ungerea duhului sfântcuvântul adevãrului 3 editorial u na dintre marile binecuvântãri ale...

3Cuvântul Adevãrului

Editorial

U na dintre marilebinecuvântãri aleCincizecimii este ºi

Ungerea Duhului Sfânt, desprecare se vorbeºte aºa de mult înbisericile penticostale din lumeaîntreagã.

Charles Spurgeon spunea: „Obinecuvântare asupra lucrãrii, cevace nu se poate descrie ºi nu se poateimita, e UNGEREA DE SUS”. Încartea Puterea prin rugãciune gãsimurmãtoarele, în legãturã cu acestsubiect: „Aceastã ungere divinã estecea care umple unele case derugãciune ºi lipsa ei este cea care legoleºte pe celelalte”.

Ungerea dã autoritate ºi îndrãz-nealã în proclamarea Cuvântului ºiVoiei lui Dumnezeu (Fapte 2).Apostolul Ioan subliniazã cã „ungereaLui vã învaþã toate lucrurile” (1. Ioan2.27). Ungerea pe care am avut-o, dar,mai ales, aceea pe care o avem.

Fãrã ungerea divinã, predicatorulnu ajunge la rezultate spirituale reale,cãci puterea predicii ºi rezultatele einu se ridicã mai presus de vorbirealipsitã de sfinþenie.

De ce ungerea nu se manifestãpretutindeni ºi la fel? De ce nu întot-deauna ºi la toþi?

Poate, în primul rând, pentrufaptul cã unii nu au cunoscut sau nu

au înþeles impor-tanþa acestei ungeri divine, care vine de la Duhul Sfânt.

Apoi, unii nu au parte de ea pentru cã nu o doresc ºinu o cer. Tatãl ceresc dã Duhul Sfânt numai celorce I-l cer, spunea Domnul Isus (Luca 11.13).

În sfârºit, în al treilea rând, dar nicidecum în ultimul,vine viaþa sfântã ca o condiþie esenþialã a ungerii di-vine. Fãrã îmbrãcarea omului nou (Col. 3.10), fãrãRoada Duhului (Gal. 5.22-23), fãrã ascultarea deplinãºi permanentã a Cuvântului, fãrã sfinþire (1Petru 1.15-16) – nu vom avea adevãrata ungere!

Am inserat în numãrul de faþã al revistei „CuvântulAdevãrului” mai multe articole, versuri ºi meditaþiidespre Persoana ºi Lucrarea Duhului Sfânt.

Totodatã, am reprodus ºi coperta unei revistepenticostale din anul 1939, „Mângâietoriul”, tipãritãpentru românii din Banatul din Iugoslavia, la Uzdin (re-dactor: Sima Onciu), o revistã care îºi propunea (casubiect central) abordarea lucrãrii Duhului Sfânt.

Refrenul unei minunate cântãri ne îndeamnã: „LãsaþiDuhul Sfânt sã lucreze!”

ªi Domnul sã ne ajute sã ne deschidem inima pentrua trãi adevãrata Lucrare de Putere în slujba încredinþatãnouã.

Ungerea

Duhului Sfânt

Ungerea

Duhului Sfânt

CRISTIAN VASILE ROSKE

Redactor-ºef

„Dar v„Dar v„Dar v„Dar v„Dar voi aþioi aþioi aþioi aþioi aþiprprprprprimit ungerimit ungerimit ungerimit ungerimit ungereaeaeaeaea

din parteadin parteadin parteadin parteadin parteaCelui Sfânt...Celui Sfânt...Celui Sfânt...Celui Sfânt...Celui Sfânt...”””””

1 Ioan 2.201 Ioan 2.201 Ioan 2.201 Ioan 2.201 Ioan 2.20

„Dar v„Dar v„Dar v„Dar v„Dar voi aþioi aþioi aþioi aþioi aþiprprprprprimit ungerimit ungerimit ungerimit ungerimit ungereaeaeaeaea

din parteadin parteadin parteadin parteadin parteaCelui Sfânt...Celui Sfânt...Celui Sfânt...Celui Sfânt...Celui Sfânt...”””””

1 Ioan 2.201 Ioan 2.201 Ioan 2.201 Ioan 2.201 Ioan 2.20

4 Cuvântul Adevãrului

Mesaj

UN IMPERATIV

M-am nãscut ºi am cres-cut într-o bisericã pen-

ticostalã, dar n-am crezut cãvreodatã va fi nevoie sã reluãmºi sã vorbim despre aspectelegate de lucrarea Duhului Sfântîn biserica penticostalã la nivelelementar. Am crezut cã lucrareaDuhului Sfânt este o lucrareoarecum controversatã atuncicând este vorba de alte denomi-naþii, dar n-am bãnuit cã ea vadeveni controversatã ºi în mijlo-cul unor biserici penticostale.

Textul din Fapte 2 reprezintão piatrã de temelie a ceea ce cre-dem despre Dumnezeu. CândDomnul Isus a venit pe acestpãmânt, Cuvântul Domnuluispune cã: „I-a fost dãruit un trup”.Când a venit Duhul Sfânt, nu avenit în carne ºi oase pe pãmânt.Trupul care a fost dat DuhuluiSfânt suntem noi, credincioºii,pentru cã noi suntem locuinþaLui. „El va fi cu voi ºi în voi”,pentru cã noi suntem templulDuhului Sfânt. Noi reflectãmpersoana ºi lucrarea DuhuluiSfânt în viaþa noastrã, de aceea,pentru orice credincios lucrareaaceasta a Duhului Sfânt ar trebuisã fie extrem de importantã. Nueste un lucru pe care sã-l luãmcu uºurinþã, fiindcã Duhul Sfânteste Dumnezeu, este parte dinSfânta Treime. Putem vorbidespre aspectele esenþiale alemântuirii, despre cruce, caretrebuie sã aibã un loc central înpropovãduirea noastrã. Cruceaare un rol esenþial în propovã-duirea mântuirii, dar fãrã deHristos nu putem fi mântuiþi. UnHristos mort nu poate mântui ºi

atunci nu ne putem opri doar laa propovãdui crucea lui Hristos,ci ºi învierea lui Hristos. Motivulpentru care Hristos ne poatemântui este cã a murit, dar El aºi înviat. Nu ne putem opri, însãla a propovãdui moartea ºi învie-rea lui Hristos. Mulþi se oprescaici ºi uitã de Pogorârea DuhuluiSfânt pe care Isus Hristos afãcut-o posibilã.

UN ALT MÂNGÂIETOR

U n aspect esenþial înpregãtirea ucenicilor

pentru Marea Trimitere a fostatunci când le-a zis: „Duceþi-vãîn Ierusalim …”. Lucrul acesta aînceput sã fie ignorat în unelebiserici. Nu mã refer numai lapredicare, ci ºi la viaþa noastrã defiecare zi ºi la pregãtirea noastrãca ºi credincioºi, în ceea ce pri-veºte întâmpinarea Domnului,atunci când va veni. Când IsusHristos a venit în lume, IoanBotezãtorul a fost pus deDumnezeu sã-L prezinte pe Isuslumii, pregãtindu-I calea. El aspus cã Isus este Mielul luiDumnezeu, care ridicã pãcatullumii, dar apoi a personalizatlucrarea Domnului spunând: „Elvã va boteza cu Duhul Sfânt ºicu foc”. Aceasta e lucrarea pecare o va face în vieþile celor carevor crede, pentru care El S-ajertfit.

Domnul Isus Hristos a spus:„Vã voi trimite un alt Mân-gâietor” , cãci ucenicii erauîntristaþi de faptul cã El le vorbeadespre o despãrþire iminentã.Mintea lor nu era pregãtitã sãînþeleagã acest adevãr. În ziuapogorârii Duhului Sfânt, Ziua

„În ziua Cincizecimii,erau toþi împreunã în

acelaºi loc.Deodatã a venit din

cer un sunet cavâjâitul unui vânt

puternic, ºi a umpluttoatã casa unde

ºedeau ei.Niºte limbi ca de foc

au fost vãzuteîmpãrþindu-se

printre ei, ºi s-auaºezat câte una pe

fiecare din ei.ªi toþi s-au umplut de

Duh Sfânt, ºi auînceput sã vorbeascã

în alte limbi, dupãcum le da Duhul sã

vorbeascã.”Fapte 2.1-4

„În ziua Cincizecimii,erau toþi împreunã în

acelaºi loc.Deodatã a venit din

cer un sunet cavâjâitul unui vânt

puternic, ºi a umpluttoatã casa unde

ºedeau ei.Niºte limbi ca de foc

au fost vãzuteîmpãrþindu-se

printre ei, ºi s-auaºezat câte una pe

fiecare din ei.ªi toþi s-au umplut de

Duh Sfânt, ºi auînceput sã vorbeascã

în alte limbi, dupãcum le da Duhul sã

vorbeascã.”Fapte 2.1-4

Persoana ºiLucrarea Duhului

Sfânt

Persoana ºiLucrarea Duhului

Sfânt

CRISTIAN IONESCU

Pastorul Bisericii Elim din Chicago,SUA


Mesaj

Cincizecimii, la una din cele maieficiente predici ale apostoluluiPetru, biserica din acea vremes-a înmulþit uimitor. S-au pocãitcu miile. Aceastã predicã deevanghelizare are loc în contextulbotezului cu Duhul Sfânt, ºi in-clude în mesaj importanþa bote-zului cu Duhul Sfânt.

