vm 1 2017 - trustul de presa al ministerului apararii … 1 2017 net.pdfursitoarele, ele [i numai...

VIA}A MILITAR~ nr. 1/2017VIA}A MILITAR~ nr. 1/2017VIA}A MILITAR~ nr. 1/2017VIA}A MILITAR~ nr. 1/2017VIA}A MILITAR~ nr. 1/2017 1

S U M A RVIA}AVIA}AVIA}AVIA}AVIA}A MILIT MILIT MILIT MILIT MILITAR~ NR. 1 / 2017AR~ NR. 1 / 2017AR~ NR. 1 / 2017AR~ NR. 1 / 2017AR~ NR. 1 / 2017

INTERVIUINTERVIUINTERVIUINTERVIUINTERVIU / / / / / 22222 UN UN UN UN UN ALALALALALTTTTT FEL FEL FEL FEL FEL DE LIVRARE DE SINE DE LIVRARE DE SINE DE LIVRARE DE SINE DE LIVRARE DE SINE DE LIVRARE DE SINE

ISTORIE / 6ISTORIE / 6ISTORIE / 6ISTORIE / 6ISTORIE / 6 ECAECAECAECAECATERINATERINATERINATERINATERINA TEODOROIU,TEODOROIU,TEODOROIU,TEODOROIU,TEODOROIU, ÎNTRE GLOAN}E {I CER ÎNTRE GLOAN}E {I CER ÎNTRE GLOAN}E {I CER ÎNTRE GLOAN}E {I CER ÎNTRE GLOAN}E {I CER FILE DE VIA}~ FILE DE VIA}~ FILE DE VIA}~ FILE DE VIA}~ FILE DE VIA}~

LINIA |NT@I / 12LINIA |NT@I / 12LINIA |NT@I / 12LINIA |NT@I / 12LINIA |NT@I / 12 CLIMACLIMACLIMACLIMACLIMATULTULTULTULTUL CARACTERELOR PUTERNICE CARACTERELOR PUTERNICE CARACTERELOR PUTERNICE CARACTERELOR PUTERNICE CARACTERELOR PUTERNICE

INSTRUC}IE INSTRUC}IE INSTRUC}IE INSTRUC}IE INSTRUC}IE / / / / / 1616161616 HU}ULII, UNICITHU}ULII, UNICITHU}ULII, UNICITHU}ULII, UNICITHU}ULII, UNICITAAAAATEATEATEATEATEA UNEI UNEI UNEI UNEI UNEI TRADI}IITRADI}IITRADI}IITRADI}IITRADI}II

ALMAALMAALMAALMAALMA MA MA MA MA MATER / 23TER / 23TER / 23TER / 23TER / 23 CURSURILE ÎN REVEREND~CURSURILE ÎN REVEREND~CURSURILE ÎN REVEREND~CURSURILE ÎN REVEREND~CURSURILE ÎN REVEREND~ DE LA DE LA DE LA DE LA DE LA UNIVERSIT UNIVERSIT UNIVERSIT UNIVERSIT UNIVERSITAAAAATEATEATEATEATEA NA}IONAL~ NA}IONAL~ NA}IONAL~ NA}IONAL~ NA}IONAL~

DE DE DE DE DE AP~RAREAP~RAREAP~RAREAP~RAREAP~RARE

TRUSTUL DE PRES~AL MINISTERULUI AP~R~RII NA}IONALEwww.presamil.ro

R`spunderea juridic` pentru materialele publicate apar]ine autorilor.Manuscrisele nu se \napoiaz`.

Copyright-ul se permite numai cu indicarea sursei.

Anul VII, nr. 1 (53) 2017

Foto: plutonier-adjutant Eugen MIHAI,plutonier-major C`t`lin OVREIU, Petric` MIHALACHE

Difuzare: plutonier-adjutant Rodica DINC~Tel. 021. 322.8287/146, 160

ADRESA REDAC}IEI:B-dul. Unirii nr. 57, bloc E4, sector 3, Oficiul Po[tal 4, C.P. 4–159,Cod 741382, Bucure[ti, tel.: 021.322.82.87ISSN: 1584-6857614

Redactor-coordonator: maior Constantin PI{TEAe-mail: [email protected]. 021.322.82.87/128Tehnoredactare computerizat`: Roxana MATEICorectur`: Oprina MELCIOIU

LITERALITERALITERALITERALITERATUR~TUR~TUR~TUR~TUR~ / 28 / 28 / 28 / 28 / 28 DE LUNI M~ LAS DE TINEDE LUNI M~ LAS DE TINEDE LUNI M~ LAS DE TINEDE LUNI M~ LAS DE TINEDE LUNI M~ LAS DE TINE

ARS POETICAARS POETICAARS POETICAARS POETICAARS POETICA / 30 / 30 / 30 / 30 / 30

PPPPPASIUNI ASIUNI ASIUNI ASIUNI ASIUNI / 31/ 31/ 31/ 31/ 31 UN OM MAI UN OM MAI UN OM MAI UN OM MAI UN OM MAI APAPAPAPAPARARARARARTETETETETE

FEMINAFEMINAFEMINAFEMINAFEMINA / 35 / 35 / 35 / 35 / 35 O CARTE {I UN CEAI, V~ ROG! O CARTE {I UN CEAI, V~ ROG! O CARTE {I UN CEAI, V~ ROG! O CARTE {I UN CEAI, V~ ROG! O CARTE {I UN CEAI, V~ ROG!

AZIMUT AZIMUT AZIMUT AZIMUT AZIMUT / 40/ 40/ 40/ 40/ 40 LEC}II ÎNV~}ALEC}II ÎNV~}ALEC}II ÎNV~}ALEC}II ÎNV~}ALEC}II ÎNV~}ATE DE LATE DE LATE DE LATE DE LATE DE LA CEI TREI ÎN}ELEP}I CEI TREI ÎN}ELEP}I CEI TREI ÎN}ELEP}I CEI TREI ÎN}ELEP}I CEI TREI ÎN}ELEP}I

LECTURI LECTURI LECTURI LECTURI LECTURI / 42/ 42/ 42/ 42/ 42 JURNALUL UNEI DESCINDERIJURNALUL UNEI DESCINDERIJURNALUL UNEI DESCINDERIJURNALUL UNEI DESCINDERIJURNALUL UNEI DESCINDERI ÎN NECUNOSCUT ÎN NECUNOSCUT ÎN NECUNOSCUT ÎN NECUNOSCUT ÎN NECUNOSCUT TABLOUL CA OGLIND~TABLOUL CA OGLIND~TABLOUL CA OGLIND~TABLOUL CA OGLIND~TABLOUL CA OGLIND~

8

31

2

16

23

14

12

16

35

Directorul Trustului de Pres` al MApN:Comandor Alexandru LEAUA

2

12

7

2 VIA}AVIA}AVIA}AVIA}AVIA}A MILIT MILIT MILIT MILIT MILITAR~ nrAR~ nrAR~ nrAR~ nrAR~ nr. 1/2017. 1/2017. 1/2017. 1/2017. 1/2017

INTERVIU INTERVIU INTERVIU INTERVIU INTERVIU


Om de carte [i de gust,Liviu Vi[an este generos [idezinteresat, plin de umor [ide afec]iune. Se risipe[tef`r` rezerve, suport` greuînsingurarea [i este posedatde nevoia de a-i ajuta peceilal]i. Lan] de generozit`]ice culmineaz` cu un dar:poezia.

– Când ai Când ai Când ai Când ai Când aicon[tientizat c` e[ti uncon[tientizat c` e[ti uncon[tientizat c` e[ti uncon[tientizat c` e[ti uncon[tientizat c` e[ti unpoet, c` ai devenitpoet, c` ai devenitpoet, c` ai devenitpoet, c` ai devenitpoet, c` ai devenitaltceva?altceva?altceva?altceva?altceva?

– Sincer s` fiu, cred c`nimeni nu are amintiri dinziua în care s-a n`scut!Ursitoarele, ele [i numai ele,sunt vinovate saur`spunz`toare pentru brumade talent, acolo unde exist`.

UN UN UN UN UN ALALALALALTTTTT FEL FEL FEL FEL FEL DE LIVRARE DE SINE DE LIVRARE DE SINE DE LIVRARE DE SINE DE LIVRARE DE SINE DE LIVRARE DE SINEElena DAVID

s` devin`, cum ai spus,con[tient` de sine. Ca s` fiumai l`muritor, e ca [i cumte-ar locui cineva, ca [i cumai avea un chiria[ în propriultrup, de care nu mai po]i s`scapi. F`r` s` fie vorba de odedublare, ca s` fim în]ele[i.Asumându-]i aceast` starepoetic` nu înseamn`, totu[i,c` devii altceva saualtcineva. E preten]ios spus.

– Cu cine aveai Cu cine aveai Cu cine aveai Cu cine aveai Cu cine aveaidialog, cine te în]elegea,dialog, cine te în]elegea,dialog, cine te în]elegea,dialog, cine te în]elegea,dialog, cine te în]elegea,cine te cultiva?cine te cultiva?cine te cultiva?cine te cultiva?cine te cultiva?

– Primul poet pe care l-amv`zut în via]a mea a fostDimitrie Stelaru. Eram înprimul an de liceu, în 1969, [is-a întâmplat la Bibliotecadin Buftea. F`r` vreo ocaziespecial`. Le recita unor

Nqscut la 18 octombrie 1953, înBalote[ti (Ilfov). Liceul teoretic Buftea(1972); {coala postlicealq debiblioteconomie (1974); {coala militarq deofi]eri activi Nicolae Bqlcescu, Sibiu(1978). Facultatea de filosofie,Universitatea Bucure[ti (1989); Facultateade jurnalism [i [tiin]ele comunicqrii (1995).

Peste 30 de ani de activitatepublicisticq. Redactor la diverse publica]iimilitare. Redactor-[ef al revistei deliteraturq [i artq Via]a armatei (2001).Membru al Uniunii Scriitorilor dinRomânia. Pre[edintele Societq]iiScriitorilor Militari.

„Ce sunt, de fapt, c`r]ile? Ni[te sf`tuitori de tain`.”„Ce sunt, de fapt, c`r]ile? Ni[te sf`tuitori de tain`.”„Ce sunt, de fapt, c`r]ile? Ni[te sf`tuitori de tain`.”„Ce sunt, de fapt, c`r]ile? Ni[te sf`tuitori de tain`.”„Ce sunt, de fapt, c`r]ile? Ni[te sf`tuitori de tain`.” Liviu Vi[an Liviu Vi[an Liviu Vi[an Liviu Vi[an Liviu Vi[an

Po]i fi înzestrat, prin hazard,fie cu ureche muzical` (n-amavut parte!), fie cu un sim]acut al culorilor (mi-ar fipl`cut pictura, dar nu amniciun pic de har!) sau – dup`cum m` suspectezi cuaceast` întrebare – cu ooarecare sensibilitatepoetic`. Ei bine, aici amavut, cred, un gram de noroc.De când m` [tiu, am sim]itc` exist` un fior special înadâncul fiin]ei, o febr`interioar` care m-a înso]itmereu. Sigur, aceast` stare aînceput s` se cristalizezecumva abia în adolescen]` [i

cunoscu]i un poem de-al lui[i am zis atunci, da domnule,`sta poet! Am avut cuadev`rat o revela]ie.Cunosc`torii [tiu c` e vorbadespre un scriitor de valoare,un talent debordant, dar [i omare figur`. L-a[ fixa aici cudoar un am`nunt picant alvie]ii lui boeme. {i-a jucatfarsa mor]ii, dând un anun] lamica publicitate, s` vad`cum reac]ioneaz` prietenii!Tot atunci l-am cunoscut peVirgil Corianopol. L-a adusla liceul din Buftea nepoatalui, Virginia Corianopol,diriginta [i profesoara mea

VIA}A MILITAR~ nr. 1/2017VIA}A MILITAR~ nr. 1/2017VIA}A MILITAR~ nr. 1/2017VIA}A MILITAR~ nr. 1/2017VIA}A MILITAR~ nr. 1/2017 3 VIA}A MILITAR~ nr. 1/2017VIA}A MILITAR~ nr. 1/2017VIA}A MILITAR~ nr. 1/2017VIA}A MILITAR~ nr. 1/2017VIA}A MILITAR~ nr. 1/2017 3

de limba [i literaturaromân`, autoare a câtorvac`r]i de versuri bine primitede critic`. De la dânsaaveam s` înv`] multe dintainele scrisului [i tot ea m-aintrodus în lumea scriitorilor,recomandându-m` unorautori consacra]i, numesonore la acea vreme.Debutasem, tot atunci, într-oculegere de versuri aelevilor de liceu, ap`rut` înIlfov, [i în câteva reviste.Sim]eam, în naivitatea mea,adev`ratul gust al gloriei!Acum îmi vine s` râd.Adolescen]a are, orice s-arspune, farmecul ei, pe cât deefemer, pe atât de irepetabil!

– Ai fost un Ai fost un Ai fost un Ai fost un Ai fost unadolescent rebel?adolescent rebel?adolescent rebel?adolescent rebel?adolescent rebel?

– Nu. {i îmi pare tare rùc` la vârsta marilor n`zbâtiimi-am reprimat anumiteporniri. Multe porniri! Amplutit, în schimb, într-un globde melancolie. Tare mi-eteam` ca nu cumva s` devinacum, în contratimp, un rebelb`trân. S-au mai v`zutcazuri, în genera]iaprostamol!

– Care a fost perioada Care a fost perioada Care a fost perioada Care a fost perioada Care a fost perioadacea mai special` pentrucea mai special` pentrucea mai special` pentrucea mai special` pentrucea mai special` pentrudezvoltarea ta ca poet?dezvoltarea ta ca poet?dezvoltarea ta ca poet?dezvoltarea ta ca poet?dezvoltarea ta ca poet?

– Dac`-]i spun c` cea dinarmat`, poate nu m` crezi!Mediul cazon are poezia luispecial`. Cântece de c`t`niede-]i dau lacrimile, lirism încaden]`, între umor(in)voluntar [i dilemeexisten]iale. Armura poezieinu rugine[te niciodat`. Mul]ise mir` când aud de militaricare evadeaz` în poezie.Chipurile, nu po]i fi [i cucapul în nori [i la raport.Aiureli. Mi se pare oprejudecat` absurd` [ifrivol`. Adev`rul e c` artele,în ansamblul lor, nu doarpoezia, s-au înso]it din toatetimpurile [i au f`cut cas`bun` cu armele. Staum`rturie exemple ilustre, dintoate epocile, nume celebrepe care nu avem loc s` leinser`m aici. Istoria deaproape un secol [i jum`tatea Cercului Militar Na]ional,

de pild`, con]ine un tezaur devalori autentice, din toateartele, care exprim` sugestiv[i conving`tor voca]iacultural` a militarilor. E unloc în care via]a literar` amilitarilor e foarte vie.Exist` aici un cenaclu, carese întrune[telunar, sub condu-cerea cunoscu-tului critic literar,poet [i eseistRadu Voinescu,unde s-auremarcat, în cei20 de ani deexisten]`, pe careîi vom serba înaceast` formulànul acesta,numero[i scriitoridin armat`, numecunoscute iubito-rilor de literatur`[i publicului larg.Sunt oamenitalenta]i caredau, f`r` îndoial`,un plus destr`lucireimaginiiinstitu]ieimilitare.

– Amos Oz spune cÀmos Oz spune cÀmos Oz spune cÀmos Oz spune cÀmos Oz spune c`poe]ii [i scriitorii suntpoe]ii [i scriitorii suntpoe]ii [i scriitorii suntpoe]ii [i scriitorii suntpoe]ii [i scriitorii suntcei care arat` calea.cei care arat` calea.cei care arat` calea.cei care arat` calea.cei care arat` calea.Dac` e adev`rat, tu aiDac` e adev`rat, tu aiDac` e adev`rat, tu aiDac` e adev`rat, tu aiDac` e adev`rat, tu aig`sit-o pe a ta?g`sit-o pe a ta?g`sit-o pe a ta?g`sit-o pe a ta?g`sit-o pe a ta?

– Exist` un sâmbure deadev`r în aser]iunea lui, dar[i o exagerare. M` faci s`

scot la repezeal` din rafturini[te c`r]i în care ]i se arat`cì pe care n-ai vreaniciodat` s` apuci! Sigur c`putem vorbi despre o func]ieeducativ` intrinsec` aliteraturii, dar în ansamblu [iîn niciun caz în mod strictaplicat. Sunt doar sugestiicare, într-adev`r, î]i potdeschide un orizont. Ce sunt,de fapt, c`r]ile? Ni[tesf`tuitori de tain`. Unelechiar pot ]ine loc deduhovnic, dac` intri înrezonan]` cu ele. Îns`, pecalea ce-ai deschis-o cuîntrebarea ta, vorba luiEminescu, n-oi mergeniciodat`! Îmi amintesc vagun vers în care spunem c`fiecare r`t`cire e oîntoarcere spre cas`.

– Când scrii, de Când scrii, de Când scrii, de Când scrii, de Când scrii, deobicei, care e tehnica peobicei, care e tehnica peobicei, care e tehnica peobicei, care e tehnica peobicei, care e tehnica pecare o utilizezi, cecare o utilizezi, cecare o utilizezi, cecare o utilizezi, cecare o utilizezi, cerela]ie ai cu ea?rela]ie ai cu ea?rela]ie ai cu ea?rela]ie ai cu ea?rela]ie ai cu ea?

– R`spunsul, pe [leau, efoarte simplu: când m`viziteaz` muza! De detaliate ceva mai greu. Nu seîntâmpl` oricând [i oricum oastfel de minune. S` nu-]iimaginezi c` un poet sea[az` la masa de lucru, ca un[colar, î[i ascute creioanele[i se-apuc` de scris ori seposteaz` la claviaturacalculatorului [i-i d` b`taie.Modul de lucru al poetului ecomplet atipic. Odat` îl vezic` rupe un col] de hârtiedintr-un ziar [i scrie peman[eta alb` câteva rânduri,o tem`, o nota]ie, un vers, ostrof`, un poem, în func]ie destarea acumulat` în clipa [inumai în clipa respectiv`. Sepoate întâmpla în timpulunei discu]ii cu prietenii, întren, în toiul nop]ii, la opetrecere, într-o [edin]` [ia[a mai departe. Starea degra]ie nu dureaz` mult [i, deregul`, dac` ratezi clipa,poemul se pierde definitiv.Am irosit multe clipe deinspira]ie neavând la mineceva de scris. Cele maifrumoase poeme sau, m`rog, cele la care ]in cel maimult, poate cele mai reu[ite,

DESCÂNTEC

m` leg la ochi [i voi c`lca pe iarbace-mi cre[te-n amintiri ca baba oarbadar nu voi fi copil ci cavalerula c`rui umbr` lumineaz` cerul

când voi umbla pe soare [i pe norlegat la ochi voi fi clarv`z`tor[i nu v` am`gesc dac` v` zicse va-ntâmpla întocmai ce prezic

exist` [i rumori [i tomuri multecu formul`ri exacte dar oculte[i nu induc aiurea în zadarputerile ce mi s-au pus în zar

m` leg la ochi atunci când v` privesc[i n-a[ vrea-n locul vostru s` trìescîns` m` las purtat de o ispit`[i cred c` via]a merit` trìt`.

4 VIA}AVIA}AVIA}AVIA}AVIA}A MILIT MILIT MILIT MILIT MILITAR~ nrAR~ nrAR~ nrAR~ nrAR~ nr. 1/2017. 1/2017. 1/2017. 1/2017. 1/20174 VIA}AVIA}AVIA}AVIA}AVIA}A MILIT MILIT MILIT MILIT MILITAR~ nrAR~ nrAR~ nrAR~ nrAR~ nr. 1/2017. 1/2017. 1/2017. 1/2017. 1/2017

– Boema e fascinant`, Boema e fascinant`, Boema e fascinant`, Boema e fascinant`, Boema e fascinant`,dar [i tenebroas`, tudar [i tenebroas`, tudar [i tenebroas`, tudar [i tenebroas`, tudar [i tenebroas`, tucum o percepi?cum o percepi?cum o percepi?cum o percepi?cum o percepi?

– Într-o cronic` pe caremi-a f`cut-o la apari]ia unuivolum de versuri, VasilePreda a folosit sintagmaGrupul de la Tismana,invocând în subtext oprietenie literar`, închegat`în redac]ia revistei Via]amilitar`. Se referea la poe]iiGeorge Florin Cozma,disp`rut [i el, ca Vasile, multprea devreme, NicolaeBoghian, Marius C. Nica,George Mihalcea, VasileUrsache, George Davidcare, împreun` cu Preda [icu mine, al`turi de alteprezen]e episodice neîntâlneam frecvent laRestaurantul Tismana, de peStrada Berzei, undeva lâng`redac]ia noastr`. Locul erafrecventat de mul]i scriitori[i arti[ti, între care [i pictorulPiliu]`, ca s` dau un singurnume. Citind cronica, fostulnostru redactor-[ef, colonelul(r) Ion Jianu, crezând c` estevorba despre M`n`stireaTismana, s-a mirat: Cum,mì, v` întâlnea]i tocmai laTismana?! La care Vasile aizbucnit într-un râs homeric.Ei bine, se încingeau, laterasa de pe Berzei, discu]ii[i dispute aprinse, pe temeliterare, un adev`rat festin lamasa zeilor. Cl`direa nu maiexist`, fiind demolat` dincauza l`rgirii str`zii, darspiritul a r`mas. Multe dinabord`rile noastre literarede mai târziu î[i afl`sorgintea acolo. Exist` [ipuritani care aruncànatema peste boem`, capeste un loc de pierzanie, darcomit o mare împietate.Oameni f`r` lecturi. M`bucur sincer c` [efulRestaurantului Militar,domnul Puiu Merlan, un omrafinat, încearc` s` reînvie [iîn acest spa]iu de osobrietate elegant` farmeculconvivialit`]ii [i al bunelormaniere, în spiritulfaimoaselor tradi]ii culturalebucure[tene.

le-am scris noaptea, când mise rulau singure în cap [i nutrebuia decât s` aprindveioza ca s` le transcriu. Amîntodeauna pe noptier` unpix [i o coal` alb`, întins` cao capcan`. Sunt grijuliu [izgârcit cu scrisul meu. Unii,ce-i drept, sunt grafomani,scriu mai mult decât vorbesc[i nu citesc nici m`car câtscriu, dar scriu din toatepozi]iile, mai tare caterori[tii de la revolu]ie.

– Ce este mai Ce este mai Ce este mai Ce este mai Ce este maiimportant ca surs` deimportant ca surs` deimportant ca surs` deimportant ca surs` deimportant ca surs` deinspira]ie pentru scrisulinspira]ie pentru scrisulinspira]ie pentru scrisulinspira]ie pentru scrisulinspira]ie pentru scrisulde calitate: victoria saude calitate: victoria saude calitate: victoria saude calitate: victoria saude calitate: victoria sauînfrângerea, suferin]aînfrângerea, suferin]aînfrângerea, suferin]aînfrângerea, suferin]aînfrângerea, suferin]asau fericirea, ori poatesau fericirea, ori poatesau fericirea, ori poatesau fericirea, ori poatesau fericirea, ori poatedoar postura dedoar postura dedoar postura dedoar postura dedoar postura deobservator?observator?observator?observator?observator?

– Tensiunile suflete[tipot fi dep`[ite, dac` nuchiar rezolvate mult maiu[or prin scris. Ca laspovedanie. Sco]i rùl dintine sau împar]i bucuria, fie[i cu cineva imaginar.Cuvântul poate face minuni.Chiar face. Se spune c`poezia este jurnalul unuianimal marin care trìe[tepe uscat, dar ar vrea s`zboare. Vezi cât e de greu?!

UMBRA DE SÂNGE

m` ]in în cer de zaua unui lan]ca îngerii de cerul din Bizan]într-un efort de care nu d` seam`nici pruncul când se na[te dintr-o mam`

m` doare mu[chiul fraged din cuvintecare m` poart`-n cer [i nu m` minteca un imens cordon ombilicalce ]ine cavalerul trist pe cal

îmi curge sângele pe mâna dreapt`din clipa r`stignit` ce ne-a[teapt`pe când un lupt`tor din alt` oastei-a r`t`cit cuiva o lance-n coaste


„Am„Am„Am„Am„Amîntotdeauna peîntotdeauna peîntotdeauna peîntotdeauna peîntotdeauna penoptier` unnoptier` unnoptier` unnoptier` unnoptier` unpix [i o coal`pix [i o coal`pix [i o coal`pix [i o coal`pix [i o coalàlb`, întins` caalb`, întins` caalb`, întins` caalb`, întins` caalb`, întins` cao capcan`.o capcan`.o capcan`.o capcan`.o capcan`.Sunt grijuliu [iSunt grijuliu [iSunt grijuliu [iSunt grijuliu [iSunt grijuliu [izgârcit cuzgârcit cuzgârcit cuzgârcit cuzgârcit cuscrisul meu.scrisul meu.scrisul meu.scrisul meu.scrisul meu.Unii, ce-iUnii, ce-iUnii, ce-iUnii, ce-iUnii, ce-idrept, suntdrept, suntdrept, suntdrept, suntdrept, suntgrafomani,grafomani,grafomani,grafomani,grafomani,scriu mai multscriu mai multscriu mai multscriu mai multscriu mai multdecât vorbescdecât vorbescdecât vorbescdecât vorbescdecât vorbesc[i nu citesc nici[i nu citesc nici[i nu citesc nici[i nu citesc nici[i nu citesc nicim`car câtm`car câtm`car câtm`car câtm`car câtscriu, dar scriuscriu, dar scriuscriu, dar scriuscriu, dar scriuscriu, dar scriudin toatedin toatedin toatedin toatedin toatepozi]iile, maipozi]iile, maipozi]iile, maipozi]iile, maipozi]iile, maitare catare catare catare catare caterori[tii de laterori[tii de laterori[tii de laterori[tii de laterori[tii de larevolu]ie.” –revolu]ie.” –revolu]ie.” –revolu]ie.” –revolu]ie.” –Liviu Vi[anLiviu Vi[anLiviu Vi[anLiviu Vi[anLiviu Vi[an

– La ce lucrezi acum,– La ce lucrezi acum,– La ce lucrezi acum,– La ce lucrezi acum,– La ce lucrezi acum,ce ]i-ai mai dori s`ce ]i-ai mai dori s`ce ]i-ai mai dori s`ce ]i-ai mai dori s`ce ]i-ai mai dori sàpar` sub semn`tura ta?apar` sub semn`tura ta?apar` sub semn`tura ta?apar` sub semn`tura ta?apar` sub semn`tura ta?

– Preg`tesc un volum încare am adunat unele poemedespre care m`rturisesc c`nu au fost scrise cu o inten]iepreliminar` de a fi a[ezatecândva într-o carte de

versuri. Ele nu curg unele dinaltele [i nici nu se sus]in, cumnici nu se completeaz`reciproc. Oricare dintreaceste poeme este totalindependent fa]` decelelalte, având fiecaretimpul sù [i o poveste,evident separat`. Sunt poezii

complet disparate, iar faptul,ca atare, se va reflecta [i întitlul c`r]ii.

