ÎNV

IER

EA

DO

MN

UL

UI

ÎNV

IER

EA

DO

MN

UL

UI

Aprilie 2015 CUVÂNTUL ADEVĂRULUI 520 CUVÂNTUL ADEVĂRULUI Aprilie 2015

a fost pusă între cei răi, și mormântul Lui la un loc cu cel bogat...” (Isaia 53.9).

Scriptura acordă o atenție specială îngropării lui Isus, oferind foarte multe detalii, care ne ajută să înțelegem ce s-a întâmplat acolo și faptul că Dum-nezeu a fost în controlul întregii pro-cesiuni. Îngroparea lui Isus a fost un eveniment unic, deoarece pe Isus L-au înhumat doi membri ai Sanhedrinului, forul care luase hotărârea de a-L da pe Hristos în mâinile lui Pilat, ca să fie răs-tignit. Iosif din Arimateea și Nicodim sunt cei doi martori ai îngropării lui Isus, care, pentru două ore, au intrat în istorie ca „martori ai îngropării lui Isus”. Potrivit principiului Vechiului Testament, orice mărturie trebuia întă-rită de „doi sau trei martori”, așadar cei doi sunt martorii pe cuvântul cărora se întemeiază confirmarea morții și a îngropării Fiului lui Dumnezeu. Era declarația tăcută a faptului că Acela pe care L-au îngropat era Învățătorul lui Israel, prin respectarea tradiției iudaice cu privire la moartea unui Rabin, și anume îngroparea lui cu „ștergarul” re-cunoașterii publice ca Învățător.

În Cuvântul Sfânt este relatat eve-nimentul din vechime, acela în care Dumnezeu S-a ocupat personal de fu-neraliile lui Moise, omul cu care vor-bise „gură către gură”, atunci când l-a trimis pe arhanghelul Mihail să-l în-mormânteze. Acum, la moartea Fiului Său, Dumnezeu nu organizează nicio ceremonie specială, nu trimite arhan-ghelul care să facă oficiul acesta, ci per-mite celor ce reprezentau puterea legis-lativă a timpului să se ocupe de acest lucru. Trupul lui Isus a fost depus într-un mormânt nou și asta cu mar-tori nu din cercul ucenicilor, ci din rândul oficialităților vremii, astfel ca nimeni să nu poată contesta îngroparea Fiului lui Dumnezeu.

Isus S-a supus poruncii date de Dumnezeu în dreptul omului atunci când a spus: „Căci țărână ești, și în țărână te vei întoarce” (Gen. 3:19). Unirea lui Hristos cu noi a însemnat că El a acceptat să urmeze destinul omului căzut, intrând în mormânt, în țărână, de acolo de unde se vor scula la viață toți cei care au crezut în El. El este Învierea și Viața!

„Isus, ducându-Și crucea, a ajuns la locul zis al «Căpățânii», care în evreiește se cheamă

«Golgota». Acolo a fost răstignit; și împreună cu El au fost răstigniți alți doi, unul de o parte, și altul de alta, iar Isus la mijloc” (Ioan 19.17-18).

NOI PROPOVĂDUIM ÎNVIEREA LUI ISUS

„Nu este important să crezi că Isus a murit! Și păgânii, și iudeii și păcătoșii cred. Credința creștinilor constă în faptul că Isus a ÎNVIAT! Pentru noi este hotărâtor, decisiv să credem în Înviere.” Augustin

Două vești ne-au fost trimise din Cer, de la Dumnezeu, vești care au marcat istoria omenirii. Pe prima am primit-o în ziua în care S-a născut Isus, atunci când un înger din Cer s-a coborât în câmpia Betleemului și a spus: „Astăzi, în cetatea lui David, vi s-a născut un Mântuitor, care este Hristos, Domnul” (Luca 2:11). Cea de-a doua a venit dintr-un loc unde multora le este teamă să ajungă, și anume, dintr-un cimitir de lângă Ierusalim, când un înger strălucitor a dat la o parte piatra de la intrarea în mormântul unde fusese pus Isus și a declarat: „Nu este aici, a ÎNVIAT, după cum zisese…” (Matei 28:6).

Putem vedea, atât în Vechiul Testament, cât și în Noul Testament abundența de cuvinte care vestesc sau confirmă Învierea lui Isus. După trei zile și trei nopți de stat în mor-mânt, Isus a lăsat mormântul gol și a vestit biruința Sa în fața morții – pe care a învins-o prin Înviere!

Pavel redă în 1 Corinteni 15 lista martorilor Învierii, a celor care L-au văzut viu, au vorbit, au mâncat cu El și L-au ascultat pe Isus după Învierea

Lui din morți. Mărturia celor „peste 500 de frați” este incontestabilă. Augustin scria: „Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.”