Acþiunea de credinþã ºi pocã-inþã înseamnã o capitulare totalãla picioarele crucii. Aici nu vii sãîntrebi nimic altceva decât: „Cesã facem?” Aºa au fãcut în ZiuaCincizecimii oamenii: „Ce sãfacem fraþilor?”. Iar Petru le-aspus foarte clar: „Pocãiþi-vã ºi fie-care dintre voi sã fie botezat...”.E o certitudine. Aceasta face partedin planul lui Dumnezeu cu pri-vire la viaþa noastrã.

În biserica de astãzi, nu maiputem predica imperative, darEvanghelia lui Isus Hristos esteun imperativ. Când a început sãpropovãduiascã Evanghelia, Ioana spus: „Pocãiþi-vã ºi credeþi înEvanghelie”. Când Isus Hristosa început s-o propovãduiascã, avenit cu un alt imperativ: „Pocãi-þi-vã ºi credeþi” sau „Împãrãþia luiDumnezeu este aproape”. Ceeace Dumnezeu spune în Cuvânt,trebuie spus de la amvon, iar cese spune de la amvon ºi este potri-vit Cuvântului, toatã lumea trebuie

sã împlineascã ºi sã respecte.Apostolul Pavel a spus: „Vã faccunoscut, fraþilor, Evanghelia pecare v-am propovãduit-o pe careaþi primit-o, în care aþi rãmas, ºiprin care sunteþi mântuiþi, dacão þineþi aºa dupã cum v-am pro-povãduit-o; altfel, degeaba aþicrezut.” (1 Cor. 15.1-2).

LUCRAREA DUHULUISFÂNT

De-a lungul vremurilor,miºcãrile religioase

care n-au pus în centrul activitãþiiºi a cãutãrii lor de Dumnezeulucrarea ºi puterea Duhului Sfântau falimentat. Penticostalismul deastãzi va falimenta dacã nurãmâne în învãþãtura aceasta aînvierii, a jertfei Domnului IsusHristos ºi a lucrãrii DuhuluiSfânt. Va deveni o altã religie sauideologie. Orice denominaþie careeste golitã de esenþa ºi lucrareaDuhului Sfânt nu devine altceva

decât o organizaþie.Duhul Sfânt face din Bisericã

un organism viu, care trãieºte. La1 Corinteni 12 ni se vorbeºtedespre un trup, care trãieºte ca unorganism. Cum încãpem noi camãdulare într-un organism uni-tar? Care este trupul lui Hristos?Sunt multe garduri între noi ºimulte diferenþe. Trupul acesta nupoate fi creat în natura umanã ºipãcãtoasã. Cel care produceunitatea trupului în Hristos esteDuhul lui Dumnezeu.

Facem anumite confuzii întrePersoana ºi puterea DuhuluiSfânt. Trebuie sã înþelegem cãDuhul Sfânt are identitate, nu esteun conglomerat. Domnul Isusvorbeºte despre Duhul Sfânt altfelde cum vorbeºte despre Tatãl.Deci, Duhul Sfânt are identitateaLui ºi prin asta ne dãm seama cãeste o persoanã de sine stãtãtoare.

PUTEREA DUHULUISFÂNT

D uhul Sfânt este opersoanã, dar este ºi o

putere. Atunci când, în ZiuaCincizecimii, S-a revãrsat DuhulSfânt peste ucenicii adunaþi la unloc, s-au vãzut ºi manifestãrileacestei puteri ale Duhului Sfânt.În viaþa noastrã El nu este doar opersoanã, ci este ºi putere. Persoa-na Duhului Sfânt se reflectã prinprezenþa Duhului Sfânt în mijloculnostru. Puterea Duhului Sfânt dãplinãtatea Duhului Sfânt: „ªi toþis-au umplut de Duh Sfânt”. Cândvorbim de persoana DuhuluiSfânt, vorbim de prezenþa DuhuluiSfânt. Când vorbim de puterea Duhului

(continuare în pag. 18)

Botez la Biserica Penticostalã Emanuel din Bistriþa oficiat de pastorul NeluLupºa ºi presbiterul Nelu Scurtu.

De-a lungul vremurilor, miºcãrilereligioase care n-au pus în

centrul activitãþii ºi a cãutãrii lorde Dumnezeu lucrarea ºi puterea

Duhului Sfânt au falimentat.

De-a lungul vremurilor, miºcãrilereligioase care n-au pus în

centrul activitãþii ºi a cãutãrii lorde Dumnezeu lucrarea ºi puterea

Duhului Sfânt au falimentat.


Cincizecimea în versuri

(urmare din pag. 2)

Samaria apoi la felRãmâne în Scripturã,Din partea Domnului modelCã Duhul Sfânt e de la ElBotez ºi-nvãþãturã.

Iar când prin Duhul Sfânt vorbimÎn limbã ne-nþeleasã,Atunci puteri de sus primimªi Domnului Îi mulþumim,C-o mulþumire-aleasã.

ªi cei din Efes au primitPuterea minunatã,Când s-au rugat, au prorocitªi-n limbi strãine au vorbit,Scriptura ne aratã.

Ca sã primeºti, trebuie sã ceriªi-aceasta prin credinþã,A Duhului divin puteriCum au cerut acei de ieriPrin strãruinþã.

Sã nu te temi cã ispiteºtiDacã te rogi întruna,Cãci este scris, sã îndrãzneºti,Iar dacã ceri ai sã primeºtiDin partea Lui, arvuna.

Cãci Duhul e MângâietorCereasca bucurie,Prin încercãri ocrotitorªi sfat, ºi cãlãuzitorPe drum spre veºnicie.

El este minunatul norªi mana din pustie,E untdelemnul din ulcior,Din vasele fecioarelor,El e ºi apa vie.

E porumbelul ce-a zburatDin arca izbãvirii,ªi la Iordan s-a arãtatCând pe ISUS l-a botezatÎn ziua mântuirii.

E taina cea de la-nceputCare-a plutit pe ape,Când cerurile s-au nãscut,Lumina care-a apãrutDin noapte sã ne scape.

Aceasta-nseamnã botezatCând simþurile toate,S-au înnoit ºi s-au schimbat,ªi-n tine pacea a intratªi-a Domnului dreptate.

Aceasta-nseamnã înnoitCând râuri þâºnitoare,În pieptul tãu desîmpietritCa un potop au nãvãlitDe ape curgãtoare.

ªi fericit vei sta sub norÎn pace ºi iubire,Simþindu-te nemuritorAvând în piept un singur dorA lui ISUS venire.

De-abia atunci eºti pregãtitDe nunta care vine,Când eºti convins cã ai primitVeºmântul cel fãgãduit,Simþindu-l cã-i pe tine.

Când eºti precis ce-ai vrut sã spuiÎn limba ta maternã,Însã miºcat de raza Lui,Tu cânþi spre slava DomnuluiÎn limba cea eternã.

Când tu ai vrut sã-I mulþumeºtiÎn limba româneascã,Însã deodatã izbucneºtiÎn alte limbi sã-I mulþumeºtiDe gloria cereascã.

Aºa lucreazã Duhul SfântAvând la temelie,Roade ºi daruri care suntBisericilor pe pãmântAripi spre veºnicie.

Aºa era ºi va fi iar'Nainte de venire,În strâmtorãri ºi chin amarSe va vãrsa ultimul har,Duhul de pregãtire.

ªi-n urmã cei ce-au adormitSe vor trezi deodatã,ªi-aceasta fiindcã au primitPe Duhul Sfânt cât au trãitÎn lumea blestematã.

Cãci Duhul care L-a-nviatPe Domnul în tãcere,

Ne va-nvia cu-adevãratNumai dacã ne-a botezatCând eram în putere.

De ce sã mã agãþ de-un firCând funia-i foarte tare,Când pot prin Duhul sã respir,Chiar dac'ar fi sã fiu martirEu cred în revãrsare!

Zadarnic pot tot spune euCã stau cu cerul bine,Dacã nu spune Dumnezeu,Mãrturisind prin Duhul SãuSimþindu-L cã-i cu mine.

Din cele zece numai cinci,Din douã numai una,În noaptea tainelor adânciS-or înãlþa mai sus de stânciCei ce-au primit arvuna.

Eºti mulþumit doar sã priveºtiSplendoarea veºniciei?Nãscut din apã dacã eºti,De ce n-ai vrea sã te-adânceºtiÎn Duhul pãrtãºiei?

