universitatea spiru haret facultatea de matematic ă şi...

Universitatea Spiru Haret

Facultatea de Matematică şi Informatică

Ghid de studii universitare de licenţă

Specializarea Informatică

2011-2014

2

Cuprins Pagina

I. Informa ţii generale despre facultate 3 1. Date de contact 3 2. Prezentarea facultăţii 3 3. Misiunea 4 4. Domenii şi specializări 4 5. Structura administrativă 5 6. Examenul de absolvire 5 7. Calificări 5 8. Continuarea studiilor 6 9. Coordonarea activităţii didactice 6 II. Fişele disciplinelor 7 Anul 1 Specializarea Informatică 8 Anul 2 Specializarea Informatică 53 Anul 3 Specializarea Informatică 95 III. Alte informa ţii 140 1. Spaţiile facultăţii 141 2. Parteneriate 141 3. Accesul la biblioteca virtuală şi internet 141 4. Burse şi alte forme de sprijin material pentru studenţi 141

3

I. Informa ţii generale despre facultate 1. Date de contact Facultatea de Matematică şi Informatică Str. Ion Ghica, nr. 13, 030045 sector 3, Bucureşti Telefon: 0213140075, int 121, 306, 307 email: [email protected] Pagina web: http://www.spiruharet.ro/facultati/facultate.php?id=1 Blog: http://ushfmi.wordpress.com/ 2. Prezentarea facultăţii Facultatea de Matematică şi Informatic ă a fost autorizată să funcţioneze prin Hotărârea de Guvern (H.G.) 294 / 16.06.1997 publicată în Monitorului Oficial al României nr. 130 / 25.06.1997 p.I şi reconfirmată prin H.G. nr.410 / 25.09.2002, publicată în Monitorului Oficial al României nr. 313 / 13.05.2002 p. II. Prin Legea privind acreditarea Universităţii Spiru Haret din Bucureşti nr. 443 din 5 iulie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 491 din 9 iulie 2002, Universitatea Spiru Haret este definită ca „instituţie de învăţământ superior, persoană juridică de drept privat şi de utilitate publică, parte a sistemului naţional de învăţământ”. Facultatea de Matematică şi Informatic ă a fost acreditată în anul 2005 cu două specializări matematică şi informatică prin H.G. 916/23.08.2005. În anul universitar 2005-2006, România a trecut la noua formă de organizare a învăţământului superior (licenţă, masterat, doctorat). În acest sens, Facultatea a organizat programele de studii universitare de licenţă în specializările Matematică şi Informatic ă cu durata de trei ani (180 credite). Astfel au intrat în vigoare noile planuri de învăţământ pentru studiile universitare de licenţă, începând cu anul I de studii. Prin decizia Consiliului ARACIS din 25 noiembrie 2010 au fost acreditate două programe de masterat, câte unul per domeniu de studiu. Începând cu 1 Octombrie 2011, programele de studii universitare de licenţă şi masterat în domeniile Matematică ş Informatică, funcţionează în baza hotărârii nr. 966 din 29 septembrie 2011 pentru aprobarea Nomenclatorului domeniilor şi al specializărilor/programelor de studii universitare, a structurii instituţiilor de învăţământ superior, a domeniilor şi programelor de studii universitare acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu, a locaţiilor geografice de desfăşurare, a numărului de credite de studii transferabile pentru fiecare program de studii universitare, formă de învăţământ sau limbă de predare, precum şi a numărului maxim de studenti care pot fi şcolarizaţi, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 697 din 1 octombrie 2011.

Domeniul fundamental al facultăţii este: Ştiinţe exacte. Domeniile de studii de licenţă ale facultăţii sunt: Matematică (Titlul conferit: Licenţiat în matematică) şi Informatică (Titlul conferit: Licenţiat în informatic ă)

4

3. Misiunea Misiunea studiilor universitare de licenţă cu durata de trei ani este didactică şi de cercetare ştiinţifică. Această misiune rezultă din modalitatea de organizare, din conţinutul procesului didactic şi de cercetare, din modul de alocare a resurselor. În domeniul activităţii didactice obiectivele principale sunt: - asigurarea dobândirii cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate, într-un sistem operaţional care să asigure competenţa profesională şi socială, - formarea de specialişti cu pregătire superioară în domeniile specializării, corespunzătoare nivelului actual recunoscut pe plan european. La îndeplinirea acestor obiective concură mai mulţi factori: planul de învăţământ modern, adaptat noilor cerinţe ştiinţifice, programele analitice actualizate anual şi, nu în ultimul rând, colectivul excepţional de cadre didactice. Misiunea de cercetare ştiinţifică se realizează în paralel cu activitatea didactică şi în completarea acesteia. Pentru realizarea acestei misiuni obiectivele principale sunt: - participarea la programe de cercetare ştiinţifică locală, naţională şi internaţională, - valorificarea rezultatelor cercetării prin publicaţii de specialitate şi prin contracte, - elaborarea de monografii, tratate şi cursuri universitare - organizarea şi participarea la sesiuni ştiinţifice. Pentru asigurarea acestor obiective, ansamblul activităţilor desfăşurate în cadrul Facultăţii de Matematică şi Informatică este centrat pe realizarea unei învăţări moderne şi performante, astfel încât absolvenţii să fie în măsură să răspundă exigenţelor cerute de profesia pe care o vor exercita. Conducerea Facultăţii de Matematică şi Informatică are în vedere organizarea în continuare de concursuri pentru ocuparea posturilor vacante. În prezent pe posturile vacante sunt încadrate cadre didactice asociate, titularizate în învăţământul superior, cadre de prestigiu care şi-au adus o cotribuţie deosebită la ridicarea procesului instructiv – educativ prin elaborarea de manuale şi cursuri universitare publicate la Editura Fundaţiei România de Mâine, prin calitatea activităţii ştiinţifice şi nu în ultimul rând ca profesori cu o înaltă ţinută ştiinţifică şi didactică. Unii dintre aceştia sunt conducători de doctorat. 4. Domenii şi specializări La Facultatea de Matematică şi Informatică se pot urma două programe universitare de studii de licenţă: - Informatic ă (3 ani): se formează specialişti de înaltă calificare în domeniul informaticii (programatori, proiectanţi software, analişti, profesori de informatică şi cercetători) - Matematică (3 ani): se formează specialişti de înaltă calificare în domeniul matematicii (cercetători, specialişti în domeniile bancare, statisticieni, profesori de matematică) Programul de pregătire al facultăţii oferă studenţilor: disciplinele fundamentale, discipline de specializare şi discipline complementare, cu statut de discipline obligatorii conform nomenclatorului ARACIS. În plus se oferă discipline facultative (contra cost) şi discipline la alegerea studentului (în cadrul numărului de credite obligatorii) care valorifică rezultatele

5

didactice şi ştiinţifice ale cadrelor didactice, dând şi o orientare spre anumite calificări şi programe de masterat. 5. Structura administrativ ă Conducerea operativă a facultăţii se realizează de către: Decan: Prof. univ. dr. Albeanu Grigore Director al Departamentului de Matematică şi Informatică: Conf. univ. dr. Ioan Rodica Personalul administrativ este format din:

- Secretar şef: Pîrvulescu Beatrice - Secretar: Georgescu Ana Maria - Secretar: Teodorescu Lenuţa - Secretar: Voicu Cristiana

Telefon secretariat /fax: 0213140075/ 0213140076 interior 121 E-mail: [email protected] Program de lucru cu publicul: luni 15-17, marţi, miercuri şi joi 12-14. În situaţii speciale (admitere, finalizarea studiilor etc.) programul de lucru se va anunţa în timp util. Nu se lucrează cu publicul în afara programului afişat. 6. Examenul de finalizarea studiilor Pentru studenţii ciclului I Bologna examenul de licenţă constă din două probe:

1) evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate ; 2) elaborarea şi susţinerea lucrării de licenţă

Metodologia desfăşurării examenului de licenţă se stabileşte la nivel de universitate de către Senatul Universitar, iar la nivelul facultăţii de către Consiliul facultăţii în conformitate cu prevederile elaborate de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Metodologia se va publica pe site-ul facultăţii cu cel puţin trei luni înainte de desfăşurarea examenului de licenţă. 7. Calificări În cadrul primului ciclu de studii de trei ani ai specializării matematică, se asigură dobândirea de cunoştinţe fundamentale şi specialitate în domeniul matematicii şi cunoştinţe complementare în domeniul informaticii, care permit absolvenţilor să lucreze în calitate de: - profesor de matematică pentru gimnaziu (232201), - matematician (212109), - referent de specialitate matematician (212104). În cadrul primului ciclu de studii de trei ani ai specializării informatică, se asigură dobândirea de cunoştinţe fundamentale şi de specialitate în domeniul informaticii şi cunoştinţe complementare în domeniul matematicii, care permit absolvenţilor să lucreze în calitate de: - profesor de informatică pentru gimnaziu (232201), - administrator de baze de date (213903), - programator (213102), - analist (213101), - asistent cercetare în informatică (250102), - asistent de cercetare în matematică-informatică (249110),

6

- proiectant sisteme informatice (213103), - administrator de reţea de calculatoare (213902). Recent a fost propus ca noi ocupaţii pentru absolvenţii informaticieni să fie incluse în COR: informatician designer, analist achiziţie şi analiză date şi specialist testare aplicaţii . 8. Continuarea studiilor După terminarea ciclului I Bologna, absolvenţii se pot înscrie la programe de masterat oferite de instituţiile de învăţământ superior în condiţiile legii. Facultatea de Matematică şi Informatică oferă în prezent două programe de masterat (Ciclul II Bologna) acreditate conform deciziei ARACIS nr. 9905/ 07.12.2010: - Matematică - Matematici aplicate în economie (domeniul de licenţă Matematică); - Informatică – Tehnologii moderne în ingineria sistemelor informatice (domeniul de licenţă Informatică). 9. Coordonarea activităţii didactice Programele de studii au câte un responsabil stabilit de către Consiliul Facultăţii din rândul membrilor Departamentului de Matematică şi Informatică. Persoanele de contact sunt: Matematică – Conf. univ. dr. Rodica IOAN Informatică – Prof. univ. dr. Grigore ALBEANU

7

II

Fişele disciplinelor

8

Anul 1


10

Universitatea SPIRU HARET Facultatea de Matematică şi Informatică Departamentul de Matematică şi Informatică Domeniul de studii Ştiinţe exacte Programul de studii Informatica

Fişa disciplinei Algebra 1

Statutul disciplinei: Obligatorie Nivelul de studii: Licenţă (Ciclul I Bologna) Anul de studii: 1 Semestrul: 1

Titularul cursului: Conf. univ. dr. Ioan Rodica

Număr de ore / Verificarea / Credite Curs Seminar Laborator Proiect Examinare Credite 2/28 2/28 Examen 6

A. Obiectivele disciplinei La sfârşitul cursului studenţii vor şti să definească noţiunile, să enunţe şi să demonstreze rezultatele prezentate de-a lungul semestrului. Se urmăreşte ca studentul să ştie să aplice în mod optim tehnicile şi metodele prezentate la curs şi la seminar pentru:.

B. Precondiţii de accesare a disciplinei: Nu este cazul. C. Competenţe specifice Utilizarea instrumentelor informatice in context interdisciplinar. Conceperea modelelor matematice pentru descrierea unor fenomene. D. Conţinutul disciplinei

a) Curs Capitolul Conţinuturi Nr. de

ore 1. Relaţii funcţionale. Relaţii de echivalenţă, mulţime factor.

1.1 Relaţii funcţionale, compunerea funcţiilor, proprietăţi. 1.2 Relaţii de echivalenţă, mulţime factor

2

2. Monoizi 2.1 Legi de compoziţie, monoid, submonoid, 2.2 Monoidul liber generat de o mulţime, congruenţe pe un monoid, monoid factor, 2.3 Morfisme de monoizi, teorema fundamentală de izomorfism

2 2 1

3. Grupuri 3.1 Grup, subgrup, teorema lui Lagrange. 3.2 Subgrup normal. Grup factor, teorema fundamentală de izomorfism. 3.3 Ordinul unui element într-un grup. 3.4 Grupuri ciclice. Grupul permutărilor unei mulţimi finite.

2 2 1 3

4. Inele

4.1 Inel, subinel, ideal. 4.2Morfisme de inele, teorema fundamentală de izomorfism. 4.3 Inele booleene

2 2 1

5. Corpuri, algebre

5.1 Corpuri, corpul fracţiilor unui domeniu 5.2 Algebre, algebra matricelor, 5.3 Algebra polinoamelor. Teorema împărtirii cu rest

2 2 4

11

în Z si în [ ]K X , K corp comutativ

5.4 Polinoame ireductibile, descompunerea unui polinom în produs de factori ireductibili 5.5 Rădăcini ale polinoamelor, corpul rădăcinilor unui polinom. 5.6 Polinoame simetrice.Teorema fundamentală a algebrei

Total ore:

28

b) Aplicaţii Tipul de aplicaţie: Seminar Conţinut Nr. de

ore 1. Relaţii funcţionale, compunerea funcţiilor,

proprietăţi 2

2. Relaţii de echivalenţă, mulţime factor, legi de compoziţie

2

3. Monoizi, monoidul liber generat de o mulţime, congruenţe pe un monoid, teorema fundamentală de izomorfism

2

4. Grupuri: grup, subgrup, teorema lui Lagrange 2

5. Subgrup normal. Grup factor, teorema fundamentală de izomorfism.

4

6. Ordinul unui element într-un grup. Grupuri ciclice

2

7. Grupul permutărilor unei mulţimi finite. 2 8. Inel, subinel, ideal. Teorema fundamentală de

izomorfism 4

9. Corpuri, corpul fracţiilor unui domeniu. 2 10. Algebre, algebra matricelor, Algebra

polinoamelor. 2

11. Corpul rădăcinilor unui polinom. Teorema fundamentală a algebrei

4

Total ore:

28

E. Evaluare 60% examen final (scris)+ 40% evaluare pe parcurs. Seminarul va urmari fixarea si aprofundarea problemelor de curs. De-a lungul semestrului sunt prevăzute 3 lucrări de control, câte una la sfârşitul fiecărei unităţi de învăţare şi anume: „Monoizi”, „Grupuri” şi respectiv „Inele, corpuri, algebre”. Pentru fiecare din aceste trei lucrări de control se alocă câte 10% din nota finală.

F. Repere metodologice 1. Curs clasic cu exemple grafice computerizate; predarea se face atât folosind creta şi tabla, cât şi retroproiectorul 2. Seminarii comentate prin sistem e-beam postate pe pagina de internet a facultatii: http://www.spiruharet.ro/facultati/continut-multimedia.php?id=1 G. Bibliografie: 1. I.D. Ion, S. Bârză, L. Tufan – Lecţii de algebră, Fascicula I, Editura Fundaţiei România

de Mâine, Bucureşti, 2004 2. I.D. Ion, S. Bârză, L. Tufan – Lecţii de algebră, Fascicula II, Editura Fundaţiei România

de Mâine, Bucureşti, 2005 3. I.D.Ion, N.Radu – Algebră, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1991

12

4. C.Năstăsescu, C.Niţă, C.Vraciu – Bazele algebrei, Editura Academiei, Bucureşti, 1986 5. C. Băetica, C. Boboc, S. Dăscălescu, G. Mincu, Probleme de algebră, Ed. Universitătii

din Bucuresti, 2008 Data avizării de către Consiliul Departamentului de Matematică şi Informatică:

Director departament, Titular de disciplină,

13

Universitatea SPIRU HARET Facultatea de Matematică şi Informatică Departamentul de Matematică şi Informatică Domeniul de studii Ştiinţe exacte Programul de studii Informatică

Fişa disciplinei Analiza matematica 1


Titularul cursului: Prof. univ. dr. Iordan Duda


A. Obiectivele disciplinei La sfârşitul cursului studenţii vor şti să definească noţiunile, să enunţe şi să demonstreze rezultatele prezentate de-a lungul semestrului. Se urmăreşte ca studentul să ştie să aplice în mod optim tehnicile şi metodele prezentate la curs şi la seminar pentru: determinarea naturii unui şir /a unei serii de numere reale, determinarea anumitor proprietăţi de natură analitică a unei funcţii reale (limită, continuitate, integrabilitate), studiul proprietăţilor unui şir/ unei serii de funcţii, etc.

B. Precondiţii de accesare a disciplinei: Nu este cazul. C. Competenţe specifice Utilizarea instrumentelor informatice in context interdisciplinar Conceperea modelelor matematice pentru descrierea unor fenomene D. Conţinutul disciplinei


ore 1. Şiruri şi serii de numere reale

1.1 Corpul numerelor reale: mulţimi ordonate, corpuri complet ordonate, supremumul şi infimumul unei mulţimi; Şiruri de numere reale: siruri convergente (definiţie şi proprietăţi), trecerea la limită în inegalităţi, criterii de convergenţă (teorema lui Stolz, criteriul radicalului, lema lui Cesaro, criteriul lui Cauchy), limita superioară, limita inferioară, puncte limită 1.2 Serii de numere reale: definiţii, termenul general, şirul sumelor parţiale 1.3 Serii cu termeni pozitivi: criterii de convergenţă, criteriul raportului, criteriul rădăcinii, criteriile de comparaţie, criteriul Raabe-Duhamel, criteriul logaritmic, criteriul lui Kummer 1.4 Serii alternate: criteriul lui Leibniz, serii absolut convergente, serii semiconvergente; serii cu termeni oarecare: criteriul Abel-Dirichlet; operaţii cu serii de numere reale

3 1 2 2

14

2. Funcţii reale 2.1 Elemente de topologie în mulţimea numerelor reale: vecinătăţi, mulţimi deschise, închise, compacte, proprietăţi topologice în corpul numerelor reale 2.2 Funcţii de o variabilă reală: limită şi continuitate, definiţii şi proprietăţi, proprietatea lui Darboux 2.3 Funcţii de o variabilă reală: derivata, operaţii cu funcţii derivabile, proprietăţile funcţiilor derivabile, derivate de ordin superior, formula lui Taylor. Diferenţiala. Construcţia graficului unei funcţii 2.4 Şiruri de funcţii: convergenţa simplă, convergenţa uniformă 2.5 Serii de funcţii: mulţimea de convergenţă, convergenţă simplă şi uniformă pentru serii de funcţii, criterii de convergenţă 2.6 Serii de puteri: definiţie, mulţimea de convergenţă, teoremele Abel şi Cauchy-Hadamard, raza de convergenţă, seria Taylor (Mac-Laurin)

2 2 3 1 2 2

3. Integrala Riemann 3.1 Integrala nedefinită: definiţie, proprietăţi, integrarea prin părţi, schimbarea de variabilă, integrarea funcţiilor raţionale 3.2 Integrala definită: diviziune, norma unei diviziuni, sumă Riemann, interpretarea geometrică a sumelor Riemann, formula Leibniz-Newton, integrarea prin părţi, schimbarea de variabilă; aplicaţii ale integralei definite: aria subgraficului unei funcţii, lungimea graficului, aria unei suprafeţe de rotaţie, volumul corpului de rotaţie 3.3 Integrale improprii: definiţii, integrala în sensul valorii principale, integrale absolut conergente, integrale semiconvergente, criterii de convergenţă

3 3 2

Total ore:

28


ore 1. Mulţimea R; şiruri de numere reale 2 2. Serii de numere reale 2 3. Serii cu termeni pozitivi 2 4. Serii alternate şi serii cu termeni oarecare 2 5. Elemente de topologie 2 6. Funcţii reale: limite şi continuitate 2 7. Funcţii reale: derivabilitate, construcţia graficului 2 8. Siruri de functii 2 9. Serii de functii 2

15

10. Serii de puteri. Dezvoltări în serie 2 11. Integrala nedefinită 2 12. Integrala definită 2 13. Aplicaţii ale integralei definite 2 14. Integrale improprii 2 Total

ore: 28

E. Evaluare 60% examen final (scris) + 40% evaluare pe parcurs. De-a lungul semestrului sunt prevăzute 3 lucrări de control, care se vor susţine la seminar, câte una la sfârşitul fiecărei unităţi de învăţare şi anume: „Şiruri şi serii de numere reale”, „Funcţii reale” şi respectiv „Integrala Riemann”. Media aritmetică a notelor obţinute la cele 3 lucrări de control reprezintă nota primită de student pentru evaluarea pe parcurs. F.Repere metodologice 1. Curs clasic cu exemple grafice computerizate; predarea se face atât folosind creta şi tabla, cât şi retroproiectorul 2. Seminarii comentate prin sistem e-beam postate pe pagina de internet a facultatii: http://www.spiruharet.ro/facultati/continut-multimedia.php?id=1 G. Bibliografie: 1. Duda I., Elemente de analiză matematică, Ed.Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2007 2. Duda I., Trandafir R., Analiză matematică – Culegere de probleme, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2007 3. Duda I., Copil V., Sterian A., Analiză matematică 1: caiet de seminar, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2010 4. Duda I., Grădinaru S. – Calcul integral cu aplicaţii , Ed. Fundaţiei România deMâine, Bucuresti,2007 Data avizării de către Consiliul Departamentului de Matematică şi Informatică:


16

Universitatea SPIRU HARET Facultatea de Matematică şi Informatică Departamentul de Matematică şi Informatică Domeniul de studii Stiinte exacte Programul de studii Informatică

Fişa disciplinei Arhitectura sistemelor de calcul


Titularul cursului: Prof. univ. dr. Albeanu Grigore


A. Obiectivele disciplinei 1. Insusirea de catre studenti a principiilor numerice si logice ale sistemelor de calcul precum si a modelelor arhitecturale ale calculatoarelor. 2. Initiere in programarea in limbaj de asamblare MMIX, ceea ce asigura intelegerea arhitecturii si functionarii unui microprocesor RISC. 3. Initiere in arhitecturile sistemelor de intreruperi, cu particularizare la procesorul MMIX. 4. Asigurarea compatibilitatii in cadrul invatamantului de excelenta : MichiganTech Computing (http://www.mtu.edu/computers/ ), University of Cambridge (http://www.cl.cam.ac.uk/DeptInfo/CST06/node14.html ), Stanford University (http://wwwcs- faculty.stanford.edu/~uno/mmix-news.html ). B. Precondiţii de accesare a disciplinei Nu este cazul. C. Competenţe specifice Dezvoltarea si intretinerea aplicatiilor informatice Utilizarea intrumentelor informatice in context interdisciplinar Proiectarea si administrarea retelelor de calculatoare D. Conţinutul disciplinei


ore 1. Bazele aritmetice ale sistemelor de calcul

1.1 Codificarea informatiei 1.2 Algoritmi de conversie 1.3 standardul IEEE 754

2 2 2

2. Bazele logice ale sistemelor de calcul

2.1 Latice, algebre Boole 2.2 Functii booleene, simplificarea functiilor booleene 2.3 Circuitele sistemelor de calcul

4 2 2

3. Bazele arhitecturale ale sistemelor de calcul

3.1 Arhitecturi clasice 3.2 Arhitecturi moderne

2 2

4. Procesorul MMIX 4.1 Setul de instructiuni 4.2 Intreruperi, intrari-iesiri

2 2

5. Introducere în programarea în limbaj de asamblare

5.1 MMIXAL si simulatorul MMIX 6

17

Total ore:

28

b) Aplicaţii Tipul de aplicaţie Laborator Conţinut Nr. de

ore 1. Familiarizare cu echipamentele de calcul din

laborator. Structura si functionarea acestora 2

2. Baze de numeratie. Aplicatiile Calculator si Debug (Windows). Implementarea algoritmilor de conversie a bazelor

4

3. Tipuri de date suportate de catre procesoarele sistemelor de calcul din laboratorul de informatica. Functii booleene si circuite. Simplificarea functiilor si optimizarea circuitelor

4

4. Principalele entitati ale sistemelor de operare care functioneaza in laboratorul de informatica: procese si fisiere. Cerintele pentru certificare XPER-IT, modul I

3

5. MMIXAL, simulatorul MMIX, programe MMIX cu structura liniara. Ciclul de viata al programelor scrise in limbaj de asamblare.

3

6. Programe MMIX cu decizii si instructiuni de salt. Probleme cu date simple

3

7. Implementarea mecanismelor repetitive in MMIX. Probleme cu tablouri

3

8. Operatii de intrare-iesire in MMIX si comunicare MMIX-C. Probleme cu fisiere

3

9. Instructiuni MMIX avansate. Tratarea intreruperilor si devierilor. Comunicarea MMIX-C

3

Total ore:

28

E. Evaluare 60% examen final (scris) + 40% evaluare pe parcurs F. Repere metodologice 1. Prelegerea - proiectie in amfiteatru, programe demonstrative; 2. Recomandarea, pentru studiul individual, a unor paragrafe din bibliografia indicata, în vederea aprofundarii sau extinderii cunostintelor insusite la curs/laborator ; 3. Prezentarea unor exemple si a unor probleme aplicative în cadrul cursului pentru sporirea interesului cursantilor. 5. Evaluare pe parcurs prin lucrari de control si proiecte de complexitate medie. G. Bibliografie 1. Albeanu G. – Arhitectura sistemelor de calcul, Editura FRM, 2007 (integral) 2. D. E. Knuth, Arta programarii calculatoarelor: MMIX – un calculator RISC pentru noul mileniu, Editura Teora, 2005. (integral) 3. A.S.Tanenbaum, Organizarea structurala a calculatoarelor, Computer Press Agora, 1999 4. J. Henessy & D. Patterson, Computer Architecture: A Quantative Approach, Morgan Kaufman, 2002 5. D. E. Knuth, MMIXware: A RISC Computer for the Third Millennium, Springer, 1999 6. A.Böttcher, Das MMIX-Buch, Springer, 2002

18

7. Programe MMIX : http://www.informatik.fhmuenchen.de/~mmix/MMIXBuch/ 8. GCC-MMIX – Software installation : http://bitrange.com/mmix/install.html Data avizării de către Consiliul Departamentului de Matematică şi Informatică:


19


Fişa disciplinei Logică computaţională


Titularul cursului: Lect. univ. drd. Nicolaie Popescu-Bodorin


A. Obiectivele disciplinei Dobândirea de cunoştinţe din domeniul logicii computaţionale suport pentru însuşirea conceptelor de ordin matematic şi informatic. Asigurarea capacităţii de evaluare a corectitudinii raţionamentelor. Utilizarea unor concepte şi metode formale pentru verificare corectitudinii raţionamentelor. Asigurarea capacităţii de utilizare a instrumentelor de logică formală în probleme specifice proiectării software.

B. Precondiţii de accesare a disciplinei Nu este cazul. C. Competenţe specifice

Programarea in limbaje de nivel inalt Dezvoltarea si intretinerea aplicatiilor informatice Utilizarea instrumentelor informatice in context interdisciplinar Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii si a modelelor formale Conceperea modelelor matematice pentru descrierea unor fenomene

D. Conţinutul disciplinei

a) Curs Capitolul Conţinuturi Nr. de ore

1. Algebre booleene.

Algebră booleana; Algebră booleana trivială; Algebră booleana cu două elemente; Algebra booleană a calculului propoziţional binar finit; Algebra booleeană Lindenbaum–Tarski cu trei elemente asociată calculului propoziţional binar finit;

2

2. Sintaxa şi semantica limbajului calculului cu propozitii. Demonstratii formale. Teorema deductiei

Sintaxa limbajului calculului propoziţional binar; Semantica limbajului calculului propoziţional binar; Demonstratii formale; Teorema deductiei;

2

3. Abordarea axiomatică în formalizarea raţionamentelor

Sisteme axiomatice peste calculul propoziţional binar; Raţionament inductiv; Raţionament deductiv; Deconstrucţie;

2

20

4. Sisteme deductive. Teorema de consistenta – completitudine pentru calculul cu propozitii

Demostrabilitatea sub o familie de ipoteze; Demonstrabilitate globală; Formulă demonstrabilă vs. formulă adevărată. Teorema de consistenta – completitudine pentru calculul cu propozitii

4

5. Sistemul deductiei naturale Gentzen.

Secvenţi şi calcul cu secvenţi: secvent axiomă, secvent încheiat, reguli Gentzen, arbore de deducţie, arbore de demonstraţie, arbore contraexemplu.

