[ascunde]Articolele acestei sãptãmâni sunt Andrea Riccardi, Ghetoul Chi?inãu, Rãscoala ?ãrãneascã din8 ?i Virusul Zika. Oricine poate contribui la îmbunãtã?irea lor.Ghetoul Var?ovieiDe la Wikipedia, enciclopedia liberã

1941 anunþ pentru cetãþenii Varºoviei cu privire la riscul de infec?ie de tifos datoritã evreilor, semnat de Ludwig Fischer.

Graniþele Ghetoului din Varºovia în Noiembrie 1940 (interactive map)

Raportul Stroop Fotografia aratã clãdirile în flãcãri din Getou în timp ce germanii mãr?ãluivreiGhetoul Var?ovia a fost cel mai mare ghetou evreiesc înfiin?at de Germania nazistã în Var?ovia, fostã capitalã a Poloniei în Guvernul General în timpul Holocaustului ?i al celui de-al doilea rãzboi mondial. El a fost construit în fosta capitalã a Poloniei independente, Var?ovia, între octombrie-noiembrie 1940, în el fiind înghesui?i cu for?a, pe o suprafa?ã de 3.4 km2, peste 400.000 de evrei, majoritatea locuitori ai Var?oviei. Între 1941 ?i 1943, foametea, bolile ?i deportãrile în lagãre de concentrare ?i de exterminare au redus popula?ia ghetoului de la aproximativ 450.000 la 70.000. În cursul a douã luni din vara anului 1942, au fost trimi?i aproape 254.000 de evrei în lagãrul de exterminare Treblinka. Între 1941 ?i 1943, foametea, bolile ?i deportãrile în lagãre de concentrare ?i de exterminare au redus popula?ia ghetoului de la aproximativ 450.000 la 70.000. În 1943, în preajma trimiterii la moarte a ultimilor locuitori, ghetoul din Var?ovia a fost scena revoltei din ghetoul Var?ovia, prima rebeliune urbanã în masã împotriva ocupa?iei naziste a Poloniei.[1] În 1943, în preajma trimiterii la moarte a ultimilor locuitori, ghetoul din Var?ovia a fost scena revoltei din ghetoul Var?ovia, prima rebeliune urbanã în masã împotriva ocupa?iei naziste a Poloniei.[1] Marea majoritate a locuitorilor ghetoului au murit deporta?i în lagãrele de exterminare, au pierit de inani?ie ?i boli infec?ioase sau uci?i în reprimarea Revoltei Ghetoului Var?oviei.

Cuprins [ascunde] 1 Construire2 Administra?ia Ghetoului3 Condi?ii4 Revolta Ghetoului Var?oviei ?i distrugerea acestuia5 Rãmã?i?e ale ghetoului astãzi6 Oamenii din Ghetoul Var?oviei6.1 Victime6.2 Supravie?uitori6.3 Oameni asocia?i7 Bibliografie8 În beletristicã9 Note10 Legãturi externeConstruire[modificare | modificare sursã]

Walling-off Strada �wiêtokrzyska (vãzutã dinspre strada Marsza³kowska

Rãmãºiþele zidului Ghetoului Varºoviei în spatele unei case de pe strada Sienna 55Ghetoul Var?oviei a fost construit de cãtre germanul Hans Frank în data de 16 octombrie, 1940. Frank le ordonã evreilor din Var?ovia ?i suburbii sã se mute în ghetou. În acel moment se estima cã numãrul popula?iei se ridicã la 400.000, aproape 30% din popula?ia totalã a Var?oviei, însã, suprafa?a ghetoului era de doar 2.4% din întreaga suprafa?ã a Var?oviei.

Construc?ia zidului ghetoului a început în data de 1 Aprilie, 1940,[2] dar germanii au izolat ghetoul de lumea din afarã în data de 16 noiembrie a aceluia?i an. Zidul a

vea 3 m înãl?ime în capãt având sârmã ghimpatã. Cei ce încercau sã iasã erau împu?ca?i pe lo ghetoului s-au modificat de foarte multe ori în timp.

Ghetoul era împãr?it de strada Ch³odna, una dintre principalele strãzi ce mergea spre estul ora?ului. Zona la sud de Ch³odna, era denumitã �Ghetoul Mic�, în timp ce zona de nord se numea �Ghetoul Mare�. Cele douã pãr?i era conectate de strada ¯elazna (o poartã specialã fost construitã la intersec?ia acesteia cu strada Ch³odna). În ianuarie 1942 a fost construit un pod de lemn ce a devenit, la finalul rãzboiului, unul dintre simbolurile Holocaustului.

