V OSTATIEN

Trustul patdotismuluigi alte grotegti

Prefald de Jan H. Mysjkin

Traducere din neerlandez5 de Doina loanid gi Jan H. Mysjkin

Pnul vAN OsrntJEN

Edituta ParaLela 45

CUPRINS

AncuwNr / 5

A rua iN onnAonnp pENTRU A DERATA MAr BrNp / 7

Tnusrur parnrorrslrurur / 20

BORDELUL LUI IKA LOCH / 60

iNaranarrct / 77

lnchisoarea dtncer / 77

Oragul constructorilor / 95

Poveste / 103

Despre o surprizi pldcuti care fu o nenorocire / 105

Povestea fatidici a lui Scholem \X/eiBbinder / 112

Vicisitudinile lui Mercurius, societate pentru exploatarea

falsificdrii deban / 722

I-zcrali! Economiili! / 729

Caseta. O poveste deloc tainicd in jurul uneitane / 1,37

Convingerea notarului Telleke / I42

Splendoarea gi decdderea unui om pohic / 143

Cheia pierdutS. Cum se intdmpli sau vezi bne / 147

O scunlA DIZERTATIE DESPRE PoLITIcA CoLoNIAIA / 167

A lua in derddere pentru aderaia mai bine

,,La doi ani: catastrofd, feroviard", povestegte Paul

van Ostaijen la incepunrl unei paglni autobiografice.

,,Yiaga me ^

inceput cu o detaiere. Aga cd este de

ingeles cd.vdd viaEa in felui urmiton cum sd detaiezi infelul cel mai avantajos." Teama de o catastrofb feto-

viatd. apare in Conuingerea notarului Telleke, cea mu scurti

dintre grotegtile autorului. Pentru a eitz o inevitabili

deraiete, acest cumsecade burghez se aruncd pe fereastra

trenului care mefge cu tntezd., cu prea mate vttezd pentru

gustul siu. Din fericire pentru el (gi pentru noi), Paul

van Ostaijen) care a trdit int-o perioadd in care rciltta-tea insigi se preschimbase pe de-a integul intr-o gotescd,

a gtiut sd sulprindd. catastrof.ele intt-un fel mai todnic.

Fdrd. a merge p|'nd.la a cahfrca na$tetea sa, pe 22

februarie 1.896,1a Anvets, dtept o c t^sttofl, ea a fost

cel puqin o zguduituri neagteptatd. Leopold (zis Pol sau

Puol) "

fost al gaptelea gi ultimul dintre copii lui Henddk

van Ostaijen, instalator de meserie, gi al Mariei Engelen;

tatd.l siu aloea patwzeci gi patru de ani, tat mama sa,

patrrtzeci gi trei; intre Paul gi fratele siu Constant, cafe

era penultimul n5,scut, eta o diferenli de noud ani. Po-

ffivit normelor pcoiate, a fost un elev exasperant. La

Ateneul Regal - singurul institut de invilimdnt liceal

N.\\J

\)N

d

R\vl

din Anvers, unde cusurile efau pfedate in neeiandezd" -,en capul rdatdElot gi juca rolul de provocator in bandade elevi flamrganzi, chiar pugin ostentativ, dat find cd, a

fost exmatdcuiat inainte de examenul final. in ptrzrnt,Asocia,tia ,,Prietenii lui Paul van Ostaijen" se reunegte

anual in sala de conferinte a acestei instituEii, care se mAn-

dre$te cu faptul ci autod gi-a tocit coatele pe bdncilesale.

Exasperagi de cdtre mezinul lor, tatd) se plAngea de

nenumdrate ori: ,,Pentru mullca fizicd e prea plipAnd,iar pentru cea de func;ionar de birou, scrisul sdu nueste desnrl de lizibil." Ceea ce nu l-a impiedicat si intrein legiunea congopigtilor de Ia Prirmd.'ia din Anvers, pe1.6 martte 1914. Se afla intr-o slujbd aldt:uri' de tineriintelectuali care visau si schimbe lumea - in primulrdnd Flandra - printr-o revoluEie a attelor, pi nu numai.La doar cdteva siptimAni mat t6Ltziu, pe 9 aprthe 1,91,4,