Ascultã dar cerescul glasCât mai rãsunã încã,ªi vino astãzi cu-al tãu vas,ªi ia uleiul ce-a rãmas,ªi urcã-te pe stâncã.

Cãci iatã cerul s-a-nnoratªi noaptea-i tot mai mare,Te-ntreb: „eºti oare botezatCu Duhul Sfânt care s-a datPentru salvare?”

O, cumpãneºte tot ce-am spusªi uitã-te mai bine,Nu crezi cã-i Duhul lui IsusCe vrea sã-i fii ºi tu supusSã vinã ºi la tine?

Cãci El e ultimul semnalCe trâmbiþa rãsunã,Când vom scãpa de-al morþii valConduºi pe marea de cristalCu sfinþii împreunã.

El ne anunþã ca sã ºtimSã zicem: MARANATA!Sã ne rugãm, sã stãruim,De nuntã sã ne pregãtimªi sã fim gata.

Eºti botezat cu Duhul Sfânt?Eºti botezat cu Duhul Sfânt?


Legãmânt

20 aprilie 2008. O zi deosebitã în Biserica Penticostalã „Elim” din Timiºoara, cu dublãsemnificaþie: sãrbãtoarea intrãrii triumfale a Domnului Isus Hristos în Ierusalim ºi

botezul noutestamental în apã a 73 de candidaþi, care au încheiat legãmânt cuDomnul.

Despre însemnãtatea botezului ºi încheierea legãmântului cu Domnul Isus, au vorbitpastorii Zac Poonen din India ºi Sos ªtefan din Canada. Prin cuvântul lor s-a fãcut

cunoscutã Evanghelia Mântuitorului ºi altor prieteni prezenþi în bisericã.

Botezul a fost oficiat de pastorii Moþ Dumitru ºi Criste ªtefan, ajutaþi de prezbiteriiMehedinþi Ioan ºi Radeº Liviu.

Cornelius Merca

„Cine va crede ºi se va boteza va fi mântuit...”Marcu 16.16

„Cine va crede ºi se va boteza va fi mântuit...”Marcu 16.16


Studiu în serial

referi la douã aspecte de bazã.Primul aspect se referã la identi-tatea Duhului Sfânt ºi al doilea laterminologia botezului cu DuhulSfânt.

1. IDENTITATEADUHULUI SFÂNT

1.1. Duhul Sfânt este o Persoanã

Uneori Duhul a fost con-fundat cu o putere impersonalãexercitatã de Dumnezeu. Duhulnu este o putere, El este o persoa-nã. Ca persoanã, Duhul are pu-tere, puterea fiind unul dintreatributele Sale, dar Duhul estemult mai mult. El este o persoanãdupã a cãrui chip ºi asemãnaream fost creaþi ºi noi. Ca persoanãDuhul este caracterizat de toatetrãsãturile specifice unei per-soane. Astfel Duhul Sfânt areraþiune proprie ºi lucreazã prin ea- Duhul Sfânt învaþã pe credin-cioºi (Ioan 14:26), mãrturiseºtedespre Isus (Ioan 15:26), cãlãu-zeºte în tot adevãrul (Ioan 16:13),dovedeºte lumea vinovatã în cepriveºte pãcatul (Ioan 16:7,8).Duhul Sfânt are sentimente -iubeºte cu pasiune (Rom. 15:30),mijloceºte cu suspine negrãitepentru credincioºi (Rom. 8:26).Duhul Sfânt are voinþã proprie.

B otezul cu Duhul Sfânt este una din promisiu-

nile fãcute de cãtre Domnul IsusBisericii Sale. Botezul cu Duhulpoate fi experimentat ºi în secolulXXI la fel ca în veacul apostolic.Nu avem nici un motiv bibliccare sã indice cã promisiunea bo-tezului cu Duhul se referã doarla generaþia creºtinã apostolicã.Sunt deplin încredinþat cã aceastãexperienþã divinã este disponibilãtuturor celor care, prin pocãinþãºi credinþã, au fost aduºi la viaþãîmpreunã cu Hristos.

În rândul credincioºilor penti-costali români pot fi observatedouã tendinþe diametral opuse.Prima tendinþã are în vedere expe-rimentarea botezului cu Duhul,aici fiind cuprinºi credincioºiicare cred în actualitatea botezuluide sus ºi care au fost botezaþi cuDuhul. A doua tendinþã este de-terminatã de cãtre cei care, deºimãrturisesc existenþa botezului cuDuhul, totuºi ei nu fac nimic învederea experimentãrii personalea promisiunii divine. Este deose-bit de încurajator sã ºtim cã înmulte biserici penticostale auavut loc recente revãrsãri minu-nate ale Duhului Sfânt, mulþicredincioºi fiind umpluþi cuputere de sus.

În prezentul articol mã voi

Consider cã una din nevoile penticostalilor români este sã aprofundezeînvãþãtura biblicã privitoare la botezul cu Duhul Sfânt. Este cunoscutfaptul cã, deºi caracterul actual a botezului cu Duhul este recunoscutunanim de cãtre penticostali, totuºi existã anumite divergenþe teologicepe marginea acestei probleme. Ca urmare a acestor observaþii ºi a dialo-gului avut cu redacþia revistei CUVÂNTUL ADEVÃRULUI, precum ºi cumai multe cadre didactice ale Institutului Teologic Penticostal dinBucureºti, în scopul afirmãrii crezului penticostal ºi a stârnirii unui dia-log constructiv, am considerat beneficã publicarea unui serial, în prezentarevistã, pe tema botezului cu Duhul Sfânt.

IOAN BRIE

Pastor Biserica „EMANUEL”, Sibiu

„Ioanpropovãduia,

ºi zicea: «Dupãmine vine Cel

ce este maiputernic decât

mine, cãruiaeu nu sunt

vrednic sã mãplec sã-I

dezleg cureleleîncãlþãmintelor.

Eu, da, v-ambotezat cu

apã; dar El vãva botezacu DuhulSfânt.»”

Marcu 1.7-8

„Ioanpropovãduia,

ºi zicea: «Dupãmine vine Cel

ce este maiputernic decât

mine, cãruiaeu nu sunt

vrednic sã mãplec sã-I

dezleg cureleleîncãlþãmintelor.

Eu, da, v-ambotezat cu

apã; dar El vãva botezacu DuhulSfânt.»”

Marcu 1.7-8

Botezul cu DuhulSfânt

Botezul cu DuhulSfânt


Studiu în serial

(continuare în pag. 10)

În baza propriei voinþe Duhul dãdaruri dupã cum voieºte (1Cor.12:11), decide chemarea în lucra-re a slujitorilor (F.A. 16:1-3) ºi arepropriul cuvânt de spus (Apoc.2,11). Doar o persoanã poate avearaþiune, sentimente ºi voinþã. Dinacest motiv concludem afirmândcã Duhul Sfânt este persoanã.

1.2. Duhul Sfânt este Dumnezeu

Duhul Sfânt este o Persoanã– Dumnezeu. Unii au pus la îndo-ialã divinitatea Duhului Sfânt.Trebuie sã afirmãm cât se poatede clar cã Duhul este Dumnezeualãturi de Dumnezeu Tatãl ºiDumnezeu Fiul. Scriptura conþinenenumãrate argumente privitoarela divinitatea Duhului Sfânt.Spaþiul disponibil acestui articolnu ne permite prezentarea elabo-ratã a acestor argumente. Subli-niem doar cã Duhul are toate atri-butele esenþiale ºi morale speci-fice dumnezeirii, Duhul facelucrãri pe care numai Dumnezeule poate face ºi posedã nume ºititluri divine. Mai mult, în câtevapasaje biblice, Duhul este numitîn mod direct ca fiind Dumnezeu.În F.A. 5,1-11, Petru afirma clar

cã Duhul Sfânt este Dumnezeu(F.A. 5:3, 5:4), acelaºi lucru esteafirmat în 1 Cor. 3:16-17, 6:19-20ºi în 2 Cor. 3:17, unde Pavel iden-tificã în mod explicit pe DuhulSfânt cu Domnul.

1.3. Duhul Sfânt este Dumnezeuîn sânul Sfintei Treimi

Noi mãrturisim credinþa înSfânta Treime. Duhul Sfânt esteparte a Sfintei Treimi. Duhul estePersoanã-Dumnezeu, alãturi deTatãl ºi de Fiul, împreunã for-mând Trinitatea. Vorbind desprenatura Duhului Sfânt este impor-tant sã precizãm cã Duhul Sfânteste persoanã divinã dar nu sepa-rat de Trinitate. Duhul Sfânt esteco-egal, con-substanþial, co-eterncu Tatãl ºi cu Fiul ºi împreunã cuTatãl ºi cu Fiul este vrednic deînchinare ºi de adorare. Formulabaptismalã din Matei 28:19, pre-cum ºi benedicþia paulinã din2Cor. 8:14 reflectã convingãtorînvãþãtura privitoare la SfântaTreime.