Primul comisar al Ghetoului Var?oviei a fost Standartenführer Waldemar Schön. A urmat la conducere în mai 1941 Heinz Auerswald.

Administra?ia Ghetoului[modificare | modificare sursã]Precum în toate ghetourile din Polonia, germanii au atribuit administra?ia unui consiliu al evreilor (Judenräte în germanã) condus de cãtre cei mai bãtrâni. În Var?ovia acestol a fost atribuit lui Adam Czerniaków, ce a adoptat o politicã de colaborare cu nazi?tii. Adam Czerniaków consemneazã în jurnalele sale experien?ele chinuitoare. A devenit con?tient de propria duplicitate tragicã ?i s-a sinucis în iulie 1942.

Cu toate acestea, personalitatea sa rãmâne mai pu?in infamã decât cea a lui Mordechai Chaim Rumkowski, administratorul Ghetoului £ód�. Colaborarea lui Adam Czerniaków cu politica nazistã reprezintã paradigma de atitudine a majoritã?ii evreilor din Europa fa?ã de nazism.

Condi?ii[modificare | modificare sursã]

copil din GhetouFi?ier:Childwarsawghetto.jpgUn copil murind pe strãzile Ghetoului Varºoviei în septembrie 1941În urmãtorul an ?i jumãtate, mii de evrei din Polonia ?i rromi, din ora?e mai mici ?i de la sat, au fost adu?i în Ghetou, în timp ce bolile, precum tifos, ?i foametea au men?inut numãrul locuitorilor constant. Ra?ia de mâncare pentru evreii din Var?ovia în 1941 era limitatã la 184 de calorii, în compara?ie cu cele 2.613 calorii pentru germani.

?omajul era o problemã majorã în Ghetou. Au fost create ateliere de lucru ilegale pentru a putea produce bunuri ce erau vândute ilegal sau se realizau schimburi cu alte mãrfuri de contrabandã. Aceste tranzac?ii erau în mare parte realizate de cãtre copii. Sute de copii evrei cu vârste cuprinse între patru ?i opt ani mergeau pe partea cealaltã ?i de câteva ori pe zi. Contrabanda era singura sursã de subzisten?ã pentru locuitorii din Ghetou ce ar fi murit de foame, în caz contrar.

În ciuda vie?ii mizerabile, Ghetoul Var?oviei avea parte de foarte multe activitã?i educa?ionale ?i culturale, conduse de organiza?iile secrete. Au fost create spitale, bucãtãrii publice, orfelinate, centre de refugiere, facilitã?i de recreere ?i un sistem de educa?ie. Câteva ?coli erau ilegale ?i func?ionau sub forma unor bucãtãrii. Existau ?i biblioteci secrete, clase pentru copii ?i chiar o orchestrã simfonicã. Rabinul Alexander Zusia Friedman, secretarul general al Israelului din Polonia, a fost unul dintre liderii Tora din Ghetoul Var?oviei. A organizat o re?ea secretã de ?coli religioase cum ar fi, ?coala pentru bãie?i �Yesodei HaTorah�, ?coala pentru fete Bais Yaakov ?i trei institu?ii de studii avansate evreie?ti. În 1941, când germanii au acordat permisiunea Judenräte sã deschidã ?colile, acestea au ie?it la suprafa?ã ?i au primit finan?are de la comunitatea oficialã a evreilor.

Peste 100.000 de locuitori ai Ghetoului au murit datoritã bolilor sau foametei, cum ?i datoritã omorurilor la întâmplare, chiar ?i dupã ce nazi?tii au început deportãrile masive spre lagãrul de exterminare Treblinka. Între Tisha B'Av (iulie 23) ?i Yom Kippur (septembrie 21) 1942, aproape 254.000 de locuitori (dupã alte calcule aproape 300.000) din Ghetou au fost trimi?i în Treblinka ?i uci?i.

Friedman a alertat lumea despre începutul deportãrilor din Var?ovia prin intermediul unui mesaj codat. Telegrama lui a fost urmãtoarea: �Domnul Amos ?i-a ?inut promisiunea din cea de a cincea treime.�. Fãcea referire la Cartea lui Amos capitolul 5, versetul 3.[3]

Ofi?erul Jan Karski ce fãcea parte din Mi?carea de rezisten?ã a Poloniei a raportat în 1942 guvernelor din vest despre situa?ia din Ghetou ?i despre lagãrele de exterminare. La sfâr?itul lui 1942 era clar cã deportãrile însemnau sfâr?itul, mul?i dintre evereii rãma?i s-au decis sã lupte.