gi-a fdcut debutul cu o relatare despre expozi;ta Axacontemporand,in Carv/us, nat cate avea ca subtidu ,,Weekbhdvan de Vlamingen" f ,,Sdptdmdnalul Flamanzilor", ceea

ce spune totul despre aspiragiile sale politice, intr-o pe-tioadd, in care burgheziz ftancofond domnea in Belgia,

cu un dispreg vddtt faEd. de tot ceea ce era flamand. intimpul anilor de rdzboi, Van Ostaijen a desfdpurat o

activitate jumalistici imensd pi diversificati in mai multeziarc: inft-o seard scria despre un meci de box la ElBardo; a doua zi, asista la o piesi de teatru, iar in seara

urmd,toare relata despre o expoziie. La toate astea se

adaugd" comentariile politice, in cate apdta emancrparea

flamandd".

Ca t6,nfu bdtbat, Paul van Ostaijen era o apaiyeremarcabild pe srdzile orapului portuar. Iatd cum este

evocat tAnfui' dan@t de citre scriitorul anversez Maurice

Gilliams: ,,Seara, pe I(eysedei, il lntdlneam pe Orfeu in

costum Biedermeiet. Oamenii se uitau la el cu gura cis-

cati din canz^ cr^v^tei sale demodate, a itletcil. de cati-

fea togie gi a ciudatelor sale haine negre. Cdteodad putta

ln macferlan de un gri sidefat, 9i dacd vAntul se juca cu

pelerina scurtd de pe umedi sfi, pdtea cd arc aApi, asemeni

unui vultur imperial. Izrna, eta vdzut cu o ciciuld din

bland de nutrie; purta un guler inalt 9i scrobit. Era

dandl-d., lordul sumbrului 9i durului Anvers'" Este

posibil ca Paul van Ostaijen si-gi fi insugit aprecietea

lui Charles Baudelaite: ,,Dand1sm-'i este ultima sttilu-

cite a etoismului in vremuri de decadenld." DePi nu gi-a

vopsit pirul in verde, precum Baudelaire, Van Ostaiien

avea gnjd si nu tteacd neobservat. Pentru femei, era

Domnul 1830. Dupn cAte se pare, doamnelor din Anvers

Ie plicea sd-gi cadoriseasci favorilii cu porecle de exemplu,

in grotesca Lwnalit Economisili!, Evrardus Breeske este

poteclit Domnui cu Mugtigioztahi Frumoapi.

Prin hainele sale exttavagante, era un element tipic

al vieEii urbane, cosmopolite' ceea ce ne duce dtept spre

poezia sa. ln istotia litetatutii needandeze, inceputurile

sale cu Music-Hall0916) sunt considerate drept un prim

exemplu aJpoeziei clar mettopolitane. In afard" de poe-

mul eponim, celelalte Poeme sunt destul de convengio-

nafe ca formd". Nota noui vine mai degrabi din faptul

ci omgul e luat drept subiect pi decor. Intoducete^ atfl-

butelot moderne in poezie este cea carc i-a ftapat pe

contemporanii sii, precum clinchetul electric al unui

ffamvai, zd,ngd,nnil"rlui lan! de bicicleti sau dinamismul

unei otchesue de iazz.Yiaga danfu-riur singuratic se pe-

trece mai mult pdn baruri, la dancing gi nasic-hall, in

\R.

s\$)'.\

%"'\\\\'s.aDNtssNis

.s.b\

t-u.\\

F.r\)*B

s

s

cdutzrte vnei anima una, in ace std" Iume a unui efemeramtJaamefrt colectiv.

Volumul Het Sienjaal/Semnalul aparc in octombde1918, volum in care se regdsesc ecoudle migcdrii expre-sioniste germane, de genul Franz rJTerfel, cu impulsurilesale umanitare, dar pi ecouri din poezia lui Wah \Mhitrnangi influenge ale unanimismului francez, cu convingereaci o noui umanitate universald va apdrea dupi nebuniaucigagd. Acegti poeEi considerzu rdzboiri &ept un catbarsis,

