vm 4 2015 a - presamil.ro filemai deparararte te te – – – din jurnalul de de de prizonierattt...

VIA}A MILITAR~ nr. 4/2015VIA}A MILITAR~ nr. 4/2015VIA}A MILITAR~ nr. 4/2015VIA}A MILITAR~ nr. 4/2015VIA}A MILITAR~ nr. 4/2015 1

S U M A RVIA}AVIA}AVIA}AVIA}AVIA}A MILIT MILIT MILIT MILIT MILITAR~ NR. 4 / 2015AR~ NR. 4 / 2015AR~ NR. 4 / 2015AR~ NR. 4 / 2015AR~ NR. 4 / 2015

INTERVIUINTERVIUINTERVIUINTERVIUINTERVIU / / / / / 22222 ESTE FOARESTE FOARESTE FOARESTE FOARESTE FOARTE IMPORTE IMPORTE IMPORTE IMPORTE IMPORTTTTTANTANTANTANTANT S~ FII S~ FII S~ FII S~ FII S~ FII PREZENT PREZENT PREZENT PREZENT PREZENT, S~ FII VIZIBIL, S~ FII VIZIBIL, S~ FII VIZIBIL, S~ FII VIZIBIL, S~ FII VIZIBIL

LINIA |NT@I / 6LINIA |NT@I / 6LINIA |NT@I / 6LINIA |NT@I / 6LINIA |NT@I / 6 CALE LIBER~CALE LIBER~CALE LIBER~CALE LIBER~CALE LIBER~ PAPAPAPAPATRULATRULATRULATRULATRULA DE{ER DE{ER DE{ER DE{ER DE{ERTULUITULUITULUITULUITULUI

INSTRUC}IE INSTRUC}IE INSTRUC}IE INSTRUC}IE INSTRUC}IE / / / / / 1111111111 ÎN UMBRA LUI ÎN UMBRA LUI ÎN UMBRA LUI ÎN UMBRA LUI ÎN UMBRA LUI HERCULESHERCULESHERCULESHERCULESHERCULES NICIUN OM L~SANICIUN OM L~SANICIUN OM L~SANICIUN OM L~SANICIUN OM L~SATTTTT ÎN URM~ ÎN URM~ ÎN URM~ ÎN URM~ ÎN URM~

ALMAALMAALMAALMAALMA MA MA MA MA MATER / 19TER / 19TER / 19TER / 19TER / 19 ARMAARMAARMAARMAARMATTTTTAAAAA ÎN {COLI ÎN {COLI ÎN {COLI ÎN {COLI ÎN {COLI

LITERALITERALITERALITERALITERATURATURATURATURATURA MILIT MILIT MILIT MILIT MILITARILORARILORARILORARILORARILOR / 20 / 20 / 20 / 20 / 20 OGLINDA DE GHEA}~OGLINDA DE GHEA}~OGLINDA DE GHEA}~OGLINDA DE GHEA}~OGLINDA DE GHEA}~

ARS POETICAARS POETICAARS POETICAARS POETICAARS POETICA / 22 / 22 / 22 / 22 / 22 ARMAARMAARMAARMAARMATTTTTA, EROULA, EROULA, EROULA, EROULA, EROUL {I CIMITIRUL {I CIMITIRUL {I CIMITIRUL {I CIMITIRUL {I CIMITIRUL MILIT MILIT MILIT MILIT MILITARARARARAR

AZIMUTAZIMUTAZIMUTAZIMUTAZIMUT / 24 / 24 / 24 / 24 / 24 IMPIMPIMPIMPIMPACTULACTULACTULACTULACTUL SCHIMB~RILOR SCHIMB~RILOR SCHIMB~RILOR SCHIMB~RILOR SCHIMB~RILOR CLIMA CLIMA CLIMA CLIMA CLIMATICE TICE TICE TICE TICE ASUPRAASUPRAASUPRAASUPRAASUPRA SECURIT~}II SECURIT~}II SECURIT~}II SECURIT~}II SECURIT~}II

TRUSTUL DE PRES~AL MINISTERULUI AP~R~RII NA}IONALE

www.presamil.ro

R`spunderea juridic` pentru materialele publicate apar]ine autorilor.Manuscrisele nu se \napoiaz`.

Copyright-ul se permite numai cu indicarea sursei.

Anul VI, nr. 4 (48) 2015

Foto: plutonier-adjutant Eugen MIHAI,plutonier-major C`t`lin OVREIU, Petric` MIHALACHECoperta 1: Nicu[or COM~NESCUDifuzare: plutonier-adjutant Rodica DINC~Tel. 021. 322.8287/146, 160

ADRESA REDAC}IEI:B-dul. Unirii nr. 57, bloc E4, sector 3, Oficiul Po[tal 4, C.P. 4–159,Cod 741382, Bucure[ti, tel.: 021.322.82.87ISSN: 1584-6857 000145

Redactor-coordonator: c`pitan Constantin PI{TEAe-mail: [email protected]. 021.322.82.87/128Tehnoredactare computerizat`: Roxana MATEICorectur`: Oprina MELCIOIU

DESTINE / 26DESTINE / 26DESTINE / 26DESTINE / 26DESTINE / 26 LORELAI, COPIL DE TRUP~LORELAI, COPIL DE TRUP~LORELAI, COPIL DE TRUP~LORELAI, COPIL DE TRUP~LORELAI, COPIL DE TRUP~

ISTORIE / 28ISTORIE / 28ISTORIE / 28ISTORIE / 28ISTORIE / 28 AURELAURELAURELAURELAUREL VLAICU {I ÎNCEPUTURILE VLAICU {I ÎNCEPUTURILE VLAICU {I ÎNCEPUTURILE VLAICU {I ÎNCEPUTURILE VLAICU {I ÎNCEPUTURILE AAAAAVIA}IEI ROMÂNE{TIVIA}IEI ROMÂNE{TIVIA}IEI ROMÂNE{TIVIA}IEI ROMÂNE{TIVIA}IEI ROMÂNE{TI

RESTITUIRI / 32RESTITUIRI / 32RESTITUIRI / 32RESTITUIRI / 32RESTITUIRI / 32 NE DUCEM SPERAN}ELENE DUCEM SPERAN}ELENE DUCEM SPERAN}ELENE DUCEM SPERAN}ELENE DUCEM SPERAN}ELE MAI DEP MAI DEP MAI DEP MAI DEP MAI DEPARARARARARTE TE TE TE TE – – – – – DIN JURNALULDIN JURNALULDIN JURNALULDIN JURNALULDIN JURNALUL DE DE DE DE DE

PRIZONIERA PRIZONIERA PRIZONIERA PRIZONIERA PRIZONIERATTTTT ALALALALAL GENERALULUI GENERALULUI GENERALULUI GENERALULUI GENERALULUI ARISTIDEARISTIDEARISTIDEARISTIDEARISTIDE

CEHAN, CA CEHAN, CA CEHAN, CA CEHAN, CA CEHAN, CAVVVVVALER ALER ALER ALER ALER ALALALALAL ORDINULUI ORDINULUI ORDINULUI ORDINULUI ORDINULUI MIHAIMIHAIMIHAIMIHAIMIHAI

VITEAZUL VITEAZUL VITEAZUL VITEAZUL VITEAZUL

ART~ ART~ ART~ ART~ ART~ / 40/ 40/ 40/ 40/ 40 VALENTIN T~NASE, PICTORUL FILOSOFVALENTIN T~NASE, PICTORUL FILOSOFVALENTIN T~NASE, PICTORUL FILOSOFVALENTIN T~NASE, PICTORUL FILOSOFVALENTIN T~NASE, PICTORUL FILOSOF

CINEMILITCINEMILITCINEMILITCINEMILITCINEMILITAR AR AR AR AR / 42/ 42/ 42/ 42/ 42 WHIPLASHWHIPLASHWHIPLASHWHIPLASHWHIPLASH

LECTURI LECTURI LECTURI LECTURI LECTURI / 44/ 44/ 44/ 44/ 44 R~SCRUCEAR~SCRUCEAR~SCRUCEAR~SCRUCEAR~SCRUCEA MILIT MILIT MILIT MILIT MILITARILOR DE PEARILOR DE PEARILOR DE PEARILOR DE PEARILOR DE PE FRONT FRONT FRONT FRONT FRONT

5

14

33

2 16

8

32

19

40

26

http://www.presamil.ro/

mailto:[email protected]

2 VIA}AVIA}AVIA}AVIA}AVIA}A MILIT MILIT MILIT MILIT MILITAR~ nrAR~ nrAR~ nrAR~ nrAR~ nr. 4/2015. 4/2015. 4/2015. 4/2015. 4/2015

Ave]i, pân` acum, Ave]i, pân` acum, Ave]i, pân` acum, Ave]i, pân` acum, Ave]i, pân` acum,un traseu uniform, de laun traseu uniform, de laun traseu uniform, de laun traseu uniform, de laun traseu uniform, de lacare nu v-a]i ab`tut, încare nu v-a]i ab`tut, încare nu v-a]i ab`tut, încare nu v-a]i ab`tut, încare nu v-a]i ab`tut, îndomeniul istoriei [idomeniul istoriei [idomeniul istoriei [idomeniul istoriei [idomeniul istoriei [icercet`rii. A]i [tiutcercet`rii. A]i [tiutcercet`rii. A]i [tiutcercet`rii. A]i [tiutcercet`rii. A]i [tiutdintotdeauna c` astadintotdeauna c` astadintotdeauna c` astadintotdeauna c` astadintotdeauna c` astavre]i s` face]i?vre]i s` face]i?vre]i s` face]i?vre]i s` face]i?vre]i s` face]i?

ESTE FOARESTE FOARESTE FOARESTE FOARESTE FOARTE IMPORTE IMPORTE IMPORTE IMPORTE IMPORTTTTTANTANTANTANTANTS~ FII PREZENTS~ FII PREZENTS~ FII PREZENTS~ FII PREZENTS~ FII PREZENT, S~ FII VIZIBIL, S~ FII VIZIBIL, S~ FII VIZIBIL, S~ FII VIZIBIL, S~ FII VIZIBIL

Plutonier Alina CRI{AN

– Dificil de spus, cred c`am descoperit treptatinteresul pentru cercetare.Eram înc` student` la mastercând am aflat de scoaterea laconcurs a unor posturi laISPAIM. Mi s-a p`rut

interesant, am depus CV-ul,am venit la concurs [i amavut [ansa s` fiu acceptat`.Chiar a fost o [ans`. Amînv`]at foarte multe lucruripe parcurs. De[i lucrez îndepartamentul de studii desecuritate, fiind absolvent`de istorie, am fost implicat`pe ambele domenii, [i peistorie militar` [i pe studii desecuritate. A fost o oportu-nitate, având în vedere c`cele dou` domenii sunt atâtde interconectate, iarcunoa[terea istoriei devinechiar o necesitate pentruîn]elegerea multora dintre

dinamicele actuale desecuritate (vezi dosarulucrainian, dosarul sirian,rela]iile ruso-americane,pentru a aminti câteva dintreele).

Înc` din primii ani, amparticipat la o serie deproiecte interna]ionale aleInstitutului, ceea ce mi-apermis familiarizarea cumediul [tiin]ific interna]ional[i m-a ajutat s`-mi dezvoltrela]ii deosebit de utile îndomeniul cercet`rii. Depeste 10 ani sunt membr` aGrupului de Lucru privindStudierea Conflictelor din

Carmen Rîjnoveanu, cercet`tor [tiin]ific înCarmen Rîjnoveanu, cercet`tor [tiin]ific înCarmen Rîjnoveanu, cercet`tor [tiin]ific înCarmen Rîjnoveanu, cercet`tor [tiin]ific înCarmen Rîjnoveanu, cercet`tor [tiin]ific încadrul Institutului pentru Studii Politice decadrul Institutului pentru Studii Politice decadrul Institutului pentru Studii Politice decadrul Institutului pentru Studii Politice decadrul Institutului pentru Studii Politice deAp`rare [i Istorie Militar` (ISPAIM), a reu[itAp`rare [i Istorie Militar` (ISPAIM), a reu[itAp`rare [i Istorie Militar` (ISPAIM), a reu[itAp`rare [i Istorie Militar` (ISPAIM), a reu[itAp`rare [i Istorie Militar` (ISPAIM), a reu[its` ob]in` pentru ]ara noastr` cea mais` ob]in` pentru ]ara noastr` cea mais` ob]in` pentru ]ara noastr` cea mais` ob]in` pentru ]ara noastr` cea mais` ob]in` pentru ]ara noastr` cea maiprestigioas` func]ie interna]ional` în studiulprestigioas` func]ie interna]ional` în studiulprestigioas` func]ie interna]ional` în studiulprestigioas` func]ie interna]ional` în studiulprestigioas` func]ie interna]ional` în studiulistoriei militare, de dup` perioadaistoriei militare, de dup` perioadaistoriei militare, de dup` perioadaistoriei militare, de dup` perioadaistoriei militare, de dup` perioadapostdecembrist`. Începând cu anul acesta,postdecembrist`. Începând cu anul acesta,postdecembrist`. Începând cu anul acesta,postdecembrist`. Începând cu anul acesta,postdecembrist`. Începând cu anul acesta,este membru al Biroului executiv al Comisieieste membru al Biroului executiv al Comisieieste membru al Biroului executiv al Comisieieste membru al Biroului executiv al Comisieieste membru al Biroului executiv al ComisieiInterna]ionale de Istorie Militar`.Interna]ionale de Istorie Militar`.Interna]ionale de Istorie Militar`.Interna]ionale de Istorie Militar`.Interna]ionale de Istorie Militar`.

AAAAA absolvit Facultatea de Istorie a Universit`]ii absolvit Facultatea de Istorie a Universit`]ii absolvit Facultatea de Istorie a Universit`]ii absolvit Facultatea de Istorie a Universit`]ii absolvit Facultatea de Istorie a Universit`]iiBucure[ti [i a urmat cursurile masterale în cadrulBucure[ti [i a urmat cursurile masterale în cadrulBucure[ti [i a urmat cursurile masterale în cadrulBucure[ti [i a urmat cursurile masterale în cadrulBucure[ti [i a urmat cursurile masterale în cadrulCentrului de Studii Euro-Atlantice, din Bucure[ti;Centrului de Studii Euro-Atlantice, din Bucure[ti;Centrului de Studii Euro-Atlantice, din Bucure[ti;Centrului de Studii Euro-Atlantice, din Bucure[ti;Centrului de Studii Euro-Atlantice, din Bucure[ti; În 2002, a urmat un curs de management pe În 2002, a urmat un curs de management pe În 2002, a urmat un curs de management pe În 2002, a urmat un curs de management pe În 2002, a urmat un curs de management peresurse de ap`rare, la Bra[ov; resurse de ap`rare, la Bra[ov; resurse de ap`rare, la Bra[ov; resurse de ap`rare, la Bra[ov; resurse de ap`rare, la Bra[ov; În 2006, a În 2006, a În 2006, a În 2006, a În 2006, aabsolvit cursul NAabsolvit cursul NAabsolvit cursul NAabsolvit cursul NAabsolvit cursul NATTTTTO O O O O European SecurityEuropean SecurityEuropean SecurityEuropean SecurityEuropean SecurityCooperation CourseCooperation CourseCooperation CourseCooperation CourseCooperation Course, din Germania; , din Germania; , din Germania; , din Germania; , din Germania; Din 2013, Din 2013, Din 2013, Din 2013, Din 2013,doctorand în cadrul {colii Na]ionale de Studiidoctorand în cadrul {colii Na]ionale de Studiidoctorand în cadrul {colii Na]ionale de Studiidoctorand în cadrul {colii Na]ionale de Studiidoctorand în cadrul {colii Na]ionale de StudiiPolitice [i Politice [i Politice [i Politice [i Politice [i Administrative, Bucure[ti; Administrative, Bucure[ti; Administrative, Bucure[ti; Administrative, Bucure[ti; Administrative, Bucure[ti; În perioada În perioada În perioada În perioada În perioada2006-2012, a fost membr` a Secretariatului, care a2006-2012, a fost membr` a Secretariatului, care a2006-2012, a fost membr` a Secretariatului, care a2006-2012, a fost membr` a Secretariatului, care a2006-2012, a fost membr` a Secretariatului, care acoordonat Grupul de Lucru privind Securitateacoordonat Grupul de Lucru privind Securitateacoordonat Grupul de Lucru privind Securitateacoordonat Grupul de Lucru privind Securitateacoordonat Grupul de Lucru privind SecuritateaRegional` în Zona Extins` a M`rii Negre (RSGBSARegional` în Zona Extins` a M`rii Negre (RSGBSARegional` în Zona Extins` a M`rii Negre (RSGBSARegional` în Zona Extins` a M`rii Negre (RSGBSARegional` în Zona Extins` a M`rii Negre (RSGBSAWG) din cadrul Consor]iului PfPWG) din cadrul Consor]iului PfPWG) din cadrul Consor]iului PfPWG) din cadrul Consor]iului PfPWG) din cadrul Consor]iului PfP al al al al al Academiilor deAcademiilor deAcademiilor deAcademiilor deAcademiilor deAp`rare [i Institutelor pentru Studii de Securitate;Ap`rare [i Institutelor pentru Studii de Securitate;Ap`rare [i Institutelor pentru Studii de Securitate;Ap`rare [i Institutelor pentru Studii de Securitate;Ap`rare [i Institutelor pentru Studii de Securitate;Din 2003, este membr` a Grupului de Lucru privindDin 2003, este membr` a Grupului de Lucru privindDin 2003, este membr` a Grupului de Lucru privindDin 2003, este membr` a Grupului de Lucru privindDin 2003, este membr` a Grupului de Lucru privindStudierea Conflictelor din cadrul Consor]iului PfPStudierea Conflictelor din cadrul Consor]iului PfPStudierea Conflictelor din cadrul Consor]iului PfPStudierea Conflictelor din cadrul Consor]iului PfPStudierea Conflictelor din cadrul Consor]iului PfPal al al al al Academiilor de Academiilor de Academiilor de Academiilor de Academiilor de Ap`rare [i Institutelor pentruAp`rare [i Institutelor pentruAp`rare [i Institutelor pentruAp`rare [i Institutelor pentruAp`rare [i Institutelor pentruStudii de Securitate; Studii de Securitate; Studii de Securitate; Studii de Securitate; Studii de Securitate; AAAAA participat la Proiectul de participat la Proiectul de participat la Proiectul de participat la Proiectul de participat la Proiectul deIstorie Paralel` NAIstorie Paralel` NAIstorie Paralel` NAIstorie Paralel` NAIstorie Paralel` NATTTTTO – O – O – O – O – TTTTTratatul de la Vratatul de la Vratatul de la Vratatul de la Vratatul de la Var[ovia,ar[ovia,ar[ovia,ar[ovia,ar[ovia,WWWWWoodrow Wilson Centeroodrow Wilson Centeroodrow Wilson Centeroodrow Wilson Centeroodrow Wilson Center, W, W, W, W, Washington D.C.; ashington D.C.; ashington D.C.; ashington D.C.; ashington D.C.; Este Este Este Este Estecercet`tor [tiin]ific al Institutului de Studii Politicecercet`tor [tiin]ific al Institutului de Studii Politicecercet`tor [tiin]ific al Institutului de Studii Politicecercet`tor [tiin]ific al Institutului de Studii Politicecercet`tor [tiin]ific al Institutului de Studii Politicede de de de de Ap`rare [i Istorie Militar`, Ministerul Ap`rare [i Istorie Militar`, Ministerul Ap`rare [i Istorie Militar`, Ministerul Ap`rare [i Istorie Militar`, Ministerul Ap`rare [i Istorie Militar`, Ministerul Ap`r`riiAp`r`riiAp`r`riiAp`r`riiAp`r`riiNa]ionale, din 2002; Na]ionale, din 2002; Na]ionale, din 2002; Na]ionale, din 2002; Na]ionale, din 2002; Începând cu anul acesta, Începând cu anul acesta, Începând cu anul acesta, Începând cu anul acesta, Începând cu anul acesta,este membru al Biroului executiv al Comisieieste membru al Biroului executiv al Comisieieste membru al Biroului executiv al Comisieieste membru al Biroului executiv al Comisieieste membru al Biroului executiv al ComisieiInterna]ionale de Istorie Militar`.Interna]ionale de Istorie Militar`.Interna]ionale de Istorie Militar`.Interna]ionale de Istorie Militar`.Interna]ionale de Istorie Militar`.

INTERVIU INTERVIU INTERVIU INTERVIU INTERVIU



cadrul Consor]iului PfP alAcademiilor de Ap`rare [iInstitutelor pentru Studii deSecuritate, [i participconstant la reuniunile anualeorganizate sub egidaacestuia. Cea mai recent`conferin]` a avut loc anulacesta, în aprilie, în Grecia,la Atena. De asemenea, amparticipat la o serie deactivit`]i [tiin]ifice în cadrulProiectului de IstorieParalel` privind NATO [iTratatul de la Var[ovia, subegida Centrului WoodrowWilson din Washington D.C.Cel mai important proiect alISPAIM în care am fostimplicat` a fost Grupul deLucru privind StabilitateaRegional` în Zona Extins` aM`rii Negre, din cadrulConsor]iului PfP alAcademiilor de Ap`rare [iInstitutelor de Studii deSecuritate (RSGBS WG).Grupul de Lucru a func]ionatîn perioada 2006-2013,Secretariatul Permanent alacestuia fiind coordonat deISPAIM, cu sprijinulCentrului „George C.Marshall” din Garmisch(Germania) [iSecretariatului Permanent alNATO. Din parteaRomâniei, domnul generalMihail E. Ionescu a de]inutfunc]ia de co-pre[edinte,al`turi de un reprezentant alSUA, iar eu am fost membrà Secretariatului Permanentînc` de la înfiin]areagrupului. Trebuie s` spun c`pentru mine a fost o [ansèxtraordinar` s` particip laactivit`]ile [i programeledesf`[urate în cadrulacestuia, care au fost, cuprioritate, axate peasigurarea de sprijin [iexpertiz` a statelorpartenere din zona M`riiNegre în eforturile deimplementare a reformelorîn domeniul ap`r`rii prinprograme educa]ionalearticulate în func]ie denevoile acestora. A[adar, amlucrat, în cadrul unor echipede lucru specializate, cu

exper]i din cadrul NATO,speciali[ti din partea SUA,Germaniei, Fran]ei, Turciei,Norvegiei [i altor statemembre NATO, dar [ireprezentan]i ai organiza-]iilor interna]ionale curesponsabilit`]i peproblematica M`rii Negre.

Ce înseamn` [i ce Ce înseamn` [i ce Ce înseamn` [i ce Ce înseamn` [i ce Ce înseamn` [i cerol are Comisiarol are Comisiarol are Comisiarol are Comisiarol are ComisiaInterna]ional` de IstorieInterna]ional` de IstorieInterna]ional` de IstorieInterna]ional` de IstorieInterna]ional` de IstorieMilitar`?Militar`?Militar`?Militar`?Militar`?

– Eu a[ numi-o, ca s` fiecât mai sugestiv, o platform`[tiin]ific` de cercetare lanivel global, prin prismacomplexit`]ii subiectelorabordate, a extinderiigeografice [i a nivelului înaltde participare. Comisia a fostcreat` în 1938, deci are olung` istorie de activitate. Înacest moment, include 40 decomisii na]ionale de pe toatecontinentele, inclusivAustralia. Practic, este unadintre cele mai prestigioaseorganiza]ii interna]ionale,având ca principal` misiunedezvoltarea [i stimulareacercet`rii în domeniulistoriei militare la nivelmondial, cu accent pestudierea r`zboiului [i aistoriei for]elor armate întimp de r`zboi. A[adar, seadreseaz` cu prioritateistoricilor militari, dar nunumai. De-a lungul anilor,Comisia a devenit oplatform` de discu]ii [idezbateri pe subiectespecifice, a generat un cadrucredibil de dialog [ischimburi de idei, [i aîncurajat crearea unei amplere]ele de contacte umane,profesionale [i institu]ionale.

Ca structuròrganizatoric`, biroulexecutiv asigur` structuracentral` de conducere, fiindformat` din 10 membri.Comisia este condus` de unpre[edinte, doi vice-pre[edin]i, un secretargeneral [i un adjunct alpre[edintelui Comisiei carede]ine [i func]ia de trezorier.Alegerile pentru func]iile de

conducere au loc o dat` lacinci ani, a[adar mandatuleste clar delimitat.

În cadrul Comisieifunc]ioneaz` trei comitetepermanente – debibliografie, arhive [iînv`]`mânt – carefavorizeaz` schimbul deinforma]ii, faciliteaz`contactele între membri [i,deopotriv`, între comisiilena]ionale [i contribuie lamen]inerea unei prezen]eactive a Comisiei laactivit`]ile [tiin]ifice [i decercetare interna]ionale.

De ce este De ce este De ce este De ce este De ce esteimportant s` participi laimportant s` participi laimportant s` participi laimportant s` participi laimportant s` participi laacest congresacest congresacest congresacest congresacest congresinterna]ional [i s` fiiinterna]ional [i s` fiiinterna]ional [i s` fiiinterna]ional [i s` fiiinterna]ional [i s` fiiparte a comisiei?parte a comisiei?parte a comisiei?parte a comisiei?parte a comisiei?

– R`spunsul este foartesimplu. Într-o lume profundinterconectat`, într-o er` aglobaliz`rii, nu putem trìizola]i. Este esen]ial s` aiacces la informa]ie, lacunoa[tere, la cercetare.Pentru România, esteextrem de important s`r`mân` conectat` la tot ceeace înseamn` dinamicacercet`rii, s`-[i extind`re]elele [i contacteleinterna]ionale [i s` participela proiecte [tiin]ificeinterna]ionale. Înc` o dat`,este foarte important s` fiiprezent, s` fii vizibil, s`-]ifaci cunoscute abord`rile,punctele de vedere, s` fiiparte a dezbaterilor. Este oproblem` de imagine,prestigiu, ]ine decredibilitatea pe care ogenerezi. Nu putem trì într-ocarapace, rup]i de ceilal]i.Trebuie s` ne facemcunoscu]i, s` ne construim oimagine în baza expertizeipe care o de]inem [i pe careo putem împ`rt`[i celorlal]i.Deopotriv`, este vorbadespre nivelul de vizibilitateca institu]ie, ca ]ar`, esteimportant s` fii activ, s` fiicunoscut, s` î]i extinzire]elele de rela]ii. ComisiaInterna]ional` de IstorieMilitar` ofer` un cadru

deschis, liber de dialog [idezbateri, oportunit`]iextinse de cunoa[tere [i deexprimare la nivelinterna]ional. De asemenea,important este nivelul departicipare, printre membriiComisiei se num`r` [efi deinstitu]ii, reprezentan]i aiministerelor ap`r`rii,academiilor de ap`rare,exper]i cunoscu]i îndomeniul istoriei militare [irela]iilor interna]ionale.A[adar, rela]iile care seconstruiesc în cadrulComisiei sunt un beneficiureal, care contribuie lacre[terea prestigiuluiinstitu]ional, dar [i laconsolidarea încrederii [icooper`rii între state [iinstitu]iile participante. Înacest ansamblu, ComisiaInterna]ional` are chiar oimportant` valen]`geopolitic`, a[a cum s-aîntâmplat în timpulR`zboiului Rece, în sensulc` permite [i încurajeazèxtinderea dialogului,diversificarea cunoa[terii [iamplificarea rela]iilor lanivel interna]ional întrestate, în ciuda existen]ei unordosare istorice [i politiceînc`rcate. A[adar, un roldeosebit de important înconstruirea încrederii [idialogului între state.

Congresul Interna]ionalde Istorie Militar` este ceamai important` activitateorganizat` în cadrulComisiei Interna]ionale deIstorie Militar`. Seorganizeaz` o dat` pe an,selec]ia ]`rii gazd` fiind unproces elaborat având învedere c` exist` ocompeti]ie real` între state [icomisii na]ionale pentruob]inerea unei deciziifavorabile în acest sens.Responsabilitateaorganiz`rii Congresuluirevine comisiei na]ionale [i]`rii gazd`. De ce aceast`competi]ie pentruorganizarea Congresului?Pentru c` este vorba despreimagine, prestigiu [i



vizibilitate interna]ional`.Prezen]a a sute departicipan]i din întreagalume ofer` unei ]`rioportunit`]i de a se promovamai ales pe dimensiuneamilitar`, de a-[i facecunoscute realiz`rile [i,deopotriv`, de a reliefacontribu]ia for]elor armatena]ionale de-a lungul istorieiatât în asigurarea ap`r`rii]`rii, cât [i în proiectareaunui mediu de pace [istabilitate la nivel regional [iinterna]ional. Temageneral` a fiec`rui congreseste propus` de ]ara gazd`,fire[te [i în urma unordiscu]ii cu structurile deconducere ale ComisieiInterna]ionale.

Lucr`rile prezentate încadrul fiec`rui Congres suntpublicate ca parte a unuivolum colectiv denumit ActaCongresului, care circulùlterior în mediile [tiin]ificeinterna]ionale.

În biroul executiv În biroul executiv În biroul executiv În biroul executiv În biroul executival acestei comisiial acestei comisiial acestei comisiial acestei comisiial acestei comisiiinterna]ionale, Româniainterna]ionale, Româniainterna]ionale, Româniainterna]ionale, Româniainterna]ionale, Româniaa avut un reprezentanta avut un reprezentanta avut un reprezentanta avut un reprezentanta avut un reprezentantîn 1985 [i iat` c`, 30 deîn 1985 [i iat` c`, 30 deîn 1985 [i iat` c`, 30 deîn 1985 [i iat` c`, 30 deîn 1985 [i iat` c`, 30 deani mai târziu, istoria seani mai târziu, istoria seani mai târziu, istoria seani mai târziu, istoria seani mai târziu, istoria serepet`. Cum a]i reu[it s`repet`. Cum a]i reu[it s`repet`. Cum a]i reu[it s`repet`. Cum a]i reu[it s`repet`. Cum a]i reu[it sòb]ine]i aceast` func]ie?ob]ine]i aceast` func]ie?ob]ine]i aceast` func]ie?ob]ine]i aceast` func]ie?ob]ine]i aceast` func]ie?

– Este adev`rat. Înperioada 1985-1990, domnulgeneral (r) Mihail E. Ionescua fost ales membru albiroului de conducere, dar [ivicepre[edinte al ComisieiInterna]ionale de IstorieMilitar`. A[adar, cea maiînalt` pozi]ie de pân` acumla nivelul acestui foruminterna]ional din parteaRomâniei.

Alegerea mea a urmatprocedurile [i regulilestabilite. Comisia Român`de Istorie Militar` m-apropus ca posibil candidatanul trecut la Congresul deIstorie Militar` de la Varna,în urma unor discu]ii cumembrii altor comisii.Trebuie în]eles c` este ocompeti]ie, fiecare statdore[te s` aib` un

reprezentant la nivelulconducerii. Este o chestiunede prestigiu [i influen]`. Înurma unor evalu`ri deansamblu, comisiilena]ionale, în func]ie desprijinul pe care îl ob]in,propun un candidat.Urmeaz` intense ac]iuni delobby în încercarea de aob]ine sprijinul cât maimultor comisii. Promisiunilenu înseamn` îns`întotdeauna [i votul final.

Alegerile au avut loc înziua de 4 septembrie a.c., încadrul Congresului

Interna]ional de IstorieMilitar` organizat la Beijing.A fost [i pentru mine onoutate, era prima dat` cândluam parte la alegerile dincadrul Comisiei. Recunosc,ini]ial am fost mai sceptic`,mai ales când am v`zut ]`riprecum SUA, Germania,Fran]a, China, Germania cuproprii candida]i înscri[i.Este aceea[i nara]iune cuinfluen]a marilor puteri (râde).