4

6. Validabilitate.

Forma normală conjunctivă; Forma normală disjunctivă; Validabilitate / Invalidabilitate; Metoda Davis-Putnam de verificare a validabilităţii formulelor calculului propoziţional binar; Demonstratorul Gentzen pentru de verificare a validabilităţii formulelor calculului propoziţional binar

6

7. Formalizarea computatională a logiicii binare cognitive şi problema satisfiabilităţii booleene

Formalizarea computaţională a logiicii binare cognitive; Demonstratorul CCBL. Satisfiabilitate booleeană. Stările modale de adevăr; Teorema de completitudine şi consistenţă a calculului propoziţional binar;

4

8. Introducere în limbajele de primul ordin.

Sintaxa şi semantici pentru limbajele de ordinul I; Reprezentari clauzale pentru formulele unui limbaj

de ordinul I; Principiul rezolutiei pentru verificarea validabilitatii reprezentarilor clauzale;

4

Total ore: 28 b) Aplicaţii

Tipul de aplicaţie: laborator Conţinuturi Nr. de ore 1. Algebre booleene.

Algebră booleana; Algebră booleana trivială; Algebră booleana cu două elemente; Algebra booleană a calculului propoziţional binar finit; Algebra booleeană Lindenbaum–Tarski cu trei elemente asociată calculului propoziţional binar finit;

2

2. Sintaxa şi semantica limbajului calculului cu propozitii. Demonstratii formale. Teorema deductiei.

Sintaxa limbajului calculului propoziţional binar; Semantica limbajului calculului propoziţional binar; Demonstratii formale; Teorema deductiei;

2

3. Abordarea axiomatică în formalizarea raţionamentelor

Sisteme axiomatice peste calculul propoziţional binar; Raţionament inductiv; Raţionament deductiv; Deconstrucţie;

2

4. Sisteme deductive. Teorema de consistenta – completitudine pentru calculul cu propozitii.

Demostrabilitatea sub o familie de ipoteze; Demonstrabilitate globală; Formulă demonstrabilă vs. formulă adevărată. Teorema de consistenta – completitudine pentru calculul cu propozitii

4

5. Sistemul deductiei naturale Gentzen.

Secvenţi şi calcul cu secvenţi: secvent axiomă, secvent încheiat, reguli Gentzen, arbore de deducţie, arbore de demonstraţie, arbore contraexemplu.

6

21

6. Validabilitate. Forma normală conjunctivă; Forma normală disjunctivă; Validabilitate / Invalidabilitate; Metoda Davis-Putnam de verificare a validabilităţii formulelor calculului propoziţional binar; Demonstratorul Gentzen pentru de verificare a validabilităţii formulelor calculului propoziţional binar

4

7. Formalizarea computatională a logiicii binare cognitive şi problema satisfiabilităţii booleene

Formalizarea computaţională a logiicii binare cognitive; Demonstratorul CCBL. Satisfiabilitate booleeană. Stările modale de adevăr; Teorema de completitudine şi consistenţă a calculului propoziţional binar;

4

8. Introducere în limbajele de primul ordin.

Sintaxa şi semantici pentru limbajele de ordinul I; Reprezentari clauzale pentru formulele unui limbaj

de ordinul I ; Principiul rezolutiei pentru verificarea validabilitatii reprezentarilor clauzale ;

4

Total ore: 28 E. Evaluare

Punctajul şi standardele de performanţă asociate formelor de evaluare sunt următoarele:

Examen Laborator Teme de casă Total

60% 10% 30% 100%

Evaluarea însuşirii cunoştinţelor

Evaluarea abilităţilor practice (deprinderi) şi cognitive (interpretare şi rezolvare de

probleme)

Evaluarea competenţelor

profesionale generale şi specifice şi a competenţor transversale

Evaluarea nivelului personal de calificare ca indicator agregat al

cunoştinţelor, abilităţilor şi

competenţelor

Standardul minim de performanţă

Standardul mediu de performanţă

Standardul maxim de performanţă

Nivelul de performanţă profesională individuală

Temele de casă se stabilesc in conformitate cu continutul cursului, dupa urmatoarele reguli:

1. Numărul de studenţi angrenaţi în acelaşi proiect va fi de minim 3 şi de maxim 30, în funcţie de complexitatea obiectivului.

2. Componenţa echipelor iniţiale va fi stabilită in timpul cursului din săptămana a doua a semestrului, în funcţie de optiunile studenţilor prezenţi şi, eventual, de o tragere la sorţi. Repartizarea pe echipe a studenţilor absenţi se va efectua pe baza tragerii la sorţi. Orice echipa poate fi constituită din studenţi ai ambelor secţii (Matematică, respectiv Informatică).

3. Odată formate, toate echipele sunt obligate să-şi desemneze un lider prin votul prezenţilor. In cazul în care votul este indecis sau o echipa absentează în totalitate, se procedează la tragere la sorţi.

4. Echipele mici se pot reuni pe parcursul semestrului numai odată cu asumarea unui obiectiv final comun de complexitate mai mare.

5. Nota maximă posibilă a studenţilor care nu se implică în realizarea de proiecte va fi 7 (70%).

22

6. 10 din cele 14 săptămâni ale semestrului (anume săptămânile 2-11, inclusiv) vor constitui răgazul acordat tuturor echipelor pentru definitivarea proiectelor.

7. Proiectele pot fi doar predate (în saptamana a 12-a a semestrului) sau predate şi susţinute (în săptămânile 12-13 ale semestrului). Numărul maxim de puncte care se vor acorda individual membrilor unei echipe care predă şi susţine un proiect este 3 (30%). Plagiatul descalifică nu doar membrul sau membrii în cauză ai echipei, ci echipa în totalitatea sa.

8. Se vor puncta doar proiectele predate, respectiv predate şi susţinute în termenele prevăzute mai sus.

9. Numai cu confirmarea dată de votul unanim al echipelor implicate, două echipe se pot reuni sau pot face schimb de membri.

10. Limbajul în care se va programa este la alegerea echipelor între: C/C++ (compatibil Visual Studio 6), Matlab (maxim R13) şi Java. Aplicaţiile se vor preda şi sub formă de surse şi sub formă executabilă (self-contained!). Aplicaţiile predate trebuie sa dispună de interfaţă grafică proprie (GUI) şi să ruleze pe platforme Win32.

F. Repere metodologice

Metode didactice clasice: prelegere si dialog euristic; Metode didactice moderne: prelegere insotita de suport electronic, exercitii teoretice la tabla, si exercitii practice pe computer;

G. Bibliografie 1. State, L., Introducere în programarea logica, Editura Fundatiei Romania de Maine, 2004 2. State, L. Elemente de logica matematica şi demonstrarea automata a teoremelor; T.U.B. , 1988 3. N. Popescu-Bodorin, L. State, Cognitive Binary Logic - The Natural Unified Formal Theory of

Propositional Binary Logic, Recent Advances in Computational Intelligence, pp. 135-142, WSEAS Press, 2010

4. Gallier J.H., Logic for Computer Science, University of Pennsylvania, 2003 5. Ben-Ari, M., Mathematical Logic for Computer Science, Prentice Hall,1993 6. James L. Hein, Prolog Experiments in Discrete Mathematics, Logic, and Computability, Portland

State University, 2005 7. Holldobler,S., Computational Logic, Technishe Universitat at Dresden, 2003 8. Hamilton,A.G., Logic for mathematicians, Cambridge University Press, 1988 9. Max Bramer, Logic Programming with Prolog, Springer, 2005

Data avizării de către Consiliul Departamentului de Matematică şi Informatică:

Director departament, Titular de disciplină, Conf. univ. dr. Rodica Ioan Lect. univ. drd. Nicolaie Popescu-Bodorin

23


Fişa disciplinei Algoritmi si programare



Număr de ore / Verificarea / Credite Curs Seminar Laborator Proiect Examinare Credite 2/28 1/14 2/28 Examen 6

A. Obiectivele disciplinei 1. Formarea deprinderilor de programare structurata in limbaje de programare clasice si moderne. 2. Insusirea structurilor de date si a instructiunilor de programare procedurala in limbajul C 3. Deprinderea tehnicilor de testare si verificare a corectitudinii programelor. 4. Asigurarea compatibilitatii cu invatamantul de excelenta : Oxford University (http://web2.comlab.ox.ac.uk/oucl/prospective/ugrad/csatox/cs_core1.html), California State University (http://csc.csudh.edu/jhan/Spring2008/csc321/CSC321-syllabus.htm), University

of Cambridge (http://www.cl.cam.ac.uk/teaching/0809/CST/node50.html). B. Precondiţii de accesare a disciplinei Nu este cazul C. Competenţe specifice Programarea in limbaje de nivel inalt D. Conţinutul disciplinei


ore 1. Algoritmi 1.1 Caracteristici. Descriere

1.2 Complexitate. Corectitudine 1 1

2. Limbaje de programare 2.1 Caracteristici. Exemple: FORTRAN, C, Pascal, Lisp, Prolog, Python, C++, Java.

2

3. Limbajul de programare C 3.1 Entitati sintactice. Operatori 3.2 Expresii. Instructiuni. Functii (definire si declarare, transferul parametrilor)

1 1

4. Directive de preprocesare 4.1 Tablouri si Pointeri 4.2 Functia main cu argumente. Pachetele: stdio.h, math.h, string.h

2 2

5. Alocare statica – Alocare dinamica

5.1 Structuri de date dinamice (liste si arbori). 5.2 Aplicatii ale utilizarii tipurilor de date structurate (struct, union, typedef) cu ajutorul pointerilor: crearea si explorarea structurilor de date.

2 2 1

24

5.3 Pachetele: stdlib.h, alloc.h 6. Operatii de intrare-iesire 6.1 Fisiere în C si aplicatii

6.2 Pachetul iostream.h (C++) 1 1

7. Corectitudinea programelor C

7.1 Metoda asertiunilor (assert.h) 2

8. Complexitatea programelor 8.1 time.h, metrici software 2 9. Testarea programelor C 2 10. Utilizarea bibliotecilor 10.1 Biblioteci statice (.LIB)

10.2 Biblioteci dinamice (.DLL) 1 1

11. Metode de proiectarea programelor.

3

Total ore:

28

b) Aplicaţii Tipul de aplicaţie Conţinut Nr. de ore

1. Seminar + Laborator Mediul de programare MinGW. Structura programelor C. Tipuri de date si instructiuni. Operatii de intrare-iesire. Functii standard.

1S+2L

2. Seminar + Laborator Programarea aplicatiilor care necesita tablouri unidimensionale. Algoritmi de sortare si cautare

2S+3L

3. Seminar + Laborator Programarea aplicatiilor care necesita tablouri bidimensionale. Algoritmi pentru calcul matriceal

3S+3L

4. Seminar + Laborator Tablouri si pointeri. Aplicatii cu inregistrari, uniuni si fisiere

2S+4L

5. Seminar + Laborator Subprograme utilizator. Transferul parametrilor. Unitati de translatare. Functia main cu argumente.

2S+4L

6. Laborator Comunicare cu module scrise in limbaj de asamblare sau alte limbaje de programare

2L

7. Laborator Functii cu numar variabil de argumente. Programarea aplicatiilor cu fisiere binare

2L

8. Seminar + Laborator Aplicatii ale pointerilor. Programarea aplicatiilor care manipuleaza liste si arbori

2S+4L

9. Seminar Corectitudinea si complexitatea programelor C 2S 10. Laborator Testarea programelor C 2L 11. Laborator Biblioteci statice si biblioteci dinamice 2L Total

ore: 14S+28L

E. Evaluare 60% examen final (scris) + 40% evaluare pe parcurs F. Repere metodologice 1. Prelegerea - proiectie in amfiteatru, programe demonstrative; 2. Recomandarea, pentru studiul individual, a unor paragrafe din bibliografia indicata, în vederea aprofundarii sau extinderii cunostintelor insusite la curs/laborator ; 3. Prezentarea unor exemple si a unor probleme aplicative în cadrul cursului pentru sporirea interesului cursantilor. 5. Evaluare pe parcurs prin lucrari de control si proiecte de complexitate medie. G. Bibliografie (Se indică bibliografia minimală obligatorie.) 1. G. Albeanu, Algoritmi si limbaje de programare, Editura Fundatiei România de mâine, Bucuresti, 2000.

25

2. Popa M., Popa M., Programare procedurala (Aplicatii C si C++ în structuri de date si grafica), Editura Fundatiei România de mâine, Bucuresti, 2006. 3. B.W. Kernighan, D.M. Ritchie, The C programming language, Prentice Hall, 1988 (2nd ed.). 4. Peter Salus, Handbook of Programming Languages: Vol. II: Imperative Programming Languages, Macmillan Technical Publishing, 1998. 5. S. Prata, C primer plus, SAMS, 2004. 6. B.W. Kernighan, R. Pike, The practice of programming, Addison-Wesley, 1999. 7. P. van der Linden, Expert C programming, Prentice Hall, 1994. 8. G. Perry, C by examples, Que, 2000. 9. P.S. Deshpande, O.G. Kakde, C and Data structures, Charles River Media, 2004. Data avizării de către Consiliul Departamentului de Matematică şi Informatică:


26


Fişa disciplinei Algebra 2


Titularul cursului: Conf. univ. dr. Ioan Rodica


A. Obiectivele disciplinei La sfârşitul cursului studenţii vor şti să definească noţiunile, să enunţe şi să demonstreze rezultatele prezentate de-a lungul semestrului. Se urmăreşte ca studentul să ştie să aplice în mod optim tehnicile şi metodele prezentate la curs şi la seminar pentru rezultate si metode specifice algebrei liniare, atât din punctul de vedere al unui capitol de sine statator al algebrei, cat si ca instrumente indispensabile altor ramuri ale matematicii precum si studiilor aplicative

B. Precondiţii de accesare a disciplinei: Algebra 1. C. Competenţe specifice Utilizarea instrumentelor informatice in context interdisciplinar Conceperea modelelor matematice pentru descrierea unor fenomene D. Conţinutul disciplinei


ore 1. Spaţii vectoriale 1.1. Spaţii vectoriale. Aplicaţii liniare. Subspaţii

vectoriale. Subspaţiu vectorial factor. Teorema de izomorfism 1.2 Baze intr-un spaţiu vectorial. Dimensiunea unui spaţiu vectorial. Transformarea coordonatelor la schimbarea bazelor.

8

2. Aplicaţii multiliniare alternate determinanţi

2.1 Determinanţi. 2.2 Matrici inversabile. Regula lui Cramer. Rangul unei matrice. 2.3 Sisteme de ecuaţii liniare.

2 4 4

3. Algebra endomorfismelor unui spaţiu vectorial finit dimensional

3. Algebra endomorfismelor unui spaţiu vectorial finit dimensional. Vectori şi valori proprii. Polinomul caracteristic şi polinomul minimal. Teoremele Hamilton-Cayley şi Frobenius. Matrice asemenea. Forma canonică Jordan

6 4

Total ore:

28


27

ore 1. Spaţii vectoriale. Aplicaţii liniare 1 2. Subspaţii vectoriale. Teorema de izomorfism 1 3. Baze intr-un spaţiu vectorial. Dimensiunea unui

spaţiu vectorial. Transformarea coordonatelor la schimbarea bazelor

2

4. Aplicaţii multiliniare alternate: determinanţi 1

5. Matrice inversabile. Regula lui Cramer. 2 6. Rangul unei matrice. Sisteme de ecuaţii liniare. 1 7. Metoda lui Gauss de rezolvare a sistemelor de

ecuaţii liniare 1

8. Descompunerea unui polinom în produs de polinoame ireductibile.

1

9. Vectori şi valori proprii ale unui endomorfism. Polinomul caracteristic şi polinomul minimal.

2

10. Matrice asemenea. Forma canonică Jordan 2 Total

ore: 14

E. Evaluare 60% examen final (scris) + 40% evaluare pe parcurs

Se va urmari formarea deprinderilor pentru calculul concret a unor elemente abstracte de la curs. De-a lungul semestrului sunt prevăzute 3 lucrări de control, câte una la sfârşitul fiecărei unităţi de învăţare şi anume: „Spatii vectoriale”, „Algebra endomorfismelor unui spaţiu vectorial finit dimensional” şi respectiv „Matrice asemenea. Forma canonică Jordan.”. Pentru fiecare din aceste trei lucrări de control se alocă câte 10% din nota finală F. Repere metodologice 1. Curs clasic cu exemple grafice computerizate; predarea se face atât folosind creta şi tabla, cât şi retroproiectorul 2. Seminarii comentate prin sistem e-beam postate pe pagina de internet a facultatii: http://www.spiruharet.ro/facultati/continut-multimedia.php?id=1 G. Bibliografie: 1. I.D. Ion, S. Bârză, L. Tufan – Lecţii de algebră, Fascicula I, Editura Fundaţiei România

de Mâine, Bucureşti, 2004 2. I.D. Ion, S. Bârză, L. Tufan – Lecţii de algebră, Fascicula II, Editura Fundaţiei România

de Mâine, Bucureşti, 2005 3. I.D.Ion, N.Radu – Algebră, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1991 4. C.Năstăsescu, C.Niţă, C.Vraciu – Bazele algebrei, Editura Academiei, Bucureşti, 1986 5. C. Băetica, C. Boboc, S. Dăscălescu, G. Mincu, Probleme de algebră, Ed. Universitătii

din Bucuresti, 2008 Data avizării de către Consiliul Departamentului de Matematică şi Informatică:


28


Fişa disciplinei Geometrie analitică si diferentiala




A. Obiectivele disciplinei La sfârşitul cursului studenţii vor şti să definească noţiunile, să enunţe şi să demonstreze rezultatele prezentate de-a lungul semestrului. Se urmăreşte ca studentul să ştie să aplice în mod optim tehnicile şi metodele prezentate la curs şi la seminar: spre exemplu sa prezinte interpretarile din punct de vedere geometric a diverselor notiuni de algebra liniara prezentate in prima parte a cursului; sa-si insuseasca notiunile de geometrie afina si euclidiana prezentate via algebra liniara, sa fie capabili sa recunoasca si sa utlizeze tipurile de aplicatii afine studiate;sa calculeze distante, unghiuri; sa clasifice hipercuadricele din punct de vedere afin sau metric;sa aduca la forma canonica conicele si cuadricele. Sa determine triedrul lui Frenet intr-un punct regulat al unei curbe pe o suprafata; sa calculeze prima si a doua forma fundamentala a unei suprafete, sa clasifice tipurile de puncte ale unei suprafete. Sa calculeze curburile, liniile de curbura, asimptotice si geodezice ale unei suprafete.

B. Precondiţii de accesare a disciplinei: Nu este cazul. C. Competenţe specifice Utilizarea instrumentelor informatice in context interdisciplinar. Conceperea modelelor matematice pentru descrierea unor fenomene. D. Conţinutul disciplinei


ore 1.Elemente de algebra liniara

1.1.Spatii vectoriale. Subspatii vectoriale. Operatii cu subspatii vectoriale. Interpretari geometrice. 1.2.Sistem liniar independent. Sistem de generator. Combinatii liniare. Baze si repere. Matricea de schimbare a bazei. Dimensiune 1.3 .Aplicatii liniare.Imaginea si nucleul unei aplicatii liniare.Vectori si valori proprii. Exemple de aplicatii liniare: proiectia, simetria .Forme biliniare si forme patratice. 1.4. Spatii vectoriale euclidiene. Subspatii vectoriale ortogonale. Complementul ortogonal al unui subspatiu vectorial euclidian 1.5. Baze ortogonale si ortonormate.Procedeul de

2 2 2 2 2

29

ortogonalizare Gram-Schmidt. 1.6.Aplicatii ortogonale: proiectii ortogonale, simetrii ortogonale, rotatii.

2

2.Geometrie afina si euclidiana

2.1. Spatii afine. Combinatii afine. Repere afine si carteziene.Subspatii afine. Operatii cu subspatii afine. Ecuatiile varietatilor liniare. 2.2. Aplicatii afine. Grupul afin. Translatii, omotetii, simetrii.Spatii euclidiene. Varietati liniare perpendiculare. 2.3.Conice in R^2. 2.4. Cuadrice in R^3

2 2 2 2

3. Elemente de geometrie diferentiala

3.1.Geometria diferentiala a curbelor in spatiu:Reprezentarea curbelor in spatiu. Elementul de arc si lungimea unui arc de curba in spatiu. Triedrul lui Frenet asociat unei curbe in spatiu. Curbura si torsiunea unei curbe in spatiu. 3.2.Geometria diferentiala a suprafetelor:Reprezentarea unei suprafete. Plan tangent al unei suprafete. Prima forma patratica fundamental. 3.3. A doua forma patratica fundamental a unei suprafete. Curbura normala. Curbura geodezica.Curbura totala si curbura medie a unei suprafete. 3.4.Linii de curbura pe o suprafata.Linii asimptotice si linii geodezice ale unei suprafete

2 2 2 2

Total ore:

28


ore 1. Spatii vectoriale. Subspatii vectoriale. Operatii cu

subspatii vectoriale. Interpretari geometrice. 2

2. Sistem liniar independent. Sistem de generator. Combinatii liniare. Baze si repere. Matricea de schimbare a bazei. Dimensiune.

2

3. Aplicatii liniare.Imaginea si nucleul unei aplicatii liniare.Vectori si valori proprii. Exemple de aplicatii liniare: proiectia, simetria .Forme biliniare si forme patratice.

2

4. Spatii vectoriale euclidiene. Subspatii vectoriale ortogonale. Complementul ortogonal al unui

2

30

subspatiu vectorial euclidian 5. Baze ortogonale si ortonormate.Procedeul de

ortogonalizare Gram-Schmidt. 2

6. Aplicatii ortogonale: proiectii ortogonale, simetrii ortogonale, rotatii.

2

7. Spatii afine. Combinatii afine. Repere afine si carteziene.Subspatii afine. Operatii cu subspatii afine. Ecuatiile varietatilor liniare.

2

8. Aplicatii afine. Grupul afin. Translatii, omotetii, simetrii.Spatii euclidiene. Varietati liniare perpendiculare.

2

9. Conice in R^2. 2 10. Cuadrice in R^3 2 11. Geometria diferentiala a curbelor in

spatiu:Reprezentarea curbelor in spatiu. Elementul de arc si lungimea unui arc de curba in spatiu. Triedrul lui Frenet asociat unei curbe in spatiu. Curbura si torsiunea unei curbe in spatiu.

2

12. Geometria diferentiala a suprafetelor:Reprezentarea unei suprafete. Plan tangent al unei suprafete. Prima forma patratica fundamental.

2

13. A doua forma patratica fundamental a unei suprafete. Curbura normala. Curbura geodezica.Curbura totala si curbura medie a unei suprafete.

2

14. Linii de curbura pe o suprafata.Linii asimptotice si linii geodezice ale unei suprafete

2

Total ore:

28

E. Evaluare 70% examen final (scris) + 30% evaluare pe parcurs. De-a lungul semestrului sunt prevăzute 2 lucrări de control, care se vor susţine la seminar, si anume: prima lucrare din capitolele „”Elemente de algebra liniara” iar cea de-a doua din capitolul „Geometrie afina si euclidiana” .Media aritmetică a notelor obţinute la cele 2 lucrări de control reprezintă nota primită de student pentru evaluarea pe parcurs.

F. Repere metodologice 1. Curs clasic cu exemple grafice computerizate; predarea se face atât folosind creta şi tabla, cât şi retroproiectorul 2. Seminarii comentate prin sistem e-beam postate pe pagina de internet a facultatii: http://www.spiruharet.ro/facultati/continut-multimedia.php?id=1 G. Bibliografie:

1. Duda I, Dunca A, – Lectii de geometrie analitică, EdituraFundatiei România de Mâine 2007

2. Duda I., Sterian A., Copil V. Geometrie analitică -caiet de seminar, Editura Fundatiei România de Mâine 2010

31

3. Ornea L.,Turtoi A. – O introducere in geometrie, Editura Theta, 2000.

4. Badescu L.. – Lectii de geometrie, Tipografia Universitătii din Bucuresti, 1999.

5. Teleman K. – Logică si geometrie, Tipografia Universitătii Bucuresti, 1989

6. Turtoi A. – Geometrie, Tipografia Universitătii Bucuresti, 1996

7. I. Duda, S. Gradinaru-Lectii de geometrie diferentiala, Editura Fundatiei Romania de Maine, 2007

8. I. Duda, S. Gradinaru-Calcul integral cu aplicatii, Editura Fundatiei Romania de Maine, 2007



32


Fişa disciplinei Analiză matematică 2




A. Obiectivele disciplinei La sfârşitul cursului studenţii vor şti să definească noţiunile, să enunţe şi să demonstreze rezultatele prezentate de-a lungul semestrului. Se urmăreşte ca studentul să ştie să aplice în mod optim tehnicile şi metodele prezentate la curs şi la seminar pentru: calculul limitei unei funcţii de mai multe variabile într-un punct, determinarea derivatelor parţiale de ordinul întâi şi de ordin superior, a punctelor de extrem liber şi cu legături pentru o funcţie de mai multe variabile, calculul integralelor curbilinii precum şi al integralelor multiple, etc

B. Precondiţii de accesare a disciplinei: Analiză matematică 1 C. Competenţe specifice Utilizarea instrumentelor informatice in context interdisciplinar Conceperea modelelor matematice pentru descrierea unor fenomene D. Conţinutul disciplinei


ore 1. Funcţii de mai multe variabile

1.1 Spaţiul vectorial R^n: produs scalar, normă, distanţă 1.2 Funcţii de mai multe variabile, şir convergent, şir Cauchy în R^n, limită şi continuitate 1.3 Diferenţiabilitatea funcţiilor de mai multe variabile, derivate parţiale, derivata după o direcţie, derivarea funcţiilor compuse 1.4 Interpretarea geometrică a diferenţialei, derivate de ordin superior, formula lui Taylor pentru funcţii de mai multe variabile, funcţii implicite 1.5 Punctele de extrem ale unei funcţii de mai multe variabile: puncte de extrem libere şi condiţionate; multiplicatori Lagrange

2 2 2 3 3

2. Integrale cu parametru şi integrale curbilinii

2.1 Integrale cu parametru pe interval compact/ necompact; integrale euleriene 2.2 Drumuri, curbe, lungimea unui drum.

2 2

33

Integrala curbilinie de primul tip 2.3 Integrala curbilinie de al doilea tip; independenţa de drum a integralei curbilinii

2

3. Integrale multiple 3.1 Integrala dublă pe dreptunghi 3.2 Integrala dublă pe domenii simple 3.3 Integrale triple; formula de schimbare de variabilă 3.4 Formula lui Green; aria unei suprafeţe în spaţiu 3.5 Integrale de suprafaţă, formulele Stokes, Gauss-Ostrogradski

2 2 2 2 2

Total ore:

28


ore 1. Spaţiul R^n; limită şi continuitate pentru funcţii

de mai multe variabile 2

2. Derivatele parţiale şi diferenţiala unei funcţii de mai multe variabile; derivate de ordin superior, formula lui Taylor, derivarea funcţiilor compuse; interpretare geometrică

2

3. Determinarea punctelor de extrem liber şi condiţionat pentru o funcţie de mai multe variabile

2

4. Integrale cu parametru; integralele Beta şi Gamma proprietăţi ale acestora

1

5. Lungimea unui drum Integrala curbilinie de primul tip

1

6. Integrala curbilinie de al doilea tip 1 7. Integrala dublă pe dreptunghi 1 8. Integrala dublă pe domenii simple 1 9. Integrale triple; formula de schimbare de

variabilă 1

10. Formula lui Green; aria unei suprafeţe 1 11. Integrala de suprafaţă. Aplicaţii 1 Total

ore: 14

E. Evaluare 60% examen final (scris) + 40% evaluare pe parcurs. De-a lungul semestrului sunt prevăzute 3 lucrări de control, care se vor susţine la seminar, câte una la sfârşitul fiecărei unităţi de învăţare şi anume: „Funcţii de mai multe variabile”, „Integrale cu parametru şi integrale curbilinii” şi respectiv „Integrale multiple”. Media aritmetică a notelor obţinute la cele 3 lucrări de control reprezintă nota primită de student pentru evaluarea pe parcurs

F. Repere metodologice (Strategia didactică, materiale, resurse.) 1. Curs clasic cu exemple grafice computerizate; predarea se face atât folosind creta şi tabla, cât şi retroproiectorul

34

2. Seminarii comentate prin sistem e-beam postate pe pagina de internet a facultatii: http://www.spiruharet.ro/facultati/continut-multimedia.php?id=1

G. Bibliografie 1. Duda I., Trandafir R., Ioan R., Gonciulea A., – Analiză matematică. Calcul integral, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2009. 2.Trandafir R., Duda I., Baciu A., Ioan R., Bârză S., - Matematici pentru economişti, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005. 3. Duda I., Trandafir R. – Analiză matematică –Culegere de probleme, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2007 4. Duda I., Grădinaru S. – Calcul integral cu aplicaţii , Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucuresti, 2007



35


Fişa disciplinei Limbaje formale şi automate


Titularul cursului: Lect. dr. Dana – Mihaela VÎLCU

Număr de ore / Verificarea / Credite Curs Seminar Laborator Proiect Examinare Credite 28 14 14 Examen 5

A. Obiectivele disciplinei - Cunoaşterea şi înţelegerea noţiunilor de limbaj, limbaj regulat, expresie regulată, automat

finit, automat push-down, gramatică formală, gramatică liniară, gramatică independentă de context.

