valorificarea_textului_literar

7
LECTURA EXPRESIVĂ Valorificarea operei literare presupune, între altele şi realizarea de către elevi a unei lecturi expresive, superioară lecturii cognitive sau reproducerii textului. Însuşirea unei lecturi expresive a operei literare necesită o muncă migăloasă,aceasta presupunând rezolvarea mai multor sarcini, în urma cărora elevul să distingă următoarele aspecte: - specificul intonaţiei: interogativă, exclamativă, enunţiativă, imperativă; - melodia versului/frazei: ascendentă, descendentă, monotonă; - tonul fundamental: narativ ( poemul, basmul), meditativ- filozofic (caracteristic meditaţiilor ), solemn-patetic ( specific odei, imnului) şi conversaţional (aplicat la lectura secvenţelor dialogate prezente într-o operă artistică ); - respectarea accentelor logice; - pauzele de durată: de scurtă durată ( marcate de virgulă sau de cezura din interiorul versului ), duble (scoase în evidenţă de semnele exclamării, interogării ori de punctul de la sfârşitul enunţului), triple ( necesare la sfârşitul textului ori în cazul punctelor de suspensie ); - pauzele psihologice: de reflecţie, de tensiune, de reamintire. Pentru ca elevul să ajungă la realizarea unei lecturi expresive a operei, în afara sarcinilor de lucru rezolvate pe

Upload: anca77anca

Post on 19-Oct-2015

16 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

valorificarea_textului_literar

TRANSCRIPT

LECTURA EXPRESIV

Valorificarea operei literare presupune, ntre altele i realizarea de ctre elevi a unei lecturi expresive, superioar lecturii cognitive sau reproducerii textului.nsuirea unei lecturi expresive a operei literare necesit o munc migloas,aceasta presupunnd rezolvarea mai multor sarcini, n urma crora elevul s disting urmtoarele aspecte:1. specificul intonaiei: interogativ, exclamativ, enuniativ, imperativ;1. melodia versului/frazei: ascendent, descendent, monoton;1. tonul fundamental: narativ ( poemul, basmul), meditativ-filozofic (caracteristic meditaiilor ), solemn-patetic ( specific odei, imnului) i conversaional (aplicat la lectura secvenelor dialogate prezente ntr-o oper artistic );1. respectarea accentelor logice;1. pauzele de durat: de scurt durat ( marcate de virgul sau de cezura din interiorul versului ), duble (scoase n eviden de semnele exclamrii, interogrii ori de punctul de la sfritul enunului), triple ( necesare la sfritul textului ori n cazul punctelor de suspensie );1. pauzele psihologice: de reflecie, de tensiune, de reamintire.Pentru ca elevul s ajung la realizarea unei lecturi expresive a operei, n afara sarcinilor de lucru rezolvate pe parcursul etapelor studierii textului, pot fi realizate i alte activiti, n cadrul orelor sau ca activitate extracolar:1. citirea pe roluri a unor fragmente dialogate;1. recitarea unor poezii;1. realizarea unor prezentri;1. concurs de monolog dramatic;1. ascultarea recitrilor/ monologurilor realizate de actori.Exemple de activiti: 1. Citirea pe roluriEtapele activitii:1. alegerea textului/fragmentelor ce urmeaz a fi citite;1. mprirea rolurilor;1. pregtirea lecturii: profesorul poate oferi nc un model de lectur, chiar dac textul a fost citit; se pot oferi fie de control.1. realizarea lecturii;1. evaluare.Evaluarea poate fi fcut de elevi sau de profesor. Trebuie avute n vedere cteva aspecte:1. citirea corect;1. citirea fluent;1. respectarea intonaiei potrivite;1. dicie corespunztoare;1. ton adecvat.1. Dramatizarea unui text epicText suport: Ce-i face omul cu mna lui de Isac Asimov, manual Humanitas, clasa a VIII-aEtapele activitii:1. se citete textul;1. se actualizeaz/se prezint trsturile textului dramatic;1. se citete textul suport;1. se citete textul suport pe roluri;1. se prezint coninutul textului, semnificaiile, mesajul;1. se stabilete viziunea;1. se stabilesc personajele;1. se stabilesc indicaiile scenice;1. se stabilete decorul ( dac este cazul );1. se transform textul epic n text dramatic, de ctre elevi, sub ndrumarea profesorului;1. se redacteaz textul;1. se citete textul pe roluri;1. se reprezint scenic, dac profesorul opteaz pentru acest variant.1. Rolurile pot fi memorate pentru ca sceneta s fie reprezentat scenic n cadrul unei activiti extracolare.