Cum s-a desf`[urat Cum s-a desf`[urat Cum s-a desf`[urat Cum s-a desf`[urat Cum s-a desf`[uratcompeti]ia?competi]ia?competi]ia?competi]ia?competi]ia?

Membrii sunt ale[i prinvot secret. Fiecare comisiena]ional`, indiferent dac`

este sau nu prezent` lacongres, are drept de vot.Fire[te c` au fost emo]ii, enormal în astfel de situa]ii,mai ales c` nu eram extremde familiarizat` cu procedu-rile [i „mi[c`rile de culise”specifice unei astfel decompeti]ii. Eu am avutsus]inerea unor comisiina]ionale puternice, dar,recunosc, am avut un sprijinmult mai larg decât mà[teptam. Sincer, am sim]itc` exist` un sprijinsemnificativ pentrucandidatura mea înc` din

prima zi când am ajuns laBeijing, iar pe parcurs s-aconfirmat aceast` percep]ie.Îmi aduc aminte, chiarînainte de a-mi sus]inecomunicarea, mi s-a f`cut ointroducere special`, a[spune chiar spectaculoas`,întreaga audien]` areac]ionat foarte frumos.P`rea evident c` lucrurile seîndreapt` spre un dezno-d`mânt fericit! Dup` cumam mai spus, nu exist` pân`la final certitudinea votului,dar sunt semnale careconteaz` [i po]i s`-]i faci oevaluare de ansamblu a[anselor.

Alegerile s-au derulat întrei faze: alegereapre[edintelui Comisiei,alegerea secretarului-general [i alegerea birouluide conducere. A[ dori s`men]ionez c` pre[edinte alComisiei a fost ales prof.Massimo de Leonardis(Italia), directorulDepartamentului de {iin]ePolitice, UniversitateaCatolic` del Sacro Cuore, iarîn func]ia de secretar generallocotenent-colonel KrisQuanten, Academia Militar`Regal` din Belgia. Pentru

func]ia de trezorier, o func]iedeosebit de important`,având în vedere c` areresponsabilitatea gestion`riituturor resurselor necesarederul`rii activit`]ilorComisiei, a fost numit prof.dr. Jan Hoffenaar, Institutulde Istorie Militar` dinOlanda. În biroul deconducere au mai fost ale[ireprezentan]ii SUA, Fran]ei,Germaniei, Japoniei, Chinei,Spaniei, Austriei [i Greciei.

În momentul competi]ieiam realizat cât conteaz`prezen]a interna]ional`, s` fiidinamic, implicat înactivit`]i, în proiecte de



cercetare, conteaz` ca lumeas` vad` c` e[ti, ca ]ar`, cainstitu]ie, foarte activ. Iat`,acum, practic, s-au adunatroadele.

Alegerea mea camembr` a biroului deconducere a[ spune c` afost, în fapt, recunoa[tereameritelor [i contribu]ieiinterna]ionale a Românieide-a lungul anilor laactivit`]ile ComisieiInterna]ionale, dar, [i însens mai larg, a prezen]einoastre active la nivelulcercet`rii în domeniulistoriei militare. Trebuie s`men]ionez aici, în modevident, sprijinul acordatde-a lungul anilor deMinisterul Ap`r`riiNa]ionale, care a sus]inutîntotdeauna participareamembrilor ComisieiRomâne la CongreseleInterna]ionale de IstorieMilitar`.

Ce activit`]i are în Ce activit`]i are în Ce activit`]i are în Ce activit`]i are în Ce activit`]i are înplan comisia pentruplan comisia pentruplan comisia pentruplan comisia pentruplan comisia pentruace[ti cinci ani?ace[ti cinci ani?ace[ti cinci ani?ace[ti cinci ani?ace[ti cinci ani?

– În primul rând, estevorba despre a-[i men]ineprezen]a activ` pe partea decercetare [i academic` prinactivitate publicistic`,participare la conferin]e[tiin]ifice interna]ionale,proiectare de direc]ii deac]iune în domeniulcercet`rii istoriei militare,extinderea re]eleiinstitu]ionale. Exist` tot maimulte ]`ri care [i-auexprimat inten]ia de a seal`tura Comisei, ceea ce vanecesita, inevitabil, [ieforturi de integrare [ieficientizare a stucturii [iactivit`]ilor asumate. Dup`cum am mai men]ionat,principala activitate aComisiei este organizareaCongresului Interna]ional.Anul viitor, activitatea se vadesf`[ura în Turcia, înorganizarea MinisteruluiAp`r`rii al Turciei [i aComisiei Na]ionale deIstorie Militar`. În anul 2017,Congresul se va organiza în

Camerun. De altfel,delega]ia camerunez`prezent` la Beijing ne-aoferit primele detalii cuprivire la planul de ac]iuni învederea organiz`riiCongresului. Pentru anul2018, sunt dou` op]iuni, odecizie urmeaz` s` se ia înperioada urm`toare. Deasemenea, SUA s-a înscrispentru organizareaCongresului din 2019. Pentruanul 2020, se poart` discu]iicu Polonia, care [i-aexprimat interesul. A[adar,exist` o agend` de ac]iunibine stabilit` [i un planarticulat de activit`]i[tiin]ifice pentru perioadaurm`toare. De asemenea, seva continua activitateaeditorial` prin publicarearevistelor [i lucr`rilor despecialitate ale Comisiei:Revista Interna]ional` deIstorie Militar`, BibliografiaInterna]ional` de IstorieMilitar`, un Newsletter careapare de dou` ori pe an [i,evident, Acta CongresuluiInterna]ional.

– Important de precizat,Comisia Interna]ional` estemembr` afiliat` aComitetului Interna]ional de{tiin]e Istorice [i particip`constant la congreseleacestui forum de mareamploare interna]ioanl`care se organizeaz` o dat` lacinci ani.

Ce ne pute]i spune Ce ne pute]i spune Ce ne pute]i spune Ce ne pute]i spune Ce ne pute]i spunedespre Comisia Român`despre Comisia Român`despre Comisia Român`despre Comisia Român`despre Comisia Român`de Istorie Militar` [ide Istorie Militar` [ide Istorie Militar` [ide Istorie Militar` [ide Istorie Militar` [idespre activitateadespre activitateadespre activitateadespre activitateadespre activitateaacesteia în cadrulacesteia în cadrulacesteia în cadrulacesteia în cadrulacesteia în cadrulComisieiComisieiComisieiComisieiComisieiInterna]ionale?Interna]ionale?Interna]ionale?Interna]ionale?Interna]ionale?

– Comisia Român` deIstorie Militar` a fostînfiin]at` în 1974 [i aparticipat neîntrerupt latoate CongreseleInterna]ionale de IstorieMilitar`. Pre[edinteleComisiei Române estecolonelul (r) dr. Petre Otu.Secretariatul ComisieiRomâne este g`zduit [icoordonat de Institutul

pentru Studii Politice deAp`rare [i Istorie Militar`.}ara noastr` a organizat, laBucure[ti, de dou` oriCongresul Interna]ional deIstorie Militar`, în 1980 [i în2003. De altfel, congresulinterna]ional din 2003 a fostuna dintre cele maiprestigioase activit`]i[tiin]ifice organizate de ]aranoastr`. Au participataproximativ 180 departicipan]i din 31 de ]`ri.Interesant de men]ionat c`,datorit` mediatiz`riievenimentului, s-a înregistrato cre[tere semnificativ` avizibilit`]ii armatei româneîn acea perioad`. Doresc s`subliniez faptul c`reprezentan]ii ComisieiRomâne de Istorie Militar`au fost o prezen]` activ` [iconstant` la congreseleinterna]ionale, fiinddeopotriv` aprecia]i pentrucontribu]ia [tiin]ific` încadrul programelor [iproiectelor dezvoltate încadrul Comisiei Interna-]ionale de Istorie Militar`.

Anul acesta, pentru Anul acesta, pentru Anul acesta, pentru Anul acesta, pentru Anul acesta, pentruprima dat`, congresulprima dat`, congresulprima dat`, congresulprima dat`, congresulprima dat`, congresulinterna]ional de istorieinterna]ional de istorieinterna]ional de istorieinterna]ional de istorieinterna]ional de istoriemilitar` s-a organizat înmilitar` s-a organizat înmilitar` s-a organizat înmilitar` s-a organizat înmilitar` s-a organizat înCCCCChina. Cum a decurs?hina. Cum a decurs?hina. Cum a decurs?hina. Cum a decurs?hina. Cum a decurs?

– Congresul din China s-adef`[urat în perioada 30august – 4 septembrie [i afost realmente uneveniment de amploareinterna]ional`. Auparticipat în jur de 200 dedelega]i din 34 de ]`ri.China [i-a dorit foarte mults` organizeze congresul, iarimportan]a acordat` s-areliefat în modulexcep]ional de organizare,dar [i în nivelul foarte înaltde reprezentare a oficialilorchinezi. Congresul a fostorganizat de ComisiaChinez` de Istorie Militar`împreun` cu Departa-mentul de Istorie Militar` alAcademiei de {tiin]eMilitare [i StudiiEnciclopedice, ambeleorganiza]ii fiind conduse de

generalul-maior Qu Aiguo.Tema congresului a fost:Cel de Al Doilea R`zboiMondial [i Evolu]iaostilit`]ilor în secolul alXX-lea, dar au fost discutatedosare mai extinse cuprivire la transformareafor]elor armate, modific`riale paradigmei desecuritate post-R`zboi Rece[i impactul acesteia asuprarolului [i misiunilorarmatelor na]ionale. Au fostprezentate aproximativ 50de lucr`ri în cadrul unorsesiuni generale [i sec]iunidesf`[urate simultan pe ariispecifice pe parcursul apatru zile de conferin]`.Important de precizat c` înparalel se desf`[oar` [isec]iuni speciale dedicatetinerilor doctoranzi, a c`rorparticipare se face în bazaunei selec]ii riguroase, caresunt, astfel, încuraja]i s`contribuie cu lucr`ri[tiin]ifice în care s`-[iprezinte rezultateleactivit`]ilor [i proiectelorde cercetare pe care lederuleaz` ca parte aprogramelor doctorale.

A]i publicat dou` A]i publicat dou` A]i publicat dou` A]i publicat dou` A]i publicat dou`c`r]i [i numeroasec`r]i [i numeroasec`r]i [i numeroasec`r]i [i numeroasec`r]i [i numeroasearticole de specialitate.articole de specialitate.articole de specialitate.articole de specialitate.articole de specialitate.Ce urmeaz`, a]i alesCe urmeaz`, a]i alesCe urmeaz`, a]i alesCe urmeaz`, a]i alesCe urmeaz`, a]i alesdeja o nou` tem` dedeja o nou` tem` dedeja o nou` tem` dedeja o nou` tem` dedeja o nou` tem` dedezb`tut?dezb`tut?dezb`tut?dezb`tut?dezb`tut?

– Ca obiectiv principal,voi continua activit`]ile decercetare [i proiectele[tiin]ifice interna]ionale încare sunt implicat` în cadrulISPAIM. Anul viitor îmi voifinaliza [i teza de doctorat cuo tem` deosebit de actual`,axat` pe problematicaregionaliz`rii securit`]ii înEuropa Central`. Sper s`reu[esc s` o transform într-onou` carte. Deopotriv`, noulstatut de membru al birouluide conducere al ComisieiInterna]ionale de IstorieMilitar` este o [ans`extraordinar`, dar [i oresponsabilitate pe caretrebuie s` mi-o asum pentruurm`torii 5 ani.



Pentru c` misiunileexecutate demilitarii români

din Batalionul 811 InfanterieProtec]ia For]ei DragoniiTransilvani în perimetruladiacent Bazei Kandaharsunt periculoase, înpermanen]` se ia în calculposibilitatea ca o patrul` s`solicite sprijin.

QRF – quick reactionforce (for]a de reac]ierapid`) este misiuneaexecutat` de o subunitatetimp de o zi [i carepresupune ca ace[ti militaris` fie permanent preg`ti]ipentru a interveni când suntsolicita]i [i, într-un timpfoarte scurt, s` ajung` lalocul unde este nevoie de ei.

Am hot`rât c` cel maibun mod de a relata despreactivitatea unei subunit`]icare execut` aceast`misiune este de a fi al`turi deea. A[a c` dis-de-diminea]àm luat contact cu militarii

Text [i foto: Maistru militar clasa I Radu MURE{ANCALE LIBER~CALE LIBER~CALE LIBER~CALE LIBER~CALE LIBER~

plutonului 2, din CompaniaSnake, pe care i-am înso]it laprima activitate, preg`tireapentru misiune, condus` decomandantul plutonului,locotenent AlexandruMotriuc. De[i este foartetân`r [i la prima misiune,vocea lui transmitesiguran]`. Rar [i clar,prezint` caracteristicilezonei unde este posibil sàc]ioneze pe timpulurm`toarelor 24 de ore.Împarte toate sarcinile peoameni, apoi verific` dac` aîn]eles fiecare ce are def`cut. La final, este mul]umit.

Am parte de mul]ioameni cu experien]` în

jurul meu. În afar` de mine,mai sunt doar trei militari laprima misiune. Ceilal]i aucel pu]in dou`. A[a c` amputut s` m` bazez peexperien]a loc]iitoruluimeu, plutonier-major IoanGrad, pe experien]acomandan]ilor de grup`,plutonierii-majori RobertAlbert [i Pavel Buda,plutonierul Attila Szilagyi [isergentul-major StelianMarinescu, ca de altfel peexperien]a tuturor militarilordin pluton, îmi spune, într-unr`gaz, locotenentul Motriuc.

Nu poate sta mai mult devorb` cu mine, pentru c`misiunea deja a început. A[a

c` pe tot parcursul acesteizile va alerga între locul deodihn` [i veghe al militarilor[i comanda companiei, aflat`în TOC (centrul de opera]iitactice), locul unde se aprobùltimele date [i unde, la

nevoie, prime[te misiuneade a ie[i în afara bazei.

Dup` rezolvarea maimultor sarcini specifice înzona administrativ` în carese afl`, militarii plutonului seretrag în dormitorul rezervatpentru odihn`. În ziuaprecedent`, au ie[it în arie capatrul`, a[a c` sunt destul deobosi]i. Iar ziua care abia aînceput nu se [tie ce le vaaduce. Unii dintre ei dorm,pe al]ii somnul nu i-a prinsînc`, a[a c` î[i g`sescocupa]ie. În fa]a dormitorului[i-au construit un foi[or, undepot a[tepta la umbr`. Joac`table, c`r]i, rummy, ascult`muzic` sau citesc [tiri deacas` pe internetul de petelefoanele mobile. Al]iivorbesc cu familia, pediferite re]ele de socializare.

To]i sunt con[tien]i c`, înmomentul în care suntalerta]i, asemeni unei forma-]iuni de pompieri când seporne[te incendiul, vor l`satotul [i se vor repezi la ma[ini.

La prânz sose[teadministratorul companiei,plutonier-major SabinT`ma[, care le aduce masa.Caserole cu mai multe feluride mâncare sunt a[ezate într-oînc`pere, de unde fiecarevine [i î[i alege. Este destulde variat`, iar ei [tiu meniul,pentru c` este cel de la salade mese. O pr`jitur`, un suc,o cafea sau un fruct maiîmbog`]esc oferta culinar`.Discu]iile se prelungescdup` mas` [i fiecare î[iexpune p`rerea despre unsubiect sau altul. La aceastòr` este foarte cald, chiar [ila umbr`.

„Pe drum, am timp s` observ c` soarele st`„Pe drum, am timp s` observ c` soarele st`„Pe drum, am timp s` observ c` soarele st`„Pe drum, am timp s` observ c` soarele st`„Pe drum, am timp s` observ c` soarele st`s` apun`. Mingea de foc coboar` foarte rapids` apun`. Mingea de foc coboar` foarte rapids` apun`. Mingea de foc coboar` foarte rapids` apun`. Mingea de foc coboar` foarte rapids` apun`. Mingea de foc coboar` foarte rapidîn spatele masivului Zaker Ghar e Jonubi, peîn spatele masivului Zaker Ghar e Jonubi, peîn spatele masivului Zaker Ghar e Jonubi, peîn spatele masivului Zaker Ghar e Jonubi, peîn spatele masivului Zaker Ghar e Jonubi, pe

lâng` care trecem. Este fascinant. La aceast`lâng` care trecem. Este fascinant. La aceast`lâng` care trecem. Este fascinant. La aceast`lâng` care trecem. Este fascinant. La aceast`lâng` care trecem. Este fascinant. La aceast`latitudine totul se întâmpl` mult mai repedelatitudine totul se întâmpl` mult mai repedelatitudine totul se întâmpl` mult mai repedelatitudine totul se întâmpl` mult mai repedelatitudine totul se întâmpl` mult mai repededecât suntem obi[nui]i acas`, în România, [idecât suntem obi[nui]i acas`, în România, [idecât suntem obi[nui]i acas`, în România, [idecât suntem obi[nui]i acas`, în România, [idecât suntem obi[nui]i acas`, în România, [i

ne trezim brusc înv`lui]i în întuneric.”ne trezim brusc înv`lui]i în întuneric.”ne trezim brusc înv`lui]i în întuneric.”ne trezim brusc înv`lui]i în întuneric.”ne trezim brusc înv`lui]i în întuneric.”

„Suntem preg`ti]i pentru misiunea de azi,„Suntem preg`ti]i pentru misiunea de azi,„Suntem preg`ti]i pentru misiunea de azi,„Suntem preg`ti]i pentru misiunea de azi,„Suntem preg`ti]i pentru misiunea de azi,a[a cum suntem preg`ti]i pentru fiecarea[a cum suntem preg`ti]i pentru fiecarea[a cum suntem preg`ti]i pentru fiecarea[a cum suntem preg`ti]i pentru fiecarea[a cum suntem preg`ti]i pentru fiecaremisiune pe care trebuie s` o execut`m” –misiune pe care trebuie s` o execut`m” –misiune pe care trebuie s` o execut`m” –misiune pe care trebuie s` o execut`m” –misiune pe care trebuie s` o execut`m” –locotenent Alexandru Motriuc.locotenent Alexandru Motriuc.locotenent Alexandru Motriuc.locotenent Alexandru Motriuc.locotenent Alexandru Motriuc.

LINIA |NT@I LINIA |NT@I LINIA |NT@I LINIA |NT@I LINIA |NT@I

Plutonier-majorPlutonier-majorPlutonier-majorPlutonier-majorPlutonier-majorPavel BudaPavel BudaPavel BudaPavel BudaPavel Buda


În mole[eala care seinstaleaz` dup` mas`, aparelocotenentul Motriuc: Alert`QRF! Atmosfera destins` seschimb` brusc. Fiecare punemâna pe ce [tie c` arenevoie pentru a se echipa.Distan]a pân` la ma[ini, decâteva zeci de metri, esteparcurs` cu rapiditate [i, înlini[te, to]i î[i ajusteaz`vesta de protec]ie, casca dekevlar, ochelarii, m`nu[ile,

cotierele [i genunchierele.Î[i ocup` locurile destinate[i î[i pun armamentul laîndemân`. Se fac ultimeleverific`ri. Ma[inile pornescla prima cheie.

Sunt gata! Îmi ocup [i euîntr-o ma[in` locul destinatde comandantul de pluton.Pe lâng` tot echipamentul deprotec]ie [i armamentulindividual, am asupra meaechipamentul de înregistrat,cu microfonul protejat deburetele ro[u, care paredintr-o alt` realitate. Întimpul ce se scurge pân`

R`mânemR`mânemR`mânemR`mânemR`mânemdebarca]i [i îidebarca]i [i îidebarca]i [i îidebarca]i [i îidebarca]i [i îi

urm`resc pe militariurm`resc pe militariurm`resc pe militariurm`resc pe militariurm`resc pe militaricum î[i îndeplinesccum î[i îndeplinesccum î[i îndeplinesccum î[i îndeplinesccum î[i îndeplinesc

misiunea. Cu degetulmisiunea. Cu degetulmisiunea. Cu degetulmisiunea. Cu degetulmisiunea. Cu degetular`t`tor pe tr`gaciular`t`tor pe tr`gaciular`t`tor pe tr`gaciular`t`tor pe tr`gaciular`t`tor pe tr`gaciul

de la pu[ca automat`,de la pu[ca automat`,de la pu[ca automat`,de la pu[ca automat`,de la pu[ca automat`,cu ochii foarte aten]i,cu ochii foarte aten]i,cu ochii foarte aten]i,cu ochii foarte aten]i,cu ochii foarte aten]i,

cu pa[i m`run]i [icu pa[i m`run]i [icu pa[i m`run]i [icu pa[i m`run]i [icu pa[i m`run]i [ibine cânt`ri]i,bine cânt`ri]i,bine cânt`ri]i,bine cânt`ri]i,bine cânt`ri]i,

cerceteaz` zonacerceteaz` zonacerceteaz` zonacerceteaz` zonacerceteaz` zonadestinat`. Activitateadestinat`. Activitateadestinat`. Activitateadestinat`. Activitateadestinat`. Activitatea

se termin` f`r` ase termin` f`r` ase termin` f`r` ase termin` f`r` ase termin` f`r` adescoperi cevadescoperi cevadescoperi cevadescoperi cevadescoperi ceva

suspect:suspect:suspect:suspect:suspect:All clear!All clear!All clear!All clear!All clear!

pornim, încerc s` vorbesc cumilitarii de lâng` mine:caporalii clasa a III-aGabriel Galu [i MariusDurnea.

Pe timpul deplas`rii,militarii vorbesc destul depu]in. Toate convorbirile sepoart` prin sta]ii. Suntem cuc`[tile pe urechi [i ne auzimcu to]ii. Pe acela[i canal, seaud discu]iile din ma[in`, dincelelalte ma[ini [i auzimchiar comanda companiei,aflat` în centrul de opera]iitactice. Locotenentul SabinCordea, loc]iitorul coman-dantului de companie, estela post [i transmite ordinec`tre patrul`. Discu]iile suntscurte [i clare. La unmoment dat, primim ordin s`debarc`m.

R`mânem debarca]i [i îiurm`resc pe militari cum î[iîndeplinesc misiunea. Cudegetul ar`t`tor pe tr`gaciulde la pu[ca automat`, cuochii foarte aten]i, cu pa[im`run]i [i bine cânt`ri]i,cerceteaz` zona destinat`.Activitatea se termin` f`r` adescoperi ceva suspect: Allclear!

Ne îmbarc`m în ma[ini [ipornim mai departe. Întretimp, se prime[te misiunea

de a cerceta alt` zon`.Aceea[i coborâre atent`,aceea[i forma]ie, aceia[ipa[i. Dureaz` un timp pân`se termin` de cercetat [iaceast` zon`. All clear!

Locotenentul Motriuccomunic` ordinul deîntoarcere la baz`. Pe drum,am timp s` observ c` soarelest` s` apun`. Mingea de foccoboar` foarte rapid înspatele masivului ZakerGhar e Jonubi, pe lâng` caretrecem. Este fascinant. Laaceast` latitudine totul seîntâmpl` mult mai repededecât suntem obi[nui]i acas`,

în România, [i ne trezimbrusc înv`lui]i în întuneric.

Am ajuns cu bine la baz`,iar bìe]ii din plutonul 2,Compania Snake, [i-auparcat ma[inile [i acum seîndreapt` spre locul de

CaporalCaporalCaporalCaporalCaporalGabriel GaluGabriel GaluGabriel GaluGabriel GaluGabriel Galu

CaporalCaporalCaporalCaporalCaporalMarius DurneaMarius DurneaMarius DurneaMarius DurneaMarius Durnea

Frunta[Frunta[Frunta[Frunta[Frunta[Florin MarinceanFlorin MarinceanFlorin MarinceanFlorin MarinceanFlorin Marincean

odihn` [i de veghe, unde îia[teapt` masa de sear`. Aziau ajuns la timp pentruservirea cinei, dar au fost

cazuri când au mâncat încâmp. Au în permanen]`, înma[ini, pentru fiecare,pachete individuale de hran`MRE – Meal Ready to Eat,asigurate de partenerulamerican, preg`tite astfelîncât s` reziste timp de maimulte zile la temperaturile[i condi]iile din misiune.Dar militarii no[tri suntabia la jum`tatea QRF-ului[i, pân` a doua zi, când vorfi schimba]i de alt pluton,cine [tie ce mai au deînfruntat. A[a c` le strângmâna [i le urez baft` pemai departe. Sunt onorat càm fost al`turi de ei înaceast` zi. Bravo bìe]i!


De la primele ore aledimine]ii, ne-am al`turatplutonului 1, din Compania 1Lion, comandat delocotenentul R`zvan B`lan,care urma s` executedeplasarea pe un itinerarstabilit pentru a se întâlni culideri locali ai guvern`riidistrictuale [i, desigur, cucomandan]i ai for]elor desecuritate afgane.

Prima activitate înaintede plecarea din baz` estepreg`tirea pentru misiune,unde se aduc la cuno[tin]amilitarilor toate detaliilenecesare execut`rii sarcinii

Militarii dinMilitarii dinMilitarii dinMilitarii dinMilitarii dinBatalionul 811Batalionul 811Batalionul 811Batalionul 811Batalionul 811Infanterie Infanterie Infanterie Infanterie Infanterie DejDejDejDejDej,,,,,denumi]i [i denumi]i [i denumi]i [i denumi]i [i denumi]i [i DragoniiDragoniiDragoniiDragoniiDragoniiTransilvaniTransilvaniTransilvaniTransilvaniTransilvani, disloca]idisloca]idisloca]idisloca]idisloca]iîn baza militar` dinîn baza militar` dinîn baza militar` dinîn baza militar` dinîn baza militar` dinKandahar, asigur`, ziKandahar, asigur`, ziKandahar, asigur`, ziKandahar, asigur`, ziKandahar, asigur`, zide zi, securizareade zi, securizareade zi, securizareade zi, securizareade zi, securizareaariei deariei deariei deariei deariei deresponsabilitate.responsabilitate.responsabilitate.responsabilitate.responsabilitate.

PAPAPAPAPATRULATRULATRULATRULATRULA DE{ER DE{ER DE{ER DE{ER DE{ERTULUITULUITULUITULUITULUIMaior Mihai PINTILICIUC

primite. Aten]i [i concentra]i,ne-am adunat to]i într-o sal`unde c`pitanii MarcelDreghici [i AlexandruGherasim ne-au prezentat, în

cel mai profesionist mod, ces-a întâmplat în ultimelecâteva zile. Nu dureaz` mult[i ie[im to]i în parcul cutehnic` militar`, pentru a

Comandantul patrulei î[i îmb`rb`teaz`Comandantul patrulei î[i îmb`rb`teaz`Comandantul patrulei î[i îmb`rb`teaz`Comandantul patrulei î[i îmb`rb`teaz`Comandantul patrulei î[i îmb`rb`teaz`subordona]ii înainte de plecare în misiune.subordona]ii înainte de plecare în misiune.subordona]ii înainte de plecare în misiune.subordona]ii înainte de plecare în misiune.subordona]ii înainte de plecare în misiune. face ultimele verific`ri

înainte de misiune [i,desigur, pentru a spune orug`ciune al`turi de preotulmilitar Iustin {omodean, celcare înso]e[te militariibatalionului în Afganistan,pe perioada misiunii.

Preotul militar IustinPreotul militar IustinPreotul militar IustinPreotul militar IustinPreotul militar Iustin{omodean îi binecuvânteaz`{omodean îi binecuvânteaz`{omodean îi binecuvânteaz`{omodean îi binecuvânteaz`{omodean îi binecuvânteaz`pe pe pe pe pe Dragonii TransilvaniDragonii TransilvaniDragonii TransilvaniDragonii TransilvaniDragonii Transilvani.....



Dispozitivele explozive improvizate r`mân principala amenin]are.Dispozitivele explozive improvizate r`mân principala amenin]are.Dispozitivele explozive improvizate r`mân principala amenin]are.Dispozitivele explozive improvizate r`mân principala amenin]are.Dispozitivele explozive improvizate r`mân principala amenin]are.Militarii dejeni verific` cu aten]ie zona.Militarii dejeni verific` cu aten]ie zona.Militarii dejeni verific` cu aten]ie zona.Militarii dejeni verific` cu aten]ie zona.Militarii dejeni verific` cu aten]ie zona.

Preg`tirea misiunii se desf`[oar` minu]ios. Fiecare punct este stabilitPreg`tirea misiunii se desf`[oar` minu]ios. Fiecare punct este stabilitPreg`tirea misiunii se desf`[oar` minu]ios. Fiecare punct este stabilitPreg`tirea misiunii se desf`[oar` minu]ios. Fiecare punct este stabilitPreg`tirea misiunii se desf`[oar` minu]ios. Fiecare punct este stabilitpân` la cel mai mic detaliu.pân` la cel mai mic detaliu.pân` la cel mai mic detaliu.pân` la cel mai mic detaliu.pân` la cel mai mic detaliu.

Cei mai bucuro[i deCei mai bucuro[i deCei mai bucuro[i deCei mai bucuro[i deCei mai bucuro[i deprezen]a militarilorprezen]a militarilorprezen]a militarilorprezen]a militarilorprezen]a militarilorromâni sunt copiii.români sunt copiii.români sunt copiii.români sunt copiii.români sunt copiii.{tiu c` de fiecare dat`{tiu c` de fiecare dat`{tiu c` de fiecare dat`{tiu c` de fiecare dat`{tiu c` de fiecare dat`când o patrul` trececând o patrul` trececând o patrul` trececând o patrul` trececând o patrul` trecepe lâng` ei primescpe lâng` ei primescpe lâng` ei primescpe lâng` ei primescpe lâng` ei primescdulciuri.dulciuri.dulciuri.dulciuri.dulciuri.

Atmosfera înainte deplecare din baz` este unaoptimist`, dar, în acela[itimp, po]i citi pe chipuriletuturor concentrarea [ipreocuparea pentru ce vaurma.

Dup` un drum deaproximativ o or`, ajungemla destina]ie [i putem spunec` p`[im, de-a binelea, pep`mânt afgan. Multe fe]enecunoscute, dar prietenoase[i ospitaliere, ne poftesc într-oînc`pere unde se poart`discu]iile cu liderii afgani.Evident, suntem servi]i cuceai [i, dup` câteva minute,în care se schimb` amabi-lit`]i, se trece la parcurgereaagendei întâlnirii.

Militarii dejeni auîmpânzit, la propriu, toat`loca]ia pentru ca noi s` neputem concentra asuprasarcinilor primite, f`r` a maipurta grija securit`]ii. Toat`

zona din jurul cur]ii în caream intrat este supravegheat`de ochi vigilen]i, care urm`-resc orizontul neîntrerupt.

Dup` aproximativ dou`ore ni se face semn s`îmbarc`m în MRAP (MineResistant AmbushProtected), pentru a neîntoarce în baza din care amplecat diminea]`.


Pe drum, mul]i copiiîmbr`ca]i modest, cumâinile murdare [i siluetefirave ne fac cu mâna [i necer ap` [i mâncare.Militarii no[tri le ofer` ap`[i dulciuri, pe care le-auluat cu ei de la sala cumese.

La un moment dat,patrula se opre[te. Sedeschide trapa de la primama[in` [i doi militaricoboar`. Unul dintre ei areîn mân` un detector de

Unul câte unul,Unul câte unul,Unul câte unul,Unul câte unul,Unul câte unul,MRAP-urile devin casaMRAP-urile devin casaMRAP-urile devin casaMRAP-urile devin casaMRAP-urile devin casaDragonilorDragonilorDragonilorDragonilorDragonilor TransilvaniTransilvaniTransilvaniTransilvaniTransilvanipentru câteva ore.pentru câteva ore.pentru câteva ore.pentru câteva ore.pentru câteva ore.