– Se spune c` Se spune c` Se spune c` Se spune c` Se spune c` poeziapoeziapoeziapoeziapoeziase hr`ne[te din tine,se hr`ne[te din tine,se hr`ne[te din tine,se hr`ne[te din tine,se hr`ne[te din tine,proza din ceilal]i...proza din ceilal]i...proza din ceilal]i...proza din ceilal]i...proza din ceilal]i...

– A[a este! Depunm`rturie, cu mâna pe inim`.

– Crezi c` pentru Crezi c` pentru Crezi c` pentru Crezi c` pentru Crezi c` pentruspirit banul e un corset?spirit banul e un corset?spirit banul e un corset?spirit banul e un corset?spirit banul e un corset?

– Averile nu pot fi decâtde dou` feluri: materiale sauspirituale. Lucruri orisentimente. Obiecte sausuflete. Banul nuîncorseteaz` spiritul, e-adev`rat, dar nici nu-lcultiv`. Din p`cate, foartemul]i oameni prefer` s`conjuge verbul a avea, îndetrimentul verbului a fi!Sunt liberi s` aleag`...

– Posteritatea este, Posteritatea este, Posteritatea este, Posteritatea este, Posteritatea este,adeseori, par[iv` cuadeseori, par[iv` cuadeseori, par[iv` cuadeseori, par[iv` cuadeseori, par[iv` cudestinul arti[tilor.destinul arti[tilor.destinul arti[tilor.destinul arti[tilor.destinul arti[tilor.Totu[i, cu ce ai vrea s`Totu[i, cu ce ai vrea s`Totu[i, cu ce ai vrea s`Totu[i, cu ce ai vrea s`Totu[i, cu ce ai vrea sàsocieze lumea numeleasocieze lumea numeleasocieze lumea numeleasocieze lumea numeleasocieze lumea numelelui Liviu Vi[an?lui Liviu Vi[an?lui Liviu Vi[an?lui Liviu Vi[an?lui Liviu Vi[an?

– Nu bat cu gândul chiaratât de departe! Am primit,de-a lungul timpului, câtevapremii literare, dar nu le voimen]iona aici, importantèste, în primul rând,recunoa[terea acordat` deconfra]i [i, mai ales, depublicul cititor. Dac` cinevaî]i recit` un vers, iar cel careascult` î]i roste[te numeleînseamn` c` ai câ[tigatpariul cu poezia. Dac` r`mâiîn memoria colectiv` cu unsingur vers înseamn` c` e[tipoet. Iar dac` se întâmpl` [is`-]i g`se[ti c`r]ile pe masaunui anticariat, asta dasurpriz`!, atunci e clar...

POET LUCI(N)D

v` spun copii acuma la treziec` vinul este bara de uraniuîn reactorul meu de poeziece zace neutilizat în craniu

aceste rânduri altfel ar fi scrisecu energii ce ar luci teribilcentrala nuclear` e în visedar nu am barele de combustibil

întind o mân` dup` vinul sacruîn lipsa lui sunt doar un androidpoemul f`r` sânge este acruiar scrisul pare ambalat în vid


De o vitejieDe o vitejieDe o vitejieDe o vitejieDe o vitejiefrem`t`toare, [i-afrem`t`toare, [i-afrem`t`toare, [i-afrem`t`toare, [i-afrem`t`toare, [i-a

pus via]a gajpus via]a gajpus via]a gajpus via]a gajpus via]a gajpentru neamulpentru neamulpentru neamulpentru neamulpentru neamul

românescromânescromânescromânescromânesc

Acum, la 100 de ani dela plecarea sa la Ceruri,acolo unde b`nuialanoastr` este c` a stat cusufletul înc` de pe aici, ocerem, parc`, în preajmanoastr`, cu toat` for]a ei depersonaj istoric român de ac`rui nevoie vom însetapermanent.

Dar unde s` o g`sim peEcaterina Teodoroiu?Unde s` o descoperim înimediata noastr` apropiere,când spiritul nu o mai poateajunge în înariparea aceeagrozav` a ei [i când ocerem aici, lâng` noi, într-opoz`, într-un bust, într-opictur`?... {i am plecat încùtarea ei. Locurile devizitat sunt multe. Dar amales doar trei:

Muzeul MilitarMuzeul MilitarMuzeul MilitarMuzeul MilitarMuzeul MilitarNa]ional Na]ional Na]ional Na]ional Na]ional RegeleRegeleRegeleRegeleRegele

Ferdinand IFerdinand IFerdinand IFerdinand IFerdinand I

Într-una dintreînc`perile cercet`torilormuzeografi, într-un spa]iustrâmt al Muzeului MilitarNa]ional Regele Ferdinand I,o sal` aproape îmbâcsit` deo istorie care parc` st` s`strige din colec]ii de c`r]i

ISTORIE ISTORIE ISTORIE ISTORIE ISTORIE

Maior Cornelia MIH~IL~Locotenent Valentin RUPA-MIC

Fotografii din arhiva Muzeului Militar Na]ional Regele Ferdinand I[i a municipiului Târgu Jiu, prin amabilitatea viceprimarului Adrian Tudor

ECAECAECAECAECATERINATERINATERINATERINATERINA TEODOROIU,TEODOROIU,TEODOROIU,TEODOROIU,TEODOROIU,ÎNTRE GLOAN}E {I CERÎNTRE GLOAN}E {I CERÎNTRE GLOAN}E {I CERÎNTRE GLOAN}E {I CERÎNTRE GLOAN}E {I CER

vechi [i documente,muzeograful ValeriaB`lescu ne a[az` în fa]` –cu o grij` [i afec]iunep`rinteasc` greu de asociatcu obiectele [i filelepr`fuite din jur, dar tainic [iadânc priceput` [i trìt` deea – o cutie plat`, de carton

maro. Capacul esteîndep`rtat ca într-un ritualmagic, care ne pune unzâmbet [iret în col]ul gurii.Apoi, o fâ[ie de hârtie albèste dat` la o parte. Sub ea,cine ar fi crezut? O bucat`de Românie, cu mânecilargi [i culori de cer,

împodobit` cu mici paietede… metal. O c`ma[`tradi]ional` împodobit`manual de o frumuse]esuav`, cum nu am maiv`zut, de[i portul folcloricromânesc exceleaz` înfrumuse]e, coloristic` [ioriginalitate. O ie cu bun-sim], ca o fecioar`, cu floride un albastru deschis [inegre, cu paiete discrete [icu nea[teptate decora]iimetalice. O ie în care se]esuse, parc`, înainte devreme, un destin de… Cer[i gloan]e. O ]es`tur` pecare se vede patinatimpului, care aînfrumuse]at-o. La fel,rugina cataramei de la]inuta militar`, pe sub carea fost purtat`, decoreaz` ia,peste ani, cu un firesc total...Sunt tentat` s` întind mânaspre ea, dar m` opre[te unstrig`t speriat: Sta]i! Pune]i-v` m`nu[ile! – pentru c`numai a[a ai îng`duin]a sàtingi aceste obiectespeciale de memorialistic`,denumite obiecteprobatorii, m`rturii ale unuierou din patrimoniulmuzeului; totu[i, vârfuldegetelor o atinseser` dejape… Ecaterina Teodoroiu.Atingerea aceea, ca o arip`de fluture, a iei sale, care i-a înve[mântat strâns trupul,pe sub ]inuta militar`,acolo, în focul frontului, afost suficient` pentru a trì

Ecaterina, fotografiat` pe front.Sursa: Muzeul Militar Na]ional



senza]ia c` am sim]it-o, întoat` splendoarea for]ei ei,pe Ecaterina Teodoroiu,românca fecioar` care nu avrut s` r`mân` indiferent`la soarta ]`rii sale. {i nuoricum, ci cu dovezi deeroism, dintre caremuzeograful ValeriaB`lescu alege s`povesteasc`:

Dup` refacerearegimentului ei de lupt`, înaugust 1917, când b`t`lia sed`dea în zona M`r`[e[ti,unitatea ei coboar` în zonaZ`brù]ului. EcaterinaTeodoroiu avea o firevoioas`. Tot timpul [i-aînso]it camarazii pe jos, nua vrut s` se urce în c`ru]e,acestea fiind mijloacele detransport ale materialelor.Femeie fiind, toat` lumeaîncerca s` o protejeze. Darea, realmente foarteviteaz`, a refuzat. {i c`radup` ea, asemenea fiec`ruimilitar, rucsacul cucartu[ier`, cu bidon de ap`,cu sac de merinde, arma, totce avea un osta[ la el. Se[tie c` atunci era [i operioad` ploioas`, cuglodul cam pân` lagenunchi. Cu toate acestea,ea mergea pe jos [i se citeavoio[ia pe chipul ei. Eraziua de 17 august 1917, înPoiana Popii. Acolo oîntâlne[te generalul AlexaAnastasiu, care, v`zându-iplin s`cule]ul cu merinde,gânde[te c`, iat`, duduiasublocotenent [i-a f`cut orezerv` de pesme]i pentrumai târziu [i îi spune: V`dc` v-a]i preg`tit. Ave]irezerve îndestul`toare.Sigur c` da, îi r`spundeEcaterina Teodoroiu. Amcartu[e pentru nem]i. Hranaeste pentru nem]i. Deci earenun]ase la por]ia ei dehran` [i î[i umpluse saculde merinde cu… hran`pentru nem]i. Aceasta sepetrecea aproape de zonaMuncelu, unde ea va muri,la 22 (pe stil vechi) august.În jurul orei 21.30, se

porne[te o lupt` acolo, înZona Z`brù]ului. F`ceaparte din Compania a 7-a.Al`turi de George M`noiulupta, prietenul, logodniculei. Chiar se crease o situa]ierùt`cioas` la adresa ei,cum c` nu ar fi o femeiecinstit` [i c` ar avea uncomportament necuvenit. S-a f`cut o analiz` de la nivelde brigad` [i chiar dedivizie, pentru c` f`ceaparte din Brigada 21,subordonat` Diviziei 11, alc`rei comandant erageneralul Ernest Bro[teanu.Adresa pe care eroina oînainteaz` Corpului IArmat`, de care apar]inea,chiar o încheie scriind c`purtarea sa a fost din celemai morale. Cine îi f`cusereclama]ia respectiv`dorea s` o vad` dat` afar`din armat`. Dar iat` c`generalii, comandan]ii demari unit`]i militare, auanalizat comportamentul ei[i în urma acestei analize arezultat c`, într-adev`r,avea o conduitìrepro[abil` [i nu numai. Seconstat`, totodat`, c` ea [i-aajutat foarte multcompania. În condi]iile încare [tim c` un alt inamic alfrontului era boala,compania ei, datoritèxigen]ei de cur`]enie, deorânduial`, nu a suferit dinacest punct de vedere. Eramare lips` de sare, ca s` numai vorbesc de ]ig`ri. Ea,fiind cerceta[ [i apropiat`de familia regal`, a f`cutrost pentru unitatea sa desare [i ]ig`ri, în aceaconjunctur` foarte dificil`.Deci se punea cât putea demult în slujba forma]iunii eide lupt`. Realmente a fostun om viteaz, care nu acedat [i care a [tiut s`suporte [i rùt`]ileoamenilor. Chiar m`gândesc cât` nevoie este deastfel de oameni caredemonstreaz` c` dreptatea,în cele din urm`, esteînving`toare.

Studioul de ArteStudioul de ArteStudioul de ArteStudioul de ArteStudioul de ArtePlastice alPlastice alPlastice alPlastice alPlastice alArmateiArmateiArmateiArmateiArmatei

Dincolo de istorie [i defotografiile din colec]ia demuzeu, privirea EcaterineiTeodoroiu ne caut` dinimediata apropiere amanualelor de istorie, abusturilor sculptate sau avreunui tablou, cum a fostcazul celui realizat deValentin T`nase, directorulStudioului de Arte Plasticeal Armatei. Cu chipuleroinei pe pânz` ne-amîntâlnit relativ recent, cuprilejul unei expozi]ii amaestrului ValentinT`nase, Cotroceni: Culorileistoriei, dar [i datorit` altorexpozi]ii omagiale aleStudioului de Arte Plasticeal Armatei, cu tema PrimulR`zboi Mondial, precumcele organizate în 2014, înBucure[ti [i Oradea, [i în2016, în capital` [i la Sibiu.

În pictura ce poart`semn`tura lui ValentinT`nase, eroina are înprivire buc`]i de cer, de[i eaa fost o tân`r` [aten`, cuochi c`prui: Am idealizat-opu]in, ne dezv`luie artistul,dar am reprezentat-o cup`rul tìat, pentru c` [i-lscurtase chiar înainte de apleca pe front. Cozile eitìate se p`streaz` înc` [isunt expuse în casamemorial` din Târgu Jiu.

De ce EcaterinaTeodoroiu ca subiect depictur`? Pentru c` unuldintre subiectele principaleale picturii mele este, se [tiebine, eternul feminin,femeia ca simbol. Era firesc,a[adar, s` fie atras de ceeace înseamn` EcaterinaTeodoroiu, care a fostasemuit` Ioanei D’Arc, defaptul c` a c`zut la datorie,refuzând s` r`mân` înspatele frontului, de[i i serecomandase acest lucru.F`când multe ilustra]iipentru povestiri istorice [i înrevistele pentru copii, am

desenat-o des, ne mai spunemaestrul. Recent, chiar m-am implicat într-un proiectal Prim`riei sectorului 5,care va organiza un concursde schi]e pentru ridicarea,anul acesta, în Bucure[ti, aunui monument în memoriaeroinei. Eu sunt unul dintrecandida]i. Tot anul acesta,continu` s` ne dezv`luieartistul, inten]ionez s` facun tablou mai mare cuEcaterina Teodoroiu, acum,la 100 de ani de la trecereasa în eternitate, pentru c` a[vrea s` p`strez un stoc delucr`ri istorice al Studiouluide Arte Plastice alArmatei, cu care vomparticipa la expozi]iilenoastre, iar aceast` lucrarenu poate lipsi.

Ecaterina Teodoroiu are[i câteva monumente, laBrìla, Slatina ori pe aleeacu busturi de la M`r`[e[ti,cel din urm` fiind realizattot de un artist din vecheagenera]ie a Studioului deArte Plastice al Armatei,Pavel Mercea, care nu semai afl` printre noi.

Trìrile interioareTrìrile interioareTrìrile interioareTrìrile interioareTrìrile interioare

Cad lacrimi pesteEcaterina. Nu sunt pentruea. Nici pentru jertfa sa.Nici m`car pentru româniiei. Nu! Sunt pentru mine,cea sau cel care [tiu c` portîncrustat în mine acela[iChip pe care l-a avut [i ea,al simplit`]ii, alaltruismului, al iubirii. Ea,eroina, L-a purtat cu slav`,cu pace [i dârzenie îngrelele încerc`ri, cuacceptare [i cu dor deDumnezeu. Eu Îl port cuuitare, cu nep`sare [i cu orememorare sobr` la… 100de ani, 100 de ani [i treisecunde, 150 de ani… Îns`,cum [tiu c` jertfele eroilornu pentru aceasta au fost, îichem s` ne înte]easc` [inou` zborul, cu preapu]inele lacrimi care cad,ast`zi, luminoase, pesteEcaterina.


Ecaterina Teodoroiu,elev` în Bucure[ti în

perioada 1909-1910.

Ecaterina, al`turi defamilie: tat`l – Vasile,mama – Elena, bunica [ifratele Nicolae.

CasaEcaterineiTeodoroiu.

{edin]` festiv`{edin]` festiv`{edin]` festiv`{edin]` festiv`{edin]` festiv`

Tot un omagiupentru eroina

noastr` a fost [i [edin]afestiv` ce a avut loc înaula Ministerului Ap`r`riiNa]ionale (MApN), la fix100 de ani de la decretulregelui Ferdinand princare Ecaterina Teodoroiudevenea sublocotenent.Desf`[urat` la 17 martie2017, manifestarea a fosto ini]iativ` a Asocia]ieiCadrelor Militare Femei înRezerv` [i în RetragereSublocotenent EcaterinaTeodoroiu (ACMFRR), încolaborare cu OficiulNa]ional pentru CultulEroilor. Implicat` direct înorganizare, secretarul destat pentru rela]ia cuParlamentul, informarepublic` [i cre[tereacalit`]ii vie]ii personaluluidin MApN, Otilia Sava, aoferit distinc]ii, din parteaconducerii ministerului,femeilor militar dinACMFRR. De asemenea,o parte dintre rezervistelemo[tenitoare ale tradi]ieiîncepute de EcaterinaTeodoroiu au fostavansate în gradulurm`tor.

Tot cu acest prilej,s-au conferit distinc]ii aleMApN unor personalit`]icare au contribuit lapromovarea imaginiieroinei de la Jiu [i laîntre]inerea obiectivelorcomemorative de r`zboi,în contextul CentenaruluiPrimului R`zboi Mondial.

În aula MApN au fostprezen]i la ceremoniereprezentan]i aiGuvernului României,Casei Regale, Prim`rieimunicipiului Târgu Jiu,urma[i ai eroinei,personalit`]i culturale [iartistice, membri aiAsocia]iei Cerceta[iiTradi]ionali, precum [ielevi de la mai multe [coli[i licee bucure[tene.



N`scut` în comuna V`deni, la 14 ianuarie 1894,într-o familie de agricultori, Ecaterina a fost unul

dintre cei opt copii ai p`rin]ilor Vasile [i Elena. În anul1909, tân`ra se afla în Bucure[ti, elev` la un gimnaziu-pension de lâng` Ci[migiu, unde se preg`tea pentru a fiînv`]`toare. Studiile [i le-a continuat la o [coal` deinfirmerie. Începând cu anul 1913, a f`cut parte dinAsocia]ia Cerceta[elor Române.

Asocia]ia Cerceta[ii Tradi]ionali considera c`parcursul Ecaterinei Teodoroiu a fost influen]at deformaia ei de cerceta[`. Mi[carea cercet`[iei promoveaz`curajul, solidaritatea, sprijinirea celor afla]i în nevoie,valori care au determinat conduita Ecaterinei înîmprejur`rile dramatice ale r`zboiului ce a condus-o spreîmplinirea destinului ei ca eroin` na]ional`.

În august 1916, la intrarea României în Primul R`zboiMondial, a fost transferat` în coordonarea Crucii Ro[ii, deunde a primit sarcina de a îngriji r`ni]ii în spitalul dinTârgu Jiu. În aceast` perioad`, tân`ra cerceta[` alege s`se al`ture locuitorilor ora[ului care au luptat al`turi detrupe ale armatei române pentru ap`rarea DefileuluiJiului de atacul for]elor inamice, reu[ind s` întârzie cu zilebune înaintarea acestora peste zona muntoas`. Întregulepisod, inclusiv prezen]a tinerei Ecaterina în lupt`, esterelatat de istoricul Constantin Kiri]escu în lucrarea saIstoria r`zboiului pentru întregirea României 1916-1918.

În timpul ofensivei germane, fratele EcaterineiTeodoroiu, sergent în Regimentul 18 Gorj, este r`pus deexplozia unui obuz, în toamna lui 1916. Acesta estemomentul când tân`ra jur` c` îl va r`zbuna [i decide s`se înroleze ca voluntar` în unitatea militar` al`turi decare fratele sù luptase.

Aflat` pe front al`turi de Compania a 8-a aRegimentului 18, Ecaterina cade prizonier`, al`turi deal]i camarazi, [i este dus` sub escort` spre Bumbe[ti. Petimpul nop]ii, profitând de neaten]ia militarului german ceo are în paz`, ea scoate un pistol pe care îl ]ine ascuns [iîmpu[c` f`r` ezitare santinela.

Episodul este descris de eroin` în memoriile sale,reproduse de Dan Gîju în num`rul 6 din 10 februarie2010 al ziarului Observatorul militar: R`mas` singur`

pe lume, am jurat s` m` r`zbun [i m-am rugat s` fiuînrolat` chiar în compania fratelui meu. Plec pe front,de data aceasta ca soldat, [i în ziua de 10 octombrie1916 primesc botezul de sânge, dar avântul r`zbun`riim-a f`cut s` pierd prevederea [i sunt luat` prizonier.Escortat` de un soldat german care mi-a luat arma amfost trimis`... unde?, nu [tiu. În cale mi-aduc aminte càm înc` revolverul; dou` gloan]e în capul santinelei mi-au redat libertatea. Îmi iau arma [i fug pe poteci dosniceînspre ai no[tri. Sunt v`zut` îns` la un lumini[ [i-oploaie de gloan]e r`pìe în urma mea, r`nindu-m` lapiciorul drept. Nu simt nimic; libertatea îmi d` aripi.Fug înainte [i la dou` noaptea sunt între ai mei, c`rorale descriu pozi]ia inamic`. Vor s` m` bage în spital, darnu primesc [i plec în lupt` cu un bandaj sumar. Iauparte la un atac de baionet` [i cu toat` greutatea armeiavântul îmi d` putere s` ucid trei inamici. Suntmul]umit`! La B`rb`te[ti, o bomb` de 305 îmifractureaz` tibia [i coapsa stâng`, a[a c` în timpulretragerii am fost tot în spital. Acuma sunt bine, suntsublocotenent [i plec din nou s` caut glon]ul pe care vascrie glorie sau... moarte pentru ]ar`.

Dup` refacerea în spitale din Craiova, Bucure[ti [iIa[i, Ecaterina a fost integrat` în Regimentul 43/59Infanterie, unde s-a remarcat prin îngrijirea r`ni]ilor [iprepararea hranei pentru camarazi.

Era evident pentru Ecaterina c` misiunea ei nu seîncheiase înc`. Începutul anului 1917 o prinde cur`nile aproape vindecate, cu onoruri oferite de RegeleFerdinand [i cu dorin]a de a reveni în lupt`. Pân` înaugust, acela[i an, când s-a deplasat pe linia frontului,Ecaterina s-a instruit în cadrul Companiei a 7-a dinRegimentul 43/59 Infanterie.

Pe 22 august 1917, ora 21.15, armata german` aini]iat un contraatac în sectorul Dealul Secului, loculap`rat de eroina noastr` [i compania sa. Ecaterina aordonat solda]ilor pe care îi comanda s` riposteze,însufle]indu-i cu îndemnul Înainte bìe]i, nu v` l`sa]i,sunte]i cu mine! În acel moment, Ecaterina Teodoroiu afost lovit` de dou` gloan]e trase de o mitralier` german`,care i-au fost fatale.

Osemintele eroinei de la Jiu sunt depuse în sarcofaguldin centrul municipiului Târgu Jiu, monument care estecrea]ia Mili]ei Petra[cu. Respectul românilor fa]` dejertfa suprem` a Ecaterinei Teodoriu s-a manifestatdup` r`zboi prin dezvelirea a [ase monumente în maimulte ora[e ale ]`rii: Brìla, Slatina, Târgu Jiu,Muncelu-Stròane [i M`r`[e[ti.

Tân`ra domni[oar` cunoscut` în satul eiTân`ra domni[oar` cunoscut` în satul eiTân`ra domni[oar` cunoscut` în satul eiTân`ra domni[oar` cunoscut` în satul eiTân`ra domni[oar` cunoscut` în satul einatal drept C`t`lina Toderoiu, care lanatal drept C`t`lina Toderoiu, care lanatal drept C`t`lina Toderoiu, care lanatal drept C`t`lina Toderoiu, care lanatal drept C`t`lina Toderoiu, care la

vârsta de 15 ani spera s` fie înv`]`toare,vârsta de 15 ani spera s` fie înv`]`toare,vârsta de 15 ani spera s` fie înv`]`toare,vârsta de 15 ani spera s` fie înv`]`toare,vârsta de 15 ani spera s` fie înv`]`toare,avea s` devin`, la 17 martie 1917, în urmaavea s` devin`, la 17 martie 1917, în urmaavea s` devin`, la 17 martie 1917, în urmaavea s` devin`, la 17 martie 1917, în urmaavea s` devin`, la 17 martie 1917, în urma

unui decret al regelui Ferdinand I,unui decret al regelui Ferdinand I,unui decret al regelui Ferdinand I,unui decret al regelui Ferdinand I,unui decret al regelui Ferdinand I,sublocotenentul Ecaterina Teodoroiu.sublocotenentul Ecaterina Teodoroiu.sublocotenentul Ecaterina Teodoroiu.sublocotenentul Ecaterina Teodoroiu.sublocotenentul Ecaterina Teodoroiu.

File de via]̀



Regele Carol al II-lea, strângând mâna mameiEcaterinei Teodoroiu.

O parte din echipamentul militarcare a apar]inut eroinei.

Bidon de ap` carea apar]inut Ecaterineipe front. Sursa: MuzeulMilitar Na]ional.

Vestonul [isabiapurtate deEcaterinaîn ultima sab`t`lie, pe22 august1917,aflate înp`strare laMuzeulMilitarNa]ionaldinBucure[ti.

SublocotenentEcaterina Teodoroiu



Ia – simbol al neamului, cu însemn de r`zboi –a Ecaterinei Teodoroiu. Sursa: Muzeul Militar Na]ional.

În gara din Foc[ani, defa]` cu mul]imeaîntristat`, sicriul eroineieste purtat de solda]ii dingarda de onoare sprevagonul mortuar cudestina]ia Târgu-Jiu (6iunie 1921).

Ecaterina Teodoroiu, în ]inut` militar`.

Scrisoarea Ecaterinei Teodoroiu adresat`, înoctombrie 1916, sublocotenentului GrigoreNicolescu (1890-1992), comandantul depluton al fratelui s`u, Nicolae Toderoiu.



LINIA |NT@I LINIA |NT@I LINIA |NT@I LINIA |NT@I LINIA |NT@I


Sergent Cristian Lenga

CLIMATUL CARACTERELORPUTERNICE

Misiunile din teatreleMisiunile din teatreleMisiunile din teatreleMisiunile din teatreleMisiunile din teatrelede opera]ii aduc, pede opera]ii aduc, pede opera]ii aduc, pede opera]ii aduc, pede opera]ii aduc, pe

lâng` un nivel crescutlâng` un nivel crescutlâng` un nivel crescutlâng` un nivel crescutlâng` un nivel crescutde risc, o serie dede risc, o serie dede risc, o serie dede risc, o serie dede risc, o serie desatisfac]ii, precumsatisfac]ii, precumsatisfac]ii, precumsatisfac]ii, precumsatisfac]ii, precum

dezvoltarea dezvoltarea dezvoltarea dezvoltarea dezvoltarea personal`personal`personal`personal`personalà militarului,a militarului,a militarului,a militarului,a militarului, schimbul schimbul schimbul schimbul schimbul

de experien]`de experien]`de experien]`de experien]`de experien]ìnterna]ional`,interna]ional`,interna]ional`,interna]ional`,interna]ional`,

cuno[tin]e desprecuno[tin]e desprecuno[tin]e desprecuno[tin]e desprecuno[tin]e desprecele mai noi tehnologiicele mai noi tehnologiicele mai noi tehnologiicele mai noi tehnologiicele mai noi tehnologii

militare. De ase-militare. De ase-militare. De ase-militare. De ase-militare. De ase-menea, orice militarmenea, orice militarmenea, orice militarmenea, orice militarmenea, orice militar

întors dintr-o misiuneîntors dintr-o misiuneîntors dintr-o misiuneîntors dintr-o misiuneîntors dintr-o misiuneinterna]ional` areinterna]ional` areinterna]ional` areinterna]ional` areinterna]ional` are

nevoie de o perioad`nevoie de o perioad`nevoie de o perioad`nevoie de o perioad`nevoie de o perioad`în care trebuie s` seîn care trebuie s` seîn care trebuie s` seîn care trebuie s` seîn care trebuie s` serecupereze atât fizic,recupereze atât fizic,recupereze atât fizic,recupereze atât fizic,recupereze atât fizic,

cât [i psihic.cât [i psihic.cât [i psihic.cât [i psihic.cât [i psihic.

