplu  proiect, profesorul Simion Dănilă și muzicologul Constantin-Tufan Stan.

După calde cuvinte de întâmpinare din partea prof. Diana Pistrui, managerul instituției școlare și gazda evenimentului, s-a purces la desfășurarea lucrărilor colocviului: profesorul Simion Dănilă a adus în discuție, pe lângă personalități ale Banatului și mult discutata temă a aniversării centenarului Marii Uniri, dar și volumul „Pune, Doamne, pace-n țară” semnat de filologul reșițean Marcu Mihail Deleanu; dr. Constantin Tufan Stan a completat armonios acest fierbinte subiect al unirii prezentându-și cel mai recent volum, Ioan Vidu. Doinitorul Marii Uniri; muzicologul Dumitru Jompan și-a prezentat cele mai noi volume, insistând pe monografia „Timotei Popovici”; deosebit de interesantă și detaliată s-a dovedit a fi prelegerea profesorului dr. Ioan Viorel Boldureanu despre etnografie și folclor bănățean; jurnalistul comloșean Traian Galetaru a supus atenției publicului personalitatea lingvistului Simion Dănilă, de asemenea Gabriela Șerban a reamintit personalitatea profesorului Gheorghe Luchescu la 80 de ani de la naștere și șase ani de la dispariție, precum și cel de-al 3-lea număr al revistei trimestriale „Bocșa culturală”; lucrările colocviului de folclor au fost finalizate prin prezentarea operei lui Augustin Buzura în cel mai recent volum semnat de Vasile Pistolea: Augustin Buzura. Cruciada pentru adevăr (Reșița, TIM, 2017).

Evenimentul a continuat cu câteva frumoase momente artistice: un concert-lecție al elevilor și profesorilor de la Școala de Muzică „Filaret Barbu” din Lugoj, însoțiți de prof. dir. Liliana Bidiviu și „pianina călătoare”, un solo vocal al baritonului Darius Iordănescu, un colaj de dansuri oferit cu talent și măiestrie de tinerii din Belinț îndrumați de prof. Adrian Zîmbran, precum și un potpuriu de cântece din Banat (și nu numai) interpretat la modul superlativ de „Corul din Marga” sub magica baghetă a muzicologului Dumitru Jompan.  

Ediția a VI-a a Colocviului Național de Folclor „Sabin V. Drăgoi” de la Belinț s-a încheiat cu muzică și prietenie, invitați din tot Banatul, din țară și străinătate, oameni care împart aceleași pasiuni, mânați de aceleași „idealuri” (ca să rămânem în același ton al temei Marii Uniri): promovarea și cinstirea limbii și muzicii românești, păstrarea și valorificarea tradiției și folclorului din Banat.    

Mici muzicieni lugojeni la Bocșa cu „pianina călătoare”

Un antrenant spectacol de muzică și poezie a fost organizat, duminică, 10 septembrie a.c., în prag de nou an școlar preuniversitar, la Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” din Bocșa. Amfitrionul, Gabriela Șerban, providențial manager al instituției, o prezență extrem de activă și inventivă în organizarea unor manifestări de anvergură, cu impact deosebit asupra publicului, a avut ca invitat un reprezentant cu o certificată carieră literară din generația actuală a liricii bănățene și naționale: poetul Robert Șerban. Într-o atmosferă jovială, întreținută cu har, poetul Robert Șerban (însoțit de părinți) a rememorat episoade neconvenționale din biografia sa, și-a prezentat ultimele volume de versuri și a recitat numeroasei asistențe versuri din propria creație. Am remarcat o prezență selectă: poetul Nicolae Sârbu, pictorul Nicolae Potocean, jurnalistul și scriitorul Dușan Baiski, poetul Costel Stancu ș.a.

Momentele poetice și dialogurile dintre invitat și spectatori, purtate cu spontaneitate și franchețe, au alternat cu câteva secvențe muzicale oferite de elevi de la Școala Gimnazială de Muzică „Filaret Barbu” din Lugoj, coordonați de prof. Liliana BIDIVIU, noua directoare a instituției, și subsemnatul, cu pagini din literatura violonistică și pianistică românească (C. Dimitrescu) și universală (J. S. Bach, K. Mostras, L. van Beethoven). Și-au dat concursul: Ana-Ilinca PFEIFFER, Alexandra Marçelina SZILAGHI (prof. Valentina Vasiliu), Andrei BECHERU (prof. Remus Lața) și Eusebiu-Thomas FLOREA (prof. Andreea Florea). Cu acest prilej, a fost parafat un contract de parteneriat între Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” și Școala Gimnazială de Muzică „Filaret Barbu”. Concertul nu ar fi fost posibil fără pianina digitală dăruită de Rotary Club Lugoj. A fost o nouă etapă dintr-un proiect mai amplu, inițiat de subsemnatul, prin care mesajul Lugojului muzical se dorește a fi împărtășit elevilor, publicului meloman din spațiile rurale limitrofe și micile așezări urbane bănățene. Este și scopul pentru care ne-a fost pus la dispoziție prețiosul instrument, pianina digitală „călătoare” Yamaha.