- Evidenţierea unor legături între noţiunile menţionate mai sus şi utilitatea acestora în scrierea compilatoarelor, procesarea limbajului natural şi în studiul complexităţii calculului.

- Elaborarea unor algoritmi pentru transformarea de gramatici în gramatici echivalente (gramatici proprii, gramatici în forma normală Chomsky/Greibach).

B. Precondiţii de accesare a disciplinei Nu este cazul. C. Competenţe specifice

Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii şi a modelelor formale. Dezvoltarea si intretinerea aplicatiilor informatice Utilizarea instrumentelor informatice in context interdisciplinary Conceperea modelelor matematice pentru descrierea unor fenomene

D. Conţinutul disciplinei a) Curs

Capitolul Conţinuturi Nr. ore

1. Limbaje, expresii regulate şi mecanisme generative fundamentale

1.1 Alfabet. Cuvânt. Limbaj. Operaţii cu limbaje. Mulţimi regulate şi expresii regulate

1.2 Gramatici formale. Clase de gramatici. Arbori de derivare, ambiguitatea şi recursivitatea gramaticilor

3 2

2. Mecanisme pentru recunoaşterea limbajelor regulate. Proiectarea optimală a automatelor.

2.1 Automatul finit determinist (AFD). Automatul finit nedeterminist (AFN). Puterea de acceptare a sistemelor AFD şi AFN

2.2 Automate cu λ-deplasări sau sisteme tranziţionale. Sistemele AFN şi expresiile regulate.

2.3 Stări accesibile. Stări utile 2.4 Congruenţe şi limbaje regulate. Lema de pompare

2 2 1 2

36

pentru limbaje regulate 3. Transformări asupra gramaticilor formale. Forme normale (Chomsky, Greibach). Lema Bar-Hillel

3.1 Transformări elementare. Redenumiri şi λ-producţii. Simboluri utile

3.2 Forma normală Chomsky. Forma normală Greibach. Lema Bar-Hillel

2 2

4. Automate pushdown, automate liniar mărginite şi maşini Turing.

4.1 Gramatici liniare şi limbaje regulate. 4.2 Automate pushdown. Limbaje independente de

context şi automate pushdown 4.3 Maşini Turing şi automate liniar mărginite

1 2 1

5. Proprietăţi de închidere ale limbajelor la principalele operaţii cu limbaje.

5.1 Familia limbajelor regulate 5.2 Familia limbajelor independente de context

1 1

6. Introducere în analiza lexicală şi sintactică.

6.1 Problema recunoaşterii 6.2 Analiza sintactică descendentă 6.3 Analiza sintactică ascendentă

2

7. Utilizarea teoriei limbajelor formale şi automatelor în alte domenii

7.1 Specificarea sintaxei limbajelor. Limbajul C 7.2 Complexitatea calculului

1 1

8. Sinteză a noţiunilor studiate

2


Tipul de aplicaţie

Conţinut Nr. ore

1. Seminar Expresii şi mulţimi regulate. 2 2. Seminar Gramatici, limbaj generat, complexitate sintactica. 2 3. Seminar Automate finite deterministe. Automate finite nedeterministe. Puterea

de acceptare a automatelor finite. 2

4. Seminar Optimizarea automatelor finite. Lema Bar-Hillel (de pompare). 2 5. Seminar Gramatici liniare si automate. 2 6. Seminar Gramatici independente de context. 2 7. Seminar Forme normale. 2 8. Laborator Automate pushdown si legatura cu gramaticile independente de

context. 2

9. Laborator Masini Turing. 2 10. Laborator Proprietati de inchidere a familiilor L2, L3 la operatii. 2 11. Laborator Alte proprietati de inchidere si probleme decidabile. 2 12. Laborator Analiza sintactica – 1 (Algoritmi bottom-up/top down). 2 13. Laborator Analiza sintactica – 2 (Algoritmul CYK). 2 14. Laborator Sinteză. 2 Total ore: 28

E. Evaluare - Examen – 60% (scris). - Teme pe parcurs – predarea pe hârtie a rezolvării temelor propuse, cu termen limită de predare –

40%. - Standarde minime de performanţă:

- cunoaşterea noţiunilor de bază, - capacitatea de identificare a unor legături cu domeniile de aplicabilitate ale formalismelor

studiate,

37

- capacitatea de aplicare a algoritmilor studiaţi. F. Repere metodologice - Prelegerea, proiecţie în amfiteatru, utilizarea televiziunii. - Recomandarea, pentru studiul individual, a unor paragrafe din bibliografia indicată, în

vederea aprofundării sau extinderii cunoştinţelor căpătate la curs/seminar. - Prezentarea unor exemple şi a unor probleme aplicative în cadrul cursului.

G. Bibliografie G. Albeanu, Limbaje formale şi automate, Editura FRM, Bucureşti, 2009.


Director departament, Titular de disciplină, Conf. univ. dr. Rodica IOAN Lect. dr. Dana – Mihaela VÎLCU

38


Fişa disciplinei Structuri de date


Titularul cursului: Lect. dr. Dana – Mihaela VÎLCU


A. Obiectivele disciplinei − Cunoaşterea şi înţelegerea structurilor de date fundamentale şi a algoritmilor de bază asociaţi

acestora. − Dezvoltarea gândirii algoritmice. − Dezvoltarea capacităţii de formalizare a datelor în structuri corespunzătoare, identificarea

structurilor adecvate şi a algoritmilor corespunzători pentru rezolvarea unor probleme reale.

− Implementarea şi testarea structurilor de date şi a algoritmilor de procesare a lor. − Înţelegerea utilităţii structurării adecvate a datelor în aplicaţii practice.

B. Precondiţii de accesare a disciplinei − Algoritmi si programare C. Competenţe specifice − Programarea în limbaje de nivel înalt. − Dezvoltarea şi întreţinerea aplicaţiilor informatice. − Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii si a modelelor formale − Conceperea modelelor matematice pentru descrierea unor fenomene D. Conţinutul disciplinei

a) Curs Capitolul Conţinuturi Nr. ore

1. Elemente de teoria analizei algoritmilor.

1.1 Introducere în proiectarea algoritmilor. Algoritmi iterativi şi algoritmi recursivi.

1.2 Analiza şi complexitatea unui algoritm. Evaluarea complexităţii. Clase de complexitate.

2 2

2. Structuri de date fundamentale.

2.1 Tablouri. 2.2 Liste liniare. 2.3 Structuri de date neliniare. 2.4 Stive. 2.5 Cozi.

1 2 2 2 2

3. Metode de sortare 3.1 Interschimbare. 3.2 Interclasare.

1 1

39

3.3 Inserţie. 3.4 Sortare rapidă. 3.5 Alte metode.

1 1 1

4. Algoritmi de căutare 4.1 Căutare secvenţială. 4.2 Căutare în structuri ordonate.

1 1

5. Interclasare 5.1 Interclasare de vectori. 5.2 Interclasare de liste. 5.3 Interclasare multiplă. 5.4 Operaţii de tip mulţime.

1 1 1 1

6. Clase speciale de algoritmi 6.1 Algoritmi probabilişti. 6.2 Algoritmi evoluţionişti.

1 1

7. Structuri de date şi algoritmi pentru stocări externe. Managementul memoriei

7.1 Structuri de date şi algoritmi pentru stocări externe.

7.2 Managementul memoriei

1 1

Total ore:

28

b) Aplicaţii Tipul de aplicaţie Conţinut Nr. ore

1. Laborator 1. Recapitulare: bazele limbajului C, lucrul cu pointeri, programarea aplicaţiilor procedurale în C.

2

2. Laborator 2. Tablouri. Metode de sortare. 2 3. Laborator 3. Liste liniare simple. Liste circulare simple. 2 4. Laborator 4. Liste liniare duble. Liste circulare duble. 2 5. Laborator 5. Stive şi cozi. 2 6. Laborator 6. Sortare 2 7. Laborator 7. Căutare 2 8. Laborator 8. Interclasare 2 9. Laborator 9. Arbori binari. Reprezentări şi parcurgeri. 2 10. Laborator 10. Arbori binari de căutare. Arbori echilibraţi. 2 11. Laborator 11. Arbori oarecare. Metode de explorare în

adâncime/lăţime. 2

12. Laborator 12. Arbori Heap. Sortare avansată. 2 13. Laborator 13. Funcţii de dispersie. Căutare avansată. 2 14. Laborator 14. Algoritmi specifici şirurilor. 2 Total

ore: 28

E. Evaluare - Examen – 60% (scris). - Lucrări de laborator – prezentarea la termen a ptoiectelor propuse – 40%. - Standarde minime de performanţă:

- recunoaşterea diferitelor tipuri de structuri de date, - capacitatea de implementare a structurilor de date de bază, - capacitatea de identificare a algoritmilor corespunzători prelucrării diferitelor structuri de

date. F. Repere metodologice - Prelegerea, proiecţie în amfiteatru, utilizarea televiziunii. - Recomandarea, pentru studiul individual, a unor paragrafe din bibliografia indicată, în

vederea aprofundării sau extinderii cunoştinţelor căpătate la curs/seminar. - Prezentarea unor exemple şi a unor probleme aplicative în cadrul cursului.

40

G. Bibliografie (Se indică bibliografia minimală obligatorie.) - Albeanu, G., Algoritmi şi limbaje de programare, Ed. FRM, 2000. - Bârză, S., Morogan, L.-M., Structuri de date, Ed. FRM., Bucureşti, 2007. - Tomescu, I., Data Structures, Bucharest Univ. Press, Bucharest, 1997, 2004. Data avizării de către Consiliul Departamentului de Matematică şi Informatică:

Director departament, Titular de disciplină, Conf. univ. dr. Rodica IOAN Lect. dr. Dana – Mihaela VÎLCU

41


Fişa disciplinei Sisteme de operare


Titularul cursului: Lector univ. drd. Alexandru Averian


A. Obiectivele disciplinei - Cunoaşterea terminologiei, principiilor de bază şi a conceptelor specifice sistemelor de operare. - Înţelegerea şi explicarea modului de funcţionare a unor sisteme de operare existente, pe niveluri de abstractizare (arhitectură, subsisteme) utilizând in mod adecvat cunoştinţele de bază. - După absolvirea acestui curs studenţii vor fi capabili să utilizeze sistemele de operare de tip UNIX şi să dezvolte aplicaţii complexe în limbajul C/C++, cu fire multiple de execuţie şi sincronizare. B. Precondiţii de accesare a disciplinei

Este necesară participarea la cursul Arhitectura sistemelor de calcul.

C. Competenţe specifice Dezvoltarea si intretinerea aplicatiilor informatice Utilizarea instrumentelor informatice in context interdisciplinar Proiectarea si administrarea retelelor de calculatoare D. Conţinutul disciplinei


ore 1. Introducere în studiul

sistemelor de opereare Istoric, definire, clasificare, funcţii 4

2. Arhitectura sistemelor de operare

Componentele sistemelor de operare Suport hardware, întreruperi, programare

4

3. Procese şi fire de execuţie Procese si fire de executie. Aplicaţii 4 4. Managementul

procesoarelor. Planificarea proceselor

Managementul procesoarelor. Planificarea proceselor. Algoritmi de planificare

4

5. Comunicare între procese Comunicarea între procese Elemente de sincronizare. Aplicaţii

4

6. Managementul memoriei Managementul memoriei, memorie reală, segmentare, paginare, memorie virtuală

4

7. Gestiunea echipamentelor Sistemul de gestiune a fişierelor

Gestiunea echipamentelor Drivere Sistemul de gestiune a fişierelor

4

42

Total ore:

28

b) Aplicaţii Tipul de aplicaţie Conţinut Nr. de

ore 1. Laborator

Instalare şi configurare Unix şi instalare aplicaţii

4

2. Laborator Administarea sistemului Unix.

Managementul utilizatorilor, drepturi de acces

4

3. Laborator Operaţii cu fişiere şi directoare: crearea, copierea, ştergerea. Filtre, redirectare a intrărilor şi ieşirilor

4

4. Laborator Programare, apeluri API 4

5. Laborator Procese şi fire, programare cu fire de execuţie 4

6. Laborator Comunicare şi sincronizare între procese şi fire, mutex, semafoare, partajare a memoriei

4

7. Laborator Sockets şi modelul client/server 4

Total ore:

28

E. Evaluare - Examen – 60% (scris). - Lucrări de laborator – prezentarea la termen a proiectelor propuse – 40%. - Standarde minime de performanţă:

- instalarea şi utilizarea sistemelor de operare de tip UNIX, utilizarea compilatoarelor de C/C++;

- capacitatea de implementare a programelor folosind fire de execuţie şi comunicare între procese;

- modelare şi analiza a proiectelor software. F. Repere metodologice

- Utilizarea metodelor interactive de predare-învatare. - Prezentarea cursurilor cu ajutorul metodelor moderne calculator - videoproiector,

consultaţii la televiziunea tvRM. - Studenţii vor putea accesa cursul la avizierul virtual al facultăţii. - Examinarea studenţilor se va face cu ajutorul platformei Blackboard de e-learning.

G. Bibliografie - Silberschatz A., Galvin P.B. and Gagne G., Operating Systems Concepts, 8th edn.

John Wiley & Sons, 2009 - A. Tanenbaum, Sisteme de operare moderne, Ed.Teora, 2004 - A. Tanenbaum, Goodman, J. R., Organizarea structurata a calculatoarelor, Ed.

Byblos, 2004 Data avizării de către Consiliul Departamentului de Matematică şi Informatică:

Director departament, Titular de disciplină, Conf. univ. dr. Rodica IOAN Lect. univ. drd. Alexandru AVERIAN

43


Fişa disciplinei Engleza de specialitate

Statutul disciplinei: Optionala Pentru anul universitar 2011-2012 se oferă ca unică disciplină opţională Nivelul de studii: Licenţă (Ciclul I Bologna) Anul de studii: 1 Semestrul: 2

Titularul cursului: Departamentul de limbi straine: limbaje specializate

Număr de ore / Verificarea / Credite Curs Seminar Laborator Proiect Examinare Credite 1/14 1/14 Colocviu 2

A. Obiectivele disciplinei Consolidarea nivelului de performanta prin comunicare (folosind limba engleza) privind teme din domeniul de specialitate B. Precondiţii de accesare a disciplinei Limba engleza (Nivel I). C. Competenţe specifice Comunicare în domeniul informaticii pe teme ca: sisteme de calcul (hardware, software), retele de calculatoare, programare, Internet; Inţelegerea unui text din domeniul de specialitate; Traducerea, cu maximă acurateţe, de texte de specialitate; Efectuarea de comentarii, în limba engleză, asupra unui subiect din domeniul de specialitate; Formularea de întrebări şi răspunsuri complexe, clare şi precise in limba engleza D. Conţinutul disciplinei


ore 1. Computers today Computer applications; configuration; inside the

system; bits and bytes; buying a computer 2

2. Input/Output devices Type and click; capture your favourite image; viewing the output; choosing a printer; I/O devices for the disabled

2

3. Sorage devices Floppies; harddrives; optical devices, usb 2 4. Basic software Operating systems; the graphical user interface;

word processing; spreadsheats; databases; faces of the Internet

2

5. Creative software Graphics and design; desktop publishing; multimedia

2

6. Programming Program design; languages; postscript revolution; jobs in computing

2

7. Computers tomorrow Electronic communications, Internet issues; LANs and WANs; new technologies

2

Total 14

44

ore: b) Aplicaţii

Tipul de aplicaţie Conţinut Nr. de ore

1. Seminar Computers today: Understanding, communication, translation

2

2. Seminar Input/Output devices: Understanding, communication, translation

2

3. Seminar Sorage devices: Understanding, communication, translation

2

4. Seminar Basic software: Understanding, communication, translation

2

5. Seminar Creative software: Understanding, communication, translation

2

6. Seminar Programming: Understanding, communication, translation

2

7. Seminar Computers tomorrow: Understanding, communication, translation

2

Total ore:

14

E. Evaluare 40% examen final + 60% evaluare pe parcurs F. Repere metodologice 1. Pentru predarea lexicului si a gramaticii se recurge la procedee directe, extralingvistice (diapozitive, albume, reviste, cataloage, casete video si audio) si lingvistice (morfo-sintactice si semantice), precum si la procedee indirecte, cum ar fi traducerea, menite sa-i implice pe studenti atât din punct de vedere cognitiv cât si afectiv. Se aplică metode noi de predare si sistemul de evaluare a cunostintelor pe nivele (A1, A2, B1, B2, C1, C2), conform PEL (Portofoliul european al limbilor). 2. Evaluare finala folosind platforma Blackboard. 3. Evaluare pe parcurs prin lucrari de control si examinare orala. G. Bibliografie 1. Oxford English for Computing, Keith Boeckner, P. Charles Brown, Oxford University Press, 1999 2. English for Computer Science, P. Charles Brown, Norma D. Mullen, Oxford University Press, 1998 3. English for Computer Users, Cambridge University Press, 2001 4. A Practical English Grammar – Thomson, A.J. and Martinet, A.V, Oxford University Press, London, 1994 5. Levitchi, Leon, Gramatica limbii engleze, editura Teora, Bucuresti, 2003 6.Quirk, Randolph, A Comprehensive Grammar of the English Language, Longman, 1985 Data avizării de către Consiliul Departamentului de Matematică şi Informatică:


45


Fişa disciplinei Comunicare profesionala

Statutul disciplinei: Optionala (la alegere) Nu se oferă în anul universitar 2011-2012 Nivelul de studii: Licenţă (Ciclul I Bologna) Anul de studii: 1 Semestrul: 2

Titularul cursului:


A. Obiectivele disciplinei Utilizarea curentă a tehnicilor de comunicare în relaţiile profesionale. Formarea abilităţilor de lucru în echipă.

B. Precondiţii de accesare a disciplinei Nu este cazul.

C. Competenţe specifice 1. Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională 2. Desfăşurarea eficientă a activităţilor organizate într-un grup interdisciplinar şi dezvoltarea capacităţilor empatice de comunicare inter-personală, de relaţionare şi colaborare cu grupuri diverse 3. Utilizarea unor metode şi tehnici eficiente de învăţare, informare, cercetare şi dezvoltare a capacităţilor de valorificare a cunoştinţelor, de adaptare la cerinţele unei societăţi dinamice şi de comunicare în limba română şi într-o limbă de circulaţie internaţională D. Conţinutul disciplinei


ore 1. Ştiinţa comunicării Principii, mijloace şi tehnici, obiective 2 2. Comunicarea scrisă Structurarea şi redactarea documentelor

profesionale (raport, articol ştiinţific, poster ştiinţific, C.V., scrisoare de intenţie, carte de vizită) Standarde Procesarea textelor cu ajutorul calculatorului

8

3. Comunicare orală Expunerea si interviul Prezentari multimedia

2

4. Managementul comunicarii Dinamica grupului. Dezvoltarea lucrului în echipă

2

Total 14

46

ore: b) Aplicaţii


1. Seminar Elaborarea unei oferte personale pentru piaţa muncii (C.V., scrisoare de intenţie, carte de vizită).

2

2. Seminar Elaborarea unei comunicări orale pentru un subiect tehnic

2

3. Seminar Elaborarea unor comunicări scrise (lucrare ştiinţifică, raport de practică, referat de laborator etc.).

4

4. Seminar Pregătirea unui interviu (pentru obţinerea unei burse, angajare)

3

5. Seminar Exersarea lucrului în echipă în vederea atingerii unui obiectiv precizat, în condiţii de concurenţă.

3

Total ore:

14

D. Evaluare 40% examen final + 60% evaluare pe parcurs E. Repere metodologice 1. Prelegerea - proiectie in amfiteatru, programe demonstrative; 2. Recomandarea, pentru studiul individual, a unor paragrafe din bibliografia indicata, în vederea aprofundarii sau extinderii cunostintelor insusite la curs/seminar ; 3. Prezentarea unor exemple si a unor probleme aplicative în cadrul cursului pentru sporirea interesului cursantilor. 4. Evaluare finala folosind platforma Blackboard. 5. Evaluare pe parcurs prin lucrari de control si referate (teme de seminar). F. Bibliografie 1. Evelina Graur, Tehnici de comunicare, Ed. Mediamira, Cluj, 2001 (http://www.eed.usv.ro/assets/fisiere/carti%20incot/Tehnici-de-comunicare.pdf) 2. N.Stanton, Communication, Macmillan Education, 1990; 3. Irina Munteanu, Comunicare profesională – Planşe de prezentare, Casa Cărţii de Ştiinţă, 1998, 4. IEEE, Professional Communication Society, http://www.ieeepcs.org 5. English for Professional Communication, http://ec.hku.hk/epc 6. M.Fayet, J-D. Commeignes, Rediger des rapports efficacies, Ed. DUNOD, 2002 7. Mireille Brahic, Mieux rediger les ecrits proffessionnels, Editions d’Organisation, Paris, 2001 8. Jerome Bocquet, Philippe Coste, Communiquer pour s’exprimer, dialoguer, convaincre, Eikos Concepts, 2002 9. Eikos Concepts, Anime une reunion, Eikos Concepts, 2002 Data avizării de către Consiliul Departamentului de Matematică şi Informatică:


47

Universitatea SPIRU HARET Facultatea de Matematică şi Informatică Departamentul de Matematică şi Informatică Domeniul de studii Ştiinţe exacte Programul de studii Matematică

Fişa disciplinei Teoria numerelor

Statutul disciplinei: Facultativa (contra cost) Nivelul de studii: Licenţă (Ciclul I Bologna) Anul de studii: 1 Semestrul: 2

Titularul cursului: Prof. univ. dr. Ion D. Ion


A. Obiectivele disciplinei Formarea deprinderilor de a utiliza algoritmi in rezolvarea de probleme din ramuri diverse ale algebrei, in special ale algebrei comutative si a teoriei numerelor

B. Precondiţii de accesare a disciplinei: Nu este cazul C. Competenţe specifice Conceperea modelelor matematice pentru descrierea unor fenomene D. Conţinutul disciplinei


ore 1. Divizibilitate pe N. 1.1 Relatia de divizibilitate pe N, c.m.m.d.c

1.2 Teorema fundamentala a aritmeticii. 3 3

2. Probleme de distributie a numerelor prime

2.1 Probleme de distributie a numerelor prime: postulatul lui Bertrand, teorema lui Cebâsev

6

3. Aritmetica modulara, lema chineză a resturilor

3.1 Congruente, lema chineză a resturilor, teorema lui Euler, teorema lui Fermat, resturi patratice, legea reciprocitatii pătratice. 3.2 Generarea numerelor prime. Testul Rabin-Miller

10

4. Fractii continue 4. 1 Reprezentarea numerelor reale ca fractii continue. Aplicatii în analiza diofantica si în aproximarea diofantică a numerelor reale

6

Total ore:

28


ore 1. Algoritmul Euclid extins, calculul c.m.m.d.c,

calculul inversului modulo m 4

2. Functiile Euler si Möbius, aplicatii în probleme de numărare

5

3. Lema chineză a resturilor, aplicatii în reprezentarea modulară a numerelor, în rezolvarea congruentelor

7

48

4. Exponentiere modulo m, algoritmul squaring and multiply

2

5. Logaritmi discreti, aplicatii în rezolvarea congruentelor liniare, binomiale, exponentiale. Aplicatii în Criptografie.

6

6. Fractii continue, aplicatii în analiza diofantică si aproximarea numerelor reale

4

Total ore:

28

E. Evaluare 60% examen final (scris) + 40% evaluare pe parcurs. F. Repere metodologice 1. Metode interactive de predare-invatare

2. Studentii au la dispozitie cursul tiparit la Editura FRM. G. Bibliografie: 1. Ion D Ion, S. Barza - Aritmetica, teoria numerelor si metode algoritmice în algebra, Editura FRM (2008) 2. Ion D Ion , C. Nită - Elemente de Aritmetică, Ed. Tehnică, 1978. 3. V. Alexandru, N. Gosoniu - Elemente de teoria numerelor, Tipografia Universitătii Bucuresti, 1999. 4. Allenby and Redfen – Introduction to Number Theory with Computing, London, 1989 5. M.Mignotte – Mathematics for computer algebra, Springer, 1991 6. V. Shoup – A Computational Introduction to Number Theory and Algebra, Cambridge Univ. Press, 2005 7. N. Koblitz, A course in Number Theory and Cryptography, Ed.Springer, 1998 Data avizării de către Consiliul Departamentului de Matematică şi Informatică:


49


Fişa disciplinei Birotică

Statutul disciplinei: Facultativa (contra cost) Nivelul de studii: Licenţă (Ciclul I Bologna) Anul de studii: 1 Semestrul: 2

Titularul cursului: Lector Dr. Niculescu Florentina Rodica


A. Obiectivele disciplinei La acest curs se prezintă următoarele concepte: - Bazele informaticii - Notiuni de baza ale Internetului - Procesare de bază şi profesională Word - Foi de calcul tabular (EXCEL) - Proiectarea bazelor de date relaţionale cu programul ACCESS - Utilizarea programului Access cu Excel şi Word - Prezentări în Power Point

B. Precondiţii de accesare a disciplinei: Arhitectura sistemelor de calcul. C. Competenţe specifice Utilizarea instrumentelor informatice in context interdisciplinar D. Conţinutul disciplinei


ore 1. Bazele informaticii

1.1. Arhitectura generala a unui PC

1.2. Sistemul de operare 1.3. Windows Explorer 1.4. Retele de calculatoare 1.5. Interfete tipice Windows

1

2. Notiuni de baza ale Internetului

2.1 Principii generale Internet 2.2 Accesul la Internet 2.3 Utilizarea unui Browser de Web 2.4 Navigarea pe WWW 2.5 Utilizarea postei electronice (Outlook) 2.6 Descarcarea datelor de pe Internet 2.7 Discutii (Chat, forumuri) 2.8 Aspecte privitoare la siguranta informatiilor

1

3 Procesare de baza Word

3.1. Introducere in editarea textelor 3.2. Selectare, adaugare, editare, cautare 3.3. Formatarea documentelor

2

50

3.4. Incadrarea in pagina 3.5. Editarea scrisorilor 3.6. Tiparirea documentelor 3.7. Corespondenta imbinata 3.8. Sabloane 3.9. Tabele

4. Procesare profesionala Word

4.1. Sabloane 4.2. Stiluri 4.3. Coduri de camp 4.4. Calcule in tabele 4.5. Forme 4.6. Interogari, coduri de control 4.7. Obiecte grafice 4.8. Macrocomenzi 4.9. Gestionarea fisierelor

2

5. Procesare profesionala Word

5.1. Documente EXCEL 5.2. Referintele zonelor si celulelor 5.3. Operatori si functii 5.4. Formatarea celulelor 5.5. Prezentarea grafica a datelor 5.6. Tiparirea informatiei

3

6. Utilizare PowerPoint

6.1. Continut, proiectare structura 6.2. Principii de baza 6.3. Prelucrarea textului 6.4. Elemente grafice 6.5. Obiecte 6.6. Folosirea sabloanelor si a Masterului

2

7. Introducere in baze de date (ACCESS)

7.1. Tabele 7.2. Editarea datelor 7.3. Interogari 7.4. Operatori si functii 7.5. Formulare 7.6. Rapoarte

3

Total ore:

14

b) Aplicaţii Tipul de aplicaţie Conţinut Nr. de ore

1. Laborator Lucru cu inerfete Windows 2 2. Laborator Utilizarea Internetului 2 3. Laborator − Elaborarea unor documente profesionale

− Elaborarea unor sabloane particularizate − Elaborarea de documente tip scrisoare, catalog, etichete si plicuri care sa fuzioneze cu o baza de date

6

4. Laborator − Elaborarea unor agende de lucru formatate − Introducerea functiilor clasice si a unora

particulare in foile de lucru − Realizarea unor rapoarte si a graficelor rezultate

din acestea

6

5. Laborator − Realizarea unei baze de date in Access 8

51

− Popularea tabelelor cu ajutorul formularelor − Realizarea rapoartelor cu design special − Interogarea bazei de date folosind interogarile de

selectie, interogarile incrucisate si pe cele parametrice

6. laborator − Realizarea unor prezentari cu elemente grafice si cu efecte de animatie

4

Total ore:

28

E. Evaluare Nota Finala = 60% Examen (calculator) + 30% Verificare pe parcurs + 10% Laborator Examen: test grilă pentru verificarea cunoştinţelor teoretice dobândite . Evaluarea pe parcurs se face conform tematicii de laborator prin realizarea aplicaţiilor de complexitate medie. Notarea la laborator se face pe baza temelor realizate la fiecare laborator. Standarde minime de performanţă: − Identificarea conceptelor de baza ale informaticii − Dobândirea de abilităţi în utilizarea Internetului − Capacitatea de a proiecta documente WORD de complexitate mică/medie − Capacitatea de a proiecta agende de lucru de complexitate mică/medie − Capacitatea de a stăpâni mecanismul de programare de bază a bazelor de date ACCESS de complexitate mică/medie − Capacitatea de a proiecta prezentari Power Point atractive, cu disign, animaţie şi

tranziţie − Utilizarea conceptelor de baza WORD, EXCEL,ACCESS şi PowerPoint în realizarea aplicaţiilor de complexitate medie


Curs: expunere orală, conversaţie, exemplu demonstrativ, sinteza cunoştinţelor, descoperire dirijată, exemplificare, studiu de caz .