Prima misiune,Prima misiune,Prima misiune,Prima misiune,Prima misiune,ca o piatr` de hotarca o piatr` de hotarca o piatr` de hotarca o piatr` de hotarca o piatr` de hotar

Abia revenit` în ]ar` dinprima [i singura sa misiuneinterna]ional`, sergentul-major Diana Z`bav` spunec` armata i-a f`cut cu ochiulînc` de pe vremea în careera doar un copil, perioad`în care locuia în Buzù, înapropierea unei unit`]imilitare. Mi-a pl`cut ideeade armat`, iar pe lâng`pove[tile pe care le auzeamde la tat`l [i fratele meu, îimai [i vedeam de labalconul apartamentuluimeu pe solda]i participândla diferite activit`]i.

În anul 2007Diana a urmatcursul de formarepentru solda]igrada]iprofesioni[ti.Dup` patru ani[i-a dorit sèvolueze încarier`, astfel cà urmat [icursurile unei[coli pentrusubofi]eri. Deatunci [i-adesf`[uratactivitatea în Batalionul 2Infanterie C`lug`reni, pefunc]ia de mecanic conductorTAB.

Prima ei misiune interna-]ional` a venit dup` cinci ani,în Afganistan. Mi-am dorit-o

Sergent-majorDiana Z\bav\: Mereu

am considerat c\ omisiune într-un teatru deopera]ii te completeaz\ca militar, dar [i te ajut\,

te dezvolt\.


foarte mult. Mereu amconsiderat c` o astfel demisiune te completeaz` camilitar, dar te ajut` [i ca om,te dezvolt`. De asemenea,ajungi s` lucrezi cu parteneristrìni, acumuleziexperien]`, cuno[ti tehnic`militar` nou` [i toate acesteaimplic` [i schimbul deexperien]`, spune Diana. Înteatrul de opera]ii a f`cutparte dintr-o companie careasigura accesul pe poartaprincipal` (ECP – EntryCheck Point). Cea mai mareprovocare, dup` cum spunesubofi]erul, a fost lucruldirect cu popula]ia local`.Trebuia s` fiu atent` lafoarte multe aspecte [i maiales la reac]iile lor. Am fostpreg`tit` pentru a cunoa[temodul cel mai potrivit de a-iaborda [i chiar [i a[a, laînceput, a fost destul dedificil. Era greu pentru ei s`lucreze cu o femeie, ositua]ie mai delicat`, dar separe c`, în timp, am reu[its`-i fac s` în]eleag` c` eramacolo pentru a îndeplinisarcini [i c` trebuiau s`coopereze cu mine.

Modul de interac]ionarecu partenerii strìni nu i-afost necunoscut pentru c`mai avusese ocazia s`lucreze cu o parte dintre ei(bulgari, americani etc.) îndiferite exerci]iimultina]ionale, iar asta acontat foarte mult.

Chiar dac` func]ia ei dinAfganistan nu a presupusie[iri în patrule, nu înseamn`c` acum era mai ferit` depericole. Asigurau punctulde acces în baz` [i tot ceie[ea [i intra trecea prinmâinile ei. A fost destul depericulos [i solicitant, pentruc` accesul în baz` presupune

sinuciga[i cu bomb` aucâteva aspecte care-i pot dade gol. Din punct de vederefizic, cei care decid s`recurg` la astfel de metodesunt mult mai aten]i laaspectul lor [i asta pentru c`,în momentul în care mergspre Allah, trebuie s` fieîngriji]i. În general, se poart`

neb`rbieri]i [iîmbrac` haineobi[nuite, iar înmomentul în care îivezi aranja]i [iîmbr`ca]i cu celemai bune hainedevin suspec]i. Chiar[i a[a, se întâmpl` s`nu se respecteaceast` regul`, iaratunci mersulîncordat,transpira]iaabundent` sauhainele largi pot fialte moduri prin

care un militar poate b`nuic` ceva nu este în regul`.

Acum sunt acas`, suntlini[tit`, iar Afganistanul afost o experien]` pe caremi-am dorit-o [i o a[teptamde mult. M-am bucurat c` amputut s` lucrez cu parteneriistrìni, iar satisfac]iaîmplinirii cu succes amisiunii este de nepre]uit.

Copiii suntCopiii suntCopiii suntCopiii suntCopiii sunto binecuvântareo binecuvântareo binecuvântareo binecuvântareo binecuvântare

În aceea[i misiune a fost[i caporalul Marius Vlad, totdin Batalionul 2 InfanterieC`lug`reni. În compara]ie cuDiana, Marius a mai fost [i înalte dou` misiuni interna-]ionale, prima în 2005, înIrak, iar cea de-a doua, un anmai târziu, în Afganistan.

În urm` cu mai bine dezece ani, în Irak [i înAfganistan, am avut misiunide patrulare. Dac` în Irakam fost surprin[i de clim`,fiind prima misiune de acestgen pentru mine, iat` c` înAfganistan du[manul cel maiaprig ne-a fost relieful,mun]ii nu ne ofereau preamult` vizibilitate, spune

Marius, care î[i aminte[te deo patrul` care a durat 24 deore [i a avut loc pe un terenextrem de accidentat. Neîntâlneam des cu localnicii [ine în]elegeam foarte bine.A[ putea spune c` popula]iairakian` era destul deprietenoas` [i m` bucur c`nu am avut parte de oamenicu inten]ii rele. Copiii sunt obinecuvântare. Ne bucur`ms`-i putem ajuta cu tot ceputem. Chiar [i a[a, dup`cum [tim cu to]ii, ace[tia potfi schimb`tori. Acum suntmul]umi]i de ceea ceprimesc din parteamilitarilor, iar în secunda adoua pot arunca cu pietre dindiferite motive. Oricum, amfost întotdeauna pruden]i, î[iaminte[te Marius.

Dup` 10 ani, gradatulprofesionist a ajuns din nouîn Afganistan. Deja [tia la ces` se a[tepte [i s-a adaptatrapid. De aceast` dat` amlucrat mai mult cu armataafgan`, dar pericolul constaîn faptul c` printre studen]iipe care noi îi preg`team seputeau infiltra insurgen]i.Trebuia s` fim vigilen]i tottimpul [i, din fericire, nu amavut parte de incidente. Potspune c` am f`cut totposibilul pentru a ne ducemisiunea la bun sfâr[it [i s`ne întoarcem cu to]ii cu bine.Dumnezeu ne-a fost, deasemenea, al`turi.

Familia nu avea cum s`fie de acord cu plecarea saîntr-un teatru de opera]ii, iarla întoarcerea din misiune,printre lacrimi [i îmbr`]i[`ri,so]ia [i feti]a de 14 ani au fostbucuroase s`-l aib` din noual`turi. Dep`rtarea aceastaeste grea, dar am ]inutmereu leg`tura cu cei dragi.Chiar [i a[a, ultimele dou`s`pt`mâni au fost un co[mar,cele mai dificile zile dintoat` misiunea. Cu toateacestea, nu d`deau voieconcentr`rii s` dispar`. Cânderau în baz`, se gândeau lafamilii, vorbeau cu acestea,dar când venea timpulmisiunii, toate problemele

Caporal Marius Vlad:Am lucrat mai mult cuarmata afgan\, darpericulozitatea consta înfaptul c\ printre studen]iipe care noi îi preg\teamse puteau infiltrainsurgen]ii.

mai multe etape, mai multefiltre, iar popula]ia erascanat` [i verificat`. Erauextrem de aten]i la cei careintrau în baz` pentru c`,dup` cum spune Diana, ceicare decid s` devin`

14 VIA}AVIA}AVIA}AVIA}AVIA}A MILIT MILIT MILIT MILIT MILITAR~ nrAR~ nrAR~ nrAR~ nrAR~ nr. 1/2017. 1/2017. 1/2017. 1/2017. 1/201714 VIA}AVIA}AVIA}AVIA}AVIA}A MILIT MILIT MILIT MILIT MILITAR~AR~AR~AR~AR~

erau l`sate acas` [i cu to]iierau extrem de aten]i laceea ce urmau s` fac`. Via]alor era în joc.

Dac` s-ar ivi ocazia uneinoi misiuni, mi-a[ dori s`merg din nou, chiar dac` voifi nevoit s` trec peste toat`munca de l`murire cufamilia. Oricum, momentanîmi doresc s` recupereztimpul pierdut, s` stau al`turide feti]` [i so]ie [i s` nebucur`m de clipele pe carele avem împreun`.

S` cau]i acul înS` cau]i acul înS` cau]i acul înS` cau]i acul înS` cau]i acul încarul cu fân carul cu fân carul cu fân carul cu fân carul cu fân afganafganafganafganafgan

Plutonierul PetruCimpoe[u, comandant degrup` cercetare, este înarmat` de 13 ani. {i-aînceput cariera militar` casoldat gradat profesionist, înCraiova, iar dup` patru ani adevenit subofi]er [i s-a mutatîn Foc[ani. Am ales s` intruîn sistemul militar pentru c`deja aveam foarte multecuno[tin]e în armat`, de lafra]i, unchi [i pân` la na[i. Cuto]ii m-au îndrumat [iîncurajat, iar în prezent suntfoarte bucuros de alegereaf`cut`, spune Petru.

Dup` ce a devenitsubofi]er, a început s`participe, în fiecare an, lamisiuni externe, culminând

cu cea din teatrul de opera]iidin Afganistan. De curândm-am întors în ]ar` [i pot s`spun c` experien]a a fost unamemorabil`. Mi-am dorit s`descop`r [i aceast` parte aarmatei, cea a misiunilorinterna]ionale, pe care amv`zut-o [i ca pe un testpersonal. M-a ajutat foartemult, am ajuns s` m` cunoscmai bine [i s` [tiu cumreac]ionez în situa]iidelicate. Concluzia lui Petru

a fost c` o misiune dintr-unteatru de opera]ii te ajut` caom, te evaluezi [i î]i daiseama care î]i sunt limitele.În Afganistan, mediu cu opericulozitate crescut`,oboseala [i stresul, adunateîn timp, pot fi factoriimportan]i pe care, dac`-iignori, ri[ti s` pui întreagaechip` în pericol.

Misiunea lui Petru a fostceea ce militarii numesc, înAfganistan, taxi. Adic`

transportau zilnic, dus-întors,instructorii români [iamericani în unit`]ileafgane. Astfel c` la riscul dinbaz` se adùga cel alie[irilor zilnice în afara ei.La numai dou` s`pt`mânidup` un incident în care doidintre colegii sì, caref`ceau parte dintr-un gruppentru opera]ii speciale, aumurit, iar un al treilea a fostr`nit, au aflat c` în bazèxist` un sinuciga[ cubomb`. Au încercat s`-lg`seasc`, dar nici urm` deel. Într-un târziu, s-aconfirmat faptul c` a fostprins. Trebuia s` identi-fic`m un posibil atacator cubomb`, despre care nu[tiam niciun detaliu. Efectivcùtam acul în carul cu fân.Alte situa]ii asem`n`toaremai erau [i cele în care erauataca]i cu rachete în baz`,peste care au trecut cu binede fiecare dat`.

S-a întors teaf`r acas`, [i-aîndeplinit misiunea [iconsider` c` în timpulpetrecut în Afganistan aînv`]at multe lucruri noi. Potspune c` am r`mas marcat destilul lor de via]`, mult subnivelul normal cu care noisuntem obi[nui]i. Esteadev`rat, întors acas` parc`v`d lucrurile cu al]i ochi [iapreciez fiecare am`nunt pecare poate alt`dat` nici nu-l

Plutonier Petru Cimpoe[u: Experien]a dinteatrul de opera]ii a fost una memorabil\. M-aajutat foarte mult, am ajuns s\ m\ cunosc maibine [i s\ [tiu cum reac]ionez în situa]ii delicate.


Sergent-major Diana Z`bav`

Fot

o: m

aist

ru m

ilita

r Iu

lian

CA

DU

LEN

CU

Fot

o: m

aist

ru m

ilita

r Iu

lian

CA

DU

LEN

CU


Caporal Ilie Matei:Misiunea din 2016 a fostdificil\, în primul rând, dinpunct de vedereemo]ional, pentru c\ aml\sat acas\ dou\ fiice,una de [apte ani [i altade doar dou\ luni, iar în aldoilea rând, pentru c\teatrul de opera]ii seschimbase destul de multîn privin]a pericolelor.

observam. Se gânde[te la onou` misiune, care l-ar ajuta[i mai bine s` fac` fa]`provoc`rilor profesionale, darmomentan prefer` s` r`mânàproape de familie [i s`recupereze timpul pierdut.

Acolo unde pânÀcolo unde pânÀcolo unde pânÀcolo unde pânÀcolo unde pân`[i praful îi este[i praful îi este[i praful îi este[i praful îi este[i praful îi este

inamicinamicinamicinamicinamic

Petru a participat lamisiunea din Afganistanal`turi de colegul sù,caporalul Ilie Matei, militarîn acela[i batalion de 14 ani.De-a lungul timpului, Ilie aluat parte la trei misiuni înteatre de opera]ii (Irak, în2005, [i Afganistan, în 2007[i 2016).

Abia în momentul în carea ajuns în Irak, în prima samisiune, a realizat c` risculdespre care doar auziseeste real, iar clima aprig`.Am p`r`sit România, la otemperatur` normal`, cucare eram obi[nuit, iar cândam ajuns în Irak am fostîntâmpina]i de o c`ldur`sufocant`. A trebuit s` neacomod`m rapid [i sìntr`m în ritmulactivit`]ilor din teatru.Principala lor misiune a fostcea de patrulare atât pe oautostrad`, unde pericolulera cel mai mare, cât [i pedrumuri neasfaltate. Culocalnicii ne-am în]elesfoarte bine, [tiau c` suntemacolo ca s`-i ajut`m [iapreciau acest lucru.Dumnezeu ne-a ajutat, nuam avut parte de incidente.Ne-am concentrat lamaximum [i preg`tirea pecare am avut-o înainteamisiunii ne-a ajutat foartemult, precizeaz` Ilie.

Familia nu i-ar fi permisniciodat` s` plece într-oastfel de misiune. P`rin]iisì s-au opus, iar partenerade via]`, care la aceavremenu-i devenise so]ie, a spusc` nici nu se gânde[te la a[aceva. Totu[i, Ilie a reu[it s`-

Patrulele eraumai complexe,climatul maidificil fa]` decel din Irak,dealuri, vìpeste tot, iarpericolul puteas` apar` dinorice loc,oricând. Esteadev`rat cèxperien]a dinprima misiunel-a ajutat foartemult, [tia ce arede f`cut [i s-a

folosit de toateinforma]iile primite înpreg`tirea misiunii. Abiace ap`ruser` atacurile cudispozitive exploziveimprovizate, dar eramaten]i. Aveau loc patrulemixte, atât în ma[ini delupt`, cât [i pe jos. Nicide aceast` dat` nu a avutparte de incidente, darzvonurile circulau rapid[i auzea cum al]i militariau fost ataca]i, s-a trasasupra lor [i au fost

nevoi]i s` r`spund`, larândul lor, cu foc. Ne luaminima în din]i, ne încurajamunii pe al]ii [i plecam înpatrulare. Un alt inamic erapraful. Acesta ascundeaorice urm` [i dovad` cum cùn dispozitiv ar fi putut fiamplasat într-o anumit`zon`.

i conving` [i, în cele dinurm` [i-a îndeplinit dorin]a.

De aceast` barier` s-alovit [i peste un an [ijum`tate, când a plecat încea de-a doua misiune, deaceast` dat` în Afganistan.Peisajul s-a schimbat,popula]ia, la fel, iar nivelulde periculozitate a crescut.

Cea mai recent` misiunea executat-o în Afganistan.A fost dificil`, în primul rând,din punct de vedereemo]ional, pentru c` aml`sat acas` dou` fiice, una de[apte ani [i alta de doar dou`luni, iar în al doilea rândpentru c` teatrul de opera]iise schimbase destul de multîn privin]a pericolelor.Astfel, Ilie a f`cut totposibilul ca totul s` decurg`bine [i s` se întoarc` acas`teaf`r, pentru c`, dup` cumspune chiar el, într-o patrul`conteaz` spiritul de echip`,iar dac` unul dintre militarieste neatent, asta îi poateafecta pe to]i colegii sì. Înmomentul în care am auzitc` a avut loc o tragedie încare au fost implica]imilitari români, am sunatacas`, am lini[tit familia [ile-am explicat c` era vorbadespre un accident departede baz`. În realitate,avusese loc foarte aproape,î[i aminte[te Ilie.

Când s-a întors acas`, aizbucnit în plâns la

revederea familiei. {i-arevenit [i i-a luat în bra]e.Nu am cum s` m` gândescla o nou` misiune, dar nicinu spun c` a[ refuzacategoric. Cert este c` amnevoie de timp în companiafamiliei, leacul pentrutratarea r`nilor melesuflete[ti.

Fot

o: m

aist

ru m

ilita

r Iu

lian

CA

DU

LEN

CU

16 VIA}AVIA}AVIA}AVIA}AVIA}A MILIT MILIT MILIT MILIT MILITAR~ nrAR~ nrAR~ nrAR~ nrAR~ nr. 1/2017. 1/2017. 1/2017. 1/2017. 1/201716 VIA}AVIA}AVIA}AVIA}AVIA}A MILIT MILIT MILIT MILIT MILITAR~ nrAR~ nrAR~ nrAR~ nrAR~ nr. 1/2017. 1/2017. 1/2017. 1/2017. 1/2017

INSTRUC}IE INSTRUC}IE INSTRUC}IE INSTRUC}IE INSTRUC}IE

Text [i foto: plutonier-adjutant Lucian IRIMIA

HU}ULII, UNICITHU}ULII, UNICITHU}ULII, UNICITHU}ULII, UNICITHU}ULII, UNICITAAAAATEATEATEATEATEAUNEI UNEI UNEI UNEI UNEI TRADI}IITRADI}IITRADI}IITRADI}IITRADI}II


Brigada 61Brigada 61Brigada 61Brigada 61Brigada 61Vân`tori de MunteVân`tori de MunteVân`tori de MunteVân`tori de MunteVân`tori de Munte

General VirgilGeneral VirgilGeneral VirgilGeneral VirgilGeneral VirgilB`dulescu B`dulescu B`dulescu B`dulescu B`dulescu are înare înare înare înare în

compunere ocompunere ocompunere ocompunere ocompunere osubunitate unicat însubunitate unicat însubunitate unicat însubunitate unicat însubunitate unicat în

armata român`, oarmata român`, oarmata român`, oarmata român`, oarmata român`, ocompanie decompanie decompanie decompanie decompanie de

transport hipo, cutransport hipo, cutransport hipo, cutransport hipo, cutransport hipo, cucai din rasa hu]ul. Ocai din rasa hu]ul. Ocai din rasa hu]ul. Ocai din rasa hu]ul. Ocai din rasa hu]ul. O

tradi]ie ap`rut`tradi]ie ap`rut`tradi]ie ap`rut`tradi]ie ap`rut`tradi]ie ap`rutòdat` cu aceastòdat` cu aceastòdat` cu aceastòdat` cu aceastòdat` cu aceast`

specialitate militar`specialitate militar`specialitate militar`specialitate militar`specialitate militar`[i care, în ciuda[i care, în ciuda[i care, în ciuda[i care, în ciuda[i care, în ciuda

provoc`rilor vremii,provoc`rilor vremii,provoc`rilor vremii,provoc`rilor vremii,provoc`rilor vremii,î[i continu` via]aî[i continu` via]aî[i continu` via]aî[i continu` via]aî[i continu` via]a

al`turi de cavaleriial`turi de cavaleriial`turi de cavaleriial`turi de cavaleriial`turi de cavaleriiflorii de col].florii de col].florii de col].florii de col].florii de col].

În 1916, atunci cândmaiorul Virgil

B`dulescu înfiin]a primulbatalion de vân`tori demunte, s-a hot`rât camilitarii s` foloseasc` caispecializa]i pentru terenulmuntos. Au fost ale[i cei dinrasa hu]ul, ap`rut` undevaprin Bucovina, dup` unelesurse chiar de pe timpul

domniei lui {tefan celMare. Pân` în anii 2000,fiecare batalion de vân`toride munte avea în dotarecai, dar în urma procesuluide reform` [i transformarea mai r`mas... o companie.Mul]i au sus]inut c` înaceast` er` caii au devenitanacronici, nu mai suntfolositori, a[a c`... audisp`rut. Tehnica auto [iblindat` era suveran`. Auînceput exerci]iile comuneîmpreun` cu elicopterele.Nu se [tia câte armate,chiar din NATO, maifoloseau cai în serviciuactiv. A[a c`... hu]uliivân`torilor de muntetrebuiau [ter[i din catastife!O mân` de oameni inimo[ia reu[it, cu mult` trud`, s`p`streze o singur`subunitate. În 2017, maiexist` doar o companiecare mai are în dotare cai.Tradi]ia nu trebuia uitat`,a[a c` vân`torii de munteau f`cut tot posibilul s`-[ip`streze prietenii de pesteun veac al`turi. De ce?Simplu, istoria nu trebuie


uitat`, plus c`... [i natura ademonstrat c` ace[ticamarazi adev`ra]i, simpli[i mode[ti sunt înc`folositori. Din plin!

În mun]i, pe cresteleCarpa]ilor, natura esteimprevizibil`. Schimb`rilevremii pot surprindeoricând pe munte. S` numai vorbim de altitudini [ipoteci, pante [i vì.Tehnica, oricât deperformant` ar fi, are înc`limit`rile ei. {i aici apar...hu]ulii. Da, caii vân`torilorde munte! Cei ce de peste osut` de ani au fost al`turi demilitari, la pace sau r`zboi,pe vreme bun` sau dificil`.

Unicitatea acesteitradi]ii trebuia prezentat`publicului larg. A[a c` amluat rucsacul în spate [i amajuns la Brigada 61Vân`tori de Munte, pentrua vedea ce înseamn`tradi]ie, o camaraderieadev`rat`, ce dìnuie depeste o sut` de ani. {i caresigur va continua!

Am participat al`turi demilitarii din Batalionul 24Vân`tori de Munte, dincompunerea marii unit`]iharghitene, [i din companiatransport hipo la unexerci]iu complex în

Carpa]ii Orientali. Primaparte a fost un mar[ pedrumuri de munte, apoiacestea s-au îngustat [i auurmat potecile. Tehnicaauto [i blindat` s-a oprit,materialele [i armamentul

au fost samarizate pe cai[i... la drum. U[or-u[or, pepoteci, pe creste sau vì,vân`torii de munte [iprietenii lor, hu]ulii, [i-aucontinuat misiunea. Sàmintim doar c` tempe-raturile erau undeva pe la -20 de grade Celsius. Gerul

ardea pielea. Frigul cùtas` înfrâng` rezisten]auman`. Z`pada mare [iafânat` scrâ[nea subbocanci [i sub copitelecailor. Ici-colo, fâ[âitulschiurilor se auzea subcetinile înz`pezite alebrazilor. Deodat`,insurgen]ii au atacatcoloana. Rapid, vân`torii demunte au reac]ionat. Caii aufost desamariza]i [iarunc`toarele de 82 [i 120milimetri au intrat înac]iune. S-au auzit rafale dearme. Hu]ulii au a[teptatcumin]i s` fie desc`rca]i.S-au efectuat manevrerapide, inclusiv pe schiuri.Obiectivul aparatului fotonu ]inea pasul cu ac]iuneavân`torilor de munte.Rapizi, eficien]i [i mortali,vân`torii de munte auanihilat insurgen]ii. Apoi,din nou la drum, ajuta]i totde cai. {i acesta au fost doaro parte din exerci]iuldesf`[urat în acele zile. Înhalte, am aflat câteva dinistoria, secretele [i instruc]iacu cai. La unitate, am v`zut[i cum sunt între]inu]i caiipe timp de iarn`. Acolo,lâng` hu]ulii atât de dragivân`torilor de munte, amaflat mai multe despretradi]ii de peste 100 de ani.

C`pitanul Gabriel Sarueste comandantulcompaniei transport hipodin august 2016. Are la


Hu]ulii sunt gata de mar[.

Caporalul Costic` P`tr#nta[ [i calul Negru].


activ o misiune înAfganistan. Crede c` înciuda dezvolt`rii tehniciiauto, a folosiriielicopterelor [i a unorpersoane ce nu mai doresccai în armat`, acesteanimale sunt foarte utile.

Aceast` ras` de cai afost al`turi de noi înc` de laînfiin]area trupelor devân`tori de munte, în 1916.Sunt înc` lâng` noi, chiardac` unii ar râde ast`zi. Aufost, sunt [i vor fi foarte utiliîn meseria noastr`, mai alesîn condi]ii vitrege alenaturii [i pe potecilemun]ilor. Elicopterele suntfoarte necesare în ziua deast`zi. Au dep`[it recorduri,dar nici caii nu se las` maiprejos, mai ales în condi]iide cea]` sau vânt puternic.Am ajuns cu caii în mun]iiRodnei, pe cote foarteînalte. Întotdeauna au f`cutfa]` provoc`rilor naturii, aafirmat c`pitanul Saru.

Calul, ca orice animal,î[i cunoa[te st`pânul. Cândmergi la ei, îi mângâi, îialin]i, le dai dulciurile decare sunt îndr`gosti]i, ei terecompenseaz` cu unnechezat. Se formeaz` oleg`tur` strâns` întreconductor [i calul ce îl areîn primire. Animalul esteobi[nuit cu mai mul]imilitari, cu zgomotulfocului armamentului,inclusiv cel nou. Suntfolosi]i intens, atât iarna,cât [i vara.

Caporalul Ciprian Moroilucreaz` de 10 ani în cadrulcompaniei hipo. A alesacest loc fiindc` iube[teanimalele. A crescut labunicii sì, care aveau cai.Îi plac mult aceste animale.

Când am venit în armat`[i i-am v`zut, am r`mas

pu]in uimit. Nu mà[teptam ca armata s` maiaib` cai. Credeam c` suntdoar ma[ini. Dup` ce amînceput instruc]ia, mi-amdat seama de rolul [i locullor. Deoarece tehnica autosau blindat` nu poateajunge pe unde merg caii.Acolo, pe creste, doar omul[i calul pot trece. Nu maivorbim de condi]iile meteo.Atunci, nici elicoptere,nimic. Doar oameni [i cai,mai ales dac` ai [i artilerie

de transportat, a spuscaporalul Moroi.

Ciprian era cu calul sù,L`mpa[, la potcovit. Caiitrebuie potcovi]i în vedereafolosirii lor pe drumurilegrele [i înghe]ate. Aupotcoave speciale, de iarn`.Lucreaz` de zece ani cu el.L`mpa[ este foarte blând [i

prietenos. El poatetransporta aproximativ 100de kilograme.