Când vorbim despre Botezulcu Duhul Sfânt trebuie sã reali-zãm cã aceastã experienþã implicãintrarea în relaþie personalã di-

rectã cu Duhul Sfânt, care estePersoanã-Dumnezeu în Trinitate.

2. TERMINOLOGIABOTEZULUI CUDUHUL SFÂNT

Sfânta Scripturã foloseºte ovarietate de termeni pentru avorbi despre experienþa umpleriicu Duhul Sfânt. Aceºti termenidescriu ºi definesc caracterulbotezului cu Duhul Sfânt. Pe lân-gã terminologia biblicã referi-toare la botezul cu Duhul, existão terminologie contemporanãnescripturalã.

2.1. Terminologia contempo-ranã nescripturalã

2.1.1. „A doua lucrarea a harului”

Uneori, Botezul cu DuhulSfânt este numit „a doua lucrarea harului”. Aceastã expresie nuapare în Sfânta Scripturã, ºi eucred cã ea nu defineºte fidel expe-rienþa Botezului cu Duhul Sfânt.Dacã Botezul cu Duhul Sfânt este„a doua lucrare a harului”, atunci

Rod bogat la biserica Penticostalã Betel din Dumbrãveni, judeþul Suceava. Alãturi de cei 34 de candidaþi care au încheiatlegãmânt în apa botezului, pastorul bisericii, Virgil Neagu, ºi slujitorii Viorel Dascãlu, Maricel Macovei ºi Viorel Simion.


(urmare din pag. 9)

Studiu în serial

poate cã existã ºi a treia ºi a patralucrare a harului!?

Noi credem într-o continuãlucrare de creºtere în harul luiDumnezeu (1 Pet. 3:18), dar aceastanu se referã la Botezul cu DuhulSfânt.

2.1.2. „A doua binecuvântare”

ªi aceastã expresie este nescrip-turalã. Ea are scopul de a diferen-þia lucrarea naºterii din nou, caprimã binecuvântare, de lucrareabotezului cu Duhul Sfânt, ca adoua binecuvântare. Chiar dacãscopul e bun, totuºi expresia nudefineºte ceea ce Sfânta Scripturãnumeºte ca fiind Botezul cuDuhul Sfânt.

2.2. Terminologia Scripturiipentru Botezul cu Duhul Sfânt

Scriptura foloseºte o termino-logie variatã, fiecare termendescriind aspecte diferite aleacestei lucrãri.

2.2.1. Turnarea Duhului Sfânt:„voi turna Duhul Meu peste oricefãpturã” (Ioel 2,28)

Pe de-o parte, expresia suge-reazã originea Botezului cuDuhul Sfânt. Turnarea se poateface numai de sus. Deci din punctde vedere al originii, experienþabotezului cu Duhul este de sus,de la Dumnezeu.

Pe de altã parte, expresiasugereazã amploarea revãrsãriiDuhului Sfânt. Profetul Ioel nuvorbeºte despre „a picura” DuhulSfânt, ci despre turnarea Duhului.

2.2.2. Botezul cu Duhul Sfânt:„veþi fi botezaþi cu Duhul Sfânt”( F.A.1:5)

Acest termen este folosit deIoan Botezãtorul ( Luca 3:17) darºi de Isus Hristos ( F.A.1:5).Verbul „baptizo” (botez) suge-

Duhul Sfânt.

2.2.6. Îmbrãcaþi cu putere de sus:„veþi fi îmbrãcaþi cu putere de sus”(Luca 24:49)

Expresia sugereazã cã botezulcu Duhul Sfânt este nu numai oexperienþã ce afecteazã interiorulcredinciosului, ci afecteazã ºiexteriorul. Botezul cu Duhul Sfânteste o îmbrãcare, o înveºmântarecu putere. Prin Botezul cu DuhulSfânt credinciosul este completînconjurat cu puterea luiDumnezeu.

2.2.7. Primirea Duhului Sfânt:„aþi primit voi Duhul Sfânt?”(F.A. 8:17; 10 :47; 19:2)

Acest termen mutã accentulpe om ca destinatar, ca recipiental Botezului cu Duhul Sfânt, careeste darul lui Dumnezeu, dar pen-tru primirea lui este nevoie ºi deacordul credinciosului. Dumnezeunu încalcã libertatea personalã a cre-dinciosului ºi nici nu înlãturã per-sonalitatea umanã, ci conlucreazãîmpreunã cu ea, botezul cu Duhulrealizându-se printr-o cooperaredeplinã cu credinciosul, care cereDuhul Sfânt cu credinþã.

În concluzie trebuie sã obser-vãm cã identitatea Duhului Sfânt,alãturi de terminologia complexãfolositã de Biblie pentru a desem-na experienþa botezului cu DuhulSfânt indicã în mod sigur înspreimportanþa teologicã ºi practicã abotezului cu Duhul.

Botezul cu Duhul Sfânt tre-buie sã facã parte din experienþatuturor credincioºilor penticostaliºi nu numai. (va urma)

reazã ideea de scufundare în cevaanume. Botezul cu Duhul Sfântînseamnã o imersiune totalã acredinciosului în Duhul Sfânt.

2.2.3. Darul Duhului Sfânt:„Apoi veþi primi darul DuhuluiSfânt” (F.A. 2:38)

Termenul precizeazã cãBotezul cu Duhul Sfânt este undar, un cadou ºi nu rezultatulmeritelor personale. Dumnezeudã botezul cu Duhul Sfânt fãrãplatã. Darul Duhului este un actal harului divin. Cu toate cã esteun dar, el nu este dat decât acelorce îl cautã ºi îl doresc cu since-ritate, celor care stãruiesc în rugã-ciune în vederea primirii Lui.

2.2.4. Fãgãduinþa Tatãlui: „voitrimite peste voi fãgãduinþaTatãlui Meu” (Luca 24:49)

Aceastã terminologie indicãsursa ºi garantul (Tatãl), precumºi natura (fãgãduinþa) Botezuluicu Duhul Sfânt. Botezul cu DuhulSfânt este ideea lui Dumnezeu.Cel care garanteazã autenticitateaºi realizarea acestei experienþeeste Dumnezeu Tatãl.

2.2.5. Umplerea cu Duhul Sfânt:„ºi toþi s-au umplut de DuhulSfânt” (F.A. 2:4; 4:31; 6:3)

A fi umplut cu Duhul Sfânt ºia fi botezat cu Duhul Sfânt suntdouã moduri de a vorbi despreaceiaºi experienþã spiritualã.Termenul „umplere cu DuhulSfânt” sugereazã o acþiune aDuhului Sfânt la un moment dat.Expresia sugereazã totala depen-denþã a credinciosului faþã de

„Am învãþat sã stau înaintea lui Dumnezeuzilnic, ca ºi un vas gata sã fie umplut cuDuhul Sfânt. El m-a umplut cu siguranþasalvãrii, cã El, veºnicul Dumnezeu, ªi-a

început lucrarea în mine.” Andreew Murray

„Am învãþat sã stau înaintea lui Dumnezeuzilnic, ca ºi un vas gata sã fie umplut cuDuhul Sfânt. El m-a umplut cu siguranþasalvãrii, cã El, veºnicul Dumnezeu, ªi-a

început lucrarea în mine.” Andreew Murray


Tineret

În zilele de 30 aprilie ºi 1mai a.c. a avut loc înBucureºti, la Sala Poliva-

lentã, Conferinþa Naþionalã deTineret „Peniel”. Vorbitorii prin-cipali au fost Lucian Oniga, fon-datorul ºi preºedinteleFundaþiei „Peniel”,Cristian Barbosu, pas-torul Bisericii „Meta-noia” din Arad, FlorinIanovici, pastorul Bi-sericii Betel din Bucu-reºti ºi Tony Anthony,fondatorul organizaþiei„Avanti MinistriesLimited” ºi autorulcãrþii autobiografice„ Î m b l â n z i r e atigrului”.

Au participat miide tineri penticostali ºinu numai, pãstori ºiconducãtori din Cul-tele neoprotestante, între care IoanMoldovan, preºedintele AER ºivicepreºedinte al Cultului CreºtinPenticostal, Otniel Bunaciu, preºe-dintele Cultului Creºtin Baptist,Virgil Achihai, preºedintele CultuluiCreºtin dupã Evanghelie, MoiseLucaci, vicepreºedinte al CultuluiCreºtin Penticostal, toþi aducând salu-turi tinerilor prezenþi la Sala Poliva-lentã din Bucureºti.