Laborator: expunere, sinteza cunoştinţelor, clarificare conceptuală, activităţi de grup, aplicaţii practice, aplicaţii demonstrative, probleme rezolvate, mini-proiecte, teme

Metode moderne folosite: prezentări TVRM, utilizare videoproiector, sinteze cursuri si teme de lucru in format electronic G. Bibliografie

1. Janetta Culita, Mihai Caramihai, Alina Serban, Serban Galoiu, Procesarea de baza

WORD, Cartea Studenteasca, Bucuresti, 2005. 2. Steve Johnson, Microsoft Office Word 2007, Editura Niculescu 2008 3. Mihai Caramihai (coord), Calin Munteanu, Carmen Odubasteanu, Foi de calcul

tabular (EXCEL ), Cartea Studenteasca,Bucuresti,2005. 4. Kovacs Sandor, Excel, Fucţiile speciale, Editura Albastră, 2001 5. Mihai Caramihai (coord), Carmen-Luiza Diaconescu, Aplicatii de baze de date

(ACCESS), Cartea Studenteasca,Bucuresti, 2005 6. Steve Johnson, Microsoft Office Access 2007, Editura Niculescu, 2008 7. Mihai Caramihai (coord), Carmen-Luiza Diaconescu, PowerPoint , Cartea

Studenteasca,Bucuresti, 2005

52

8. Steve Johnson, Microsoft Office PowerPoint 2007, Editura Teora, 2008



53

Anul 2


55


Fişa disciplinei Tehnologii WEB

Statutul disciplinei: Obligatorie Nivelul de studii: Licenţă (Ciclul I Bologna) Anul de studii: II Semestrul: 1

Titularul cursului: (Titlul şi numele)


A. Obiectivele disciplinei La acest curs se prezintă următorele noţiuni: 1. Introducere în reţeaua Internet. 2. Introducere în spaţiul World Wide Web (www). 3. Însuşirea cunoştinţelor de programare HTML şi XML, necesare realizării paginilor WEB. 4. Realizarea paginilor web atractive, utilizând CSS – Cascading Style Sheets. 5. Realizarea paginilor web dinamice utilizând limbajele JavaScript şi PHP. Folosirea graficii interactive pe server.

B. Precondiţii de accesare a disciplinei Arhitectura sistemelor de calcul, Algoritmi şi programare

C. Competenţe specifice - Dezvoltarea si intretinerea aplicatiilor informatice - Utilizarea instrumentelor informatice in context interdisciplinar - Proiectarea si gestiunea bazelor de date - Planificarea si monitorizarea proiectelor informatice



ore

1. HTML

1.1. Structura unei pagini 1.2. Caractere HTML 1.3. Stiluri fizice si logice de text 1.4. Liste ; Tabele ; Imagini ; Legături ; Hărţi

imagine 1.5. Elementele : BASE, META STYLE 1.6. Cadre: FRAMESET, FRAME, IFRAME 1.7. Formulare 1.8. Elementele:OBJECT, MARQUEE şi

tehnologia ActiveX

6

2. CSS (Cascading Style Sheets)

2.1.Introducere in CSS 2.2.Crearea stilurilor inline 2.3.Crearea foilor de stil interne unei pagini

4

56

2.4.Crearea foilor de stil externe (fisiere .css) 2.5.Proprietăţi de Fonturi, de Text în CSS 2.6.Casete în CSS 2.7.Poziţionarea casetelor în CSS

3. JAVASCRIPT

3.1.Tipuri de date şi variabile 3.2.Operatori: aritmetici, relaţionali, logici,de

atribuire, condiţional 3.3.Instrucţiuni 3.4.Funcţii 3.5.Obiecte create de utilizator în JavaScript 3.6.Obiectuele: Math, String şi Array 3.7.Interacţiunea dintre HTML şi JavaScript 3.8.Imagini 3.9.Elemente input (button, radio, checkbox,

text, password); textarea ; label 3.10. Evenimente

8

4. PHP 4.1.Elementele de bază ale limbajului PHP 4.2.Date, Variabile şi Operatori 4.3.Instrucţiuni 4.4.Şiruri de caractere şi tablouri 4.5.Funcţii 4.6.Crearea formularelor web şi manipuloarea

datelorr introduse prin intermediul lor 4.7.Realizarea şi utilizarea fişierelor PHP 4.8.Introducerea elementelor grafice în paginile

web

10

Total ore:

28


ore 1. Laborator Limbajul HTML 8 2. Laborator Stiluri – CSS 4 3. Laborator Limbajul JavaScript 8 4. Laborator Limbajul PHP 8

Total ore:

28

E. Evaluare Nota Finala = 60% Examen (scris) + 30% Verificare pe parcurs + 10% Laborator Examen: test grilă pentru verificarea cunoştinţelor teoretice dobândite . Evaluarea pe parcurs se face conform tematicii de laborator prin realizarea aplicatiilor de complexitate medie. Notarea la laborator se face pe baza temelor realizate la fiecare laborator. Standarde minime de performanţă: Descrierea adecvata a conceptelor si teoriilor specifice ale aplicatiilor WEB. Explicarea utilizarii claselor de aplicatii WEB. Capacitatea de a stăpâni limbajele HTML, Capacitatea de a stăpâni limbajele HTML, JavaScript şi PHP Capacitatea de a proiecta un site de complexitate mică/medie

57

Utilizarea modelelor şi metodelor fundamentale în proiectarea aplicaţiilor WEB.


Curs: expunere orală, conversaţie, exemplu demonstrativ, sinteza cunoştinţelor, descoperire dirijată, exemplificare, studiu de caz . Laborator: expunere, sinteza cunoştinţelor, clarificare conceptuală, activităţi de grup, aplicaţii practice, aplicaţii demonstrative, probleme rezolvate, mini-proiecte, teme Metode moderne folosite: prezentări TVRM, utilizare videoproiector, sinteze cursuri si teme de lucru în format electronic

G. Bibliografie 1. Florentina Rodica Niculescu , Proiectarea paginilor Web – HTML, CSS, JavaScript, Editura FRM, 2007 2. Florentina Rodica Niculescu , Proiectarea paginilor Web dinamice utilizand PHP, Editura FRM, 2009 3. Mihaela Brut, Sabin Buruga, Prezentări multimedia pe Web, Editura Polirom, 2004 4. Teodoru Gugoiu , HTML, XHTML, CSS Şi XML,Editura Teora, 2005 5. Jim Keogh, JavaScript fără mistere, Editura Rosetti Educational, 2005



58


Fişa disciplinei Reţele de calculatoare




A. Obiectivele disciplinei - Însuşirea conceptelor teoretice ale reţelelor de calculatoare. - Instalarea şi configurarea echipamentelor hardware a reţelelor de calculatoare. - Instalarea şi configurarea aplicaţiilor server. - Programarea aplicaţiilor după modelul client/server.

B. Precondiţii de accesare a disciplinei Arhitectura sistemelor de calcul C. Competenţe specifice

- Proiectarea si administrarea retelelor de calculatoare


Capitolul Conţinuturi Nr. de ore

1. Introducere . Clasificare Introducere în reţelele de calculatoare. Tipuri de reţele.

2

2. Modelul de referinţă OSI, TCP/IP

Modelul de referinţă OSI. Modelul TCP/IP

2

3. Nivelul legăturii de date Nivelul legaturii de date, subnivelul Mac şi LLC. Detectarea erorilor

2

4. Nivelul de reţea Transportul datelor si dirijarea pachetelor Controlul congestiilor

4

5. Nivelul de transport Gestiunea dialogului, nivelul sesiune 2 6. Nivelul sesiune

Nivelul de prezentare Prezentarea şi protecţia datelor 2

7. Nivelul aplicaţie Nivelul aplicatie. Programare in retea. 4 8. Serviciul de posta

electronica Poştă electronica, protocolul SMTP, POP3, IMAP

2

9. Sistemul numelor de domenii

Sistemul numelor de domenii 4

10. Aplicaţii web, HTTP Aplicaţii web, protocolul HTTP 4 Total 28

59

ore: b) Aplicaţii


1. Laborator Tolpologii de reţele, cablare 2 2. Laborator Rolul echipamentelor hardware 2 3. Laborator Aplicaţii de scanare şi analiză a reţelei 2 4. Laborator Programare în reţea, conceptul de socket şi port 2 5. Laborator Schimb de mesaje cu fire de execuţie 4 6. Laborator Client pentru protocolul POP3 4 7. Laborator Client pentru protocolul SMTP 4 8. Laborator Protocolul DNS. Funcţii. 4 9. Laborator Protocolul HTTP. Realizarea unui server de web 4 Total

ore: 28


� cunoaşterea modelului ISO/OSI si a modelului TCP/IP. � instalarea si configurarea echipamentelor de reţea. � cunoasterea modelului client/server, instalarea serverelor de web, mail, dns. � capacitatea de implementare a programelor de reţea, client şi server.

F. Repere metodologice � Utilizarea metodelor interactive de predare-învatare. � Prezentarea cursurilor cu ajutorul metodelor moderne calculator - videoproiector, consultaţii

la televiziunea tvRM. � Studenţii vor putea accesa cursul la avizierul virtual al facultăţii. � Examinarea studenţilor se va face cu ajutorul platformei Blackboard de e-learning.

G. Bibliografie � A. S. Tanenbaum, Retele de calculatoare, Ed. Biblos, 2003 � Andrew G. Blank, TCP/IP Foundations, Sybex, 2004 � L. Peterson & B. Davie, Computer Networks. A Systems Approach. 4th Edition, Elsevier

Inc., 2007



60


Fişa disciplinei Probabilitati si statistica


Titularul cursului: prof dr Trandafir Rodica

Număr de ore / Verificarea / Credite Curs Seminar Laborator Proiect Examinare Credite 2/28 2/28 examen 5

A. Obiectivele disciplinei Cursul are drept scop prezentarea notiunilor si rezultatelor de baza din teoria probabilitatilor si aplicarea acestora in studiul altor discipline ca statistica, optimizari, fiabilitate.

B. Precondiţii de accesare a disciplinei

C. Competenţe specifice Conceperea modelelor matematice pentru descrierea unor fenomene Utilizarea instrumentelor informatice in context interdisciplinar



ore 1. Algebra boole. Corp de parti. Camp de probabilitate

1.1 Multimi 1.2. Algebra boole, σ-algebra boole, corp de parti, σ-corp de parti 1.3. Camp de evenimente, camp de probabilitate 1.4. Probabilitate conditionata

2

2. Variabile aleatoare. Caracteristici numerice

2.1. Variabile aleatoare si repartitii ; functia de repartitie 2.2. Caracteristici numerice asociate variabilelor aleatoare; corelatie si coeficient de corelatie

4

3. Legea numerelor mari 3.1.Tipuri de convergenta, 3.2. Legea numerelor mari: forma slaba si forma tare

2

4. Functii caracteristice 4.1.Teorema de unicitate a functiilor caracteristice, teorema de continuitate, 4.2. Functii generatoare

2

5. Repartitii clasice 5.1. Repartitii clasice discrete : Benoulli, Poisson, hipergeometrica ; 5.2 Repartitii clasice continue : repartitia

6

61

normala, gama, beta, student, exponentiala 5.3. Teorema limita centrala

6. Selectie 6.1. Selectie dintr-o populatie normala 6.2. Selectie dintr-o populatie finita

4

7. Estimatie 7.1.Estimari corecte, absolut corecte, consistente, nedeplasate, de dispersie minima, suficiente 7.2. Metode de estimare : Metoda verosimilitatii maxime, metoda momentelor; metoda celor mai mici patrate 7.3. Intervale de incredere

6

8. Regresie liniara 8.1. Dreapta de regresie 2 Total

ore: 28


ore 1. Seminar Operatii cu evenimente. Aplicatii la proprietatile

probabilitatilor, la formula probabilitatii totale, la formula lui Bayes, inegalitatea lui Boole.

4

2. Seminar Operatii cu variabile. Aplicatii la functii de repartitie, densitate de repartitie, momente, inegalitatea lui Cebisev Calcul de coeficient de corelatie, covarianta

4

3. Seminar Aplicatii la diverse tipuri de convergenta ; aplicarea legii numerelor mari

2

4. Seminar Aplicatii cu functii caracteristice si cu functii generatoare de momente

2

5. Seminar Aplicatii in cazul repartitiilor clasice 4 6. Seminar Notiunea de selectie; statistica; momente de

selectie; selectie dintr-o populatie normala 4

7. Seminar Estimare punctuala: verificarea propietatilor estimatorilor Aflarea estimatorilor aplicand metode de estimare: metoda verisimilitatii maxime, metoda momentelor, metoda celor mai mici patrate Aflarea intervalului de incredere pentru mediile repartitiei normale cand dispersaia este sau nu necunoscuta si aflarea intervalului de incredere pentru dispersia repartitiei normale

6

8. Regresie liniara Aplicatii in determinarea unei drepte de regresie 2 Total

ore: 28

E. Evaluare Forma de evaluare -examen Stabilirea notei finale (procentaje) :

a. răspunsuri la examen 60% (scris) b. teste pe parcursul semestrului 40%

F. Repere metodologice Curs tiparit, teme de seminar afisate la avizierul virtual, cursuri televizate

62

G. Bibliografie 1. R. Trandafir, R. Ioan, M. Ghica – Teoria probabilitatilor, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2007 2.V. Craiu– Teoria probabilitatilor cu exemple si probleme, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 1997 3.M. Iosifescu, Gh. Mihoc, R. Teodorescu– Teoria probabilitatilor si statistica matematica, Editura Tehnica, Bucureşti, 1966 4.Gh. Mihoc, G. Ciucu, V. Craiu– Teoria probabilitatilor si statistica matematica, Editura Didactica si Pedagogica, Bucureşti, 1970 5.A. Leonte, R. Trandafir– Clasical si actual in calculul probabilitatilor, Editura Dacia, Bucureşti, 1985


Director departament, Titular de disciplină, Prof dr. Trandafir Rodica

63


Fişa disciplinei Programare orientată pe obiecte




A. Obiectivele disciplinei - Insuşirea tehnicilor de programare orientată pe obiecte şi a limbajului C++. - Cunoaşterea conceptelor fundamentale ale programarii orientate pe obiecte: clase, obiecte, încapsulare, ierarhie de clase, polimorfism. - Crearea deprinderilor de modelare şi proiectare orientată pe obiecte. - Familiarizarea cu limbajele de specificare a sistemelor software orientate pe obiecte (UML).

B. Precondiţii de accesare a disciplinei Algoritmi si programare, Structuri de date C. Competenţe specifice

Disciplina are ca obiective dezvoltarea următoarelor competente profesionale: � Programarea în limbaje de nivel înalt


a) Curs Capitolul Conţinuturi Nr. de ore 1. Introducere in PPOO

Principiile PPOO. Concepte fundamentale ale programării orientate pe obiecte. Obiecte şi clase, atribute, metode şi mesaje

2

2. Declararea claselor Constructori şi destructori Membri statici, inline, volatile, mutable Alocare dinamică a obiectelor

2

3. Operatori Supraîncarcarea operatorilor Supraîncarcarea cu funcţii membre şi cu funcţii prietene Conversii de tip definite de programator

4

4. Fluxuri Operaţii de intrare - ieşire în C++ Fişiere Serializarea obiectelor

2

5. Moştenire Moştenire Clase derivate Clase de bază virtuale

4

6. Polimorfism Funcţii virtuale, redefinirea funcţiilor membre. Polimorfism

4

7. Interfeţe Funcţii virtuale pure 4

64

Interfeţe, clase abstracte Ierarhii de clase

8. Tratarea excepţiilor Tratarea excepţiilor 2 9. Programare generică Programare generică. Biblioteca standard de şabloane 2 10. Modele de proiectare şi

UML Modele de proiectare, interfeţe grafice. Modelare folosind limbajul universal de modelare UML

2


Tipul de aplicaţie Conţinut Nr. de ore 1. Laborator Clase şi obiecte. Implementarea unei clase.

Operaţii de intrare/ieşire 2

2. Laborator Constructori. Destructor. Implementarea clasei Stivă 2 3. Laborator Operatori. Clasa Complex, clasa String, clasa Set şi

operaţii 2

4. Laborator Fluxuri, serializarea obiectelor 2 5. Laborator Moştenire. Clase de figuri geometrice, ilustrarea

conceptului de moştenire, clase virtuale 4

6. Laborator Funcţii virtuale. Polimorfism. Clasa Persoană, clasele derivate Student, Profesor, etc.

4

7. Laborator Liste de obiecte eterogene. Bază de date cu persoane, angajaţi, studenţi.

2

8. Laborator Interfeţe, clase abstracte. 2 9. Laborator Tratarea excepţiilor. Clasa Stivă 2 10. Laborator Programare generică, clase şablon 2 11. Laborator Clase container din biblioteca standard de şabloane,

STL 2

12. Laborator Proiectare cu modele de proiectare si UML 2 Total ore: 28


- cunoasterea conceptelor din programarea orientată pe obiecte şi a limbajului C++; - capacitatea de implementare a programelor folosind clase şi obiecte; - modelare şi analiza a proiectelor software.

F. Repere metodologice 1. Utilizarea metodelor interactive de predare-învatare. 2. Prezentarea cursurilor cu ajutorul metodelor moderne calculator - videoproiector,

consultaţii la televiziunea tvRM. 3. Studenţii vor putea accesa cursul la avizierul virtual al facultăţii.

G. Bibliografie 1. H. Schildt: C++, manual complet. Teora, 1997 2. Dr. Kris Jamsa & Lars Klander, Totul despre C si C++ - Manualul fundamental de

programare 3. în C si C++, ed. Teora, 1999-2006 4. Bruce Eckel, Thinking in C++: Introduction to Standard C++, V1, Prentice Hall, 2000 5. Erich Gamma, Richard Helm, Ralph Johnson, John Vlissides, Design Patterns

sabloane de proiectare, Ed. Teora 2002

65



66


Fişa disciplinei Algoritmica grafurilor


Titularul cursului: Conf. univ. dr. Bârză Silviu

Număr de ore / Verificarea / Credite Curs Seminar Laborator Proiect Examinare Credite 28 28 Examen 5

A. Obiectivele disciplinei 1. Cunoasterea noţiunilor fundamentale din teoria grafurilot 2.Prezentarea principalilor algoritmi utilizaţi în rezolvarea problemelor de grafuri 3.Cunoasterea unor aplicaţii practice importante ale teoriei grafurilor (în domeniul

transporturilor şi al programării activităţilor).

B. Precondiţii de accesare a disciplinei Nu este cazul C. Competenţe specifice

Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii si a modelelor formale Conceperea modelelor matematice pentru descrierea unor fenomene



1. Noţiuni generale de teoria grafurilor

1.1 Grafuri neorientate, definiţii şî proprietăţi 1.2 Grafuri orientate, definiţii şi proprietăţi 1.3 Grafuri conexe, tare conexe, ciclice, complementare şi izomorfe 1.4 Reprezentarea grafurilor, matrici asoiate

4

2. Grafuri aciclice 2.1 Arbori şi arborescenţe 2.2 Arbori parţiali 2.3 Algoritmul lui Kruskal

4

3. Algoritmi în grafuri şi digrafuri

3.1 Algoritmi pentru drumuri în grafuri orientate, Drumuri minime, Algoritmii Warshal şi Dantzig

3.2 Algoritmul lui Bellman-Kalaba 3.3 Algoritmul lui Ford 3.4 Algoritmul lui Dijkstra 3.5 Grafuri Hamiltoniene şi euleriene, Algoritmul lui

Foulkes 3.6 Algoritmi pentru drumuri Euleriene: Fleury şi

Hierholzer

14

4. Algoritmi în reţele 4.1 Reţele de transport, Flux maxim, Algoritmul Ford-Fulkerson

4.2 Reţele de programarea activităţilor: metoda

6

67

drumului critic 4.3 Reţele de programarea activităţilor: metoda potenţialului

Total ore:

28

b) Aplicaţii

Tipul de aplicaţie: Seminar Conţinut Nr. de ore

1. Grafuri neorientate 1. Verificarea automata a proprietatilor unui graf 2. Implementarea algoritmilor de parcurgere a grafurilor

4

2. Grafuri orientate Verificarea automata a proprietatilor unui digraf 2 3. Verificarea cunoştinţelor generale de teoria grafurilor

2

4. Drumuri în digrafuri Implementarea algoritmilor pentru determinarea drumurilor minime/maxime in digrafuri

14

5. Reţele de transport Aplicarea practica a algoritmului Ford-Fulkerson 2 6. Reţele de programarea activităţilor

Implementarea algoritmilor aplicabili pentru determinarea drumurilor critice in retele de programare a activitatilor

4

Total ore:

28

E. Evaluare Evaluarea cunoştinţelor generale de teoria grafurilor realizată prin test scris şi/sau electronic cu pondere de 10%, Evaluarea activităţii desfăşurate la laborator privind modalităţile de implementare a unoir algoritmi (minimal 4 algoritmi) cu pondere de 20%. Examinare finală cu lucrare scrisă cu pondere de 70%.

F. Repere metodologice 1.Metode iterative de predare-invatare 2.Prezentarea cursurilor pe videoproiectar, pe calculator, la televiziune 3.Accesul la cursuri prin INTERNET

G. Bibliografie 1. Bârză S, Morogan L.M. – Algoritmica grafurilor, Ed.FRM, 2008 2. I.Tomescu – Combinatorică şi teoria grafurilor, Tipografia Univ. Bucuresti, 1978

3. I.Tomescu – Culegere de probleme de combinatorică şi teoria grafurilor, EDP, Bucuresti, 1981



68


Fişa disciplinei Baze de date


Titularul cursului: Lect. Dr. Niculescu Florentina Rodica


A. Obiectivele disciplinei La acest curs se prezintă următoarele concepte: - Noţiuni introductive în domeniul bazelor de date (entitate, relatie, atribut, limbaje pentru baze de

date, componenete şi arhitectura unui sistem de gestiune a bazelor de date (SGBD), evolutia SGBD-urilor)

- Proiectarea bazelor de date relaţionale (modelarea Entitate-Relaţie, diagrama E/R, modelul relaţional, regulile lui Codd, caracteristicile modelului relaţionalonal, normalizare, forme normale, dependenţe funcţionale)

- Limbaje de manipulare a datelor relaţionale - Concepte de baza ale limbajului SQL - Proiectarea bazelor de date relaţionale in ORACLE

B. Precondiţii de accesare a disciplinei: Algoritmi şi programare, Structuri de date, Algoritmica grafurilor

C. Competenţe specifice Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii si a modelelor formale Proiectarea si gestiunea bazelor de date Planificarea si monitorizarea proiectelor informatice



1. Noţiuni introductive în domeniul bazelor de date

1.1. Componentele bazelor de date relaţionale 1.2. Arhitectura unui sistem de gestiune a bazelor de

date (SGBD) 1.3. limbaje pentru baze de date, SQL

4

2. Proiectarea bazelor de date relaţionale

2.1. Modelarea Entitate-Relaţie(diagrama ERD- Entity Relationship Diagram)

2.2. Caracteristicile modelul relaţional 2.3. Reguli de integritate 2.4. Regulile lui Codd 2.5. Normalizare, forme normale, dependenţe

funcţionale 2.6. Proiectarea diagramelor de clasă şi de obiect

6

3. Prezentarea limbajului SQL 3.1. Concepte SQL 18

69

3.2. Limbajul de definire a datelor - DDL(Instrucţiunile:CREATE DATABASE, CREATE TABLE, ALTER TABLE, CREATE INDEX, CREATE VIEW, DROP)

3.3. Limbajul de interogare a datelor - DQL(instrucţiunea SELECT, Operatori de comparare, conjunctivi şi logici, operatori compuşi: UNION, UNION ALL, INTERSECT, EXCEPT

3.4. Funcţii: matematie, de conversie pentru şiruri de caractere;

3.5. Clauza JOIN, uniuni naturale, uniuni externe, uniuni incrucisate, subinterogari necorelate, subinterogari corelate

3.6. Limbajul de manipulare a datelor- DML(Instrucţiunile: INSERT, UPDATE, DELETE)

3.7. Limbajul de control al datelor- DCL(COMMIT, ROLLBACK)

Total ore:

28


ore 1. Laborator Proiectarea unei baze de date, realizarea modeluli

Entitate/Relaţie şi a modelului relaţional 6

2. Laborator Limbajul de definire a datelor - DDL 6 3. Laborator Limbajul de interogare a datelor - DQL 8 4. Laborator Limbajul de manipulare a datelor- DML 6 5. Laborator Limbajul de control al datelor- DCL 2 Total

ore: 28

E. Evaluare Nota Finala = 60% Examen (scris) + 30% Verificare pe parcurs + 10% Laborator Examen: test grilă pentru verificarea cunoştinţelor teoretice dobândite . Evaluarea pe parcurs se face conform tematicii de laborator prin realizarea aplicatiilor de complexitate medie. Notarea la laborator se face pe baza temelor realizate la fiecare laborator. Standarde minime de performanţă: - Identificarea conceptelor de baza pentru organizarea datelor in baze de date si gestiunea

acestora - (Modelul entitate/relaţie, modelul relaţional, forme normale, regulile lui Codd) - Explicarea structurii bazei de date in functie de cerintele problemei date. - Capacitatea de a proiecta conceptual şi logic o bază de date de complexitate mică/medie - Capacitatea de a stăpâni limbajul SQL - Utilizarea Interfeţei SQL*PLUS (editarea instrucţiunilor SQL şi a blocurilor PL/SQL,

execuţia instrucţiunilor SQL şi a blocurilor PL/SQL, interactivitate în SQL*Plus, setări) - Proiectarea de baze de date pentru probleme particulare.