Omul î[i car` rani]a pemunte, restul duce calul, înfunc]ie de distan]` [igreutate. În deplasareavem halte. Se calculeaz`distan]ele [i astfel avemgrij` de cai. Am urcatîmpreun` cu acesteanimale dragi la peste 1500de metri, chiar dac` a fostfrig, ger, viscol. Misiuneatrebuia îndeplinit`.

Împreun` cu ei, ajungemoriunde pe munte, ziua saunoaptea, indiferent decondi]iile meteo!, a spusCiprian.

Personalul civilcontractual Kesz Jeno estepotcovar. Mi-a explicat cumprocedeaz` la potcovitulcailor. Crescut de mic întrecai a înv`]at aceast`meserie, atât de rar` în

zilele noastre. Aici, laarmat`, crede c` va g`si pecineva care s` îl înve]eaceast` meserie. Acas`, înschimb, nu are pe cine.Tinerilor nu le place sàib` grij` de cai. Cu calm,grij` [i aten]ie, el schimb`potcoavele cailor mun]ilor.

Pe caporalul CristianPetcu l-am g`sit la conov`],locul unde se îngrijesc caii.Acolo se executa pansajulcailor, ce se face dup` o zide munc`. Este în armat`


C`pitanul Gabriel Saru


din 2006. A venit s` vad`cum este [i... a r`mas. {tiac` la aceast` unitate suntcai. De mic i-au pl`cutaceste animale. A crescutîntre cai, a[a c` era cevanormal s` aleag` s` fieîntre ei [i la serviciu. Cristiera cu Gogu], calul sù. Îi[tergea cu paie sudoareaadunat` peste zi. Pansajuleste necesar mai ales iarna.Apoi l-a ]es`lat [i l-acur`]at de praf [i murd`rie.

Caporalul Petcu a aless` vin` la aceast`companie, fiindc` îi placcaii. Este din zon` [i a avut[i el cal acas`. În schimb,acum are la munc`. Esteapropiat de acest animale.Intr` în fiecare zi în contactcu ei. Îi cur`]`, le d` demâncare, ap`, dup` care îiscoate la instruc]ie. Acumavea grij` de Gogu]. Areopt ani [i îl îngrije[te depatru ani. Au amintirifrumoase împreun`. Auîndeplinit multe misiuniîmpreun` prin ]ar`, atâtvara cât [i iarna.

Lui Gogu] îi plac multdulciurile, în specialciocolata [i bomboanele.

Este foarte blând. Uneorise întâmpl` s` uit, darGogu] îmi aduce de fiecaredat` aminte. M` împinge [iî[i bag` botul sprebuzunare. Nu m-am sup`ratniciodat` pe el. Suntmândru c` am grij` de un

asemenea cal. Hu]ulii suntcai perfect adaptabilipentru mun]i, se ata[eaz`foarte bine de oameni, adeclarat caporalul Petcu.

Caporalul Costic`P`trânta[ face parte dinBatalionul 24 Vân`tori deMunte [i era împreun` cuNegru]. Lucreaz` cu el de

aproape 10 ani. Aveacâteva luni atunci când s-auîntâlnit prima dat`. Acum,dup` 22 de ani de armat`,Costic` este tot lâng` cai. Aales s` fie vân`tor demunte, fiindc` o considerò meserie atractiv`, cumulte satisfac]ii.

E[ti pe mun]i, trecipâraie, e[ti în natur`. Aicamarazii întotdeaunaaproape. Negru] esteprietenul, camaradul meu.Cel mai mult îi placmorcovii sau bomboanele.Ne în]elegem foarte bine.A[ putea chiar spune cèste un membru al familieimele. Feti]a mea îl iube[tefoarte mult. Când areocazia, îi aduce bomboane,morcovi. Uneori stau maimult cu el decât cu familia.Am urcat la peste 2000 demetri altitudine cu el. L-amv`zut imediat ce a fost f`tat[i cred c` de atunci s-a legatprietenia dintre noi. Îlmângâiam, îl dezmierdam.Nu a[ schimba meseria astaniciodat`. Am satisfac]ii [im` ]ine tot timpul ocupat, aspus Costic`.

Pe Costic` [i Negru] îiremarcasem pe perioadaexerci]iului. Erau deschi-


Pe drumurile de munte ale Carpa]ilor Orientali.


z`tori de drumuri. Ceilal]icai îi urmau. Ei deschideaucoloana de mar[, fiindc`Negru] este liderul, unuldintre cei mai buni cai aivân`torilor de munte.Când scurm` cu piciorul,înseamn` c` ceva este înneregul`, nu e mul]umit.Hu]ulii sunt foartefolositori, la noi, lavân`torii de munte. {i-audemonstrat din plinutilitatea. Au mers oriundedup` om, indiferent dac` afost viscol, vânt, cea]`,ploaie sau vânt puternic.Am avut mar[uri lungi dezeci de kilometri, atât varacât [i iarna. Cei mai b`tu]isunt Mun]ii Rodnei, am fost[i pe vârful Ineu], a afirmatcaporalul P`trânta[.

De la el am aflat câtevasecrete ale cailor lor.Hu]ulii sunt o ras` foarterobust`, originar` dinRomânia. Sunt foarterezisten]i. Se caracteri-zeaz` prin gât puternic,piept dezvoltat, picioarescurte [i îndesate, crup` [i

spate late. Ceea ce-l facebun pentru samarizare.

Plutonierul FlorinPetrescu este un personajaparte. Pe lâng` experien]acare o are ca vân`tor demunte, iube[tenecondi]ionat caii. Deasemenea, în fiecare aneste... Mo[ Cr`ciun. În

fiecare an, de s`rb`tori,copiii militarilor vin laserbare. Se plimb` cu sania,se joac` cu caii.

Sincer, copiii se bucur`de cadouri, dar [i de cai înacela[i timp. Mo[ Cr`ciunare dou` misiuni înAfganistan, în 2009 [i 2013.

Avem aici, în mun]i, o altfelde via]`. E natur` pur`!Nici nu se compar` cuAfganistanul. Noi suntemspeciali, datorit` tradi]ieipe care o avem [i pu]inimilitari se adapteaz`acestei vie]i. Aici, f`r` caiam fi ca f`r` un picior,


Un alt fel de Medevac.

Preg`tiri pentru exerci]iu.


pentru c` ne-au ajutat înmulte activit`]i. Calul, pelâng` câine, este unuldintre cei mai buni prieteniai omului, a declarat Mo[Cr`ciun – plutonierul FlorinPetrescu.

Despre sus]inerealogistic` a subunit`]ii detransport hipo, am vorbit cucolonelul Ilie Pentilescu,[eful logisticii. Conformreglement`rilor, hu]ulii autot ce le trebuie. Hrana [iasisten]a veterinar` suntdoar câteva dintreaspectele prin carevân`torii de munte au grij`de prietenii lor.

Caii fac parte dinbrigada noastr`. Esteadev`rat c` suntem unicat,dar am reu[it de fiecaredat` s` le asigur`m tot ce letrebuie. Au nevoi speciale,dar conteaz` enorm [i ceea

ce ai în suflet. Animalulsimte când este iubit [i î]iîntoarce sentimentele, aafirmat colonelulPentilescu.

Comandantul Brig`zii 61Vân`tori de Munte,generalul de brigad`Marius Giurc`, mi-a vorbitdespre camaraderia depeste o sut` de ani dintrecaii hu]uli [i militari.

Suntem singura mareunitate care are în compu-nere o companie detransport cu mijloace hipo.Acest lucru ne face mândri,c` suntem continuatori aitradi]iilor vân`torilor demunte. Caii au înso]it de-alungul istoriei vân`torul demunte, de la înfiin]are pân`în prezent. Nu trebuie uitatc`, în cel de-Al DoileaR`zboi Mondial, pe lâng`jertfa celor 100.000 de

vân`tori de munte, au c`zutla datorie un num`rsemnificativ egal de cai.Acest lucru arat` sacrificiulf`cut de prietenii no[tridragi. Numai la evacuareadin Crimeea, au fost jertfi]ipeste 5.000 de cai, care nuau putut fi îmbarca]i. Acesttrecut ne face s` îi iubimmai mult, s`-i respect`ma[a cum se cuvine. Caluleste prietenul de nedes-p`r]it al vân`torului demunte, al`turi de careînfrunt` vitregiile naturii [irelieful foarte accidentat, adeclarat generalul debrigad` Marius Giurc`.

Misiunile actuale alevân`torilor de munteharghiteni sunt complexe,atât în ]ar`, cât [i înstrìn`tate. Au tradi]ii delupt` de peste un secol, pecare înainta[ii lor le-au

scris cu litere de aur [i cujertf` de sânge pecâmpurile de b`t`lie în celedou` r`zboaie mondiale.Acestea îi onoreaz`, dar îi[i oblig`.

Vân`torii de munteharghiteni [i-au demonstratcalit`]ile atât pe crestele [ivìle Carpa]ilor,îndr`gosti]i de verdelebrazilor falnici, cât [i înde[ertul afgan, cu aceletonuri terne, de bej [i gri.Acolo s-au adaptat rapid lacondi]iile de clim` [i relief,atât de diferite fa]` de celedin ]ar`. {i-au f`cut datoriaa[a cum au f`cut-o [iînainta[ii lor. Ei se descurc`cu instruc]ia atât la -30 degrade Celsius, cât [i la + 30de grade Celsius.

Discu]ia a revenit laprietenii cavalerilor floriide col]. Ei nu au numaiprieteni. Dezvolt`rileactuale ale tehnicii,schimbarea de tehnici [iproceduri au dus la apari]iaunui curent potrivnichu]ulilor. Indiferent deprovoc`ri, schimb`ri, uneorichiar rùt`]i, hu]ulii vor fial`turi întotdeauna deprietenii lor, vân`torii demunte.

Nu de pu]ine ori m-amîntâlnit cu ideea c` ace[ticai sunt anacronici. Nu maisunt de actualitate [i nu armai fi de folos la vân`toriide munte. {i aici nu vorbimde tradi]ii, ci de utilitatealor. Au demonstrat-o denenum`rate ori. Atât mie,cât [i camarazilor mei nesunt foarte dragi. S-a creat osimbioz` între militar [i cal.La trecerea în rezerv`, amavut militari care au plânsla momentul desp`r]irii, curug`mintea de a-i l`sa s`mai vin` s`-i vad`. M`bucur foarte mult c` legeas-a schimbat [i nu mai suntv`zu]i ca ni[te mijloacefixe. Sunt p`stra]i pân` mor.Este un gest de recu-noa[tere a muncii lor, ungest aproape uman, aafirmat generalul debrigad` Marius Giurc`.22 VIA}AVIA}AVIA}AVIA}AVIA}A MILIT MILIT MILIT MILIT MILITAR~ nrAR~ nrAR~ nrAR~ nrAR~ nr. 1/2017. 1/2017. 1/2017. 1/2017. 1/2017


ALMAALMAALMAALMAALMA MA MA MA MA MATERTERTERTERTER


Scurt` introducereScurt` introducereScurt` introducereScurt` introducereScurt` introducere

Bazele capelanatuluimilitar în ]ara noastr` acoincis cu începerea PrimuluiR`zboi Mondial [i a fost pusde p`rintele ConstantinNazarie, profesor universitarla Facultatea de TeologieJustinian Patriarhul dinBucure[ti.

De[i preotul a fost nelipsitde lâng` osta[ul român de-alungul vremurilor, mai alesdin preajma marilorconduc`tori ai ]`rii [i,implicit, ai o[tirii, care nuplecau în lupt` f`r` a primisfatul pustnicilor, a[a cum amaflat înc` din istoria [colar`,totu[i haina preo]easc` nu aprimit însemne militare pân`la începutul Marelui R`zboi.Atunci aveau s` li se al`tureosta[ilor no[tri, pe front,preo]ii de parohii [i s` fieasimila]i gradelor ofi]erilor.Activitatea religioas` în

CURSURILE ÎN REVEREND~DE LA UNIVERSITATEA NA}IONAL~

DE AP~RARE

armat` a cunoscut odezvoltare în urm`torii ani,preg`tindu-se parc` pentrusprijinul duhovnicesc sporit ceavea s` fie iar`[i foartenecesar în Al Doilea R`zboiMondial. Instalareacomunismului, îns`, cudoctrina sa ateist` [iputernica implicare de aeradica religia, a interzisactivitatea religioas` înarmat`. În ciuda acestui fapt,Biserica nu a putut fi [tears`din inimile militarilor români,având r`d`cini profunde [ivaloroase, iar ace[tiacontinuau s`-[i boteze copiii[i s` se c`s`toreasc` religiospe ascuns. De aceea, în 1994,când s-a decis revenireaasisten]ei religioase înarmat`, vechii ofi]eri auprimit ini]iativa cu cea mai

mare bucurie, încurajândrepunerea rapid` pe picioarea capelanatului militar.Astfel, un alt profesor alFacult`]ii de Teologie,nimeni altul decât actualuldecan al institu]iei deînv`]`mânt, p`rintele {tefanBuchiu, avea s` se implicetimp de doi ani în readucereapreotului lâng` militarulromân. De data aceasta, fiindvreme de pace [i nuconstrângerea r`zboiului,care l-ar fi trimis pe preotdirect pe front, a fost gândit`[i o form` de înv`]`mânt cares`-i preg`teasc` pe viitoriipreo]i militari pentru

misiunea aparte [i delocu[oar` pe care urmau s` [i-oasume. De aceea, în 1996, afost înfiin]at [i ]inut primulcurs de acest gen într-oinstitu]ie militar` deînv`]`mânt superior.

Din banca primuluiDin banca primuluiDin banca primuluiDin banca primuluiDin banca primuluicurs al armateicurs al armateicurs al armateicurs al armateicurs al armateipentru preo]iipentru preo]iipentru preo]iipentru preo]iipentru preo]iimilitari, 1996militari, 1996militari, 1996militari, 1996militari, 1996

Despre primul curspostuniversitar pentru preo]iimilitari, organizat [i sus]inutpentru prima dat` în 1996,ne poveste[te p`rintele Ion

Maior Cornelia-Gabriela MIH~IL~UniversitateaUniversitateaUniversitateaUniversitateaUniversitatea

Na]ional` de Ap`rareNa]ional` de Ap`rareNa]ional` de Ap`rareNa]ional` de Ap`rareNa]ional` de Ap`rareCarol ICarol ICarol ICarol ICarol I asigur`, [tim asigur`, [tim asigur`, [tim asigur`, [tim asigur`, [timbine, o palet` larg`bine, o palet` larg`bine, o palet` larg`bine, o palet` larg`bine, o palet` larg`de studii specifice.de studii specifice.de studii specifice.de studii specifice.de studii specifice.

Dar, c` în varietateaDar, c` în varietateaDar, c` în varietateaDar, c` în varietateaDar, c` în varietatealor, î[i g`se[te loclor, î[i g`se[te loclor, î[i g`se[te loclor, î[i g`se[te loclor, î[i g`se[te loc

inclusiv un cursinclusiv un cursinclusiv un cursinclusiv un cursinclusiv un curspostuniversitar pentrupostuniversitar pentrupostuniversitar pentrupostuniversitar pentrupostuniversitar pentru

preo]i, prea pu]inipreo]i, prea pu]inipreo]i, prea pu]inipreo]i, prea pu]inipreo]i, prea pu]inicunosc. Pentru preo]iicunosc. Pentru preo]iicunosc. Pentru preo]iicunosc. Pentru preo]iicunosc. Pentru preo]iimilitari, desigur, caremilitari, desigur, caremilitari, desigur, caremilitari, desigur, caremilitari, desigur, care

abia [i-au începutabia [i-au începutabia [i-au începutabia [i-au începutabia [i-au începutslujirea în rândurileslujirea în rândurileslujirea în rândurileslujirea în rândurileslujirea în rândurile

armatei.armatei.armatei.armatei.armatei.

Preotul militar Ion Ilinca (stânga) [i preotulprofesor dr. {tefan Buchiu, încadrând bustulp`rintelui Constantin Nazarie, bust a[ezat în

biblioteca Facult`]ii de Teologie Justinian Pârvu.


Ilinca din Sec]ia Asisten]`Religioas` a MinisteruluiAp`r`rii Na]ionale, dintr-oinedit` dubl` perspectiv`. Afost absolvent al acesteiprime promo]ii de preo]imilitari, dar a f`cut parte,totodat`, [i din echipa care acreat acest curs. Din Biroulasisten]` religioas` al

Înalte Studii Militare, cum senumea pe atunci actualaUniversitate Na]ional` deAp`rare, cu ceea ce amcrezut noi c` ar fi bine s`cunoasc` colegii no[tricursan]i [i pe parte teologic`.De aceea am avut profesori[i din academia militar` – s`folosim termenul acesta

Ca [i acum, [i în aceavreme necesitatea preotuluimilitar era indiscutabil`.Militarii în termen aveaumare nevoie de preot, pentruc` ei erau extra[i brusc, amputea spune, din mediul lorde acas`, din mijlocul satului,de cele mai multe ori.Despre aceasta, p`rintele

Ei, ori lucrul acesta nu sepoate în armat`! Iar preotuleste cel care ridic` moralul [ired` încrederea. Chiar îmispunea cineva de curând:Domnul fie cu tine [i atuncinu vei fi singur niciodat`! {ieste adev`rat c`, dac` nu aicredin]`, riscurile de a tesim]i singur cresc expo-nen]ial. Revenind la primulcurs organizat de MinisterulAp`r`rii Na]ionale pentrupreo]ii militari, a existat operioad` de câteva luni depreg`tire a acestuia [i atrebuit s` armoniz`m atâtcerin]ele înv`]`mântuluimilitar cât [i pe cele aleînv`]`mântului teologic.Acel prim curs, care s-aîncheiat cu instalarea primeipromo]ii de preo]i, în 23aprilie, de Sfântul Gheorghe,1996, a fost, putem spune, opiatr` de hotar atât pentruînv`]`mântul teologic, cutoate c` nu s-a desf`[urat pet`râm teologic, cât [i pentruînv`]`mântul militar.

Rela]iile dintreRela]iile dintreRela]iile dintreRela]iile dintreRela]iile dintrecursan]i, cea maicursan]i, cea maicursan]i, cea maicursan]i, cea maicursan]i, cea maipre]ioas`pre]ioas`pre]ioas`pre]ioas`pre]ioas` dintre dintre dintre dintre dintre

materiimateriimateriimateriimaterii

Au fost, în 1996, 26 deabsolven]i ai primei promo]iide preo]i militari. {i s-apornit cu dou` tipuri decursuri, unul pentru ini]iere [ialtul de perfec]ionare.Ast`zi, în 2017, cursan]ii suntdoar în num`r de [apte-opt,pentru c` doar pu]ine func]iise mai încadreaz` cu noipreo]i, din când în când, iarcursul a r`mas unul singur,organizat atunci când seadun` o grup` de cursan]i, nuneap`rat anual. Altfel,pentru preo]ii militari, cursuldin Universitatea Na]ional`de Ap`rare Carol I este,deocamdat`, singurul careofer` specializare [iperfec]ionare în aceast`direc]ie.

Preotul militar alComponentei Opera]ionaleAeriene, a Statului Major alFor]elor Aeriene, p`rintele

armatei – pe atunci, nu eraînc` sec]ie – f`ceam partep`rintele {tefan Buchiu,actualul decan al Facult`]iide Teologie, eu [i un ofi]er.Practic, noi trei am fost, amputea spune, interfa]a dintreînv`]`mântul militar [i celteologic, ne spune preotulmilitar Ilinca. Ini]ial, au statde vorb` cu profesoriiinstitu]iei de înv`]`mântuniversitar a armatei, pentrua stabili programa…militar`. Apoi, p`rinteleBuchiu, profesor fiind, a f`cuto schi]` de program` dinpartea Facult`]ii deTeologie, pe care a discutat-ocu conducerea facult`]ii.Ulterior, aceste dou` p`r]i aufost al`turate într-un curspentru preo]ii militari,sus]inut pe t`râm cazon.Primul curs, din 1996, aîncercat s` îmbine oarecumpreg`tirea militar` cu opreg`tire teologic` specific`.Am încercat s` punem cap lacap cerin]ele Academiei de

generic – [i de la Facultateade Teologie. Profesoriiteologi s-au axat mai ales pepartea practic`, pe liturgic`,pe omiletic` [i catehetic`,adic` pe modul în care secompun cuvânt`rilepreotului pentru militari.Astfel, ne-am gândit s`-ipreg`tim pe acei preo]i caref`ceau parte din primul cursde acest gen pentrurigurozit`]ile vie]ii cazone,pe de o parte, [i pentruspecificul acestei vie]i caredifer` mult de cea civil`. Lavremea aceea, la începutulanului 1996, noi nu negândeam la misiuni externe,România înc` nu participasela nicio misiune în afara ]`rii[i eram oarecum cala]i peceea ce f`ceam noi acas`, înunit`]ile militare. Iar lavremea respectiv` armataavea mul]i militari întermen, care nu mai suntast`zi. De aceea, [i cursul aevoluat de-a lungul vremii,adaptându-se.

Ilinca î[i aminte[te: Preotulera, s` zicem, printrepu]inele, dac` nu chiarsingurele persoane dinunitatea militar` careaminteau de acas`. În rest,totul era nou, de la modul încare te îmbr`cai [i te purtai,pân` la activitatea de zi cu zi[i la regulile c`rora trebuias` te supui. Acum, militariisunt profesioni[ti, vin înunit`]ile militare ca la unserviciu. Dar [i acum nevoiade preot este la fel de mare.Chiar a[ spune c`, exigen]elefiind mai mari, militariitrebuie s` dea dovad` deprofesionalism [i, ca s` fiiprofesionist în meseriaarmelor, trebuie s` munce[timult, iar munca aceastauneori înseamn` mai multdecât poate duce omul înmod obi[nuit. {i, atunci,intervine preotul. Pentru c`tu atunci când e[ti împins lalimit`, pentru mareamajoritate a oamenilorapare tendin]a de a renun]a.

Instantaneu din timpul unei c`l`torii de studii din anul 2007.

VIA}A MILITAR~ nr. 1/2017VIA}A MILITAR~ nr. 1/2017VIA}A MILITAR~ nr. 1/2017VIA}A MILITAR~ nr. 1/2017VIA}A MILITAR~ nr. 1/2017 2525 VIA}AVIA}AVIA}AVIA}AVIA}A MILIT MILIT MILIT MILIT MILITAR~ nrAR~ nrAR~ nrAR~ nrAR~ nr. 2/2016. 2/2016. 2/2016. 2/2016. 2/2016

Mihai Drago[ Neac[u, af`cut parte din cea mairecent` promo]ie de preo]imilitari. În 2012, ne spune,am urmat cursul postuni-versitar de perfec]ionare înasisten]` religioas`, ]inut laDepartamentul Opera]iiÎntrunite, Studii Strategice [ide Securitate, din cadrulUniversit`]ii Na]ionale deAp`rare Carol I. {aptecursan]i am fost cu to]ii, dar afost important pentruarmonizarea cu via]amilitar`. Cel mai mult ne-ainteresat, inevitabil,Asisten]a Religioas` înAc]iunile Militare, predat`de preotul militar Sorin Pitic.Dar am studiat [i DoctrinePolitico-Militare, SecuritateNa]ional` [i Euroatlantic`,Fundamente ale {tiin]eiMilitare, Sociologie, DreptInterna]ional Umanitar.Inclusiv englez` [i educa]iefizic`, unde ne-am dat toat`silin]a. Dar cel maiimportant a fost c` ne-amcunoscut noi între noi [i amavut prilejul s` neîmp`rt`[im experien]elepreo]e[ti personale. Iar`[i,am discutat despre modul încare este perceputàctivitatea preotului militarîn teatrele de opera]ii. Dinexperien]a celor care au fostacolo, am aflat cum faci oslujb` în aceste condi]ii,pentru c` orice cuvânttrebuie adaptat la situa]ia pecare o impune dislocarea.E[ti mai aproape deDumnezeu când e[ti dislocat,din cauza lipsurilor cu care teconfrun]i acolo, mai alesdep`rtarea de familie.

Preotul militar MihaiDrago[ Neac[u avea [aseluni de preo]ie în unitateamilitar` când a începutcursul. Cum a fost primulimpact cu unitatea militar`?Unii militari sunt maireticen]i, al]ii suntcredincio[i. Dar, din momentce trebuie s` fim împreun`,înv`]`m s` fim o a douafamilie. În plus, am urmataltui preot militar, deci erauobi[nui]i cu prezen]a

preotului. Dar am sim]it cìntru într-un mediu necu-noscut. A[a l-am perceput eu.A venit în armat` dup` nouàni de parohie într-o comun`din Buzù. A fost op]iunea sa[i a dat examen pentru acestpost: So]ia mea este ofi]er,de specialitate psiholog, [iea mi-a sugerat, la unmoment dat, s` vin preot înarmat`. Ini]ial, nu am vrut.Cu timpul, am început s` m`gândesc la aceastàlternativ` [i a încol]it [i îninima mea dorin]a de a màl`tura militarilor iar, dup`ce m-am hot`rât, am datexamen pe primul post liberde care am aflat.

De faptul c` acest curseste un prilej pentru ceicâ]iva preo]i militari dinîntreaga ]ar`, încadra]i camîn aceea[i perioad`, s` legerela]ii trainice, î[i aminte[te[i p`rintele Ion Ilinca. S-aucreat atunci, în 1996, ni[teleg`turi care dìnuie [iast`zi, pentru c` mareamajoritate a preo]ilor dinprima promo]ie înc` maisunt în armat`. Dar a maifost atunci un câ[tig indirect,nu pentru noi, ci pentruprofesorii din UniversitateaNa]ional` de Ap`rare,pentru c` au experimentatnoi metode de înv`]`mânt [iau primit un feedback de la

felul în care comunicau.Deci a fost un câ[tig atâtpentru preo]ii cursan]i, cât [ipentru profesori.

Înainte [i dup` cursÎnainte [i dup` cursÎnainte [i dup` cursÎnainte [i dup` cursÎnainte [i dup` curs

Pentru preo]ii militari,cursul de la UniversitateaNa]ional` de Ap`rare Carol Ieste, deocamdat`, singurulcare ofer` specializare [iperfec]ionare. Îns`, înfacult`]ile de teologie,studen]ii beneficiaz`, decâ]iva ani, de un curs anumerealizat pentru a le facecuno[tin]` cu specificulslujirii preo]e[ti în altesitua]ii decât în parohii,precum cea din spitale,armat` sau închisori. Încadrul unor astfel de cursuri,p`rintele Sorin Pitic, preotulbisericii militare SfântulMare Mucenic DimitrieIzvorâtorul de Mir aUniversit`]ii Na]ionale deAp`rare Carol I [i lectoruniversitar al academiei, afost des invitat pentru a leîmp`rt`[i din experien]apreotului militar studen]ilorFacult`]ii de Teologie: Amfost de nenum`rate ori laFacultatea de Teologie,îmbr`cat în reverend`militar` kaki, cu toateînsemnele militare, a[a cumeste uniforma noastr`regulamentar`, în a[a felîncât ei, viitorii preo]i, s`vad` [i s` în]eleag`. Dinmomentul în care intri înclas`, se face o lini[teadânc`, pentru c` uniformamilitar` impune o alt`rigoare. {i pun întreb`ri, suntcurio[i, vorbim desprepastora]ie, despre provo-c`rile preotului militar înunit`]ile militare… Uniichiar î[i exprim` dorin]a de ase al`tura preo]ilor militari,iar al]ii chiar î[i fac lucr`rilede licen]` pe aceast` tem`.Am câ]iva studen]i lateologie care m` sun` [i vors` fie îndruma]i în lucr`rilede licen]` despre asisten]areligioas` în armat`.