Observatorul esteObservatorul esteObservatorul esteObservatorul esteObservatorul esteatent la fiecare detaliuatent la fiecare detaliuatent la fiecare detaliuatent la fiecare detaliuatent la fiecare detaliu

din teren.din teren.din teren.din teren.din teren.

mine. Afl`m c` nu putemmerge mai departe pân` nuverific`m toat` zona deposibile dispozitive explo-zive improvizate, carer`mân principala amenin]are.

Misiunea se încheie cubine, suntem cu to]ii obosi]i,dar am mai trecut un test, pecare, în mod sigur, militariipatrulei îl vor avea de trecut[i în ziua urm`toare, în celecâteva luni de misiune careau r`mas. Z`rim pringeamul mic al ma[inii delupt` un steag românesc peun catarg, semn c` am ajunscu bine în baz`.



Chiar dac` avionulChiar dac` avionulChiar dac` avionulChiar dac` avionulChiar dac` avionulC-130 C-130 C-130 C-130 C-130 HerculesHerculesHerculesHerculesHercules nu nu nu nu nu

mai este la primamai este la primamai este la primamai este la primamai este la primatinere]e, robuste]ea [itinere]e, robuste]ea [itinere]e, robuste]ea [itinere]e, robuste]ea [itinere]e, robuste]ea [i

misiunile pe care lemisiunile pe care lemisiunile pe care lemisiunile pe care lemisiunile pe care leexecut` cuexecut` cuexecut` cuexecut` cuexecut` cu

regularitate atragregularitate atragregularitate atragregularitate atragregularitate atragînc` personal pentruînc` personal pentruînc` personal pentruînc` personal pentruînc` personal pentru

exploatare.exploatare.exploatare.exploatare.exploatare.

Din cabinaDin cabinaDin cabinaDin cabinaDin cabinaHerculesuluiHerculesuluiHerculesuluiHerculesuluiHerculesului

Avionul C-130 Herculeseste una dintre aeronavelede baz` ale For]elor Aerieneromâne. A[a c` mi-amîndreptat pa[ii spre Baza 90Transport Aerian Comandoraviator GheorgheB`nciulescu ca s` aflunout`]i despre militarii ce îlexploateaz`. Am vizitatEscadrila 901 Avia]ieTransport Strategic, care areîn dotare acest tip de avion.Aici este tot timpulactivitate. {i la ora vizitei, unHercules [i un echipajexecutau o misiune înPortugalia. Am g`sit al]imilitari care se preg`teaupentru noi misiuni, fie la sal`,fie la avion sau la hangar.

C`pitan-comandorulFlorin Neagu este încadratpilot-[ef la Escadrila 901Avia]ie Transport Strategic.Are 42 de ani [i este laHercules din 2003. Areaproximativ 1500 de ore dezbor, din care, pe acest tip deavion, 1150. Anul acesta aadunat aproximativ 100 deore de zbor. A îndeplinitmisiuni de transport înteatrul de opera]ii dinAfganistan, în Portugalia, la

Plutonier-adjutant Lucian IRIMIAÎN UMBRA LUI ÎN UMBRA LUI ÎN UMBRA LUI ÎN UMBRA LUI ÎN UMBRA LUI HERCULESHERCULESHERCULESHERCULESHERCULES

camarazii ce se preg`tesc peavioanele F-16, plus în ]ar`cele obi[nuite, printre carecele mai importante suntcele de para[utare.Consider` c` toateactivit`]ile de zbor suntfrumoase, fiecare avândspecificul [i complexitateaei. Unele din cele mai grelemisiuni pe care le-a executatau fost cele de repatriere amilitarilor c`zu]i la datorieîn teatrele de opera]ii.

Chiar dac` nu este oaeronav` nou`, cu ea mi-amf`cut majoritatea orelor dezbor, a declarat c`pitan-comandorul Neagu. Defiecare dat` ai de înv`]atcâte ceva, ai standarde deatins [i de men]inut. Aici nupo]i s` vorbe[ti de plafonare,de lips` de interes sau de

stimulare pentru a executaurm`toarea misiune. Rutinanu are ce c`uta în meserianoastr`.

Locotenent-comandorulEmil B`jinaru estecomandant de echipaj pe C-130 Hercules de aproximativdoi ani. Este la escadril` din2004. Are aproape 2000 deore de zbor în cariera sa [iaproape toate pe acest tip deaeronav`. La început a fostgreu, erau mul]i pilo]i,avioane pu]ine, misiunimulte. A[a c` a luat-o de jos.A r`zbit greu în primii ani. Azburat cu Hercules-ul în Irak,Afganistan, Libia, Turcia,Danemarca, Italia [iPortugalia.

Cel mai frumos zbor afost anul trecut, de ZiuaPor]ilor Deschise, când

familia mea a zburat cumine. Eu la man[`, ei înspatele meu. Le-a pl`cut [im-am sim]it împlinit. Dou`lucruri din via]a mea s-auunit, avionul preferat [ifamilia, a spus locotenent-comandorul B`jinaru.

Pentru acest pilot, nu estenicio diferen]` de a preg`tiun zbor pentru o misiuneobi[nuit` [i unul pentru unmiting aviatic. Tot timpultrebuie concentrare,seriozitate, aten]ie [iresponsabilitate. Se zboar`mult [i automat seacumuleaz` experien]`. Pecei tineri veni]i în escadril` îiîncurajeaz` s` înve]e mult [ieste lâng` ei s` îi ajute.

Este adev`rat c` e[tiasaltat de rutin`. Deexemplu, când mergem în

INSTRUC}IE INSTRUC}IE INSTRUC}IE INSTRUC}IE INSTRUC}IE


Afganistan. Se zboar` peacela[i traiect. Atunci potap`rea probleme. {i muncims` nu c`dem în aceast`capcan`. S` nu mai vorbimde via]a dintr-o baz` aerian`de acolo. Chiar dac` st`mpu]in, ca timp, am prins vreopatru atacuri cu rachete. Amv`zut oameni r`ni]i. Dar nuai ce face, asta ne estemeseria, mergem înainte, aîncheiat locotenent-comandorul Emil B`jinaru.

Locotenent-comandorulMihai Manolache are 32 deani [i este pilot pe C-130Hercules. Este de loc dinVaslui, absolvent alColegiului Na]ional Militar{tefan cel Mare [i alAcademiei For]elorAeriene. Din 2009 este laescadril`. Pe Hercules aatins 500 de ore de zbor. Aexecutat misiuni de zbor laKabul [i Kandahar, înAfganistan, în Portugalia,lans`ri de para[uti[ti,transport materiale [ipersonal în ]ar`. Ini]ial, [i-adorit s` ajung` pilot pesupersonic. Având în vedereperioadele pe care le-atrecut, a hot`rât s` vin` laC-130. Crede c` orele pecare le-a acumulat nu suntsuficiente pentru a spune c`-lst`pâne[te. Momentan estecopilot [i sper` în viitorulapropiat s` ajung`comandant de echipaj.

Consider` c` prin modul cuma fost proiectat, acest avionajut` pilotul.

Chiar dac` nu este laprima tinere]e, te atrage la eldiversitatea misiunilor, adeclarat locotenent-comandorul Manolache.Lucrezi cu o mul]ime deoameni, participi la foartemulte exerci]ii [i, în primulrând, este zborul, care tecucere[te.

interesa]i de meseria lor.Dup` aceea, încep`toriic`p`tau mai mult`încredere, se relaxau [i sebucurau de zbor.

Locotenent-comandorulC`t`lin Ene este navigator [i,din 2003, face parte dinEscadrila 901 Avia]ieTransport Strategic. Aacumulat aproximativ 2000de ore de zbor. A terminat

transport, coordonate, h`r]i,a spus locotenent-comandorul Ene. Îmi placemeseria mea, zborul. Deaceea mi-am ales avia]ia.Ne-au venit doi tineri, care s-aubrevetat deja. Îi ajut`m s` seintegreze, s` înve]e [i, înscurt timp, s` ne putem bazape ei.

Sublocotenentul MariusVoicu este pilot pe avionul

Meseria de pilot de avia]ieMeseria de pilot de avia]ieMeseria de pilot de avia]ieMeseria de pilot de avia]ieMeseria de pilot de avia]iede transport îmi aducede transport îmi aducede transport îmi aducede transport îmi aducede transport îmi aducesatisfac]ii atât profesionale,satisfac]ii atât profesionale,satisfac]ii atât profesionale,satisfac]ii atât profesionale,satisfac]ii atât profesionale,cât [i financiarecât [i financiarecât [i financiarecât [i financiarecât [i financiare, a afir, a afir, a afir, a afir, a afirmatmatmatmatmatlocotenent-comandorul Emillocotenent-comandorul Emillocotenent-comandorul Emillocotenent-comandorul Emillocotenent-comandorul EmilB`jinaru. B`jinaru. B`jinaru. B`jinaru. B`jinaru. Am avut momenteAm avut momenteAm avut momenteAm avut momenteAm avut momentecând am vrut s` plec la avia]iacând am vrut s` plec la avia]iacând am vrut s` plec la avia]iacând am vrut s` plec la avia]iacând am vrut s` plec la avia]iacivil`, dar am decis s` r`mâncivil`, dar am decis s` r`mâncivil`, dar am decis s` r`mâncivil`, dar am decis s` r`mâncivil`, dar am decis s` r`mân[i nu îmi pare rù. Cel mai[i nu îmi pare rù. Cel mai[i nu îmi pare rù. Cel mai[i nu îmi pare rù. Cel mai[i nu îmi pare rù. Cel maifrumos la acest tip de avionfrumos la acest tip de avionfrumos la acest tip de avionfrumos la acest tip de avionfrumos la acest tip de avioneste atunci când po]i sèste atunci când po]i sèste atunci când po]i sèste atunci când po]i sèste atunci când po]i sèxecu]i toate misiunile pentruexecu]i toate misiunile pentruexecu]i toate misiunile pentruexecu]i toate misiunile pentruexecu]i toate misiunile pentrucare a fost construit. Dincare a fost construit. Dincare a fost construit. Dincare a fost construit. Dincare a fost construit. Dinpunctul meu de vedere, celpunctul meu de vedere, celpunctul meu de vedere, celpunctul meu de vedere, celpunctul meu de vedere, celmai interesant este zborul lamai interesant este zborul lamai interesant este zborul lamai interesant este zborul lamai interesant este zborul lajoas` în`l]ime.joas` în`l]ime.joas` în`l]ime.joas` în`l]ime.joas` în`l]ime.

Trecerea de laTrecerea de laTrecerea de laTrecerea de laTrecerea de laIAR-99IAR-99IAR-99IAR-99IAR-99 {oim {oim {oim {oim {oim lalalalalaC-130 nu a fostC-130 nu a fostC-130 nu a fostC-130 nu a fostC-130 nu a fost

u[oar`. De la unu[oar`. De la unu[oar`. De la unu[oar`. De la unu[oar`. De la unavion mai mic, laavion mai mic, laavion mai mic, laavion mai mic, laavion mai mic, la

unul mare cuunul mare cuunul mare cuunul mare cuunul mare cupatru motoare.patru motoare.patru motoare.patru motoare.patru motoare.

HerculesHerculesHerculesHerculesHercules-ul este-ul este-ul este-ul este-ul esteun avionun avionun avionun avionun avion

complex, dar cucomplex, dar cucomplex, dar cucomplex, dar cucomplex, dar cuperseveren]` [iperseveren]` [iperseveren]` [iperseveren]` [iperseveren]` [icu ore de zborcu ore de zborcu ore de zborcu ore de zborcu ore de zbor,,,,,

cu siguran]`cu siguran]`cu siguran]`cu siguran]`cu siguran]àjungi s` îlajungi s` îlajungi s` îlajungi s` îlajungi s` îl

pilotezi frumospilotezi frumospilotezi frumospilotezi frumospilotezi frumos, a, a, a, a, adeclaratdeclaratdeclaratdeclaratdeclarat

locotenent-locotenent-locotenent-locotenent-locotenent-comandorul Mihaicomandorul Mihaicomandorul Mihaicomandorul Mihaicomandorul Mihai

Manolache.Manolache.Manolache.Manolache.Manolache.

A dus [i a adus mul]imilitari din teatrele deopera]ii. Unii erau la primulzbor, le era fric`, al]ii, cu maimult` experien]`. A vorbitcu ei, le-a explicat despreavion. Camarazii au fost

[coala militar` în 1993, a fostpe Borcea la avia]ia decercetare-bombardament. L-am g`sit la sal`, preg`tind unalt zbor.

M` ocup de planul dezbor, documentele de

C-130 Hercules. Este unuldintre cei cinci tineri dinescadril`. Are deja 40 de orezburate pe Hercules [i omisiune în Afganistan, caobservator la bordul acelea[iaeronave. Se preg`te[te


intens s` devin` copilot.Preg`tirea nu o face doar laserviciu. Î[i aloc` ore [i dintimpul sù liber pentrustudiu. Este la stadiul deacumulare a experien]ei. Pelâng` acestea, pentru el [icolegii sì, orice or` de zborconteaz`.

Aeronava te face s` oiube[ti, a afirmatsublocotenentul MariusVoicu. Este nevoie de mult`munc` atunci când e[ti laman[`. Din mica meaexperien]`, cel mai multîmi place la aterizare. Sim]icu adev`rat Hercules-ul.Am mult de înv`]at. Zic euc` înc` nu ne cresc aripile,acum doar ne cade puful! Afost greu când am ales s`vin aici. Recunosc, am merspe intui]ie. Nu [tiam dacàm luat cea mai bun`decizie. Acum, dupàproape un an, nu regretdeloc alegerea f`cut`.

Meserie [i pasiuneMeserie [i pasiuneMeserie [i pasiuneMeserie [i pasiuneMeserie [i pasiune

Avionul C-130 Herculeseste exploatat de personaltehnic ce crede în rezisten]a[i robuste]ea legendareiaeronave. Baza 90Transport Aerian estecunoscut` publicului larg.La Otopeni, mult` lume s-abucurat de mitingurileaeriene desf`[urate acolo,iar avionul C-130 a fost unadintre atrac]ii. Hercules-uleste piesa de baz` aEscadrilei 901 Avia]ieTransport Strategic. De-alungul anilor, decapabilit`]ile sale s-aubucurat multe deta[amentede militari care au zburat în[i din teatrele de opera]ii.{i nu au fost deloc pu]ini.

O mân` de oamenipasiona]i reu[e[te s` aib`grij` de aceast` legend` aavia]iei de transport.Primul interlocutor a fostinginerul [ef al escadrilei,c`pitan-comandorul inginerEmil Alexandru. A absolvitAcademia Tehnic`Militar` în 1996 [i a fost

repartizat la Câmpia Turzii.Din 1998, lucreaz` la Baza90 Transport Aerian. Din2005, este la Hercules, cu oîntrerupere de doi ani.Crede c` aici s-au reu[it [irecorduri cu acest tip deaeronav`. Într-un an s-auzburat aproape 2000 de orecu un avion.

1000 de ore de zbor. Loculsù de munc` este întrepilo]i. Cu ochii pe aparate [imanetele motoarelor în fa]asa. A participat la cursuri depreg`tire la simulator înSUA. A exersat multeproceduri, inclusiv deurgen]e. Crede c` una dincele mai dificile misiuni afost când a adus în ]ar` uncamarad c`zut la datorie înteatrul de opera]ii.

Eu mi-am dorit s` zbor,dup` aceea m-am gândit labeneficii. Celor care vin dinspate le spun s` cread` înmeseria aceasta. Deasemenea, trebuie s` înve]e,s` se preg`teasc` [i totul vafi bine, a spus maistrulmilitar clasa a III-a Militaru.

La Borcea, la Baza 86Aerian` îl cunoscusem pemaistrul militar principalConstantin Tuduriu, tehnic laavionul MiG-21 LanceR. Sear`tase tare mândru de fiulsù, Daniel, pe care aveams`-l g`sesc lâng` avionulC-130 Hercules, unde esteloadmaster (specialist cucentrajul m`rfurilor [i a

pasagerilor în avion).Maistrul militar clasa a IV-aDaniel Tuduriu duce maideparte cu cinste numeletat`lui în lumea avia]ieimilitare. A absolvit [coalamilitar` în 2010 [i, din 2013,ocup` func]ia actual`. Are laactiv peste 320 de ore dezbor. A fost de trei ori înAfganistan [i o dat` înPortugalia, plus misiunile în]ar`. Meseria de loadmasterimplic` mult` munc`. {iînainte [i dup` misiune estenevoie de Daniel.Înc`rcarea [i desc`rcaream`rfurilor, configurareaavionului sunt doar câtevadin activit`]ile pe care ledesf`[oar` cu seriozitate.A[a c`, pe umerii tân`ruluimaistru militar ap`s` tottimp o mare responsabilitate.

Mi-a venit mult mai u[orîn aceast` meserie, fiindcàveam habar ce înseamn`lumea avia]iei, a spusDaniel. Eu zbor. Dintr-unpunct de vedere, zic c` l-amdep`[it pe tata. Vorbescaproape zilnic cu el. Aici, laHercules, m` simt foarte

Am o meserieAm o meserieAm o meserieAm o meserieAm o meseriedificil`, dar [idificil`, dar [idificil`, dar [idificil`, dar [idificil`, dar [i

frumoas`. Mi-am doritfrumoas`. Mi-am doritfrumoas`. Mi-am doritfrumoas`. Mi-am doritfrumoas`. Mi-am dorits` ajung tehnic des` ajung tehnic des` ajung tehnic des` ajung tehnic des` ajung tehnic de

bord de când ambord de când ambord de când ambord de când ambord de când amterterterterterminat [coalaminat [coalaminat [coalaminat [coalaminat [coala

militar`. Dac` numilitar`. Dac` numilitar`. Dac` numilitar`. Dac` numilitar`. Dac` nureu[eam la aceast`reu[eam la aceast`reu[eam la aceast`reu[eam la aceast`reu[eam la aceast`

specialitate, plecam.specialitate, plecam.specialitate, plecam.specialitate, plecam.specialitate, plecam.Doream s` zborDoream s` zborDoream s` zborDoream s` zborDoream s` zbor.....

Acesta a fost, este [iAcesta a fost, este [iAcesta a fost, este [iAcesta a fost, este [iAcesta a fost, este [iva fi drumul meu,va fi drumul meu,va fi drumul meu,va fi drumul meu,va fi drumul meu, a a a a a

spus maistrul militarspus maistrul militarspus maistrul militarspus maistrul militarspus maistrul militarclasa a III-aclasa a III-aclasa a III-aclasa a III-aclasa a III-a

Marius Militaru.Marius Militaru.Marius Militaru.Marius Militaru.Marius Militaru.

Cred c` aceastàeronav` m-a ales pe mine,a declarat c`pitan-comandorul inginer EmilAlexandru. Este un avion cuceva vechime, dar foarterobust [i fiabil. Pentru mine,aici, este a doua familie.Personalul navigant [i tehnicare grij` de el. Chiar dac`sunt diferen]e între genera]ii,to]i încearc` s` ]in` pasul cuactivit`]ile numeroase ce sedesf`[oar` la escadril`.

Maistrul militar clasa aIII-a Marius AntonioMilitaru este un produs alavia]iei. P`rin]ii sì au lucrattot în acest domeniu [i acrescut între avioane peaerodromul de la Craiova.A[a c`… nu avea alt` [ans`.A terminat [coala militar` în2004, specialitatea celul`motor, iar la început a lucratla elicoptere. Din octombrie2004, destinul sù s-aîmpletit cu avionul C-130. Adevenit tehnic de bord înmartie 2010, dup` care aurmat toate etapele depreg`tire [i carier`. La 33 deani, a adunat aproximativ


bine. Este adev`rat, sunt [isacrificii, dar po]i reu[i cur`bdare, munc` [i seriozitate.Nu po]i s` le ai pe toatedintr-o dat`.

Hangarul, loculHangarul, loculHangarul, loculHangarul, loculHangarul, loculunde se aflùnde se aflùnde se aflùnde se aflùnde se afl`

secretulsecretulsecretulsecretulsecretullongevit`]longevit`]longevit`]longevit`]longevit`]iiiiiiiiii

HerculesHerculesHerculesHerculesHercules-ului-ului-ului-ului-ului

Mai[trii militari dinechipa tehnic` a avionuluiau cùtat [i g`sit secretullongevit`]ii acestei aeronave[i îl împ`rt`[esc celor tineri.Indiferent de vârst`, ei suntacei oameni care prin muncalor fac posibil un zbor îndeplin` siguran]`.

Pe maistrul militarprincipal Constantin Grozeal-am g`sit în timp ceme[terea la un motor

auxiliar în noul hangar alBazei 90 Transport Aerian.Din 1991, dup` [coalamilitar`, este pe aerodromulOtopeni. A lucrat, ini]ial, laavioanele An-24, 26 [i 30, iardin 1996 este la Hercules, dela înfiin]area escadrilei ceare în dotare aceastàeronav`. A lucrat doarcâ]iva ani la o sec]ie dementenan]` în aceea[iloca]ie.

Ultimii 20 de ani auînsemnat foarte mult`munc`, zboruri multe,misiuni în toat` lumea,

începând cu Portugalia,Spania, Germania, Estonia,Angola, Afganistan, Irak.Trecerea de la Antonov laHercules a fost u[oar`. Abeneficiat de preg`tireaoferit` de instructoriamericani. La început, cei dela linie f`ceau [i zborurile [ilucr`rile specifice dementenan]`. La Antonov,desf`ceau motorul [i-ltrimiteau la fabric`, însàcum, la Otopeni, laHercules repar` tot. A fost lacurs de specializare în SUA,unde a desf`cut motorul

buc`]i [i l-a asamblat la loc.A înv`]at mult, a g`sitr`spunsuri la multe întreb`ri.Cursul a fost interactiv [i aavut la dispozi]ie tot ce eranecesar s` înve]e.

Este adev`rat nu este unavion ce ofer` confortulavioanelor de pasageri, totuleste la vedere, zgomotos, dareste foarte sigur. {i…avioanele noastre zboar`mult!, a declarat maistrulmilitar principal Grozea.

Despre munca sa… nu aplecat niciodat` acas` pân`nu a rezolvat ce era dereparat. Discu]ia se duceinevitabil c`tre cei ce vin dinspate, colegii sì mult maitineri. Maistrul militarprincipal Grozea crede c`cei ce vor, pot înv`]a aicimeserie. Este adev`rat, nu leeste u[or, dar cu r`bdare [imotiva]ie se poate. Timpul

Am crescut la Borcea. AmAm crescut la Borcea. AmAm crescut la Borcea. AmAm crescut la Borcea. AmAm crescut la Borcea. Ammers de multe ori la avioane cumers de multe ori la avioane cumers de multe ori la avioane cumers de multe ori la avioane cumers de multe ori la avioane cutata. {tiu ce înseamn` sunetultata. {tiu ce înseamn` sunetultata. {tiu ce înseamn` sunetultata. {tiu ce înseamn` sunetultata. {tiu ce înseamn` sunetulunui MiG când decoleaz`,unui MiG când decoleaz`,unui MiG când decoleaz`,unui MiG când decoleaz`,unui MiG când decoleaz`,iubesc avia]ia, a[a c` nu puteamiubesc avia]ia, a[a c` nu puteamiubesc avia]ia, a[a c` nu puteamiubesc avia]ia, a[a c` nu puteamiubesc avia]ia, a[a c` nu puteams` îmi aleg alt` meserie. Astas` îmi aleg alt` meserie. Astas` îmi aleg alt` meserie. Astas` îmi aleg alt` meserie. Astas` îmi aleg alt` meserie. Astami-a spus [i tata,mi-a spus [i tata,mi-a spus [i tata,mi-a spus [i tata,mi-a spus [i tata, a afir a afir a afir a afir a afirmatmatmatmatmatmaistrul militar clasa a IV-amaistrul militar clasa a IV-amaistrul militar clasa a IV-amaistrul militar clasa a IV-amaistrul militar clasa a IV-aDaniel Tuduriu.Daniel Tuduriu.Daniel Tuduriu.Daniel Tuduriu.Daniel Tuduriu.

Acum, dup` 20 deAcum, dup` 20 deAcum, dup` 20 deAcum, dup` 20 deAcum, dup` 20 deani, îl v`d ca unani, îl v`d ca unani, îl v`d ca unani, îl v`d ca unani, îl v`d ca un

avion foarte siguravion foarte siguravion foarte siguravion foarte siguravion foarte sigur,,,,,puternic, careputernic, careputernic, careputernic, careputernic, care

transport` mult.transport` mult.transport` mult.transport` mult.transport` mult.Chiar dac` nu esteChiar dac` nu esteChiar dac` nu esteChiar dac` nu esteChiar dac` nu este

înarînarînarînarînarmat, a[ puteamat, a[ puteamat, a[ puteamat, a[ puteamat, a[ puteaspune c` este unspune c` este unspune c` este unspune c` este unspune c` este unavion de luptàvion de luptàvion de luptàvion de luptàvion de lupt`, a, a, a, a, adeclarat maistruldeclarat maistruldeclarat maistruldeclarat maistruldeclarat maistrulmilitar principalmilitar principalmilitar principalmilitar principalmilitar principal

Constantin Grozea.Constantin Grozea.Constantin Grozea.Constantin Grozea.Constantin Grozea.


este cel mai mare du[man.Cei cu experien]` îl împartîntre lucrul la avion, laagregatele [i instala]iile pecare le au în lucru [imentorizarea celor tineri. Laora actual`, la escadril` sunt[ase instructori, mai[trimilitari capabili s` îi înve]epe cei veni]i în ultimii ani.Atunci când lucreaz`, cei cuexperien]` explic`. Ei spuncum, ce [i de ce fac acel lucrucu respectarea întocmai aprocedurilor [i normelor desecuritate a muncii.

Secretul longevit`]iiHercules-ului, zic eu, ]ineatât de echipa tehnic`, cât [ide echipajele care îl zboar`.Au mult` grij` cu ele înmisiuni, în zbor [i leprotejeaz` pe cât esteposibil, a spus maistrulmilitar principal Grozea.

Maistrul militar clasa aIV-a Dorin Constantin estedin Buzù [i are 25 de ani. Înanul 2013, la absolvirea[colii militare, a preferat s`vin` la Baza 90 TransportAerian. Consider` c` aicisunt alte oportunit`]i, atât caora[, cât [i ca unitate. Aînceput facultatea demecanic` fin`. Primulcontact cu Hercules-ul l-aavut în [coala militar`, cânda fost la Câmpia Turzii. I-a

pl`cut de atunci, iar timpul aavut grij` s`-l aduc` laOtopeni.

Ne-am dori ca în [coal`s` existe stagii de preg`tirede una sau dou` luni lafiecare tip de aeronav` dindotarea for]elor aeriene, aafirmat Dorin. Pentru unmilitar, conteaz` s` respecteregulamentele, s` [tie s`citeasc` tot ce este necesar înspecialitatea lui, s`

vrea. {i, nu în ultimul rând,s` se respecte pe el însu[i.

Crede c` Hercules-ul nueste un avion greu de înv`]at.Dac` este ambi]ie [i dorin]`de cunoa[tere, apar [irezultatele. El a venit unde acrezut c` îi este bine. Are

colegi care au plecat de aici.Pentru Dorin, conteaz` multechipa din care face parte [icum reu[e[te s` seacomodeze. Aici auactivitate, se zboar`, ceea cee bine. Din p`cate, pentru ceitineri, salariile sunt mici [icam pu]ine satisfac]ii.

Maistrul militar clasa aIV-a Alexandru Gìnu[` are26 de ani [i a absolvit [coala

militar` în 2011. Arespecialitatea celul` motor.Este de patru ani la Baza 90Transport Aerian. A ales dinprima s` vin` la Hercules.Vrea s` se specializeze [i sùrmeze cursuri necesareaprofund`rii meseriei sale.

Pentru Alexandru, C-130Hercules este o aeronav`foarte interesant`. Areinstructori buni, de la carefur` meserie. Ace[tia leexplic` de multe ori un lucru,pân` sunt convin[i c` auîn]eles. Cu toate c` între eieste o mare diferen]` de ani,se în]eleg bine.

Avem o leg`tur` bun`cu personalul navigant.

Lucr`m împreun`. Muncane ]ine uni]i, chiar dac`via]a nu este a[a u[oar`.Programul de lucru este [igreu, [i u[or, dar în mareparte este productiv pentrumine, a încheiat maistrulmilitar Gìnu[`.


La concursulmultina]ional organizat deUSAREUR (For]eleTerestre americanedislocate în Europa), al`turide 17 echipe, din 13 statemembre NATO, a participat[i o grup` de infanterieconstituit` din militariiBatalionului 191 InfanterieColonel Radu Golescu.

Prima prob` pe carereprezentan]ii For]elorTerestre române au parcurs-oa fost cursa cu obstacole.Dac` militarilor americaniaceast` prob` le estefamiliar`, pentru majoritateaechipelor a fost pentru primadat` când au v`zut [i au luat

Sublocotenent Anamaria SCARLATFoto: Nicu[or COM~NESCU

|n perioada 19-22 octombrie, în baza|n perioada 19-22 octombrie, în baza|n perioada 19-22 octombrie, în baza|n perioada 19-22 octombrie, în baza|n perioada 19-22 octombrie, în bazamilitar` din Grafenwoehrmilitar` din Grafenwoehrmilitar` din Grafenwoehrmilitar` din Grafenwoehrmilitar` din Grafenwoehr, Germania, a avut, Germania, a avut, Germania, a avut, Germania, a avut, Germania, a avutloc competi]ia loc competi]ia loc competi]ia loc competi]ia loc competi]ia Cea mai bun` grup` deCea mai bun` grup` deCea mai bun` grup` deCea mai bun` grup` deCea mai bun` grup` deinfanterie din Europa.infanterie din Europa.infanterie din Europa.infanterie din Europa.infanterie din Europa.

NICIUN OM L~SANICIUN OM L~SANICIUN OM L~SANICIUN OM L~SANICIUN OM L~SATTTTT ÎN URM~ ÎN URM~ ÎN URM~ ÎN URM~ ÎN URM~

contact cu aceste obstacole.Spiritul de camaraderie,motiva]ia [i lucrul în echip`au fost trei dintre calit`]ilecele mai importante care i-aucaracterizat pe militariiromâni la aceast` prob`.Dac`, la prima vedere,obstacolele cursei p`reauabordabile, toate echipele auavut penaliz`ri, care s-aucontorizat în secundead`ugate la timpul ob]inut lafinalul probei. A doua prob`pe care au parcurs-o militariino[tri a fost [edin]a de tragerecu armamentul din dotare,contratimp, dup` executareaunui mar[ pe jos pe o distan]`de aproximativ cinci kilometri.

Dup` o noapte petrecut`în p`durile Bavariei, la otemperatur` de -3 gradeCelsius, pe timpul c`reiaconcuren]ii au dormit treiore, la ora 4.00 diminea]a,infanteri[tii ar`deni au pornitspre o nou` zi de provoc`ri.Început` cu un mar[ deaproximativ 18 kilometri,pornit din raionul decampare [i derulat pân` lapoligonul unde avea s` sedesf`[oare prima prob` -[edin]a de tragere cu pistolulde calibru 9 mm, ceea ce,îns`, nu i-a pus în dificultatepe militarii români. O prob`încheiat` cu un alt mar[, pe odistan]` de aproximativ treikilometri. Nici cea de-a douazi a competi]iei nu a fostlipsit` de o curs` cuobstacole, îns`, de aceast`dat`, militarilor le-a fost

încredin]at` o sarcin`:ace[tia au primit un ou laînceputul probei pe caretrebuiau s` îl apere, astfelîncât, la final, acesta s` nu fiespart pentru a nu fi penaliza]icu 10 minute. Au fost nevoi]is` mearg` prin tuneluri, s` seca]ere pe ziduri sau s`mearg` pe sfoar` [i s` sedeplaseze, folosind mâinile,pe un aparat cu barealunecoase pe o distan]` de10 metri. Oul bucluca[ areu[it s` îi pun` pe ar`deni îndificultate la anumiteobstacole, îns`, [i de aceast`dat`, cele trei calit`]i pe carele-am enumerat deja au fostevidente: camaraderie,motiva]ie [i lucru în echip`.