70

Curs: expunere orală, conversaţie, exemplu demonstrativ, sinteza cunoştinţelor, descoperire dirijată, exemplificare, studiu de caz . Laborator: expunere, sinteza cunoştinţelor, clarificare conceptuală, activităţi de grup, aplicaţii practice, aplicaţii demonstrative, probleme rezolvate, mini-proiecte, teme Metode moderne folosite: prezentări TVRM, utilizare videoproiector, sinteze cursuri si teme de lucru în format electronic

G. Bibliografie 1. Ileana Popescu, Modelarea bazelor de date, Ed. Tehnică, 2001 2. Ileana Popescu, Letiţia Vercescu, Proiectarea bazelor de date, Ed. Universităţii din Bucureşti, 2007 3. Florentina Rodica Niculescu, Modelarea sistemelor software Visio, UML, Ed. Universităţii din Bucureşti, 2007 4. Andy Oppel, SQL fară mistere, Ed.Rosetti Educational, 2006 Data avizării de către Consiliul Departamentului de Matematică şi Informatică:


71


Fişa disciplinei Tehnici de proiectare software


Titularul cursului: Lect. univ. dr. Horia Vîrgolici


A. Obiectivele disciplinei La sfârşitul cursului studenţii vor şti să definească ce este UML, unde se poate folosi, care este sintaxa limbajului. Studenţii vor putea concepe diagrame statice sau dinamice pentru modelarea diferitelor probleme. De asemenea, studenţii vor utea identifica ce tip de proces software e potrivit unei anume probleme.

B. Precondiţii de accesare a disciplinei: Algoritmi si programare. C. Competenţe specifice

Dezvoltarea si intretinerea aplicatiilor informatice Utilizarea instrumentelor informatice in context interdisciplinar Proiectarea si gestiunea bazelor de date Proiectarea si administrarea retelelor de calculatoare



1. Inginerie software Definiţie, scopuri: satisfacerea cerinţelor utilizatorilor, cost redus, performanţă înaltă, portabilitate, mentenanţă uşoară, fiabilitate, livrare la timp

2

2. Procese software 2.1 Definiţie, importanţă, cine-l face, care sunt paşii, care este produsul muncii; 2.2 Modele de procese software: modelulul liniar-secvenţial (cascadă), modelului prototipului, modelul RAD, modele pentru software evolutiv: modelul incremental, modelul spirală, modelul WINWIN, modelul de dezvoltare concurentă

1 1

3. Proiectare orientată pe obiecte si Unified Modeling Language (UML)

3.1 Modelare statică: identificarea claselor; asocierile dintre clase; relaţii între obiecte, bazate pe agregare, asociere, parte-întreg etc.; agregare cu parametri; agregare variabilă; asociere unu la unu, uniderecţională si bidirecţională; asociere multiplă; diagrame use-case, diagrame de clase şi

10

72

de obiecte, diagrame de componente şi de desfăşurare Modelare dinamică: diagrame de interacţiune: diagrame de stare; diagrame de activitate

8

4. Aplicaţia Microsoft VISIO Prezentare generală, utilizarea aplicaţiei pentru realizarea diagramelor UML

6

Total ore:

28

b) Aplicaţii Tipul de aplicaţie: Laborator Conţinut Nr. de

ore 1. Concepte OO: clase, atribute, metode,

polimorfism, mostenire, mesaje, interfete 2

2. Clase, asocieri, agregari, compuneri 2 3. Diagrame use-case 2 4. Diagrame de clase si obiecte 4 5. Diagrame de stare 2 6. Diagrame de activitate 2 7. Diagrame de interacţiune 2 8. Diagrame de componente si desfasurare 2 9. Introducere in Microsoft Visio: elementele

ecranului, instrumente specifice UML 2

10. Microsoft Visio: diagrame statice 4 11. Microsoft Visio: diagrame dinamice 4 Total

ore: 28

E. Evaluare 60% examen final (scris) + 40% evaluare pe parcurs. De-a lungul semestrului sunt prevăzute 3 lucrări de control, care se vor susţine la laborator. Media aritmetică a notelor obţinute la cele 3 lucrări de control reprezintă nota primită de student pentru evaluarea pe parcurs.

F. Repere metodologice 1. Curs cu prezentare grafică computerizate. 2. Fişiere adăugate pe site-ul facultăţii

G. Bibliografie (dată alfabetic): 1. P. Jalote, An Integrated Approach to Software Engineering, Springer, 2005 2. R.Niculescu, Modelarea sistemelor software – Visio, UML, Editura Universităţii din

Bucureşti, 2007 3. R. Pressman, Software Engineering: A Practitioner's Approach, 5th Edition, McGraw-

Hill, 2001. 4. I. Somerville, Software Engineering, Addison-Wesley, 2001 5. H.Vîrgolici, Tehnici de proiectare software (în curs de editare)

Director departament, Titular de disciplină, Lector univ.dr. Horia Vîrgolici

73


Fişa disciplinei Analiza numerica


Titularul cursului: Lector Dr. Argus A. Dunca

Număr de ore / Verificarea / Credite Curs Seminar Laborator Proiect Examinare Credite

2/sapt -28/sem

2/sapt – 28/sem

Examen 6

A. Obiectivele disciplinei

Cursul ANALIZA NUMERICA are ca scop prezentarea de scheme numerice si algoritmi pentru rezolvarea de probleme matematice ce apar in aplicatii din domeniul ingineriei. Studentii vor deprinde baza teoretica a metodelor numerice prezentate precum si felul in care aceste metode sunt implementate pe calculator in sectiunea de laborator atasata cursului.

B. Precondiţii de accesare a disciplinei: Analiză matematică 1, Analiză matematică 2, Ecuatii cu diferentiala si cu derivate partiala/Sisteme dinamice

C. Competenţe specifice Utilizarea instrumentelor informatice in context interdisciplinar

Conceperea modelelor matematice pentru descrierea unor fenomene D. Conţinutul disciplinei


ore 1. Metode numerice pentru ecuatii algebrice neliniare

1.1 Metoda bisectiei 1.2 Metoda aproximatiilor succesive 1.3 Metoda lui Newton 1.4 Metoda secantei

6

2. Metode numerice pentru sisteme algerice liniare

2.1 Metoda retrosubstitutiei, 2.2 Metoda lui Gauss 2.3 Metoda lui Ritz 2.4 Metoda lui Cholesky 2.5 Metoda lui Jacobi 2.6 Metoda lui Gauss-Seidel

6

3. Metode de interpolare 3.1 Polinomul de interpolare al lui Lagrange. 3.2 Diferente divizate, polinomul de interpolare in forma Newton 3.3 Functii spline cubice

4

74

4. Metode de integrare numerica

4.1 Metode Newton-Cotes. 4.2 Metoda Trapezului 4.3 Metoda lui Simpson. 4.4 Metoda de cuadratura Gauss-Legendre. 4.5 Metode sumate

6

5. Metode de rezolvare a ecuatiilor diferentiale

5.1 Metoda lui Taylor 5.2 Metoda lui Euler 5.3 Metoda Cauchy-Euler 5.4 Metode Runge-Kutta

4

6. Metode pentru determinarea valorilor proprii

6.1 Metoda rotatiilor a lui Jacobi 2

Total ore:

28


ore 1. Proiect Laborator Introducere in Matlab. Metoda bisectiei 4 2. Proiect Laborator Metoda aproximatiilor succesive, metoda lui

Newton, metoda secantei 4

3. Proiect Laborator Metoda retrosubstitutie, metoda lui Gauss 4 4. Proiect Laborator Metoda lui Ritz, metoda lui Cholesky 2 5. Proiect Laborator Metoda lui Jacobi, metoda Gauss-Seidel 4 6. Proiect Laborator Polinomul de interpolare al lui Lagrange 2 7. Proiect Laborator Diferente divizate, polinomul de interpolare in

forma Newton, functii spline cubice 2

8. Proiect Laborator Metoda trapezului, metoda lui Simpson, formula de cuadratura Gauss-Legendre

2

9. Proiect Laborator Metode pentru ecuatii diferentiale 2 10. Proiect Laborator Metode pentru determinarea valorilor proprii 2

Total ore:

28

E. Evaluare: 40% (evaluare pe parcurs) + 60% (evaluare finala - scris) F. Repere metodologice

Startegii didactice: Expunere, demonstratii, prezentare de exemple, rezolvarea de probleme, intrebari. Implementarea si rularea pe calculator a algoritmilor prezentati la curs. Postarea de materiale pe situl universitatii

G. Bibliografie (Se indică bibliografia minimală obligatorie.) 1. Berbente, S. Mitran, S. Zancu, Metode Numerice, Editura Tehnica, 1997 2. Grigore Gh., Lectii de analiza numerica - Tipografia Universitatii Bucuresti, 1984, editia a doua 1990 3. Rosca I., Elemente de analiza numerica matriceala, Editura Fundatiei "Romania de Maine", Bucuresti, 2001. ISBN 973-582-408-6



75


Fişa disciplinei Tehnici avansate de programare




A. Obiectivele disciplinei 1. Valorificarea cunostintelor acumulate in cadrul cursurilor de Algoritmi si programare, Structuri de date, Programare orientata pe obiecte in vederea programarii avansate 2. Intelegerea mecanismelor specifice masinilor virtuale 3. Cresterea nivelului profesional prin programare generica folosind limbajul Java.

B. Precondiţii de accesare a disciplinei Algoritmi si programare, Structuri de date, Programare orientata pe obiecte

C. Competenţe specifice Programarea in limbaje de nivel inalt Dezvoltarea si intretinerea aplicatiilor informatice



1. Masini virtuale 1.1 Conceptul de masina virtuala 1.2 Ierarhii de masini virtuale 1.3 Limbaje intermediare 1.4 Securitatea masinilor virtuale

4

2. Masina virtuala Java (JVM) si limbaje JVM

2.1 Instructiuni bytecode 2.2 Verificator bytecode

6

3. Platforma Java(ME, SE, EE)

Sintaxa si programare 6

4. Programare avansata in Java I

Exceptii, Fire de executare, Colectii, Socketuri, interfete grafice si programare orientata pe evenimente

6

5. Programare avansata in Java II

Servleturi, JSP, JDBC 6

Total ore:

28


ore

76

1. Masina virtuala Java (bytecode), scrierea unui verificator folosind limbajul C++

6

2. Structuri de date si algoritmi de manipulare: programare Java

4

3. Aplicatii folosind fire de executare 2 4. Aplicatii folosind socketuri 2 5. Programare generica in Java 4 6. Programarea aplicatiilor complexe 10 Total

ore: 28

E. Evaluare 60% examen final (scris)+ 40% evaluare pe parcurs F. Repere metodologice

1. Prelegerea - proiectie in amfiteatru, programe demonstrative; 2. Recomandarea, pentru studiul individual, a unor paragrafe din bibliografia indicata, în vederea aprofundarii sau extinderii cunostintelor insusite la curs/laborator ; 3. Prezentarea unor exemple si a unor probleme aplicative în cadrul cursului pentru sporirea interesului cursantilor. 5. Evaluare pe parcurs prin lucrari de control si proiecte de complexitate medie.

G. Bibliografie (Se indică bibliografia minimală obligatorie.) 1. Albeanu G., Algoritmi si limbaje de programare, Editura FRM, 2000 (pag. 207- 233) 2. Doina Logofatu, Algoritmi fundamentali in Java/C++. Aplicatii. Polirom, 2007 3. Valeriu Iorga, Cristian Opincaru, Corina Stratan, Alexandru Chirita, Structuri de date si algoritmi. Aplicatii in C++ folosind STL, Polirom, 2005 4. Java, Using and Programming Generics in J2SE 5.0, http://java.sun.com/developer/technicalArticles/J2 SE/generics/ 5. Tim Lindholm, Frank Yellin, The Java Virtual Machine Specification, http://java.sun.com/docs/books/jvms/second_edition/html/VMSpecTOC.doc.html 6. Calvin Austin & Monica Pawlan, Advanced Programming for the Java 2 Platform, http://java.sun.com/developer/onlineTraining/Programming/JDCBook/ Data avizării de către Consiliul Departamentului de Matematică şi Informatică:


77


Fişa disciplinei Practica

Statutul disciplinei: Obligatorie Nivelul de studii: Licenţă (Ciclul I Bologna) Anul de studii: II Semestrul: 2

Titularul cursului:

Număr de ore / Verificarea / Credite Curs Seminar Laborator Practica Examinare Credite 1/14 5/70 Colocviu 5

A. Obiectivele disciplinei − Familiarizarea cu mediul de lucru corespunzǎtor ocupaţiilor date de calificarea în informaticǎ la

nivel licenţǎ. − Punerea în practicǎ a cunoştinţelor acumulate în cadrul disciplinelor de studiu în situaţii reale. − Executarea responsabilă a sarcinilor profesionale, în condiţii de autonomie restrânsă şi asistenţă

calificată. − Familiarizarea cu rolurile şi activităţile specifice muncii în echipă şi distribuirea de sarcini pentru

nivelurile subordonate. B. Precondiţii de accesare a disciplinei

− Acumularea creditelor corespunzatoare cursurilor cu caracter informatic din primii doi ani de studiu.

C. Competenţe specifice C1: Programarea in limbaje de nivel inalt C2: Dezvoltarea si intretinerea aplicatiilor informatice C3: Utilizarea instrumentelor informatice in context interdisciplinar C4: Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii si a modelelor formale C5: Proiectarea si gestiunea bazelor de date C6: Proiectarea si administrarea retelelor de calculatoare C7: Planificarea si monitorizarea proiectelor informatice C8: Conceperea modelelor matematice pentru descrierea unor fenomene

D. Conţinutul disciplinei a) Curs Capitolul Conţinuturi Nr.

ore Organizarea si managementul activitatii companiilor de

informatica

Total ore: 14 b) Aplicaţii Tipul de aplicaţie

Conţinut Nr. ore

Practicǎ Aplicaţii informatice utilizate în companii, generale sau specifice, studii de caz privind analiza fluxurilor informaţionale (familiarizare, utilizare, dezvoltare de componente simple).

78

Aplicaţii informatice utilizate în secretariat (familiarizare, utilizare, dezvoltare de componente simple).

Aplicaţii informatice utilizate în contabilitate (familiarizare, utilizare, dezvoltare de componente simple).

Aplicaţii informatice utilizate la bibliotecǎ (familiarizare, utilizare, dezvoltare de componente simple).

Aplicaţii informatice utilizate în media (tehnici multimedia; familiarizare, utilizare, dezvoltare de componente simple).

Aplicaţii informatice utilizate în scop editorial (Procesoare de text, tehnoredactare reviste, carti; familiarizare, utilizare, dezvoltare de componente simple).

Aplicaţii informatice utilizate în elaborarea solutiilor web (situri, manuale electronice; familiarizare, utilizare, dezvoltare de componente simple).

Aplicaţii pentru teme de cercetare din cadrul unor proiecte de cercetare (dezvoltare de componente simple).

Dezvoltarea de aplicaţii corespunzǎtoare cursurilor (mai mult decât la nivelul didactic al unei teme de laborator), ce pot fi utilizate pentru exemplificarea aplicaţiilor practice ale acestora.

Dezvoltarea de aplicaţii pe domenii conexe cursurilor. Studiul componentelor fizice şi al instrumentelor soft din reţele locale şi largi şi administrarea acestora.

Formarea deprinderilor de lucru cu diverse sisteme de operare: instalare sistem, instalare şi întreţinere aplicaţii, configurǎri de securitate etc.

Total ore: 70

E. Evaluare - Colocviu: prezentare în faţa comisiei facultǎţii a activitǎţii desfǎşurate, însoţitǎ de caietul de

practicǎ avizat de persoana responsabilǎ de stagiul efectuat. - Standarde minime de performanţă:

- Demonstrarea de abilităţi de comunicare eficientă la nivelul unui grup de lucru în contextul dezvoltării unui proiect şi rezolvării de aplicaţii.

- Realizarea de proiecte şi aplicaţii (dezvoltări) cu grad mediu de dificultate. - Elaborarea unei lucrări care să evidenţieze capacitatea de definire a referenţialului asociat

temei şi capacitatea de a identifica tendinţele de dezvoltare curente în domeniul informaticii şi ariilor de cercetare corelate.

F. Repere metodologice - Regulament privind practica studentilor pentru ciclul de licenta, conventie cadru (anexa 1), caiet de practica (anexa 2), cerere de practica (anexa 3), adresa facultatii (anexa 4) si atestat de practica (anexa 5)

G. Bibliografie (Se indică bibliografia minimală obligatorie.) - Se specificǎ de cǎtre îndrumǎtor, corespunzǎtor temei propuse. Data avizării de către Consiliul Departamentului de Matematică şi Informatică:

Director departament, Titular de disciplină, Conf. univ. dr. Rodica IOAN Prof. Univ. Dr. Grigore ALBEANU

(coordonator)

79


Fişa disciplinei Ecuaţii diferenţiale şi cu derivate parţiale

Statutul disciplinei: Optionala Nivelul de studii: Licenţă (Ciclul I Bologna) Anul de studii: 2 Semestrul: 1

Titularul cursului: Prof. Dr. Rodica Trandafir


A. Obiectivele disciplinei Cursul are drept scop: - prezentarea noţiunilor si rezultatelor de baza din cursul de ecuatii diferenţiale -formarea abilităţilor de a rezolva probleme concrete şi de aplicare a cunoştiinţelor dobândite la alte discipline - utilizarea adecvată a diferitelor metode de demonstraţie matematică


Analiză matematică 2




ore 1.Ecuaţii diferenţiale de ordinul I

Ecuaţii diferenţiale de ordinul I. Probleme Cauchy. Ecuaţii rezolvabile prin cuadraturi. Ecuaţii omogene şi reductibile la omogene Ecuaţii liniare. Ecuaţii de tip Bernoulli şi Ricatti. Ecuaţii algebrice în y'.Soluţii singulare. Ecuaţiile Lagrange şi Clairaut

2 1 2

2.Ecuaţii de ordin superior Ecuaţii liniare; ecuaţii cu coeficienţi constanţi. Ecuaţia lui Euler. Ecuaţii de tip Bessel. Funcţii Bessel

2

3.Sisteme liniare şi omogene Sisteme liniare şi neomogene. Sisteme simetrice. Sisteme liniare cu coeficienţi constanţi. Teoreme de existenţă şi unicitate.

3

4. Ecuaţii cu derivate parţiale de ordinul I

Ecuaţii cu derivate parţiale de ordinul I liniare , cvasiliniare şi neliniare

3

80

5. Ecuaţii cu derivate parţiale de ordinul II

Ecuaţii cu derivate parţiale de ordinul II liniare şi cvasiliniare, problema lui Cauchy, curbe caracteristice, reducerea la forma canonică, clasificare, condiţii ini ţiale şi la limită. Ecuaţii de tip hiperbolic. Metoda caracteristicilor. Metoda separării variabilelor. Aplicaţii la ecuaţia coardei vibrante. Ecuaţii de tip parabolic. Principiul valorilor extreme.

3 2 2

6.Ecuaţii de tip eliptic Teoreme de unicitate. Metoda separării variabilelor. Aplicaţii la ecuaţia propagării căldurii. Funcţii armonice, proprietăţi generale, formule integrale de tip Green. Probleme la limită de tip Dirichlet. Probleme de tip Neumann.

2 2 2 2

Total ore:

28


ore 1. seminar Ecuaţii diferenţiale de ordinul I. Probleme

Cauchy. Ecuaţii rezolvabile prin cuadraturi. Ecuaţii omogene şi reductibile la omogene Ecuaţii liniare. Ecuaţii de tip Bernoulli şi Ricatti.

3

2. seminar Ecuaţii algebrice în y'.Soluţii singulare. Ecuaţiile Lagrange şi Clairaut

2

3. seminar Ecuaţii liniare; ecuaţii cu coeficienţi constanţi. Ecuaţia lui Euler. Ecuaţii de tip Bessel. Funcţii Bessel

2

4. seminar Sisteme liniare şi neomogene. Sisteme simetrice. Sisteme liniare cu coeficienţi constanţi. Teoreme de existenţă şi unicitate.

3

5. seminar Ecuaţii cu derivate parţiale de ordinul I liniare cvasiliniare şi neliniare

2

6. seminar Ecuaţii cu derivate parţiale de ordinul II liniare şi cvasiliniare, problema lui Cauchy, curbe caracteristice, reducerea la forma canonică, clasificare, condiţii ini ţiale şi la limită

3

7. seminar Ecuaţii de tip hiperbolic. Metoda caracteristicilor 2 8. seminar Metoda separării variabilelor. Aplicaţii la ecuaţia

coardei vibrante 2

9. seminar Ecuaţii de tip parabolic 2 10. seminar Ecuaţii de tip eliptic 2 11. seminar Metoda separării variabilelor. Aplicaţii la ecuaţia

propagării căldurii 2

12. seminar Funcţii armonice, proprietăţi generale, formule integrale de tip Green

1

13. seminar Probleme la limită de tip Dirichlet. Problema lui Dirichlet

1

14. seminar Probleme de tip Neumann 1

81

Total ore:

28

E. Evaluare - Examen – 70% (scris). - Lucrări practice – 30%.

- Standarde minime de performanţă: - recunoaşterea diferitelor tipuri de ecuaţii diferenţiale şi cu derivate partiale - capacitatea de rezolvare a tipurilor de ecuaţii diferenţiale şi cu derivate partiale - capacitatea de rezolvare a sistemelor de ecuaţii diferenţiale şi cu derivate partiale


1. Utilizarea metodelor interactive de predare-învăţare 2. Prezentarea cursurilor cu ajutorul metodelor moderne calculator, videoproiector, consultaţii la televiziunea TvRM 3. Studenţii vor putea accesa cursul la avizierul virtual al facultăţii 4. Examinarea studenţilor se va face cu ajutorul platformei Blackboard

G. Bibliografie

1. Roşca I., Lecţii de Ecuaţii diferenţiale şi cu derivate parţiale,Editura FRM, 2000 2. Craiu M., Roşculeţ M., Ecuaţii diferenţiale, E.D.P., Bucureşti, 1971. 3. Halanay A., Ecuaţii diferenţiale,E.D.P., 1972.


Director departament, Titular de disciplină, Conf.dr.Rodica Ioan Prof. dr.Rodica Trandafir

82


Fişa disciplinei Sisteme dinamice


Titularul cursului: Prof. Dr. Rodica Trandafir


A. Obiectivele disciplinei 1. Însuşirea cunoştinţelor de rezolvare a ecuatiiilor diferentiale ordinare. 2. Prezentarea elementelor de baza din studiul Sistemelor Dinamice. 3. Evidenţierea modalitatilor de studiu numeric al comportamentului sistemelor dinamice

continue.


Analiză matematică 2




ore 1. Sisteme dinamice continue si discrete.

1. Definitii. Exemple 2. Stabilitate 3. Multimi limita pentru sisteme dinamice finit dimensionale 4. Atractivitate, atractori, atractori stranii 5. Exemple de atractori.

6

2. Sisteme dinamice discrete 1.Familii de functii parametrizate. Puncte fixe si multimi stabile 2. Exemplu – functia logistica 3. Bifurcatii

6

3. Sisteme dinamice continue 1. Introducere 2. Liniarizare 3. Studiu calitativ. Diagrame de faza 4. Cicluri limita 5. Teorema Hartman-Grobman 6. Stabilitate. Stabilitate asimptotica. Stabilitate

16

83

structurala 7. Simplificarea studiului. Aplicatii Poincare. 8. Aplicatii. Exemple 9. Teoria bifurcatiei. Bifurcatii sa-nod, Bifurcatia transcritica, Bifurcatia Hopf. Exemple. 10. Exemplu de studiu numeric si grafic : aplicatie Poincare, diagrame de bifurcatie, alternanta atractorilor periodici cu cei haotici

Total ore:

28


ore 1. seminar Sisteme dinamice continue si discrete. Definitii.

Exemple 2

2. seminar Multimi limita pentru sisteme dinamice finit dimensionale

2

3. seminar Atractivitate, atractori, atractori stranii. Exemple de atractori

2

4. seminar Sisteme dinamice discrete. Familii de functii parametrizate. Puncte fixe si multimi stabile

2

5. seminar Functia logistica 2 6. seminar Bifurcatii 2 7. seminar Sisteme dinamice continue.

Introducere.Liniarizare 2

8. seminar Diagrame de faza. Cicluri limita 2 9. seminar Teorema Hartman-Grobman 2 10. seminar Stabilitate. Stabilitate asimptotica. Stabilitate

structurala 2

11. seminar Aplicatii Poincare 2 12. seminar Teoria bifurcatiei. Bifurcatii sa-nod, Bifurcatia

transcritica, Bifurcatia Hopf. Exemple 2

13. seminar Aplicatie Poincare, diagrame de bifurcatie 2 14. seminar Alternanta atractorilor periodici cu cei haotici 2

Total ore:

28

E. Evaluare - Examen – 70% (scris). - Lucrări practice – 30%.


1. Utilizarea metodelor interactive de predare-învăţare 2. Prezentarea cursurilor cu ajutorul metodelor moderne calculator, videoproiector, consultaţii la televiziunea TvRM 3. Studenţii vor putea accesa cursul la avizierul virtual al facultăţii

G. Bibliografie 1. C. G. Lefter: Ecuatii diferentiale si sisteme dinamice, Ed. Alexandru Myler, Iasi, 2006 2. P. Bazavan : Algoritmi in Studiul Sistemelor Dinamice, SITECH, 2005.

84

3. G.L. Baker and J. P. Gollub : Chaotic Dynamics - an Introduction, Cambridge University Press, 1996. 4. R. A. Holmgren : A First Course in Discrete Dynamical Systems, Springer-Verlag, 1994. 5. Pierre Tu- Dynamical Systems, An Introduction with Applications in Economics and Biology, Springer-Verlag, 1992 6. M.V. Hirsch and S. Smale : Differential Equations, Dynamical Systems and Linear Algebra, Academic Press, New York, 1974


Director departament, Titular de disciplină, Conf.dr.Rodica Ioan Prof. dr.Rodica Trandafir

85


Fişa disciplinei Fundamentele limbajelor de programare

Statutul disciplinei: Optionala (la alegere) Nivelul de studii: Licenţă (Ciclul I Bologna) Anul de studii: 2 Semestrul: 2

Titularul cursului: Lector. univ. dr. Vilcu Dana Mihaela / Prof. univ. dr. Albeanu Grigore


A. Obiectivele disciplinei 1. Dobandirea de cunostinte asupra conceptelor generale si fundamentale relative la proiectarea si implementarea limbajelor de programare 2. Analiza critica a elementelor de limbaj dezvoltate pana in prezent cu accent pe o comparatie a avantajelor si dezavantajelor prezentate de fiecare; Dezvoltarea capabilitatilor decizionale si analitice ale studentilor, trasaturi care ii vor evidentia si defini intr-un mod avansat in raport cu un simplu programator;

B. Precondiţii de accesare a disciplinei Algoritmi si programare, limbaje formale si automate, programare orientata pe obiecte.