Timp de ani locuitorii Ghetoului au încercat sã ascundã documentle, scrierile, fotografiile ?i scurtele înregistrãri în capsule de timp. ?i-au intensificat activitatea mai ales dupã ce au aflat cã deportarea nu însemna altceva decât ucidere în masã. În mai 1942, gmanii au început sã filmeze un film de propagandã intitulat �Ghetoul� (�Das Ghetto� în germa nu a fost niciodatã terminat. Câteva imagini au fost arãtate într-un documentar din 2010 numit �Un film neterminat]] (�A Film Unfinished� în englezã) ce are ca temã filmul �Das Ghto� ?i coreleazã câteva scene cu însemnãrile din jurnalul lui Czerniakow.

Revolta Ghetoului Var?oviei ?i distrugerea acestuia[modificare | modificare sursã]

Fotografia din Raportul Stroop ce îl aratã pe soldatul SS Josef Blösche îndreptând arma spre Revolta.În 18 ianuarie 1943, dupã aproape 4 luni fãrã deportãri, trupele germane au intrat în Ghetoul Var?oviei, în mod nea?teptat, pentru a organiza o nouã deportare. În câteva ore aproape 600 de evrei au fost împu?ca?i.

Germanii nu se a?teptau la o rezisten?ã din partea ghetoului, de?i ea era planificatã încã din toamna trecutã. Primele etape ale rezisten?ei evreilor au început în ziua respectivã. Luptãtorii evrei au întâlnit un prim succes prin expulzarea trupelor germane ?i preluarea controlului asupra ghetoului de cãtre organiza?iile de rezisten?ã ¯OB ?i ¯ZW.

Bãtãlia finalã a avut loc în ajunul Pa?telui Evreiesc, 19 aprilie 1943, când for?ele naziste, alcãtuite din câteva mii de solda?i, au intrat în ghetou. Dupã e?ecul ini?ial al trupelor germane, aflate sub comanda lui Jürgen Stroop, acestea au ars ?i aruncat în aer în mod sistematic clãdirile din ghetou. Rezisten?a a luat sfâr?it în data de 28 aprilie, în mod oficial opera?iunea nazistã terminându-se la jumãtatea lunii mai. Aceastã opera?iune s-a terminat, în mod simbolic, odatã cu demolarea Marii Sinagogi din Var?ovia. Conform raportului oficial, 56 065 de oameni au fost omorâ?i pe loc sau deporta?i în lagãrele Germaniei naziste (majoritatea în lagãrul Treblinka).

Ruinele Ghetoului Varºoviei distrus de trupele germane, datoritã ordinului lui Adolf Hitler, dupã suprimarea Rãscoalei Ghetoului Var?oviei din 1943. Vedere dinspre nord-vest, Gradina Krasiñski ?i strada Swiêtojerska, poza a fost realizatã în 1945Rãmã?i?e ale ghetoului astãzi[modificare | modificare sursã]

Una dintre cele 22 de borne aflate la graniþa Ghetoului Varºoviei

O ruinã a zidului ghetoului aflatã în spatele unei case de pe strada Z³ota nr. 62

Zidul Ghetoului înainte, pozã fãcutã pe strada Waliców nr. 11

Ghetoul VarºovieiGhetoul a fost aproape în întregime demolat în timpul rãscoalei; totu?i, câteva strãzi ?i cliri din �ghetoul mic� nu au fost demolate deoarece acesta fusese închis înainte de revoltã, prin urmare nefiind implicat în luptã.

În 2008 ?i 2010 bornele Ghetoului Var?oviei au fost reconstruite de-a lungul grani?ei cartierului evreiesc unde, între anii 1940-1943, era poarta ghetoului, podul d

e lemn de peste strada Aryan ?i clãdirile importante pentru de?inu?ii din ghetou.

Cele patru clãdiri de pe strada Pró¿na nr. 7, 9, 12 respectiv 14 sunt unele dintre cele mai cunoscute clãdiri reziden?iale originale ce au gãzduit familii de evrei între anii 1940-1941 în Ghetoul Var?oviei. În mare parte au rãmas goale dupã rãzboi. Strada se aflã centrul aten?iei în timpul Festivalului Evreiesc annual al Var?oviei. În prezent, clãdirile de la numerele 7 ?i 9, sunt în renovare ?i vor deveni spa?ii pentru birouri.