Preotul militar Sorin Piticeste cel care se ocup` de

oameni care veneau dinafara sistemului militar. Îmiaduc aminte c`, la Comu-nicare, am fost pu[i s`spunem câteva cuvinte înfa]a unei camere de luatvederi [i colegii ne urm`-reau, pe ecran, în alt`înc`pere. Au fost situa]iiilare, care au stârnit bunadispozi]ie, dar au fost [isitua]ii în care colegi careaveau experien]a multor anide preo]ie au observat c`puteau s`-[i îmbun`t`]easc`

Un gând, pentru preo]ii militari afla]iîn cãlãtorie de studii la M`n`stirea Rohia, dinpartea unui om sfânt, fostul Arhiepiscop alMaramure[ului, Iustinian Chira, care a trecut laDomnul în octombrie, anul trecut.

Rigorile militare pe careacum le cuno[teau, dep`r-tarea de familie [i de cas`pentru o perioad` destul delung`, deoarece cei maimul]i vin la cursul dinBucure[ti din diferite zoneale ]`rii, multe suficient dedep`rtate ca s` nu le înles-neasc` tuturor întoarcereaacas` la fiecare sfâr[it des`pt`mân`, au ajutat lacrearea de rela]ii trainice [ila un inevitabil schimb deexperien]`.


coordonarea preo]ilor carevin s` fac` acest curs postuni-versitar de specializare [iperfec]ionare în asisten]areligioas`. Cursul are acum odurat` de 12 s`pt`mâni [i acomasat cele dou` cursuri

preo]ii în biseric`, nu esteprea mare diferen]`.

Cursul, practic, încearc`s` ajute la cunoa[terea câtmai fidel` a noului mediu –cel militar, în cazul nostru –în care intr` preotul. Aici, el

în]elege mediul militar, nudoar cu nevoile lui suflete[ti,este de mare importan]`. Înplus, acesta este într-opermanent` modificare,ceea ce necesit` o adaptarecontinu`.

p`rintele Pitic, am dou`materii pe care le voi preda:Asisten]a Religioas` înAc]iunile Militare [iPastora]ia Special` înMediul Militar. Vor mai fi [icursuri de sociologie, psiho-logie, comunicare, art`,[tiin]` militar`… Fiecareprofesor vine cu domeniullui [i cu disciplina pe care opred`, dar cu aplicabilitateîn preo]ie. Nu vom merge înpoligon, s` înv`]`mmânuirea armelor. Statutulpreotului militar este denecombatant. Poate preotuls` mearg` în poligon dedragul osta[ilor, s`-ibinecuvânteze, s` le fieal`turi, s` le ridice moralul.Cu ce arme duce preotulmilitar lupta? Cu armacuvântului [i cu SfântaCruce. Exista, pe vremeaepiscopului armatei PartenieCiopron, o revist` a cleruluimilitar care se numea chiara[a: Arma Cuvântului. Iar defiecare dat` când vorbeadespre slujirea preo]ilormilitari, episcopul PartenieCiopron amintea c` armapreo]ilor este cuvântulslujirii, cuvântul Evanghelieilui Iisus Hristos. Iar noi,preo]ii militari, nu putem s`ne comport`m altfel decâtdup` cuvântul Evangheliei,altfel misiunea noastr` nu semai diferen]iaz` cu nimic deaceea a militarului. Cert estec` osta[ul român aceastaînva]`, s` poarte un r`zboi.Iar preotul trebuie s`-l înve]epe osta[ul român s` cread`în Dumnezeu [i s` sefoloseasc` de pilda [icuvântul lui Iisus Hristos.Pentru c` preotul din armat`[i osta[ii ]`rii nu pot fidesp`r]i]i a[a de u[or, dup`cum îns`[i istoria ademonstrat-o. Mai mult,haina preotului militar sedistinge prin culoareacategoriei de for]e alearmatei în care preotul esteîncadrat, iar acesta esteasimilat gradelor militare.Dar chiar în armat` fiind,pentru preotul militar nu

Promo]ia 2017Promo]ia 2017Promo]ia 2017Promo]ia 2017Promo]ia 2017

Cursul din acest an estedenumit Protec]ia [iAsigurarea For]elor –Asisten]` Religioas` [i vaîncepe în jur de 25septembrie. Tot de la preotulmilitar Sorin Pitic afl`m c`titulatura cursului s-amodificat de la un an la altul,pentru c` sunt câtevadificult`]i în a armoniza celeale teologiei cu cele ale[tiin]ei militare. Pentruteologi nu este atât de simplus` parcurg` un curs decarier` f`r` a avea bazeleunei licen]e militare. Facemacest curs postuniversitar încadrul Programului Protec]ia[i Asigurarea For]elor, careinclude [i asisten]areligioas`, al`turi de ceapsihologic`, spre exemplu.Cursul îmbin` [i acum, ca laînceputurile sale, materiicare ]in de [tiin]a militar`, înspecial, dar [i care ]in despecificul slujirii preo]e[ti.Personal, ne mai spune

Preotul militar Sorin Pitic, în altarul bisericiiUniversit`]ii Na]ionale de Ap`rare Carol I.

îi va fi al`turi militarului nudoar prin înlesnirea apro-pierii acestuia de Dumnezeu[i prin înt`rirea moral` pecare doar credin]a ]i-oasigur` deplin, ci [i prin roluls`u de consilier al coman-dantului. Înc` din primulprotocol încheiat întreBiserica Ortodox` român` [iMinisterul Ap`r`riiNa]ionale, ne explic`p`rintele Pitic, s-a prev`zutc` preotul este consilierulcomandantului pe problemereligios-morale [i estesubordonat nemijlocitacestuia. Adic` preotulr`mâne în stafful de statmajor, atât în unitate, cât [ipe timpul misiunii, [i ajut`cât poate de mult, f`r` a intraîntr-un domeniu pe care nu-lst`pâne[te, dar f`când totposibilul s`-[i aduc` contri-bu]ia la buna desf`[urare amisiunii, mai ales încercânds` readuc` starea de calmatunci când mediul este ostil.De aceea, necesitatea de a

ini]iale, de ini]iere [i deaprofundare: Cursan]ii vin cuo baz` foarte solid` îndomeniul teologiei, caabsolven]i de facultate, cu oexperien]` acumulat` înparohii, acest curs al armateifiind, practic, cu rolintroductiv în mediul militar.La admiterea în structuraclerului militar, preo]iiparticip` la un examen delocu[or. Iar func]iile dinMinisterul Ap`r`riiNa]ionale le ocup` fief`când ascultare fa]` depatriarh, fie exprimându-[idorin]a de a intra în mediulmilitar. Al]ii, [i mai intere-sant, sunt fo[ti ofi]eri care auf`cut Teologia [i care aurenun]at la cariera militar` [iau revenit în sistem ca preo]imilitari slujitori. Ace[tia suntpreo]i militari care în]elegcel mai bine rigorile militare[i nevoile celor care slujesc]ara sub arme. De[i, întreordinele militare [iascultarea pe care o fac


gradul este important. Dac`vorbe[te cu soldatul, preotulgrad de soldat trebuie sàib`, iar dac` vorbe[te cu ungeneral, prin harul luipreo]esc va fi la în`l]imeagradului de general.

Lector universitar acum,preotul militar Sorin Pitic aabsolvit [i el cursul la carepred` acum. {i, de când seafl` în armat`, s-a ocupat deslujirea în bisericaUniversit`]ii Na]ionale deAp`rare, de pastora]ianecesar` aici [i de nevoilespirituale ale studen]ilor sì.De parc` ar fi [tiut c` locullui este aici, c` va devenipreot militar. Nu am [tiut.A fost cu totul [i cu totul oîntâmplare benefic`. Eu nuam fost la parohie niciodat`.Am venit direct dinfacultatea de teologie aici, înacademie, în 1998. {i, deatunci, nu am mai mers în

Deoarece biserica se afl` înexteriorul academiei, de[i totcazarm` militar` este [i aici,militarii vin deta[a]i,relaxa]i, pentru un momentde reculegere [i înc`rcaresufleteasc`.

Din 1998, încearc`permanent s` le fie al`turinoilor preo]i militari înacomodarea cu un mediudiferit de via]a civil`. {i s`r`spund` cum poate maibine provoc`rilor cursului,care r`mân diferite fa]` decele ale cursurilor militare.Anul acesta, de pild`, preo]iimilitari cursan]i vor petrecepostul Cr`ciunului, operioad` înc`rcat` spiritual,în care fiecare dintre noi sepreg`te[te cu post [irug`ciune sporit` [i în carepreotul este nelipsit dinbiseric`. Ce vor face preo]iicare vor participa la curs, înloc s` slujeasc`, s`-i

recuper`rii orelor de curs,vom oficia Sfânta Liturghie,a[a cum trebuie s` fac` unpreot. Slujirea SfinteiLiturghii este indiscutabil`.Iar atunci când dintre preo]iiparticipan]i la curs nu vorputea ajunge s` slujeasc` înweekend acas`, în unit`]ilemilitare din care provin, vorsluji aici, în bisericauniversit`]ii. De asemenea,meniul de post nu va fidisponibil, la cerere, doarpentru preo]ii militari, cipentru to]i cursan]iiuniversit`]ii care dorescacest lucru, a[a cum seîntâmpl` în institu]iilemilitare de înv`]`mânt, înfiecare perioad` de maris`rb`tori cre[tin-ortodoxe.

Precum celelalte cursuride la Universitatea Na]ional`de Ap`rare, [i acestacuprinde în organizarea sac`l`toriile de studii, poate

cele mai a[teptate momente.Înc` nu am definitivat undevom merge anul acesta. Cuajutorul lui Dumnezeu, vomface o c`l`torie de studii îngarnizoanele din care provinmajoritatea preo]ilor militaricursan]i. Vom organiza oîntâlnire cu ierarhii locului,prilej pentru discu]ii [i seriduhovnice[ti, de unde avemde tras înv`]`minte [i undefiecare î[i spune p`surile,episcopul ne d` sfaturi [imomentele sunt cu totul [i cu

totul speciale. Mergem [i înlocuri frumoase [i duhov-nice[ti, dar [i în locuri careexprim` condi]ia omuluiîntr-o situa]ie limit` [i undeîncerc`m s` st`m de vorbàtât cât se poate, s` în]ele-gem. De aceea, pentru cèste posibil s` ni se al`ture [ipreo]i din Ministerul Justi]iei,inten]ion`m, într-una din zile,s` mergem [i într-unpenitenciar, poate laRahova, unde exist` [ibiseric`. Exist` [i un specifical pastora]iei, în func]ie delocul în care sluje[te preotul.Pastora]ia dintr-o [coal`militar`, unde este atmosfer`de studiu [i unde se desco-per` cuvântul evanghelic, nueste totuna cu cea dintr-unspital militar, unde omulsufer` [i vine cu n`dejdeavindec`rii de boal`.

Dintre materiile studiatela cursul pentru preo]iimilitari, acelea care îlapropie efectiv pe preot desufletul seam`nului sù,loca[ul de pre] al luiDumnezeu, se vede c`r`mân, totu[i, de neegalat de[tiin]`. {i probabil c` acestaeste un adev`r valabil pentruorice fel de curs, de oricespecific ar fi el. Iar manualmai folositor decât faptaîns`[i nu se poate g`si. Într-unastfel de manual, cuviosulmonah Paisie Aghioritul,trìtor profund al cuvintelorMântuitorului, deci nu doarun memorator al lor sauvreun absolvent cu diplom`teologic`, observ`: Judecata,logica [i dreptatea ome-neasc` sunt de obiceinedrepte. Pe când dreptatealui Dumnezeu este dragoste,îndelung`-r`bdare, îng`-duin]`. Microbul bolii taleduhovnice[ti este c` exami-nezi lucrurile cu logicaomeneasc`. Iar medica-mentul cel mai eficace estegândul cel bun. (VolumulCu durere [i dragoste pentruomul contemporan,Cuviosul Paisie Aghioritul,Editura Evanghelismos,Bucure[ti, 2003).

Slujire religioas` a preotului militar Mihai Drago[Neac[u, în deschiderea unui ceremonial militar.

alt` unitate militar`. Amînceput prin a ridica obisericu]`, cu ajutorulcadrelor militare de aici, cas` avem un loc de slujire luiDumnezeu [i s` putem,oarecum, s`-i scoatem pemilitari din spa]iul acela decazarm`. De aceea, bisericase afl` undeva între univer-sitate, c`minele studen]e[ti [ibaza sportiv` din spate.

spovedeasc` [i s`-iîmp`rt`[easc` pe militariidin untit`]ile în care suntîncadra]i? Armoniz`m toatecele duhovnice[ti care se fac[i într-o academie teologic`cu cele ale înv`]`turii pecare trebuie s` o asimil`m.Cursurile zilnice le începem[i le încheiem cu rug`ciune.Atunci când sunt s`rb`torimari, în condi]iile


LITERA LITERA LITERA LITERA LITERATUR~TUR~TUR~TUR~TUR~

Pe col]ul biroului, lâng` cana cu cafea fierbinte, seodihnea un vraf de c`r]i. Canapeaua bej a[tepta

cuminte urm`torul pacient, a[ezat` strategic cu spatele lageamul înalt, cu vedere la hotelul Intercontinental, ca nucumva ocupan]ii s` î[i piard` [irul gândurilor cu ochiia]inti]i la furnicarul de sub ei.

Am deschis agenda preg`tit` de asistent, curioas`.{tiam c` se programase un pacient pe care nu îlcuno[team, era prima lui [edin]`, iar eu am respirat adânc,preg`tit` pentru ce este mai rù. Prima [edin]` era, defiecare dat`, cea mai grea. Era ca [i cum plecai la r`zboilegat la ochi [i înarmat cu o pra[tie confec]ionat` stângacide un pre[colar. Nu [tii cu ce te confrun]i, ce ziduri[i-a construit omul în jurul inimii [i nici ce a[tept`riare de la tine.

Psihologul este v`zut adesea ca un magician. Te ducis` plângi contracost pe canapeaua sa, iar la sfâr[it teîntorci acas` [i consta]i c` toate problemele s-au rezolvatde la sine: so]ul nu te mai în[al`, depresia a disp`rut caîntunericul atunci când r`sare soarele, {i-ai g`sit f`r` cam`car s` cau]i un nou loc de munc` [i te-ai [i îmbog`]it,toate acestea în 50 de minute. Lucrurile nu stau niciodatà[a. Oricât de mult ar costa [edin]a de terapie, nimeni nuva rezolva problemele tale f`r` ca tu s` mi[ti un deget. }ise întinde o mân`, ca s` ai de ce s` te ag`]i în încercareade a ie[i din pr`pastie, îns` nu coboar` nimeni dup` tine,pentru c` ar risca s` ias` plin de julituri sau, mai rù, s` numai ias` deloc la lumin`.

A intrat în cabinet cu pa[i mici [i p`rea c` ezit`. M-amdus spre ea cu mâna întins` în timp ce m` prezentam. Mi-aspus [i ea numele ei, apoi s-a a[ezat pe margineacanapelei de parc` se preg`tea s` sar` în picioare dinclip` în clip` [i s` o zbugheasc` pe u[` afar`. Nu c` ar fiprima persoan` care face asta.

M-am a[ezat [i eu în fotoliul de lâng` ea, apoi amprivit-o cu aten]ie. Era mai scund` ca mine [i o idee maiplinu]`. Avea p`rul ro[cat, drept [i lung pân` la talie, iarbuzele îi erau vopsite într-o nuan]` de ro[u aprins. Ochiiverzi se ascundeau în spatele genelor complet lipsite derimel, îns` în ridurile de la coada ochiului i se strângeastratul gros de fond de ten care tot nu reu[ea s` îi ascund`cearc`nele întunecate.

– Ce ai pe suflet?, am întrebat eu, întrebarea standardcu care începeam luptele cu balaurii fiec`rui om care îmitrecea pragul.

– Cred c` sunt captiv`.

*

Sublocotenent Cornelia B~DIN

DE LUNI M~ LAS DE DE LUNI M~ LAS DE DE LUNI M~ LAS DE DE LUNI M~ LAS DE DE LUNI M~ LAS DE TINETINETINETINETINE– fragment dintr-un roman în lucru –– fragment dintr-un roman în lucru –– fragment dintr-un roman în lucru –– fragment dintr-un roman în lucru –– fragment dintr-un roman în lucru –

Carla era o femeie aparent normal`. Se ridica din pat la6:00, tr`gea draperiile, deschidea fereastra [i ap`sa alenepe butonul cafetierei în timp ce se îndrepta spre du[. Ie[eaînv`luit` în prosopul ro[u, cu p`rul blond cu [uvi]e gri prinsneglijent în vârful capului, un coc rotit, sus]inut me[te[ugitcu un creion. Î[i turna cafeaua în cana ei preferat`, alb`, pecare scria cu litere de-o [chioap` „Majestatea Sa”. Puneafix dou` pastile de îndulcitor [i fuma exact dou` ]ig`ri,nici mai mult, nici mai pu]in. Slim, mentolate, cic` cu maipu]in miros decât cele obi[nuite. D`dea drumul la [tiri întimp ce se uita absent` pe fereastra apartamentului de laetajul [ase, probând în minte haine pentru o nou` zi. Pefundalul gândurilor se auzea c` va veni canicula. Va veniun val de ger n`praznic. Va veni Cr`ciunul. Va veni un nouan. Va veni Ziua Îndr`gosti]ilor.

Deschidea larg dulapul imens [i plin.Ciorapii. C`ma[a, fusta, sacoul. Pu]in

fard de obraz, rimel [i un strop

de parfum. Seductive, de[i ea nu voia s` mai seduc` penimeni. A tot sedus o vreme, dar cu b`rbatul este greu:seduce [i se duce, nu-i a[a?

Paltonul, m`nu[ile, servieta. Ie[ea pe u[` la 7:15, nicimai devreme, nici mai târziu. Ap`sa pe butonul liftului întimp ce încuia u[a num`rând în gând: de trei ori sus, cucheia alb`, de trei ori jos cu cea roz. Mergea nou` minutepân` la metrou, la bra] cu gândurile, întocmind agenda


zilei. Termene limit` îi bâzâiau în cap pân` când metroulvenea aproape zburând pe [ine, ca un [arpe fl`mând,zburlindu-i p`rul atât de atent aranjat.

P`[ea înùntru [i se a[eza printre ceilal]i oameni f`r`chip, la locul ei, exact lâng` u[`, f`r` a se atinge de strìni.Strìnii o strângeau ca o menghin`, iar dac` se atingea deei din gre[eal` sim]ea cum se învine]e[te. Prea îi intrau însuflet. Prea îi invadau spa]iul intim. Prea o dezbr`cauprivirile lor, prea îi sondau sufletul. Dac` îi sim]eaurespira]ia?

{ase sta]ii de metrou. Cobora [i urca pe scara fix`, nupe cea rulant`. Erau 34 de trepte. Ajungea în strad`. Înc`10 minute pân` la birou. Î[i scotea m`nu[ile cu un geststudiat [i le arunca în geant`, apoi punea paltonul în cuier.Exact în ordinea aceasta, aten]ie! Deschidea calculatorul[i r`mânea în fa]a lui pân` la prânz. Lua masa cu colegiide birou în restaurantul de pe col]. Râdea, bârfea pu]in[eful [i gusta din salat`. Se întorcea apoi în fa]a aceluia[icalculator pân` la 17:00. Urma drumul înapoi spre cas`,exact acela[i traseu în ordine invers`. La 20:10 ie[ea dinnou pe u[a apartamentului în perechea de pantaloni gri [ihanoracul de jogging. Cu c`[tile în urechi, începea sàlerge. Alerga pân` când mu[chii protestau [i îi d`deaulacrimile, pân` c`dea în genunchi [i v`rsa toat` masa deprânz [i celelalte bârfe despre [ef, pe care le înghi]ise cu ogur` de ap` plat`. Alerga pân` când amor]ea, murea [iînvia, încercând s` î[i scoat` din sistem toat` am`r`ciunea[i împietrirea. Apoi, în fa]a blocului, î[i aranja zâmbetulde vecin` perfect`, femeie perfect`, angajat` model. Intrasub du[, iar apa fierbinte îi lovea scalpul ca o mie dedegete iscoditoare. „De data asta cum mai pui palmapeste gura con[tiin]ei, drag`? De tine nu po]i s` fugi, te ieicu tine oriunde mergi.” Începea s` cânte, în timp ce sesp`la de ziua care tocmai trecuse. Cu apa înc` [iroindu-ipeste tatuaje, sc`p`ri de adolescent` rebel`, î[i suna

mama. Î[i suna iubitul, cu caref`cea la telefon rezumatul

împleticeal` [i miros st`tut de alcool. De obicei târ`scpungi de hârtie în care ascund f`r` pricepere sticle cualcool ieftin [i prost, care le arde esofagul [i amintirile.

Vai, s`racii alcoolici! Cu to]ii au impresia c` secamufleaz` bine printre ceilal]i, de[i, în realitate, toat`lumea [tie c` au o problem`. De la ora [apte diminea]acar` dup` ei mireasma bùturii de cu o sear` înainte. Îirecuno[ti u[or, dup` fa]a umflat`, ro[ie-alb`struie, moale,ca de aluat. Pe nas deja încep s` se sparg` primele vase desânge. Te privesc vinova]i, cu ochii apo[i, sub care auap`rut pungi din ce în ce mai pronun]ate.

Dar vai, s`racii alcoolici nu [tiu c` deja au c`lcat îngol, f`r` drept de apel. Încearc` s` î[i zugr`veasc`înf`]i[area, ca nu cumva s` te prinzi c` s-au îmbarcat învapora[ul numit Pierzanie [i au început s` navighezesear` de sear` pe fluviile bahice, în încercarea de acondamna durerea la moarte prin înec. S`racii alcoolici, einu [tiu c` cei din jurul lor simt duhoarea de vin st`tutacoperit stângaci cu valuri de parfum scump [i bomboanementolate. Pungile de sub ochi se v`d pe sub cele dou`straturi de fard, iar vine]iul obrajilor r`zbate înc`p`]ânatde sub pudr`.

{i iat` cum s`racii alcoolici ajung în fa]a Inchizi]ieispirituale, expu[i oprobriului public. Prietenii dispar unulcâte unul din jurul lor, de zici c` degetele vie]ii îi smulgrând pe rând, într-un banal joc de genul M` iube[te? Num` iube[te? Familia nu mai în]elege nimic, iar rudele auînceput s` vorbeasc` pe la col]uri despre cum erau siguric` a[a se va întâmpla, c` era leit tac-su. Cu to]ii dau vinape genetic` sau pe rea inten]ie: Ce, i-am turnat eu pe gât?,cu o absolut` lips` de empatie.

Dar vai, s`racii alcoolici au avut parte, în vie]ile lorjilave, post-evaporare a aburilor de bùtur`, de ni[te mâinicare au tras de pârghii, mâini ce nu erau ale lor. A fost deajuns un deget care s` dea bobârnacul primei piese dedomino, iar de acolo via]a lor s-a d`râmat bucat` cubucat`.

Paharul din cristal, cu dou` degete de vin, s`rb`toreacândva succesul unei afaceri. Ast`zi mai adaug` o bar` lageamul celulei psihologice numit` dependen]`.

Iubita care a plecat cu altul a turnat primul strop devotc` peste cele trei cuburi de ghea]`. A[a a trecut primasear` de singur`tate, pân` când, a doua zi, mahmureala [idurerea din suflet s-au contopit, iar amintirea ei s-acuib`rit în pat înaintea alarmei. {i cum te lup]i cuamintirile? Simplu, le anihilezi. {i cum ui]i? La fel desimplu: bei.

Presiunea care apas` pe umeri, responsabilit`]ile,cravata l`rgit` doar un deget, cât s` se vad` nasturele desus al c`m`[ii scumpe – tabloul omului de succes, nu-i a[a?Cariera, aceast` nenorocit` himer` d`t`toare de insomnii,dup` care alerg`m cu to]ii, exact ca ni[te câini într-o curs`,alergând dup` momeal`, ne îngroap`. Ne vindem sufletulpentru a ne vedea numele pe un ecuson de multina]ional`.Plec`m [i venim pe întuneric, târând serviete grele, cucapul plin de date, tabele [i prezent`ri. Trìm în termene-limit` [i ne d`m voie s` r`sufl`m doar în team-building,apoi ne întoarcem în birourile noastre cât ni[te cutii dechibrituri, ne a[ez`m în fa]a calculatoarelor [i neîntoarcem la statutul de pioni pe o tabl` de [ah cu zeceetaje [i pere]i de sticl`. {i cum ne împ`c`m cusingur`tatea? Simplu: bem.

zilei. Îl asigura c` este în regul`. Ziua a fost bun`,mul]umesc de întrebare. Ne vedem în weekend, sigur c`da. {i eu sunt ner`bd`toare, domnul meu. Te pup, noaptebun`! Da, a[a îi spunea iubitului, domnul meu. Polite]eexcesiv`, la un centimetru distan]` de perfec]iune.

Dar dup` ce închidea telefonul, întindea mâna [i d`deamasca jos. Scotea din frigider vinul [i î[i turna primulpahar. Apoi pe cel de-al doilea. Urma al treilea.

*Vai, s`racii alcoolici! Ei nu au un destin fericit, nu-i

a[a? Lumea îi ocole[te pe strad` sau îi prive[te cusprânceana ridicat`, în timp ce ei se împleticescnedumeri]i prin via]`. Da, a[a trìesc alcoolicii, cu


ARS POETICAARS POETICAARS POETICAARS POETICAARS POETICA


Noapte [i ziV`dcum nebunia nop]ii [i a zileiîmi sfâ[ie carneaîmi sfâ[ie sufletul[i m` închide în minede parc` nu i-ar p`sa c` sunt eude parc` nu i-ar p`sa c` ne tragem dinaceia[i p`rin]i.eu [i nebuniaavem aceia[i p`rin]iNoapte [i ziu`.Ea este fratele meu,umbra mea ce joac` în lumina nop]iiochii mei ce cânt` în întunecimea zilei[i când m` uit în oglind`îmi v`d umbraurlând de nebunie.mi-e mil` de umbr`m` apropii[i o s`rut.incest?nu.fiecare ziî[i are noaptea ei.

Asfin]it sfin]itVino, draga mea;Trage dup` tine draperiile ar`mii alesoarelui,Las`-le s` cad` în marea mare[i f` noapte.Ultima raz` de soareva picura pe buzele talede unde voi putea eu s` gustun ultim asfin]it al lumiiînainte ca buzele s` ]i se închid` feroceprecum noaptea.Acel ultimul asfin]it,sfin]it de buzele tale:ce dulcea]`!

Cântec pentru Cea Tainic`Descoper`!ah, descoper`-]i sufletul înaintea mea,f`-te hù [i las`-m` s` m` cufund în tine,desplete[te taina [uvi]elor tale[i las`-m` s` luminez oglinda ochilor tì întuneca]i.