C. Competenţe specifice Descrierea adecvată a paradigmelor de programare şi a mecanismelor de limbaj specifice, precum şi identificarea diferenţei dintre aspectele de ordin semantic şi sintactic Definirea conceptelor şi principiilor de bază ale informaticii, precum şi a teoriilor şi modelelor matematice Explicarea unor aplicaţii soft existente, pe niveluri de abstractizare (arhitectură, pachete, clase, metode) utilizând in mod adecvat cunoştinţele de bază Programarea în limbaje de nivel înalt Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii si a modelelor formale



1. Privire de ansamblu asupra limbaje de programare

Paradigme de programare 2

2. Declaraţii şi tipuri Concerea de tipuri; modele declarative (legare, vizibilitate, domeniul de aplicare si durata de viaţă); Privire de ansamblu asupra verificarii tipurilor; colectarea obiectelor inultile

2

3. Mecanisme de abstractizare Proceduri, funcţii şi iteratori ca mecanisme de abstractizare; mecanisme de parametrizare (referinte vs valoare); înregistrărilor de activare şi managementul memoriei; parametrii tip şi tipuri parametrizate; module în limbaje de programare

4

86

4. Translatarea limbajelor de programare I

Interpretare vs compilare; Fazele translatarii limbajelor (analiza lexicala, analiza sintactica, generarea codului, optimizarea codului); aspecte privind translatarea dependenta / independenta de procesor

2

5. Translatarea limbajelor de programare II

Analiza lexicala folosind expresii regulate; Analiza sintactica folosind clase adecvate de gramatici; generarea codului folosind explorarea arborelui de derivare; algoritmi de optimizarea codului

6

6. Semantica limbajelor de programare

6.1. Semantica denotationala 6.2. Semantica axiomatica 6.3. Semantica operationala

6

7. Proiectarea limbajelor de programare

7.1. General principles 7.2. Data structure models 7.3. Control structure models

6

Total ore:

28

b) Aplicaţii Tipul de aplicaţie Seminar Conţinut Nr. de

ore 1. Expresii regulate pentru specificarea entitatilor

lexicale ale limbajelor de programare 2

2. Gramatici LL si LR 2 3. Gramatici operatoriale 2 4. Gramatici atributate 2 5. Algoritmi de analiza sintactica 6 6. Generarea codului pentru instructiunile de baza ale

limbajului C 6

7. Optimizarea codului 2 8. Semantica limbajelor de programare I 4 9. Semantica limbajelor de programare II 2 Total

ore: 28

E. Evaluare 60% examen final (scris) + 40% evaluare pe parcurs F. Repere metodologice


G. Bibliografie 1. Grigoras, Gheorghe, Construcţia Compilatoarelor: Algoritmi fundamentali, Editura Universitatii „Alexandru Ioan Cuza” Iasi, 2005 2. Andrei St., Grigoras Gh. : Tehnici de compilare. Lucrari de laborator. Editura Universitatii „Al.I.Cuza”, Iasi, 1995 3. Aaby Anthony, Compiler Construction using Flex and Bison, Walla Walla College, 2003, http://moonbase.wwc.edu/~aabyan/Linux/compiler/index.html

87

4. Appel, A., Modern Compiler Implementation in C, Cambridge University Press, 1997. 5. Aho, A.V., Sethi, R., Ullman, J.D.: Compilers: Principles, Techniques, and Tools. Addison-Wesley Publishing Company, U.S.A., 1986. Data avizării de către Consiliul Departamentului de Matematică şi Informatică:


88


Fişa disciplinei Coduri si criptografie


Titularul cursului: Prof. univ. dr. Ion D. Ion


A. Obiectivele disciplinei Dobandirea de catre cursanti a cunostintelor fundamentale din domeniul criptografiei, întelegerea conceptelor si teoriilor domeniului. Dobandirea de catre cursanti a capacitatii de elaborarea de proiecte profesionale cu utilizarea unor principii si metode consacrate in domeniu cat si familiarizarea cu rolurile si activitatile specifice muncii in echipa.

B. Precondiţii de accesare a disciplinei: Algoritmi si programare C. Competenţe specifice

Programarea in limbaje de nivel inalt Dezvoltarea si intretinerea aplicatiilor informatice Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii si a modelelor formale


Capitolul Conţinuturi Nr. de ore 1. Coduri

1.1 Codificare, exemple 1.2 Coduri-bloc. Distantă Hamming. 1.3 Detectarea si corectarea erorilor. Coduri pefecte.

4

2. Coduri liniare 2.1 Matrice generatoare, dualul unui cod liniar, matrice de control 2.2 Detectarea si corectarea erorilor: liste Slepian standard, sindrom. 2.3 Codul Hamming, Codul Golay

4

3. Coduri ciclice 3.1 Polinom generator, polinom de control. Algoritm de codificare, algoritm de decodificare. 3.2 Coduri BCH, algoritm de decodificare. Coduri Reed-Solomon

6

4. Criptosisteme 4.1 Criptosisteme, exemple. 4.2 Cifruri afine 4.3 Criptanaliza.

5. Criptosisteme cu cheie 5.1 Criptosistemul RSA 4

89

publica 5.2 Logaritmi discreti, protocolul Diffie-Hellman. 5.3 Criptosistemul ElGamal

6. Semnături digitale 6.1 Semnatura digitala RSA 6.2 Semnatura digitala ElGamal.

3

7. Curbe eliptice si criptografie

7.1 Grupul unei curbe eliptice peste un corp finit 7.2 Implementarea protocolului Diffie-Hellman si a criptosistemului ElGamal în grupul unei curbe eliptice

4

Total ore:

28

b) Aplicaţii Tipul de aplicaţie: Seminar Conţinut Nr. de ore

1. Codul ASCLL, codul ISBN Coduri de lungime variabilă a cuvintelor cod. Constructii de coduri intantanee, constructia codurilor Huffman binare.

3

2. Matrice generatoare si matrice de control penru coduri liniare. Exemplificarea decodării.

3

3. Codificări, decodificări în cazul codurilor ciclice 2 4. Codificarea, decodificarea si criptanaliza în cazul

unor cifruri clasice 3

5. Criptosistemele: DES si AES 2 6. Generarea numerelor prime. Testul Rabin-Miller 2 7. Algoritmi de exponentiere rapidă modulo n 1 8. Exemplificări de criptare si decriptare RSA 3 9. Logaritmi discreti, protocolului Diffie-Hellman,

criptare si decriptare ElGamal 3

10. Exemple de semnături digitale RSA si ElGamal 2 11. Calculul grupului unei curbe eliptice. Exemple de

implementare a protocolului Diffie-Hellman si decriptosistemului ElGamal

4

Total ore: 28

E. Evaluare 60% examen final (scris) + 40% evaluare pe parcurs. F. Repere metodologice

1. Utilizarea metodelor interactive de predare-invatare. 2. Prezentarea cursurilor, seminariilor cu ajutorul metodelor moderne calculator, videoproiector. 3. Prezentarea proiectelor, sustinuta public de catre studenti, cu ajutorul metodelor moderne calculator, videoproiector. 4. Lucrul in echipe formate din cate doi studenti in cadrul laboratoarelor pentru realizarea proiectelor, implementarea si testarea diferitelor criptosisteme si a altor probleme cerute in cadrul laboratorului (cum ar fi criptarea/decripatarea in transmisii de mesaje si date in cadrul individual al echipelor dar si intre echipe)

G. Bibliografie: 1. A. Atanasiu, Teoria codurilor detectoare de erori, Ed. Univ., Bucuresti, 2001 2. C. Gheorge, D. Popescu, Criptografie. Coduri. Algoritmi, Ed. Univ., Bucuresti, 2005 3. I. D.Ion, S. Barza, Aritmetica, teoria numerelor si metode algoritmice in algebra, Ed. FRM, 2008 4. J. A. Buchmann, Introduction to Cryptography, Ed.Springer, 2000

90

5. J. Hoffstein, J. Piphen and Silverman, An Introduction to Mathematical Cryptography,Springer, 2008 6. N. Koblitz, A course in Number Theory and Cryptography, Ed.Springer, 1998 7. S. Ling, C. Xing, Coding Theory, Cambridge Univ. Press,2008 8. J.H. van Lint, Introduction to Coding Theory, Springer, 1999



91


Fişa disciplinei Programare Microsoft Office

Statutul disciplinei: Facultativa Nivelul de studii: Licenţă (Ciclul I Bologna) Anul de studii: 2 Semestrul: 1

Titularul cursului: Lector univ. dr. Niculescu Rodica, Conf. univ. dr. Tataram Monica


A. Obiectivele disciplinei 1. Insusirea de catre studenti a fundamentelor VB.NET si a tehnicilor de programare VBA 2. Cresterea nivelului de performanta in utilizarea Microsoft Office prin programare VBA

B. Precondiţii de accesare a disciplinei Birotica C. Competenţe specifice

Programarea in limbaje de nivel inalt Utilizarea intrumentelor informatice in context interdisciplinar



1. Fundamente VB.NET 1.1 Elemente lexicale, constante, declararea variabilelor, instructiuni de control 1.2. Tablouri si tablouri dinamice 1.3. Proceduri VB.NET

4

2. Programare orientata pe obiecte in VB.NET

Obiecte VB.NET predefinite Programare OO in VB.NET

4

3. Programare orientata pe evenimente in VB.NET

Evenimente si actiuni asociate 4

4. Crearea si utilizarea obiectelor COM

Arhitectura COM. Programare COM 4

5. Multithreading in VB Fire de executare multipla 2 6. Arhitectura VBA Descriere si exemple

Automatizarea/Introducerea unor/de noi functionalitati Word si Excel folosind VBA

10

Total ore:

28


ore 1. Familiarizare cu platforma VB.NET 2 2. Familiarizare cu Microsoft Office instalat in 2

92

laborator 3. Utilizarea scripturilor Microsoft Office predefinite 4 4. Programare Visual Basic 10 5. Programare VBA - Word 4 6. Programare VBA - Excel 4 7. Programare VBA- Access 2 Total

ore: 28


1. Prelegerea - proiectie in amfiteatru, programe demonstrative; 2. Recomandarea, pentru studiul individual, a unor paragrafe din bibliografia indicata, în vederea aprofundarii sau extinderii cunostintelor insusite la curs/laborator ; 3. Prezentarea unor exemple si a unor probleme aplicative în cadrul cursului pentru sporirea interesului cursantilor. 4. Evaluare finala folosind platforma Blackboard. 5. Evaluare pe parcurs prin lucrari de control si proiecte de complexitate medie.

G. Bibliografie 1. Getz K., Gilbert M., VBA Developer's Handbook, Sybex Inc, 1997 2. Francesco Balena, Programming Microsoft Visual Basic 6.0, Microsoft Press, 1999. 3. Rod Stephens, Microsoft Office Programming: A Guide for Experienced Developers, Apress, 2003 4. Scott Driza, Word 2003 Document Automation with VBA, XML, XSLT, and Smart Documents, Wordware Publishing, Inc., 2005 5. Walkenbach J., Excel 2003 Power Programming with VBA, 2004 6. ***, Microsoft: http://msdn.microsoft.com/en-us/vbasic/ms789056 Data avizării de către Consiliul Departamentului de Matematică şi Informatică:


93


Fişa disciplinei Administrarea si programarea sistemelor Linux


Titularul cursului: Lector drd. Averian Alexandru / Lector dr. Olteanu Alina


A. Obiectivele disciplinei 1. Insusirea de catre studenti a modului de operare si administrare a sistemelor Linux. 2. Insusirea tehnicilor de programare folosind API Linux (apeluri de sistem) in C/C++.

B. Precondiţii de accesare a disciplinei Algoritmi si programare, Sisteme de operare, Retele de calculatoare.

C. Competenţe specifice Dezvoltarea si intretinerea aplicatiilor informatice Utilizarea intrumentelor informatice in context interdisciplinar Proiectarea si administrarea retelelor de calculatoare



1. Administrare Linux (nivel statie + server)

1.1 Fundamente Linux: interpretoare de comenzi si comenzi uzuale 1.2 Sisteme de fisiere, utilizatori si drepturi de acces, administrarea sistemului 1.3 Aplicatii client-server, configurarea serverelor dedicate

18

2. Programare Linux 2.1 Crearea si gestiunea proceselor si firelor de executare 2.2 Realizarea de aplicatii client-server 2.3 API Linux si programarea aplicatiilor securizate

10

Total ore:

28


ore 1. Instalarea unui sistem de operare Linux.

Configurarea încărcătorului de boot Lilo / Grub 2

2. Interpretorul de comenzi 2

94

3. Structura sistemului de fisiere 2 4. Configurarea sistemului 4 5. Configurarea retelei. Reguli de configurare a

reţelei, Configurarea unor servere linux 4

6. Server de acces la internet şi reguli de securitate. Taskuri administrative si managementul pachetelor

4

7. Sistemul de ferestre X 2 8. Procese si fire de executare, socketuri 4 9. Apeluri sistem, comunicarea interprocese, cod mixt 4 Total

ore: 28


1. Prelegerea - proiectie in amfiteatru, programe demonstrative; 2. Recomandarea, pentru studiul individual, a unor paragrafe din bibliografia indicata, în vederea aprofundarii sau extinderii cunostintelor insusite la curs/laborator ; 3. Prezentarea unor exemple si a unor probleme aplicative în cadrul cursului pentru sporirea interesului cursantilor. 4. Evaluare finala folosind platforma Blackboard. 5. Evaluare pe parcurs prin lucrari de control si proiecte de complexitate medie.

G. Bibliografie 1. Nemeth Evi, Snyder G. & Hein TR., Linux Administration Handbook, Prentice Hall PTR, 2002 2. Masters J. & Blum R., Professional Linux Programming, Wrox, 2007. 3. Resurse online: http://clinuxpro.com/ Creating secure software: http://www.dwheeler.com/secure-programs/ http://www.linuxtopia.org/online_books/index.html Data avizării de către Consiliul Departamentului de Matematică şi Informatică:


95

Anul 3


97


Fişa disciplinei Algoritmi I


Titularul cursului:


A. Obiectivele disciplinei 1. Insusirea de catre studenti a principalelor strategii de rezolvare a problemelor. 2. Initiere in algoritmica sirurilor prin metode de cautare exacte. 3. Initiere in algoritmi geometrici.

B. Precondiţii de accesare a disciplinei Algoritmi si programare. C. Competenţe specifice

Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii si a modelelor formale Utilizarea instrumentelor informatice in context interdisciplinar



1. Strategii de rezolvare a problemelor

1.1 Strategia „Brute-Force” 1.2 Strategia „Greedy” 1.3 Elemente avansate privind strategiile „Divide et Impera” si „Backtracking” 1.4. Strategia „Branch & Bound” 1.5. Strategii euristice

12

2. Algoritmica sirurilor (cautare exacta)

2.1 Algoritmii DFA, Boyer-Moore (BM) si Turbo BM 2.2. Algoritmii Karp-Rabin, Knuth-Moriss-Pratt 2.2 Alti algoritmi (Reverse factor, direct & reverse Collusi, etc.)

6

3. Algoritmi geometrici 3.1 Problema intersectiei 3.2 Proximitate 3.3. Convexitate 3.4. Diagrame si triangularizari (Voronoi, Delaunay, etc.)

12

Total ore:

28

b) Aplicaţii

98

Tipul de aplicaţie Seminar Conţinut Nr. de ore

1. Algoritmi „brute-force” 2 2. Algoritmi „greedy” (complexitate, genericitate) 2 3. Algoritmi „divide et impera” (complexitate,

genericitate) 2

4. Masina Backtracking (complexitate, genericitate) 2 5. Evolutie optimala prin „Branch & Bound” 4 6. Utilizarea automatelor in procesul de cautare:

algoritmii DFA, BM si Turbo BM ((complexitate, genericitate)

3

7. Algoritmii Karp-Rabin si KMP (complexitate, variante)

3

8. Algoritmi geometrici I 3 9. Algoritmi geometrici II 3 10. Algoritmi geometrici III 2 11. Algoritmi Geometrici IV 4 Total

ore: 28


1. Prelegerea - proiectie in amfiteatru, programe demonstrative; 2. Recomandarea, pentru studiul individual, a unor paragrafe din bibliografia indicata, în vederea aprofundarii sau extinderii cunostintelor insusite la curs/seminar ; 3. Prezentarea unor exemple si a unor probleme aplicative în cadrul cursului pentru sporirea interesului cursantilor. 4. Evaluare finala folosind platforma Blackboard. 5. Evaluare pe parcurs prin lucrari de control si referate stiintifice.

G. Bibliografie 1. A. Aho, J.Hopcroft and J.Ullman, The Design and Analysis of algorithms, Addison-Wesley ,1974 2. Christian Charras, Thierry Lecroq, Exact String Matching Algorithms, http://www-igm.univ-mlv.fr/~lecroq/string/ 3. Cormen T.H. Leiserson C.E., Rivest R.L. & Stein C., Introduction to algorithms, MIT Press, 2009. 4. Gusfield Dan, Algorithms on Strings, Trees and Sequences: Computer Science and Computational Biology, Cambridge University Press, 1997. 5. Mark de Berg et al., Computational Geometry: Algorithms and Applications, Springer, 2008. Data avizării de către Consiliul Departamentului de Matematică şi Informatică:


99


Fişa disciplinei Tehnici de optimizare

Statutul disciplinei: Facultativa Nivelul de studii: Licenţă (Ciclul I Bologna) Anul de studii: III Semestrul: 1

Titularul cursului: Conf. dr. Bârză Silviu


A. Obiectivele disciplinei a. Prezentarea succinta a principalelor rezultate privind rezolvarea problemelor de

optimizare b. Insusirea principalilor algoritmi pentru rezolvarea problemelor de optimizare liniara si

neliniara B. Precondiţii de accesare a disciplinei Algebra 2, Analiză matematică 2 C. Competenţe specifice

a. Conceperea modelelor matematice pentru descrierea unor fenomene b. Utilizarea instrumentelor informatice in context interdisciplinar



1. Algoritmul Simplex 1.1 Formulări ale problemelor de programare liniară 1.2 Construirea modelelor de programare liniară în formă standard 1.3 Baze admisibile, soluţii admisibile şi soluţii optime 1.4 Prezentarea algoritmului Simplex

8

2. Dualitatea în programarea liniară

2.1 Formularea problemei duale de programare liniară 2.2 Baze dual admisibile, soluţiile problemei duale şi legătura între soluţia duală şi soluţia primară 2,3 Prezentarea algoritmului Simplex dual

4

3. Problema transporturilor 3.1 Formularea problemei transporturilor, caz particular de problema de programare liniară 3.2 Metode de determinare a unei soluţii ini ţiale pentru problema trasporturilor 3.3 Determinarea soluţiilor optime pentru problemele de transport

4

100

3.4 Degenerarea în problemele de transport 4. Programare neliniară 4.1 Funcţii convexe şi generalizări

4.2 Condiţii necesare şi suficiente de optimalitate, Teorema lagrangeanului, condiţiile Kuhn-Tucker 4.3 Dualitatea în optimizarea neliniară 4.4 Algoritmi de optimizare, metoda optimizării fără restricţii, metode de optimizare cu restricţii

2 2 2 6

Total ore:

28

b) Aplicaţii


1. Complemente de algebră liniară

Rezolvarea sistemelor de ecuaţii şi inecuaţii liniare prin diagonalizare

2

2. Programare liniară 1. Transformarea formulărilor de programare liniară în formă canonică şi standard 2. Determinarea unei baze admisibili iniţiale, metoda bazei artificiale 3. Rezolvarea problemelor de programare liniară folosind algoritmul Simple

6

3. Dualitate în programarea liniară

1. Trecerea de la problema primală la problema duală 2. Rezolvarea problemelor duale de programare liniară 3. Obţinerea soluţiilor problemei primale şi soluţia optimă a problemei duale

4

4. Problema transporturilor 1. Aplicarea metodelor de obţinere a unei soluţii iniţiale pentru problema transporturilor 2. Determinarea soluţiilor optime pentru problema transporturilor 3. Rezolvarea unei probleme de transport în care intervine degenerarea

4

5. Testarea cunoştinţelor de programare liniară şi asupra problemei transportulilor

2

6. Complemente de analiză matematică

Rezolvarea problemelor de programare neliniara fara restrictii prin metode ale analizei matematice

2

7. Programare neliniară 1. verificarea condiţiilor necesare şi suficicente de optimalitate 2. Duala în sens Wolfe şi duala Lagrangean 3. Rezolvarea programelor neliniare fără restricţii 4. Rezolvarea programelor neliniare cu restricţii

8

Total ore:

28

101

E. Evaluare Testarea pe parcurs printr-un test scris şi/sau electronic cu pondere de 20%. Testare finală (scris) cu pondere de 80%.

F. Repere metodologice 1.Metode iterative de predare-invatare 2.Prezentarea cursurilor pe videoproiector, pe calculator, la televiziune 3.Accesul la cursuri prin INTERNET

G. Bibliografie 1. A.Stefănescu, C. Zidăroiu, Cercetări operaţionale, Editura Didactică si Pedagogică,

Bucuresti, 1981 2. C. Zidăroiu, Programare liniară, Editura Tehnică, Bucuresti 1983 3. R. Trandafir, I. Duda, A. Baciu, R. Ioan, S. Bârză – Matematici pentru economişti, Ed. F.R.M.,

2005



102


Fişa disciplinei Sisteme de Gestiunea Bazelor de Date

Statutul disciplinei: Obligatorie Nivelul de studii: Licenţă (Ciclul I Bologna) Anul de studii: III Semestrul: 1

Titularul cursului: Lect. Dr.Niculescu Florentina Rodica

Număr de ore / Verificarea / Credite Curs Seminar Laborator Proiect Examinare Credite 2/28 - 2/28 - Examen 6

A. Obiectivele disciplinei Cunoasterea SGBD-uri compatibile SQL (sisteme client-server, paralelisme şi particularităţi) Însuşirea de către studenţi a noţiunilor fundamentale ce stau la baza proiectării şi

implementării sistemelor de gestiune a bazelor de date şi a aplicaţiilor de baze de date Insusirea notiunilor de Oracle PL/SQL -(concepte generale; blocuri PLSQL; tipuri de date in

PLSQL; gestiunea cursoarelor; modularizarea aplicatiilor utilizand subprograme; modularizarea aplicatiilor utilizand pachete; gestiunea declansatorilor; tratarea erorilor in PLSQL; SQL dinamic).

Utilizarea interfetei SQL*PLUS

B. Precondiţii de accesare a disciplinei Tehnici de proiectare software, Baze de date C. Competenţe specifice

Proiectarea si gestiunea bazelor de date



1. SGBD-uri compatibile SQL 1.1. Sisteme client-server 1.2. Paralelisme şi particularităţi(DB2, ACCESS,

ASP, MySQL, Microsoft SQL Server, Oracle, postgreSQL)

4

2. Oracle SQL

2.1. Limbajul de controlul al datelor (DCL) 2.2. Securitatea bazelor de date Oracle;arhitectura

de securitate Oracle 9i; 2.3. Administrarea securităţii folosind roluri

6

3. Oracle PL/SQL - concepte generale PL/SQL - blocuri PLSQL - tipuri de date în PLSQL - gestiunea cursoarelor (OPEN, close, FETH

update, DELETE) - gestiunea declanşatorilor

10

4. Modularizarea aplicatţiilor - modularizarea aplicatţiilor utilizând subprograme

- modularizarea aplicatiilor utilizand pachete

8

103

- SQL dinamic - tratarea erorilor în PLSQL

Total ore:

28

b) Aplicaţii


1. Laborator 1.1 Tipuri de date scalare 1.2 Declararea variabilelor. 1.3 Blocuri. 1.4 Instrucţiuni

4

2. Laborator 2.1 Colectii 2.2 Tablouri

4

3. Laborator 3.1 Cursoare implicite 3.2 Cursoare explicite 3.3 Cursoare ciclu 3.4 Ciclu cursor cu subcereri 3.5 Cursor parametrizat 3.6 Cursor SELECT FOR UPDATE

4

4. Laborator 4.1 Proceduri 4.2 Functii

4

5. Laborator 5.1 Pachete 4 6. Laborator 6.1 Declansatori 6 7. Laborator 7.1 Tratarea Exceptiilor 2 Total

ore: 28

E. Evaluare Nota Finala = 60% Examen (scris) + 30% Verificare pe parcurs + 10% Laborator Examen: test grilă pentru verificarea cunoştinţelor teoretice dobândite . Evaluarea pe parcurs se face conform tematicii de laborator prin realizarea aplicatiilor de complexitate medie. Notarea la laborator se face pe baza temelor realizate la fiecare laborator. Standarde minime de performanta:

-Identificarea conceptelor de baza pentru gestiunea datelor in baze de date -Capacitatea de a proiecta conceptual şi logic o bază de date de complexitate mică/medie

-Capacitatea de a stăpâni mecanismul de programare de bază şi utilitarele sistemului de gestiune a bazelor de date studiat -Utilizarea conceptelor de baza (blocuri PLSQL; tipuri de date in PLSQL; gestiunea cursoarelor; modularizarea aplicatiilor utilizand subprograme; modularizarea aplicatiilor utilizand pachete; gestiunea declansatorilor; tratarea erorilor in PLSQL) in realizarea aplicatiilor de complexitate medie

F. Repere metodologice Curs: expunere orală, conversaţie, exemplu demonstrativ, sinteza cunoştinţelor, descoperire dirijată, exemplificare, studiu de caz . Laborator: expunere, sinteza cunoştinţelor, clarificare conceptuală, activităţi de grup, aplicaţii practice, aplicaţii demonstrative, probleme rezolvate, mini-proiecte, teme Metode moderne folosite: prezentări TVRM, utilizare videoproiector, sinteze cursuri si teme de lucru în format electronic

G. Bibliografie

104

1 Ileana Popescu, Letiţia Vercescu, Proiectarea bazelor de date, Editura Univ.din Bucureşti, 2007 2 Marin Fotache, Catalin Strambei, Liviu Cretu, ORACLE 9i2, Ed. Polirom, 2003 3 Ben Forta, SQL în lecţii de 10 minute, Editura Teora, 2004 4 Andy Oppel, SQL fără mistere, Editura Rosetti Educaţional, 2006 5 Urman S., ORACLE8 PL/SQL Programming, Oracle Press, Osborne/McGraw-Hill, 1997 6 http://www.oracle.com/index.html/ → situl oficial ORACLE



105


Fişa disciplinei Algoritmi II


Titularul cursului: Prof. univ. dr.


A. Obiectivele disciplinei 1. Insusirea de catre studenti a tehnicilor avansate de analiza algoritmilor. 2. Initiere in tehnicile de cautare aproximativa 3. Prezentarea principiilor calculului paralel si insusirea de catre studenti a strategiilor algoritmice bazate pe paralelism cu aplicabilitate in: calcul numeric, geometrie computationala, sortare paralela si grafuri.

B. Precondiţii de accesare a disciplinei Algoritmi I. C. Competenţe specifice

Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii si a modelelor formale Utilizarea intrumentelor informatice in context interdisciplinar



1. Capitole speciale de analiza algoritmilor

1.1. Analiza amortizata a algoritmilor 1.2. Algoritmi online si offline 1.3. Algoritmi stochastici 1.4. Programare dinamica si optimizare combinatoriala

2 2 2 2

2. Cautare aproximativa 2.1. Algoritmul Needleman-Wunsch 2.2. Algoritmul Smith-Waterman

2 2

3. Modele ale calculului paralel

3.1. PRAM, probleme privind citirea si scrierea (concurent vs paralel) 3.2. Teorema lui Brent

2

4. Tehnici utilizate in calculul paralel

4.1. Tehnica Divide et Impera in calculul paralel 4.2. Randomizare 4.3. Tehnica pointerilor paraleli

2 1 1

5. Algoritmi paraleli 5.1. Algoritmi paraleli in grafuri 5.2. Sortare paralela 5.3. Algoritmi paraleli in geometria computationala 5.4. Algoritmi numerici paraleli

2 4 4 2

106

Total ore:

28


ore 1. Cautare aproximativa (procesarea sirurilor) 4 2. Algoritmi stochastici (cautare, optimizare) 4 3. Paralelism in algoritmica grafurilor 6 4. Algoritmi de sortare 4 5. Paralelism in geometria computationala 6 6. Calcul numeric folosind algoritmi paraleli 4 Total

ore: 28



G. Bibliografie 1. Allan Borodin & Ran El-Yaniv, Online Computation and Competitive Analysis, Cambridge University Press, 1998. 2. Vazirani V.V., Approximation algorithms, Springer, 2004. 3. Juraj Hromkovič, Theoretical computer science: introduction to Automata, computability, complexity, algorithmics, randomization, communication, and cryptography, Springer, 2004. 4. Gibbons A., Ryter, W., Efficient parallel algorithms, Cambridge University Press, 1988. 5. Akl S.G., The Design and Analysis of Parallel Algorithms, Prentice Hall, 1989 Data avizării de către Consiliul Departamentului de Matematică şi Informatică:


107


Fişa disciplinei Managementul proiectelor software


Titularul cursului: Lect. univ. dr. Horia Vîrgolici


A. Obiectivele disciplinei La sfârşitul cursului studenţii vor şti să definească un proiect software, să identifice particularităţi faţă de alte proiecte software, să proiecteze activităţile proiectului, să estimeze costurile şi beneficiile unui proiect software, să monitorizeze riscul, să definească metrici software specifice, să cunoască elemente ale managmentului contractelor şi persoanelor, să se familiarizeze cu Microsoft Project.