În cuvântul sãu, pastorul IoanMoldovan (foto sus), preºedinteleAER a spus între altele, urmãtoarele,citând 2 Cronici 25.1-9:

„Vreau sã vã spun cã, la întâl-nirea aceasta de la Peniel este vorbadespre voi ºi despre noi. În cuvântul

pe care l-am citit din 2Cronici, despre Amaþia,este vorba despre noi.La vârsta de 25 de ani,Amaþia a ajuns împãratºi a fãcut ce este bineînaintea Domnului. El afost unul din cei 8 împã-raþi buni ai lui Iuda.Israelul n-a avut niciunîmpãrat bun dupã ce îm-pãraþia s-a destrãmat.Dar Biblia spune cãAmaþia avea inima îm-pãrþitã, o inimã care nu

era cu totul datã Domnului. El s-aaliat cu cine nu trebuia ºi n-a înþelescã Dumnezeu este Acela care poatesã dea mai mult. În acest pasaj veþivedea cum Dumnezeu Îºi trimiteslujitorul, care spune: «Domnul

poate sã-þi dea mult mai mult...» (2Cron. 25.9).

Dragi tineri, dacã vreþi sã trãiþiaºa cum este tema conferinþei: «Viaþala maxim» vã invit, vã chem ºi mãrog pentru voi ca sã-I daþi toatã inimalui Dumnezeu ºi sã vã aliaþi cu oamenicare se tem de El. Împãratul Amaþias-a aliat cu aceia care nu slujeau peDumnezeu. Faceþi alianþã cu oamenitemãtori de Dumnezeu ºi înþelegeþibine cã Dumnezeu poate totdeaunasã vã dea mult mai mult...

Doresc ca Domnul sã binecu-vânteze aceastã conferinþã ºi lafinalul ei sã se împlineascã ceea cev-aþi propus: «Viaþa la maxim împre-unã cu Domnul Isus.»”

Fiecare sesiune a început cu untimp de laudã ºi închinare condus demai multe grupuri muzicale ºi curugãciuni înflãcãrate (foto mijloc) lacare tinerii au fost îndemnaþi deslujitori prezenþi la eveniment.

La apelurile vorbitorilor, de laîncheierea fiecãrei sesiuni, ºi-aumanifestat dorinþa de a se preda ºide a-L urma pe Domnul Isus Hristossute de tineri (foto dreapta jos).

„Cele douã zile petrecute împre-unã la Bucureºti vor fi de neuitatpentru mulþi tineri, pentru cã acolo s-auîntâlnit faþã în faþã cu Dumnezeu. Laaceastã conferinþã, Dumnezeu ne-aînvãþat ce înseamnã cu adevãrat viaþala maxim – adicã din belºug (Ioan10:10) – ºi ne-a îndemnat sã-L cãutãmpe El, singurul care poate duce peorice om de la minus la plus, ºi care îi

poate da dragoste ºiputere divinã ca sãtrãiascã dupã îndem-nurile Duhului.

La sfârºit, ca oconfirmare a Cuvân-tului Sãu, Dumnezeune-a trimis un exempluîn „carne ºi oase” –Tony Anthony, care sãfie o încurajare ºipentru acei oamenicare au nevoie de adoua ºansã pentrumântuirea lor”, con-cluzioneazã organi-zatorii pe site-ul fun-daþiei.

DANIEL PURDEL

ConferinþaNaþionalã de Tineret

– Peniel 2008

ConferinþaNaþionalã de Tineret

– Peniel 2008

Fot

o: E

ugen

Pãu

n

Fot

o: D

anie

l P

urde

l

Fot

o: E

ugen

Pãu

n


Istorie penticostalã

ºi se presupune cã atunci adu-nãrile se þineau fie în familia luiGruia Gheorghe ºi Chiva din str.Dobrogeanu Gherea, nr. 14 fie încasã la Eva Gionovici din str.Martirii Doftanei, nr. 5. Prinoctombrie 1932, Anti a revenit înReºiþa ºi a locuit în str. PrincipesaElisabeta, nr. 14 (denumire vechea strãzii), în casa lui Truia. Acolos-au þinut adunãrile timp de peste2 ani. În anul 1935 s-a închiriat ocasã de mãrime corespunzãtoare,în str. Romanilor, cu scopul de ase þine adunãri.

În prima searã când s-a þinutadunarea, au venit poliþaii ºi i-audus pe toþi cei adunaþi la postulde poliþie. Cei duºi la postul depoliþie, au fost lãsaþi apoi sã pleceacasã dar Anti ºi soþia lui au maifost reþinuþi ºi abia dupã ora 24au putut sã ajungã acasã la cei 4copilaºi ai lor pe care i-au gãsitadormiþi. Timp de 2 luni, în anul1935, ºi în 1936, adunãrile s-au

þinut în familia lui GruiaGheorghe ºi Chiva din str.Dobrogeanu Gherea, nr. 14. Încasã la Eva Gionovici a predicatde câteva ori ºi Gaºpar Vasile.Eva Gionovici avea darulprorociei. În perioada anilor1937-1940 se adunau ºi în str.Oþelului, nr. 13, la SecoºanViorica ºi în str. Libertãþii, nr. 25,la Petru Adam care era baptist darcare accepta credinþa penticos-

Miºcarea penticostalã înReºiþa a început în

octombrie 1930, însã, nu exclu-dem posibilitatea existenþei ante-rioare a unor penticostali sau aunor persoane botezate cu DuhulSfânt în Reºiþa. În octombrie1930, a venit din Gãtaia în Reºiþa,Pãtruþ Anton (cunoscut cu nu-mele de Anti), împreunã cu soþiasa Ana. El a primit botezul cuDuhul Sfânt în februarie 1930,la Gãtaia. În Reºiþa a locuit, laînceput, în str. Libertãþii nr. 27,în apropiere de sora lui de corp,Daniþa, care se stabilise în Reºiþaînaintea lui, în str. Libertãþii, nr. 23A(în apropiere de Poºta actualã).

La foarte scurt timp dupãsosirea lui Pãtruþ Anton la Reºiþa,sora lui, Daniþa i-a propus sãcheme pe unii fraþi penticostali laReºiþa, pentru a þine o adunare,la care sã se predice desprebotezul ºi lucrarea Duhului Sfânt.În scopul acesta a trimis o scri-soare, prin care a invitat pe uniifraþi penticostali sã vinã la Reºiþa.În urma acestei invitaþii, în lunaoctombrie 1930, într-o sâmbãtãseara, au sosit cu o trãsurã, dinMaidan la Reºiþa, un grup de 6fraþi, printre care erau: Ilie Grecu(din Maidan), Izbaºa Alexandru(din Birchiº) ºi Gaºpar Vasile (dinOraviþa).

PRIMUL SERVICIUDIVIN

În acea searã, în casa suroriiDaniþa ºi în curte, în str. Liber-tãþii nr. 23A, s-a þinut prima datãîn Reºiþa, un serviciu religios cuo manifestare penticostalã. Laacea adunare au participat ºi uniifraþi baptiºti, fiind adunaþi acolopeste 30 persoane. Adunarea din

acea searã a durat vreo 4 ore, camîntre orele 20-24. Atunci, s-a cân-tat, s-au rugat cu toþii în comunºi s-a vorbit despre botezul cuDuhul Sfânt. Aceasta a fost primaadunare penticostalã cunoscutãîn Reºiþa. Anti, din octombrie1930, timp de aproape un an dezile, a locuit la adresa amintitã,într-o cãsuþã sãracã, acoperitã cuºindrilã, compusã dintr-o camerãmicã de vreo 3x2 m. ºi o bucãtã-rie de vreo 2x2 m. Acolo a fostvizitat de unii fraþi baptiºti ºi acoloau început sã se þinã adunãrilepenticostale. Când se adunau sedesfãceau cele douã paturi ºi cuscândurile paturilor sprijinite peniºte scaune mai mici se aranjau

scaunele de lungimea paturilor,unde se aºezau cei veniþi laadunare.

Pe la sfârºitul anului 1931,Anti ºi-a schimbat domiciliul înstr. Roºiorilor, nr. 21, unde aucontinuat adunãrile timp de vreo7 luni. Când se adunau, la fel, sedesfãceau paturile pentru a searanja scaunele. De prin luna maipânã prin luna octombrie a anului1932, Anti a fost plecat în Gãtaia

Istoria BisericiiPenticostale din Reºiþa

Istoria BisericiiPenticostale din Reºiþa

Prima adunare penticostalã din Reºiþa, str. Libertãþii nr. 23A (octombrie, 1930)


talã. De asemenea, se crede cã s-arfi adunat în acea perioadã ºi înstr. Martirii Doftanei, nr. 5, la EvaGionovici.