Ce-i face omul cu mna lui(adaptare dupa povestirea SF cu acelai titlu, de Isaac Asimov, realizat de elevii clasei a VIII-a, n cadrul activitilor extracolare dedicate Zilei Pmntului )

Personaje:Naron- neleptul Rigelian ce ine registrul galactic;Alteea- fiica i urmaa lui NaronCurierul

ntr-o ncapere simpl, Naron st gnditor la birou ; pe birou se afl doua registre: unul foarte mare i unul mic. Fond muzical ( muzica astral ).Naron sun un clopoel. Intr Alteea.Alteea : M-ai chemat, slvite?Naron : ( ii ridic agale i gnditor privirea spre fat ):Da,scumpa mea urma.Alteea : Te ascult ,tat.Naron : Fata mea, tu vei prelua uriaa sarcin ce de attea veacuri apas pe umerii mei. btrni.( pauza;mngaie dosarele gnditor ). De aceea m-am gndit c este timpul s invei. Misiunea ta e nobil ,dar i grea.Alteea : M-am ntrebat mereu ce-mi rezerv viitorul.Naron : Acestea sunt cadastrele galactice. In acel mare sunt nscrise nenumaratele specii din univers care au ajuns la inteligen. n cel mic, speciile care au trecut intr-un stadiu nalt , la maturitate. Iat! ( bate in registrul mare )Fiine frumoase, cu potenial ,trind pe planete diverse. Dar ,vezi tu, fata mea ,din pcate multe au fost terse da-a lungul timpului.Alteea : Care este cauza ,tat?Naron : Ascult:(citind din registru), marienii-au disprut din cauza defeciunilor biochimice; ahrienii-dereglri biofizice; solarii-oh, ce stirpe inteligent ,promitoare.(rmne gnditor privind ntr-o parte)Alteea : Ce s-a ntamplat cu ei ,slvite?Naron(trist) : Vezi tu ,Alteea ,planeta pe care trim e casa noastr i ,nainte de orice descoperire ,cel mai important este s o ingrijim , s o protejm.(citete n registrul cel mare): solarii : dezechilibrri ecologice. Planeta lor s-a stins , s-a sufocat si odat cu ea i frumoii solari.Alteea : Pcat. Dar galateenii?Naron : Oh,da.(caut in registru) : dezechilibrri sociale.Alteea : Ce nseamna , tat?Naron : Un neam de viteji ; dar galateenii n-au nteles c eti superior prin iubire si mil, nu prin sabie. O specie distrus de ambiia de-a stpni prin for i rzboaie.(Se aude sunetul clopoelului ; intr curierul)Curierul : Naron, unic i imens(plecciune)Naron : Las ,las salamalecurile i spune-mi ce- i nou.Curierul : A, slvitule, o alt aglomeraie de fpturi a ajuns la maturitate.Naron(vesel) : Ia te uit ! Aproape n fiecare ciclu primim cte un nou membru. Ne nmulim, tinere, ne nmulim. i.cine sunt cei noi?Curierul : TerraNaron : (trece in registrul cel mic silabisind) :TERRA.Terra ?! (uimit) Creaturile astea dein un adevrat record. Nu tiu alii care s fi trecut att de repede de la simpla inteligen la maturitate. (preocupat) Hm , hm , sper s nu fie vreo eroare !Ai ?Curierul : Se poate, luminate? Privete!!(Se deruleaz imagini frumoase cu Terra; privesc ncntai; comentarii admirative)Naron : Da, m-ai convins. Uimitor! Dar.Au descoperit energia termonuclear?Curierul : Desigur ,preamrite.Naron : Ei, bine, atunci e-n regul. Doar acesta este principalul criteriu de selecie. Am s-i contactez chiar eu pe vreuna dintre staiunile lor extraplanetare.Curierul(ncurcat) : Aaa, s vezi, preamrite, pn acum n-au nicio staiune extraplanetar. Observatorii menioneaz nsa c teranii au trimis staii automate spre alte planete i c au o sumedenie de satelii artificiali, minusculi, ce-i drept , n jurul planetei lor.Naron : Doar atta?! Bine, dar experimentele, exploziile nucleare care le-au permis studierea frnrii i controlrii reaciilor de fisiune, toate astea unde le-au fcut?Curierul : Pi , chiar pe Terra, luminate!Naron(foarte tare ,tuntor) : Pe propria lor planet?! In propria lor cas?!Curierul (pierit) : Chiar aa.Naron (dobort de tristee se las in jil. Ia registrul cel mic isterge numele proaspt trecut)Alteea(ctre curier) : Ce , ce face?! De ce-i terge ?!Curierul : Pentru c Naron e tare, tare btrn i foarte, foarte nelept, astfel c este n msur s prevad inevitabilul, chiar mai bine dect oricine altul n univers.Naron(hotrt i ncruntat) : Inconstieni, (induiosat), srmanii.. i cnd te gndeti ce frumos ncepuser.