Urm`toarea provocare afost doborârea unor inamici,materializa]i prin ]intemi[c`toare, [i salvarea unui



r`nit din câmpul de lupt`, însitua]ie tactic`. Mai apoi,militarii ar`deni au avut deîndeplinit o misiune cepresupunea rezolvarea maimultor situa]ii, precum:c`ratul unor canistre de 10litri pe anumite distan]e,deplas`ri târâ[, transportareaunor r`ni]i pân` într-un raionde evacuare medical`,împingerea unor ro]i decamion [i a unei cisterne deap`, precum [i transportareaunor lovituri de artilerie,toate acestea pe timpulparcurgerii unei distan]e deaproximativ doi kilometri.Transportarea unui r`nit, deaproximativ 90 dekilograme, într-un mediuurban, printre cl`diri, pe unacoperi[, de la al doilea etajal unei cl`diri pân` afar`, aupus la încercareinventivitatea [i munca înechip` a militarilor, ace[tiafiind nevoi]i s` p`[easc` prinferestre înguste [i s` urce pesc`ri care erau înconjuratecu siguran]` metalic`, avândasupra lor [i rani]ele [iarmamentul.

Ziua a continuat cu alt`prob` fizic`, undeconcuren]ii au transportatgreut`]i, saci, bu[teni, ro]i detractoare, au tractat unvehicul tip HUMVEE pe odistan]` de 300 de metri, peun teren înclinat. {i proba nus-a încheiat aici: ar`denii autransportat un r`nit, în mediucontaminat, cu masca contragazelor pe figur`. Cea dinurm` provocare a acesteizile a fost simularea uneitrageri pentru a testaacurate]ea vizual` [iselectiv` a militarilor. Încontratimp, ace[tia trebuiaus` selecteze ]intele care li seprezentau la începutulsimul`rii din grila care li seafi[a pe panou.

Ultima zi a competi]iei adebutat dup` cea de-a douanoapte petrecut` în teren,unde concuren]ii aubeneficiat de capriciilevremii [i acelea[i condi]ii aleconcursului: 30% din

efectivul grupei fiind nevoits` fie treaz [i în picioare, întimp ce ceilal]i camaraziîncercau s` î[i adune for]elepentru ultimele provoc`ri.Dis-de-diminea]`,infanteri[tii ar`deni cupurces la o nou` prob`,deplasarea în teren variat, pedistan]a de cinci kilometri,prin p`durile [i mla[tinilebazei militare dinGrafenwoehr, cu toatematerialele asupra lor(rani]ele [i armamentul dindotare). Pe lâng` acestea, auprimit pe parcurs diversemateriale ce aveau ca scopîngreunarea parcurgeriiprobei: bu[teni, manechinece cânt`reau 90 de


kilograme, canistre cu ap` [il`zi de muni]ie.

Urm`toarea provocare afost una de echilibru [i detestare a fobiei de în`l]ime:c`]`r`ri pe sfori, s`rituri,mers în echilibru pe bu[tenisau pe sc`ri, toate acestea la

în`l]imi de aproximativ 20de metri în`l]ime. De[ireprezentan]ii no[tri erauinfanteri[ti [i nu vân`tori demunte sau para[uti[ti, autrecut cu brio peste aceast`prob`. Pe ultima sut` demetri, participan]ii au avut o

prob` de traversare a unuirâu, cu toate materialele, cuajutorul unei sfori pe care aulegat-o de copacii de pe mal,doar doi membri ai grupeiavând posibilitatea de aatinge apa, iar ultimaprovocare a fost trecerea de

pe un mal pe cel`lalt a unuilac cu o deschidere de 200de metri, cu o barc` Zodiac[i cu opt vâsle puse ladispozi]ie.

În ultima zi, a avut locceremonia de premiere.Titlul de Cea mai bun` grup`de infanterie din Europa afost câ[tigat de reprezentan]iiGermaniei, urma]i de echipadin Letonia [i de una dintreechipele Statelor Unite aleAmericii (SUA a avut laaceast` competi]ie cinciechipe, deoarece una dinregulile concursului a fostaceea c` fiecare ]ar` se puteaprezenta la concurs cu câte ogrup` de infanterie peunitate).

Din p`cate, infanteri[tiiar`deni s-au clasat pe locul15, îns` deviza acestora afost Niciun om l`sat înurm`, pe care au respectat-o[i au demonstrat c`, pentruei, camarazii de arm` suntmult mai importan]i decâtun trofeu.


Edi]ia din acest an aprogramului Ziua ArmateiRomâniei în [coli a debutatluni, 19 octombrie, înBucure[ti, la Colegiul Tehnicde Arhitectur` Ion N.Socolescu, unde militariiBatalionului 1 CIMIC le-auîmp`rt`[it elevilor dinexperien]ele misiunilorinterne [i interna]ionale lacare au participat. Laactivitate au participatmilitari din toate categoriilede for]e, cu expozi]ii detehnic` [i armament, dar [icu oferta educa]ional` aMinisterului Ap`r`riiNa]ionale. Cei maientuziasma]i vizitatori aistandurilor au fost eleviiclaselor a IX-a, care s-auar`tat foarte interesa]i deperspectivele unei cariere înarmat`. Eu sunt pasionat dedomeniul IT, dar mi-arpl`cea s` combin aceast`pasiune cu uniformamilitar`, a spus Ionu] Sturzu,elev al clasei a IX-a D.

{i militari ai Batalionului265 Poli]ie Militar` auvizitat unele liceebucure[tene, unde au fostprimi]i cu o mare curiozitatede elevi de toate vârstele. LaColegiul Na]ional Ion LucaCaragiale, nici m`car frigulnu a stat în caleaentuziasmului specificadolescen]ei, întrucât

armamentul din dotareapoli]i[tilor militari le f`ceacu ochiul tinerilor dornici s`îl manevreze. Un alt punctde atrac]ie a fost masaimprovizat` de skanderbeg,la care vizitatorii [i-aum`surat for]ele cu alemilitarilor, iar adev`rataprovocare, pentru cei mici, afost s` fac` flot`ri, fiindîmbr`ca]i cu echipamentulde protec]ie antiglon] [i cucasca de kevlar pe cap.

La Buz`u, programulZiua Armatei României în[coli s-a desf`[urat în maimulte institu]ii deînv`]`mânt. Militariiprezen]i la activitate auinterac]ionat activ cu elevii,vorbindu-le despre tradi]iilede lupt` ale înainta[ilorno[tri, dar [i despre misiunileactuale pe care le desf`[oar`

în ]ar` [i în teatrele deopera]ii al`turi de parteneriino[tri din NATO.

Beretele verzi aleBatalionului 317 CercetareVl`deasa [i-au f`cut apari]iaîn [coli din Cluj-Napoca,unde i-au provocat pe elevis` încerce echipamentele dealpinism pe care ei lefolosesc la instruc]iaspecific`, desf`[urat` înCheile Turzii.

Tinerii craioveni s-aubucurat de vizitelemilitarilor din batalioanele20 [i 26 Infanterie, care le-auîmp`rt`[it din experien]eleteatrelor de opera]ii dinAfganistan [i Irak. Uniielevi, în special cei dinclasele terminale, nu au ratatniciun stand cu echipament [ii-au bombardat cu întreb`ripe infanteri[ti. La finalul

Locotenent Marius MOCANUARMAARMAARMAARMAARMATTTTTAAAAA ÎN {COLI ÎN {COLI ÎN {COLI ÎN {COLI ÎN {COLI

În s`pt`mânaÎn s`pt`mânaÎn s`pt`mânaÎn s`pt`mânaÎn s`pt`mânapremerg`toare Zileipremerg`toare Zileipremerg`toare Zileipremerg`toare Zileipremerg`toare ZileiArmatei României,Armatei României,Armatei României,Armatei României,Armatei României,

elevii unor licee dinelevii unor licee dinelevii unor licee dinelevii unor licee dinelevii unor licee dinîntreaga ]ar` auîntreaga ]ar` auîntreaga ]ar` auîntreaga ]ar` auîntreaga ]ar` au

primit vizitaprimit vizitaprimit vizitaprimit vizitaprimit vizitamilitarilor din toatemilitarilor din toatemilitarilor din toatemilitarilor din toatemilitarilor din toatecategoriile de for]e.categoriile de for]e.categoriile de for]e.categoriile de for]e.categoriile de for]e.

activit`]ii, mul]i dintreace[tia au spus r`spicat c` î[idoresc s` urmeze o carier`militar`.

La Colegiul Na]ionalNicolae Titulescu, dinBra[ov, al`turi de militariiBrig`zii 2 Vân`tori deMunte Sarmizegetusa [i destuden]ii Academiei For]elorAeriene Henri Coand` a fostveteranul celui de Al DoileaR`zboi Mondial, comandor(ret) Pavel Verde[, care apovestit despre experien]elesale de pe front.

În cadrul programuluiZiua Armatei României în[coli au fost organizateevenimente similare [i îngarnizoanele Bistri]a,Râmnicu Vâlcea, Bac`u,Vaslui, Baia Mare, Târgu-Jiu, Pite[ti, Foc[ani,Constan]a [i Sibiu.

ALMAALMAALMAALMAALMA MA MA MA MA MATERTERTERTERTER


Am ]â[nit ca din gur` detun pe Râul înghe]at custrig`te de Ura-a-a!…înstare s` pornim avalan[a dez`pad` a Muntelui; ce maiconta la moartea prin caretrecuser`m de pe Cri[uriîncoace: din cinci batalioanede Vân`tori de Munte maiajunseser`m pân` aici, înmun]ii înz`pezi]i aiUngariei, vreo dou`batalioane [i ceva de vitejivii - cum se exprimac`pitanul nostru, un mo] dinp`r]ile lui Horia…– Dar ces`-i faci, mì, frate, neîmb`rb`ta sergentul Ioni]`,un bihorean din Ro[ia… Ces`-i faci dac` este multinamic... {i tot este, r`mâne-arcâ]i am botezat eu…

Ungurii lui Horthy [inem]ii lui Hitler în]epeniser`pe cel`lalt mal al Râului; noi,

dincoace, dup` ce trecuser`mprin surprindere vârful înalt [iviscolit al Muntelui, dup` cec`zuser`m în spatele uneidivizii germane în refacere,dup` ce ne pitulaser`m prinvì primejdioase [iaburcaser`m vân`tore[tepeste stânci înghe]ate [i… {iduceam dorul unei clipe der`gaz, ne treziser`m dintr-odat` ]intui]i locului la poaleleMuntelui învins, în fa]aRâului blestemat, înghe]atbocn`, b`tut milimetric demitraliere du[mane: seceri[de iulie în miez de ianuarie;c`deau fl`cìi no[tri caspicele. Ei, care sc`paser` depârjolul de la Beiu[ [i diniadul de la Tinca, [i de laOradea, [i de la Debre]in, dininfernul Budapestei [iteroarea pustei vr`jma[e,acum, aici… Doamne!

Într-o splendid`diminea]` de Boboteaz` dinfeeria mun]ilor cu braziîmpodobi]i ca de Cr`ciun,z`ceam, z`ceam… de maimulte ceasuri cu trupurileînghe]ate pe plato[a de ger aRâului cu nume ciudat; înpozi]ie de atac, dar imposibila ne urni, abia apucaser`mcâ]iva, într-un asalt al mor]ii,s` trecem dincolo de linia defoc a mitralierelor du[mane,sub acoperirea celor caredeveniser` acum ]inte peoglinda de ghea]`!…

Un soare prietenosîncepuse a miji dinsprecreste, ca un balsam per`nile înghe]ate alemuribunzilor: aruncândparc` o sumedenie deoglinjoare de ghea]` pevasta oglind` înghe]at` alacului, orbindu-ne.R`mânem, totu[i, câ]ivaîncremeni]i în a[a-zisul unghimort al mitralierelor

du[mane, dar cuamenin]area ca razelesoarelui, care se înte]eauodat` cu ridicarea astruluipeste brazii din preajm`, s`sub]ieze, apoi s` topeasc`periculos pe alocuri ghea]acare ne ardea, dar ne ]ineaca un scut peste trupulRâului, [ovìelnic [i agitat:noi, cu mâinile [i obrajiiînro[i]i de ger, cu trupuriledârdâind; ne rugam, acum, sàpar` vreun nor, chiar s`ning`. {i cât a[teptasemapari]ia soarelui!; snopi degloan]e c`deau prinapropiere, c`scând guri alemor]ii, care se uneau,l`rgindu-se… {i câte-unvaier, Ah, mam`!, neînnebunea de moarte, cândunul de-al nostru se lupta s`scape, târându-se [ialunecând printre gloan]e [is`p`turi în apa rece a Râuluiblestemat… Îl auzeam pec`pitan ordonând s` ner`sfir`m, prin ocolire,acoperindu-ne cu focsuccesiv, s` dep`[imaliniamentul de foc ochit alinamicului, ce ne seceradintr-o parte ajutat de luciulghe]ii, orbitor în b`taiasoarelui din fa]`, [i de hùlce se c`sca sub noi în ghea]asub]iat` [i frânt` de focul debaraj inamic…

Vân`tor de munte, laap`!, îmi trecea prin minteun gând tragic [i disperat,dar, în acela[i timp, ca ound` de ironie în situa]ia de[oc creat` nou`, celor careînfruntaser`m viscolul [iescaladaser`m cresteleseme]e înz`pezite alemun]ilor, în asalt, trecuser`m

Generalului-erou E. Mociulschi (Mocionschi)[i tuturor v#n`torilor de munte

OGLINDA DE GHEA}~OGLINDA DE GHEA}~OGLINDA DE GHEA}~OGLINDA DE GHEA}~OGLINDA DE GHEA}~Ioan Cr`ciun PETRI{AN

LITERA LITERA LITERA LITERA LITERATUR~TUR~TUR~TUR~TUR~


victorio[i prin luptele destrad` de la Budapesta; noi,s` fim acum, aici, împot-moli]i pe o oglind` deghea]` a Râului blestemat,când [i soarele ne devenisedu[man, topind tot mai multsuprafa]a acicular` a ghe]ii,într-un luciu lunecos [iorbitor.

Mai mul]i camarazi r`ni]ise zb`teau în apa Râului,apucându-se cu o ultim`speran]` de crusta ghe]iicare ceda în[el`tor.Plutonierul batalionuluinostru ap`ru cu o barc` decauciuc, s`-i salveze; îl v`zuiridicându-se cu un soldat înbra]e, pe care-l trecu pestebuza b`rcu]ei, apoi, parc`f`cându-[i m`t`nii ca pentrurug`ciune, se plec` ciudat,când o bubuitur`, repetat` dezeci de ecouri ale mun]ilor,m` l`muri amar; acum,v`zându-l pe plutonierc`zând ca un sac pestesoldatul r`nit pe care-lsalvase; o mân` atârnându-iafar` ca pentru îndemn lalupt`... Iar barca alunecadevale printre sloiuri, pe firulapei, unde gloan]ele du[manef`cuser` deja o sp`rtur`mare cu ap` ro[iatic`.

M` ridicai s`… În aceleclipe, la câ]iva centimetride mâinile mele, ap`ruser`ca din senin ochiuri alemor]ii, care m` priveau cuaceea[i ap` jalnic`, apoirazele soarelui lucir` înbenzi multicolore închenarul nop]ii, orbindu-m`ca o feerie de culori; unsnop de gloan]e trosniundeva aproape: f`cui omi[care de ocol spredreapta, dar [i aici ochiurilede ap` ca ni[te oglinzisparte m` priveauînfrico[`tor; sub mine, cevaparc` se mi[ca; încercai s`nu stârnesc mânia apei încr`p`turile ghe]ii; mânaplutonierului m` chema cao obsesie; încercai s` lunecdeparte de ochiurileblestemate; m` sc`ldam înraze de soare ame]itoare;m` vedeam, ca într-o

vr`jitorie, pe ima[urilecopil`riei, descul]; mama,fric]ionându-mi degeteleînghe]ate de brumatimpurie a toamnei, m`cople[ea cu s`rut`ri... Nu…nu... nu mai era mama, ciMarghit, zâmbindu-mi cubuzele ei de garoaf` ro[ie!Ah!Ce-mi bate inima cu odurere sfâ[ietoare!

– Marghit, zi-le în limbata s` nu-mi ia inima ce ]i-amd`ruit-o, s` opreasc` iadul defoc de deasupra iadului deghea]`… Tu, Marghit, zi-les` opreasc` focul, c`ci noi nule vrem lor moartea… Dar

de ce te joci cu oglinda,Marghit? Soarele mòrbe[te, poate sunt r`nit,Marghit! Ia oglinda de-acolo,de ce o ]ii sub pern`? Subcare te-am iubit, ascun[i deai mei [i ai tì, [i de toat`lumea care ne invidia: auzi,român [i unguroaic` – ziceauunii… {i, uite: poate aveaudreptate, ai tì m` omoaràici, departe de tine… Or fiaflat [i ei, Marghit, c` eu [icu tine… Trag în mine,uite-i… Poate î[i zic: te-amprins, eroule; ne-ai sc`pat tula Pocola, la Bossormeny,la… Marghit, ce bun`

memorie au uciga[ii! Caoglinda de ghea]`… Dup` cemi-au omorât fra]ii, m` vor [ipe mine… {i p`mânturilenoastre… Nu pot uita,Marghit, [i nu exist`întoarcere… N-au inim`,degeaba îi rogi, Marghit!…Acum ori mor, ori ajung laei! Plutonierul e mort,c`pitanul e mort, sergentulmeu e mort… O s`-micomand singur, Marghit amea! Nu voi muri aici subghea]`, ca pe[tii. PentruArdeal [i Marghit, înainte!Salt înainte,Vân`tor deMunte! Ura-a-a-a!


Un vis posibilde Carol Surugiu

Armata este acelt`râm al bravurii încare oamenii obi[nui]idevin adev`ra]i eroi.

F`r` s` îl cuno[ti,po]i spune cucertitudine c` unmilitar te iube[te,pentru c` lupt` pentrutine riscându-[i via]a zide zi ca tu s` fii însiguran]`.

Un militar î[iiube[te patria ca pepropria mam` [i ar daorice ca aceasta s` fieun t`râm liber [i sigur,în care oamenii sesimt proteja]i.

Armata este loculîn care se înt`resccaracterele [i oameniidevin bravi, mode[ti,solidari [i responsabili,dar [i aten]i la detalii.

În armat`, iubireade patrie devine crez,iar protejarea acesteiadevine lege.

Militarii sunt ceimai bravi oameni depe p`mânt. Ei lupt`pentru idealurile [ioamenii la care ]in,punându-[i în jocpropria via]`. Ace[tioameni ar trebuirespecta]i pentru ceeace fac.

Când un bìat intr`în armat`, dup` lungiantrenamente [i mult`disciplin`, acesta iesede pe por]ileacademiei b`rbat.

Data viitoare, cândvom trece pe lâng` unmilitar, ar trebui s` îlsalut`m cu respect [is` îi mul]umim c` esteun om a[a special.

Chemarea destinuluide Maria-Ioana Oan`

Cimitir militar… Dou` cuvinte care, de[iîmpreun` formeaz` o expresie „urât`”, trist`,reu[esc s`-mi aduc` un fior pe [ira spin`rii(bine, poate mai mul]i…).

Zic s` o lu`m logic. Persoanele se nasc,cresc. {i, pe m`sur` ce cresc, î[i descoper`încet-încet talentele, pasiunile, chemarea.

Mul]i oameni aspir` la func]ii mari,viseaz` s` câ[tige nu [tiu ce sume, ca s` poat`pleca în tot felul de vacan]e…

{i nou`, oamenilor de rând, ni se prezint`zilnic astfel de situa]ii, uneori cu un final trist[i, mai rar, cu final „fericit”. Din acest motiv,privitorii, oamenii liberi, î[i creeaz` o ideegre[it` despre lumea în care trìm, [i devinadeseori tri[ti [i frustra]i pentru c` nu reu[escs` fac` [i ei ce fac a[a-zisele „vedete”.

Acum, încheind paranteza, s` presupunemc` e[ti un cet`]ean tân`r, tocmai ie[it de peb`ncile [colii, care dore[te s` realizeze ceva învia]`. Combinând curajul, pl`cerea, chemarea[i iubirea pentru ]ar`, decizi s` urmezi [coalamilitar`. Dup` câ]iva ani destul de grei, ajungi,în final, fericit într-o unitate militar`.

Toat` via]a ]i-o dedici armatei, participi lamisiuni, î]i ri[ti via]a [i nimeni, în afar` defamilie [i prieteni, nu-]i spune nimic, niciuncuvânt de încurajare, de recuno[tin]`. Teîmpaci cu ideea [i î]i continui via]a lini[tit.

Apoi, vine vremea pension`rii. Amintiripl`cute sau mai pu]in pl`cute, ur`ri de bine [iîmplinirea ta sufleteasc` pentru c` ai f`cutceea ce ]i-a pl`cut, în a[a fel încât ai mai ajutat[i alte persoane.

Î]i trìe[ti lini[tit anii de pensionar, darciclul vie]ii trebuie s` continue. Personajulcreat de mine trece în nefiin]`…

Acum, un ultim omagiu trebuie adusfostului militar curajos. Dar ce ar putea fiîndeajuns?

Poate c` un somn lung al`turi de persoanecare au împ`rt`[it acelea[i pasiuni [i gânduril-ar fi mul]umit.

Sunt de p`rere c` Cimitirul militar este unultim omagiu ce trebuie adus unei persoanecare [i-a iubit Patria [i pe care a slujit-o pân`la ultima suflare.

Cimitirul militar este dovada respectului[i-a pre]uirii, într-o lume în care adev`ratelevalori sunt l`sate în umbr`.

Elevii {colii Gimnaziale Elevii {colii Gimnaziale Elevii {colii Gimnaziale Elevii {colii Gimnaziale Elevii {colii Gimnaziale Tudor VladimirescuTudor VladimirescuTudor VladimirescuTudor VladimirescuTudor Vladimirescu, din Târgovi[te,, din Târgovi[te,, din Târgovi[te,, din Târgovi[te,, din Târgovi[te,au demonstrat mìestrie artistic` în crea]iile literare pe temeleau demonstrat mìestrie artistic` în crea]iile literare pe temeleau demonstrat mìestrie artistic` în crea]iile literare pe temeleau demonstrat mìestrie artistic` în crea]iile literare pe temeleau demonstrat mìestrie artistic` în crea]iile literare pe temeleARMAARMAARMAARMAARMATTTTTA, EROUL [i CIMITIRUL MILITA, EROUL [i CIMITIRUL MILITA, EROUL [i CIMITIRUL MILITA, EROUL [i CIMITIRUL MILITA, EROUL [i CIMITIRUL MILITAR. Ei fac parte [i din clubulAR. Ei fac parte [i din clubulAR. Ei fac parte [i din clubulAR. Ei fac parte [i din clubulAR. Ei fac parte [i din clubulde lectur` de lectur` de lectur` de lectur` de lectur` Prietenul din bibliotec`Prietenul din bibliotec`Prietenul din bibliotec`Prietenul din bibliotec`Prietenul din bibliotec`, constituit la nivelul [colii,, constituit la nivelul [colii,, constituit la nivelul [colii,, constituit la nivelul [colii,, constituit la nivelul [colii,din martie 2012, în coordonarea profesoarei Loredana Oan`.din martie 2012, în coordonarea profesoarei Loredana Oan`.din martie 2012, în coordonarea profesoarei Loredana Oan`.din martie 2012, în coordonarea profesoarei Loredana Oan`.din martie 2012, în coordonarea profesoarei Loredana Oan`.

Servesc PATRIAde Andreea Dumitrache

Oase m`runte, fisurate [i putredeSe-ncheag` cu mirosul de pustiuSub râuri r`sfirate [i cur`]atede vie]ile lor într-un târziu…Miros de foamete, durere [i chin,Abis de râsete disperate [ivisuri închinate, termin;termin tabloul morbidîn spa]iu, zdrobindpoligoane de tragere închise,Închise demult…Steaguri [i steme gùrite de furie{i piepturi penetrate de frig…Bur]i cioplite de topoare [i din mil`…Totul e pierdut [i pecetluit de cea]`Lâng` grenade [i pu[tiCrucificate la cre[tet.Ciori zboar` de voie peste cete,Dar glasul lor apare din neant;apare [i distorsioneaz` lini[tea.

Aplauze fierbin]i [i focuri…

ARS POETICAARS POETICAARS POETICAARS POETICAARS POETICA

Fot

o: l

ocot

enen

t-co

lone

l C

ristia

n D

UM

ITR

A{

CU


Respect pentru eternitatede Clara Ioana Mornea

Lini[tea mormântal` ne-a izbit. Era ca o barier` ce delimita via]a de moarte, cene f`cea s` ne oprim din mersul constant [i s` admir`m panorama ce ne înconjura.Pic`]ele albe, statui [i o cromatic` posomorât` constituiau un tablou discret, unic [itriumf`tor, al celor ce au decis s` î[i sfâr[easc` zilele în favoarea unei comunit`]imai bune.

Mul]i nu î[i puteau da seama c` o discret` tahicardie î[i s`pa un loc în str`funduloric`rui suflet prezent, urmat` de un fior accentuat de toate por]ile acoperite de orugin` autentic` [i atr`g`toare.

Mirosul de flori îl îmbr`]i[a pe cel al p`mântului tasat [i al ploii. Norii estompauclaritatea cerului, iar nuan]ele deveneau tot mai ap`s`toare [i reci, precum unmorman al regretului.

{uieratul, un cântec constant ce se ascundea dup` orice piatr` inscrip]ionat`,transforma mâinile înc`lzite de m`nu[i în ni[te be]e reci [i gurile zâmbitoare în cevamai uscat decât copacii goli]i de via]` din împrejurimi.

Vântul ajuta lacrimile celor doborâ]i de esen]a emo]iilor s` se evapore [i s` lasedoar urme uscate pe suprafe]ele obrajilor înro[i]i de frig.

Parc` oamenii din grupul meu se scufundau într-un ocean al triste]ii, neauzind ofanfar` îngânat` de mar[ul unor solda]i, ascuns` în spatele gândurilor nefolositoare,fanfar` ce vestea o victorie: îndeplinirea unei dorin]e de a salva, de a resuscita unpopor pe cale de înfrângere!

Melodia triumfal` se auzea din ce în ce mai clar, realitatea fiind îngropat`împreun` cu to]i ceilal]i eroi în întunericul subteran.

Probabil c` nimic nu putea opri acest sinistru sentiment ce începea s`-mi dominesim]urile.

Fiecare mi[care aducea o alt` imagine, o alt` inscrip]ie [i o alt` poveste, unaunic` sau una banal`, dar atât de respectabil`, încât nu putea trece neobservat`.

Un t`râm al pove[tilor stranii, ciudate, pline de triste]e [i de mândrie. Probabil c`asta reprezenta acest col]i[or al respectului [i al masculinit`]ii adev`rate.

Perspectiva mea este doar o poveste ce nu poate ilustra cu adev`rat ceea ceinimile unor oameni reflect` la vederea terifiant` a unui cimitir militar.

SALVATORULde Andreea Dumitrache

Stând în mijlocul mul]imiiTresare pe lâng` întrebareCu steagul în mân`{i suli]a-n suflet.{i cuvinte duse departe, pe front,Dansând printre sunetele gloan]eloroarbe, sun` pu]in mai departe.Se ridic` la ceruri [i cade pentru libertate.{i cade c-o carabin` în mân` [iO lunet` pe lâng` copaciiCe odat` voiau pace.Se arunc` în moloz, noroi [i sânge,sânge v`rsat tot de el, ne[tiut…Se cutremur`, zbate, love[tede trecut, când prezentu-i în fa]`.Erou pentru armat`, popor [i lumi,Lumi de aici [i din alt` parte,discutate prea mult.Moare pentru pace, pentru popor [i pentrustr`buniMergând pe axe concentrice…

Eroul,Curajos, respectat,Luptând, alergând, spunândLucruri bune despre ]ar`…Pas`re rar`. (Maria Ioana Oan`)

Eroul,De neuitat, viteaz,Învingând, ajutând, luptând,Istoricul cu sufletul aurit…Onoare. (Ana-Maria Stanciu)

Eroul,Brav [i tenace,Sacrificând, luptând, câ[tigând,Se jerftfe[te pentru patrie…Sacrificiu. (Alexia Cojocaru)

Armata,Iscusit`, neatârnat`,Antrenând, ajutând, onorând,Formeaz` eroii de mâine…Onoare. (Alexia Cojocaru)

Armata,Neînfricat`, lupt`toare,Triumfând, salvând, supravie]uind,A salvat întreaga lume…Sacrificiu. (Ana-Maria Stanciu)

Armata,Loial`, brav`,Iubind, slujind, ap`rândPatria cu pre]ul vie]ii…Mândrie. (Maria-Ioana Oan`)

Cimitirul militar,Ve[nic, lini[tit,Omagiind, onorând, odihnind,P`streaz` sufletele eroilor sub cripte…Eternitate. (Alexia Cojocaru)

Cimitirul militar,Lini[tit, umbros,Înfiorând, întristând, ad`postindUmbre ale bravilor eroi…Eternitate. (Maria-Ioana Oan`)

Fot

o: l

ocot

enen

t-co

lone

l C

ristia

n D

UM

ITR

A{

CU


Modificarea atmosfereiînconjur`toare [i cre[tereatemperaturii cu câteva gradepân` în 2100 vor aveaconsecin]e în materie deap`rare. Se vor accentuatulbur`ri importante, ce vorduce la topirea ghe]arilor, lacre[terea nivelului m`rii sauchiar la dispari]ia terenurilorocupate de milioane delocuitori, cu excep]ia celor cuîndiguiri semnificative,conform unui materialpublicat de revista Arméesd’Aujourd’hui, în iunie 2015.

Aceste modific`ri demediu sunt urmate deja defenomene de de[ertificare, de

desp`durire, desupraexploatarea solului saude reducerea nivelului dedisponibilitate a apeipotabile. Ca urmare,viitoarele condi]ii de acces laresurse risc` s` structureze, înmod fundamental, rela]iileinterna]ionale [i de ap`rare.

În prezent, stareageneral` proast` dineconomia multor state este osurs` de mari incertitudiniprivind interesele vitale,economice [i sociale. În fa]aacestor dificult`]i, problemamediului înconjur`tor esteconsiderat` secundar`,deoarece are efecte pe

termen lung. Desigur,atragerea într-un conflictmilitar ca urmare a unei crizede mediu este un risc desecuritate în sine, dar nuimediat. În cazul intensific`riicrizei economice, efecteleconcrete ar putea constitui noiriscuri de securitate, mult maiacute decât problemaprotec]iei mediului [iconsecin]ele strategice aledegrad`rii acestuia.

Pentru mul]i deciden]i [imajoritatea opiniei publice lanivel mondial, logicaeconomic` este în realitatesimpl`: cu o sc`dere sau ocre[tere redus` a PIB-ului,încas`rile se diminueaz`, înacela[i timp costul lupteiîmpotriva schimb`rilorclimatice cre[te. A XXI-aConferin]` asupra climatului

din 2015 a dezb`tut [inumeroasele constrângerilegate de criza economic`mondial`, în ciuda uneirecunoa[teri unanime asupranecesit`]ii de ac]iune pentruevitarea unor tulbur`ri demediu mult mai mari.