PRIMUL BOTEZ ÎN APÃ

Primul botez în apã la penti-costali, în Reºiþa, s-a fãcut prinanul 1935, când a fost botezatãVida Elena, seara, de cãtre IzbaºaAlexandru. Secoºan Viorica a aju-tat candidata pentru botez sã seîmbrace, iar Anti a stat de pazã.Numãrul adunãrilor ºi a locurilorunde se adunau penticostalii dinReºiþa era mai mare decât ne-arãmas cunoscut din relatãrile unorfraþi ºi surori. Se mai poate men-þiona cã în casã la Gionovici Eva,din str. Martirii Doftanei nr. 5, laetajul I, probabil cã s-au þinutadunãri pe perioade de timp maimari decât se cunoaºte. De aseme-nea, presupunem cã ºi în casã laGruia Gheorghe ºi Chiva, ar maifi fost þinute adunãri pe perioadede timp mai mari decât secunoaºte. Acolo, aºa dupã cum arelatat Gruia Chiva, din amintirileei, odatã au venit 3 jandarmi ºiau ridicat vreo 30 de persoanecare s-au adunat în casa aceea,pentru a-i duce pe toþi la judecatãîn Timiºoara ca sã fie condam-naþi, însã Gruia Gheorghe, pedrum, a dat bani jandar-milor, ºi aceºtia, dupã ce auprimit banii, le-au dat drumulla toþi ºi nu i-au mai dus pefraþi ºi surori la judecatã. Dinrelatãrile ce au fost fãcute, laadunãrile penticostale ce seþineau prin case la Reºiþaaveau loc ºi stãruinþe în ru-gãciune, care þineau uneoripânã noaptea târziu la ora 1sau 2 ºi, s-a întâmplat, chiarºi pânã dimineaþa.

De prin anul 1941 ºi pânãîn toamna anului 1946, adu-nãrile penticostale s-au þinutîn casa lui Gherghina, dinstr. Cãlãraºi, nr. 60, undelocuia Niþu Florentina. De

asemenea mai mergeau la rugã-ciune ºi în Buginic, unde locuiaîntr-o baracã, Dobre Cruciþa. Întimpul acela era o femeie, Bog-dan Florica, care a rãmas oarbãºi a stat aºa cam o lunã de zile,fãrã ca doctorul sã-i fi pututdeschide pleoapele de la ochi. Eaa avut o fetiþã, care a dus-o lageam ºi de acolo striga la lume s-o ducã la Tãmaº Iacob, care s-oducã mai departe la Tina, în str.Cãlãraºi, nr. 60, unde urma sãvinã Calei Ioan. Într-o searã, larugãciune, dupã ce a sosit ºi CaleiIoan, din Caransebeº, oarba aputut deschide ochii, fiind vin-decatã. Ea a strigat: „Dumnezeumi-a deschis ochii”. Aceastãfemeie care ºi-a primit vederea,ºtia cã trebuie sã fie botezatã, însãnu era cine s-o boteze, ºi ea,pentru a nu rãmâne nebotezatã,într-o zi, în pivniþã la Tina, s-a bo-tezat singurã cu un lighean plincu apã (nu este conform Bibliei)ºi a rãmas credincioasã. În toam-na anului 1946 a sosit din Gãtaiala Reºiþa Benea Ioan, care a gãsitadunarea într-o bucãtãrie micã încasã la Tina, din str. Cãlãraºi, nr.60, ºi la chemarea lui au reînceputsã vinã la adunare ºi alþii. Apoi,tot în toamna anului 1946, a sositîn Reºiþa Guicov Lidia, care aveacarnet de predicator de la Izbaºa

Alexandru. Adunarea s-a mutatîn locuinþã la Guicov Lidia, dinstr. Coreea, nr. 3 ºi se þineauadunãri în antreul locuinþei.

Dupã un timp de câteva luni,nemai având loc pentru întruniri,s-a amenajat o camerã de vreo3x3 m. în casa lor din str. Oþelului,nr. 13. Când s-a primit autoriza-þia, erau vreo 65 de fraþi ºi surori.La acea adresã s-au þinut adunãrivreo 3 ani ºi jumãtate. Când seadunau, se scotea uºa din bala-male pentru ca sã poatã auzi ºivedea ºi cei din curte. În acel lo-cal, la început, conducãtoruladunãrii era Lupu Dumitru (Mita)care, însã, a demisionat ºi în locullui a devenit conducãtor BeneaIoan.

Deoarece localul din str. Oþeluluinr. 13 era prea mic, la sfârºitulanului 1949, s-a închiriat un lo-cal în casa lui Moise Sârbu, ºiacolo s-au þinut adunãri vreo 3-4luni. Nemaiavând voie sã seadune acolo, adunarea s-a mutatdin nou în str. Oþelului nr.13, laSecoºan Viorica, iar apoi s-ahotãrât sã se facã adunare laGuicov Lidia, din str. Coreea nr.3, în grajdul ce îl avea ºi care tre-buia sã fie transformat în local deadunare corespunzãtor. Repar-tizarea oficialã a acelui local de


( continuare în pag. 14)

Biserica din casa lui Truia (1934), str. Principesa Elisabeta nr. 14



adunare a fost fãcutã prin actulde repartizare nr. 887/ 28 iunie1951, a Ministerului AfacerilorInterne. Acolo, adunãrile s-auþinut peste 24 ani, pânã la datade 18 august 1974, când a fostdeschis noul local din str.Castanilor nr. 119.

Prin anul 1950 s-a fãcut unbotez în apã, care l-a oficiat LupIosif, în Valea Domanului. Aufost botezate cca. 20 de per-soane. Candidaþii s-au îmbrãcatîn alb la adunare, ºi încolonaþi,însoþiþi de toatã adunarea ºi devizitatori, au mers prin oraº pânãla apã. Botezul a fost anunþat lamiliþie ºi securitate, care pentrubunul mers au trimis 2 agenþipentru menþinerea ordinii. Dupãbotez, pe iarba verde s-a oficiatºi Cina Dom-nului. La terminare,s-au reîn-tors la adunare ºi s-aserbat ºi cina iubirii.

Din noiembrie 1956, LupuMihai a rãmas dirijor de cor operioadã lungã de timp. Din cau-za localului neîncãpãtor, s-a cãu-tat un nou local, dar, autoritãþilecomuniste nu aprobau decât ex-cepþional sã se construiascã loca-luri corespunzãtoare pentruadunãri creºtine.

S-a ales o comisie, dintre fraþi,care sã gãseascã o casã pentrudeschiderea unui nou local, ºi aufost desemnaþi pentru aceastaSzabo Sebastian, Costin Ilie ºiBirãu Rusalin, care, dupã ce auparcurs oraºul, la sfârºitul primeizile, au gãsit o casã corespun-zãtoare ºi în ziua urmãtoare aumers sã discute cu cei 2 pro-prietari ai casei. Cei 3 au anunþatpe Ioachimov Nicolae (pastorul)ºi pe Amarie Nicolae (condu-cãtorul local) ce casã au gãsit, ºiapoi au mers în Stavila, pe str.Nera, sã-l anunþe ºi pe JivanRusalin (secretarul). Ajunºi aco-lo, au gãsit un grup de câteva per-soane care s-au întâlnit pentrurugãciune. Auzind ce casã s-agãsit, Jivan Rusalin a fost ºi el de

(urmare din pag. 13) acord, întrucât cunoºtea acea casãºi s-a bucurat, apoi a spus: „frateBirãu, ia Biblia ºi citeºte un text,dupã care sã ne rugãm ºi sã mul-þumim Domnului”. Atunci, BirãuRusalin a deschis Biblia la întâm-plare ºi a citit în 2 Cronici 7:15-16 „Ochii Mei vor fi deschiºi deacum, ºi urechile Mele vor fi culuare aminte la rugãciuneafãcutã în locul acesta. Acum, alegºi sfinþesc casa aceasta, pentru caNumele Meu sã locuiascã în eape vecie, ºi voi avea totdeaunaochii ºi inima Mea acolo”. Ceiprezenþi acolo au recunoscut cã,prin acel text, Domnul le-a dat unrãspuns clar cã pe str. Castanilornr. 119 va fi o adunare.

Începând cu data de 18 august1974, adunãrile bisericii penti-costale din Reºiþa s-au þinut înlocalul din str. Castanilor nr. 119.Pastor al bisericii era IoachimovNicolae, iar conducãtor eraAmarie Nicolae. Programelebisericii se desfãºurau tot sub unelerestricþii, impuse de cãtre autori-tãþi. Nu aveau voie sã predicestrãinii ºi nici unii membri aibisericii locale, dar nu se aplicauîntotdeauna aceleaºi reguli. Erauadmiºi legal pentru botez numaipersoane din familii de penti-costali, dar totuºi erau botezaþi ºialþii, în secret. Radu Pavel aabsolvit Seminarul TeologicPenticostal, cu durata de 4 ani.

Biserica Penticostalã nr. 1 - Reºiþa, str. Castanilor nr. 119.

Mai târziu, între anii 1991-1996,Radu Pavel a dat examenul delicenþã la Universitatea „BabeºBolyai”, din Cluj-Napoca, fiindlicenþiat în teologie pastoralã.Biserica penticostalã din Reºiþa,a mai avut ºi alþi absolvenþi aiinstitutelor teologice penticostalesau seminariilor teologice penti-costale, ca de exemplu: Ioachi-mov Leonid, din Haþeg, în pre-zent pastor în biserici din jud.Caraº-Severin, ºi Bârsan CiprianIoan, din Bucureºti, în prezentpastor asistent în biserica penti-costalã din Reºiþa.

