Universitatea Crestina “Dimitrie Cantemir”

Facultatea: Management Turistic si Comercial

Nume si Prenume : Oancea Gabriela Alexandra

Grupa : 8

Violenta in familie si urmarile acesteia

“Respectarea drepturilor omului trebuie săfacă parte din educaţia globală şi din demnitatea omului, iar toate aspecteleviolenţei fizice sau mintale împotrivapersoanei umane constituie o violare adrepturilor sale "Parlamentul European, Rezoluţie,11 iunie 1986

Din punct de vedere clinic o definiţie larg acceptată a violenţei domestice este aceea formulată de Stark si Flitcraft:

”Violenţa domestică este o ameninţare sau provocare, petrecută în prezent sau în trecut, a unei răniri fizice în cadrul relaţiei dintre partenerii sociali, indiferent de statutul lor legal sau de domiciliu. Atacul fizic sau sexual poate fi însoţit de intimidări sau abuzuri verbale; distrugerea bunurilor care aparţin victimei; izolarea de prieteni, familie sau alte potenţiale surse de sprijin; ameninţări făcute la adresa altor persoane semnificative pentru victimă, inclusiv a copiilor; furturi; controlul asupra banilor, lucrurilor personale ale victimei, alimentelor, deplasărilor, telefonului şi a altor surse de îngrijire şi protecţie”.

Se numeşte "violenţa în familie" orice act vătămător, fizic sau emoţional care are loc între membrii unei familii. Abuzul în interiorul unei familii poate lua multe forme: abuzul verbal, refuzul accesului la resurse financiare, izolarea de prieteni şi familie, ameninţări şi atacuri care în unele cazuri pot duce la moartea unuia dintre parteneri. Deşi până de curând s-a presupus că femeia este cel mai adesea victima violenţei în familiei, în urma unor cercetări s-a descoperit că de fapt numărul bărbaţilor agresaţi este destul de mare. Experţii care cercetează această problemă sunt de acord că violenţa este un fenomen larg răspândit, mult mai răspândit decât arată sondajele, pentru simplu fapt ca unele fapte nu sunt raportate poliţiei sau spitalelor.

Familia care constituie un teren de manifestare a violenţei domestice devine mai puţin transparentă şi deschisă mediului social imediat: familia lărgită, vecinii, prietenii, colegii. Este evidentă izolarea socială a acestor familii. Ele capătă o stigmă în ochii celorlalţi şi în acelaşi timp un sentiment de stigmă şi culpă care le face să se izoleze. Soţul violent nu doreşte ca soţia lui să întreţină relaţii sociale în cadrul cărora să-şi poată mărturisi suferinţa şi eventual să poată primi un sprijin.

Pe de altă parte, bărbaţii violenţi au ca şi caracteristici de personalitate lipsa abilităţilor şi a bucuriei de a comunica. Pentru partenerii violenţi, a comunica, în mediul intim al căminului, devine mai mult un prilej de a-l ataca verbal pe celălalt, în vreme ce, la locul de muncă rămâne o rutină de relaţionare superficială cu ceilalţi, un rol jucat în limitele orelor de serviciu.

INFLUENŢE ASUPRA DEZVOLTĂRII COPIILORFuncţia principală a familiei, creşterea copiilor, este distorsionată cu largi şi dramatice consecinţe în viitor. Perturbarea acestei funcţii se petrece în general, ca o stare de boală cronică ce se acutizează în momentele evenimentelor de violenţă . Cercetările arată că trauma copiilor care cresc într-o atmosferă de violenţă, chiar dacă nu ei sunt victimele directe, este mai intensă şi cu consecinţe mai profunde şi mai de durată decât în cazul copiilor care sunt victime directe ale abuzurilor şi neglijării din partea părinţilor (Catheline, Marcelli, 1999).Într-o familie bântuită de violenţă, copiii cresc într-o atmosferă în care nevoile lor de bază (nevoia de siguranţă, de viaţă ordonată, de dragoste) sunt profund neglijate.