Grìe[te!grìe[te cu buzele tale umede de apa râului Styxvorbele care m` ard, vorbele ce îmi sângereaz` în r`nisfârâind asemenea t`ciunilor r`ma[i aprin[ide la t`mâia uitat` a unei liturghii str`vechi.

Trìe[te!trìe[te blestemul trupului tù de j`raticaprins de parfumul din carnea ta dulcece arde precum mii de p`catecare vin din adâncurile adâncurilor.

Vino!vino acum s` stingem împreun` jarul arz`toral p`catului ce a prins s` mocneasc` în noi;împreun`, ]inându-ne de mân` [i privindu-ne în ochine vom arunca în volbura râului Lethe.

Strig`te de departeM-a strigat cineva din dep`rtare…A pierit nisipul în mare[i marea a secat,acum e ]`rm uscat[i vis fermentat,doar ]`rm nins,s`rat[i-aprins.]`rmul e aprins de dor,De dor cum e în zborul unui pelicansau dor cum vezi în luptele în van.Nu mai strig` nimeni din dep`rtare,nici marea nu mai e, cu a ei sare,nu mai sunt buze care s`-mi spun` blestemede[artenu mai sunt fete ce s`-mi fie lumin`-ntr-onoapte…

Poezii de elev-caporal Mircea COSTEA,Colegiul Na]ional Militar Mihai Viteazul


P P P P PASIUNIASIUNIASIUNIASIUNIASIUNI

În lumea marinarilormilitari sunt reguli

stricte [i dure. Poate noi, ceilega]i de p`mânt, nu îiîn]elegem de multe ori.Poate îi judec`m gre[it,poate nu îi cunoa[tem cuadev`rat. Îi descoperimu[or, u[or... Via]a dur` de pemare las` urme, mai ales însuflet. R`zboiul sau paceacu apele îi transform` pemarinari. Carturile,programul le dozeaz`ritmul. A[a... apar pasiunilesau sunt dezvoltate visurile!

Maistru militar principalGabriel Eremia este marinar

UN OM MAI UN OM MAI UN OM MAI UN OM MAI UN OM MAI APAPAPAPAPARARARARARTETETETETEPlutonier-adjutant Lucian IRIMIA

Pentru mul]i, via]aPentru mul]i, via]aPentru mul]i, via]aPentru mul]i, via]aPentru mul]i, via]amilitar` este doarmilitar` este doarmilitar` este doarmilitar` este doarmilitar` este doarceva ce se întâmpl`ceva ce se întâmpl`ceva ce se întâmpl`ceva ce se întâmpl`ceva ce se întâmpl`dincolo de garduldincolo de garduldincolo de garduldincolo de garduldincolo de gardulcaz`rmilor, încaz`rmilor, încaz`rmilor, încaz`rmilor, încaz`rmilor, înpoligoane, lapoligoane, lapoligoane, lapoligoane, lapoligoane, lainstruc]ie sau îninstruc]ie sau îninstruc]ie sau îninstruc]ie sau îninstruc]ie sau înmisiuni. Pu]ini [tiumisiuni. Pu]ini [tiumisiuni. Pu]ini [tiumisiuni. Pu]ini [tiumisiuni. Pu]ini [tiuîns` de sufletulîns` de sufletulîns` de sufletulîns` de sufletulîns` de sufletulmilitar, de dorin]a demilitar, de dorin]a demilitar, de dorin]a demilitar, de dorin]a demilitar, de dorin]a dea crea a militarilor,a crea a militarilor,a crea a militarilor,a crea a militarilor,a crea a militarilor,de spiritul lor de a fide spiritul lor de a fide spiritul lor de a fide spiritul lor de a fide spiritul lor de a fiprintre cei mai buni.printre cei mai buni.printre cei mai buni.printre cei mai buni.printre cei mai buni.Undeva, la r`scruceaUndeva, la r`scruceaUndeva, la r`scruceaUndeva, la r`scruceaUndeva, la r`scruceaacestora, apareacestora, apareacestora, apareacestora, apareacestora, aparepasiunea. Maistrulpasiunea. Maistrulpasiunea. Maistrulpasiunea. Maistrulpasiunea. Maistrulmilitar principalmilitar principalmilitar principalmilitar principalmilitar principalGabriel Eremia aGabriel Eremia aGabriel Eremia aGabriel Eremia aGabriel Eremia a[tiut, de-a lungul[tiut, de-a lungul[tiut, de-a lungul[tiut, de-a lungul[tiut, de-a lungulmultor ani, s` îmbinemultor ani, s` îmbinemultor ani, s` îmbinemultor ani, s` îmbinemultor ani, s` îmbinepasiunea pentrupasiunea pentrupasiunea pentrupasiunea pentrupasiunea pentrumodelism cu via]amodelism cu via]amodelism cu via]amodelism cu via]amodelism cu via]amilitar`.militar`.militar`.militar`.militar`.

Maistrul Eremia,concentrat asupraobiectului pasiunii sale,modelismul.


militar, un om obi[nuit,familist, cu o meserie cepresupune instruire continu`,cu pasiuni, cu speran]e,uneori [i cu dezam`giri, cutot ceea ce presupunetrecerea prin cei 48 de ani devia]`. S-a n`scut înConstan]a, unde tr`ie[te [ilucreaz` acum. Leg`turadirect` cu Marea Neagr`poate explica op]iunea sa dea urma o carier` în domeniulmarinei militare.

La începutul anilor ’90,dorind s` fac` parte dintr-uncorp tehnic de elit`, asus]inut examen la {coalaMilitar` de Mai[tri Militari aFor]elor Navale AmiralMurgescu, la specializarearadioloca]ie naval`.Electronica [i automatiz`rileerau considerate vârf delance în domeniul militar [inaval. La momentuladmiterii, concuren]a era lacote înalte, motiv pentrucare în promo]ia sa au fostelevi foarte buni în diferiteledomenii tehnice ale [coliimilitare. Preg`tirea în ceitrei ani s-a dovedittemeinic`, datorit` calit`]iiprofesionale a corpuluididactic întâlnit în cadrulcatedrei de electronic` [icomunica]ii navale, dar [i apreg`tirii militare generale.

Definitivarea instruirii salede specialitate, pe perioada[colariz`rii, s-a realizat înlaboratoarele institu]iei cumai[tri militari despecialitate, persoane cuînalte calit`]i profesionale.Practica era finalizat` la caldîn diferitele ocazii, prinaplica]ii ale marinei penavele militare.

Adev`rata meserie amînv`]at-o în flota maritim`.Prima func]ie a fost în cadrulDivizionului 79 Vân`toarede Submarine, ca specialistprincipal 2 la grupa deradioloca]ie, pe nava cu

num`rul de bordaj 261.Aveam o responsabilitateridicat`, pe o sta]ie deconducere a focului pentruinstala]ia artileristic` AK230, un sistem pentruap`rarea antiaerian` anavei, a declarat maistrulmilitar principal GabrielEremia.

Timp de aproximativzece ani a înv`]at s` operezecu toate tipurile de tehnic`de radioloca]ie aflat` labordul navelor din actualulDivizion 50 Corvete. La

unitatea de nave antisub-marine, a avut parte de oexperien]` deosebit`, unde af`cut parte din echipajelenavelor din unitate, în cadruldiferitelor misiuni na]ionale,dar [i interna]ionale desf`-[urate în Marea Neagr`.Toate ac]iunile aveauparticularit`]i ce le dife-ren]iau între ele. Fiecare erao provocare a folosiriicuno[tin]elor [i preg`tirii,dar mai ales a acumul`rii deexperien]`. {i vorbim aici detehnica de la bordul navelor[i de coeziunea echipajelordin cadrul divizionului. Unplus era [i schimbul deexperien]` realizat cumarinarii navelorparticipante la aplica]ii.

Ultima func]ie încadrat`în acest divizion a fost decomandant grup la grupa deradioloca]ie la nava 261 dincadrul Divizionului 50 NavePatrulare, actualmenteDivizionul 50 Corvete.

Drumul carierei militarel-a îndreptat c`tre una dintreunit`]ile de elit` aleînv`]`mântului militar,Academia Naval` Mirceacel B`trân. Aici, ca [ef delaborator în Departamentulde Inginerie Electric` [iElectronic` Naval` din

O mic` repara]ie la macheta Bricului Mircea.

La o expozi]ie de machete organizat` cu sprijinulLigii Mai[trilor Militari de Marin`.


Facultatea de InginerieMarin`. A avut propriacontribu]ie în a între]ine [irepara tehnica specific`, cât[i în a propune solu]ii ceaveau ca scop îmbun`t`]ireaorelor de laborator [i despecialitate.

În cadrul departa-mentului am dobândit o adoua specializare, îndomeniul comunica]iilornavale. Prin participarea lacursurile de operare [imentenan]` a sistemelorintegrate de comunica]ii, dar[i la cursurile de mentenan]èchipamente de radiocomu-nica]ii, am acumulat multèxperien]`. În urmaacestora, am luat parte laactivit`]ile de practic`marin`reasc` desf`[urate destuden]ii militari, a men-]ionat maistrul militar Eremia.

Pe perioada de var` eradeta[at ca maistru instructorla Centru de Preg`tireMarin`reasc` de la PalazuMare, unde a pus în practic`teoria înv`]at` de studen]i îndomeniul marin`riei [isemnaliz`rii. Acolo se punbazele tradi]iilor marin`re[tiprin cursurile sus]inute dec`tre îndrum`torii depractic` în domeniile:conducerea ambarca]iunilorcu vele, marin`rie, înv`]areade noduri marin`re[ti [i desemnalizare naval`, în carea fost direct implicat.

Prin dezvoltarea acestortradi]ii marin`re[ti, am avutmisiunea de a participaîmpreun` cu studen]iiAcademiei Navale Mirceacel B`trân la cel maiemo]ionant moment dincarier` [i anume arborareapavilionului na]ional lacatargul din fa]a Comanda-mentului Flotei de ZiuaMarinei române. L`sând la oparte emo]ia momentului,satisfac]ia a fost cândpavilionul ]`rii, cu osuprafa]` de 70 de mp, a fostdesf`[urat în vânt pe ritmulimnului na]ional [i înaplauzele unei mariaudien]e, a spus cu mândrie

maistrul militar principalGabriel Eremia.

A avut pl`cerea de acunoa[te [i de a lucra, într-uncolectiv de cercetareoceanografic` din cadrulDirec]iei Hidrografice. Af`cut parte dintr-o echipùnit`, cu o permanent`preocupare în domeniuldezvolt`rii profesionale.Activit`]ile de pe teren, decolectare a datelor, erauîntrep`trunse cu orele de

participat la concursurilena]ionale ale Federa]ieiRomâne de Modelism, lasec]iunea navomodelismstatic. Este legitimat la ClubulFarul din Constan]a.

Ca palmares, am reu[it s`m` încadrez printre primiicinci sportivi pe ]ar` la celedou` categorii de concurs lacare am participat, cumachetele statice, în cadrulCampionatelor Na]ionale,dar [i în Cupa României. Estelocul unde se întâlnesc înacest moment cei maitalenta]i navomodeli[ti din]ar`. Lucr`rile mele au fostadmirate [i la alte ac]iunimodelistice cum ar fi SalonulNa]ional de Modelism, laedi]iile VI-X, desf`[urate înincinta Muzeului MilitarCentral din Bucure[ti, dar [ila Concursul Interna]ional deMachete Statice Cupa AlbaCarolina, unde au fostapreciate cu diferite distinc]ii.Nu palmaresul m` atrage înmod special la acesteactivit`]i, ci mai alesîntâlnirile [i schimbul deexperien]` cu ceilal]iparticipan]i, care de cele maimulte ori au generatprietenii, [i-a exprimatpasiunea maistrul militarprincipal Gabriel Eremia.

De asemenea, este [ivicepre[edinte al LigiiMai[trilor Militari de Marin`(LMMM). Cu sprijinulacestei asocia]ii de tradi]ie, areu[it s` pun` în aplicareproiectul de a organizaexpozi]ia-concurs demodelism intitulat` CupaTomis. Având ca mottoModelismul ca art`, edi]ia aII-a s-a desf`[urat în perioada6-16 august 2016, la MuzeulMarinei Române, care a fost,a[a cum a f`cut-o [i pe durataprimei edi]ii, o excelent`gazd`.

A fost o expozi]ie ampl`de machete în dou` s`li, cudemonstra]ii de navomodeleradiocomandate în bazinuldin curtea muzeului, cuexpuneri legate de activit`]ispecifice marin`re[ti. Au

declarat maistrul militarprincipal Gabriel Eremia.

Pân` aici, nimic special.O carier` militar` obi[nuit`,un om ce [i-a doritperforman]`. A trecut pestemomentele grele, a strânsdin din]i [i a mers maideparte. I-au r`mas în minteclipele frumoase, camaraziiadev`ra]i. Unii cârcota[i arspune doar: Ei, [i ce? Auf`cut [i al]ii ca el! Darmaistrul militar Eremia mai

birou în care erau analizate[i interpretate aceleinforma]ii. A fost un altmoment al carierei sale, cuun nou nivel de preg`tire,fiind entuziasmat s` lucrezecu unele dintre cele maiperformante instrumente decercetare oceanografic` aleMarinei Militare. Cu oasemenea experien]`, s-aîntors de curând laAcademia Naval` Mirceacel B`trân, pe o func]ieonorant` pentru el, aceea demaistru militar de comand`.

Este o nou` provocare încare doresc s` împletescexperien]a c`p`tat` de-alungul carierei militare, cudezvoltarea [i perfec]io-narea profesional`, a

are ceva aparte, care îl facediferit fa]` de al]ii.

Are o pasiune ce vine dincopil`rie. Tradi]iamarin`reasc` i-a dezvoltatun mai vechi hobby,modelismul. În perioadacopil`riei a practicataeromodelismul la PalatulCopiilor din Constan]a. Înanii din marina militar` [i-adezvoltat îndemânarea de arealiza machete, constând dinsec]iuni de nave [i nave lascara mic`. A realizat c`navomodelele se întrep`-trund cu tradi]iile marin`re[ti,cu istoria [i dezvoltareatehnicii navale în diferiteleperioade ale existen]ei ei. Cutoate c` se consider` înc` unnovice în acest domeniu, a

|n timpul liber tot pasiunea este cea care conteaz`.


participat peste 60 deexpozan]i din ]ar`, dar [i dinafara ei, cu peste 370 deexponate. Edi]ia de anultrecut s-a dovedit, f`r`îndoial`, un succes,manifestarea având toate[ansele s` devin` o tradi]ie lamalul m`rii. Împreun` cucolegii [i camarazii s`i sepreg`tesc asiduu pentruedi]ia a III-a a Cupei Tomis,unde se pot înscrie to]i ceicare sunt dedica]i dome-niului modelistic, perioadade desf`[urare [i condi]iilede participare sunt afi[ate pesite-ul www.lmmm.ro/concurs. Astfel, LigaMai[trilor Militari deMarin` reu[e[te s` duc` maideparte tradi]iilemarin`re[ti, via]a militar` dela ]`rmul M`rii Negre [i dela Dun`re. LMMM puneaccent pe sprijinirea acestortipuri de manifest`ri, de aaduce în prim-plan efortul,munca [i sacrificiulmai[trilor militari de marin`

pasionat din domeniu,Ovidiu Simionescu, s-ahot`rât s` recondi]ioneze olucrare navomodelistic`realizat` de studen]ii fostuluiInstitut de Marin`, actualaAcademie Naval` Mirceacel B`trân. Machetareprezint` una dintre celemai frumoase nave ale

deterioreze. Îmb`trânirea adevenit vizibil` începând cusaulele folosite la arborad`,pân` la vopseaua de pebordaj.

În dorin]a de a-i redafrumuse]ea de odinioar`,împreun` cu Ovidiu

red`m o parte din frumu-se]ea de alt`dat`. Lucr`m întimpul liber [i dorim ca pân`la Ziua Marinei române dinacest an s` reu[im s` oprezent`m publicului largcare va veni s` admireexponatele la MuzeulMarinei române, ne-a dezv`-luit maistrul militar Eremia.

Într-o lume în care vitezaconteaz`, valorile au altescale, undeva la Constan]a,pasiunea pentru meserie [ivoluntariat are alte valen]e.Timpul... se scurge. Dup`maistrul militar principalGabriel Eremia sigur var`mâne ceva. A s`ditpasiunea pentru meserie însufletul fiec`rui student sau aunui privitor ce se uit` lamachetele sale. Este multsau pu]in, asta hot`r`[ti tu,cititorule! Pentru c` suntconvins c` maistrul militarprincipal Gabriel Eremia adat, d` [i va da totul pentrumeseria [i pasiunea sa.

În to]i ace[ti ani, familiaa fost al`turi de el. Lemul]ume[te din suflet pentruajutorul acordat necondi-]ionat atât în dezvoltareaproiectelor realizate prinLiga Mai[trilor Militari deMarin`, cât [i prin faptul c`au în]eles c` activitatea devoluntariat implic` timppetrecut în afara familiei.

Ridicarea pavilionului de Ziua Marinei.

din România, atât din timpu-rile trecute, cât [i actuale.

Aceast` pasiune,modelismul, se concreti-zeaz` [i prin colaborarea cuMuzeul Marinei Româneprintr-o activitate devoluntariat. Împreun` cu alt

Marinei Militare române,bricul Mircea. Realizat`între anii 1975-1980 la scarade 1/50, macheta are unnivel ridicat de dificultate.Tipul scurs de la realizareaei se simte a[a c` unelecomponente au început s` se

Simionescu am reu[it ca prinprocedee modelistice s` orecondi]ion`m. De lavopsirea tuturor compo-nentelor de pe punte pân` laschimbarea saulelormanevrelor fixe [i mobile,am reu[it în mare parte s`-i

|n momentele delicate, maistrul \[i ]ine respira]ia, ca \n timpul unei trageri.


FEMINA FEMINA FEMINA FEMINA FEMINA

Printre rafturiPrintre rafturiPrintre rafturiPrintre rafturiPrintre rafturide c`r]ide c`r]ide c`r]ide c`r]ide c`r]i

Cu un zâmbet aranjat[trengar, f`r` voia sa, maipregnant pe unul dintreobraji, [i cu privirea claràdâncit` în ochii mei, AnaMihalcea, bibliotecar` labiblioteca MinisteruluiAp`r`rii Na]ionale, începes`-mi vorbeasc` desprec`r]i imediat ce-mi spuneBun` diminea]a!

Avem fond arhivistic dela 1950, regulamentemilitare, dispozi]ii, ordine.Care înc` se mai solicit`. Iarliteratura general`, careînseamn` orice din domeniulcunoa[terii, de la filosofie,medicin`, matematic`,informatic`, pân` la nout`]ibeletristice, formeaz`depozitul de carte. Pân` în2009, biblioteca Ministerului

Ap`r`rii Na]ionale a fost osingur` înc`pere. Îns`, cumult mai mult timp în urm`,tot anterior lui 2009,biblioteca era un hol întregde înc`peri, cu 12bibliotecari. Era chiar ounitate militar` de sinest`t`toare. Dup` aceea, afost subordonatÙniversit`]ii Na]ionale aAp`r`rii, apoi, ServiciuluiIstoric al Armatei [i, din2005, Centrului TehnicEditorial al Armatei.

Pornim într-un tur rapidal bibliotecii. Are oînc`pere destinat` exclusivdocumentelor militareneclasificate. În rest, titluridin varii domenii. Desprecare aflu c` sunt aranjatepe formate, de la cele maimari la cele mai mici, dineconomie de spa]iu.

Biblioteca este un organismîn cre[tere. Mereucump`r`m c`r]i. Anul acestaam reu[it un lucruextraordinar. Am d`ruitpeste 3000 de unit`]ibibliografice de c`r]i în toat`]ara, la unit`]i [i cercurimilitare care [i-au ar`tatinteresul pentru ele. Noi le-am fi casat. {i ne era mil` s`le cas`m. Avem dublete,triplete. Dar aveam marenevoie de spa]iu. S-a înfiin]at[i Colegiul Na]ional MilitarTudor Vladimirescu de laCraiova. Având nevoie defond de carte, ne-au venit înajutor, pentru c` le-am datcartea care nou` ne era deprisos, dar util` lor.Bibliografie [colar`, înmare parte. Sunt aici 42.000de volume, literatur`militar` [i general`.

În spate, ferite de primulcontact al publicului, seodihnesc pe rafturi c`r]imai vechi, în coper]i uzate.Ni se fac prezent`rile:Acesta este fondul cu carenoi ne mândrim. Fondul decarte veche. Iar cea maib`trân` carte din bibliotecèste un Monitor al Oastei,precursorul BuletinuluiInformativ al Armatei.Semnat de Alexandru IoanCuza. În care sunt trecutetot felul de înaint`ri în grad,de treceri în rezerv`, depedepse, scrieri despre cai,pompieri, cu planuri delupt`… Am intrat înposesia acestui fond decarte care a fost dat laMuzeul Militar Na]ional [i,la un moment dat, s-a ruptîn trei: o parte a r`mas lamuzeu, o parte s-a dus la

Maior Cornelia-Gabriela MIH~IL~O CARO CARO CARO CARO CARTE {I UN CEAI, V~ ROG!TE {I UN CEAI, V~ ROG!TE {I UN CEAI, V~ ROG!TE {I UN CEAI, V~ ROG!TE {I UN CEAI, V~ ROG!

Când am cunoscut-oCând am cunoscut-oCând am cunoscut-oCând am cunoscut-oCând am cunoscut-ope Ana Mihalcea,pe Ana Mihalcea,pe Ana Mihalcea,pe Ana Mihalcea,pe Ana Mihalcea,

cea care urma s`-micea care urma s`-micea care urma s`-micea care urma s`-micea care urma s`-midestìnuiasc`destìnuiasc`destìnuiasc`destìnuiasc`destìnuiasc`povestea uneipovestea uneipovestea uneipovestea uneipovestea unei

bibliotecare, ambibliotecare, ambibliotecare, ambibliotecare, ambibliotecare, amsim]it clar cumsim]it clar cumsim]it clar cumsim]it clar cumsim]it clar cum

eman` un miros caldeman` un miros caldeman` un miros caldeman` un miros caldeman` un miros caldde prietenie. Nude prietenie. Nude prietenie. Nude prietenie. Nude prietenie. Nuneap`rat pentruneap`rat pentruneap`rat pentruneap`rat pentruneap`rat pentrumine. Ci pentrumine. Ci pentrumine. Ci pentrumine. Ci pentrumine. Ci pentru

c`r]i, în modc`r]i, în modc`r]i, în modc`r]i, în modc`r]i, în moddeosebit. A c`rordeosebit. A c`rordeosebit. A c`rordeosebit. A c`rordeosebit. A c`ror

mireasm` îi treze[te,mireasm` îi treze[te,mireasm` îi treze[te,mireasm` îi treze[te,mireasm` îi treze[te,instinctiv, amintiriinstinctiv, amintiriinstinctiv, amintiriinstinctiv, amintiriinstinctiv, amintiri

din fraged`din fraged`din fraged`din fraged`din fraged`copil`rie. Mai clarecopil`rie. Mai clarecopil`rie. Mai clarecopil`rie. Mai clarecopil`rie. Mai clare

decât aroma budinciidecât aroma budinciidecât aroma budinciidecât aroma budinciidecât aroma budinciide vanilie sau ade vanilie sau ade vanilie sau ade vanilie sau ade vanilie sau a

gri[ului cu lapte.gri[ului cu lapte.gri[ului cu lapte.gri[ului cu lapte.gri[ului cu lapte.


Biblioteca Na]ional`Militar` [i o parte a ajuns lanoi. A[a am ajuns s` avem[i noi astfel de c`r]i, de la1861.

Dar le mai studiaz`cineva? În afar` de faptul c`vechile c`r]i sunt pre]uite debibliotecari? Tocmai c`, în2009, printr-un proiect numitDe la Gutenberg la Google,am digitalizat întregul fondde carte veche [i estedisponibil, în format pdf, peIntraman, în a[a fel încât to]iutilizatorii, din întreagaarmat`, [i de la Vaslui [i dela Satu Mare, pot accesac`r]ile noastre vechi f`r`probleme. Oricum, ele sedeterioreaz` în timp, [i deaceea am încercatprezervarea fondului decarte, pentru a avea ovaloare [i mai mare pestetimp. 147 de persoane, într-ozi de vârf, au accesat site-ul,ceea ce mi s-a p`rut foartemult, pentru c` cititorii no[tricare vin, în medie, într-o zi,s` ne deschid` u[a, sunt înnum`r de 30-50, în func]ie desolicit`rile pe care le au.Cadrele militare, maste-rande sau doctorande, suntprimele care au mare nevoiede c`r]i. Apoi, copiii lor, care

PovesteaPovesteaPovesteaPovesteaPovesteaunei iubiriunei iubiriunei iubiriunei iubiriunei iubiri

Ne-am oprit în sala mainou` de lectur`, luminoas`.Cea veche, înc` existent`,este deosebit de mic` [iimproprie studiului. Este,practic, o c`m`ru]` cu patrubirouri mici, în care st`comod un singur om. Dac`veneau mai multe persoanes` studieze, nu doar c` seconsumau completintimitatea [i lini[tea, dar [ispa]iul fizic. Acum, sala delectur` este îmbietoare.Dac` î]i al`turi [i o canàburind` de ceai sau decafea, nici nu-]i mai vine s`pleci. Griul [i r`cealacl`dirii se topesc într-unasemenea loc. Care nu esteunicul loca[ pentru suflet [iminte din MinisterulAp`r`rii Na]ionale. {i mieîmi st` al`turi o licoareaburind`, de sun`toaregalben`, stelat` [i aromat`.În simplitatea ei [i bucuriaspecifice florilor de câmp [ide leac române[ti, m`înso]e[te în discu]iaamical` cu Ana Mihalcea.

Discu]ia noastràlunec` spre în]elegereameseriei. Pe care AnaMihalcea nu-[i imagina cò va deprinde [i, mai multdecât atât, c` o va g`si cafiind rostul ei, dup` celfamilial: Sunt absolvent` deliceu cu profil filologie-istorie, actualul ColegiuNa]ional Mihai Viteazuldin Bucure[ti. Am urmat,apoi, cursurile Facult`]ii dePsihologie [i {tiin]eleEduca]iei, [i am mers înînv`]`mânt, ca profesor lacatedra {tiin]e Sociale:Psihologie, Logic`,Filozofie, mai precis, timpde trei ani. Un an la LiceulIndustrial nr. 14, un alt an laun liceu economic [i, apoi,în înv`]`mântul special.Mi-am dorit foarte mult sàjung defectolog într-oastfel de [coal`. Era idealultinere]ii mele. Dar via]a î]i

lecturii. Unii citesc maimult sau mai pu]in. Esteacum colec]ia lui RoaldDahl, Charlie [i Fabrica deCiocolat` sau Marele Uria[Prietenos, cu tot felul depovestiri comice care nu facaltceva decât s`-i atrag` pecopii [i s` ]in` carteaaproape de ei. Este un lucruîmbucur`tor pentru p`rinte.Decât s`-]i vezi fiica sau fiulcu ochii în telefon sau întelevizor, mai bine s`-l [tiicitind o carte.