Efectele acestor tulbur`riasupra echilibrului militarmondial vor fi clarperceptibile pân` în 2040,pentru toate statele planetei.Modific`rile climatice voravea un impact imediatasupra disponibilit`]iiterenurilor arabile sau asuprafluxului migra]iei. Resurselenaturale [i calitateaatmosferei sunt limitate [icunoscute la nivel global.Acestea nu par s`înregistreze extinderi [i niciîmbun`t`]iri, cel pu]in între2015 [i 2100. În mod evident,ele vor r`mâne inadecvate [iinsuficiente pentru cel pu]intrei miliarde de oameni în2020. Deci, instabilitatea vaspori, mai ales în regiunileunde riscurile alimentare sauhidrice vor cre[te din cauzaproblemelor climatice, cumar fi regiunea Sahel sauOrientul Mijlociu.

Totu[i, luarea înconsiderare a mediului ca unpericol pentru siguran]` [isecuritate este recent`, ]inândcont de specificitatea sa.Contrar terorismului, mediulnu este o amenin]areinten]ionat`, care vizeaz` înmod deliberat un stat sau ungrup social. Includerea uneiamenin]`ri a mediului înstrategiile de ap`raredepinde, în primul rând, de

Rolul jucat de mediul înconjur`tor înRolul jucat de mediul înconjur`tor înRolul jucat de mediul înconjur`tor înRolul jucat de mediul înconjur`tor înRolul jucat de mediul înconjur`tor înputerea [i politica extern` a unui stat este oputerea [i politica extern` a unui stat este oputerea [i politica extern` a unui stat este oputerea [i politica extern` a unui stat este oputerea [i politica extern` a unui stat este oproblematic` aflat` în centrul celor maiproblematic` aflat` în centrul celor maiproblematic` aflat` în centrul celor maiproblematic` aflat` în centrul celor maiproblematic` aflat` în centrul celor maivechi teorii ale rela]iilor interna]ionale.vechi teorii ale rela]iilor interna]ionale.vechi teorii ale rela]iilor interna]ionale.vechi teorii ale rela]iilor interna]ionale.vechi teorii ale rela]iilor interna]ionale.

Silvia MIRCEA

IMPIMPIMPIMPIMPACTULACTULACTULACTULACTUL SCHIMB~RILOR SCHIMB~RILOR SCHIMB~RILOR SCHIMB~RILOR SCHIMB~RILORCLIMACLIMACLIMACLIMACLIMATICE TICE TICE TICE TICE ASUPRAASUPRAASUPRAASUPRAASUPRA SECURIT~}II SECURIT~}II SECURIT~}II SECURIT~}II SECURIT~}II

AZIMUTAZIMUTAZIMUTAZIMUTAZIMUT


natura vulnerabil` a ]`rilor încauz`. În acest context,importan]a aspectului desecuritate [i a problemelor demediu pentru majoritateastatelor lumii va modificapozi]ionarea actorilordezbaterii: organiza]iile desecuritate [i ap`rare î[i vorînsu[i problemele naturiiînconjur`toare, în timp ceincluderea mediului, al`turide amenin]`ri ca terorismul,este o provocare pentrustrategiile de ap`rare, alec`ror instrumente sunt bazatepe un r`spuns militar.

La mijlocul acestui an,Departamentul american alAp`r`rii a prezentatCongresului un raport privindimplica]iile schimb`rilorclimatice asupra securit`]ii.Raportul, publicat pe site-uloficial al departamentului,subliniaz` c` schimb`rileclimatice globale vor agravao serie de probleme cum ar fis`r`cia, tensiunile sociale,degradarea mediului ceamenin]` stabilitatea unuinum`r de state. Pentagonulconsider` c` schimb`rileclimatice degradeaz`condi]iile de trai ale oame-nilor, securitatea lor [iabilitatea guvernelor de aasigura nevoile vitale alepopula]iei. Comunit`]ile [istatele care au deja vulnera-bilit`]i [i resurse limitate suntmult mai expuse riscurilor [ieste pu]in probabil ca ele s`poat` r`spunde într-un modeficient sau s` fac` fa]` noilorschimb`ri.

Efectele schimb`rilorclimatice asupra securit`]iina]ionale pe care anali[tiiamericani le iau înconsiderare includ cre[tereanivelului m`rilor [ioceanelor, schimb`rilezonelor climatice [i sporireanum`rului de fenomenenaturale severe. Pentru areduce implica]iile acestormodific`ri de mediu asuprasecurit`]ii na]ionale,principalele comandamenteale armatei SUA integreaz`aceste schimb`ri în procesele

de planificare. Abilitatea de aface acest lucru presupunemonitorizarea, analiza [iintegrarea pericolelor demediu în m`surile generalepentru managementulriscurilor. Raportulconcluzioneaz` men]ionândc` Departamentul Ap`r`rii,în cooperare cu altedepartamente [i agen]iiguvernamentale [i statepartenere, caut` s` g`seasc`solu]ii pentru riscurile demediu [i urm`re[te dejaimpactul schimb`rilorclimatice, atât asupra SUAcât [i asupra unor state [icomunit`]i vulnerabile dinregiuni precum Arctica,

Orientul Mijlociu, Africa,Asia sau America de Sud.

{i Alian]a Nord-Atlantic` este preocupat` decondi]iile de mediu care potafecta interesele strategicedincolo de grani]ele statelorsale membre. În acest sens,un grup de lucrumeteorologic [i oceanografic(METOC) a fost înfiin]at însubordinea ComitetuluiMilitar al NATO înc` din2011. Acest grup de lucruasigur` consilierea despecialitate a ComitetuluiMilitar [MCWG(METOC)],ac]ionând totodat` [i caautoritate de standardizare,supervizând dou` panelurisubordonate, unul demeteorologie [i altul deoceanografie militar`.

Din aceast` perspectiv`, aap`rut necesitatea de a aveala dispozi]ie document`ri

exacte [i relevante aleschimb`rilor climatice,conform unor materialepublicate pe site-ul NATO.Este vorba despre informa]ii– curente [i anticipate –complete privind evalu`ri aleevolu]iei probabile acondi]iilor meteo [i ariscurilor de inunda]ii, dar [ireferitoare la caracteristicioceanografice, cum ar fiîn`l]imea valurilor,temperatura, salinitatea,cre[terea nivelului apei,prezen]a faunei marinei carepot avea un impact asupraactivit`]ilor militare. Toateaceste informa]ii pot ajutafor]ele aliate s` exploateze

ferestrele de oportunitatepentru planificarea,executarea [i sprijinireaopera]iilor militare. Mai multdecât atât, ajut` laoptimizarea utiliz`riisistemelor de senzori,armamente, logistice etc.

În declara]ia final` asummitului NATO din 2014,din }ara Galilor, semen]ioneaz` c` riscurile des`n`tate, schimb`rileclimatice, insuficien]arezervelor de ap` [i cre[tereacererii de energie vor modela[i în viitor mediul desecuritate în regiuni deinteres pentru NATO [i aupoten]ialul de a influen]asemnificativ planificarea [iderularea opera]iilordesf`[urate de Alian]`.

Problematica mediului s-aaflat [i pe agenda de lucru aAdun`rii Parlamentare a

SURSE:

Armées d’Aujourd’huihttp://www.nato.inthttp://www.nato-pa.inthttp://www.defense.gov

NATO care a avut sesiunea61 în luna octombrie 2015, laStavanger, Norvegia. Dealtfel, Alian]a lucreaz`continuu pentru a reduceefectele acestor problemeasupra activit`]ilor militare [ipentru a r`spunde provo-c`rilor de securitate generatede influen]ele schimb`rilorclimatice. De-a lungul anilor,NATO a înfiin]at mai multegrupuri de lucru pentru aanaliza provoc`rile de mediu.În prezent, principalelepreocup`ri ale Alian]ei înacest domeniu includ:adaptarea echipamentelormilitare la medii ostile;preg`tirea pentru a ajuta laînl`turarea efectelordezastrelor naturale sauprovocate de oameni;evaluarea impactuluischimb`rilor climatice;protejarea mediului deefectele opera]iilor militare;educarea personalului întoate aspectele [i construireade infrastructur` prietenoas`cu mediul; reducereaconsumului de carburantfosil etc.

NATO î[i deruleaz`ini]iativele în acest domeniuprin programul {tiin]` pentruPace [i Securitate (Sciencefor Peace and Security – SPS)sau Centrul Euro-Atlanticpentru CoordonareaR`spunsului la Dezastre(Euro-Atlantic DisasterResponse CoordinationCentre – EADRCC). Statelemembre [i partenere aleNATO monitorizeaz` lanivel global schimb`rileclimatice care pot afectainteresele de securitate. Dinaceast` perspectiv`, NATOcolaboreaz` cu organiza]iiinterna]ionale cum ar fiONU, organiza]iameteorologic` mondial` [iorganiza]ia interna]ional` aavia]iei civile.

http://www.nato.int/

http://www.nato-pa.int/

http://www.defense.gov/


MilitariiMilitariiMilitariiMilitariiMilitariigargargargargarnizoaneinizoaneinizoaneinizoaneinizoanei

Târgovi[te facTârgovi[te facTârgovi[te facTârgovi[te facTârgovi[te facparte, de trei ani,parte, de trei ani,parte, de trei ani,parte, de trei ani,parte, de trei ani,din via]a micu]eidin via]a micu]eidin via]a micu]eidin via]a micu]eidin via]a micu]ei

orfane Albertaorfane Albertaorfane Albertaorfane Albertaorfane AlbertaMo[negu]u. De[i nuMo[negu]u. De[i nuMo[negu]u. De[i nuMo[negu]u. De[i nuMo[negu]u. De[i nuare mâini, picteaz`,are mâini, picteaz`,are mâini, picteaz`,are mâini, picteaz`,are mâini, picteaz`,

cânt` la pian,cânt` la pian,cânt` la pian,cânt` la pian,cânt` la pian,chitar` [i vocal, [i achitar` [i vocal, [i achitar` [i vocal, [i achitar` [i vocal, [i achitar` [i vocal, [i a

publicat, pân`publicat, pân`publicat, pân`publicat, pân`publicat, pânàcum, [apte c`r]i,acum, [apte c`r]i,acum, [apte c`r]i,acum, [apte c`r]i,acum, [apte c`r]i,sub pseudonimulsub pseudonimulsub pseudonimulsub pseudonimulsub pseudonimul

Lorelai.Lorelai.Lorelai.Lorelai.Lorelai.

Plutonier Alina CRI{ANLORELAI, COPIL DE TRUP|, COPIL DE TRUP|, COPIL DE TRUP|, COPIL DE TRUP|, COPIL DE TRUP|

Copiii de trup` au existatmult timp în armata român`.Cei ai c`ror p`rin]i î[ipierduser` via]a în primamare conflagra]ie mondialàu ob]inut, astfel, un acoperi[deasupra capului, o bucat`de pâine [i garan]ia uneieduca]ii serioase. Ace[tiatrìau pe lâng` unit`]ilemilitare, fiind crescu]i,practic, de militarii din aceaunitate. Lipsa fondurilorpentru hr`nirea [i cazareamicilor militari a dus, întimp, la dispari]ia acesteitradi]ii, dar spiritul ei ar`mas viu în memoria oame-nilor, iar pe lâng` uneleunit`]i, mai g`sim, [i ast`zi,câte un copil nec`jit, c`ruiamilitarii îi poart` de grij`.

Alberta Mo[negu]u, unsuflet de 13 ani care sufer`de un handicap major, estecopilul de trup` al garni-zoanei Târgovi[te. Are unhandicap sever: lipsabra]elor [i a femurului.Abandonat` de mamanatural` în maternitate, cândavea numai trei luni, a fostluat` în grij` de o femeie cusuflet bun, Viorica Pârvan.Sub îndrumarea acesteia,Alberta a g`sit o cale s`-[iînving` handicapul, prin art`.

Mi s-a spus Lorelaidinainte s` [tiu ce semnific`.Ulterior, am citit cartea. Potspune c` numele m-a ales pemine, nu eu pe el. Ast`zi,doar colegii de la [coal` îmimai spun Alberta, explic`feti]a.

S-a apucat de pictur` dela gr`dini]`. Mami Vio m-aînv`]at, spune mândr`.Viorica Pârvan este demeserie decorator. Ea i-a puscreionul în picior. La început,desena doar cercule]e [iliniu]e, dar, u[or, u[or a reu[its` progreseze. Când a ajunsla [coal`, [tia deja s` scrie cudegetele de la picioare.

Doctorul mi-a spus clar:Alberta, neavând mâinile,trebuie s` fac` tot timpulceva, pentru circula]iasângelui, s` nu stea. {i ceputea face un copil care avorbit dup` trei ani [i abias-a ridicat la patru ani [ijum`tate? Asta a fostmeseria mea [i asta am [tiuts` o înv`], explic` mama Vio.

Curajul [i puterea de alua în grij` un astfel de copili-au fost s`dite în sufletVioricì Pârvan dincopil`rie. Bunicul ei a fostmedic la sat. El a crescut-o.Mergeau împreun` lafiecare pacient, nu avea cum

s` o lase singur` acas`. Eratrezit noaptea [i chemat ladiferite urgen]e. Ochiul meueste obi[nuit cu suferin]a.Apoi, am avut o sor` care amurit, de mic`, de maladiealbastr`. Tragedia nu m`sperie. În numele sorei [i albunicului, Dumnezeu arânduit lucrurile în a[amanier` încât s` ajung aici.S-au f`cut restructur`ri lafirma la care lucra cadecorator, în urm` cu 16 ani,[i Viorica a r`mas f`r`serviciu. A v`zut la televizorc` se fac cursuri pentruîngrijirea persoanelor cudizabilit`]i [i se scoteau,pentru prima dat`, copiiibolnavi din centre. Atunci, aluat în grij` un copil cusindromul Down. Apoi, aaflat c` s-a n`scut o feti]`f`r` membre, iar mama aabandonat-o în spital. M-amdus [i am v`zut-o.M`rturisesc c` a fost un [oc.

Inspira]ia pentru ceea ce fac îmiInspira]ia pentru ceea ce fac îmiInspira]ia pentru ceea ce fac îmiInspira]ia pentru ceea ce fac îmiInspira]ia pentru ceea ce fac îmivine din tot ce este în jurul meu,vine din tot ce este în jurul meu,vine din tot ce este în jurul meu,vine din tot ce este în jurul meu,vine din tot ce este în jurul meu,din iubirea fa]` de toate lucrurile [idin iubirea fa]` de toate lucrurile [idin iubirea fa]` de toate lucrurile [idin iubirea fa]` de toate lucrurile [idin iubirea fa]` de toate lucrurile [ipersoanele care m` înconjoar`: opersoanele care m` înconjoar`: opersoanele care m` înconjoar`: opersoanele care m` înconjoar`: opersoanele care m` înconjoar`: orândunic`, un porumbel care îmirândunic`, un porumbel care îmirândunic`, un porumbel care îmirândunic`, un porumbel care îmirândunic`, un porumbel care îmivine la geam.”vine la geam.”vine la geam.”vine la geam.”vine la geam.”

– Alberta Mo[negu]u, – Alberta Mo[negu]u, – Alberta Mo[negu]u, – Alberta Mo[negu]u, – Alberta Mo[negu]u, LorelaiLorelaiLorelaiLorelaiLorelai”””””

DESTINE DESTINE DESTINE DESTINE DESTINE


Apoi am avut un vis. Albertaera pe o mare scen` [i toat`lumea o aclama, iar eust`team în dreapta ei [i m`privea în ochi. Am [tiutatunci c` pot s` fac acestlucru. M-am dus [i am luat-o.Am început greu, [i acumeste, dar nu la fel. Cu somnuls-a luptat cel mai mult. Demulte ori, a chemat salvarea,din cauza lipsei somnului.Lorelai se trezea din dou` îndou` ore ca s` bea, aveanevoie de lichide. Vioricaavea în grij` [i cealalt` feti]`[i nu mai f`cea fa]`.

Dac` o întrebi pe Lorelaice îi este cel mai greu, ce îilipse[te cel mai mult,r`spunde, f`r` ezitare:

Nimic. Sunt fericit`,s`n`toas`, ceea ce este celmai important. {i cu prieteniistau bine, am mai mult de5.000 pe Facebook, lumeam` recunoa[te pe strad`.Dup` ce am ap`rut latelevizor, via]a mea s-aschimbat foarte mult.

Tanchi[tii târgovi[teni audescoperit-o când avea zeceani. Un an mai târziu, nuexista militar sau civil dinora[ care s` nu [tie povesteaei. Bucuria [i pofta de via]`ale feti]ei i-au cuceritiremediabil pe militarii care,de atunci, se implic` activ învia]a acestei copile. În 2012,tanchi[tii au fost invita]i la{coala num`rul 1 Vasile

Cârlova, din Târgovi[te, la oactivitate dedicat` ZileiNa]ionale a României.Acolo, au cunoscut-o pe ceacare ast`zi este numit`,simbolic, copilul de trup` algarnizoanei. La s`rb`torilede iarn` din acela[i an,tanchi[tii au chemat-o lapomul de Cr`ciun, [i i-auf`cut cadou juc`rii [i o sum`de bani. Anul urm`tor,înainte de Pa[te, feti]a [i-alansat prima carte, Zâmbetede înger, [i a ]inut s` aib` [imilitarii aproape. Al`turi deei, ca parte din delega]iaformat`, a mers [i CarmenC`lim`nescu, de laBiblioteca de Garnizoan`,din Târgovi[te.

Am fost avertizat`: nueste mai înalt` decât unpupitru de scris, dar are unzâmbet fermec`tor. V` ve]iîndr`gosti de ea. {i a[a a fost,poveste[te bibliotecara. Amvenit în unitate [i nu [tiamcum s` fac s` o prezintsuperiorilor. Armata este pegrade [i func]ii, nu po]i s`faci cum te taie capul. Darpovestea ei este atât defrumoas`, [i tragic` înacela[i timp, încât ofi]erul derela]ii publice m-a dus demân` la comandantulgarnizoanei. Dup` ce i-amspus, [i-a luat fa]a în mâini,s-a uitat spre calendar [i aspus atât: când avemurm`toarea activitate

cultural`? Urma ZiuaFor]elor Terestre, 23 aprilie2013. Feti]a a fost invitat` înunitate [i [i-a prezentat noualansare. Militarii i-au

cump`rat toateexemplareletip`rite. Lorelaiavea o org`mic` de juc`rie,pe care a adus-oca s` le prezintecâtevacântecele.Comandantul s-a gândit, atunci,s`-i cumpere oorg`electronic`.Banii au foststrân[i de noi,personalulmilitar [i civildin garnizoan`.În momentul în

care a v`zut-o, bucuria ei afost maxim`. Pe lâng` asta,au strâns [i o sum` de bani,pe care copila a folosit-opentru a-[i scoate a douacarte, Eroii, iubirile mele, în

care îl prezint` pe eroulplutonier-adjutant principalFlorinel Enache, care, r`nitîn Afganistan, [i-a pierdutpicioarele [i o mân`. Ea l-acunoscut personal, a mers învizit` la el, la spital. ]inminte [i acum cuvintele ei dedup` întâlnire: eu a[a m-amn`scut, pentru mine este u[or.Pentru dumnealui este maigreu. De atunci, o rela]ieaparte s-a n`scut întreLorelai [i CarmenC`lim`nescu. Am fost al`turide ea la toate evenimentele.Are [apte c`r]i lansate, din2012 pân` acum, pe care lescrie cu dege]elele de lapicioare.

La 29 septembrie 2015,Alberta Mo[negu]u aîmplinit 13 ani. Bineîn]eles,militarii garnizoaneiTârgovi[te au fost invita]ii ei.Ne-am sim]it extraordinar.Ne dorim s` o ajut`m încontinuare. Povestea ei esteuimitoare, încheiebibliotecara.


În vara anului 1909,tân`rul inginer Aurel

Vlaicu, licen]iat al {coliiPolitehnice RegaleBavareze, se afla la Bin]in]i,în satul natal, unde f`ceanumeroase încerc`ri de zborcu planorul, visând la ziuacând î[i va putea construipropriul avion. Dorin]a luicea mai arz`toare era ca

aparatul de zbor inventat deel s` fie realizat în România,s` apar]in` poporului sù.Tocmai de aceea a refuzatoferta patronului firmeiOpel, din Germania, care i-aoferit posibilitatea de a-[iconstrui avionul, cu condi]ia,îns`, ca acesta s` r`mân`proprietatea firmei.„Fabricantul mi-ar da parales` fac ma[ina, dar eu maibucuros a[ da inven]ia ]`riiromâne[ti. Vezi de îmirecomand` pe cineva cuparale, ori f`-mi o leg`tur`bun`. Altfel pun nem]iimâna pe inven]ie [i tu [tii cò inven]ie mai ideal` [i maifolositoare ca ma[ina dezburat nu este. Mi-ar pl`ceadac` te-ai ocupa [i tu mai

mult cu ma[ina de zburat,barem s`-mi aju]i ceva, c` tuai putea s`-mi aju]i. Tu [tii cèu numai pentru ea trìesc [itrebuie s-o fac. Opel m-arajuta, dar e neam], nu vreas`-mi dea nimic pentruinven]ie, f`r` numai speselepentru f`cut [i dac` e bun` s`fie a lui. Dac` mergi la Paris,caut` pe Vuia [i spune-i demine. A[ vrea s` fac leg`turicu el, s` îl mai întreb despreaeroplanele fran]uze[ti” – îiscria el prietenului sù,pictorul Virgil Simionescudin Lugoj, la 5/18 noiembrie1908.

Primul document pe careîl vom prezenta se refer`tocmai la aceast` perioad`de încerc`ri febrile aleinventatorului de a g`simijloacele necesarerealiz`rii inven]iei sale. La21 august 1909, avocatulAurel Muntean din Or`[tie,cunoscând rezultateleuimitoare ob]inute de AurelVlaicu în experiment`rilesale, adreseaz` ministruluide R`zboi de la Bucure[tiurm`toarea scrisoare :

„Excelen]a Ta,Domnule Ministru! Chestiama[inii de zburat a domnuluiVlaicu este un lucru foarteserios; a compus [i un modelatât de ingenios construit,dac` Excelen]a Ta îl vezi,sunt sigur c` nu sc`pa]iprilejul de a aquisa acestaparat pentru România.Dusul nu cost` nici un ban;domnul Vlaicu va merge pespesele sale ori ale mele [i,dac` cunoscând [sic!]sistemul lui, nu reflect` laofert`, s` reîntoarce iar pespesele sale. Directorulgimnaziului maghiar de aici,care totodat` e [i profesor defizic`, fiind încântat desistemul domnului Vlaicu aintervenit deja în persoan` laministrul de honvezi înBudapesta [i azi, v`zândmodelul, a scris expres laministru s`-l invitemomentan pe domnul Vlaicucu modelul la Budapesta!

Acum suntem expu[i lapericolul c` se va înstrìnaaceast` afacere atât deimportant` [i de colosal`însemn`tate. Fire[te, ungurii

Andrei NICOLESCUGheorghe NICOLESCU

AUREL VLAICU {I ÎNCEPUTURILEAUREL VLAICU {I ÎNCEPUTURILEAUREL VLAICU {I ÎNCEPUTURILEAUREL VLAICU {I ÎNCEPUTURILEAUREL VLAICU {I ÎNCEPUTURILEAAAAAVIA}IEI ROMÂNE{TIVIA}IEI ROMÂNE{TIVIA}IEI ROMÂNE{TIVIA}IEI ROMÂNE{TIVIA}IEI ROMÂNE{TI

Despre contribu]ia inteligen]ei române[ti laDespre contribu]ia inteligen]ei române[ti laDespre contribu]ia inteligen]ei române[ti laDespre contribu]ia inteligen]ei române[ti laDespre contribu]ia inteligen]ei române[ti ladezvoltarea unor domenii ale cunoa[terii s-adezvoltarea unor domenii ale cunoa[terii s-adezvoltarea unor domenii ale cunoa[terii s-adezvoltarea unor domenii ale cunoa[terii s-adezvoltarea unor domenii ale cunoa[terii s-ascris mult, dar orice nou demers pentruscris mult, dar orice nou demers pentruscris mult, dar orice nou demers pentruscris mult, dar orice nou demers pentruscris mult, dar orice nou demers pentrucercetarea [i ilustrarea acestei contribu]iicercetarea [i ilustrarea acestei contribu]iicercetarea [i ilustrarea acestei contribu]iicercetarea [i ilustrarea acestei contribu]iicercetarea [i ilustrarea acestei contribu]iieste [i va fi bine venit. Arhivele maieste [i va fi bine venit. Arhivele maieste [i va fi bine venit. Arhivele maieste [i va fi bine venit. Arhivele maieste [i va fi bine venit. Arhivele maip`streaz` înc` în dosare pr`fuite m`rturii cep`streaz` înc` în dosare pr`fuite m`rturii cep`streaz` înc` în dosare pr`fuite m`rturii cep`streaz` înc` în dosare pr`fuite m`rturii cep`streaz` înc` în dosare pr`fuite m`rturii cea[teapt` s` fie descoperite [i puse laa[teapt` s` fie descoperite [i puse laa[teapt` s` fie descoperite [i puse laa[teapt` s` fie descoperite [i puse laa[teapt` s` fie descoperite [i puse laîndemâna istoricilor. Documentele pe care leîndemâna istoricilor. Documentele pe care leîndemâna istoricilor. Documentele pe care leîndemâna istoricilor. Documentele pe care leîndemâna istoricilor. Documentele pe care lered`m aici vin s` completeze informa]iilered`m aici vin s` completeze informa]iilered`m aici vin s` completeze informa]iilered`m aici vin s` completeze informa]iilered`m aici vin s` completeze informa]iilecon]inute de o serie de volume dedicate luicon]inute de o serie de volume dedicate luicon]inute de o serie de volume dedicate luicon]inute de o serie de volume dedicate luicon]inute de o serie de volume dedicate luiAurel Vlaicu, „soldat” credincios în slujbaAurel Vlaicu, „soldat” credincios în slujbaAurel Vlaicu, „soldat” credincios în slujbaAurel Vlaicu, „soldat” credincios în slujbaAurel Vlaicu, „soldat” credincios în slujbaRomâniei, c`reia i-a dus faima în lume.României, c`reia i-a dus faima în lume.României, c`reia i-a dus faima în lume.României, c`reia i-a dus faima în lume.României, c`reia i-a dus faima în lume.

ISTORIE ISTORIE ISTORIE ISTORIE ISTORIE



bucuros îi pl`tesc toatespesele, numai s` mearg`modelul la Budapesta!

Eu, ca român, mi-amf`cut datorin]a [i cred còfert` a[a loial` înc` niciunui stat nu s-a f`cut.

Dac` excelen]a voastr`nu dispune]i telegrafic,scuza]i, dar ve]i avea marer`spundere fa]` de România.Cu profund` stim`,Muntean.”

R`spunsul nu se las` multa[teptat. În absen]aministrului, scri-soarea de r`spunseste redactat` desecretarulgeneral, generalulBoteanu. „Car`spuns la onoratadomniei voastrescrisoare de la 21august stil nou,anul curent – scriael avocatuluiMuntean – amonoare de a vàduce lacuno[tin]` c`domnul ministruse afl` absent,totu[i, în lipsadomniei sale,domnul Vlaicupoate veni oricând aici cuma[ina de zburat [i o voiexamina eu însumi, dup`l`muririle pe care numituldomn mi le va da.

Binevoi]i, v` rog, a primi,asigurarea înaltei melestime. General Boteanu”

La 6 septembrie 1909,avocatul Muntean adreseaz`generalului Boteanu o nou`scrisoare : „În chestiaaeroplanului domnuluiVlaicu v` mul]umesc de viulinteres [i am onoare a v`comunica c` [sic!] domnulVlaicu, care acum e absent,în timpul cel mai scurt dup`reîntoarcerea sa se vaprezenta înaintea domnieivoastre, domnule general,ducând cu sine [i modelul. În3-4 zile va fi deja acas`. A[ fifericit dac` accept`rilelegate de modesta meaîntrevenire s-ar realiza.

Binevoi]i, domnule general,a primi asigurarea înaltei [isincerei mele stime. A.Muntean.”

Sosirea acas` a luiVlaicu determin` o

nou` coresponden]` întreavocat [i Ministerul deR`zboi de la Bucure[ti.Adresându-se aceluia[igeneral Boteanu, elmen]iona, la data de 9septembrie 1909: „În chestiaaeroplanului de zburat,

domnul Vlaicu se vaprezenta în 6-8 zile; azi asosit acas`, îns` lucrând la unautomobil, s-a zgâriat lamâna stâng` [i nu cred s`poat` pleca mai curând.

V` rog, domnule general,s` binevoi]i a dispune cadomnul Aurel Vlaicu laPredeal s` nu fie eventualîmpiedicat în trecereamodelurilor sale demonoplan [i s` i s` fac` cevagreut`]i de vam`, deoarecema[ina de zburat este unarticol neprev`zut în tarifade vam`.

Binevoi]i, v` rog, a primi,domnule general, asigurareadistinsei mele stime.A. Muntean.”

Interven]iile avocatuluiMuntean s-au adùgatsprijinului pe care AurelVlaicu l-a primit din partealui Octavian Goga.

Împreun` cu acesta dinurm`, Vlaicu a plecat laBucure[ti pentru a prezentainven]ia sa.

Demonstra]iile f`cute deVlaicu în Parcul Filaret în 3[i 7 octombrie cu un aparat înminiatur`, în fa]a unorpersonalit`]i politice [imilitare [i a unor oameni decultur`, determin` hot`râreade a se aproba construireaavionului sù cu sprijinulMinisterului de R`zboi înatelierele Arsenalului

Armatei. Însu[i Vlaicu esteangajat ca inginer laArsenalul Armatei, unde ise pun la dispozi]iefondurile necesareprocur`rii materialelor, darnu f`r` unele tergivers`ri.Mai dificil` s-a dovedit,îns`, procurarea motoruluicu care urma s` fie echipatavionul. El a trebuit s` fieprocurat din Fran]a.Documentele de arhiv` pecare le vom prezenta încontinuare se refer` tocmaila parcurgerea acesteietape dificile a drumului luiAurel Vlaicu pân` lafinalizarea operei sale.

La 26 noiembrie 1909,Marele Stat Major romântransmitea ata[atului militarde la Paris ordinul de a da totconcursul de care va aveatrebuin]` Vlaicu pentruprocurarea unui motor al

c`rui cost urma s` fieachitat de c`tre Ministerulde R`zboi. La 17 ianuarie1910, chiar Aurel Vlaicuadresa o scrisoaremaiorului C. A. Sturdza, laParis: „Stimate domnuleSturdza – scria el – Domnulministru de R`zboi a zis c`v` trimite 14.000 de francipentru motor, deci, v` rogfoarte mult s` merge]idumneavoastr` la Fabrica„Gnom” [i s` spune]i s`-mitrimit` imediat un motor, [ianume modelul pe care îlîntrebuin]eaz` Bleriot.Dac` îns` ministrul numai12.000 trimite, atunci v`rog s`-mi comanda]imotorul, dar a[a ca înmaximum 6 s`pt`mâni s`fie gata, altfel s` pl`teascèi 50 de franci pe toat` ziuade întârziere. V` rog s` nuv` sup`ra]i pentru c` vìnoportunez iar`, daraeroplanul e aproape gata[i m` gr`besc s` fiu pemartie gata.

Cu deosebit` stim`.Aurel Vlaicu, Inginer,Arsenalul Militar”.

Odiseea procur`riimotorului necesar

echip`rii avionului construitde Aurel Vlaicu în 1910, cusprijin de la armata român`,este reflectat` [i de altedocumente inedite aflate înarhivele militare, ea fiindilustrat` elocvent decoresponden]a dintre cei dela Bucure[ti [i ata[atulmilitar de la Paris. În 28ianuarie 1910, i se comunic`lui Sturdza c` au fostexpedia]i 12.000 de francipentru motorul necesar luiVlaicu. „Domnul ministru teroag` s` faci comandamotorului cu rug`mintea dea-l g`ti mai repede ca 6s`pt`mâni, fiindc` altfelîntârzie chestiunea.