Primele consecinte ale violentei in familie se inregistreaza la nivel comportamental. Printre cele mai frecvente „insemne” lasate de un astfel de mediu, se numara:

•Lipsa increderii in sine•Stari confuze ce oscileaza intre frica, furie sau vina•Impulsuri de agresivitate•Insomnii, cosmaruri•Frica de a fi atins sau de a fi apropiat de cineva •Neincredere•Frica de a comite greseli•Neliniste, agitatie•Probleme de nutritie• Maniferstari legate de stres, precum dureri de cap• Rezultate slabe la scoala • Deficiente ale comprtamentului social • Tendinte de a se rani• Abuzul de droguri sau acool

Funcţiile parentale nu mai pot fi împlinite. O mamă victimă a violenţei soţului este mai puţin capabilă să asigure îngrijirile de bază necesare copilului (hrană, casă, igienă, haine, sănătate fizică) sau să-l protejeze pe acesta de răniri, accidente, pericole fizice sau sociale. Copleşită de ruşine pentru ceea ce i se întâmplă, de sentimentul eşecului în cea mai importantă relaţie interpersonală, de teroare, de autoacuzaţii (Polman,1994) femeia nu mai este capabilă de a juca nici unul din rolurile impuse de viaţa familiei.În atmosfera de violenţă, copilul devine cel mai adesea neglijat, expus tuturor relelor, de fapt rămâne într-o singurătate umplută doar de ţipetele celor din jur. Această situaţie este probabil şi explicaţia numărului mare de accidente domestice ale căror victime sunt copiii.

Copiii care cresc în familii violente dezvoltă comportamente şi o condiţie fizică ce-i face uşor de recunoscut. Ei prezintă:1.Probleme fizice, boli inexplicabile, expuşi la accidente în casă şi în afara casei, dezvoltare fizică mai lentă; 2. Probleme emoţionale şi mentale: anxietate mărită, simţământ de culpabilitate, frica de abandon, izolare, mânie, frica de răniri şi moarte; 3. Probleme psihologice: neîncredere în sine, depresie, comparare cu viaţa mai fericită a colegilor; 4. Probleme de comportament: agresivitate sau pasivitate la agresiunile celorlalţi, probleme cu somnul, enurezie, bătăi, fuga de acasă, sarcini la vârste mici, relaţii pentru a scăpa de acasă, mutilare, consum de droguri şi alcool, comportament defensiv cu minciuna; 5.Probleme şcolare - neîncredere, eliminare, schimbări bruşte în performanţele şcolare, lipsa de concentrare, lipsa de maniere sociale; 6. Identificare cu eroi negativi.

Un lucru mai puţin luat în considerare până acum este faptul că în rândul tinerilor a crescut fenomenul sinuciderii, a tentativelor de suicid şi că pe primul loc în rândul cauzelor se află climatul familial deteriorat şi slaba comunicare în cadrul familiei. Deşi incidenţa fenomenului este în scădere, se manifestă o acutizare a lui, în sensul creşterii intensităţii violenţei (acte de cruzime).Numărul mare de copii victimizaţi în familie dar şi violenţe crescute între concubini, care în prezent, potrivit legislaţiei în vigoare, nu beneficiază de statutul de "familie". 

Adăposturi

Centrul de Criză Împotriva Violenţei Domestice Buftea - Aleea Şcolii, nr. 2-4, Tel. 021/225.52.81Fundaţia Sensiblu, Tel. 405.60.01., 405.60.02 15. Bucuresti - Asociatia Diaconia, 031/337.49.80, adapost finantat de Patriarhia Romaniei; 16. Bucuresti - Centrul Pilot de Asistenta si Protectie a Victimelor Violentei in Familie - tel. 021/983; 17. Bucuresti- Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului sector 2 - Centrul de protectie pentru copilul victima a violentei, tel. 021/9852; 18. Bucuresti - Centrul de Informare si Consultanta pentru Familie, 021/313.25.05; 19. Bucuresti - DGASPC sector 3 - Centrul maternal, telefon 021/346.69.49 Organizaţii Neguvernamentale cu care Poliţia colaborează în domeniu:Centrul de Resurse Juridice - Bucureşti Centrul de Mediere şi Securitate Comunitară - Iaşi Asociaţia Scop - Timişoara Artemis - Cluj-Napoca Betania - Bacău Fundaţia Comunitară - Constanţa Parteneri pentru Egalitate - Bucureşti Salvaţi Copii - Bucureşti  