În apropriere, sinagoga No¿yk a supravie?uit ?i ea rãzboiului. A fost folositã pe post de grajd de cai de cãtre for?ele de apãrare germane (în germanã Wehrmacht). În prezent sinagoga a fost restauratã reluându-?i activitatea normalã.

Cele mai bine prezervate fragmente ale zidului ghetoului sunt pe strada Sienna nr. 55, Strada Z³ota nr. 62 ?i strada Waliców nr. 11.

Existã douã monumete ale Eroilor Ghetoului prezentate în anul 1946 respectiv 1948, aproape de locul unde trupele germane au instrat în ghetou la data de 19 aprilie 1943.

În 1988 a fost construit un monument în punctul Umschlagplatz unde evreii erau pregãti?i pentru deportare în lagãrul Treblinka.

În decembrie 2012, o statuie controversatã a lui Adolf Hitler în genunchi cerând iertare a fost instalatã în curtea ghetoului. Opera de artã apar?ine italianului Maurizio Cattelan ?i a fost numitã �HIM�. Foarte mul?i au considerat cã este nenecesar de ofensivã, în timp ce al?ii, precum rabinul Poloniei, Michael Schudrich, sus?in cã este bine gânditã, chiar �educativã�. ".[4]

Oamenii din Ghetoul Var?oviei[modificare | modificare sursã]Victime[modificare | modificare sursã]Tosia Altman � luptãtor în rezisten?ã, a evadat prin canale din Ghetou în timpul Rãscoalei din 1943. A murit în final dupã ce a fost prinsã de cãtre Gestapo când clãdirea de celulozã ue se ascundea a fost cuprinsã de flãcãri.Mordechaj Anielewicz � liderul rezisten?ei ghetoului în organiza?ia ¯OB (Anio³ek). A murit în timpul Rãscoalei când el împreunã cu al?i camarazi s-au sinucis.Dawid Moryc Apfelbaum � liderul rezisten?ei ghetoului în organiza?ia ¯ZW. A fost omorât în ac?iune în timpul Rãscoalei Ghetoului. .[5]Adam Czerniaków � inginer ?i senator, ?ef al �Consiliului� (Judenrat) Var?oviei. S-a sinucis în 1942.Yitzhak Gitterman � directorul Comitetului de Distribuire al punctului Evreiesc American din Polonia, luptãtor al rezisten?ei. Omorât în ac?iune în timpul Rãscoalei.Itzhak Katzenelson � profesor, poet, dramaturg ?i luptãtor în rezisten?ã. Executat în 1944 la Auschwitz-Birkenau.Janusz Korczak � autor de cãr?i pentru copii, pediatru, învã?ãtor ?i proprietar de orfelinat. Executat la Treblinka în 1942, dupã ce i se oferise ocazia sã abandoneze orfanii ?i sã fugã.Simon Pullman � dirijorul orchestrei simfonice Ghetoul Var?oviei. A fost executat la Treblinka în 1942.Emanuel Ringelblum � istoric, om politic ?i asistent social, ?eful cronicii din Var?ovia. A fost prins în Var?ovia ?i executat împreunã cu familia în 1944.Kalonymus Kalman Shapira � rabinul Piaseczno. Executat la Trawniki în timpul Aktion Erntefest în 1943.Lidia Zamenhof � specialist în esperanto, fiica Dr. L. L. Zamenhof. Executatã la Treblinka în 1942.Nathalie Zand � neurolog ?i cercetãtor ?tiin?ific. A practicat ca doctor în ghetou. Se crede cã ar fi fost executatã în închisoarea Pawiak, în septembrie 1942.Supravie?uitori[modificare | modificare sursã]

Icchak Cukierman mãrturise?te în fa?a acuza?iei de persecu?ie în timpul procesului Ado