Evident, cel mai pre]ios [i dorit cadou,Evident, cel mai pre]ios [i dorit cadou,Evident, cel mai pre]ios [i dorit cadou,Evident, cel mai pre]ios [i dorit cadou,Evident, cel mai pre]ios [i dorit cadou,dac` ar întreba-o cineva, ar fi...dac` ar întreba-o cineva, ar fi...dac` ar întreba-o cineva, ar fi...dac` ar întreba-o cineva, ar fi...dac` ar întreba-o cineva, ar fi...o carte. Cu toate acestea, prime[te rar uno carte. Cu toate acestea, prime[te rar uno carte. Cu toate acestea, prime[te rar uno carte. Cu toate acestea, prime[te rar uno carte. Cu toate acestea, prime[te rar unasemenea darasemenea darasemenea darasemenea darasemenea dar. . . . . Am primit o carte de la unAm primit o carte de la unAm primit o carte de la unAm primit o carte de la unAm primit o carte de la uncititorcititorcititorcititorcititor, un militar în rezerv`, acum, pe care, un militar în rezerv`, acum, pe care, un militar în rezerv`, acum, pe care, un militar în rezerv`, acum, pe care, un militar în rezerv`, acum, pe careel, un agnostic, s` nu zic ateu, a citit-o [iel, un agnostic, s` nu zic ateu, a citit-o [iel, un agnostic, s` nu zic ateu, a citit-o [iel, un agnostic, s` nu zic ateu, a citit-o [iel, un agnostic, s` nu zic ateu, a citit-o [imi-a spus c` i-a schimbat radical modul demi-a spus c` i-a schimbat radical modul demi-a spus c` i-a schimbat radical modul demi-a spus c` i-a schimbat radical modul demi-a spus c` i-a schimbat radical modul devia]`, de gândire, de raportare la semeni.via]`, de gândire, de raportare la semeni.via]`, de gândire, de raportare la semeni.via]`, de gândire, de raportare la semeni.via]`, de gândire, de raportare la semeni.Este un titlu tematic, al c`rui nume nu l-amEste un titlu tematic, al c`rui nume nu l-amEste un titlu tematic, al c`rui nume nu l-amEste un titlu tematic, al c`rui nume nu l-amEste un titlu tematic, al c`rui nume nu l-amre]inut înc`re]inut înc`re]inut înc`re]inut înc`re]inut înc`, roste[te în timp ce scoate, roste[te în timp ce scoate, roste[te în timp ce scoate, roste[te în timp ce scoate, roste[te în timp ce scoatecartea dintr-un fi[et metalic. Este cartea dintr-un fi[et metalic. Este cartea dintr-un fi[et metalic. Este cartea dintr-un fi[et metalic. Este cartea dintr-un fi[et metalic. Este PatericulPatericulPatericulPatericulPatericulegipteanegipteanegipteanegipteanegiptean. . . . . Singura sa rug`minte c`tre mineSingura sa rug`minte c`tre mineSingura sa rug`minte c`tre mineSingura sa rug`minte c`tre mineSingura sa rug`minte c`tre minea fost doar s` m` rezum la trei pagini pea fost doar s` m` rezum la trei pagini pea fost doar s` m` rezum la trei pagini pea fost doar s` m` rezum la trei pagini pea fost doar s` m` rezum la trei pagini pezi. Pentru ca asupra acelor trei paginizi. Pentru ca asupra acelor trei paginizi. Pentru ca asupra acelor trei paginizi. Pentru ca asupra acelor trei paginizi. Pentru ca asupra acelor trei paginicitite s` am timp s` reflectez. A[a c` m`citite s` am timp s` reflectez. A[a c` m`citite s` am timp s` reflectez. A[a c` m`citite s` am timp s` reflectez. A[a c` m`citite s` am timp s` reflectez. A[a c` m`voi apuca s` o citesc. Dar vreau s` ovoi apuca s` o citesc. Dar vreau s` ovoi apuca s` o citesc. Dar vreau s` ovoi apuca s` o citesc. Dar vreau s` ovoi apuca s` o citesc. Dar vreau s` ocitesc cu sufletul, în tihn`.citesc cu sufletul, în tihn`.citesc cu sufletul, în tihn`.citesc cu sufletul, în tihn`.citesc cu sufletul, în tihn`.

sunt [colari [i iubescpove[tile, beneficiaz` defondul de carte al biblioteciiMinisterului Ap`r`riiNa]ionale.

Copiii prefer` literaturaclasic`, specific` vârstei lor,Oliver Twist, Tom Sawyer,Morcovea]`, care sunt înbibliografia [colar`. Ceeace este foarte bine. Pentruc` sunt citite subîndrumarea profesorului,urmând ca cei mici s`-[idezvolte propriul gust al

La una dintre activit`]ile organizate împreun`cu înv`]`ceii [colilor din apropierea bibliotecii.


mai arat` [i c` nu tot cezboar` se m`nânc`. A fosto experien]` mai multdecât traumatizant`. Eram[i îns`rcinat` cu primulcopil când am devenitdefectolog. Era un fel de[coal` de corec]ie, numaicu bìe]i. Am crezut c` potface fa]`. Nu am reu[itdecât nou` luni. Era o[coal` special`, cu copiicare f`cuser` tot felul detr`snì, au furat, au spart…,[i erau institu]ionaliza]i înaceast` [coal`, un internat,de fapt, deci nu aveau voies` plece acas`. {i eutrebuia s` le fiu consilier.Nu aveam cu cine. Aveauvârste între opt [i 16 ani. Lelipsea afectivitatea. Erauvizita]i extrem de rar defamilii. Aceasta era în1994. Apoi, a n`scut [i aales varianta BiblioteciiMetropolitane. Printr-oîntâmplare. Avea câtevaluni fiul meu când am v`zutun anun] pentru un post debibliotecar la BibliotecaMetropolitan`. {i m-amînscris la concurs…

Pentru a în]elegeaceast` chemare spre omeserie despre care nuavea nici în clin nici înmânec`, trebuie s` nereîntoarcem în copil`riaAnei Mihalcea. De undeafl`m c`: Ce ]i-e scris înfrunte ]i-e pus! {i c` putereaexemplului este mai presusde orice sfat, a[a cum credecu t`rie. Adic`, ceea ce v`dcopiii c` fac p`rin]ii lor,este absolut evident c` vorface [i ei, la rândul lor. {ieu zic c` dac` plant`macolo, zi de zi, acelea[isemin]e, este imposibil s`nu rodeasc`. Excep]iile suntrare. Pe mama mea n-amv`zut-o decât citind. N-afost o gospodinèxtraordinar` (spunerâzând), dar avea aproapepermanent o carte în mân`.

Îmi pare inedit cìnterlocutoarea mea nup`streaz` amintireamirosului de vanilie al

am ajuns la etapa cùt`riiunui loc de munc`, m-amgândit: Nu am eu studii despecialitate în bibliologie,dar iubesc c`r]ile [i ce ar fis` încerc. {i mi-am luatbibliografia. M-am apucats` înv`], a[ putea spune,chineza.

Este o schimbareradical` de paradigm` întrepsiholog sau profesor [ibibliotecar. V`zut` dinafar`, meseria debibliotecar poate ar`ta a[a:Aaa, stai toat` ziua [icite[ti! Nici pe departe.Pân` ajunge cartea la raft,suport` o mul]ime deopera]iuni ce ]in de muncade bibliotec`. De laînregistrare, la catalogare,la indexare, la pus[tampil`, pus bulin`, scrisfi[` de carte, trecut în bazade date, scris scurt`descriere… A[a c` m-amînscris la concurs.Bineîn]eles, l-am luat. Îlal`ptam înc` pe fiul meu,so]ul mi-a spus c` nu am ceface… {i, de atunci, 13 animi-am v`zut de treab` laBiblioteca Metropolitan`.

Din prea mult` iubire de carte, este [iDin prea mult` iubire de carte, este [iDin prea mult` iubire de carte, este [iDin prea mult` iubire de carte, este [iDin prea mult` iubire de carte, este [ifoarte perfoarte perfoarte perfoarte perfoarte permisiv` în alegerea titlurilormisiv` în alegerea titlurilormisiv` în alegerea titlurilormisiv` în alegerea titlurilormisiv` în alegerea titlurilor.....Întreb curioas`: Întreb curioas`: Întreb curioas`: Întreb curioas`: Întreb curioas`: Ce v` place s` citi]i? Orice.Ce v` place s` citi]i? Orice.Ce v` place s` citi]i? Orice.Ce v` place s` citi]i? Orice.Ce v` place s` citi]i? Orice.Am descoperit-o pe Elif Shafak cu, v` [iAm descoperit-o pe Elif Shafak cu, v` [iAm descoperit-o pe Elif Shafak cu, v` [iAm descoperit-o pe Elif Shafak cu, v` [iAm descoperit-o pe Elif Shafak cu, v` [irecomand,recomand,recomand,recomand,recomand, Ucenicul arhitectului Ucenicul arhitectului Ucenicul arhitectului Ucenicul arhitectului Ucenicul arhitectului. O carte. O carte. O carte. O carte. O cartesuperb`. Literatura oriental`, iar`[i, m`superb`. Literatura oriental`, iar`[i, m`superb`. Literatura oriental`, iar`[i, m`superb`. Literatura oriental`, iar`[i, m`superb`. Literatura oriental`, iar`[i, m`fascineaz`. Am început cufascineaz`. Am început cufascineaz`. Am început cufascineaz`. Am început cufascineaz`. Am început cu Ghei[a. Ghei[a. Ghei[a. Ghei[a. Ghei[a. Toat`Toat`Toat`Toat`Toat`seria despre ghei[e am devorat-o, pur [iseria despre ghei[e am devorat-o, pur [iseria despre ghei[e am devorat-o, pur [iseria despre ghei[e am devorat-o, pur [iseria despre ghei[e am devorat-o, pur [isimplu. Este o lume pe care eu nu osimplu. Este o lume pe care eu nu osimplu. Este o lume pe care eu nu osimplu. Este o lume pe care eu nu osimplu. Este o lume pe care eu nu ocuno[team. Am trecut, u[orcuno[team. Am trecut, u[orcuno[team. Am trecut, u[orcuno[team. Am trecut, u[orcuno[team. Am trecut, u[or, u[or, u[or, u[or, u[or, u[or, la, la, la, la, lathrillere psihologice care, la fel, m-au ]inutthrillere psihologice care, la fel, m-au ]inutthrillere psihologice care, la fel, m-au ]inutthrillere psihologice care, la fel, m-au ]inutthrillere psihologice care, la fel, m-au ]inutcu sufletul la gur`. Am perioade decu sufletul la gur`. Am perioade decu sufletul la gur`. Am perioade decu sufletul la gur`. Am perioade decu sufletul la gur`. Am perioade depreferin]e în lectur`. Cum a fost Thomaspreferin]e în lectur`. Cum a fost Thomaspreferin]e în lectur`. Cum a fost Thomaspreferin]e în lectur`. Cum a fost Thomaspreferin]e în lectur`. Cum a fost ThomasHardy, de exemplu. Este epuizat de atâtaHardy, de exemplu. Este epuizat de atâtaHardy, de exemplu. Este epuizat de atâtaHardy, de exemplu. Este epuizat de atâtaHardy, de exemplu. Este epuizat de atâtatimp, dar este acela[i clasic splendid. L-amtimp, dar este acela[i clasic splendid. L-amtimp, dar este acela[i clasic splendid. L-amtimp, dar este acela[i clasic splendid. L-amtimp, dar este acela[i clasic splendid. L-amcitit în liceu [i l-am recitit de curând.citit în liceu [i l-am recitit de curând.citit în liceu [i l-am recitit de curând.citit în liceu [i l-am recitit de curând.citit în liceu [i l-am recitit de curând.F`când filologie-istorie, aveam un profesorF`când filologie-istorie, aveam un profesorF`când filologie-istorie, aveam un profesorF`când filologie-istorie, aveam un profesorF`când filologie-istorie, aveam un profesorla materia Literatur` Universal` care nela materia Literatur` Universal` care nela materia Literatur` Universal` care nela materia Literatur` Universal` care nela materia Literatur` Universal` care neobliga, efectiv, s` citim. Nu trezea în noiobliga, efectiv, s` citim. Nu trezea în noiobliga, efectiv, s` citim. Nu trezea în noiobliga, efectiv, s` citim. Nu trezea în noiobliga, efectiv, s` citim. Nu trezea în noidorin]a spre lectura necesar`. Astfel, ladorin]a spre lectura necesar`. Astfel, ladorin]a spre lectura necesar`. Astfel, ladorin]a spre lectura necesar`. Astfel, ladorin]a spre lectura necesar`. Astfel, lavremea aceea, parcurgeam altfel c`r]ile.vremea aceea, parcurgeam altfel c`r]ile.vremea aceea, parcurgeam altfel c`r]ile.vremea aceea, parcurgeam altfel c`r]ile.vremea aceea, parcurgeam altfel c`r]ile.Oricum, o carte este citit` diferit la vârsteOricum, o carte este citit` diferit la vârsteOricum, o carte este citit` diferit la vârsteOricum, o carte este citit` diferit la vârsteOricum, o carte este citit` diferit la vârstediferite. Numai dac` ne gândim la povesteadiferite. Numai dac` ne gândim la povesteadiferite. Numai dac` ne gândim la povesteadiferite. Numai dac` ne gândim la povesteadiferite. Numai dac` ne gândim la povesteaFeti]a cu chibrituri. Feti]a cu chibrituri. Feti]a cu chibrituri. Feti]a cu chibrituri. Feti]a cu chibrituri. Cum o percepem când oCum o percepem când oCum o percepem când oCum o percepem când oCum o percepem când ocitim în clasele primare sau, mai târziu, cacitim în clasele primare sau, mai târziu, cacitim în clasele primare sau, mai târziu, cacitim în clasele primare sau, mai târziu, cacitim în clasele primare sau, mai târziu, caadult? Am încercat-o pe pielea mea. Amadult? Am încercat-o pe pielea mea. Amadult? Am încercat-o pe pielea mea. Amadult? Am încercat-o pe pielea mea. Amadult? Am încercat-o pe pielea mea. Amcitit-o când eram mic` [i, acum câ]iva ani,citit-o când eram mic` [i, acum câ]iva ani,citit-o când eram mic` [i, acum câ]iva ani,citit-o când eram mic` [i, acum câ]iva ani,citit-o când eram mic` [i, acum câ]iva ani,i-am citit-o feti]ei mele. Parc` o lecturami-am citit-o feti]ei mele. Parc` o lecturami-am citit-o feti]ei mele. Parc` o lecturami-am citit-o feti]ei mele. Parc` o lecturami-am citit-o feti]ei mele. Parc` o lecturampentru prima dat` [i, oricum, concluziilepentru prima dat` [i, oricum, concluziilepentru prima dat` [i, oricum, concluziilepentru prima dat` [i, oricum, concluziilepentru prima dat` [i, oricum, concluziileerau, clarerau, clarerau, clarerau, clarerau, clar, altele. Pe copil` am l`sat-o s`-[i, altele. Pe copil` am l`sat-o s`-[i, altele. Pe copil` am l`sat-o s`-[i, altele. Pe copil` am l`sat-o s`-[i, altele. Pe copil` am l`sat-o s`-[iforforforforformeze propriile opinii, a[a cum am f`cutmeze propriile opinii, a[a cum am f`cutmeze propriile opinii, a[a cum am f`cutmeze propriile opinii, a[a cum am f`cutmeze propriile opinii, a[a cum am f`cut[i eu la vârsta ei[i eu la vârsta ei[i eu la vârsta ei[i eu la vârsta ei[i eu la vârsta ei.....

budincii sau orezului culapte ale fragedei copil`rii,ori al pl`cintei cu mere saual ciocolatei de cas`, ci izde c`r]i. Eu nu [tiam,

normal, la cinci ani s`citesc. Dar mama era odevoratoare de c`r]ipoli]iste. {i iat`, când amcrescut suficient de mare [i

Al`turi de fostulredactor al Centrului

Tehnic-Editorial alArmatei, Florentina

Popescu, la Târgul deCarte Polemos 2010.


O spune a[a de ap`sat,cu întreg sufletul [i cu atâtador încât realizez lesne c`s-a sim]it foarte bine acolo.Intui]ie pe care mi-oînt`re[te: A fost de vis! Amavut [i o coleg` [i prieten`care m-a înv`]at tainelebibliotecilor. Dumnezeu sò ierte! Pentru c` anultrecut a decedat. Osârboaic` de forma]iefilolog de mod` veche,Kata Kovacevici. Nu pot sò uit. Ce m-a înv`]at ea numi-ar fi ar`tat nimeniniciodat`. În bibliotecapublic`, cum este ceaMetropolitan`, de la faptulc` împrumu]i c`r]i, leclasifici [i cataloghezi, faci[i foarte multe activit`]i cupublicul, lans`ri de carte,mese rotunde, întâlniri cuscriitori, tot felul deactivit`]i care te ]in în priz`[i te fac s` dai tot ce ai maibun din tine, oricât ai fi deblazat ca bibliotecar sau capersoan`.

La ceva vreme, a urmat[i un master în Bibliologie,la Facultatea de Litere aUniversit`]ii Bucure[ti:Gestionarea informa]iei însocietatea contemporan`.

Din 2008, când i s-apropus s` vin` aici, este

bibliotecar` la MinisterulAp`r`rii Na]ionale. So]ulsù, care este militar, nu aîncurajat-o foarte tare,[tiind c` aici nu va aveaprogramul de lucru flexibilde la Metropolitan`. Daracolo salariile sunt ridicolde mici, dup` cum aflu:Colegele mele au salarii de1.000-1.200 de lei. {i austudii superioare toate, a[acum cere [i func]ia.Este trist.

În bra]ele moiÎn bra]ele moiÎn bra]ele moiÎn bra]ele moiÎn bra]ele moiale c`r]ilorale c`r]ilorale c`r]ilorale c`r]ilorale c`r]ilor

S` fii bibliotecar [i s` nuiube[ti c`r]ile, îmi pare deneconceput. Aproapeimposibil. Dar s` le iube[tia[a, cu toat` d`ruirea, cumirosul [i cu sunetul lor, cumângâierea filei,nemaidiscutând desprelumea în care te cuprind?!S` nu-]i dore[ti nimic maimult decât o carte, oricarear fi ea?…

La pensie m-a[ vedeaundeva la ]ar`, pe un[ezlong, cu o traist` de c`r]ilâng` mine, f`r` s` m` maiintereseze altceva. Drepthran`, o felie de pâine estesuficient`. Dup` patima cucare î[i imagineaz`, simt c`

mi se face poft`. {i màutoinvit: Prepar eu unceai. Sau o limonad`. V`pot înso]i? Cu drag. (râde).Mai am un act reflex. Cucare i-am obi[nuit peamândoi copiii. Bìatulcare este student anul al II-lea. Nu a mai citit o bun`bucat` de timp. Dar, decurând, am observat c`-[icump`r` c`r]i de peInternet. Ceea ce m-abucurat nespus. Orice carteeste o achizi]ie pre]ioas`.Chiar [i dintr-un romansiropos de dragoste tragi oconcluzie, o esen]`, oînv`]`tur` pentru sufletultù. Din orice carte, r`mâicu ceva. Mai ales dac` ocite[ti cu sufletul deschis.

Un ceai deUn ceai deUn ceai deUn ceai deUn ceai desun`toare,sun`toare,sun`toare,sun`toare,sun`toare,

la bibliotec`la bibliotec`la bibliotec`la bibliotec`la bibliotec`

C`r]ile au un mirosextraordinar. Ca aroma deciocolat`. De care teîndr`goste[ti. Mai ales cândo recuno[ti din copil`rie.Pot, îns`, s` nu aib` miros.S` fie electronice. Pe unsuport mic, ce î]i permite sài mai multe titluri înpo[et`. Deci, ce p`rere are

despre e-book? Observ c`se trage u[or înapoi. Nu, nu!Ce n-are tableta saue-bookul? Nu este priete-noas`, nu m` reg`sesc înea, nu dau eu foile. Nu estepalpabil`. Nu are via]`…Prefer c`r]ile tip`rite [i levoi prefera întotdeauna.Îmi place s` dau pagina eu,cu mâna mea. Îmi place sò miros. Primul lucru, cândiau o carte, o desfac, a[a, [i(trage aer adânc în piept)inspir mirosul de cerneal`,de carte. Dac` cineva m-arurm`ri, ar observa c`, înfiecare zi, nu am decât untabiet. Vin cu metroul laserviciu [i tot cu metroulm` întorc acas`. Primullucru, act reflex, în clipa încare am coborât treptele dela metrou [i sunt pe peron,este s` scot din geant`cartea. Nu-mi lipse[te. Unruj, oglind`, bani sau mai[tiu eu ce, dac` nu am, nuconteaz`. Dar dac` îmilipse[te cartea, suntdisperat`. Mi se pare ceamai inutil` pierdere detimp s` stau în metrou cuochii pe alt` lume sau pegeam, trei sta]ii, c` atâtamerg. Îmi amintesc [i îidestìnui cum am primit [ieu, odat`, de la un om drag[i prea b`trân, o [oapt`:Timpul este pre]ios. Îmir`spunde, tot [optit:Tocmai!

Cel de-al doilea actreflex al meu este c`, la ora21.30, invariabil, cuexcep]ia Cr`ciunului [iRevelionului, sau altes`rb`tori care nu ne las` s`ne facem ritualul nostru,este s` ne b`g`m în pat,seara, eu [i fiica mea,fiecare cu cartea, ojum`tate de or`. Nu nederanjeaz` nimeni, pentruc` cei ai casei [tiu c` estetabietul nostru. {i m`bucur` nespus.

Uneori discu]ia noastr`cap`t` ni[te aspecte atât deintime, scormone[te atât deprofund în sim]uri [i pl`cerila prinderea în palme a


unei c`r]i, încât îmi vine s`ro[esc. Dar Ana Mihalceale ofer` cu toat` sinceri-tatea. {i cu dorin]a vie de ale recunoa[te [i la cei dinjur, în fiecare om care îicere, spre lectur`, o carteoarecare. F`r` a-i fineap`rat necesar` la vreobibliografie. Nu am fost demulte ori în spital, dar numi-au lipsit c`r]ile. Cândam n`scut, înainte s` intruîn sala de na[tere [i, apoi,când copilul era dus însalon, eu aveam cartea [iciteam. Moa[a care îmi eraal`turi era contrariat`.Când erau durerile aceleamari, din travaliu, eust`team [i citeam. Eramprea solidar` cu eroinac`r]ii mele, ca s`-mi maifac vreme pentru dureri.

Din bucuria pe care osoarbe din c`r]i dore[te s`împ`rt`[easc`. Colegelorde serviciu mereu le spune:Am g`sit o carte. Lua]i-o [iciti]i-o. Nu întotdeaunaavem acelea[i gusturi,desigur. Dar carte f`r`cititor nu exist`. Ochiulomului care cite[te seopre[te acolo unde arenevoie. Data viitoare, cândrecite[ti cartea, altceva î]iatrage aten]ia. {i seîntâmpl` s` te gânde[ti:Cum de mi-a sc`pat datatrecut`? {i fiecare carte î[iare propriul ei cititor. Cândo mai v`d pe fiica mea c`începe o carte, apoi ofrunz`re[te [i o abando-neaz`, îi spun: Draga mea,omul acela, scriitorul, adepus efort ca s` scrieacolo. De ce ai început-o?M-a atras titlul sau coperta.Nu judeca o carte doardup` titlu sau copert`.Termin-o [i ai s` vezi c` afost o achizi]ie important`pentru tine. {i, într-adev`r,nu o abandoneaz`. Pentruc` dac` intri într-o hor`,joci pân` la cap`t. Nu ie[idin hora aceea.

La bibliotec` vin [icâteva cititoare fidele. Vin[i împrumut` c`r]i la trei

în biblioteca noastr` [i nu m`îndur s` le arunc. Poate vorface trebuin]` cuiva la unmoment dat.

Dac` ar fi nevoie s`p`r`seasc` urgent casa, pece crede]i c` ar pune mânas` ia, la repezeal`, cu ea?Cartea pe care o citesc,desigur. Odat` început`, faceparte din mine. Îmi aduce olume frumoas` [i divers`.Rezonez cu personajul. M`transpun acolo, când citesc ocarte. Sunt c`l`torii imagi-nare. Po]i face atâtealucruri… Eu citesc, în medie,cam o carte pe s`pt`mân`. Înconsecin]`, pot face patruc`l`torii într-o lun`. Pot fioricine [i pot face orice.

Ce merge lâng` o carte bun`? Ce merge lâng` o carte bun`? Ce merge lâng` o carte bun`? Ce merge lâng` o carte bun`? Ce merge lâng` o carte bun`? Un ceai.Un ceai.Un ceai.Un ceai.Un ceai.De care? De care? De care? De care? De care? De sun`toare.De sun`toare.De sun`toare.De sun`toare.De sun`toare. Cu pu]in` l`mâie înCu pu]in` l`mâie înCu pu]in` l`mâie înCu pu]in` l`mâie înCu pu]in` l`mâie înel [i gata. De ce sun`toarea? Pentru c` îmiel [i gata. De ce sun`toarea? Pentru c` îmiel [i gata. De ce sun`toarea? Pentru c` îmiel [i gata. De ce sun`toarea? Pentru c` îmiel [i gata. De ce sun`toarea? Pentru c` îmiplace. Ca [i fructele de p`dure. Este unplace. Ca [i fructele de p`dure. Este unplace. Ca [i fructele de p`dure. Este unplace. Ca [i fructele de p`dure. Este unplace. Ca [i fructele de p`dure. Este unceai care nu lipse[te familiei mele. Apropo,ceai care nu lipse[te familiei mele. Apropo,ceai care nu lipse[te familiei mele. Apropo,ceai care nu lipse[te familiei mele. Apropo,ceai care nu lipse[te familiei mele. Apropo,chiar am citit c` o can` de ceai pe zi î]ichiar am citit c` o can` de ceai pe zi î]ichiar am citit c` o can` de ceai pe zi î]ichiar am citit c` o can` de ceai pe zi î]ichiar am citit c` o can` de ceai pe zi î]iprelunge[te via]a cu un an.prelunge[te via]a cu un an.prelunge[te via]a cu un an.prelunge[te via]a cu un an.prelunge[te via]a cu un an.

zile. Le devoreaz` maiceva ca mine. Dar m` roag`s` le recomand titluri.

Revenind la bibliotec`.Primim fonduri [i ]inempasul cu mai toate apari]iileeditoriale din variidomenii. Pentru c` cititoriino[tri nu cer doar Rela]iiInterna]ionale. Cer c`r]idespre religie foarte mult.

Pe care nu le citesc doarpreo]ii militari, ci foartemul]i ofi]eri. {i avem unraft cu religie, inclusivBiblia. Despre IT suntcerute multe, iar`[i. Apoi,se perfec]ioneaz` foartemul]i în limbi strìne, de lacele mai variate: olandez`,turc`, chinez`… {i ne suntsolicitate c`r]i în acest sens.Psihologie, nu v` mai spun.Cel pu]in pe partea de testede inteligen]` [i persona-litate, c`r]i de dezvoltare

personal`... Domeniulspecific militar, iar`[i, totce ]ine de rela]ii interna-]ionale, strategii, polito-logie, sunt c`r]i foartecùtate. {i chiar avem ocolec]ie bogat`. Din p`cate,nu prea sunt edituri care sàcopere paleta aceasta decerin]e. Polirom este ceamai bun`.