Este impresionant faptul că Dum-nezeu a lăsat încă de la început, pe prima pagină din Biblie, un mesaj special cu privire la Înviere. În Geneza capitolul 1, acolo unde Moise relatează actul Creației, se prezintă faptul că la porunca lui Dumnezeu, a apărut viața pe pământul scos din apă în a treia zi. Acest detaliu arată înțelepciunea lui Dumnezeu de a vesti mai dinainte ceea ce avea de gând să facă. Tot așa după trei zile și trei nopți, Dumnezeu L-a sculat din morți pe Hristos, Marele Păstor al oilor și a făcut să se arate din nou viața. Este semnul care ves-tește Noua Creație a lui Dumnezeu, după cum a spus: „Iată, Eu fac toate lucrurile noi” (Apocalipsa 21.5).

Învierea Domnului Isus reprezintă evenimentul care a marcat fundamen-tal istoria neamului omenesc, care a fost sub domnia morții datorită păca-tului. Învierea oferă o perspectivă nouă pentru cei neprihăniți cu pri-vire la ceea ce se va întâmpla cu ei ca urmare a credinței lor în Hristosul Înviat, care nu mai moare.

Mormântul gol este mărturia „tăcută” despre puterea Dumneze-ului nostru, așa cum amintea Isus: „Dacă ei vor tăcea, pietrele vor striga” (Luca 19.40).

Hristos a înviat!

Pe la mijlocul anului 2002, un grup de 14 fraţi, sub coor-donarea fratelui Gheorghe

Burcuşel, a început să se adune în lo-calul unei biserici evanghelice spaniole din Beasain. Biserica nou formată a acceptat să fie filială a Bisericii „Elim” din Arganda del Rey, pastorul Gavrilă Zăgrean preluând şi responsabilitatea pastoraţiei bisericii nou înfiinţate.

În luna martie 2005, Biserica „Elim” s-a mutat în propriul ei local, lucru care se impunea, atât datorită creşterii numă-rului de membri, cât şi datorită limită-rilor impuse de funcţionarea în localul altei biserici. În toamna aceluiaşi an, fratele Fedor Timşac a fost ales pastor al bisericii, biserica fiind recunoscută ca entitate proprie de către organele de justiţie din Spania. Tot în anul 2005, Biserica Elim a fost recunoscută şi de Cultul Penticostal din România, primind autorizaţie de funcţionare.

În cei 13 ani de existenţă, Biserica Elim s-a implicat, atât spiritual, cât şi material şi financiar la fondarea altor biserici din zonă: Biserica „Betel” (Pam-plona), Biserica Penticostală Barakaldo (Bilbao) şi Biserica „Emanuel” (Vitoria).

În această perioadă s-au efectuat 11 botezuri în apă, prin care 129 de per-soane au încheiat legământ cu Domnul, au fost aduşi la binecuvântare 160 de copii şi au fost ordinaţi 4 diaconi şi 4 prezbiteri.

În cadrul bisericii s-a organizat un Seminar Biblic, prima serie fiind coor-donată de Facultatea Betania Arad, prin pastorul Ghiocel Moţ (21 de absolvenţi), iar a doua fiind coordonată de Comu-nitatea Regională Penticostală Maramu-reş – Sătmar, prin aportul pastorului Simion Bumbar (18 absolvenţi). Recent a început cea de a treia serie, cu 30 de stu-denţi, sub coordonarea CRP Maramu-reş – Sătmar.

În prezent, Biserica Elim are aproxi-mativ 400 de membri majori, 320 de copii şi adolescenţi, cor mixt şi bărbă-tesc şi grupuri vocale, pastorul biseri-cii, fratele Fedor, fiind ajutat în slujire de 2 diaconi şi 4 prezbiteri.

Noul local al bisericii, amenajat în circa 6 luni prin munca şi aportul finan-ciar al fraţilor, corespunde cerinţelor de slujire şi a fost inaugurat duminică, 22 martie.

La acest eveniment a fost invitat pastorul Si-mion Bum-bar, preşe-dintele CRP Maramureş – Sătmar şi membru în Comitetul Executiv al Cultului Cre-

ştin Penticostal din România. Au avut mesaje de salut pastorii Gelu Matei („Maranata”, Logrono), Ion Ilie („Noua Speranţă”, Logrono), Anton Andresi (Bi-serica din Aylon), Mikel Bartolome (Bi-serica evanghelică spaniolă), Pavel Be-jera (Biserica penticostală Nr. 2, Repe-dea, MM) şi Dorin Albuţ („Elim”, Bru-xelles) şi diaconul Vasile Timşac („Elim”, Bruxelles). Pastorul bisericii a prezen-tat un scurt istoric, având cuvinte de mulţumire pentru cei care şi-au adus aportul la progresul comunităţii: pastorii Mikel Bartolome, Miron Maximiuc, Ga-vrilă Zăgrean şi Adi Szep şi prezbiterii Gheorghe Burcuşel şi Ioan Ţiudic. Au predicat pastorii Dorin Albuţ şi Simion Bumbar, care a rostit şi rugăciunea de consacrare împăreună cu pastorul Fedor Timşac.

Domnul să fie lăudat pentru toate!

ȘT

IRI

DIN

DIA

SP

OR

AȘ

TIR

I D

IN D

IAS

PO

RA

Un nou lăcaș de închinare pentru Biserica Penticostală ELIM din Beasain, SpaniaUn nou lăcaș de închinare pentru Biserica Penticostală ELIM din Beasain, Spania