B. Precondiţii de accesare a disciplinei: Tehnici de proiectare software, Baze de date, Sisteme de gestiune a bazelor de date

C. Competenţe specifice: Planificarea si monitorizarea proiectelor informatice Dezvoltarea si intretinerea aplicatiilor informatice Utilizarea instrumentelor informatice in context interdisciplinar Proiectarea si gestiunea bazelor de date Proiectarea si administrarea retelelor de calculatoare



1. Proiect software 1.1 Definiţie, particularităţi faţă de alte proiecte, clasificarea proiectelor software, scopurile unui proiect software 1.2 Evaluarea proiectului: estimarea costurilor şi beneficiilor 1.3 Design-ul software 1.4 Planificarea activităţilor 1.5 Monitorizarea şi controlul 1.6 Monitorizarea riscului 1.7 Elemente ale calităţii software 1.8 Testarea software 1.9 Managementul contractelor 1.10 Managementul persoanelor şi al echipelor

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

2. Introducere in Microsoft Project

Prezentarea generală a programului 4

Total 14

108

ore: b) Aplicaţii

Tipul de aplicaţie: Laborator Conţinut Nr. de ore

1. Identificarea si clasificarea proiectelor software 2 2. Evaluarea proiectului 2 3. Monitorizarea proiectelor: tabele Gantt, slip

charts, ball charts, timeline charts, indicatori financiari

2

4 Design software: determinarea metricilor software

2

5. Planificarea proiectelor: diagrame PERT, folosirea WBS

2

6. Monitorizarea riscului: prognoze 4 7. Calitatea software: metrici de calitate 4 8. Testarea software 2 9. Managementul proiectelor mici (principii) 2 10. Microsoft Project: folosire pentru managementul

unui proiect 6

Total ore:

28

E. Evaluare 60% examen final (scris) + 40% evaluare pe parcurs. De-a lungul semestrului sunt prevăzute 3 lucrări de control, care se vor susţine la laborator. Media aritmetică a notelor obţinute la cele 3 lucrări de control reprezintă nota primită de student pentru evaluarea pe parcurs.

F. Repere metodologice 1. Curs cu prezentare grafică computerizate. 2. Fişiere adăugate pe site-ul facultăţii

G. Bibliografie (dată alfabetic): 1. P. Jalote, An Integrated Approach to Software Engineering, Springer, 2005 2. E. Marmel, N.Muir , Microsoft Project 2007 for Dummies, Addison-Wesley, 2007 3. R.Niculescu, Modelarea sistemelor software – Visio, UML, Editura Universităţii din

Bucureşti, 2007 4. R. Pressman, Software Engineering: A Practitioner's Approach, 5th Edition, McGraw-

Hill, 2001. 5. H.Vîrgolici, Managementul proiectelor software (în curs de editare)

Director departament, Titular de disciplină, Lector univ.dr. Horia Vîrgolici

109


Fişa disciplinei Inteligenţă artificială


Titularul cursului: Lector univ. Drd. Popescu-Bodorin Nicolaie



Programarea in limbaje de nivel inalt. Utilizarea unor tehnici din Statistica matematică, Algebra liniară, şi de Calcul analitic in context interdisciplinar . Modelarea şi implementarea unor aplicaţii reale din domeniul economic, bancar, etc. Proiectarea unor aplicaţii specific pentru rezolvarea unor probleme din lumea reală. Identificarea modelelor matematice adecvate descrierii unor probleme particulare reale.

B. Precondiţii de accesare a disciplinei: Logica computationala Limbaje formale si automate Tehnici de optimizare

C. Competenţe specifice Dezvoltarea si intretinerea aplicatiilor informatice Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii si a modelelor formale Conceperea modelelor matematice pentru descrierea unor fenomene



ore 1. Arhitecturi feed-forward multistrat

Modele de neuroni artificiali; Topologia conexiunilor arhitecturilor neuronale; Arhitecturi feed-forward cu / fără straturi ascunse;

2

2. Modele de instruire adaptivă pentru un singur neuron

Metode MSE de instruire pe bază de exemple; Metode de coborâre pe gradient; Algoritmi batch şi bazaţi pe gradientul stochastic; Regresie logistică; ADALINE; Widrow-Hoff Perceptron;

6

110

3. Modele de instruire adaptivă pentru arhitecturi feed-forward fără straturi ascunse

Elemente de regresie lineară multidimensională; Metode de tip gradient în clasificare şi regresie logistică; Algoritmii MADALINE şi MLP;

4

4. Modele de instruire adaptivă pentru arhitecturi feed-forward cu straturi ascunse

Variane ale algoritmului Back-Propagation; 4

5. Arhitecturi recurente uni-strat şi bi-strat

Modelele cu reactualizare în regim asincron (Hopfield), sincron (Little), bloc-secvenţială; Modele pentru arhitecturi bi-strat BAM; Analiza convergenţei şi stabilităţii arhitecturilor recurente; Metode de instruire pe bază de exemple;

4

6. Arhitecturi specializate pentru compresie / decompresie (PCA)

Arhitecturi pentru compresie/ decompresie linear; Teorema Karhunen-Loeve; Algoritmi adaptive de instruire pentru determinarea componentelor principale ;

4

7. Arhitecturi specializate pentru instruire nesupervizată

Modelul SOM (Self Organizing Maps), proiectare şi implementare

4

Total ore:

28

b) Aplicaţii Capitolul Conţinuturi Nr. de

ore 1. Generarea de selecţii din

repartiţii normale multidimensionale;

Generarea de selecţii din repartiţii normale multidimensionale ;

4

2. Implementare algoritmilor Perceptron

Aplicaţii pe date simulate în C/C++, Matlab, Java;

4

3. Modele de instruire adaptivă pentru un singur neuron

Implementări ADALINE, Implementări Widrow-Hoff

4

4. Modele de instruire adaptivă pentru arhitecturi feed-forward cu şi fără straturi ascunse

Implementarea algoritmilor MADALINE şi MLP; Implementarea algoritmului BP;

4

6. Arhitecturi recurente uni-strat şi bi-strat

Implementarea algoritmilor Hopfield, Little, BAM, TAM;

4

7. Arhitecturi specializate pentru compresie / decompresie (PCA)

Implementarea algoritmilor de tip Oja, Foldiak şi variante ale acestora;

4

7. Arhitecturi specializate pentru instruire nesupervizată

Implementarea algoritmului SOM şi variante; 4

Total ore:

28

E. Evaluare


111


2. Componenţa echipelor iniţiale va fi stabilită in timpul cursului din săptămana a doua a semestrului, în funcţie de optiunile studenţilor prezenţi şi, eventual, de o tragere la sorţi. Repartizarea pe echipe a studenţilor absenţi se va efectua pe baza tragerii la sorţi.



5. Nota maximă posibilă a studenţilor care nu se implică în realizarea de proiecte va fi 7 (70%). 6. 10 din cele 14 săptămâni ale semestrului (anume săptămânile 2-11, inclusiv) vor constitui

răgazul acordat tuturor echipelor pentru definitivarea proiectelor. 7. Proiectele pot fi doar predate (în saptamana a 12-a a semestrului) sau predate şi susţinute (în

săptămânile 12-13 ale semestrului). Numărul maxim de puncte care se vor acorda individual membrilor unei echipe care predă şi susţine un proiect este 3 (30%). Plagiatul descalifică nu doar membrul sau membrii în cauză ai echipei, ci echipa în totalitatea sa.



10. Limbajul în care se va programa este la alegerea echipelor între: C/C++ (compatibil Visual Studio 6), Matlab (maxim R13) şi Java. Aplicaţiile se vor preda şi sub formă de surse şi sub formă executabilă (self-contained). Aplicaţiile predate trebuie sa dispună de interfaţă grafică proprie (GUI) şi să ruleze pe platforme Win32.



60% 10% 30% 100%


Evaluarea abilităţilor practice (deprinderi)

şi cognitive (interpretare şi rezolvare de probleme)



Evaluarea nivelului personal de calificare ca

indicator agregat al cunoştinţelor, abilităţilor

şi competenţelor





F. Repere metodologice Metode didactice clasice: prelegere si dialog euristic; Metode didactice moderne: prelegere insotita de suport electronic, exercitii teoretice la tabla, si exercitii practice pe computer;

G. Bibliografie 1. Luminiţa State; Iuliana Paraschiv-Munteanu, “Introducere în teoria statistică a

recunoaşterii formelor”, Editura Universităţii din Piteşti, 2009 2. Haykin, S. “Neural Networks; A Comprehensive Foundation”, Prentice Hall, Inc., 1999 3. Du,K.L., Swamy,M.N.S. „ Neural Networks ina Softcomputing Framework”, Springer

Verlag, 2006 4. JHassoun, M.H. “Fundamentals of Artificial Neural Networks”, MIT Press, 1995

112

5. L.Fausett, “Fundamentals of Neural Networks: Architectures, Algorithms and Applications”, Prentice Hall, 1994

6. Principe,N.Euliano, C. Lefebre, “Neural and Adaptive Systems: Fundamentals Through Simulations”, Wiley,2000

7. L.R.Medsker, L.C. Jain “Recurrent Neural Networks:Design and Applications” CRC Press LLC, 2000



113


Fişa disciplinei Calculabilitate si complexitate


Titularul cursului: Lector. univ. dr. Vilcu Dana Mihaela


A. Obiectivele disciplinei 1. Cursul examinează bazele teoretice ale ştiinţei calculatoarelor prezentand modelele calculabilităţii si aspectele complexitatii calculului. 2. Asigurarea compatibilitatii in cadrul invatamantului de excelenta: Berkeley (http://www.eecs.berkeley.edu/~sseshia/172/#sched), University of Cambridge (http://www.cl.cam.ac.uk/teaching/0809/Complexity/), Stanford University (http://theory.stanford.edu/~trevisan/cs172/).

B. Precondiţii de accesare a disciplinei Algoritmi si programare, Limbaje formale si automate C. Competenţe specifice

Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii si a modelelor formale D. Conţinutul disciplinei


ore 1. Modele generale ale calculabilitatii. Masini cu stari finite

1.1.Arhitecturi de tip RAM 1.2.Masini Turing, Masini Turing universale 1.4.Teza lui Church, Diagonalizare, Indecidabilitatea problemei opririi

4

2. Calculabilitate 2.1.Modelul standard de Masina Turing 2.2.Extensii ale modelului standard 2.3.Functii calculabile prin Masini Turing

4

3. Clase de complexitate I 3.1.Complexitate - timp 3.2. Clasele P, NP, co-NP. Exemple. Reducere polinomiala 3.3.NP completitudine, Teorema Cook-Levin

6

4. Clase de complexitate II 4.1.PSPACE si NP-SPACE, Teorema Savitch 4.2.Completitudine PSPACE, Problema QBF

6

5. Clase de complexitate III 5.1.Clasele L si NL, reduceri logaritmice 5.2.Completitudine NL

4

6. Ierarhizarea claselor de complexitate

6.1.Teorema privind ierarhizarea complexitatii in timp 6.2.Teorema privind ierarhizarea complexitatii in

4

114

spatiu 6.3.Complemente

Total ore:

28

b) Aplicaţii Tipul de aplicaţie Seminar Conţinut Nr. de

ore 1. Gramatici si automate (Recapitulare) 4 2. Masini Turing in recunoasterea unor limbaje 2 3. Probleme decidabile privind limbajele formale 2 4. Teorema lui Rice 2 5. Teorema de incompletitudine a lui Godel 2 6, Complexitate Blum 2 7. Complexitate Kolmogorov 2 8. SAT - NP completitudine 2 9. 3SAT – NP completitudine 2 10. Probleme NP complete in grafuri 4 11. Arbori Steiner, Problema comis voiajorului (TSP) 4 Total

ore: 28



G. Bibliografie 1. Balcazar JL, Diaz J & Gabarro J., Structural Complexity, Vol I-II, Springer-Verlag, 1995. 2. Davis MD, Sigal R & Weyuker EJ, Computability, Complexity and Languages, 2nd Ed., Academic Press (Morgan Kaufmann), 1994. 3. Hopcroft JE, Motwani R & Ullman JD, Introduction to Automata Theory, Languages and Computation, 2nd Ed., Addison-Wesley, 2001. 4. Jones ND, Computability and Complexity, MIT Press, 1997. 5. Papadimitriou Ch, Computational Complexity, Addison-Wesley, 1994. 6. Savage JE, Models of Computation, Addison-Wesley, 1998. 7. Li M, Vitanyi P, An Introduction to Kolmogorov Complexity and Its Applications, Springer-Verlag, N.Y., 1993. 8. Sipser M, Introduction to the Theory of Computation, Thomson, 2005 Data avizării de către Consiliul Departamentului de Matematică şi Informatică:


115


Fişa disciplinei Proiect (Elaborarea lucrarii de licenta)


Titularul cursului:


3/42 Colocviu 5

A. Obiectivele disciplinei 1. Alegerea proiectului pe baza autoevaluarii capacitatii de asimilare, adaptabilitate si efort profesional 2. Stimularea studentilor pentru analiza stadiului cunoasterii privind tema aleasa 3. Aplicarea in conditii date a mecanismelor de gestiune a proiectelor software 4. Utilizarea algoritmilor, a limbajelor de programare si a tehnologiilor informatice in vederea implementarii, testarii si validarii proiectului.

B. Precondiţii de accesare a disciplinei : conform tematicii proiectului ales C. Competenţe specifice

Programarea in limbaje de nivel inalt Dezvoltarea si intretinerea aplicatiilor informatice Utilizarea instrumentelor informatice in context interdisciplinar Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii si a modelelor formale Proiectarea si gestiunea bazelor de date Proiectarea si administrarea retelelor de calculatoare Planificarea si monitorizarea proiectelor informatice Conceperea modelelor matematice pentru descrierea unor fenomene

D. Conţinutul disciplinei a) Curs:Nu este cazul


Total ore:

b) Aplicaţii Tipul de aplicaţie

Proiect Conţinut Nr. de

ore 1. Sistem inteligent pentru monitorizarea securitatii

reţelelor de calculatoare 2. Modelarea sistemelor dinamice cu reţele neuronale 3. Modelarea neuronală a proceselor economice 4. Complexitatea metodelor de rezolvare numerică a ecuaţiilor neliniare.

116

5. Complexitatea metodelor de rezolvare numerică a sistemelor de ecuaţii liniare 6. Metode numerice si simbolice in calcululul diferential si integral 7. Tehnici de optimizare evolutiva (complexitate, implementare API, demonstratie) 8. Tehnici de proiectare si implementare a aplicatiilor informatice pentru educatie asistata de calculator 9. Metode numerice pentru rezolvarea ecuatiilor diferentiale ordinare 10. Metode numerice pentru rezolvarea ecuatiilor cu derivate partiale (de tip specificat) 11. Algoritmi si sistem de programe pentru procesarea imaginilor 12. Tehnici de recunoastere a irisului (complexitate, implementare, demonstratie) 13. Sistem inteligent pentru analiza imaginilor 14. Baze de date pentru gestiunea obiectelor spatiale 15. Dezvoltarea aplicatiilor bazate pe continut folosind tehnologii Web (Typo3, Joomla etc.) 16. Tehnici de optimizare in grafuri (complexitate, implementare API, demonstratie) 17. Algoritmi de dirijare a traficului in retele de calculatoare (complexitate, implementare API, demonstratie) 18. Analiza securitatii serviciilor web 19. Aplicatii web folosind PHP+MySQL 20. Aplicatii web folosind Java 21. Generarea automata a analizoarelor lexicale in C/Java (expresii regulate) 22. Generarea automata a analizoarelor sintactice in C/Java (clase de gramatici) 23. Aritmetica in precizie multipla folosind C++/Java (complexitate, implementare API, demonstratie) 24. Sistem software pentru vizualizarea curbelor si suprafetelor (Hermite, Bezier si Spline) 25. Algoritmi de cautare exacta in siruri (complexitate, implementare API, demonstratie) 26. Algoritmi de cautare aproximativa in siruri (complexitate, implementare API, demonstratie) 27. Algoritmi de sortare si cautare in baze de date 28. Algoritmi de compresie a textului (complexitate, implementare API, demonstratie) 29. Algoritmi de compresie a imaginilor/sunetului (complexitate, implementare API, demonstratie) 30. Coduri grafice (generare si recunoastere: complexitate, implementare API, demonstratie) 31. Algoritmici geometrici (secvential vs paralel): proximitate, intersectie, diagrame, acoperire convexa, nucleu (complexitate, implementare API, demonstratie) 32. Algoritmi numerici pentru arhitecturi de calcul paralel (complexitate, implementare API, demonstratie)

117

33. Metode euristice in optimizarea combinatoriala (complexitate, implementare API, demonstratie) 34. Implementarea unui browser web (C++/Java) 35. Implementarea unui compilator pentru limbajul C (cu generare de cod MMIX) 36. Implementarea unui compilator pentru limbajul Pascal (cu generare de cod MMIX) 37. Implementarea unui macro-asamblor pentru limbajul MMIX 38. Implementarea unui interpretor pentru limbajul LISP (pentru o masina MMIX) 39. Implementarea unui interpretor PROLOG (pentru o masina MMIX) 40. Aritmetica in precizie multipla folosind MMIX 41. Implementarea unei sistem de operare de tip Minix/Linux pentru o masina MMIX 42. Tehnologii web pentru implementarea unei platforme pentru gestiunea publicatiilor (autori, referenti, administrare, clienti) 43. Tehnologii web pentru implementarea unei platforme pentru gestiunea unei biblioteci digitale 44. Algoritmi euristici de cautare pentru jocuri: Sah, Go 45. Implementarea unui sisteme de vizualizare grafica folosind OpenGL (C/Java)

Total ore:

42

E. Evaluare 100% colocviu F. Repere metodologice

1. Se vor utiliza metode specifice temei (documentare, experimente, simulari etc.) 2. Se vor aplica standarde de redactare specifice temei.

G. Bibliografie 1. W.D.Shoaff, How to write a thesis in Computer Science, http://www.cs.fit.edu/~wds/guides/howto/ 2. Dan Hyde, How To Write a Research Paper, Computer Science Department, Bucknell University, http://www.eg.bucknell.edu/~cs475/F97-S98/handbook/research-paper.html 3. ***, Research strategies in software, http://calla.ics.uci.edu/serum/moin.cgi/ResearchStrategiesInSoftware 4. ANIAP, Ghid metodologic pentru managementul proiectelor TIC, http://www.aniap.ro/downloads/Ghid_Metodologic_pentru_Managementul_Proiectelor_TIC.pdf 5. ***, Ghid de redactare a lucrarii de licenta/disertatie, Universitatea Spiru Haret, Facultatea de Matematica-Informatica Data avizării de către Consiliul Departamentului de Matematică şi Informatică:


118


Fişa disciplinei Ingineria programarii


Titularul cursului: Lector. univ. drd. Averian Alexandru


A. Obiectivele disciplinei 1. Insusirea de catre studenti a noilor paradigme de programare (orientarea pe aspecte) si utilizarea sabloanelor in scrierea codului (STL). 2. Prezentarea limbajului C Sharp si cresterea pregatirii profesionale prin programare in C Sharp pentru o insertie rapida pe piata muncii

B. Precondiţii de accesare a disciplinei Programare orientata pe obiecte. C. Competenţe specifice

Programarea in limbaje de nivel inalt Dezvoltarea si intretinerea aplicatiilor informatice Utilizarea intrumentelor informatice in context interdisciplinar



1. Programare folosind API-uri

1.1 Exploratori de clase si alte instrumente 1.2 Programare prin exemple 1.3 Depanare in medii orientate API

4

2. Programare generica in limbaje orientate obiect

2.1 STL 4

3. Programare C Sharp si .NET

3.1 Aspecte sintactice, variabile, operatori, structuri de date, structuri de control, exceptii, domenii, clase, obiecte, incapsulare 3.2 Mostenire, interfete, delegare, evenimente, abstractizare si partialitate 3.3. Colectii 3.4. Genericitate

6

4. Durata de viata a obiectelor 4.1 Remote objects 2 5. Sabloane in proiectarea softwarelui

5.1. Modele constructive 5.2. Modele structurale 5.3. Modele comportamentale

6

6. Programare orientata pe aspecte

6.1. Abordarea orientata pe aspecte 6.2. Limbaje de programare orientate pe aspecte:

6

119

AspectJ Total

ore: 28


ore 1. Mediul Eclipse – lucrul cu diverse API-uri 2 2. Utilizare STL pentru rezolvarea unor probleme 4 3. Programare in C Sharp 12 4. Programare in AspectJ 10 Total

ore: 28



G. Bibliografie 1. Austin M, Chancogne D., Introduction to Engineering Programming: in C, MATLAB and JAVA, 2. Hejlsberg A, Wiltamuth S., Golde P., The C Sharp Programming Language, Addison-Wesley Professional, 2003. 3. James Paul Holloway, Introduction to Engineering Programming: Solving Problems with Algorithms, Wiley, 978-0-471-20215-8 4, ***, dofactory-Design Patterns, http://www.dofactory.com/Patterns/Patterns.aspx 5. Ramnivas Laddad, AspectJ in Action: Practical aspect-oriented programming, Manning, 2003 6. Kiselev I., Aspect-Oriented Programming with AspectJ, SAMS, 2002. Data avizării de către Consiliul Departamentului de Matematică şi Informatică:


120


Fişa disciplinei Securitatea Informatiei


Titularul cursului: Lector. univ. dr. Olteanu Alina / Lector univ. drd. Averian Alexandru


A. Obiectivele disciplinei 1. Aprofundarea modelelor, metodelor, mecanismelor si instrumentelor de dezvoltare si gestiune a sistemelor sigure. Formarea deprinderilor de securizare a informatiei, accesului la informatie, autorizare a accesului. 2. Studierea problemelor actuale în domeniul gestiunii securitatii informatiei in sisteme de calcul si retele de calculatoare. 3. Proiectarea, implementarea si evaluarea unor componente de securitate ale sistemelor de calcul. 4. Asigurarea compatibilitatii in cadrul invatamantului de excelenta : University of Massachusetts Boston (http://www.cs.umb.edu/~wrc/it/infoarch/IT428InfoSecSyllabus.pdf), Princeton University (http://www.cs.princeton.edu/courses/archive/spr99/cs496/) San Jose State University (http://www.cs.sjsu.edu/~stamp/CS166/syllabus/syllabusSpr09.html), Stanford University (http://crypto.stanford.edu/cs155/syllabus.html).

B. Precondiţii de accesare a disciplinei Arhitectura sistemelor de calcul, Sisteme de operare, Retele de calculatoare, Coduri si criptografie.

C. Competenţe specifice Utilizarea intrumentelor informatice in context interdisciplinar Proiectarea si administrarea retelelor de calculatoare



1. Introducere Atacuri, politici si mecanisme, asigurare, aspecte operationale, aspecte umane. Fundamentele securitatii informatiei: modele de securitate si principalele rezultate.

2

2. Politici de securitate Confidentialitate, integritate, protectia datelor personale, autentificare, incredere

2

3. Protocoale de autentificare 3.1. Parole 3.2. Aspecte biometrice 3.3. Chei simetrice, Chei publice, etichetare

4

4. Autorizarea accesului 5.1. Matricea de control a accesului 4

121

5.2. Modele de securitate multinivel 5.3. Firewalls 5.4. Detectarea intrusilor

5. Securitatea retelelor de calculatoare

Firewalls, Proxies, DMZ: mail server, WWW server, DNS server, log server; Network flooding, Intermediate hosts, CP state and memory allocations, Anticipating attacks, Protocoale de securitate Internet (PEM, S/MIME, PEM-MIME, MOSS, S-HTTP, SSL, PCT, S/WAN, IPSec, GSM)

8

6. Vulnerabilitati software 6.1. Buffer overflow 6.2. Race conditions 6.3. Tehnici de programare a aplicatiilor sigure

4

7. Malware Virusi, viermi, troieni, etc. Identificare, eliminare, recuperarea sistemului

3

8. Protectia programelor Aspecte legale 1 Total

ore: 28


ore 1. Dezvoltarea unei politici de securitate in retea 2 2. Securizarea unui sistem de operare

(Windows/Linux). Testarea securitatii 6

3. Configurarea serviciilor de audit si jurnalizare la sistemele de operare (Windows/Linux). Monitorizarea traficului si detectarea atacurilor

6

4. Instalarea şi configurarea firewallului 2 5. Standarde de securitate pentru reţelele wireless 2 6. Configurarea unei reţele wireless 2 7. Testarea securităţii unei reţele de tip wireless 2 8. Tipuri de atacuri informatice. Mijloace şi metode

de protecţie privind frauda pe internet 2

9. Utilizarea protocoale de securitate in diferite situatii

6

Total ore:

28



G. Bibliografie 1. Charles P. Pfleeger, Shari L. Pfleeger, Security in Computing, ISBN 00133374866 2. Mark Stamp, Information Security: Principles and Practice, Wiley InterScience, 2005, ISBN 0-471-73848-4

122

3. Russell, Debirah, Gangemi, G.T., Computer Security, O'Reilly 2005 4. Peter G. Smith, Linux Network Security, 2005 Charles River Media. ISBN: 1-58450-396-3. 5. Stallings W., Network Security Essentials, Prentice Hall, 2000. 6. Charlie Kaufman, Radia Perlman, and Mike Speciner, Network Security: PRIVATE Communication in a PUBLIC World, Prentice Hall, ISBN 0-13-046019-2 7. Dafydd Stuttard, Marcus Pinto, The Web Application Hacker's Handbook: Discovering and Exploiting Security Flaws, Wiley, ISBN-13: 9780470170779 8.Scambray J., Hacking Exposed Windows: Microsoft Windows Security Secrets and Solutions, Third Edition, McGraw-Hill Osborne Media, 2007. 9. Online references: http://crypto.stanford.edu/cs155/syllabus.html, http://www.cs.iit.edu/~virgil/cs458/mail.spring2010/syllabus.html, SANS, http://www.sans.org/ Data avizării de către Consiliul Departamentului de Matematică şi Informatică:


123

Universitatea SPIRU HARET Facultatea de Matematică şi Informatică Departamentul de Matematică şi Informatică Domeniul de studii Studii exacte Programul de studii Informatică

Fişa disciplinei Calcul numeric avansat


Titularul cursului: Lector Dr. Argus A. Dunca


2/sapt -28/sem

2/sapt – 28/sem

Cv 6

A. Obiectivele disciplinei Cursul CALCUL NUMERIC AVANSAT are ca scop prezentarea teoriei aproximarii functiilor reale, a analizei Fourier si a unor metode avansate de rezolvare a sistemelor algebrice liniare precum CG sau GMRES. Prin teoria si exemplele prezentate studentii vor deprinde anumite tehnici de analiza numerica ce sunt folosite in rezolvarea problemelor practice cu continut matematic ce apar in domenii precum inginerie sau finante.

B. Precondiţii de accesare a disciplinei Analiza numerica, Probabilitati si statistica C. Competenţe specifice

Utilizarea instrumentelor informatice in context interdisciplinar Conceperea modelelor matematice pentru descrierea unor fenomene



1. Aproximare polinomiala si

rationala 1.1 Aproximarea minimax. Polinoamele Cebisev. 1.2 Aproximare cu metoda celor mai mici patrate 1.3 Aproximari PADE’.

6

2. Aproximari in spatii normate

2.1 Aproximari cu functii continue, polinomiale pe portiuni. Metode de cuadratura a functiilor definite pe portiuni pe domenii 2-d. 2.3 Polinoame ortogonale. Aproximari in spatii Hilbert.

6

3. Analiza Fourier 3.1 Transformarea Fourier. 3.2 Serii Fourier. 3.3 Transformarea Fourier discreta. 3.4 Algoritmul FFT.

8

124

4. Metode pentru analiza matriciala

4.1 Factorizarea QR. 4.2 Descompunerea SVD 4.3 Stabilitatea metodelor de rezolvare a sistemelor liniare. Numarul de conditionare al unei matrici. 4.4 Metoda gradientului conjugat(CG) pentru sisteme liniare cu matrice simetrica pozitiv definita. 4.5 Metoda GMRES(generalized minimal residual) pentru sisteme liniare 4.6 Metode de preconditionare

8

Total ore:

28


ore 1. Tema laborator Utilizarea polinoamelor Cebisev pentru

minimizarea erorii de interpolare. 2

2. Tema laborator Implementarea metodei celor mai mici patrate. 2

3. Tema laborator Calculul aproximarilor PADE’. 2 4. Tema laborator Calculul aproximarilor continue, liniare pe

portiuni si a functiilor continue, cuadratice pe portiuni, verificarea teoremelor de aproximare cu astfel de functii pe domenii 1-d si 2-d.