lf EichmannIcchak Cukierman � liderul rezisten?ei ghetoului ("Antek"). A murit în 1981.Marek Edelman � om politic polonez ?i activist socialist, cardiolog. A fost singurul lider ce a supravie?uit din organiza?ia ¯OB. A murit în 2009.Jack P. Eisner � Autorul cãr?ii �Supravie?uitorul Holocaustului�. Bãie?elul ce a atârnat steagul evreiesc pe o cladire în flãcãri în timpul Revoltei Ghetoului Var?oviei. Luptãtor ZZW. Comemorator al holocaustului. A murit în 2003.Ruben Feldschu (Ben Shem) (1900-1980) � autor Sionist ?i activist politic[6]Bronis³aw Geremek � om politic ?i istoric. A murit în 2008.Martin Gray � ofi?erul serviciului secret sovietic, scriitor american ?i francez.Mietek Grocher � autor suedez ?i activist pentru rememorarea Holocaustului.Alexander J. Groth � profesor de ?tiin?e politice la Universitatea din California, Davis.Ludwik Hirszfeld � microbiolog polonez ?i serologist. A murit în 1954.Zivia Lubetkin � liderul rezisten?ei ghetoului, activist Aliyah Bet. A murit în 1976.Uri Orlev � autor israelian al nuvelei semi-autobiografice �The Island on Bird Street�, unde î?i expune experien?ele din Ghetoul Var?oviei.Marcel Reich-Ranicki � critic literar german.Simcha Rotem � luptãtor în rezisten?ã ("Kazik"), activist Berihah.W³adys³aw Szpilman � pianist polonez, compozitor ?i scriitor, subiectul filmului The Pianist regizat de Roman Polanski. A murit în 2000.Dawid Wdowiñski � psihiatru, lider politic, liderul mi?cãrii de rezisten?ã ¯ZW, memorialist american. A murit în 1970.Oameni asocia?i[modificare | modificare sursã]

Monumentul eroilor din ghetoul VarºoviaW³adys³aw Bartoszewski � activist polonez organiza?ia ¯egota din Var?ovia.Henryk Iwañski � ofi?er polonez din rezisten?ã aflat la conducerea suportului ghetoului. A murit în 1978.Jan Karski � curierul din rezisten?a polonezã ce prezenta detalii din Ghetou Alia?ilor. A murit în 2000.Zofia Kossak-Szczucka � a fost un scriitor polonez ?i luptãtor în rezisten?ã ?i co-fondator al consiliului ¯egota. A murit în 1968.Irena Sendler � membrul rezisten?ei ce a salvat 2.500 de copii evrei din Ghetou ?i a ajutat la ascunderea acestora, subiectul filmului The Courageous Heart of Irena Sendler. A murit în 2008.Szmul Zygielbojm � om politic evreu polonez. În 1943 s-a sinucis datoritã indiferen?ei Alian?ei fa?ã de victimele din Ghetoul Var?oviei.Bibliografie[modificare | modificare sursã]Mary Berg, The Diary of Mary Berg: Growing Up in the Warsaw Ghetto, Oxford: Oneworld Publications, 2007 (2nd ed), ISBN 1-85168-472-7 (1st ed: Warsaw Ghetto: a diary by Mary Berg, New York: L.B. Fischer, 1945; translated by Norbert Guterman; edited by S.L. Shneiderman; a "war time book")Marek Edelman, The Ghetto Fights, London: Bookmarks, 1994, ISBN 0-906224-56-XIsrael Gutman, Resistance: The Warsaw Ghetto Uprising, ISBN 0-395-60199-1Martin Gray, For Those I Loved, ISBN 0-316-32576-7Raul Hilberg, et al. (editors). The Warsaw diary of Adam Czerniakow: Prelude to Doom (Stein & Day, NY, 1979).Janusz Korczak, Ghetto diary, ISBN 978-0-89604-004-5Dariusz Libionka, Laurence Weinbaum: "Bohaterowie, hochsztaplerzy, opisywacze - Wokó³ ¯ydowskiego Zwi¹zku Wojskowego", Stowarzyszenie Centrum Badañ nad Zag³ad¹ ¯ydów, WarsaEmmanuel Ringelblum, Notes from the Warsaw Ghetto, New York: ibooks, 2006, ISBN 1-59687-331-0W³adys³aw Szpilman, The Pianist: The Extraordinary True Story of One Man's Survival in Warsaw, 1939-1945, ISBN 0-312-31135-4Dawid Wdowiñski, And We Are Not Saved, ISBN 978-0-8022-2486-6, The Warsaw Ghetto: A Guide to the Perished City, ISBN 978-0-300-11234-4Barbara Engelking & Jacek Leociak, The Warsaw Ghetto: A Guide to the Perished City, ISBN 978-0-300-11234-4