Te rog foarte mult s` puitot interesul [i dragostea decare [tiu c` e[ti capabil,pentru a servi pe inginerulVlaicu, despre care suntemto]i convin[i c` nu ne va face



de ru[ine (...)” – men]ionaDabija. La rândul sù,Aurel Vlaicu expediaz` laParis o nou` scrisoare c`treata[atul militar, în careconsemna: „Mult stimatedomnule Sturdza, am aflatc` banii pentru motor suntdeja expedia]i; v` rog, deci,cu toat` insisten]a a-lcomanda cât se poate derepede [i a-mi scrie pe cândva fi gata. Ave]i bun`tateaa-i spune fabricantului s`-mitrimit` m`surile motoruluiexterior. Cu toat` stima,Aurel Vlaicu”.

Îngrijorat din cauzaîntârzierilor trimiteriidesenelor, Vlaicu revine cuo nou` scrisoare la 20martie 1910: „Stimatedomnule Sturdza – scria el –sunt silit a v` scrie din noudin cauz` c` desenulmotorului nu a mai sosit.Ma[ina mea e gata [idomnul ministru de R`zboie foarte ner`bd`tor, m` totîntreab` ce e cu motorul, eui-am spus c` numaitelegrama am primit-o. V`rog, deci, foarte mult s`telefona]i la fabric` s`-mitrimit` desenul urgent [is`-mi scrie când va trimitemotorul. Cu deosebit`stim`, Inginer AurelVlaicu.”

La scurt timp dupàceasta, la 1 aprilie 1910, elîi comunica lui Sturdza:„Am primit desenele [iepistola, v` mul]umescfoarte mult pentru ele. V`rog s` st`rui]i la fabric`s`-mi g`teasc` pe 15 apriliestil vechi motorul, c` altfelei nu îl fac pe atunci [i,fiindc` ei în toate zileleg`tesc câte unul, mi-l potfoarte u[or trimite pe almeu la termen, dac`, îns`,nu sta]i de ei, nu mi-l trimitnici pe mai [i eu vreau s` fieîn 10 mai gata, c` dac` nu,îmi apuc` al]ii înainte. V`rog foarte mult s` lua]i peinginerul Vuia cudumneavoastr` laîncercarea motorului,acesta este cel dintâiaviator român; adresa lui,Garches 7, rue de Toulon.

Aeroplanul mi-a succesfoarte bine, are numai 90 dekilograme f`r` motor [i efoarte solid, acuma numais` nu cad cu el. Am auzit cà]i fost aici în Bucure[ti, darmi-a p`rut rù c` nu a]ivenit s` vede]i aeroplanul.

V` rog înc` o dat` sùrgenta]i trimitereamotorului. V` salut cudragoste, A. Vlaicu.”

Cu toate interven]iileata[atului militar, motorul

nu va fi gata la termenuldorit de c`tre Vlaicu,Sturdza comunicându-i, ladata de 16/29 aprilie 1910:„Stimate domnul Vlaicu,motorul Gnom nu a fostgata în 28 curent.. Fabricaîmi scrie la aceast` dat`,regretând întârzierea; eaîmi anun]` c` recep]iunease poate face la începutuls`pt`mânii viitoare.

Îndat` dup` recep]iuneace se va face cu domnulVuia, precum a]i dorit,motorul se va expedia laadresa Ministerului deR`zboi la Bucure[ti, princasa de expedi]iune cu carelucreaz` SocietateaMotoarelor Gnom.

Dac`, îns`, nu sunte]iîncredin]at c` gr`besclucrurile precum îmi este cuputin]`, v` rog s` intra]isingur în coresponden]` cufabrica, care [sic!] nenemul]ume[te prin z`bavaei. Primi]i, v` rog, încredin-]area înaltei mele conside-ra]iuni. Maior C. A. Sturdza”.

Motorul va sosi laBucure[ti, la ArsenalulArmatei abia la 29 mai/11iunie 1910.

Dup` moartea lui AurelVlaicu, situa]ia material` amamei sale devine din ce înce mai precar`,

determinând diferiteîncerc`ri ale acesteia sau aleunor asocia]ii [i persoane dea ob]ine ajutor în vederearecuper`rii unor materialer`mase de la fiul ei, ori aob]inerii unor desp`gubiri dela statul român. În acest sens,la 10 iunie 1923, Asocia]ia„Cerceta[ii României”,Legiunea „Sarmisegetuza”,Cohorta „Aurel Vlaicu” dinOr`[tie adresa un raportcomandantului MariiLegiuni din Bucure[ti.Autorul raportului, ValeriuBora, consemnaurm`toarele:„Prezentatoarea acesteiscrisori e mama lui AurelVlaicu, fie iertat. V` rog s`v` osteni]i a-i da într-ajutorspre a fi primit` în audien]`la A. S. R. Principele Carol [iM. S. Regina, spre a seplânge de indiferen]a total`în care au aruncat-o [iautorit`]i, [i guverne.

M`tu[a Ana ar mai doris` primeasc` un bilet deparcurs, ca în fiecare an s`poat` cerceta la Bucure[timormântul fiului einemuritor. V` rog a-i da uncerceta[ spre a o conduce laCimitirul Bellu.

Ar dori apoi m`tu[a s`cear` [i sigur s` primeasc`desp`gubiri pentru aeroplan,unelte, hangar etc., ce i s-aupr`p`dit prin Bucure[ti.

B`trâna a cam ajuns las`r`cie. Mai zilele trecutevindea un inel pe care l-apurtat Aurel spre a-[icump`ra unelte pentrueconomie.

E foarte dureros c`nimeni, nimeni nu se cuget`la aceast` femeie care apurtat în bra]ele ei pe AurelVlaicu, [i-a tras de la gur` [ia s`r`cit ca s` dea neamuluiun geniu, de care genera]iade azi nu-[i mai [tie aminti,uitând c` totu[i avem cuto]ii o datorin]`.

V` rog foarte frumos,face]i toate ce pute]i [i sìntre în audien]` negre[it,spre a nu veni decep]ionatàcas`.”



La zece zile de laexpedierea raportului,Inspectorul General alAeronauticii, nimeni altuldecât Principele Carol,înainta raportul de mai susministrului de R`zboi. Înadresa înso]itoare, Carolconsemna: „Am onoarea av` înainta al`turata hârtieprin care se vede starea deabsolut` mizerie în care seg`se[te familia aviatoruluiVlaicu.

Luând în considera]ie cÀurel Vlaicu a fost primulaviator român care,înfruntând toate greut`]ile [ipiedicile inerente timpului, areu[it s` zboare pe un aparatde inven]ia sa [i construit deel la noi în ]ar`, cred c` ar fio datorie ca familia sa s` fieajutat`.

Cred c` ar fi chiar, darasta abia la toamn`, odatorie de pioas`recuno[tin]` dac`Parlamentul ar vota familieilui Aurel Vlaicu o pensiuneca recompens` na]ionalàcestui prim c`zut pe câmpulde onoare al întregiriineamului.

Pentru momentul de fa]`,am onoarea a v` ruga cuinsisten]` ca familia s` fieajutat` cu ceva.”

Se pare c` niciinterven]ia Principelui Carolal României nu a fost denatur` s` aduc` rezolvareafavorabil` a dolean]elormamei ilustrului pionier alaeronauticii române[ti,deoarece peste trei ani, în1926, aceasta revenea cuaceea[i solicitare.

La 13 ani de la moartealui Aurel Vlaicu, una dintredoamnele de onoare aleReginei Maria expedia, dela Sinaia, Ministrului deR`zboi român o scrisoare amamei aviatorului.„Domnule ministru. Al`turpeti]ia mamei lui AurelVlaicu. S`rmana femeie aredreptate (ca to]i cei care seplâng). În a[teptareaverdictului domniei voastre,pe care-l a[tept, v` rog s`

primi]i asigurareasentimentelor mele cele maibune” – consemna SimonaLahovary în biletul deînso]ire a scrisorii.

La rândul ei, Ana Vlaicuscria în respectiva peti]ie:„Subsemnata, mam` aaviatorului Vlaicu, vin,constrâns` fiind deîmprejur`ri, ladumneavoastr`, cu rugareaurm`toare: de la fiul meu ar`mas un aeroplan [i maimulte piese [i pe lângàceasta a mai r`mas unhangar cu diferite aparate [iinstala]iuni. Toate acestea au

disp`rut, luate fiind saudistruse de du[mani(germani). Acesta erasingurul produs al munciigeniului [i singura avere cene r`m`sese. Nu pot face oevaluare precis`, darvaloarea celor disp`rute erafoarte mare.

Fiind femeie s`rac`,lipsit` de toate mijloacele,dup` mil` nu pot porni c`cimi-e ru[ine [i, pe lângàceasta, sunt v`duv` [i

înaintat` în via]`, avândvârsta de aproape 70 ani.

De aceea, v` rog s` secerceteze valoarea averiidistruse [i s` mi se deadesp`gubirea la care amdrept [i un stipendiu, în urmafaptului c` fiul meu, înrolatfiind în armat`, a ob]inutgradul de c`pitan.

Primi]i, domnuleministru, încredin]areastimei mele. Ana Vlaicu dincomuna Aurel Vlaicu(Bin]in]i), jude]ulHunedoara.”

La 29 iulie 1926,ministrul ordona prin

rezolu]ia pus` pe cerere s` seîntrebe Direc]iaAeronautic`, dac` e cinevacare are cuno[tin]` ca ar fir`mas ceea ce se ar`ta înpeti]ie.

În urma cercet`rilor,Direc]ia Aeronautic`întocme[te un referat la 1decembrie 1926, în care,sub semn`tura locotenent-colonelului aviatorBeroniade, se raporta: „ Înadev`r, la Cotroceni se

g`seau în 1916 un hangar,un avion vechi de 50 H.P. [iun avion nou de 80 H.P. tipVlaicu, împreun` cumotoarele respective,câteva piese de schimbpentru motoare, precum [icâteva scule.

La evacuarea Capitalei– acest material n-a putut filuat, astfel c` a r`mas înmâinile inamicului. Nimicdin ce a fost în acel hangar,care apar]inea lui Vlaicu, n-a fost luat de avia]iamilitar`.

La înapoierea dinMoldova – nu s-a mai g`sit

absolut nimic, nici chiarhangarul (o barac` descânduri, nu hangarpropriu-zis).

Valoarea aproximativ` aacestui întreg materialinclusiv hangarul – poate fisocotit` pe vremea aceea la120-150.000 lei.”

Documentele prezentateconstituie, credem noi, ocontribu]ie la cunoa[tereamomentelor de început aleavia]iei române[ti.



NE DUCEM SPERAN}ELENE DUCEM SPERAN}ELENE DUCEM SPERAN}ELENE DUCEM SPERAN}ELENE DUCEM SPERAN}ELEMAI DEPMAI DEPMAI DEPMAI DEPMAI DEPARARARARARTETETETETE

– DIN JURNALUL– DIN JURNALUL– DIN JURNALUL– DIN JURNALUL– DIN JURNALUL DE PRIZONIERA DE PRIZONIERA DE PRIZONIERA DE PRIZONIERA DE PRIZONIERATTTTTALALALALAL GENERALULUI GENERALULUI GENERALULUI GENERALULUI GENERALULUI ARISTIDE CEHAN,ARISTIDE CEHAN,ARISTIDE CEHAN,ARISTIDE CEHAN,ARISTIDE CEHAN,

CACACACACAVVVVVALER ALER ALER ALER ALER ALALALALAL ORDINULUI ORDINULUI ORDINULUI ORDINULUI ORDINULUI MIHAI VITEAZULMIHAI VITEAZULMIHAI VITEAZULMIHAI VITEAZULMIHAI VITEAZUL

RESTITUIRI RESTITUIRI RESTITUIRI RESTITUIRI RESTITUIRI

– continuare la articolul din – continuare la articolul din – continuare la articolul din – continuare la articolul din – continuare la articolul din VVVVVia]a militarìa]a militarìa]a militarìa]a militarìa]a militar`, nr, nr, nr, nr, nr. 3/2015 –. 3/2015 –. 3/2015 –. 3/2015 –. 3/2015 –

Generalul eneralul eneralul eneralul eneralul Aristide Cehan s-a n`scut înAristide Cehan s-a n`scut înAristide Cehan s-a n`scut înAristide Cehan s-a n`scut înAristide Cehan s-a n`scut încomuna Corl`]eni, din jude]ul Boto[ani,comuna Corl`]eni, din jude]ul Boto[ani,comuna Corl`]eni, din jude]ul Boto[ani,comuna Corl`]eni, din jude]ul Boto[ani,comuna Corl`]eni, din jude]ul Boto[ani,la 24 decembrie 1916. la 24 decembrie 1916. la 24 decembrie 1916. la 24 decembrie 1916. la 24 decembrie 1916. AAAAA absolvit Liceul absolvit Liceul absolvit Liceul absolvit Liceul absolvit Liceul

Militar de la Cernù]i în 1936 ca [ef de promo]ie,Militar de la Cernù]i în 1936 ca [ef de promo]ie,Militar de la Cernù]i în 1936 ca [ef de promo]ie,Militar de la Cernù]i în 1936 ca [ef de promo]ie,Militar de la Cernù]i în 1936 ca [ef de promo]ie,apoi a urmat cursurile {colii de ofi]eri deapoi a urmat cursurile {colii de ofi]eri deapoi a urmat cursurile {colii de ofi]eri deapoi a urmat cursurile {colii de ofi]eri deapoi a urmat cursurile {colii de ofi]eri deartilerie, fiind repartizat la Regimentul 2 artilerie, fiind repartizat la Regimentul 2 artilerie, fiind repartizat la Regimentul 2 artilerie, fiind repartizat la Regimentul 2 artilerie, fiind repartizat la Regimentul 2 ArtilerieArtilerieArtilerieArtilerieArtilerieAntiaerian` din Ia[i. Antiaerian` din Ia[i. Antiaerian` din Ia[i. Antiaerian` din Ia[i. Antiaerian` din Ia[i. AAAAA luptat pe frontul de est, luptat pe frontul de est, luptat pe frontul de est, luptat pe frontul de est, luptat pe frontul de est,mai înt#i în Basarabia, apoi la Odessa [i Cotulmai înt#i în Basarabia, apoi la Odessa [i Cotulmai înt#i în Basarabia, apoi la Odessa [i Cotulmai înt#i în Basarabia, apoi la Odessa [i Cotulmai înt#i în Basarabia, apoi la Odessa [i CotulDonului. Donului. Donului. Donului. Donului. AAAAA fost decorat în mai multe rânduri cu fost decorat în mai multe rânduri cu fost decorat în mai multe rânduri cu fost decorat în mai multe rânduri cu fost decorat în mai multe rânduri cuCoroana României, cu Medalia Coroana României, cu Medalia Coroana României, cu Medalia Coroana României, cu Medalia Coroana României, cu Medalia Aeronautic`,Aeronautic`,Aeronautic`,Aeronautic`,Aeronautic`,pentru luptele din est.pentru luptele din est.pentru luptele din est.pentru luptele din est.pentru luptele din est.

Apoi, în urma particip`rii la r`zboiul de peApoi, în urma particip`rii la r`zboiul de peApoi, în urma particip`rii la r`zboiul de peApoi, în urma particip`rii la r`zboiul de peApoi, în urma particip`rii la r`zboiul de pefrontul de vest, frontul de vest, frontul de vest, frontul de vest, frontul de vest, a fost decorat cu Ordinul a fost decorat cu Ordinul a fost decorat cu Ordinul a fost decorat cu Ordinul a fost decorat cu Ordinul MihaiMihaiMihaiMihaiMihaiViteazulViteazulViteazulViteazulViteazul cu spade clasa a III-a, cu spade clasa a III-a, cu spade clasa a III-a, cu spade clasa a III-a, cu spade clasa a III-a, prin Înaltul Decret prin Înaltul Decret prin Înaltul Decret prin Înaltul Decret prin Înaltul DecretRegal nrRegal nrRegal nrRegal nrRegal nr. 3587 din 14.12.1946. . 3587 din 14.12.1946. . 3587 din 14.12.1946. . 3587 din 14.12.1946. . 3587 din 14.12.1946. Tân`rul c`pitanTân`rul c`pitanTân`rul c`pitanTân`rul c`pitanTân`rul c`pitanAristide Cehan, fiind comandantul Bateriei 27Aristide Cehan, fiind comandantul Bateriei 27Aristide Cehan, fiind comandantul Bateriei 27Aristide Cehan, fiind comandantul Bateriei 27Aristide Cehan, fiind comandantul Bateriei 27Artilerie Artilerie Artilerie Artilerie Artilerie Antiaerian` Antiaerian` Antiaerian` Antiaerian` Antiaerian` VVVVVickersickersickersickersickers, din Regimentul 2, din Regimentul 2, din Regimentul 2, din Regimentul 2, din Regimentul 2AA, a primit cea mai înalt` decora]ie de r`zboi aAA, a primit cea mai înalt` decora]ie de r`zboi aAA, a primit cea mai înalt` decora]ie de r`zboi aAA, a primit cea mai înalt` decora]ie de r`zboi aAA, a primit cea mai înalt` decora]ie de r`zboi aRomâniei, pentru curajul [i sângele rece cu careRomâniei, pentru curajul [i sângele rece cu careRomâniei, pentru curajul [i sângele rece cu careRomâniei, pentru curajul [i sângele rece cu careRomâniei, pentru curajul [i sângele rece cu care[i-a condus subunitatea în luptele contra[i-a condus subunitatea în luptele contra[i-a condus subunitatea în luptele contra[i-a condus subunitatea în luptele contra[i-a condus subunitatea în luptele contra

germano-maghiarilor din Sectorul vest, comunagermano-maghiarilor din Sectorul vest, comunagermano-maghiarilor din Sectorul vest, comunagermano-maghiarilor din Sectorul vest, comunagermano-maghiarilor din Sectorul vest, comunaGai-Arad. De[i înconjurat de inamic într-un cercGai-Arad. De[i înconjurat de inamic într-un cercGai-Arad. De[i înconjurat de inamic într-un cercGai-Arad. De[i înconjurat de inamic într-un cercGai-Arad. De[i înconjurat de inamic într-un cerccu raza mai mic` de 500 de metri, nu-[i pierdecu raza mai mic` de 500 de metri, nu-[i pierdecu raza mai mic` de 500 de metri, nu-[i pierdecu raza mai mic` de 500 de metri, nu-[i pierdecu raza mai mic` de 500 de metri, nu-[i pierdecump`tul [i organizeaz` o rezisten]` de foc atâtcump`tul [i organizeaz` o rezisten]` de foc atâtcump`tul [i organizeaz` o rezisten]` de foc atâtcump`tul [i organizeaz` o rezisten]` de foc atâtcump`tul [i organizeaz` o rezisten]` de foc atâtde puternic` încât dou` zile [i o noapte oprea[tede puternic` încât dou` zile [i o noapte oprea[tede puternic` încât dou` zile [i o noapte oprea[tede puternic` încât dou` zile [i o noapte oprea[tede puternic` încât dou` zile [i o noapte oprea[teînaintarea armatei maghiare pe direc]ia {oseauaînaintarea armatei maghiare pe direc]ia {oseauaînaintarea armatei maghiare pe direc]ia {oseauaînaintarea armatei maghiare pe direc]ia {oseauaînaintarea armatei maghiare pe direc]ia {oseauaPecica - Pecica - Pecica - Pecica - Pecica - Arad. În ziua de 13 septembrie 1944,Arad. În ziua de 13 septembrie 1944,Arad. În ziua de 13 septembrie 1944,Arad. În ziua de 13 septembrie 1944,Arad. În ziua de 13 septembrie 1944,lupt` personal în prima linie, tr`gând cu pu[calupt` personal în prima linie, tr`gând cu pu[calupt` personal în prima linie, tr`gând cu pu[calupt` personal în prima linie, tr`gând cu pu[calupt` personal în prima linie, tr`gând cu pu[camitralier` contra unui inamic foarte numeros,mitralier` contra unui inamic foarte numeros,mitralier` contra unui inamic foarte numeros,mitralier` contra unui inamic foarte numeros,mitralier` contra unui inamic foarte numeros,f`când astfel siguran]a bateriei înspre est,f`când astfel siguran]a bateriei înspre est,f`când astfel siguran]a bateriei înspre est,f`când astfel siguran]a bateriei înspre est,f`când astfel siguran]a bateriei înspre est,deoarece ungurii ocupaser` [i satul Gai. În ziuadeoarece ungurii ocupaser` [i satul Gai. În ziuadeoarece ungurii ocupaser` [i satul Gai. În ziuadeoarece ungurii ocupaser` [i satul Gai. În ziuadeoarece ungurii ocupaser` [i satul Gai. În ziuade 14 septembrie 1944, cu o mân` de oamenide 14 septembrie 1944, cu o mân` de oamenide 14 septembrie 1944, cu o mân` de oamenide 14 septembrie 1944, cu o mân` de oamenide 14 septembrie 1944, cu o mân` de oameni(40 de osta[i), a respins trei atacuri masive ale(40 de osta[i), a respins trei atacuri masive ale(40 de osta[i), a respins trei atacuri masive ale(40 de osta[i), a respins trei atacuri masive ale(40 de osta[i), a respins trei atacuri masive aleinamicului, provocându-i pierderi de 1.000 deinamicului, provocându-i pierderi de 1.000 deinamicului, provocându-i pierderi de 1.000 deinamicului, provocându-i pierderi de 1.000 deinamicului, provocându-i pierderi de 1.000 demor]i [i r`ni]i.mor]i [i r`ni]i.mor]i [i r`ni]i.mor]i [i r`ni]i.mor]i [i r`ni]i.

L-am cunscut la exact 69 de ani de la acestL-am cunscut la exact 69 de ani de la acestL-am cunscut la exact 69 de ani de la acestL-am cunscut la exact 69 de ani de la acestL-am cunscut la exact 69 de ani de la acestepisod intrat în analele istoriei militareepisod intrat în analele istoriei militareepisod intrat în analele istoriei militareepisod intrat în analele istoriei militareepisod intrat în analele istoriei militareromâne[ti, iar la acea vreme era unul dintreromâne[ti, iar la acea vreme era unul dintreromâne[ti, iar la acea vreme era unul dintreromâne[ti, iar la acea vreme era unul dintreromâne[ti, iar la acea vreme era unul dintreultimii doi Cavaleri ai Ordinului ultimii doi Cavaleri ai Ordinului ultimii doi Cavaleri ai Ordinului ultimii doi Cavaleri ai Ordinului ultimii doi Cavaleri ai Ordinului Mihai ViteazulMihai ViteazulMihai ViteazulMihai ViteazulMihai Viteazulcare mai trìau. Dup` ce fusese pensionat for]atcare mai trìau. Dup` ce fusese pensionat for]atcare mai trìau. Dup` ce fusese pensionat for]atcare mai trìau. Dup` ce fusese pensionat for]atcare mai trìau. Dup` ce fusese pensionat for]atde comuni[ti la finele anilor ’50, [i-a trìt via]ade comuni[ti la finele anilor ’50, [i-a trìt via]ade comuni[ti la finele anilor ’50, [i-a trìt via]ade comuni[ti la finele anilor ’50, [i-a trìt via]ade comuni[ti la finele anilor ’50, [i-a trìt via]acu demnitate, a[a cum o f`cuse [i în r`zboi, darcu demnitate, a[a cum o f`cuse [i în r`zboi, darcu demnitate, a[a cum o f`cuse [i în r`zboi, darcu demnitate, a[a cum o f`cuse [i în r`zboi, darcu demnitate, a[a cum o f`cuse [i în r`zboi, dar[i înainte de el. S-a stins acas`, în septembrie[i înainte de el. S-a stins acas`, în septembrie[i înainte de el. S-a stins acas`, în septembrie[i înainte de el. S-a stins acas`, în septembrie[i înainte de el. S-a stins acas`, în septembrie2014, înconjurat de familie, p`rând c` îns`[i2014, înconjurat de familie, p`rând c` îns`[i2014, înconjurat de familie, p`rând c` îns`[i2014, înconjurat de familie, p`rând c` îns`[i2014, înconjurat de familie, p`rând c` îns`[iaceast` trecere nu a fost una care s` îl sperie cuaceast` trecere nu a fost una care s` îl sperie cuaceast` trecere nu a fost una care s` îl sperie cuaceast` trecere nu a fost una care s` îl sperie cuaceast` trecere nu a fost una care s` îl sperie cuceva. Povestea de dup` faptele de vitejie dinceva. Povestea de dup` faptele de vitejie dinceva. Povestea de dup` faptele de vitejie dinceva. Povestea de dup` faptele de vitejie dinceva. Povestea de dup` faptele de vitejie dinacel septembrie ’44 este una trist`, pentru c`,acel septembrie ’44 este una trist`, pentru c`,acel septembrie ’44 este una trist`, pentru c`,acel septembrie ’44 este una trist`, pentru c`,acel septembrie ’44 este una trist`, pentru c`,împreun` cu solda]ii care luptaser` cu vitejie, auîmpreun` cu solda]ii care luptaser` cu vitejie, auîmpreun` cu solda]ii care luptaser` cu vitejie, auîmpreun` cu solda]ii care luptaser` cu vitejie, auîmpreun` cu solda]ii care luptaser` cu vitejie, aufost captura]i [i arunca]i în prizonierat în Ungariafost captura]i [i arunca]i în prizonierat în Ungariafost captura]i [i arunca]i în prizonierat în Ungariafost captura]i [i arunca]i în prizonierat în Ungariafost captura]i [i arunca]i în prizonierat în Ungariapân` la finalul anului, apoi în Germania, lâng`pân` la finalul anului, apoi în Germania, lâng`pân` la finalul anului, apoi în Germania, lâng`pân` la finalul anului, apoi în Germania, lâng`pân` la finalul anului, apoi în Germania, lâng`Berlin, din ianuarie pân` în mai ’45, când au fostBerlin, din ianuarie pân` în mai ’45, când au fostBerlin, din ianuarie pân` în mai ’45, când au fostBerlin, din ianuarie pân` în mai ’45, când au fostBerlin, din ianuarie pân` în mai ’45, când au fostelibera]i de elibera]i de elibera]i de elibera]i de elibera]i de Armata Ro[ie. Armata Ro[ie. Armata Ro[ie. Armata Ro[ie. Armata Ro[ie. TTTTToat` povestea deoat` povestea deoat` povestea deoat` povestea deoat` povestea deprizonier a scris-o în creion într-un jurnalprizonier a scris-o în creion într-un jurnalprizonier a scris-o în creion într-un jurnalprizonier a scris-o în creion într-un jurnalprizonier a scris-o în creion într-un jurnalminuscul, notat m`runt, jurnal pe care fiicaminuscul, notat m`runt, jurnal pe care fiicaminuscul, notat m`runt, jurnal pe care fiicaminuscul, notat m`runt, jurnal pe care fiicaminuscul, notat m`runt, jurnal pe care fiicageneralului nu are înc` t`ria s` îl citeasc`. Îngeneralului nu are înc` t`ria s` îl citeasc`. Îngeneralului nu are înc` t`ria s` îl citeasc`. Îngeneralului nu are înc` t`ria s` îl citeasc`. Îngeneralului nu are înc` t`ria s` îl citeasc`. Înaceast` edi]ie a revistei, prezent`m un primaceast` edi]ie a revistei, prezent`m un primaceast` edi]ie a revistei, prezent`m un primaceast` edi]ie a revistei, prezent`m un primaceast` edi]ie a revistei, prezent`m un primfragment din jurnalul manuscris care a r`mas înfragment din jurnalul manuscris care a r`mas înfragment din jurnalul manuscris care a r`mas înfragment din jurnalul manuscris care a r`mas înfragment din jurnalul manuscris care a r`mas înposesia familiei, dup` ce bravul Cavaler alposesia familiei, dup` ce bravul Cavaler alposesia familiei, dup` ce bravul Cavaler alposesia familiei, dup` ce bravul Cavaler alposesia familiei, dup` ce bravul Cavaler alOrdinului Ordinului Ordinului Ordinului Ordinului Mihai ViteazulMihai ViteazulMihai ViteazulMihai ViteazulMihai Viteazul s-a stins din via]` în s-a stins din via]` în s-a stins din via]` în s-a stins din via]` în s-a stins din via]` întoamna lui 2014.toamna lui 2014.toamna lui 2014.toamna lui 2014.toamna lui 2014.

(Locotenent-colonel Cristian DUMITRA{CU)


Lt. Cehan - 20 ian.Lt. Cehan - 20 ian.Lt. Cehan - 20 ian.Lt. Cehan - 20 ian.Lt. Cehan - 20 ian.1945 – Wustrow, Oflag1945 – Wustrow, Oflag1945 – Wustrow, Oflag1945 – Wustrow, Oflag1945 – Wustrow, OflagNr 8 – Str. Smârdan nr.Nr 8 – Str. Smârdan nr.Nr 8 – Str. Smârdan nr.Nr 8 – Str. Smârdan nr.Nr 8 – Str. Smârdan nr.20, Gala]i –20, Gala]i –20, Gala]i –20, Gala]i –20, Gala]i –

20 februarie 194520 februarie 194520 februarie 194520 februarie 194520 februarie 1945Sunt ame]it de câteva

fumuri de ]igar` american`„Chesterfield”. Am dat ½por]ie de pâine pe-o ]igar` [ifumez câte 1/3. Mi-amor]e[tefoamea. E o încercare. Poateam s-o repet.

La odinea zilei în lag`rse discut` tot chestiuneareducerii ra]iei alimentarecare [i a[a era destul demic`.

La apelul de diminea]` –ora 11:00 – un ofi]er cade dincauza anemiei. Un alt motivde discu]ii [i îngrijorare.Cred c` pân` la urm` îmi voivinde [i eu ceasul de mân`.Se pot ob]ine alimente de laamericani, primite de ei prinCrucea Ro[ie. Schimbul seface prin ofi]erul de lag`r –prizonier – care urmeaz`tratament la spital. Îmi parerù c` n-am un ceas maiprost. De acesta ce-l amm-a[ lipsi foarte greu. L-amcump`rat împreun` cuRodica înainte de nunt` [i eii-a pl`cut foarte mult. Vaîn]elege îns` împrejur`rileîn care l-am vândut [im` va ierta.

Dup` mas` se ]ineraportul lag`rului în sala despectacole. Se discut`chestiunea reducerii ra]ieialimentare, domnul generalar`tându-ne toateinsisten]ele f`cute laComandamentul Germanpentru a putea comunica cufamiliile din ]ar`, s` primimpachete de la Crucea Ro[ie[i s` ni se îmbun`t`]easc`traiul de prizonier.Rezultatele-s nule pân` înprezent. Nu putem intra înleg`tur` nici cu statulprotector. Cu to]ii credem c`principalele motive aleacestor piedici [i [icane suntlegionarii români dinGermania, care au înfiin]at [io armat` na]ional` s` lupteal`turi de Germania.

Deoarece ofi]erii din lag`rnu ne-am înscris în aceastàrmat`, legionarii-români deacela[i sânge ne aplic`represalii ca s` ne instige laun pas necugetat [i s`mergem al`turi de ei. Darorice s-ar întâmpla, voir`mâne pe drumul drept,al`turi de ]ara în care îmi amfamilia [i care nu trebuie s`suporte urm`rile faptei mele,în cazul în care m-a[ înscrieîn a[a-zisa armat` na]ional`.{eful acestei mi[c`rina]ional-legionare înGermania este Horia Sima,un om cu o etic` de „f`r`-de-]ar`”. Pentru aceast`mi[care au încercat s` neconving` înc` din lag`ruldela Kaisersteinbruch. (...){i-am mai discutat [ichestiuni administrative,printre care cea maiimportant` a fost chestiunea

buc`tarilor. Unii voiesc s`-ischimbe pe cei vechi, al]iis`-i mai reduc` la num`r. (...)De când trìesc în lag`r – caprizonier – mi-am schimbatcomplet p`rerile despreofi]eri. Credeam c` fac parte

dintr-o clas` social` select`,cinstit`, dar am ajuns laconcluzii diametral opuse.

