Viaa de toate zilele in vremea lui Ludovic al XIV-lea Georges Mongredien

Despre Georges Mongredien Georges Mongredien este un istoric francez care acord o deosebit atenie secolului 17. A scris o serie de lucrari despre acesc secol,precum Le Grand Cond, Colbert, iar una dintre cele mai apreciate, si din care voi prezenta doua capitole e Viata de toate zilele in vremea lui Ludovic al XIV-lea. Autorul scrie despre o perioad neelegant intr-un mod elegant dar i comic pe anumite pri. Acord atenie unor detalii i obiecte la care puini si-ar orienta atenia.

Cap I Viaa la Curte

Mongredien imparte perioadele vietii de curte in 2. Perioada tinereii, i perioada btrneii, total diferite . Punctul despritor fiind anul 1680, an in care se finalieaz palatul de la Versailles.

Prima perioad, a tinereii, este una caracterizat prin nenumarate intrigii i dragoste, multe femi voind s intre in graiile Regelui Soare pentru a profi in diverse moduri de ele, aceaste fiind motivate i ajutate chiar de famiile lor. Pentru Mongredien acestea reprezentau nite tentaii diavoleti, regele cznd prad multora, avnd totui o slbiciune pentru o anume Olimpia, dei aceasta era implicate ntr-un scandal al vremii destul de grav. In final La Valliere ii va captiva dragostea. Mai trziu ins, regele va avea i amante oficiale pe lng soia sa. In perioada respectiv, Curtea era una mobil i puin numeroas,astfel c intrigiile i dragostea era o metod de a face fa monotoniei, n unele cazuri existnd personaje care puneau bee in roate.

Vor exista de asemenea numeroase festinuri,baluri, opere i serbri, pompoase i extravagante dar mai ales costisitoare. Cea mai spectaculoas fiind Bucuriile insulei fermecate in cinstea Loriei de Valliere, care va dura o sptmn intreag. In 1668, dup incheierea unei paci se va da o serbare, la care acum vor participa 3000 de curteni, spre deosebire de 600 cu 4 ani in urm, o cretere spectaculoas i cu un pre la fel de mare.

Mai concret , aceti primi 20 ani au fost o perioada de vis i plcere, o er a tinereii, dominat de intrigi, dragoste i serbri care dei prea c va continua, se va termina in 1680, odata cu terminarea construirii castelului de la Versailles in cinstea Regelui Soare. Oamenii imbtrnesc, se instaureaz o plictiseal i monotonie i petrecerile vor devenii deasemenea monotone. Aceasta decdere a Curii este legat de decderea Franei, in toate domeniile, finane proaste, pierderi in rzboaie, prestigiu in scdere etc. Mentalitatea regelui, pe care o vor adopte,bineneles, i curtenii, va fi una orientat spre religie, de pe aceaste beneficiind Clerul i Partidul catolic. Serbriile, dezmul se va reintensifica deabea in timpul regenei lui Ludovic al XV-lea.

Curtea numra acum 10.000 de oameni, acum mult mai monoton. Membrii curii urmreau a face mici gesturi pentru a primii graia, atenia i privilegii din partea regelui , cum ar fi, inerea lumnrii la culcarea regelui, asistarea la trezire, vntoare etc. Atmosfera la curte fiind acum una mult mai rigid i regele anterior energic va fi doar o epav a ceea ce a fost. Domin o plictiseal i monotonie in curte, dar nimeni nu are curajul s se plng.

ns pentru rege aceast situaie este un succes: a domestici i aservit nobilimea care nainte provoca probleme cu ambiiile lor de a cpta ct mai multe putere. Ea acum nu mai particip la puterea real a statului, i Frandrele nu mai au cum se s provoace.

Aceast monotonie ins va provoca un fenomen interesant ins: curtenii se vor orienta spre afaceri, mai mult ilegale. Acetea folosesc banii opinui cu uurin de la curte pentru diverse treburi necurate, pentru a-i imprtia influena i puterea dar i la profit. Aproape toata lumea din Curte lua parte la aceast treab i regele era contient de aceast treaba, ins trecea cu vederea deoarece este necesar pentru a menine curtea angajat in jurul su.

Iau amploare jocurile, pentru a ine curtea distrat, jocuri de noroc, cri, biliard, unde se vor paria pe sume mari i vor exista desigur i triori, ins i de acest lucru va profita Ludovic, pltind datoriile unora dintre juctori, apropiindu-i de ele i meninnd viaa de curte vie. Din 1692,el impune ca n fiecare zi de Luni-Miercuri- Smbt la ora 10, fiecare membru e obligat s fie prezent, s joace, s asiste. Existau sli cu mese de joc, de cri, de biliard, sli cu rcoritoare, toate iluminate bine. Existau desigur i reedine particulare unde mai puteau s fac o escapada din viaa figurant zilnic, ins nu pentru mult timp, prezena fiind obligatorie la Versailles.

III Burghezia Perioada lui Ludovic XIV este caracterizat prin ascensiunea burgheziei, aceasta fiind numit in numeroase funcii importante, precum au fost Colbert, Tellier. Aceasta era o aciune impotriva nobilimii de snge care era mereu impotriva absolutimsului i centralizrii regale. Burghezie in schimb era muncitoare, loial si fidel regelui fr de care nu s-ar fi aflat in acea poziie important. Totui aceste caliti nu ii vor opri s abuzeze de puterea lor. Acetia se imbogesc de pe urma bogtiilor din urma renaterii, comer dar i de devalorificarea metalelor preioase. Aceasta bogie ii va face s egaleze si chiar depseac nobilimea ereditar, cumprnd titluri i posturi. Se creeaz un haos datorit burgheziei care cumpr funcii, se intemeiaz nenumrate funcii inutile doar pentru a fi pltite de burghezi, funcii precum experi in rostogolirea butoaielor, controlori de registre, controlori de extrase de registre etc. Astfel rezult in aezri care au de 3 ori mai multe funcii dar de 2 ori mai puin populaie dect in ziua de azi. Pe lng asta se vor mai intemeia notarii pentru orice lucru mrunt, toate acestea provocnd dispreul clasei de jos. Burghezia bogat duce o via extravagant, aproape de lux, asemenea vechilor nobili. Are loc un influx de servitori, valei, iachei de la sate la orae pentru a lucra in slujbele burgheziilor care angajeaza tot mai muli. Se imbrac elegant, scump, decoreaz costisitor locuinele. Datorit acestui numr mare de servitori, burghezia va avea mult timp liber, pe care il vor dedica culturii, literaturii. La moarte burghezul las mult mai mult motenire dect ct a primit el.

Lauriuc Sergiu