ONG-uri active in domeniul violentei in familie

La 1 februarie 2003 a fost infiintata Coalitia Nationala a ONG-urilor implicate in programe privind Violenta asupra Femeilor. Acest act a avut loc in cadrul Conferintei pentru Prevenirea si Combaterea Violentei Domestice organizata de Centrul Parteneriat pentru Egalitate (CPE) si Initiativa pentru Sanatatea Familiei in Romania, in cadrul unui program finantat de USAID.

Principalele obiective ale acestei intalniri au fost: crearea unui nucleu de interventie si actiune comuna in problematica violentei domestice prin coalizarea organizatiilor neguvernamentale din Romania active in acest domeniu, demararea procesului de structurare a Strategiei Nationale de Prevenire, Monitorizare si Combatere a Violentei Domestice, precum si initierea dialogului dintre structurile guvernamentale si cele neguvernamentale, care sa puna bazele unei relatii de complementaritate pe termen lung intre aceste structuri, cu beneficii in plan politic, social si comunitar. Coalitia Nationala a ONG-urilor este o structura informala, fara personalitate juridica, care reuneste un numar de 33 de organizatii cu o vechime medie de 5 ani in domeniu, unele dintre acestea atingand o vechime de aproximativ 10 ani.

Organizatiile membre ale Coalitiei:

1. Centrul Parteneriat pentru Egalitate2. Fundatia Comunitara Constanta3. Centrul de Resurse Juridice, Bucuresti4. Fundatia Sensiblu, Bucuresti5. Centrul P.As.S. Brasov6. Fundatia Betania7. Societatea pentru Copii si Parinti - SCOP Timisoara8. ARAPAMESU Sibiu9. Asociatia Femina 2000 Roman10. Fundatia FILBAC Bacau11. PRO FAMILIA Bistrita12. Societatea Doamnelor Bucovinene13. Centrul de Mediere si Securitate Comunitara14. Asociatia ACTIV15. CATHARSIS IASI16. Fundatia Sanse Egale pentru Femei (Iasi)17. Asociatia Femeilor Impotriva Violentei - ARTEMIS (Cluj)18. Asociatia Femeilor Impotriva Violentei - ARTEMIS (Baia Mare)19. Fundatia Familia si Ocrotirea Copilului Bucuresti

20. CARITAS SATU MARE21. Fundatia Conexiuni Deva22. Asociatia TRANSCENA Bucuresti23. Centrul Buftea24. GRADO25. POLIMED APACA26. Uniunea Nationala a Femeilor din România27. Institutul Est European de Sanatate a Reproducerii28. Asociatia pentru Promovarea Femeii din România (Timisoara)29. RuralMed Zeletin30. Asociatia Jurnalistelor din România - Ariadna31. Fundatia VERITAS Sighisoara32. Asociatia PAS ALTERNATIV33. Fundatia CONCEPT

Principiile de lucru pentru interventia in violenta domestica si violenta in familie se refera la:

• Cresterea gradului de securitate - protectie fizica a victimei• Responsabilizarea agresorului• Autonomizarea victimei

Obiectivele asumate ale Coalitiei:

Coalitia a identificat urmatoarele obiective fundamentale in vederea indeplinirii strategiei sale de functionare: • Prevenirea, combaterea si monitorizarea fenomenului violentei asupra femeilor• Promovarea de politici si bune practici• Promovarea intereselor comune ale organizatiilor• Intarirea capacitatii institutionale a CoalitieiPrioritatile stabilite sunt:• Legislatie si mecanisme de implementare• Standarde• Informare si educare• Lobby pentru fonduri guvernamentale• Baza de date cu expertiza• Elaborarea strategiei nationale privind violenta domestica• Stabilirea principiilor de functionare a Coalitiei• Intarirea capacitatii institutionale a Coalitiei• Reprezentare la nivel decizional (Comisia interministeriala)• Identificarea criteriilor de reprezentare in Comisie