21 februarie 194521 februarie 194521 februarie 194521 februarie 194521 februarie 1945Stau în pat pân` la 10:30.

N-are rost sculatul dediminea]a când n-am nimicde f`cut [i mai ales acum,când se impune o economiemare de energie. Pe la ora10:50 sunt apelul [i raportul.Azi ne anun]` din nousc`derea ra]iei de alimentes`pt`mânale. E cevadezastruos: s-au redus lajum`tate. Pân` acumrezistam greu foamei, dar deazi înainte ce vom face?Ne-a r`mas numai n`dejdeac` sfâr[itul r`zboiului ne vaprinde înainte de sfâr[itulputerilor noastre. Abia cuaceast` s`pt`mân` începemvia]a de prizonier înGermania a[a cum o privesc

fo[tii prizonieri dinGermania din r`zboiultrecut. Avem noroc c` [i apatra lun` mai friguroas` epe sfâr[ite. Omul moare greude foame. Trebuie s` rezist,trebuie s` trìesc, c`ci acas`

m` a[teapt` cele mai dragifiin]e care au nevoie det`ticul lor.

Ve[tile care ne parvinasupra situa]iei frontului suntdin ce în ce mai laconice. Îngeneral îns`, ru[ii înainteaz`pe direc]ia Dresda, iarrezisten]a german` eincapabil` s`-i opreasc`. Maia[tept`m acum [i dezl`n-]uirea ofensivei pe frontul devest, ofensiva decisiv`. Pânàcum au fost date numaicâteva locale, de micàmploare [i importan]`.Dup` discu]iile [i p`rerileemanate în lag`r, aceastòfensiv` nu-[i va întârziadezl`n]uirea peste data de 20martie. Pân` atunci, anglo-americanii se mul]umesc s`mai distrug` câte un ora[german prin atacuri aeriene.Ultimul ora[ distrus esteDresda, din care n-ar mai fi

r`mas multe lucruri, dupìnforma]ii culese delamartori oculari. {i starea despirit a popula]iei germanene îndrept`]e[te s ̀sper`mîntr-un sfâr[it apropiat alpizonieratului.


Seara lu`m prima mas`conform` cu noul meniugerman. Totul const` înpainea, margarina, zah`rul [icafeaua pe care le primeam[i consumam pân` acumdiminea]a. De azi încolo, leconsum`m la masa de sear`,diminea]a r`mânându-ne ocafea sau un ceai f`r` zah`r.Înc` nu-mi dau seama dedeosebirea dintre meniulvechi [i cel actual, redus.

M` gândesc mereuacas`. Trìesc al`turi deRodica [i Lioara cu totsufletul, imaginându-mi pascu pas zilele întregi devia]`. Alteori m` cuprindeo dezn`dejde f`r` margini.Într-un astfel de moment a[fi în stare s` strâng de gât [is`-i ucid pe to]i nem]ii,începând cu ace[tia dingard`. Îmi revin îns`repede. E prea maren`dejdea c` în curând vomfi acas`. {i-atunci zâmbesc,ascuns sub p`tur`, [i visezmai departe.

22 februarie 194522 februarie 194522 februarie 194522 februarie 194522 februarie 1945Toat` noaptea [i toat`

ziua de azi a fiert p`mântuldin cauza bombardamenteloraeriene anglo-americane.Mii de avioane î[i descarc`bombele asupra acestor

Lista cu reducerea ra]iei s`pt`mânaleLista cu reducerea ra]iei s`pt`mânaleLista cu reducerea ra]iei s`pt`mânaleLista cu reducerea ra]iei s`pt`mânaleLista cu reducerea ra]iei s`pt`mânale

Din aceste alimente, se g`te[te hran` cald` dou` zile la prânz [i seara, iar cinci zile hranacald` numai la amiaz`, iar seara hran` rece.

localit`]i nem]e[ti. E unpreludiu al unor mari ac]iuni?!

Foamea a început s`rânjeasc` mai mult. Ca s`m` simt oarecum mai s`tul,am consumat toatealimentele la amiaz`.Trebuie s` rabd de-acuma,iar 24 de ore pân` mâine laprânz, când voi fi nevoit s`procedez – probabil – la fel.Nu [tiu ce s` mai fac. Nicilungit în pat nu mai pot stadiminea]a. M` chinuiescnumai în zadar. Dor de cas`îmi este mereu, în fiecareceas, în fiecare zi. Dac` maidureaz` mult situa]ia aceasta,cum se înc`lze[te, evadez –orice s-ar întâmpla. (...)

Comandamentul românal lag`rului a devenitdeodat` mai activ. Ast`zi,am refuzat carnea care mi s-adat stricat` [i-am protestatvehement. Am mai protestat,de asemenea, [i contrasc`derii ra]iei alimentareprintr-un raport tare [i plinde demn` revolt`.

23 februarie 194523 februarie 194523 februarie 194523 februarie 194523 februarie 1945O parte din camarazii de

dormitor pleac` la scoscioate la p`dure. Nu merg,mi-s desprinse t`lpile lacizme [i nu mi-a venit rândulla cizm`rie s` mi le repare.

Nici nu-s entuziasmat pentrumunca de interes comunpentru c` mul]i trag chiululsau se menajeaz`, în specialcei tineri. Ne amenin]` unc`pitan c` a început ofensivaîn vest. M-am entuziasmat înprimul moment, c`ci evestea cea mai senza]ional`ce-o a[teptam de luni de zile.(...) Dup` oprirea sauîncetinirea înaint`rii în est,toate n`dejdile mi-sîndreptate în vest.

Îmi fac tot felul deplanuri în leg`tur` cu via]ace o vom duce acas` în ]ar`.Mi-am întocmit liste deprovizii necesaregospod`riei, de surse deaprovizionare, de re]eteculinare, adic` ceea ce m`preocup` mult [i în lag`r, dincauza foamei permanente.(...) Trebuie s` fim foartechibzui]i [i s` ne facem unplan de cheltuieli am`nun]it,ca s` nu ducem lips` denimic [i nici s` nu irosim f`r`rost. Cât am stat în cas` cuMi]u [i Ta]u, n-am avutniciun fel de cheltuielizilnice. Ne puteam satisfaceorice fel de capriciu. Îngospod`ria noastr`, îns`, seschimb` situa]ia. Se maiadaug` la cheltuielile zilniceplata chiriei, completarea

mobilei, vesela de buc`t`rie,tacâmuri etc. De[i avem treiani de c`snicie, suntem la felca în primele zile. {i-i binec` suntem a[a. Ce-am fi f`cutîn timpurile grele deevacuare? S-ar fi pierduttotul [i ne-ar fi r`mas numairegretele. Suntem tineri,avem încredere unul în altul[i nu ne va fi greu s` neîncropim o gospod`rie.{i-apoi ne vor ajuta multMi]u [i Ta]u cu Mamaia [iTataia. S` ne fie numaiLioara s`n`toas`! Vioaiecum am l`sat-o acum peste10 luni, ne va fi un stimulentpentru via]` [i bun`în]elegere. De multe ori,g`sesc [i binefaceri în timpulde prizonierat. M-am deprinss` v`d altfel lumea [i cunoscoamenii în goliciunea lorsufleteasc`. Am sc`pat atâtavreme de grijile [i mizeriileserviciului – ceea ce mi-aredat un echilibru sufletesc,atât de necesar pentru via]`.Tot în prizonierat m-amdeprins s`-mi st`pânescpornirile [i s` nu ar`toamenilor decât ceea ce-iflateaz`. Astfel îi pot folosimai u[or în interesele mele.Am încercat [i-am reu[it înparte s` aplic principiile dincartea „Arta de a reu[i învia]`”. Rezultatele le voivedea în ]ar`. (...) Cea maimare importan]` o va aveadragostea Rodicì pentru totceea ce-i al nostru – mai alesc` ne vom face totul delaînceput. {i ea abia a[teapt`s` ne vedem singuri, în casanoastr`, între lucrurilenoastre, singurii guvernatori[i suverani în gospod`ria încare s` ne croim via]a.

24 februarie 194524 februarie 194524 februarie 194524 februarie 194524 februarie 1945Tìem lemnele aduse

ieri dela p`dure. Dup`jum`tate de or` de tìere, nis-au redus puterile de tot.Sim]eam nevoia s` mòdihnesc des. A[a semanifest`, probabil, hranainsuficient`. Deocamdat`,senza]ia de foame nu-i maiaccentuat` decât înainte de

Denumirea alimentelor Raţia veche kg Raţia redusă kg Diferenţa kg

Cartofi 3.750 1.500 2.250 Carne 0.200 0.120 0.080 Gulii 2.400 1.400 1.000 Varză 0.225 0.100 0.125 Grăsime de gătit 0.068 0.040 0.028 Brânză 0.065 0.030 0.035 Zahăr 0.175 0.125 0.050 Pâine 2.225 1.450 0.775 Arpacaş 0.100 0.075 0.025 Marmeladă 0.175 0.100 0.075 Cârnaţi 0.050 0.050 - Zarzavat - 0.200


reducerea ra]iei. Doar c`-iconstant` [i permanent` întimp, de[i mai m`nânc ceva.M-am obi[nuit foarte repedecu un regim de care îmi erateam`. Îmi visez via]a al`turide Rodica [i Lioara. Azi îmifac planul unei pivni]e pecare o voi construi imediat cevom cump`ra casa, c`citrebuie s` ne cump`r`m unanumaidecât. Avem doar fatamare [i trebuie s`-i preg`timzestrea. Este a[a o cas` înGala]i, str. Brìlei nr. 112,m` informeaz` camaradulLt. Vasilescu. Are tocmaiatâtea camere câte ne-artrebui nou`. Se pune îns`întrebarea dac` nu voi fi [ieu mutat la Bucure[ti, acum,de când ni s-a luat din nouBasarabia.

25 februarie 194525 februarie 194525 februarie 194525 februarie 194525 februarie 1945Dumineca, o zi cu nimic

deosebit` de celelalte zile.Nu mai e ziua celor dou`feluri de mâncare, apârjoalelor cu piure decartofi. Era singuruleveniment îmbucur`torîntâmplat în lag`r. Ne roadefoamea [i se accentueazànemia. Dar, mai mult caoricând, trebuie s` rezist,trebuie s`-mi men]inechilibrul sufletesc [i voin]aîncordat` ca s` trec cu bine [icele câteva zile de mizeriece-au mai r`mas. C`ci multenu pot s` mai fie! Nici nem]ii,cu oricare ai vorbi, nu v`d orezisten]` mai mare decâtpân` în aprilie. Ori dou` luni– martie [i aprilie – a[ trì [inumai cu ra]ia de pâine [iap` necesar`. C`ci trebuie s`trìesc, trebuie s` ajungacas` s`-mi v`d so]ia [icopilul, n`dejdea [i idealulvie]ii mele. C`ci am ajuns s`nu m` mai intereseze restullumii, decât în m`sura încare-mi poate fi de folos [i încare trebuie s` m` feresc deea. {tirile ce ne parvinasupra frontului sunt bune.Germanii se ap`r`, au camajuns la cap`tul puterilor.Poporul german trìe[teultimele clipe ale unei

tragedii începute acum [aseani. Reducerea ra]iei dealimente, atât nou` cât [ipopula]iei civile, preveste[tefoametea. Cât vor mai putearezista? Femeile plâng pestr`zi c` n-au mai primitcartofi de o s`pt`mân`. (...)Ast`zi e ocupat` aproape înîntregime de ru[i. Silezia,regiunea carbonifer`, eocupat` [i ea de ru[i. Cu ces` mai reziste Germania?Numai câ]iva nebuniconduc`tori, în frunte cuHitler, se înc`p`]âneaz` s`

macine total poporul ]inut înfrâu prin teroare. {i nu seg`se[te nimeni s` dea olovitur` de stat.

Mâine sunt de serviciu pedormitor. Ultima dat`, acum18 zile, credeam c` nu vamai veni rândul meu la acestserviciu. Nu pots`-mi mai fac iluzii [i de ast`dat`. M` preg`tesc pentruculcare, de[i e abia 19:30,c`ci e timpul când începealarma [i ni se sting luminile.Hran` neavând, în fiecaresear` ne culc`m devreme.Noapte bun`, gazuliilor!

26 februarie 194526 februarie 194526 februarie 194526 februarie 194526 februarie 1945Sunt de serviciu pe

dormitor. Nici nu [tiu cândtrece ziua. E luni, început des`pt`mân` cu acela[i regimalimentar redus. Noroc detimpul care s-a mai înc`lzit.

Ast`zi îns` bate un vântformidabil. }in focul aprinsîn sob` toat` ziua. Începânddela ora 11:45, timp de douòre neîntrerupt, au trecutforma]ii de avioaneamericane. De câteva zile,activitatea aerian` s-aintensificat. Ne bucur`m [ine înt`rim speran]a c` nu vamai dura mult calvarulprizonierilor. În lips` deocupa]ie, îmi întocmesc olist` „Vase [i accesoriipentru buc`t`rie”. Are s`râd` de mine Rodica.

2 72 72 72 72 7februariefebruariefebruariefebruariefebruarie1 9 4 51 9 4 51 9 4 51 9 4 51 9 4 5Ziua se începe

cu o diminea]`splendid`. De[ipu]in` cea]`, ecald [i câteva razede soare p`trundpân` la scoar]aputred` ap`mântului. Darcontraproverbului, pelaora 9:00 începe s`bat` vântul [i selas` frig. Soarele

N-am avut pe cine trezi s` sebucure de razele calde alesoarelui, n-am cu cineîmp`rt`[i bucuria unuiînceput de prim`var` – eu,abia în prim`vara vie]ii –prim`vara amar`. Nu-mi potvedea feti]a crescând, nici nu[tie c` are un tat`, c`ci nuîn]elege înc`. Sunt gelos peaceia din jurul ei, c` o v`d,c` se bucur` de ea, de[i lesunt recunosc`tor, c` îipoart` de grij` în lipsa mea.M-a[ fi sf`tuit cu Rodica cehìnu]e de var` s`-i facem.Lioara cre[te [i n-o maiîncap rochi]ele dezbr`cateast`-toamn` ca s` se îmbraceîn hìnu]ele de iarn`. }ineamatât de mult s-o v`d alb`,alb`, bulg`re de om`t,pe-ntinsul alb al om`tului. Eprea vitreg` via]a cu mine.La ora 16:30 ne adun`m însala de a[teptare pentrucomunic`ri care ne privesc.Domnul general ne aduce lacuno[tin]` interven]iilerecente f`cute la CruceaRo[ie Interna]ional`, laGeneva [i la Berlin. Cereinsistent s` ni se trimit`pachete alimentare [i îi

informeaz` asupra st`riinoastre fizice disperate.R`mân sceptic la ceea ceprive[te rezultatulinterven]iilor.

Apoi, domnul general nevorbe[te ca r`spuns la un sfatcerut de câ]iva camarazicare vor s` mai treac` înarmata Germaniei sau

s-a sup`rat [i se ascunde pedup` un strat gros de nori. Efrig. M` cuprinde un dornespus de cas`. Diminea]aaceasta atât de frumoas` m`face s` plâng. Îmi curglacrimi [i încerc s` mi lepotolesc. E-o diminea]` deprim`var` – dar nu-i pentrumine, pentru cei de acas`.


na]ional`. „To]i acei care nuse încadreaz` hot`rârilorcolectivit`]ii neamului sunttr`d`tori.” A vorbit foartefrumos [i numai un suflet depiatr` putea r`mânenemi[cat. Un camarad spunec` regimul alimentar redusnu se aplic` altor prizonieridin lag`re identice cu alnostru. De aici deducem c`ne afl`m într-un lag`r derepresalii. Iar acesterepresalii le dator`mlegionarilor din Germaniacare urm`resc înscriereanoastr` for]at` în armatana]ional`. Nici mort defoame nu m` voi înscrie înaceast` armat` na]ional`.Deocamdat`-s înc` în putere.Cu pu]in efort de voin]` voirezista [i anemiei care e cevamai accentuat` ca de obicei.Comunicatul de r`zboi e bun[i ne îndrept`]e[te s` fimoptimi[ti. Anglo-americaniiau ajuns pe în`l]imile din fa]aora[ului Köln. Asta înseamn`c` linia Siegfried a fostp`truns` în întregime.S`pt`mâna care urmeaz` neva aduce surprize. Un singurgând, o singur` dorin]` m`st`pâne[te: s` ajung acas` câtmai curând posibil. Nu m`mai preocup` nimic, nicivia]a de lag`r, nici m`caramintirile, ci numai sosireaacas`.

28 februarie 194528 februarie 194528 februarie 194528 februarie 194528 februarie 1945Sfâr[it de lun`, a celei

de-a doua luni din anulsperan]elor [i sfâr[itului decalvar. Azi e o zi frumoas`ca o zi de primavar`. M`plimb prin curte mai mult de1½ ore cu Lt. infanterieR`dulescu Marin. Îmipoveste[te din via]a lui. Îlascult cu aten]ie [i iauaminte la tot ceea ce-mipoate fi de folos [i mie învia]`. De exemplu, el avândrela]ii cu ingineri [i personalsuperior de la fabrica depostav din Arad, [i-ar puteaconfec]iona costume foartebune cu jum`tate de pre]. Înconcluzie: s` caut s` amrela]ii cu lumea cu

preocup`ri productive deorice natur`, f`r` a m`compromite îns`. M` culc laora 20:00 deoarece s-aschimbat ora, e alarm`aerian`.

1 martie 19451 martie 19451 martie 19451 martie 19451 martie 1945Gâzu]e dragi, cine v`

cump`r` vou` azim`r]i[oare? Cine? C` doar eziua întâi din M`r]i[or. E [iluna Lioarei c`ci în aceast`lun` era a[teptat` apari]ia eipe lume [i de aceea i-am pusnumele Liona-Marta. Asta mai e[i luna speran]elormele c` se vasfâr[i situa]ia deprizonier...

Mergem lalemne dediminea]`. E o zifrumoas`. Dincând în când nemângâie soarele.Îmi aleg ca„bab`” ziua de 9martie – zi aleas`în fiecare an.Munca la scoscioate mi se paremai istovitoaredecât oricând.

Dup` 4, 5 hârle]e de p`mânttrebuie s` m` schimbecoechipierul. Reu[im totu[ica doi in[i s` scoatem 6cioate. Ceilal]i au scos maipu]ine. La amiaz` avem omas` bun`: ciorb` de cartofi(300 gr.) cu maz`re (75 gr.)[i carne (20 gr.). Pentrusear`, nu mi-am oprit niciobuc`]ic` de litru. Beaunumai ½ litru de cafea f`r`zah`r. E obi[nuita mas` desear`, de când cu sc`dereara]iei. Spuneau nem]ii c`

dela 11 martie ne maim`resc ra]ia alimentar`aproape la aceea dinainte(mai mic` cu 20%).

2 martie 19452 martie 19452 martie 19452 martie 19452 martie 1945Am dormit prost ast`-

noapte. Dela miezul nop]ii,vreo dou` ceasuri nu potadormi [i-mi fac tot felul degânduri. Diminea]a m`trezesc bine pe la orele 10,dup` ce am îndurat o noaptede frig.

Îmi fac o list` de moduride a conserva fructe [izarzavat – procedee auzite [iexperimentate de Lt. (...)Constantin, c`s`torit de 6 ani[i cu 2 copii gemeni. V`d c`pot s` înv`] gospod`ria [i înlag`r. Comunicatul desprefront este îmbucur`tor.Alia]ii înainteaz` pe toatefronturile. M` conving din ceîn ce mai mult c` lunamartie va aduce o deciziepentru pace.

3 martie 19453 martie 19453 martie 19453 martie 19453 martie 1945Zi frumoas`, cu soare

aproape toat` ziua – apres`rat din cer cu z`pad`moale. Dup` orice efortneînsemnat m` simt tot maiepuizat. Tai o singur` cioat`mic`, cu opriri dese pentruodihn`. Doamne, cât o s` nechinuie[ti a[a?! Comunicatuldespre front este bun [ipromi]`tor. Ne d` dreptul s`fim optimi[ti. Anglo-americanii


au atins Rinul întreDusseldorf [i Köln, [i aucucerit vreo 5 localit`]iînsemnate. (...) }inândseama de informa]iaenglez`, armata german` numai lupt`. Foarte curând vacapitula.

4 martie 19454 martie 19454 martie 19454 martie 19454 martie 1945Schimb`toare-s babele în

Germania. Dup` o noaptesenin`, senin`, diminea]`începe s` ning` ca-n toiuliernii. Parc` a[tept Cr`ciunul[i nu Pa[tele. Ne hot`râm 3camarazi, Lt. DumitrescuMarius, Lt. Nicolae Vasile [icu mine s` ne întâlnim to]itrei cu so]iile la al patruleacamarad, Lt. M`rculescu.Aceast` întrunire ar trebuis` aib` loc în luna deconcediu la V`lenii deMunte, ce o vom ob]ineimediat dup` întoarcerea în]ar` [i dac` situa]ia intern`ne va permite o deplasareu[oar`. Ar fi ceva foartefrumos [i o vacan]` pentruRodica. Pe Lioara am l`sa-oacas` cu Mi]u pentru dou`-trei zile cât am lipsi noi.Dup`-amiaza audiezconferin]a domnului colonelStaviescu, „Muzica [idansurile române[ti”. Începecu povestea prea în]eleptuluiRama din Scandinavia [imalurile Baltice. Apoi treceîn revist` cu exemplific`ridansurile, cântecele lui,diferite provincii române[ti.Conferin]a dureaz` 2 ore,f`r` s` aib` vreun momentplictisitor [i a fost interesant`[i instructiv` în acela[i timp.

5 martie 19455 martie 19455 martie 19455 martie 19455 martie 1945Toat` noaptea, avia]ia

anglo-american` abombardat Germania.Zgomote surde de motoare [iexplozii de bombe ajungpân` la noi. M` scol dediminea]` pe la ora 8 s` plecla lemne, în p`dure. Nu-irândul nostru, dar a[a amales. Ne întoarcem de lapoart` deoarece nu aveaumulte. M` culc din nou [i nuies de sub p`tur` pân` la ora

apelului. E tare frig îndormitor [i la ad`postulp`turilor. Îmi pot da frâuliber gândurilor [iimagina]iei s` zburde.Presimt apropierea zilei deeliberare – zi atât de multa[teptat` – [i de aceea suntmai vesel.

6 martie 19456 martie 19456 martie 19456 martie 19456 martie 1945Ast`-noapte am avut un

vis ciudat. M` aflam undevaîntr-o cas` înalt`, într-ocamer` cu totul alb în ea. Îmitrebuia un cear[af, parc`.

Apare Bunica dela cote]uri,îmbr`cat` toat` în alb [iimediat [i Gheorghi]`. Luinu-i pl`ceau perdelele de lau[`. Bunica spunea c-o s` leschimbe [i parc` eu amcump`rat o draperie.

De diminea]`, plec`m lascos cioate tot dormitorul.Era cald. Dar nu mai este, s-al`sat un frig c` am înghe]attoat` diminea]a. Printrepic`]ele am cules [i urzici.Împreun` cu camaradul lt.Marin Dumitrescu o s`facem mâine piure. Cred c`sunt hr`nitoare. De data astam-am sim]it mai pu]inepuizat. Probabil s-a obi[nuitorganismul cu mai pu]in.Comunicatele sunt foartebune. Americanii au atinsRinul pe un front de 60 km,ora[ul Köln fiind cucerit înest. Ru[ii preseaz` Drava [iSava, iar Germania eaproape cur`]at` de

germani. Din informa]iineoficiale, ar fi anun]at ru[iica prizonierii de r`zboi dinGermania s` nu fieîngrijora]i c`ci înc` în cursulacestei luni vor fi elibera]i.Gâzu]elor dragi, îl astepta]ivoi pe t`ticul vostru?

7 martie 19457 martie 19457 martie 19457 martie 19457 martie 1945Sub influen]a

comunicatelor de ieri, m`trezesc de câteva ori ast`-noapte [i încep s`-mi facplanuri. Aud, tot la radio, c`se face, adic` s-ar fi f`cut

remanieri în armata român`.S-ar fi stabilit noua limit` devârst` pentru diferitele gradeierarhice. A[ vrea grozav s`intru în categoria celor caredep`[esc limita de vârst` [is` m` scoat` la pensie.Socotind anii de r`zboi de pefront, a[ putea primi capensie cca. 50% din soldagradului de locotenent. {ioricând a[ putea g`si unserviciu la o întreprindereparticular`, la care s` maic#[tig cel pu]in cât o sold` delocotenent. (...)

8 martie 19458 martie 19458 martie 19458 martie 19458 martie 1945O zi obi[nuit` de lag`r cu

toate celelalte. Singuraocupa]ie: a[teptarea comuni-catelor de r`zboi [i num`-rarea zilelor pân` la elibe-rare. A murit un soldat dintreosta[ii destina]i cu serviciulîn lag`r. Cauza: lipsa dehran`. E un început trist.

9 martie 19459 martie 19459 martie 19459 martie 19459 martie 1945Ast`zi e ziua ta, Rodica,

[i a mea c` nu avem nicio ziîn calendar cu numelenostru. {i nu suntem la un loc.Eram îngrijorat din cauzaînaint`rii ruse[ti în Moldova[i ne gândeam la evacuare.A[a ne e datul sor]ii. C`ci dincei trei ani de c`snicie, doinu ne-am v`zut deloc [i-nsingurul an când am fi pututsta împreun` nu ne-am v`zutdecât câteva ceasuri pes`pt`mân`. Sunt cei maitri[ti ani tocmai care

trebuiau s` fie ceimai frumo[i, cei maisenini. Dar amîncredere în noi [in`dejde pentru via]ape care o vom începe,via]a adev`rat` cât decurând. Vom fi ferici]i[i mul]umi]i. Lioara vacre[te [i zâmbetul eiva fi fericirea noastr`.Ziua de azi mi-amales-o ca bab`, a fostcea mai fru-moas`bab` din cele nou`.

10 martie10 martie10 martie10 martie10 martie1 9 4 51 9 4 51 9 4 51 9 4 51 9 4 5Pe vremuri, în

liceu, era data când setermina trimestrul al II-lea [iîncepeam s` ne gândim lavacan]a de Pa[ti. Acuma[tept sfâr[itul...

Dis-de-diminea]`, ni seanun]` c` începând de luni –12.III – se revine la vechilera]ii alimentare în lag`r.Vestea este în m`sur` s` neredea pu]in din optimismulpierdut c`tre sfâr[itul celeide-a treia s`pt`mâni desubalimenta]ie.

Comunicatul de r`zboieste foarte bun.

(...)

11 martie 194511 martie 194511 martie 194511 martie 194511 martie 1945S-a aprobat ca generalul

nostru – comandantul românal lag`rului – s` ni-l aduc`personal pe reprezentantulCrucii Ro[ii Interna]ionaledin Berlin. Ne punem marisperan]e în aceast` vizit`.Am lucrat [i pentru împ`r-


]irea pâinii [i margarinei,brânzei, cârna]ilor [imarmeladei. La cantit`]ilemici care ni se dau, se cere omare precizie [i sensibilitate.

12 martie 194512 martie 194512 martie 194512 martie 194512 martie 1945Zi banal` de lag`r. Oala

cu cartofi, maz`re, dup` caz,e cea mai bun` mâncare pecare am avut-o vreodat` înacest lag`r. Pân` [i cantitativ– 1 litru – a fost suficient`.Suntem mul]umi]i în privin]ahranei [i abia am început s`primim acest regim.Comunicatele de pe frontsunt bune. Nu peste foartemult timp, cel pu]in de Pa[ti(6.V.45) o s` fim acas`.

13 martie 194513 martie 194513 martie 194513 martie 194513 martie 1945Am scris mai sus un

meniu redus pe care l-amservit o s`pt`mân` [i unmeniu normal pe care-lavem acum. În aceast`diminea]` cantit`]ile suntduble aproape [i, cu toateacestea, valoarea cantitativà lor nu trece de 2000 decalorii, ra]ie insuficient`.Totu[i, se poate trì. Numaidup` dou` zile de por]ienormal`, m` simt mai bine.

Mâine merg lascos cioate [i credc` vom da unrandament maimare decâts`pt`mânatrecut`.

(...)

14 martie14 martie14 martie14 martie14 martie1 9 4 51 9 4 51 9 4 51 9 4 51 9 4 5M` trezesc

diminea]a peaceea[i salteatare pe care îmiamor]escciolanele, pe unpat de lemn. Suntajutor al ofi]erului deserviciu pe dormitor. {i azipleac` o serie la p`durepentru scos cioate. Sunt seriaa II-a[i-mi vine rândul abia pesteînc` o s`pt`mân`. La ora 8,pleac` cei 8 camarazi lap`dure. Eu nu am mai nimicde f`cut. Am o presim]irefericit` c` în curând v` voivedea. Gâzu]e dragi, v` voistrânge la piept [i n-am s`m` mai dezlipesc de voiniciodat`.

M` treze[te ora apelului[i încep o zi monoton`,

înnorat` [i umed` ca toatezilele din aceast` regiune aGermaniei. (...) A[tept searaca s` m` acop`r cu p`tura [is`-mi urzesc gândurileal`turi de fetele mele. Seîmplinesc [ase luni de cândam fost f`cut prizonier.

15 martie 194515 martie 194515 martie 194515 martie 194515 martie 1945(...) Ziua de azi a fost cea

mai frumoas` zi pe care amavut-o în lag`r; o adev`rat`zi de prim`var`, c`ldu]`...Când oare va suna oralibert`]ii, când?

M-am cânt`rit. Am 67 kg– gol. Cele 3 s`pt`mâni deregim alimentar redus auf`cut ravagii.

16 martie 194516 martie 194516 martie 194516 martie 194516 martie 1945Nu mai pot dormi lini[tit

noaptea întreag`. M` trezescde dou`, trei ori [i nu mai pots` adorm. Îmi ]esnestingherit gândurileca-ntr-o pânz` de pìanjen încare-mi adun toate... toaten`dejdile, toat` bucuriavie]ii, gândul la drumul sprecas`, la cei dragi [i scumpi.Numai în acest chip potîndura via]a de lag`r.

17 martie 194517 martie 194517 martie 194517 martie 194517 martie 1945Zi mohorât`. Diminea]a

plou`. M` treze[te zgomotulmonoton al ploii b`tând înacoperi[ul bar`cii. E frigtare, frig umed, p`trunz`tor.Suntem anun]a]i din nou c`se scad ra]iile alimentare

începând de luni. Natura apreg`tit cadrul potrivitpentru aceast` veste trist`.Ne mângâiem cu gândul c`nu va mai dura atât de multacest r`zboi. Îngrijorareanoastr` e m`rit` de faptul cà mai murit un osta[ în acestlag`r de inani]ie. Vor trecetoate necazurile [i sunthot`rât s` rezist pân` la cap`t.

18 martie 194518 martie 194518 martie 194518 martie 194518 martie 1945L`satul secului. Se fac

chefuri în ]ar` – în Muntenia,mai ales, e un prilej mare depetrecut. Anul trecut eram laGala]i, dar nu-mi amintescce am f`cut. {tiu c` la noiacas` – la Dorohoi [i laGala]i – are o mareimportan]` aceast` zi.

Îmi opresc toat` pâinea [io m`nânc seara cu cârnatulde ieri [i o por]ie dem`m`lig`. Am f`cut o past`din 50 gr. leberwurst + 25 gr.m`m`lig`. Întins` pe pâine efoarte gustoas`. Am s`încerc combina]ia [i acas`.

Ziua se scurge monoton,f`r` nimic deosebit.