Warsaw and Ghetto, Warsaw: B&M Potyralski, 2000, ISBN 83-901501-2-3În beletristicã[modificare | modificare sursã]Jurek Becker, Jacob the Liar, Arcade Publishing, 1996, ISBN 978-1-55970-315-4John Hersey, The Wall, Vintage, 1988, ISBN 978-0-394-75696-7Bodie Thoene, Warsaw Requiem; The Zion Covenant, Tyndale House Publishing, 2001, ISBN 978-1-414-30112-9(originally published in 1988 by Bethany House Publishing)Leon Uris, Mila 18, Bantam, 1980, ISBN 978-0-553-14701-8 (originally published in 1961 by Doubleday)Richard Zimler, The Warsaw Anagrams, Overlook Press, 2011, ISBN 978-1-59020-088-9, and Corsair, 2011, ISBN 978-1-84901-369-7Note[modificare | modificare sursã]^ �Muzeul Memorial al Holocaustului din SUA�.^ Adama Czerniakowa dziennik getta warszawskiego 6 IX 1939 � 23 VII 1942, Opracowanie i przypisy Marian Fuks, Pañstwowe Wydawnictwo Naukowe, Warszawa 1983, p. 101^ Farbstein, Esther (2007). Hidden in Thunder: Perspectives on faith, halachah and leadership during the Holocaust. 1. Feldheim Publishers. p. 31. ISBN 9789657265055^ http://www.guardian.co.uk/world/2012/dec/28/adolf-hitler-statue-warsaw-ghetto The Guardian^ Though Apfelbaum is listed in many books and articles devoted to the revolt in the Warsaw Ghetto as one of the commanders of the Jewish Military Union (for example, see Moshe Arens, "The Development of the Narrative of the Warsaw Ghetto Uprising," Israel Affairs, Vol.14, No.1, January 2008), and a square was named for him in Warsaw, historians Dariusz Libionka and Laurence Weinbaum have cast doubt about his existence (see Dariusz Libionka & Laurence Weinbaum, "A legendary commander," Haaretz, 22 June 2007, http://www.haaretz.com/weekend/magazine/a-legendary-commander-1.223769)^ Laurence Weinbaum, "Shaking the Dust Off" The Story of the Warsaw Ghetto's Forgotten Chronicler, Jewish Political Studies Review Vol. 22 No. 3-4 (Fall 2010).Legãturi externe[modificare | modificare sursã]CommonsWikimedia Commons con?ine materiale multimedia legate de Ghetoul Var?oviaPhotographs from the Warsaw Ghetto - Online exhibition from Yad Vashemwww.druhasvetovavalka.cz - Pages show pictures and videos of the day taken at places connected with the World War IIWarsaw Ghetto from Holocaust Survivors and Remembrance Project: "Forget You Not"Historical Sites of Jewish WarsawWarsaw Ghetto Internet Database hosted by Polish Center for Holocaust ResearchDetailed, interactive map of the Warsaw Ghetto plotted on pre-war plan of the cityDocuments and information about the Warsaw Ghetto from the Jewish Virtual LibraryYad Vashem - About the Holocaust - The Warsaw GhettoLecture on Emanuel Ringelblum and the Warsaw Ghetto Dr. Henry AbramsonMuzeul Holocaustului din Washington - enciclopedieCategorie: GhetouriMeniu de navigareNu sunte?i autentificatDiscu?iiContribu?iiCreare contAutentificareArticolDiscu?ieLecturãModificareModificare sursãIstoric

CãutareSaltPagina principalãPortaluri tematiceCafeneaArticol aleatoriuParticipareSchimbãri recenteProiectul sãptãmânii

AjutorPortalul comunitã?iiDona?iiTipãrire/exportareCreare carteDescarcã PDFVersiune de tipãritTrusa de unelteCe trimite aiciModificãri corelateTrimite fi?ierPagini specialeNavigare în istoricInforma?ii despre paginãElement WikidataCiteazã acest articolÎn alte limbiAfrikaansAz?rbaycanca?????????CatalaÈe�tinaCymraegDanskDeutschEnglishEsperantoEspanolEestiEuskara?????SuomiFrançaisGalego?????HrvatskiMagyarBahasa IndonesiaÍslenskaItaliano??????????????????-???????LietuviuBahasa MelayuNederlandsNorsk bokmalPolskiPortugues???????Srpskohrvatski / ??????????????SlovenèinaSloven�èina?????? / srpskiSvenska???Türkçe??????????????????

Modificã legãturileUltima modificare a paginii efectuatã la 25 septembrie 2014, ora 23:09.Acest text este disponibil sub licen?a Creative Commons cu atribuire ?i distribuire în condi?ii identice; pot exista ?i clauze suplimentare. Vede?i detalii la Termenii de utilizare.Politica de confiden?ialitateDespre WikipediaTermeniDezvoltatoriCookie statementVersiune mobilãWikimedia Foundation Powered by MediaWiki