o purificare ce va duce la o renagtere spitituali. Expre-sionismul umanitar poartd. amprcnta unui patetism alsuferingei gi al iubirii, imprumutAnd o mulEime de ima-gini gi formule din Biblie. Dacd rdzboiul era absent dinMusic-Hall, aici, in acest volum, Van Ostaijen, cu o fo4d"juvenild, nutre$te visul ca ,yA.lle Menschen werden Briider',(,,Tolr oamenii vor deveni fuaEt') gi ca o noud lume sd

renascd din cenuga conflagragiei. Poetul se consideri unsoi de Mesia care bineveste$te, gata sd, sufere pentrufia,tii sdi. tnsi, la capituiarea Germaniei, pe 11 noiembrie1918, exemplarele dtn Semnalul au fost poprite de citrejustiga belgiann, in biroul delaAnhaapscbe Courant (Cwrieruldin Anuers), din cauza fervorii sale revoluEionare pi acdtorva efuziuni favorabile flamanztlol

Paul van Ostaijen se afla in colimatorul autoritd-

Eilor din cauza colabotirii sale la periodice antiguver-namentale pi a panicipdri la manifesta,tii politice. innoiembrie 1917, catdinalul Merciet, c^te a compat^tlimba flamanztTor cu un grohiit de porc Ai care se im-potrivea cu inve4unare needandtzdri invdgdmAntr,rluisuperior, se afla in vizitd ia Anvers. Van Ostaije n frceapate dintr-un grup de tined activigti veniEr si-l huiduiepe cardinalul belgian. A fost arestat gi condamnat la

,l0

trei luni de inchisoare strictd. Multumitd intervengiei

guvernului germarq verdicnrl a fost clasat. insd, in de-

vdlmdgia trupelor nemgegti gi a restauritii ptogresive a

atablishment+Iw conservator, materialisg burghez 9i fran-

cofon, al,ti activigti fTamanzi au fost arestaEt 9i inchipi,

pdntre ei aflAndu-se profesori 9i studeni de la universi-

tatea dtn Gand, neerlandtzatd"in 1'91,6, Precrim 9i scriitori

gi iurnaiigti suslinitoti n cauzei flamande. Cei cate vedeau

venind tdzbunarea asuPra lor s-au exilat in numir mate

in Jirile deJos gi in Getmanta.La rAndul sdu, Paul van

Ostaijen a gdsrt cd e mat ingelept si nu agtepte inftin-

getea gi sd plece cu prietena sa Emiiie (zisd Emma sau

Emmeke) Ci6ment - Kiki de pe Keyserlei, daci ar fi' sd

ddm crezare unor mdrturii -, c re s-ar fi afigat pugin

prea mult in compania ofigerilor germani. Ceea ce nu a

impiedicat condamnatea autorului, in abnntia,la opt luni

de inchisoare, pentm articolele din presa flamingzntd.

Paul pi Emmeke au sosit la Betlin pe 23 octombrie

1918, de unde Paul van Oistaijen s-a intots singur, pe

1,2 mai 1.921,. Lndpetrecugi la Berlin au fost marcagr de

revolugii c re aa zguduit temelLile otdinii social-politice'

Van Ostaijen a fost mattorul ocular al acestei vAltori,

cici manifestagile de masd gi confruntirile vioiente se pe-

treceau adesea sub fereastra camerei sale din \)ihlhelmsua8e

38. Asasinii,poemul din deschiderea volumului Defeuten

uan angst en p/n/S,irbdtorile spaimei Si ale dwrerii (1'91'8-1,921),

e scris chiat pe 9 noiembde 1918, in aceea9i ziin carc

revoluia a aiuns din pottul Kiel in capitald'.

La nivel economic, intreaga' nagiune didea faliment,

pradd"unei inflagii galopante - fapt care sti labazz gto-

teSu Yicisitadinele lui Mercuriu't, societate de exploatare a

Nts^s)

S

\sr"\%".\\

S

sN

s

s.rsqc

b\

s.a.\\\-)s

d

S

st

falsfrc,;rii de bani. $omajul, lipsa alimentelor, penutia de

Iocuinge constituiau soairt^ zilntcd. a populagiei; cuplulproaspit sosit n-a scipat nici el de aceasti. soarti.. Emmeke

a obginut o slujbi ca manechin la o casi de modd, dar

Paul, a intAmpinat greutili in a avea un venit stabil; le-

genda spune cd. ar fi. fost, printre altele, liftier, librar pi

vLnzdtor de pantofi de dami. igi va aduce aminte de

aceastd perioadi ca de ,,o luptl pentru existengi. Deloctomanttcd".