Când î]i curg litereCând î]i curg litereCând î]i curg litereCând î]i curg litereCând î]i curg litereprin vene…prin vene…prin vene…prin vene…prin vene…

Cea mai mare bucurie abibliotecarelor este cândprimesc c`r]i. Pentru c`trebuie s` le r`sfoiasc` petoate [i sunt nevoite s` seconcentreze cel mai multasupra lor.

Ce nu suport` AnaMihalcea la meseria sa? S`cure]e, s` se despart` dec`r]i: Avem c`r]i donate decititori, care nu-[i g`sesc loc

De câte ori i sed`ruie[te o carte? Foarterar. Spre deloc. Probabil c`gândul general este: Aredestule la serviciu, ce-i maitrebuie? {i atunci, îngeneral le ofer` ea. Fie îndar, familiei sau celordragi, cu diverse ocazii, fieîmprumut, la serviciu. {i, cutoat` prietenia, îndeamn`la lectur` [i la umplereamin]ii cu frumos [iuniversuri noi. Al`turi de…un ceai de sun`toare.


Acum mai bine de 60 deani, trei oameni de stat din]`ri membre ale Alian]eiNord-Atlantice au redactatun raport privind înt`rireaunit`]ii în interiorul NATO.Ce lec]ii ar putea fi înv`]atedin acest document încontextul interna]ional deast`zi, când fundamentelecooper`rii transatlantice [iideologia liberalòccidental` sunt puse subsemnul întreb`rii?

trend p`rea cumva normal,având în vedere contribu]iacelor trei mari puteri labugetul Alian]ei, dar risculera c` aceast` debalansare aAlian]ei ar putea determinademotivarea membrilor maimici în sus]inerea eforturilormilitare sau în a-[i demon-stra solidaritatea politic` însitua]ii de criz`.

Înc` de la înfiin]areaAlian]ei, membrii fondatoriau sesizat riscul dediminuare a rolului NATOîn cazul în care r`mâne doaro alian]` militar` [i nu seimplic` [i în promovareaunui sentiment real deapartenen]` la un set devalori [i interese în rândul

aderen]ilor sì. Dinacest motiv, Canada ainserat articolul 2 întextul Tratatului Nord-Atlantic, care prevede [icooperarea economic`.În 1951, un alt grup deanaliz` a încercat s`conexeze mai strânscapacit`]ile economiceale alia]ilor cu nevoilemilitare ale Alian]ei.

Grupul din 1956 afost cel de al doileademers de a rezolvaaceast` problem`.

Raportul celor trei mini[tri afost considerat extrem deimportant, chiar dac` a duratceva timp pân` cândrecomand`rile au fostasimilate de NATO. Alia]iis-au angajat la o mai maretransparen]` [i consultare înprivin]a politicilor lorna]ionale. Ei au fost de acords` pun` interesele colective

Silvia MIRCEA

LEC}II ÎNV~}ALEC}II ÎNV~}ALEC}II ÎNV~}ALEC}II ÎNV~}ALEC}II ÎNV~}ATETETETETEDE LADE LADE LADE LADE LA CEI CEI CEI CEI CEI TREI ÎN}ELEP}ITREI ÎN}ELEP}ITREI ÎN}ELEP}ITREI ÎN}ELEP}ITREI ÎN}ELEP}I

Într-un articol recent, Într-un articol recent, Într-un articol recent, Într-un articol recent, Într-un articol recent, NATO ReviewNATO ReviewNATO ReviewNATO ReviewNATO Reviewface un recurs la istorie pentru a valorificaface un recurs la istorie pentru a valorificaface un recurs la istorie pentru a valorificaface un recurs la istorie pentru a valorificaface un recurs la istorie pentru a valorificaanumite înv`]`minte ce pot fi utile înanumite înv`]`minte ce pot fi utile înanumite înv`]`minte ce pot fi utile înanumite înv`]`minte ce pot fi utile înanumite înv`]`minte ce pot fi utile înprezent, într-o perioad` plin` deprezent, într-o perioad` plin` deprezent, într-o perioad` plin` deprezent, într-o perioad` plin` deprezent, într-o perioad` plin` deevenimente [i schimb`ri neprev`zute.evenimente [i schimb`ri neprev`zute.evenimente [i schimb`ri neprev`zute.evenimente [i schimb`ri neprev`zute.evenimente [i schimb`ri neprev`zute.

materializat în noi proceduripentru optimizareaconsult`rilor politice încadrul Alian]ei. Acesta a fostnucleul raportului celor treimini[tri [i anume nevoia caNATO s` nu fie doar un pactmilitar, ci s` î[i asume un rolpolitic sporit dincolo descopul sù de planificaremilitar` [i generare de for]e.În acest fel, NATO a c`p`tatvalen]a de a se putea implicaîn evolu]iile politice interna-]ionale, cu scopul de a puteaanticipa mai clar riscurile [ioportunit`]ile pentrudiploma]ia colectiv`.

Catalizatorul pentruelaborarea acestui raport afost reprezentat de statele

aprobat de Consiliul Nord-Atlantic acum mai bine de60 de ani, în 1956. Defini]iaunui eveniment semnificativcuprinde atât impactul pecare acesta l-a avut lamomentul respectiv, cât [ifaptul c` poate oferiînv`]`minte pentruvremurile prezente.

În mai 1956, HalvardLange din Norvegia, LesterB. Pearson din Canada [iGaetano Martino din Italia

AZIMUTAZIMUTAZIMUTAZIMUTAZIMUT

Exist` în epoca modernùn cult al anivers`rilor. Înfiecare an sunt rememorateevenimente care au avut locîn trecut. În acest context,între invocarea trecutului [iobsesia noastr` pentruprezentul complicat, poatec` ar fi util s` reflect`masupra raportului elaborat detrei fo[ti mini[tri de externe,

au fost îns`rcina]i sìnformeze Consiliul Nord-Atlantic asupra celor maiadecvate mijloace de aîmbun`t`]i [i extindecooperarea în interiorulNATO în domenii non-militare, precum [i pentrudezvoltarea unit`]ii membrilorcomunit`]ii nord-atlantice.Recomand`rile lor s-au

mici [i medii din cadrulAlian]ei care, la începutulanilor ‘50, sim]eau c` suntmarginalizate de domina]iacelor trei mari puteri [ianume SUA, Marea Britanie[i Fran]a. Acestea aveautendin]a de a dominadiscu]iile [i de a-[i impunepunctul de vedere. Lamomentul respectiv acest


mai presus de cele na]ionale[i s` se asigure c` acestea nusubmineaz` interesulcolectiv al NATO. A fostacordat un rol sporitsecretarului general alAlian]ei în stabilireaagendei sau interven]ia îndisputele dintre membri, oprerogativ` de care acesta s-a folosit ulterior atunci când,de exemplu, a mediatneîn]elegerea dintre Grecia[i Turcia din Marea Egeesau controversa dintreMarea Britanie [i Islandaasupra problemelor piscicole.

Pentru prima dat` au fostînfiin]ate structuri noi, cumar fi Comitetul ConsilierilorPolitici (Committee ofPolitical Advisers), pentru apreg`ti mai bine consult`rilepolitice la nivel deambasadori. Secretarulgeneral a fost chiarîns`rcinat s` prezinte unraport anual privind stareaAlian]ei. Raportul celor treimini[tri a mai prev`zut, înafar` de lansarea unuiprogram de promovare acooper`rii [tiin]ifice [ieconomice între statelemembre [i transferul detehnologie [i know-howdinspre alia]ii mai dezvolta]ic`tre cei mai pu]indezvolta]i. Aceast`propunere a supravie]uitfoarte bine, fiind ast`zicunoscut` ca Science forPeace and Security (SPS)Programme, carebeneficiaz` de un buget de1,2 milioane de euro. Acestprogram este canalizat înprezent pe cooperarea dintrestatele membre [i statelepartenere în domeniidiverse, cum ar fi deminarea,managementul apelor saudistrugerea substan]elorchimice [i bacteriologice.

O alt` inova]ie introdus`de raport a fost recunoa[-terea faptului c` NATO arenevoie de sprijin [i de o maibun` în]elegere de publicullarg a misiunii sale. Aceast`constatare a dus laînfiin]area programelor

na]ionale de informaredesf`[urate de personaluldestinat special pentru a[aceva. În prezent, acestprogram se desf`[oar` subdenumirea de comunicarestrategic`, un domeniuprioritar, având în vederediversitatea surselor deinformare de care dispunepublicul. În acest mediuinforma]ional intens disputat,o politic` de comunicareeficient` este vital` pentruca NATO s` î[i conving`membrii s` fac` eforturi maimari pentru propria ap`rare[i sus]inerea valorilordemocratice.

Patru elemente aleraportului au devenit acummai importante, cu toate c`poate autorii nu au anticipatacest lucru. Primul este acelac` unitatea politic` este ceamai bun` form` dedescurajare militar`. Autoriiraportului au subliniat cùnitatea Alian]ei este ceamai bun` garan]ie c`politicile individuale vor fiîncununate de succes. Scopulconsult`rilor este acela de aasigura prin consens c` niciun aliat nu este exclus saumarginalizat, fiind astfel maidispus s` se integreze înacest proces, [tiind còpiniile sale sunt auzite întimpul discu]iilor. În acestfel, ajungerea la consens nueste u[oar` sau automat`.

Cel de al doilea elementeste asigurarea echilibruluiîntre interesele alia]ilor mari[i mici [i împ`r]ireaechitabil` a responsabili-t`]ilor [i beneficiilorapartenen]ei la organiza]ie.Atunci când cei trei mini[triau redactat raportul, NATOavea 15 membri. În prezent,vor fi în curând 29 demembri, majoritatea lor fiindstate mici care au aderatdup` finele R`zboiului Rece.Dar fiecare dintre acestea aupropria istorie [i experien]`care pot îmbog`]i bagajuldiplomatic al Alian]ei.Totodat`, aceste state potavea o contribu]ie militar`

eficient` dac` sunt integrateîn procesul de planificare alNATO sau în concepte cumar fi cel al na]iunilor-cadru.Acest concept încurajeaz`grupuri de ]`ri aliate s`lucreze împreun` pe bazemultina]ionale pentrudezvoltarea de for]e [icapabilit`]i sub coordonareaunei na]iuni-cadru, lucru careconfer` alia]ilor mai mici unrol de ni[` în furnizarea unorcapabilit`]i militareimportante. În concluzie, ceitrei mini[tri au identificatcorect c` succesul NATOdepinde de crearea unuiechilibru între interesele [ipriorit`]ile tuturor, asigurândîn paralel un cadru pentruac]iune comun`. Niciodatàcest principiu nu a fost mairelevant ca ast`zi, cândAlian]a trebuie s` fac` fa]ùnor provoc`ri de securitatediverse din flancul sud-estic,f`r` a-[i pierde coeziunea.

A treia lec]ie înv`]at` [iimportant` din raportul din1956 este c` strategiilemilitare pot preveniconflictele pe termen scurt,dar nu pot elimina factoriicare sunt cauza tensiunilor.Este prea riscant s` te bazezinumai pe descurajareamilitar`. Prin adùgareacooper`rii politice lamisiunile NATO, autoriiraportului au recunoscut c`numai o strategie politicùrmat` cu r`bdare vapermite Alian]ei s` ias` dinR`zboiul Rece. În 1956 erausperan]e de reducere atensiunilor în Europa. Stalinmurise, Hru[ciov tocmaidenun]ase crimele lui Stalin,URSS p`rea c` prefer` odetensionare, Germania deVest tocmai aderase laNATO. Era deci momentulpotrivit ca Alian]a sèxploateze aceste oportu-nit`]i. Desigur c` cei treimini[tri nu aveau cum s`întrevad` evolu]iileparteneriatelor [i rela]iilorviitoare cu ONU, UE [i alteinstitu]ii [i nici extindereaNATO prin includerea unor

fo[ti adversari dup` anul1990, dar au deschis drumulprin sublinierea importan]eimijloacelor non-militare înasigurarea securit`]ii.

În cel de-al patrulea rând,autorii raportului din 1956 auconstatat c`, pentru asupravie]ui, NATO trebuies` fie mai pu]in rigid` [i maiadaptabil`. AderareaGermaniei la NATO în 1955a adus la mas` o nou` putereeuropean`, chiar dac` nuavea capabilit`]ile militareale Fran]ei sau Marii Britanii[i care avea s` devin` întimp o for]` major` înpolitica Alian]ei. MembriiNATO de pe flancul de sud,ca Italia, Grecia sau Turciaau ar`tat c` Alian]a trebuies` fac` fa]` provoc`rilor desecuritate din MareaMediteran`. Pe scurt,raportul a recunoscut càdaptarea poate fi eficacedac` sunt avute în vedereatât provoc`rile interne, cât[i cele externe.

În concluzie, pentru ar`mâne relevant, NATOtrebuie din când în când s` seautoevalueze din exterior.Este foarte u[or s` teconcentrezi pe agenda zilei,foarte înc`rcat`; ca urmare, ainvesti prea mult în prezentînseamn` a neglija viitorul [inevoia de a te preg`ti pentruce urmeaz`. Raportul aar`tat valoarea unei pers-pective pe termen lung aevolu]iei Alian]ei. Aceastìdee s-a materializat inclusivîn desemnarea fostuluisecretar de stat americanMadeleine Albright,împreun` cu un grup deexper]i, în vederea elabo-r`rii unei recomand`ripentru noul ConceptStrategic, în 2010. În mediulturbulent al prezentului, cândfundamentele cooper`riitransatlantice [i ale libera-lismului occidental sunt pusela îndoial`, poate c` nu ar fio idee rea ca liderii NATOs` apeleze la exper]i, pentruconsiliere în problemele desecuritate actuale.


La evenimentul delansare a jurnalului

de r`zboi al lui MarcelFontaine, care a avut loc lalibr`ria Humanitas de laCi[migiu, au participat doioameni-cheie în acest„proiect”: Alain Legoux,executorul testamentar also]ilor Marcel [i AlexandrinaFontaine, [i MicaelaGhi]escu, traduc`toareajurnalului, dar [i fost` elevà lui Marcel Fontaine.Al`turi de ei, istoricii IoanStanomir [i Daniel Cain, celde-al doilea fiind [i cel careîngrije[te la EdituraHumanitas colec]ia în careau fost incluse deja maimulte volume legate dePrimul R`zboi Mondial.

A[a cum este men]ionat[i în Cuvântul înainte ceînso]e[te cartea, [i care estesemnat de Alain Legoux,Marcel Fontaine a fost unul

dintre cei opt milioane [ijum`tate de tineri francezicare au luptat în PrimulR`zboi Mondial. Avea 25de ani în august 1914 [i eratân`r profesor la {coalaNormal` de Institutori dinFoix, în Pirinei. Imediat, s-atrezit în luptele din Belgia,de pe Marna, în Champagne,în Artois, la Verdun, [i,peste tot, cum eraîndr`gostit de scris [i citit, a]inut un jurnal, unul deloccosmetizat, mai ales c` elera, a[a cum a men]ionat cuprilejul lans`rii AlainLegoux, „un fotograf f`ràparat foto”: „În stânganoastr`, în jerba de p`mânt[i pietri[ pe care o stârne[teo explozie, z`resc împr`[-tiate buc`]i de oameni”.

La 17 noiembrie 1916,Marcel Fontaine a fostîn[tiin]at c` urma s` fac`parte din Misiunea Militar`

care avea s` fie trimis` înRomânia [i care avea s` fiecunoscut` drept MisiuneaBerthelot, dup` numelegeneralului francez care afost la comanda ei.Obiectivul misiunii:consolidarea capacit`]iialiate de pe frontul de est.Fontaine nu [tia mai nimicdespre România. Nu avearude aici [i nici vreo alt`leg`tur` de suflet cu aceast`]ar`, fapt care confer`constat`rilor sale o notìndubitabil` de obiecti-vitate. Lipsa oric`reiprejudec`]i, precum [i fibrasa moral` erau garanteleunor impresii corecte,valoroase, în leg`tur` cu un]inut total necunoscut.

Fontaine a dat dovad`de o sinceritate uneoridezarmant`. Faptul c` a fostales s` fac` parte dinmisiunea care pleca spreRomânia îl scotea din

tran[ee [i îl ducea, chiardac` în necunoscut, într-unnecunoscut m`car înaparen]` mai pa[nic. „Num` simt în stare nici m`cars`-mi ascund bucuria cândîmi iau r`mas-bun de lacamarazii [i oamenii meicare m` invidiaz` c` trìescvisul tuturor militarilor: s`fug` de tran[ee! {i iat` c` euam dat lovitura.”

16 luni avea s` trìasc`Marcel Fontaine în Româniaîn ceea ce avea s` însemnedoar prima sa experien]`legat` de ]ara noastr`, încare, f`r` ca nici el s` [tie,avea s` se întoarc` pentrucâteva decenii. O ]ar`, a[acum nota francezul, „de douòri nenorocit`, o dat` c` ebogat` [i apoi c` se afl` încalea marilor invazii”, încare a fost impresionat demulte lucruri, de la primulsoldat z`rit din trenul care-laducea în ]ar` la începutul

Jurnalul unei descinderiJurnalul unei descinderiJurnalul unei descinderiJurnalul unei descinderiJurnalul unei descinderiîn necunoscutîn necunoscutîn necunoscutîn necunoscutîn necunoscut

Maior Constantin PI{TEA

MarcelFONTAINE,„Jurnal de r`zboi.Misiune înRomânia.Noiembrie 1916 –aprilie 1918”,EdituraHumanitas, 2016,444 de pagini,traducere:Micaela Ghi]escu,cuvânt înainte:Alain Legoux.

Am trecut grani]a. Iat`-ne deci totu[i ajun[ipe acest p`mânt românesc atât de greu deatins. La picioarele podului, pe mal, un soi defantom` cu aparen]` vag uman`, un nefericitpierdut într-o a[a-zis` uniform`, închipuit` dinzdren]e de toate felurile, st` în picioare, nu se[tie prin ce miracol. {i chiar face de gard`,pentru c` are în mân` o pu[c`... O pu[c`!Dup` acest am`nunt, [i doar dup` el,presupunem c` acest spectru este un soldat.Primul soldat român pe care ne este dat s`-lvedem! Asta s` fie oare armata român` înajutorul c`reia am fost trimi[i? Ce jalnicspectacol al mizeriei în nemilosul [i sinistrulpeisaj înz`pezit!

DE CITIT DE CITIT DE CITIT DE CITIT DE CITIT


misiunii, un soldat ca „unspectru”, un „spectacol jalnical mizeriei în nemilosul [isinistrul peisaj înz`pezit”,pân` la s`r`cia, dar [icur`]enia din casele

una mut`, ci una în limiteleatribu]iilor sale, f`r` s`treac` vreodat` peste cea abunului-sim]. Raporta cuconsecven]` ce anume f`ceapentru îmbun`t`]irea

decorarea nedreapt` a celorcare nu fuseser` atât deimplica]i pe front ca el, a[tiut ca întotdeauna, înpublic, s` onoreze hainamilitar`. Pe de alt` parte,

men]ionat Alain Legoux. Afost [eful sec]iei române dinRadiodifuziunea francez` [ia ]inut numeroase conferin]edespre „Cum fabric` [coalaromâneasc` solda]i ru[i”,„Rezisten]a ]`ranilor înRomânia” ori „Pâineaamar` a muncitorilorromâni”. A publicat [i ocarte, în 1962: „Republicapopular` român` contraculturii franceze” [i aîncercat s`-[i continuecoresponden]a cu România,fapt pentru care multe dintrefostele sale eleve au avut dep`timit, aspect povestit deMicaela Ghi]escu,traduc`toarea jurnalului luiMarcel Fontaine, în ceea cedoamna Ghi]escu a numit„singura” sa carte, „Întreuitare [i memorie”(Humanitas, 2012).

...fiecare membru almisiunii a primit omanta româneasc`larg` [i foarteconfortabil`, cu dosdin blan` de miel, cuguler mare [i mânecilungi. Exact ce trebuiepentru o zi cum e azi.În plus, am fostr`spl`tit cu o c`ciul`specific` zonei; dinp`cate, nu-mi încapecapul, [i alta nu am.S` a[tept`m deci fies` se l`rgeasc` ea, fies` se mic[oreze capul!

românii cu care a intrat încontact, cu mul]i dintre eivorbind direct în francez`. {ichiar dac` avea propriilenemul]umiri ori frustr`rilegate de chestiunitrec`toare, cum ar fi

Uniformelesolda]ilor nu sunt nicipe departe str`lucite.Ofi]erii, în schimb,care-s foarte mul]i, lafel ca mobiliza]ii no[tripe loc de la Paris, auhaine elegante. [...]De departe le po]iuneori confundauniformele cu celefran]uze[ti: de undeutilitatea chipielornoastre ro[ii.

Jurnalul lui MarcelFontaine, înso]it de o galeriefoto care des`vâr[e[te textul,aminte[te de timpuri apuse,dar uluitor de actuale. Areverb, umor [i o puternic`amprent` personal`. Sim]icaracterul ofi]erului, a[a cumar trebui s` fie el în cazultuturor celor înnobila]i deasemenea onoare, precum [idorin]a de a l`sa ceva înurm`. Acestea, [i multealtele, recomand` cartea nudoar militarilor oripasiona]ilor de istorie, ci [icelor care mai cred înmoralitate.

]`r`ne[ti, în care avea s` fieprimit uneori cu un respect [io naturale]e deosebite.

Impresionant` la MarcelFontaine este capacitatea deadaptare. Sigur c` el veniseîn România bucuros s` scapede tran[eele în care-ipieriser` mul]i dintrecunoscu]i. Îns`, odat` ajuns, aales s` se implice total [i s`se dea pe sine dreptexemplu. În satele am`râteîn care a fost cantonat [i încare chiar s-a îmboln`vit detifos, era uneori singur,necontrolat de nicioautoritate militar` francez`,îns` a preferat s`-[i vad` deprogramul uneori autoimpuscu o înd`r`tnicie care, nu depu]ine ori, i-a atras antipatiaofi]erilor români. Era primulpe câmpul de instruc]ie,printre pu]inii care nu seculcau în tran[ee când foculinamic era aproape, genul demilitar con[tient c` exemplulpersonal face diferen]a [ipoate ridica soldatul de lafric` la curaj. Era iritat demesele îmbel[ugate pe care[i le permiteau ofi]erii înal]iîn timp ce solda]ii sufereaude foame. Revolta sa nu era

instruc]iei, precum [irecomand`rile sale cuprivire la eficientizareaactului de comand`.

Competen]a [i elegan]asa au fost remarcate de

verticalitatea sa cazon` eradublat` de un soi deautoironie [i de capacitateade a lua lucrurile u[or care înmod sigur l-au ajutatprofesional. Atât atunci, încele 16 luni de misiunefrancez` în România, cât [iulterior, când avea s` revin`aici pentru a da curs uneicariere universitare de numai pu]in de 30 de ani.

Marcel Fontaine avea s`fie, pe rând, profesor laTurnu-Severin, la Craiova, laBucure[ti, director de studiila Liceul Francez dinBucure[ti [i director alcursurilor publice aleInstitutului Francez dinBucure[ti. Sigur c` istoria arer`sucirile [i surprizele einepl`cute, iar Fontaine aveas` fie nevoit s` plece dinRomânia dup` ce, laînceputul anului [colar 1948,cursurile sale au fostinterzise din motive ast`zilesne de în]eles cu minimecuno[tin]e de istorie.

Avea s` se sting` în 1970,la 82 de ani, dup` ce s-aafirmat timp îndelungat ca ovoce a „libert`]ii [ifidelit`]ii”, dup` cum a

Imag

ine

real

izat

` de

Mar

cel F

onta

ine


Ne îndep`rt`madesea de noispre a ne reg`si

vag pentru câte o sutime desecund`, pierzându-ne maiapoi, în aparen]`, definitiv.O goan` nebun` în cùtareapermanent` a unui echilibruprecar. Uneori ne recu-noa[tem într-o melodie,într-un vers, în semeni, înidei, într-un curent, într-untablou – ca-ntr-o oglind`.

Tabloul ca oglind` deOctavian Mihalcea invit`,drag` cititorule, s` tedescoperi încet – l`sându-temai degrab` prad` vis`rii –în picturile unor arti[ticelebri, care au expus, înultimii ani, la CerculMilitar Na]ional. Te invit`la o c`l`torie virtual` prinart` [i prin propriul suflet,dar nu te las` singur.Autorul are grij` s` fie unghid bun, vis`tor, poetic.Prin Tabloul ca oglind`vezi galerii, urm`re[tievenimente, admiri crea]ii,descoperi suflete de pictori[i de modele, dar la final

r`mâi cu impresiaputernic` c` ai descoperitchiar o parte din cel care az`mislit lucrarea, care sevede în tablouri-oglinzi,oferindu-ne perspectivapropriilor emo]ii, pe de oparte, bine strunite, dealtfel, de criticul profesio-nist care încadreaz` încurente, în genuri, în stiluri,f`r` a pierde vreo clip` dinvedere perspectivaartistului expozant.

TTTTTabloul ca oglindàbloul ca oglindàbloul ca oglindàbloul ca oglindàbloul ca oglind`Maior Constantin MIREANU

Îl descoperi, a[adar, peSorin Adam, ale c`rui pânzeurmeaz` ritmul unei mariinimi care nu poate rezonadecât cu cel mai înalt nivel alemo]iei, pentru ca, mergândmai departe, s` afli c`, înpictura Aureliei Chiru, apelesunt p`str`toarele pa[ilortrecu]i, admirai acum de peun mal protector. Dep`[e[tifascina]iile armonioase alepictorului AugustinCostinescu, cu al sù peisaj

vene]ian, care, în viziuneapoetului, este o ax` absolut`ce parcurge parc` dintot-deauna istoria spiritului, cas` ajungi la Andrei Damo, înale c`rui tablouri se producmuzical ample vilegiaturi pecai visai, pân` la GeorgetaGrabovschi, unde geometri-z`rile poart` cu ele tu[evenusiene care îmblânzesccompozii]ile.

Este, de altfel, greu s`scrii despre Tabloul caoglind`. Volumul trebuiemai degrab` r`sfoit, cititvisând, a[a cum a fost scris. Îiîmbog`]e[te cultura, de[i nu[i-a propus cu predilec]ie.Cert este c` îi face poft` s`vezi mai mult decât îi arat`paginile frumos ilustrate.

De[i nu a scris în versuri,Octavian Mihalcea nu sedesprinde de poezie atuncicând prive[te pictura, iar eum` opresc aici, spre a v` l`sabucuria descopeririiintegrale a volumului ap`rutla Editura Militar`, în anul2016, cu ocazia s`rb`toririi a140 de ani de existen]` aCercului Militar Na]ional.

OctavianMIHALCEA,„Tabloul ca

oglind`” (albumprilejuit de

aniversarea a 140de ani de la

înfiin]areaCercului Militar

Na]ional,1876-2016),

Editura Militar`,Bucure[ti, 2016.

vm 1 2017 - trustul de presa al ministerului apararii … 1 2017 net.pdfursitoarele, ele [i numai...

Documents