19 martie 194519 martie 194519 martie 194519 martie 194519 martie 1945E cald [i frumos. M-am

trezit din nou ast`-noapte.M` preocup` acela[i gând:demisionarea din armat` [iînceperea vie]ii civile, ovia]` cu o libertate maimare. M` simt atât dedezgustat de via]a de militar!(...)


20 martie 194520 martie 194520 martie 194520 martie 194520 martie 1945Mi-e atât de foame,

Doamne, mi-e atât defoame! Sunt unii prizoniericare m`nânc` totu[i maibine. Unii primesc pachete,iar al]ii au lucruri pe care leschimb` în alimente. Cum s`înduri foamea privind la ceicare fierb cartofi, au o bucat`de pâine în plus, o bucat` deunt, o conserv`, 1 kg de laptecondensat. Se spune totu[i c`lumea-i egal` în fa]a vie]ii.Nu-i adev`rat! Minte cel ceafirm` astfel! Mai ales c` ceicare au nu-mi dau nimicniciodat`. Nici nu le cer, dari-a[ strânge de gât pe to]iace[ti nesim]i]i care-[ichinuiesc camaraziimâncând în fa]a fl`mânzilor.

E pe terminate [i acestcarnet. Trebuie s` faceconomie [i s` notez numaicâteva cuvinte pentru fiecarezi. Toate-mi lipsesc [i nimicnu e mai chinuitor decât sàpelez la cineva, aici în lag`rmai ales, unde n-a[ primidecât un refuz brutal. Decâts` mai îndur atâta mizerie,atâtea lipsuri, necazuri [iumilin]`, Doamne, d`-miputere s` rezist pân` lacap`t.

21 martie 194521 martie 194521 martie 194521 martie 194521 martie 1945Diminea]` am fost la

cules urzici cu înc` uncamarad. Reu[im s` nefacem dou` mese. Fierbemurzica, o amestec`m cu toat`mâncarea adus` delabuc`t`rie [i servim câte ojum`tate la amiaz` [i ojum`tate seara. [...]

22 martie 194522 martie 194522 martie 194522 martie 194522 martie 1945Scoatem cioate la p`dure

azi, o p`dure de bradînce]o[at`, f`r` via]`. Dup`câteva cioate m` simtcomplet epuizat. Abia m` ]inpe picioare. Nu am putere s`ridic niciun b`] de jos. M`sprijin de un copac, completepuizat [i simt lacrimilecalde curgându-mi pe obraz.M` mai ]in picioarele numaipentru c` vreau s` rezist, s`

ajung acas`... Nu trebuie s`cedez sub povara vie]ii deprizonier la germani.

E o zi de prim`var`totu[i. M` întorc cu gândulînapoi, mult înapoi – copilmic la bunici. O zi deprim`var`, c`ldu]`, calm`,f`r` un pic de vânt. Privescspre sat. De lâng` fiecarecas` se înal]` fumul, treifocuri, jertfe închinate naturiicare rena[te. Tot gospodarulî[i grebleaz` curtea. Cântecde p`s`ri, miros de iarb`crud`, ciripit vesel de vr`bii...numai zâmbet [i n`dejde pefe]ele noastre. O tempora...!

Gâzu]`, gâzu]`, unde e[ticu zâmbetul tù? Cineascult` ciripitul vioi în zborulde fluture al Lioarei? {i cui îicurg lacrimi din ochii înseta]ide imaginea voastr`, cui?Cui nu-i este dat s` se bucurede aceast` zi senin` deprim`var` în prim`varavie]ii lui? (...)

margarin`. A uitat îns`când, în Ungari (...)

24 martie 194524 martie 194524 martie 194524 martie 194524 martie 1945O zi tot atât de

frumoas`. Mul]umesccerului c` nu mai e atât defrig, nu [tiu ce m-a[ fi f`cut,c`ci sunt complet epuizat.Dup` cel mai mic efort abiam` mai mi[c. Azi tai lemne[i m` organizez ca s`-misp`l [i rufele. Greu maitrece timpul, de[i suntocupat întreaga zi. Dorul decas` m` va ucide, dac` înmaximum trei luni nu se vatermina r`zboiul.

25 martie 194525 martie 194525 martie 194525 martie 194525 martie 1945Buna Vestire. Peste

nou` luni împlinesc 29 deani. Nu sunt chiar atât deb`trân. P`cat c` nu mi-amtrìt tinere]ea.

Stau toat` ziua la soare.{i e un soare splendid. Cât

organizat pentru o rezisten]`.Via]a ne-ar fi în primejdie,r`mânând pe loc. Sunt obosit,m` culc.

28 martie 194528 martie 194528 martie 194528 martie 194528 martie 1945Stau întins în pat aproape

toat` ziua, mai ales c` apelulpentru orele 11:00 s-a f`cutla orele 10:00. (...)Comunicatele de r`zboi suntbune pentru noi. Seînainteaz` pe toatefronturile. Ziua eliber`rii [iînapoierii acas` se apropievertiginos. Cred c` nu nevom mai muta de aici [i nicilupte nu se vor mai da înaceast` regiune.

29 martie 194529 martie 194529 martie 194529 martie 194529 martie 1945Zi mohorât` cu ploaie de

prim`var`. E umed [i frig.Plec`m la scos cioate. (...)

30 martie 194530 martie 194530 martie 194530 martie 194530 martie 1945Azi am mâncat cea mai

bun` mâncare pe care ne-auservit-o nem]iide când suntprizonier la ei:fulgi de ov`z100 gr. [icartofi 200 gr.– fier]i în ap`.Ace[ti fulgisunt îns` [imai buni f`cu]icu lapte [iîndulci]i cumai multzah`r. Am s`încerc aceast`mâncare [iacas`. Mi-aducaminte c`preg`tise

Rodica fulgi de ov`z pentruLioara. Dup` vreo dou` zilede repaus [i stat întins în pat,m` simt mai ref`cut fizice[te.

(...)

31 martie 194531 martie 194531 martie 194531 martie 194531 martie 1945Se sfâr[e[te [i aceast`

lun`. {i se sfâr[e[te cu o zitrist`, mohorât`, friguroas`.Ne ducem speran]ele maideparte în luna care vine, olun` cu cele mai importantezile pentru via]a mea.

23 martie 194523 martie 194523 martie 194523 martie 194523 martie 1945Soare cald [i frumos. (...)

Primim ve[ti c` vom plecadin acest lag`r în 2-3 zile.Cred c` plecarea va fi pejos – e preferabil. Nu am def`cut niciun fel depreg`tire. Dup`-amiazasuntem chema]i în sala despectacol, ne vorbe[tegeneralul [i ne face moral`din cauza refuzului unorade a diminua din por]iazilnic` de pâine, zah`r [i

de frumos trebuie s` fieacum în curtea noastr`, laGala]i! (...)

27 martie 194527 martie 194527 martie 194527 martie 194527 martie 1945Zi mohorât`. Soarele se

arat` pentru scurt timp.Vestea plec`rii din acestlag`r pare a fi o realitate.Poate ne va prinde aicisfâr[itul r`zboiului. De altfele mai bine c` plec`m dinaceast` regiune, unde suntmulte trupe de SS care s-au


Cert este c` r`mânerealui tematic` în generoasaidee a genezei care includedeopotriv` comunitatea,divinitatea, crea]ia artistic`,femeia ca linie definitorie aiubirii [i crea]iei vorbescdespre tinere]ea [i for]aspiritual` a pictorului, înpofida trecerii anilor, otinere]e care-[i pune mereuproblema începuturilor, ana[terii [i rena[terii, de pepozi]ia acumul`rilorspirituale maxime, cainterpretare filosofic` [iexpresivitate artistic`.

Valentin T`nase este unplastician complet, în sensulc`, a[a cum o arat` [istructura expozi]iei,abordeaz` cu aceea[ipricepere [i îndr`zneal`toate genurile: grafica –iubirea dintâi, pictura în ulei– for]a tinere]ii [i sculptura –îndr`zneala tridimensionalà maturit`]ii.

Pentru el, „Echinoxul”r`sare din mare, eliberândUniversul de o cre[tereexcesiv` doar într-o direc]ie.Un cadru astronomic ia locullumii [i lumineaz` o cale de

ap` misteri-oas`, la cap`tulc`reia se na[tefemeia. Ea estevariantaterestr` aechilibrului manifestat pemuzica unui pian de nisip, peclapele c`ruia, albe [i negre,zile [i nop]i adic`, mâiniledemiurgice î[i plimb`degetele. E un fel demetafor` simfonic` atimpului care, doar pentru oclip` [i doar prin femeie sauiubire, î[i g`se[te echilibrul,egalând între ele lumina [iîntunericul, în echilibrupropriu genezei.

Ciclul genezei este celmai larg [i mai complex,cuprinzând multitudinea deinterpret`ri ideatico-plasticeale miturilor facerii. Pictorulse opre[te firesc la variantabiblic` în câteva lucr`ri deexcep]ional` complexitatesimbolic`, dar [i de oexpresivitate artistic` foartesugestiv` [i adecvat`. Mituride pretutindeni, aceea[iobsesie, cine suntem, de undevenim, ce rost avem, unde neîntoarcem. Acesta este firulepic al expozi]iei înansamblu, dar ea nu arevaloare prozaic`, ci unapoetico-magic`.

„Geneza I” aminte[te deMichelangelo, care-L punepe Dumnezeu, pe boltaSixtin`, s` întind` degetul [is` fulgere ]`râna pentru a-lface pe Adam. În variantaT`nase, Demiurgul facePlaneta P`mânt dup` ce af`cut Universul, ca o joac`de recrea]ie, în care nu seridic` probleme. Lucrurile sedetaliaz` în „Geneza II”,unde mâinile divine ies dineternitate, exteriorul lucr`rii,ca s` fac` din p`mântul storsde ap` b`rbatul, elementultare al fiin]`rii. Femeiacurge din el, din b`rbatul-p`mânt pentru a se l`sacuprins` în „Geneza III” derostul ei primordial,procrea]ia.

Acelea[i mâini ofer`b`rbatului, dincolo de ideeace era închis` în el, darul celmai concret [i minunat ce i seputea face – femeia. Eînchis` într-un balon de ap`,într-o stare fetal`, întreag` [ides`vâr[it`, indicându-neplastic care este rolul ei înlume. El e din p`mânt, ea e

VALENTIN T|NASE,VALENTIN T|NASE,VALENTIN T|NASE,VALENTIN T|NASE,VALENTIN T|NASE,PICTORUL FILOSOFPICTORUL FILOSOFPICTORUL FILOSOFPICTORUL FILOSOFPICTORUL FILOSOF

În perioada 26 octombrie – 12 noiembrie, la Galeria În perioada 26 octombrie – 12 noiembrie, la Galeria În perioada 26 octombrie – 12 noiembrie, la Galeria În perioada 26 octombrie – 12 noiembrie, la Galeria În perioada 26 octombrie – 12 noiembrie, la Galeria ArtelorArtelorArtelorArtelorArtelora Cercului Militar Na]ional, iubitorii de frumos au putut vizitaa Cercului Militar Na]ional, iubitorii de frumos au putut vizitaa Cercului Militar Na]ional, iubitorii de frumos au putut vizitaa Cercului Militar Na]ional, iubitorii de frumos au putut vizitaa Cercului Militar Na]ional, iubitorii de frumos au putut vizitaexpozi]ia expozi]ia expozi]ia expozi]ia expozi]ia GenezeGenezeGenezeGenezeGeneze, a pictorului V, a pictorului V, a pictorului V, a pictorului V, a pictorului Valentin alentin alentin alentin alentin T`nase. La cei 60 deT`nase. La cei 60 deT`nase. La cei 60 deT`nase. La cei 60 deT`nase. La cei 60 deani ai sì, Vani ai sì, Vani ai sì, Vani ai sì, Vani ai sì, Valentin alentin alentin alentin alentin T`nase nu ne-a oferit o retrospectiv`, prinT`nase nu ne-a oferit o retrospectiv`, prinT`nase nu ne-a oferit o retrospectiv`, prinT`nase nu ne-a oferit o retrospectiv`, prinT`nase nu ne-a oferit o retrospectiv`, princare s` ne d`m seama de evolu]ie, ci ne-a propus câtevacare s` ne d`m seama de evolu]ie, ci ne-a propus câtevacare s` ne d`m seama de evolu]ie, ci ne-a propus câtevacare s` ne d`m seama de evolu]ie, ci ne-a propus câtevacare s` ne d`m seama de evolu]ie, ci ne-a propus câtevateme de medita]ie, care l-au relevat ca pe un adev`rat gânditorteme de medita]ie, care l-au relevat ca pe un adev`rat gânditorteme de medita]ie, care l-au relevat ca pe un adev`rat gânditorteme de medita]ie, care l-au relevat ca pe un adev`rat gânditorteme de medita]ie, care l-au relevat ca pe un adev`rat gânditordespre sensurile lumii, care î[i picteaz` ideile.despre sensurile lumii, care î[i picteaz` ideile.despre sensurile lumii, care î[i picteaz` ideile.despre sensurile lumii, care î[i picteaz` ideile.despre sensurile lumii, care î[i picteaz` ideile.

Grigore BUCIU

ARARARARART~T~T~T~T~


din cer, venit` plutind printrealte bule ce con]in via]a, alteuniversuri pe care nu lerecept`m înc`. ProzaiculAdam a inclus-o în sine pelirica Ev` – devenind proz`poetic`. Despre ei nepoveste[te plastic încompozi]ia cu acela[i nume,complex`, complicat` [ipolisemantic`. Perecheaprimordial`, prototipuloric`rei perechi, estecuprins` între elementeleconstitutive ale universului,foc, ap`, aer, p`mânt,condi]ionate de ciclicitateaf`r` sfâr[it a timpului.Fiin]a uman` dual` [icomplet` dep`[e[tesimbolic [i cerul –simbolizat prin cerc [ip`mântul figurat prinp`trat, cele dou` limitevizuale ale noastre, eavenind [i plecând din [i înceva pe care nu-l [tim.

Pictorul ne propunepentru aceasta medita]iadinaintea „Por]ii”. O lucrarebogat` în în]elesuri. Înpozi]ia de relaxare yoghin`,medita]ia î[i mobilizeaz`ra]iunile subcon[tientuluipentru a for]a mintal [iideatic p`trunderea prinzidul t`cerii. Dup` el st` cupalmele peste ochii no[tri„Secretul”, ce ne împiedic`s` deschidem z`voarele [i sàjungem la nev`zut.

Ideea genezei continu` înexpozi]ie cu lucr`rilededicate muzelor, femeilorcare, ele însele n`sc`toare,ne inspir` în propriilenoastre geneze. Muzicianulface din trupul femeiivioloncelul [i mângâindu-ispatele produce marea„Muzic` a sferelor” ceorganizeaz` haosul în nivers,cum ni se dezv`luie într-oalt` lucrare. Cerebral` [iriguroas`, întocmai ca zei]aAtena, „Muza arhitecturii”las` formele ie[itematematic din minte s` iaforma plastic` a edificiului,iar cea a pictorului se las`îmbr`]i[at` cu iubire pentrua prinde culorile vie]ii.

De altfel, femeia cafrumuse]e [i expresie aiubirii de neînlocuit, aarmoniei care creeaz`„Spuma zilelor” (titlul unuipastel) este o prezen]`permanent`, insistent` înexpozi]ie [i, în general, încrea]ia lui Valentin T`nase.

„Muza sculptorului” esteo relatare pe dos a mituluilui Pigmalion sau poatechiar o exprimare a învieriioperei des`vâr[ite, dac` m`gândesc bine. Femeia î[isparge singur`, cuinstrumentele sculptorului,pojghi]a de piatr` pentru ase descoperi vie [i superb`.

O not` aparte pare aintroduce compozi]ia„Pandora”. Mitica zei]` pestâncile [terse la care nuajunge marea – matriceafundamental` a genezei,desface cutia blestemat` [iaburii rùlui atacèchilibrul lumii, stric`sensul de rota]ie al binelui[i al a[tept`rii.

O tem` complex` demedita]ie asupra existen]eiumane [i destinului ne punepe gânduri în compozi]ia„Jocul vie]ii [i alîntâmpl`rii”. Sunt folositeexpresiv într-o compozi]iesugestiv` o multitudine desimboluri – ordinea [ahuluir`sturnat` de copitelecalului, arcuri de triumf [i

stindarde glorificândîntâmplarea [i fiin]a uman`c`lare, legat` la ochi, deciincon[tient`, purtându-[i înmâini propriul timp.Predestinarea e tulburat`de întâmplare adic`, [i nicinu ne d`m seama când ni sescurge vremea.

Nu lipsesc nici caiifire[te, T`nase fiindcatalogat [i ca pictor alcailor. Doar dou` lucr`ri,

ilustrând for]a teribil` afocului [i a aerului, douènergii care se schimb`între ele, for]ate de istorie.

Sunt [i multe lucr`ri degrafic` sau studii de gen.Aceea[i putere simbolic` [ifor]` expresiv` în aproapealb-negru (sepia) ca [i încromatica pe ulei. Trupulsuperb al femeii, uneoriajuns` amazoan` [i visândhergheliile r`zboinice, orichiar tr`gând cu arcul de-ac`lare sau alergând la felde liber` cu arm`sari. Otem` vitruvian` mai vechee inversat` de pictorpropunând femeia cam`sur` a tuturor lucrurilor.Excelent` seria scurt` alucr`rilor despre mâini.Mâna, ca o fiin]` vie,capabil` de iubire, desalvare.

Valentin T`naser`mâne tân`r [i complex înexpresivitatea lui plastic` [ifilosofic`, u[or deidentificat prin stil, ceea cedemonstreaz` înc` o dat`c` suntem în fa]a unui mareplastician.


În unele cazuri,distan]a dintre vorbe[i fapte este mai mic`

decât ne-am putea a[tepta.A[a se întâmpl` laConservatorul „Shaffer”din New York, unde titlulunei piese de jazz,Whiplash, adic` [fichi,pleasn`, pare s` se lipeas`de mu[chii profesoruluiTerence Fletcher(J.K.Simmons). Acesta aajuns la credin]a c`vorbirea slobod` îlvirilizeaz` mai puternicdecât func]ia didactic` [i oactualizeaz` st`ruitor înfa]a clasei, ca [i când ar

Adrian LEONTE

CINEMILIT CINEMILIT CINEMILIT CINEMILIT CINEMILITARARARARAR

WHIPLASHWHIPLASHWHIPLASHWHIPLASHWHIPLASH

WHIPLASHSUA, 106 minute, 2014Scenariul [i regia: Damien ChazelleImaginea: Sharone MeirMontajul: Tom CrossMixajul de sunet: Craig Mann, Ben Wilkins, Thomas CurleyCu Miles Teller, J.K.Simmons, Nate Lang, Austin Stowell, Melissa Benoist

ad`uga mereu câte un diezla cheie. În plus, dup` cese vede c` [i-a lucrat lasala de fitness bicep[ii,tricep[ii [i radialii (ceea cenu-i r`u deloc), în s`lile derepeti]ie ale [colii î[iexerseaz` [i pl`mânii [icorzile vocale, r`cnindsistematic la studen]i (ceeace, avem s` afl`m într-unfinal, s-ar subsuma uneistrategii formative aplicatecelor mai promi]`toritineri). Studen]ii înghit [icânt`. De fapt, cânt`numai cine n-a fost datafar` de la or` cu trimitereexplicit` la nevolnicia sa [i

cine s-a trezit titularvremelnic al unui locselect.

Cel mai recentdescoperitor al acestuisecret al lui Polichinelleeste „bobocul” AndrewNeiman (Miles Teller). Ele cu totul dedicat tobelor,în care vede instrumentulrealiz`rii sale în via]`. Deaceea, când este auzitstudiind târziu în noaptede profesorul Fletcher [ichemat la o repeti]ie aorchestrei, se prezint` laansamblu plin deîncredere. Acolo în]elegec` va fi rezerva bateristului

Carl Tanner (Nate Lang),dar profesorul îi acord` dela început [ansa afirm`rii.N-apuc` îns` bine s`repete piesa „Whiplash”,c` se pomene[te be[telit,p`lmuit [i împro[cat cudispre]ul dasc`lului în fa]aîntregii orchestre. Dintoat` p`]ania r`mâne cu orâvn` intens`, înso]it` deinforma]ia c` CharlieParker n-ar fi atinsuluitoarele saleperforman]e dac` înjune]e n-ar fi trecutmilimetric pe lâng` odesc`p`]ânare cu talgerularuncat spre el de marelebaterist Jo Jones.

Câteva zile mai târziu,Andrew r`t`ce[te cumnecum partitura lui Carl [i,fiindc` acesta nu poatecânta f`r` note, expuneorchestra unei presta]ii subnivelul scontat, la unconcurs studen]esc. Or, eireprezentau acolo cea maibun` [coal` de muzic` din]ar` [i victoria eraobligatorie. Nepl`cutasitua]ie are totu[i o solu]ie[i-aceasta e dat` chiar deAndrew, care [tie pe derost piesa bucluca[`. Dreptr`splat`, profesorul îlpromoveaz` tobo[arprincipal.

Pân` s`-[i savurezenorocul, „salvatorul” esteatras în capcanaarbitrarului. Inspirat parc`de oribilul sergentWilliams din Colina luiSidney Lumet, profesorulFletcher îl recruteaz` peRyan Connoly (AustinStowell), i-l opune luiAndrew [i, în afaraoric`rei logici aparente,


împotriva ei, a[ zice, îlprefer` ca prim-tobo[ar.Atunci, Andrew decide s`renun]e la tot „balastul”vie]ii personale, s` sedespart` de prietena lui,Nicole (Melissa Benoist), [is` se concentreze pedestinul sù profesional.Calea aleas` e pe de-adreptul sângeroas`. Într-oprim` etap`, î[i solicitàtât de mult bra]ele, încâtse alege cu r`ni adânci laambele palme. Be]eledeveniser` un fel de bicecu plumbi. Profesorul, înschimb, prime[te vestea cùn fost student al sù amurit. La clas` anun]` c` aavut un accident dema[in`, dar adev`rul estec` s-a spânzurat din cauzaanxiet`]ii [i depresieiprovocate de umilin]ele lacare fusese supus în

care-mi permite s` arunc oprivire asupra ecraniz`riisubiectului.

Din aceast`perspectiv`, îmi iaulibertatea s` spun cèchipa de realizatori s-aar`tat în linii mariinspirat`, în frunte curegizorul DamienChazelle, care l-a conduspe actorul J.K.Simmons cuiscusin]a capabil` s`preschimbe, în împrejur`rifericite, rolurile secundareîn interpret`rimemorabile. Nu-i maipu]in adev`rat c` amândoiau fost sus]inu]i cu brio dedirectorul de imagineSharone Meir, priceput s`g`seasc` formula optim`de punere în lumin` aunui personaj întunecat.Cât despre

autocontrol des`vâr[it,excelen]a dezve[mântat`de bucurie, perfect o]elit`,posibil` pretutindeni, deci[i într-o [coal` de muzic`.

Miles Teller nu-isclipitor, dar î[i strune[tepersonajul, un ambi]iossinguratic, atât cât enevoie ca s` fie autentic.Retras în frecvente reprizede studiu solitar, eroul sùacumuleaz` pe zi ce trecedexteritatea la careviseaz`, sporind progresiv[ansele de reu[it` alecùt`rii profesorului. El nuse raporteaz` la ni[tecolegi, ci are rivali, carev`d, la rândul lor, în el unadversar. Prin urmare,cântatul e grunjos. O bunìmagine, atent` mai ales

film despre un bìat carebate toba cu o acurate]e [io expresivitate sonor` careconcureaz`, ca s` m`p`strez în termeniipove[tii, [i domin` cuelegan]` celelaltedimensiuni premiate alepeliculei. Asta nu mòpre[te s` le men]ionez peamândou`: Oscarul pentrumontaj, decernat lui TomCross [i Oscarul pentru ceamai bun` interpretare aunui rol secundar, atribuitlui J.K. Simmons.

Înainte de a încheia,nu-mi pot refuza tenta]iade a men]iona o perechede titluri mai vechi legatede tobe [i de pedagogiaterorii, Toba de

[coal`. Nodul pove[tii aicieste: cât` agresivitate îieste îng`duitìnstructorului – dac` aredreptul s` recurg` la ea –pentru dezl`n]uireavoin]ei [i capacit`]iiperformative astuden]ilor?

Ceea ce urmeaz` lasìmpresia c` mult`, devreme ce tân`rul bateristajunge s` aib` succes laCarnegie Hall. Darscenaristul nu e sigur,sigur. Concediindu-l peFletcher [i trimi]ându-lpianist într-un club, el î[ip`strez` [i un final derezerv`, mai pu]in spartan,

J.K. Simmons, el nepropune o fa]` apersonajului sù desprecare nu [tiu dac` divulg`veninul interior saureprezint` doar o masc` aseverit`]ii. Oricum ar stalucrurile, asprimea luipune serios um`rul lad`râmarea mitului potrivitc`ruia scena muzical` ebinecuvântat` de armonie[i de colaborareconstructiv` între partenerialtrui[ti. Într-o lumedevenit` aren` sportiv` cudestule însu[iri aleteatrelor de opera]iimilitare, privirea sa caut`fie cu rùtate, fieprogramatic, cu un

la detalii, [i un montajdevotat ritmului de careeste obsedat tân`rulvitalizeaz` [i sonurile, [ioamenii. Sub efectul lor,se poate trece cu vedereasub]irimea partituriinarative, alc`tuit` prinadi]iune de puncte, lipsit`de generozitate fa]` depersonajul titular.

Dac` verdicteleprofesorului Fletcher suntnu o dat` evident nedrepte,decizia AcademieiAmericane de Film de a leacorda lui Craig Mann,Ben Wilkins [i ThomasCurley Premiul Oscarpentru mixaj de sunet esteîntru totul justificat`. Eiau izbutit s` înzestreze un

tinichea / DieBlechtrommel, 1979, înregia lui VolkerSchlöndorff, dup`romanul omonim al luiGünter Grass [i Danton,1982, în regia lui AndrzejWajda, ambele premiate.Primul mi-a spus povesteaunui copil care s-a hot`râts` nu mai creasc`,protestând astfel împotrivaunei lumi pe care o refuza.Al doilea m-a f`cut martorla tulbur`toarea scen` încare un alt copil înva]`drepturile omului [icet`]eanului sub [fichiulnuielei. Dintr-un milionde motive, estetice mai cuseam`, o distan]` uria[` lesepar` de filmul nostru.Cu toate acestea, un sunetcomun le apropie.


Dintre miile de filescrise desprer`zboi se

contureaz` personaje [imomente care marcheaz`cititorul, influen]ându-ipoate destinul cu gânduri cep`reau disp`rute odat` cucel ce le-a conceput.Amintirile se leag` de celeprinse de autori [isentimentele de nostalgierenasc c`tre eroii-bunici,p`rin]i sau eroi necunoscu]i.

Gheorghe Chirtoc scriedespre Întoarcereaultimului erou cu nostalgiaomului cu o copil`riemarcat` de r`zboi. Se na[tecu dou` luni înainte deînceperea celui de AlDoilea R`zboi Mondial [ise simte marcat de zodia luiMarte, zeul r`zboiului [isacrificiului. A sim]ittransform`rile istoriei pepropria piele [i, poate,uneori preluând dingândirea celor din jur, [i-aformat concepte pe carele-a transpus în paginilevolumului sù de proz`.

Crescusem m`ricel cândam auzit c` vin ru[ii [i nuputeam s`-i închipui altfeldecât ca pe ni[te balauricare m`nânc` oameni. Noiiprieteni au venit mai mul]ibe]i [i pu[i pe rele, iarmama m` înv`]a c`, dac`vin în casa noastr` [iîntreab` de hazaic`, s`plâng [i s` bat cu palma înp`mânt, adic` mama amurit. Urm`rile venirii lorle-am trìt din aniicopil`riei pân` la maturi-tate [i le-am sim]it pepropria piele, ca tot poporulromân, spune GheorgheChirtoc în prefa]`.

Înc` din primele rândurie[ti introdus în cadre der`zboi [i personaje ce parfamiliare. Numele lor au oconota]ie aparte. Gropeanueste cel care le [tie petoate, cel pe care sebazeaz` comandan]ii saupe a c`ror cuvinte se iaudecizii importante. Îns`încrederea oarb` poateduce la sfâr[it [i r`mâi cuîntrebarea permanent` dac`Gropeanu va gre[i sau nu.

Militarii obosi]i der`zboi au parte de odescriere duioas`. Dac` aufost autori care au scris întermeni duri despre osta[iidezertori, în Întoarcereaultimului erou, b`taia, rupt`din rai, e cea caredisciplineaz`, pentru c`, înfond, sunt ni[te copiiplictisi]i de lipsuri [i orori.Alt nume impresioneaz`:soldatul Grosu este cel careduce osândele la

îndeplinire, spunând cèxist` [i pedepse mai greledecât plutonul de execu]ie.

Hazul de necaz nulipse[te, de[i, de cele maimulte ori, este insesizabil.În pu]inul timp de odihn`,militarii se adun` pentrupove[ti sau la un joc dec`r]i. Se joac` în dorulvremurile de pace [icâ[tigurile însumeaz`nasturi, chibrituri [i, uneori,b`nu]i r`ma[i din sold`.Atunci tran[eele devinlocuri de promenad` undese serve[te bere rece, cuguler la pahar de dou`de[te.

Nu lipsesc nici gânduriledespre persoanele iubitesau micile bârfe desprefemeile cu care, în timp depace, personajele s-au iubit.Din câte femei am avut, celmai mult mi-a pl`cut deGarofi]a. Era sau nufrumoas`, domn’e, dar era

Plutonier-major Alina-Sonia RAICURQSCRUCEA MILITARILOR DE PE FRONTRQSCRUCEA MILITARILOR DE PE FRONTRQSCRUCEA MILITARILOR DE PE FRONTRQSCRUCEA MILITARILOR DE PE FRONTRQSCRUCEA MILITARILOR DE PE FRONT

curat`, domn’e, cum pu]inefemei am v`zut. {i avea ungust la îmbr`c`minte, de ov`d [i acum, ca în vis,poveste[te un soldat.

Impresionant este c`niciunul dintre personajelec`r]ii nu î[i dore[te s` fiedecorat, ci doar s` seîntoarc` acas`. Chiar dac`,uneori, mai apar întreb`ridespre recompense, undialog impresioneaz` {i ce,o cruce la gât ne-ar strica?– Stric` cea de la cap, peveci…

Episodul Cotul Donuluinu lipse[te [i nici martoriiîntregii catastrofe.Descrierile sunttulbur`toare [i f`r` s` vreiajungi s` rezonezi cu ceicare au reu[it s`supravie]uiasc`.

În finalul c`r]ii, eroulcare se întoarce acas`, unpersonaj ce le întrupeaz`pe toate celelalte, este PaulAlinare. Alt nume cu alt`conota]ie simbolic`. Fostulprizonier de r`zboi seîntoarce acas`, b`trân latrup [i prins înc` în trage-diile petrecute pe front.Este timid [i t`cut, îns`reaminte[te de to]i cei pecare prea multe familii i-aupierdut în r`zboi. Ar dori caistoria adev`rat` s` fiecunoscut` de cei mai tineri,iar evenimentele în]elesea[a cum s-au petrecut ele cuadev`rat. Îns` doar urma[iide eroi, consider` autorul,pot deveni eroi [i potschimba vremurile. Astadac` soarta nu pune altepiedici. Cel pu]in a[aconchide Gheorghe ChirtocÎntoarcerea ultimului erou.

Întoarcereaultimuluierou,GheorgheChirtoc,EdituraSemnE,2010

DE CITIT DE CITIT DE CITIT DE CITIT DE CITIT

vm 4 2015 a - presamil.ro filemai deparararte te te – – – din jurnalul de de de prizonierattt...

Documents