La Berlin, cataclismul politic metgez- mAnd inmAni cu revolutia artisticd. Pdmul Rdzboi Mondial a

decimat genenya expresionigtilot, cu umanitarismtil, i la

STerfel. in ianuarie 1917, Richard Huelsenbeck s-a intorsde la Zirich. unde a fost unul dintre protagonigtii de la

CabaretVoltaite gi ai migcdrii Dada.lmpreuni cu Raoul

Hausmann, a fondat o migcare Dada germand, pebazeradicale gi comuniste. Actiunile lor, provocatoate,vizauestablishmentd politic. ,,Dadaistul ipi alege drept profesie

si spatgi ideologia culturaii a germanului, si atace

aceastd culturd prin toate mijloacele de satird, de bluff,

de ironie gi chiar de violengd", scrie Huelsenbeckin Enaaant Dada (1920). Conceperea celui de-al ftetIea volumpublicat de Van Ostaijen, Berytte :tad (1921)/OraS ocwpat,

dd seama despre o cunoa$tere aprofund^td. a pr:a'cttcilot

tipografice Dada.ln phs, tegdsim unele slogane dadaiste

in cdteva dintre grotegti gi in singud scenariu de filmal mi g cirii D ada: D e B a n kro e t-J a ry/ J a q71[a li n n ta l, rcahzat

abiain 2008 de citre needandezul Leo van Maaren.

La nivel artistic, gederea la Betlin a fost cruciald

pentru Paul van Osaijen. Nu mai et^ ar.tas de expresio-

nismul umanitar. Poemele explozive dtn S,irbdtoile spairzei

Si ale darerii sunt revelatoare pentru acei ani de crize

t2

sfAgietoare de dispetare. intt-unul dintre articolele teo-

retice din Self-dnfence/Aato@arare, Van Ostaijen a descris

astfel semnificaga Orasului ocapak,,Nihilismul Omsului

ocapat m-a vindecat de neonestitatea pe care o numeam

onestitate gi de atitudinea de fanfaton fard, de lirism. Apot,

am devenit un poet obignuit, cineva cate face poeme

pentru simpla sa pldcere, tot a$a cum un columbofil igi

iubegte porumbeii. Nu ptetind medalia vittugii civice."

Influenfele unot pictori gi scriitod precum Heinrich

Campendonc( Lyonel Feininger, Georg Gtosz, Vassily

IGndinsky, Paul I(ee, Walter Mehdng Friz Stiickenbetg

gi mulgi a\g:t au fost decisive in conturarca viziuntj at-

tistice a tnnXrului Ostaijen, dornic si cunoascd gi si folo-

seascd in textele sale toate inovagiile ltterare, attistice gi

intelectuale ale epocii.

Van Ostaijefl, ^g cum teiese gi din scrisorile din

zce pefloadi, se imprietenise cu filosoful gi sctiitodMynona. Degi Mynona (pseudonimul lui Salomo

Friedlaender) nu aparEinea grupului Dada,,,grotegtile

sale filozofice fac parte din dieta-Dada", spunea Hans

Richtet, dadaist din prima fazd. ,,Dacd. Mynona scrie

grotegti e doar pentru a ndicuhza lucruri pi situagii."

Absurdul, insolitul, satiricul se gdsesc din belgug in pro-

zele expresioniptilor ca Gottftied Benn giFranzJung, a

fortiori la dadaigti ca Hugo Ball sau Richard Huelsenbeck.

Dupi falimentul idealurilor umanitiEu, nu mai rdmdnea

decAt gluma. ,,Ceea ce numim Dada, scde Bali, fon-

datorul Cabatenrlui Voltaire, este o fatsi veniti din Neant,

in cate toate chestiunile cele mai elevate sunt ameste-

cate; un gest de gladiatori; un joc cu jalnicele tdmipige;

o punere Iz zid a pozei monlei gi a opulengei."

-\s.S

\\

%"

\\N.S

{$N

b\

l3