Spectacol cu valențe meloterapeutice, de Ziua Femeii, la CȘEI „Alexandru Roșca” Lugoj

Un moment de referinţă al turneului Corului „Ion Vidu” în Elveția, în anul 1998, sub bagheta lui Remus Tașcău, l-a constituit concertul susţinut la Institutul Maieutic „Giovanni Mastropaolo” din Lausanne, un aşezământ de învăţământ şi cultură privat, unic în lume, care, utilizând principiul socratic educere nec inducere, promovează readaptarea socială şi culturală a copiilor şi adulţilor afectaţi de anumite disfuncții, aflate în diferite stadii de evoluție. Aici au susținut prelegeri şi recitaluri profesori şi artişti de prestigiu din întreaga lume, între care dr. Ion Vianu, Elie Wiesel şi Hepzibach Menuhin.

Utilizarea cu succes a meloterapiei, ale cărei benefice efecte au fost exersate și verificate de-a lungul timpului, ne-a inspirat în demersul parafării unui parteneriat între instituția noastră, Școala Gimnazială de Muzică „Filaret Barbu”, și Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă „Alexandru Roșca” din Lugoj. Ne dorim ca parcursul activităților noastre muzical-literare, care va debuta miercuri, 8 Martie, ca un omagiu adus eternului feminin – întruchipat de angelica imagine a Mamei –, să se desfășoare etapizat, ritmic, în beneficiul copiilor și al învățământului lugojean.

Muzicieni lugojeni la Anina cu „pianina călătoare”

Un nou episod din proiectul „Pianina călătoare” (grație pianinei digitale Yamaha, dar oferit în 2016 de Rotary Club Lugoj Școlii Gimnaziale de Muzică „Filaret Barbu” din Lugoj), inițiat și coordonat de subsemnatul, s-a desfășurat, vineri, 27 octombrie a.c., la Anina, sub egida Casei Orășenești de Cultură din localitate și a Cenaclului Literar „Virgil Birou” (ambele prezidate de Mihai Chiper, directorul periodicului cultural „Arcadia”). Câteva vechi interferențe culturale între Lugoj și Anina atrag atenția în contemporaneitate.

La Anina, Ioan Vidu și Silvia Codreanu, prima sa soție, au cules, în 1892, folclor literar – cântece, doine și strigături –, suport poetic pentru unele din creațiile corale ale doinitorului Banatului. Manuscrisele au fost publicate în volum, în 1958, într-o ediție îngrijită de regretatul Viorel Cosma, recent trecut la Domnul.

Cu prilejul organizării, la Lugoj, la inițiativa lui Filaret Barbu, a primei ediții a așa-numitei Şcoli a Dirijorilor de Cor şi Fanfară (1931), s-a convocat Adunarea Generală a Asociaţiei Corurilor şi Fanfarelor Române din Banat, sub preşedinţia lui Iosif Velceanu. După un moment solemn, dedicat memoriei lui Ioan Vidu (decedat în 7 februarie), a fost ales şi votat noul Comitet al Asociaţiei, Tiberiu Brediceanu fiind proclamat preşedinte de onoare, iar

Iosif Velceanu reconfirmat în funcţia de preşedinte executiv, secondat de Filaret Barbu (secretar general), Gheorghe Onae (arhivar) şi George Dobrin (jurisconsult). Ca membru în comitet a fost cooptat și președintele Reuniunii Române de Cântări, Muzică și Lectură din Anina, dr. Nicolae Belu, alături de C. Vlad (Caransebeş), C. Zuiac (Vasiova), L. Carol (Oraviţa), N. Mureşan (Bocşa Română), N. Miclea (Berlişte), V. Guga (Mercina), I. Popovici (Budinţ), N. Amandia (Ictar) şi I. Cucu-Bănăţeanu (Bozovici).

Iubitorii de cultură din fosta citadelă minieră au fost invitați la o inedită întâlnire cu pictura, muzica și poezia: vernisarea Expoziției de pictură „Atelier” a maestrului bocșean Nicolae Potocean (NIK), membru al Uniunii Artiștilor Plastici, filiala Reșița (despre semnificația artei sale a vorbit Gabriela Șerban, managerul Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea” din Bocșa), și lansarea volumelor semnate de Ion Reșinaru (Cu zâmbetul prin Munții Banatului – au prezentat prof. univ. dr. Gheorghe Popovici și scriitorul și jurnalistul Titus Crișciu) și Ion Aurel Simu (Striviți de destin și Amurg fără mine – cu un expozeu al criticului literar Daniel Luca).

Și-au dat concursul elevi și profesori de la Școala Gimnazială de Muzică „Filaret Barbu” din Lugoj: Alexandra-Marçelina Szilaghi (prof. Valentina Vasiliu), Ana-Ilinca Pfeiffer, Alexandru Moț (prof. Raluca Miclăuș), Andrei Berlo (prof. Valentina Vasiliu), Andrei Becheru (prof. Remus Lața), Andreea Iovan (prof. Carmen Schöner), Eusebiu-Thomas Florea (prof. Andreia Florea), prof. Lavinia Furdui, prof. Raluca Miclăuș, prof. Alexandru Vasiliu. Au fost interpretate opusuri de Constantin Dimitrescu, Edvard Grieg, Fritz Kreisler, Petre Țipordei, Johann Sebastian Bach, Frédéric Chopin și Dmitri Șostakovici.

Belinț, 8 octombrie 2017

Balinț, 3 noiembrie 2017

Bocșa, 10 septembrie 2017

Lugoj, 8 martie 2017

Anina, 27 octombrie 2017