MINUNEA ÎNTOARCERIIUNUI OFIÞER DE

SECURITATE

Într-o zi, cam prin anul 1978,a participat la un serviciu divin înadunarea penticostalã din Reºiþaun fost ofiþer de securitate, avândvârsta sub 50 ani, care locuia înBd. Muncii din cartierul Govân-dar al Reºiþei. Acesta a venit labiserica penticostalã din Reºiþa,hotãrât sã rãmânã ºi el credinciosîn biserica unde mama lui aprimit botezul ºi darul DuhuluiSfânt ºi a vorbit în alte limbi. Larugãciune, o credincioasã dinadunare a vorbit în alte limbi, iarChincea Ioan s-a sculat de lalocul lui ºi s-a dus la ea, punândmâna pe ea. Vãzând acest gest,



Cântarea inspiratã

Izbaºa Alexandru, pionier al miºcãrii penticostale, predicând la a 50-aaniversare a bisericii

acel ofiþer s-a sculat ºi a plecat dinadunare. Peste vreo 2-3 zile, l-aîntâlnit prin oraº Creþu Tudor, carel-a recunoscut, ºi, dupã ce l-asalutat, l-a întrebat care a fost mo-tivul plecãrii lui din adunare.Acesta, printre altele, i-a spus: „Eucredeam cã la voi în bisericã vor-birea în limbi strãine este o prac-ticã de bazã”. Atunci, fratele Tu-dor l-a invitat la el acasã.

Acest ofiþer l-a vizitat peCreþu Tudor ºi i-a povestit amã-nunþit motivul pentru care el avenit la biserica penticostalã, înurma unei întâmplãri greu decrezut. I-a povestit cum ºeful luil-a chemat ºi i-a spus cã ar puteafi avansat în grad, însã, din cauzamamei lui, pe care el nu-i în stares-o lãmureascã sã nu mai meargãla biserica penticostalã, nu i sepoate face avansarea în grad, bamai mult, chiar ºi postul lui delocotenent este periclitat. Dinaceste motive, ofiþerul de securi-tate, a discutat în mod repetat cumama sa ºi a început chiar s-oameninþe, spunându-i: „Nenoro-cito, þie nu-þi pasã de mine ºi deserviciul meu? Câþi nu ºi-ar doriun salariu ca al meu? Eu, dacã nurenunþi sã mai mergi la bisericapenticostalã, te omor!” Mama sanu a vrut sã renunþe, motiv pen-tru care într-o zi, când era numaiel cu mama lui în apartament, ºi-aîncãrcat pistolul, a bãut puþinpentru a avea mai mult curaj ºi i-aspus mamei sale: „Dacã nurenunþi sã mai mergi la bisericapenticostalã, eu astãzi te împuºc,ºi mie nimeni n-o sã-mi facãnimic, cãci eu ºtiu cum sã mãdescurc”. Mama i-a spus: „Dacãmie aºa mi-a fost rânduit sã morîmpuºcatã de fiul meu, facã-sevoia Domnului, dar, eu nu renunþla credinþa mea. Totuºi, te rog,fiule, lasã-mã înainte de a mãomorî, sã mã rog pe genunchi!”Ea a primit permisiunea lui, sã seroage. S-a rugat puþin în limbaromânã, ºi apoi aceastã bãtrânãde 77 ani, fãrã sã fi ºtiut o altã

limbã strãinã, a început sã seroage cursiv în limba francezã.

Strãpuns în inimã ºi schimbatîn hotãrâre, a descãrcat pistolul,pe care l-a pus pe masã, s-a aºezatpe un scaun ºi o asculta cum seroagã în limba francezã, limbã pecare el a învãþat-o la ºcoala deofiþeri ai securitãþii, ºi pe caremama lui nu avea cum s-o cu-noascã. Ea a vorbit în limbi con-form învãþãturii Noului Testament(F. Ap. 2:4; 10:46; 19:6; Marcu16:17; 1 Corinteni 14:14,21,22etc.), fiind un semn care a produsîn viaþa lui o convertire la cre-dinþã. El a mai spus: „Mama mea,o femeie fãrã multã ºcoalã ºibãtrânã, cum a putut ea sã seroage aºa frumos ºi cu o exprima-re aºa corectã în limba francezã,deoarece ea nici mãcar în limbaromânã nu se putea exprimacorect? Dacã era o persoanã ne-cunoscutã, puteam sã cred cã aînvãþat undeva, dar pe mamamea o cunoºteam cã ea nu ºtialimba în care a vorbit”.

Dupã aceastã întâmplaremiraculoasã, ofiþerul de securitate

ºi-a anunþat superiorii sãi cã s-ahotãrât sã se pocãiascã. A fost datafarã din serviciu ºi a rãmas untimp fãrã niciun serviciu, apoi afost angajat ca zilier.

ORDINAREA LUI RADUPAVEL CA PÃSTOR

Dupã absolvirea Seminarului,Radu Pavel s-a stabilit în Reºiþa.Pe data de 19 octombrie 1980,Radu Pavel a fost ordinat ca pas-tor ºi este ºi în prezent pastorulbisericii. Lipsa de libertate religi-oasã a penticostalilor din Reºiþai-a fãcut pe aceºtia sã fie maiaproape de Dumnezeu, sã înalþemulte rugãciuni cãtre El ºi sã-ºipunã o mai mare speranþã în harulºi îndurarea Sa. De multe ori, înadunãri, mulþi penticostali serugau cu lacrimi în ochi. Uniipredicatori, mai optimiºti, pre-dicau chiar de la amvon: „Dum-nezeu va aduce zile de manifes-tare liberã a credinþei creºtine”.ªi chiar atunci când unii nu maisperau, a izbucnit revoluþia.

BIRÃU RUSALIN


REDACÞIA

Numãrul urmãtor al revistei vaapãrea la mijlocul lunii iulie.

Rugãm abonaþii noºtri sãridice pachetele cu reviste la

timp de la poºtã, întrucât toatereturnãrile (mai frecvente în

lunile de varã) implicã costurinoi considerabile, atât la

primire cât ºi la reexpediere.De asemenea, în cazul

neprimirii revistelor pânã lasfârºitul lunilor respective,

dorim sã fim informaþitelefonic pentru eventuale

lãmuriri ºi mãsuri.Amintim cã se pot face încontinuare abonamente la

Cuvântul Adevãrului pentrutrim. II-IV / 2008 la preþul de24 RON (26 USD ºi 18 Euro),

plata putând fi fãcutã înconturile menþionate la caseta

redacþionalã.Cu mulþumiri,

Numãrul urmãtor al revistei vaapãrea la mijlocul lunii iulie.

Rugãm abonaþii noºtri sãridice pachetele cu reviste la

timp de la poºtã, întrucât toatereturnãrile (mai frecvente în

lunile de varã) implicã costurinoi considerabile, atât la

primire cât ºi la reexpediere.De asemenea, în cazul

neprimirii revistelor pânã lasfârºitul lunilor respective,

dorim sã fim informaþitelefonic pentru eventuale

lãmuriri ºi mãsuri.Amintim cã se pot face încontinuare abonamente la

Cuvântul Adevãrului pentrutrim. II-IV / 2008 la preþul de24 RON (26 USD ºi 18 Euro),

plata putând fi fãcutã înconturile menþionate la caseta

redacþionalã.Cu mulþumiri,

Amintiri

Când Domnul ªi-a întors faþa cãtre mineºi m-a cercetat, am început sã-L cautpeste tot. Citeam cãrþi de credinþã sau

mã adunam cu cei credincioºi doar ca sã aud cevadespre El. La ºcoala unde lucram, într-un satîndepãrtat din Ilfov, aveam douã învãþãtoare tinerecare frecventau o bisericã neoprotestantã. Ele nuvorbeau la nimeni de Dumnezeu, pentru cã prinanii '80 era periculos sã faci aºa ceva. Dar viaþa lorera o mãrturie pentru cei din jur. Pe atunci nu ºtiamnimic despre pocãinþã, dar în perioada care a urmatam fost martora unor evenimente legate de credinþaacestor tinere, care m-au pus pe gânduri.

Una dintre învãþãtoare locuia lângã ºcoalã.Mama ei venea la sãrbãtori ºi ne aducea prãjituri ºiplãcinte. Toþi o preþuiam pentru gestul ei. Cealaltã,pe care o chema Vasilica, locuia mai departe deºcoalã ºi iarna, când consiliile pedagogice seterminau târziu, pãrinþii ei ne gãzduiau pe toþi careeram navetiºti. Erau singurii care fãceau acest lucruºi cu adevãrat erau o binecuvântare pentru noi. Eunu aveam o relaþie strânsã cu nici una dintre ele,pentru cã între noi era o micã diferenþã de vârstã.Ne salutam, dar nu aveam ce sã ne spunem.