2

5. Tema laborator Metode de cuadratura pentru functii continue liniare sau cuadratice pe portiuni pe domenii 2-d

2

6. Tema laborator Calculul aproximarilor polinomiale in spatii Hilbert. Polinoamele lui Legendre.

2

7. Tema laborator Implementarea algoritmului FFT. 2 8. Tema laborator Exemple de utilizare a algoritmului FFT. 2 9. Tema laborator Implementarea procedurii Gramm-Schmidt. 2 10. Tema laborator Calculul descompunerii SVD a unei matrici 2 11. Tema laborator Folosirea algoritmului gradientului conjugat. 2 12. Tema laborator Implementarea algoritmului GMRES 2 13. Tema laborator Exemple de sisteme prost-conditionate.

Estimarea numarului de conditionare. 2

14. Tema laborator Teste numerice cu preconditionare Jacobi si SSOR.

2

Total ore:

28

E. Evaluare: 40% (evaluare pe parcurs) + 60% (evaluare finala - scris)

F. Repere metodologice Startegii didactice: Expunere, demonstratii, prezentare de exemple, rezolvarea de probleme, intrebari. Implementarea si rularea pe calculator a algoritmilor prezentati la curs. Postarea de materiale pe situl universitatii

G. Bibliografie 1. Berbente C., Mitran S. Zancu C., Metode Numerice, Ed. Tehnica, 1998 2. Grigore Gh. Lectii de analiza numerica - Tipografia Universitatii Bucuresti, 1984,

editia a doua 1990

125



126


Fişa disciplinei Modelare şi simulare


Titularul cursului: Lect. univ. drd. Nicolaie Popescu-Bodorin



Programarea in limbaje de nivel inalt. Cunoşterea metodelor de realizare a modelării matematice. Cunoaşterea modelelor deterministe şi nedeterministe de Teoria stocurilor şi Teoria aşteptării. Învăţarea modalităţilor de realizare a simulării prin generarea eşantioanelor statistice pentru diverse repartiţii. Modelarea şi implementarea unor aplicaţii reale din domeniul economic, bancar, etc. Proiectarea unor aplicaţii specifice pentru rezolvarea unor probleme din lumea reală. Identificarea modelelor matematice adecvate descrierii unor probleme particulare reale.

B. Precondiţii de accesare a disciplinei: Analiza numerica, Probabilitati si statistica

C. Competenţe specifice Utilizarea instrumentelor informatice in context interdisciplinar Conceperea modelelor matematice pentru descrierea unor fenomene



ore 1. Introducere în simulare Modele matematice; Modele de simulare; Bazele

modelării sistemelor; Metodologia simulării; Modelare si simulare în GPSS;

4

2. Variabile (pseudo)aleatoare Repartiţia uniformă; Generatorul congruenţial liniar; Generatorul aditiv congruenţial; Generatorul congruenţial inversiv; Generatorul matriceal congruenţial; Amestecarea generatorilor; Generatori bazati pe samplarea si prelucrarea timpului.

4

127

3. Simularea variabilelor aleatoare neuniforme

Metoda inversă; Metoda compunerii; Metoda amestecării; Simularea repartiţiilor (normală, exponenţială, Gama, Beta, binomială, Pascal, geometrică, hipergeometrică, Poisson); Validarea generatorilor.

6

4. Simularea vectorilor aleatori Simularea vectorilor uniformi; Simularea vectorilor normali; Simularea repartiţiei Cauchy multidimensionale; Simularea repartiţiei Dirichlet.

2

5. Simularea proceselor Stochastice

Lanţuri şi procese Markov; Procese Gaussiene; Processe Poisson;

2

6. Metode Monte Carlo Integrări numerice bazate pe metode Monte Carlo; Rezolvări aproximative pentru sisteme de ecuaţii liniare;

4

7. Modele de aşteptare cu aplicabilitate la probleme practictice

Modele cu o staţie; Modele cu ceas constant/variabil; Modele cu staţii paralele; Simularea sistemelor informatice Modelarea demografică a unei populaţii; Modelare şi simulare în asigurări; Modelarea şi simularea stocurilor; Modelarea capitalizării/decapitalizării agentului economic bancar/nebancar

6

Total ore:

28

b) Aplicaţii


1. Introducere în simulare Modele matematice; Modele de simulare; Bazele modelării sistemelor; Metodologia simulării; Modelare si simulare în GPSS;

4

2. Variabile (pseudo)aleatoare Repartiţia uniformă; Generatorul congruenţial liniar; Generatorul aditiv congruenţial; Generatorul congruenţial inversiv; Generatorul matriceal congruenţial; Amestecarea generatorilor; Generatori bazati pe samplarea si prelucrarea timpului.

4

3. Simularea variabilelor aleatoare neuniforme

Metoda inversă; Metoda compunerii; Metoda amestecării; Simularea repartiţiilor (normală, exponenţială, Gama, Beta, binomială, Pascal, geometrică, hipergeometrică, Poisson); Validarea generatorilor.

6

4. Simularea vectorilor aleatori Simularea vectorilor uniformi; Simularea vectorilor normali; Simularea repartiţiei Cauchy multidimensionale; Simularea repartiţiei Dirichlet.

2

5. Simularea proceselor Stochastice

Lanţuri şi procese Markov; Procese Gaussiene; Processe Poisson;

2

128

6. Metode Monte Carlo Integrări numerice bazate pe metode Monte Carlo; Rezolvări aproximative pentru sisteme de ecuaţii liniare;

4

7. Modele de aşteptare cu aplicabilitate la probleme practictice

Modele cu o staţie; Modele cu ceas constant/variabil; Modele cu staţii paralele; Simularea sistemelor informatice Modelarea demografică a unei populaţii; Modelare şi simulare în asigurări; Modelarea şi simularea stocurilor; Modelarea capitalizării/decapitalizării agentului economic bancar/nebancar

6

Total ore:

28

E. Evaluare



2. Componenţa echipelor iniţiale va fi stabilită in timpul cursului din săptămana a doua a semestrului, în funcţie de optiunile studenţilor prezenţi şi, eventual, de o tragere la sorţi. Repartizarea pe echipe a studenţilor absenţi se va efectua pe baza tragerii la sorţi.



5. Nota maximă posibilă a studenţilor care nu se implică în realizarea de proiecte va fi 7 (70%).

6. 10 din cele 14 săptămâni ale semestrului (anume săptămânile 2-11, inclusiv) vor constitui răgazul acordat tuturor echipelor pentru definitivarea proiectelor.

7. Proiectele pot fi doar predate (în saptamana a 12-a a semestrului) sau predate şi susţinute (în săptămânile 12-13 ale semestrului). Numărul maxim de puncte care se vor acorda individual membrilor unei echipe care predă şi susţine un proiect este 3 (30%). Plagiatul descalifică nu doar membrul sau membrii în cauză ai echipei, ci echipa în totalitatea sa.



10. Limbajul în care se va programa este la alegerea echipelor între: GPSS, C/C++ (compatibil Visual Studio 6), Matlab (maxim R13) şi Java. Aplicaţiile se vor preda şi sub formă de surse şi sub formă executabilă (self-contained). Aplicaţiile predate trebuie sa dispună de interfaţă grafică proprie (GUI) şi să ruleze pe platforme Win32.


129


60% 10% 30% 100%


Evaluarea abilităţilor practice (deprinderi)

şi cognitive (interpretare şi rezolvare de probleme)



Evaluarea nivelului personal de calificare ca

indicator agregat al cunoştinţelor, abilităţilor

şi competenţelor






Metode didactice clasice: prelegere si dialog euristic; Metode didactice moderne: prelegere insotita de suport electronic, exercitii teoretice la tabla, si exercitii practice pe computer;

G. Bibliografie a. Văduva I. - Modele de simulare, Editura Universităţii Bucureşti, Bucureşti, 2004 b. Gorunescu F., Prodan, A., Modelare stochastică şi simulare, Editura Albastră, Cluj-

Napoca, 2001. c. R. Trandafir, I. Duda, A. Baciu, R. Ioan, S. Bârză – Matematici pentru economisti, ediţia

3, EFRM, 2005, Cap. 8 şi cap 9. d. Zeigler B. P., Prahofer H. Theory of Modeling and Simulation, (Second Edition).

Academic Press, New York, 2000 e. Banks, J., Carson, J., Nelson, B., Nicol, D. Discrete-Event System Simulation, Prentice-

Hall, 2005 f. Ross, S. Simulation, Academic Press, 1997 g. Văduva I., Odăgescu I., Stoica M. - Simularea Proceselor Economice. Editura Tehnică,

Bucureşti, 1983


Director departament, Titular de disciplină, Conf. univ. dr. Rodica Ioan Lect. univ. drd. Nicolaie Popescu-Bodorin

130


Fişa disciplinei Proiectarea interfetelor grafice


Titularul cursului:


A. Obiectivele disciplinei 1. Insusirea de catre studenti a modurilor de interactiune cu sisteme de calcul moderne 2. Initiere in programarea interfetelor grafice pentru aplicatii informatice diverse (clasice, web, mobile) 3. Utilizarea limbajelor Java, PHP si JavaScript in controlul evenimentelor 4. Proiectarea interfetelor grafice independente de platforma: Arhitectura Swing

B. Precondiţii de accesare a disciplinei Programare orientata pe obiecte, Tehnici de proiectare software, Tehnici avansate de programare

C. Competenţe specifice Programarea in limbaje de nivel inalt Dezvoltarea si intretinerea aplicatiilor informatice Utilizarea intrumentelor informatice in context interdisciplinar



1. Programarea orientata pe evenimente

Evenimente in contextul sistemelor de operare si aplicatiilor informatice Tratarea evenimentelor in Java Tratarea evenimentelor in JavaScript

4

2.Limbaje de programare orientate pe evenimente

2.1 Tcl/Tk si Visual Basic 2.2 Java 2.3 PHP si JavaScript

2 2 2

3. Programarea interfetelor grafice in Java

3.1 Arhitectura AWT 3.2 Arhitectura MVC 3.3. Proiectarea interfetei, crearea componentelor, alegerea containerelor, afisarea interfetei

2 1 3

4. Proiectarea interfetelor grafice folosind Swing

4.1 Arhitectura Swing 4.2 Concurenta in Swing 4.3. Componente, containere si tratarea evenimentelor in Swing

2 2 4

131

5. Proiectarea interfetelor grafice pentru aplicatii Web si mobile

5.1 Interfete WEB interactive 5.2. Interfete grafice pentru sisteme mobile

4

Total ore:

28


ore 1. Interfete grafice si controlul evenimentelor folosind

Visual Basic 4

2. Interfete grafice Web si controlul evenimentelor folosind PHP

5

3. Interfete grafice Web si controlul evenimentelor folosind JavaScript

5

4. Interfete grafice si controlul evenimentelor folosind Java

6

5. Interfete grafice si controlul evenimentelor folosind SWING

8

Total ore:

28

E. Evaluare 40% examen final + 60% evaluare pe parcurs F. Repere metodologice

1. Prelegerea - proiectie in amfiteatru, programe demonstrative; 2. Recomandarea, pentru studiul individual, a unor paragrafe din bibliografia indicata, în vederea aprofundarii sau extinderii cunostintelor insusite la curs/laborator ; 3. Prezentarea unor exemple si a unor probleme aplicative în cadrul cursului pentru sporirea interesului cursantilor. 4. Evaluare finala folosind platforma Blackboard. 5. Evaluare pe parcurs prin proiecte de complexitate medie.

G. Bibliografie 1. Tudor Balanescu, Stefan Mocanu, Proiectarea si implementarea interfetelor grafice în Java. Editura FRM, 2005. 2. Introducere in crearea aplicatiilor cu MS Office 97; Partea I: MS Access, 211 p., Tipografia Universitatii din Bucuresti, 1999. 3. Limbajul Visual Basic in proiectarea interfetelor grafice, 223 p., Editura Fundatiei "Romania de Maine", Bucuresti, 2004. 4. Crearea interfetelor grafice: principii si aplicatii, 207 p., Editura Fundatiei "Romania de Maine", Bucuresti, 2004. 5. Stefan Tanasa, Cristian Olaru, Stefan Andrei, "Java de la 0 la expert", Editura Polirom, 2003 6. PHP Graphical processing: http://php.net/manual/en/book.image.php 7. JavaScript Graphics Library: http://www.jsgl.org/doku.php 8. James Elliott, Robert Eckstein, Marc Loy, David Wood, Brian Cole: Java Swing, O'Reilly, ISBN 0-596-00408-7 9. Java GUI programming: http://infovis.cs.vt.edu/GUI/java/ Data avizării de către Consiliul Departamentului de Matematică şi Informatică:

132


133


Fişa disciplinei Grafica pe calculator




A. Obiectivele disciplinei 1. Insusirea de catre studenti a principiilor graficii interactive, a modelelor matematice utilizate in generarea si vizualizarea scenelor. 2. Deprinderea utilizarii standardelor grafice in realizarea de aplicatii concrete.

B. Precondiţii de accesare a disciplinei Geometrie analitica si diferentiala, Algoritmi si programare

C. Competenţe specifice Programarea în limbaje de nivel înalt Dezvoltarea si intretinerea aplicatiilor informatice Utilizarea intrumentelor informatice in context interdisciplinar Conceperea modelelor matematice pentru descrierea unor fenomene



1. Tipuri de sisteme grafice (hardware/software) si standarde grafice

Sisteme pentru sinteza si analiza imaginilor. Grafica volumetrica. GKS, PHIGS, DirectX, OpenGL

2

2. Transformari de modelare si vizualizare grafica (2D, 3D, proiectii)

Translatii, rotatii, scalari, forfecare, proiectii (coordonate omogene)

2

3. Semnale si imagini raster. Sinteza primitivelor grafice

Formate ale imaginilor raster. Algoritmi pentru sinteza liniilor, cercurilor si elipselor. Primitive grafice OpenGL

2

4. Fluxul prelucrarii grafice. Masina OpenGL

Starile masinii OpenGL si variabile de stare 2

5. Structuri de date spatiale Grafuri de instantiere, arbori BSP, Arbori Quad, OctTrees

2

6. Algoritmi fundamentali Decupare (clipping), eliminarea liniilor ascunse si suprafetelor invizibile: Ray tracing, Z-buffer, algoritmul pictorului etc.

6

134

7. Umbrire si texturare Tehnici de umbrire. Aplicarea texturilor 2D si 3D

2

8. Modele de colorare si iluminare

Modele ale culorilor. Surse de lumina si modele de iluminare. Specificarea iluminarii in OpenGL

2

9. Modele geometrice fundamentale

Modele implicite, de interpolare si aproximare a curbelor, suprafetelor si solidului. Tehnici Hermite, Bezier, Spline. Metoda Divide et Impera pentru generarea obiectelor grafice prin divizare

6

10. Tehnici de animatie Algoritmi si modalitati de realizare a animatiei 2 Total

ore: 28


ore 1. GLUT 2 2. Programare in OpenGL – introducere. Desenarea

obiectelor geometrice 4

3. Aspectul obiectelor: colorare, iluminare, ceata 4 4. Matrice OpenGL, vizualizare si liste de afisare 4 5. Sinteza imaginilor, texturare 4 6. Framebuffer, tehnici de animatie 4 7. Modele geometrice si vizualizare 3D 6 Total

ore: 28

E. Evaluare 40% examen final + 60% evaluare pe parcurs F. Repere metodologice

1. Prelegerea - proiectie in amfiteatru, programe demonstrative; 2. Recomandarea, pentru studiul individual, a unor paragrafe din bibliografia indicata, în vederea aprofundarii sau extinderii cunostintelor insusite la curs/laborator ; 3. Prezentarea unor exemple si a unor probleme aplicative în cadrul cursului pentru sporirea interesului cursantilor. 4. Evaluare finala folosind platforma Blackboard. 5. Evaluare pe parcurs prin proiecte de complexitate medie.

G. Bibliografie 1. G. Albeanu, Grafica pe calculator. Algoritmi fundamentali. Editura Universitatii din Bucuresti, 2001. 2. G. Albeanu, Modelare geometrica. Metode algoritmice in geometrie. Editura FRM, 2010. 3. P. Shirley, S. Marschner, Fundamentals of Computer Graphics, AK Peters Ltd, 2009. 4. OpenGL, http://www.opengl.org/documentation/books/ 5. Foley J.D., van Dam A., Feiner S.K., Hughes J.F., Computer Graphics: Principles and Practice in C (2nd Edition), Addison-Wesley, 1997. Data avizării de către Consiliul Departamentului de Matematică şi Informatică:

Director departament, Titular de disciplină, Prof. univ. dr. G. Albeanu

135

Universitatea SPIRU HARET Facultatea de Matematică şi Informatică Departamentul de Matematică şi Informatică Domeniul de studii Stiinte exacte Programul de studii Informatica

Fişa disciplinei Statistica Computationala


Titularul cursului: Ghica Manuela


A. Obiectivele disciplinei Statistica computationala are ca obiectiv familiarizarea studentilor cu metodele algoritmice in statistica, pachete software dedicate analizei datelor si cu limbaje specifice de comanda. Scopul statisticii computationale este de a gasi si de a dezvolta modele, si, mai mult, de a obtine, cu ajutorul acestora, informatii pertinente privind datele. In acesta situatie, un alt obiectiv al acestei dispcipline este de a dezvolta compatibilitati in alegerea metodei statistice optime in rezolvarea unor situatii concrete. O evaluare a rezultatelor , posibila numai de o persoana atat cu cunostinte specifice de domeniu cat si cu cunoasterea metodelor statistice, depinde de mai multi factori cum ar fi: semnificatia problemei particulare sub cercetare, compatibilitatea cu alte rezultate si predictiile pe care dorim sa le facem. Aceasta evidenta, care poate fi evaluata statistic, este influentata de observatii si conduce la sugestii si teorii noi. Prin acest curs dorim sa asiguram compatibilitati cu invatamantul de excelenta : Imperial College London (http://www.doc.ie.ac.uk./teachimg/coursedetails/245); Ohio State University (http://www.stat.osu.edu/~epf/stat773/)

B. Precondiţii de accesare a disciplinei Probabilitati si statistica




1. 1.1.Obiectivul statisticii computationale 1.2.Statistica descriptiva 1.3.Reprezentari grafice

6

2. 2.1.Distributii de baza si generarea numerelor pseudoaleatoare

4

3. 3.1. Estimatori 3.2. Metode computationale 3.3. Teste statistice 3.4. Interpretare

6

136

4. 4.1. Modele liniare 4.2. Corelatie simpla si multipla 4.3. Regresie 4.4. ANOVA

4

5. 5.1. Modele neliniare 5.2. Metode neparametrice 5.3. Algoritmi probabilistici 5.4. Simulare

4

6. 6.1 Pachete statistice : Freestat, Minilab 6.2 Limbaje specifice

4

Total ore:

28


ore 1. Seminar Culegerea, prelucrarea si prezentarea datelor

statistice 6

2. Seminar Aplicatii la generarea de numere psudoaleatoare; 4 3. Seminar Metode computationale de aflare estimatorilor ;

alicatii la teste statistice 6

4. Seminar Aflarea coeficientilor de corelatie, regresie ; analiza dispersiei cu unul sau doi factori

4

5. Seminar Algoritmi probabilistici. Simulare 4 6. Seminar Abilitatea de a folosi pachete statistice si limbaje

specifice. 4

Total ore:

28

E. Evaluare Forma de evaluare -examen Stabilirea notei finale (procentaje) :

1. răspunsuri la examen 60% - scris 2. teste pe parcursul semestrului 40%

F. Repere metodologice teme de seminar afisate pe platforma Blackboard, cursuri televizate G. Bibliografie (Se indică bibliografia minimală obligatorie.)

1. W. L. Martinez, A.R. Martinez, Computational Statistics with Matlab, Chapman&Hall/CRC, 2002

2. M. Ghinea, V. Fireteanu, Matlab. Calcul numeric-grafica-aplicatii, Ed. Teora, 1995. 3. P. Blaga, Statistica prin Matlab, Presa Universitara Clujeana, Cluj Napoca, 2001. 4. Pachete statistice: http://statpages.org/javasta2.html



137

Universitatea SPIRU HARET Facultatea de Matematică şi Informatică Departamentul de Matematică şi Informatică Domeniul de studii Stiinte exacte Programul de studii Informatica

Fişa disciplinei Cercetari operationale


Titularul cursului: Conf. dr. Bârză Silviu

Număr de ore / Verificarea / Credite Curs Seminar Laborator Proiect Examinare Credite 28 28 Examen 6

A. Obiectivele disciplinei 1. Introducerii notiunilor privind domeniul cercetarilor operationale 2. Prezentarea principalelor rezultate si metode de rezolvare pentru clase speciale de probleme de

optimizare B. Precondiţii de accesare a disciplinei Analiza matematica 2 C. Competenţe specifice

Conceperea modelelor matematice pentru descrierea unor fenomene D. Conţinutul disciplinei


ore 1. Programare liniară cu discreta

1. Programare liniara in numere intregi si programare liniară mixta intreaga 2. Metoda celor doua faze pentru rezolvarea programelor liniare în numere intregi, teorema de caracterizare a solutiilor 3. Metoda penalitatilor pentru rezolvarea problemelor de programare liniară in numere intregi si a problemelor de programare liniara mixta intreaga 4. Relaxarea problemelor de programare liniara in numere intregi si a problemelor de programare liniara mixta intreaga

8

2. Optimizare combinatoriala 1. Formulari pentru problemele de optimizare 0-1: problema rucsacului, problema comis voiajorului, probleme de alocare etc. 2. Metode enumerative pentru rezolvarea problemelor de optimizare 0-1: arbore de enumerare completa, metoda enumerarii partiale, algoritmi de tipul branch-and-bound, branch-and-cut, branch-and-prise 3. Relaxarea problemelor de optimizare 0-1,

14

138

forma solutiilor problemei relaxate in cazul nenegativitatii coeficientilor functiei obiectiv, algoritmi de tip cautare. 4. Optimizare combinatoriala non 0-1, optimizare combinatoriala in domenii uniforme si neuniforme 5. Relaxarea in problemele de optimizare combinatoriala non 0-1 6. Optimizare patratica 0-1, formulari, cazul functiilor obiectiv cu nenegativitatea coeficientilor

3. Algoritmi nedeterministi pentru optimizare

1 Forme si tipuri de algoritmi nedeterministi utilizati in optimizarea combinatoriala 2 Utilizarea algoritmilor de tip Monte Carlo in problemele de optimizare combinatoriala

6

Total ore:

28

b) Aplicaţii


1. Programare liniară cu discreta

1. Rezolvarea programelor liniare în numere intregi prin metoda celor doua faze, teorema de caracterizare a solutiilor 2. Rezolvarea problemelor de programare liniară in numere intregi si a problemelor de programare liniara mixta intreaga prin metoda cu penalitati 3. Utilizarea relaxarii in rezolvarea problemelor de programare liniara in numere intregi si a problemelor de programare liniara mixta intreaga

8

2. Testarea cunoştinţelor de programare liniară in numere intregi si mixta intreaga

2

3. Optimizare combinatoriala 1. Rezolvarea problemelor de optimizare 0-1 prin enumerare: arbore de enumerare completa, metoda enumerarii partiale, algoritmi de tipul branch-and-bound, branch-and-cut, branch-and-prise 2. Aplicarea unor algoritmi de tip cautare pentru rezolvarea problemelor de optimizare 0-1 in cazul nenegativitatii coeficientilor functiei obiectiv. 3. Rezolvarea unor probleme particulare de optimizare optimizare combinatoriala in domenii uniforme si neuniforme 3. Relaxarea in problemele de optimizare combinatoriala non 0-1

12

4. Testarea cunoştinţelor asupra optimizarii combinatoriale

2

139

5. Algoritmi nedeterministi Aplicarea algoritmilor de tip Monte Carlo pentru determinarea solutiilor acceptabile pentru problemele de optimizare 0-1

4

Total ore:

28

E. Evaluare Testarea pe parcurs printr-un test scris şi/sau electronic cu pondere de 20%. Testare finală (scris) cu pondere de 80%.

F. Repere metodologice 1.Metode iterative de predare-invatare 2.Prezentarea cursurilor pe videoproiectar, pe calculator, la televiziune 3.Accesul la cursuri prin INTERNET

G. Bibliografie 1. A.Stefănescu, C. Zidăroiu, Cercetări operationale, Editura Didactică si Pedagogică,

Bucuresti, 1981 2. C. Zidăroiu, Programare liniară, Editura Tehnică, Bucuresti 1983 3. G.L. Nemhauser, L.A. Wolsey, Integer and combinatorial optimization, John Wiley &

Sons Inc, New York, 1999 4. A, Schrijver, Theory of Liniar and Integer Programming, John Wiley & Sons, 1986



140

III. Alte informa ţii

141

1. Spaţiile facultăţii - 4 săli de curs, dintre care 1 amfiteatru - 5 săli de seminar - 5 laboratoare - 1 sală de lectură 2. Parteneriate Facultatea de Matematică şi Informatică a Universităţii Spiru Haret are stabilite parteneriate cu importante firme:

- Microsoft România, datorită căruia studenţii participă la programul MSDNAA prin intermediul căruia acces la software Microsoft în scopuri educaţionale şi de cercetare http://www.spiruharet.ro/live/msdnaa.html

- Oracle Academy, prin care s-au format instructori pentru cursuri de Database Design şi Programming cu SQL şi Database Programming cu PL/SQL, iar studenţii au asigurate în laboratoare software furnizat de Oracle

3. Accesul la biblioteca virtuală a universităţii şi la internet

Studenţii Facultăţii de Matematică şi Informatică au acces gratuit la Avizierul virtual şi la Biblioteca virtuală ale Universităţii Spiru Haret.

Accesul la Internet se face prin pagina web: www.spiruharet.ro. Studenţii îşi pot crea un cont la Biblioteca virtuală şi la Avizierul virtual, prin completarea unui formular de înscriere: nume, prenume, parola (pe care o alege fiecare student), codul numeric personal, adresa de e-mail. La user name se va introduce codul numeric personal şi la password – parola aleasă la crearea contului. După selectarea formei de învăţământ, a anului şi a facultăţii se face clik pe butonul „Trimite ”.

Contul este creat numai dacă datele personale ale studentului: numele şi codul numeric personal sunt incluse în baza de date. Dacă aceste date nu sunt operate şi transmise de secretariatele facultăţilor studenţii nu îşi vor putea crea cont la Biblioteca virtuală şi la Avizierul virtual. 4. Burse şi alte forme de sprijin material pentru studenţi

Universitatea Spiru Haret acordă o deosebită atenţie studenţilor săi, atât activităţilor lor profesionale, cât şi a celor extradidactice. În acest sens, Universitatea şi Facultatea de Matematică şi Informatică, încurajează spiritul de competiţie, inclusiv prin acordarea de burse de merit studenţilor din ciclul I - licenţă care obţin o medie anuală mai mare de 9,50 la sesiunile de examene. În acest scop, în cadrul Universităţii există un Regulament pentru acordarea burselor studenţeşti de merit, care se aplică în mod consecvent.

În afară de bursele de merit, Universitatea Spiru Haret practică şi alte forme de sprijin material, precum: o reducere de 30% pentru achiziţionarea manualelor şi materialelor didactice elaborate de cadrele didactice proprii şi tipărite la Editura Fundaţiei România de Mâine, hrană subvenţionată cu 30% la cantinele proprii, cazare în căminele aflate în proprietate, acces gratuit în cluburile studenţeşti şi în Complexul sportiv din Bucureşti, etc. de care, implicit, beneficiază şi studenţii Facultăţii noastre.

De asemenea, Facultatea de Matematică şi Informatic ă sprijin ă participarea celor mai buni studenţi la competiţii naţionale şi internaţionale cu asigurarea cheltuielilor de transport, cazare şi masă.