Violen i sociabilitate rural (Transilvania, sec. XVII-XIX)

Barbu tefnescuViolena manifestat n grupuri umane mai restrnse, cea de la nivelul comunitii steti ori al familiei a rmas n cea mai mare msur n afara discursului istoriografic contemporan. Lacun datorat deopotriv unei anumite concepii asupra istoriei, care pune accentele pe marile colectiviti, pe relaiile comunitilor cu autoritile tutelare, dar i lipsei unor surse documentare compacte, cvazicomplete. n afara relaiilor cu autoritile tutelare, comunitile rurale las puine urme scrise relative la actele de violen care, majoritatea, erau rezolvate la nivel local, cu mijloace ce in de oralitate. Cercetarea de fa restituie o asemenea problematic n spaiul romnesc rural transilvan n epoca de trecere de la o societate tradiional spre lumea modern, ncercnd s refac traseele violenei la nivelul comunitilor rurale, modurile n care aceste comuniti au trit cu violena i, de asemenea, modurile de a gira i controla fenomenul. Dar, i formele periodice, simbolice de reafirmare a solidaritii comunitare, menite s refac echilibrul ameninat de tensionarea relaiilor dintre entitile componente indivizi, familii, neamuri ca urmare a unor acte de violen cu consecin grave, precum pierderea de viei omeneti. Cu toat gravitatea pe care i-o atribuim astzi la captul unei evoluii a mentalitilor i odat cu ele a sistemului juridic, omorul svrit de un membru al comunitii asupra altuia n societile tradiionale nu era privit ca un act din cele mai grave, n condiiile n care, puseurile de moarte prin violen veneau din alt direcie: cium, rzboaie, foamete, adic ntr-o lume acomodat cu moartea nefireasc, peste rnd, ntr-o lume n care violena fizic era la ordinea zilei, att la nivel comunitar, familial, ct i n relaiile extracomunitare ale grupului: relaiile feudale erau impuse n sensul dorit de domeniu prin btaie, birurile pentru stat erau strnse adesea cu fora, chiar relaiile cu Biserica erau grevate i ele de acte de violen, fr a mai vorbi de abuzurile i silniciile trupelor. La nivelul comunitilor, codurile simbolice erau i ele impuse sau cel puin ntrite cu ajutorul violenei: cu ocazia stabilirii hotarelor pn n secolul nostru erau adui i copii crora li se administra o btaie lng semnul de hotar pentru a nu-l uita, pentru a ine cont de el i pentru a alimenta, la rndul su printr-o practic similar memoria generaiei urmtoare.