O vreme în ºcoalã totul a decurs normal. Nu nepoticneam niciunul de credinþa lor ºi fiecare nefãceam datoria. S-a fãcut însã, cã tot pe atunci uncoleg de matematicã a început sã meargã cureclamaþii pe la forurile superioare, pentru cã vroiasã o dea la o parte pe directoare ºi sã-i ia locul. Nua reuºit sã atragã pe nimeni de partea lui, cãci era opersoanã respingãtoare - ne jignea pe toþi ºi ne urape toþi. Câþiva colegi care locuiau în vecinãtatealui, povesteau cã acest bãrbat uneori avea mani-festãri de somnambul. De multe ori, se scula în pute-rea nopþii ºi spãrgea lucrurile din casã, urla ºi îºichinuia nevasta ºi copilul. Pe atunci nu-mi dãdeamseama cã boala aceea era o posedare demonicã.

ªi pentru cã acest om nu ºtia cum sã o înlãturepe directoare, în cele din urmã, a mers la inspectoratºi a reclamat-o cã þine în ºcoalã o învãþãtoarepocãitã, pe Vasilica. Nu ºtiu de ce s-a legat el numai

de una din ele, dar cred cã Dumnezeu are un rãs-puns ºi pentru aceasta, cãci totul e în controlul Lui.Pe la mijlocul anului ºcolar, inspectoratul a delegatcâteva persoane care s-au deplasat la ºcoala noastrã,au chemat-o pe Vasilica ºi au stat de vorbã cu ea.Cineva a trecut pe lângã biroul directoarei ºi a auzitanumite lucruri pe care ni le-a relatat ºi nouã. Astfel,am aflat cã la sfârºit, inspectorii au cerut acesteiînvãþãtoare sã se lepede de credinþã dacã vrea sãrãmânã în învãþãmânt. Au întrebat-o de trei ori acestlucru ºi de trei ori Vasilica a refuzat. Rãspunsul lora fost: Termini anul ºcolar ºi pleci din învãþãmânt.Þi s-a luat dreptul de a mai profesa.

Când am aflat ce s-a întâmplat cu colega noastrãne-am întristat toþi. Ne-a pãrut rãu cã a rãmas fãrãslujbã. Vasilica ºi-a continuat munca la catedrã pânãla sfârºitul anului ºcolar. Nu s-a plâns de cele întâm-plate, dar era tristã. Dupã o vreme, fãrã sã-ºi deaseama, colegii nu au mai bãgat-o în seamã. Consi-derau cã „trecuse pe o linie moartã”. Eu am conti-nuat sã vorbesc cu ea ºi pentru mine a rãmas aceeaºicolegã. De fapt, eram singura care mai vorbeam cuea. Într-o zi, când am fost numai noi douã încancelarie, ea ºi-a deschis inima faþã de mine ºimi-a spus niºte cuvinte care la vremea aceea mis-au pãrut ciudate:

- Nu-i aºa cã tu nu eºti împietritã ca ceilalþi?

„Scãparea celor neprihãniþi vine de laDomnul; El este ocrotitorul lor la vremeanecazului. Domnul îi ajutã ºi-i izbãveºte; îiizbãveºte de cei rãi ºi-i scapã, pentru cã seîncred în El.” Psalmul 37.39-40

O misiunedelicatã

ANUNÞANUNÞ

REDACÞIA


Amintiri

- Cum adicã, nu sunt împietritã?- Adicã ai o inimã deschisã pentru Dumnezeu,

crezi în El.- Da, cred, am rãspuns eu ºi eram aºa convinsã

cã sunt o mare credincioasã.- Atunci o sã-þi dau un numãr de telefon la care

o sã mã gãseºti dupã ce voi pãrãsi ºcoala. Eu am sãplec la Bucureºti în gazdã ºi dacã mã vei cãuta osã-þi vorbesc de Dumnezeu.

Am primit cu plãcere propunerea ei, dar din ne-fericire, am pierdut numãrul de telefon. Nu aveamcum sã-l recuperez. Mã gândeam însã mereu lacuvintele ei ºi mã întrebam cum poate fi un om„împietrit” la inimã? Ce asociere de cuvinte! Înperioada aceea de cãutãri, cred cã aº fi primitmesajul pocãinþei imediat. Dar pesemne nu a fostsã fie atunci, ci mai târziu, în alte împrejurãri.

Pe Vasilica nu am mai vãzut-o niciodatã dar m-am gândit de multe ori la ea ºi aº fi vrut sã o vãd casã-mi vorbeascã de Dumnezeu. Mã gândeam: oare,ce ar putea sã-mi spunã despre El?

Dupã o perioadã am mers în vizitã la o familie.Fiul lor nu avea ºcoalã ºi lucra ca îngrijitor laGrãdina Botanicã. Fãrã sã ºtie de ce, el a început sãpovesteascã despre noua lui colegã, Vasilica, otânãrã care fusese datã afarã din învãþãmânt dincauza credinþei. Am înþeles despre cine era vorba

ºi m-am cutremurat. O, Doamne, învãþãtoarea aceeadrãguþã ajunsese sã-ºi câºtige pâinea ca muncitoarela Grãdina Botanicã?!! Ce nãpastã!

Dupã câþiva ani am vizitat din nou familia aceeaºi bineînþeles am vrut sã ºtiu ce s-a întâmplat cufosta mea colegã, Vasilica. Astfel, am aflat cã întretimp ea a fãcut facultatea de matematicã, s-acãsãtorit cu un coleg ºi s-a angajat la un liceu dinBucureºti. M-am bucurat sincer pentru ea. Mi-amamintit ce tânãrã era când i-a fost încercatã credinþa.Cred cã a îndurat multe umilinþe când dãdea cu sapala Grãdina Botanicã ºi nu i-a fost uºor sã fie salahoracolo. A trebuit sã treacã printr-o ºcoalã a durerii,printr-un botez de foc, cãci numai aºa se dovedesccei aleºi. Dar totul a fost spre binele ei, chiar dacãla vremea aceea, ea nu a întrezãrit acel bine.Rãbdarea ºi credincioºia ei au fost rãsplãtite. Lavremea hotãrâtã, Dumnezeu a ridicat-o ºi i-a dat oslujbã cu mult mai bunã a ajutat-o sã ajungãprofesoarã la un liceu din capitalã. În mijloculelevilor ºi al colegilor, de acum înainte, Vasilicaavea de împlinit o misiune delicatã. Trebuia sãlucreze pentru Domnul aducând prin viaþa ºiprofesiunea ei o mãrturie unicã aceea de a dovedicã dincolo de lumea abstractã a cifrelor ºi de infinitulmatematic domneºte un Dumnezeu Atotputernic ºiAdevãrat din care toate purced. CECILIA

LAURA DINESCU,Bucureºti

Clipede tainã

LAURA DINESCU,Bucureºti

Clipede tainã

Când s-a stins freamãtul zileiªi-nserarea lin se lasã,Când mã-nvãluie tãcereaªi tristeþea ce m-apasã,Rãmân treazã-n ceas de vegheªi acum, ca-n alte rânduriCând în clipele de tainãMã-mpresoarã atâtea gânduri!

În singurãtatea nopþiiZbor cu gându-n depãrtareÎntr-o þarã fãrã lacrimiCu iubire, cu mult soareSuntem cãlãtori prin lumeNu ºtim viaþa când se curmãFiecare zi din viaþãPoate fi ziua din urmã.

Lumea-n clipele de tainãPare cã-i încremenitãVãlul nopþii se aºternePeste firea adormitãMiliarde de steluþeScânteiazã-n întunericCa într-un suprem spectacolCu decor divin, feeric.

Toatã aceastã mãreþieAre-un singur AutorDumnezeul veºnicieiTatãl nostru-al tuturorHarul Sãu ceresc nu areÎnceput ºi nici sfârºitCu-al Sãu Fiu iubit domneºtePe pãmânt ºi-n infinit.

Doamne, vin din nou la TineSã-Þi închin umilul versAº vrea ruga mea fierbinteSã strãbatã-n UniversDintr-o inimã zdrobitãSe înalþã-al meu cuvântPe o razã de la soareªi prin Duhul Tãu ce Sfânt.

ªi când noaptea-i pe sfârºiteMã cuprinde totuºi somnul.Mã desprind din lumea noastrãCa s-adorm, în gând cu Domnul.Când ºi luna se strecoarãPrintre nori cãtre apusSus din cer coboarã-n tainãPacea Domnului Isus.

Când s-a stins freamãtul zileiªi-nserarea lin se lasã,Când mã-nvãluie tãcereaªi tristeþea ce m-apasã,Rãmân treazã-n ceas de vegheªi acum, ca-n alte rânduriCând în clipele de tainãMã-mpresoarã atâtea gânduri!

În singurãtatea nopþiiZbor cu gându-n depãrtareÎntr-o þarã fãrã lacrimiCu iubire, cu mult soareSuntem cãlãtori prin lumeNu ºtim viaþa când se curmãFiecare zi din viaþãPoate fi ziua din urmã.

Lumea-n clipele de tainãPare cã-i încremenitãVãlul nopþii se aºternePeste firea adormitãMiliarde de steluþeScânteiazã-n întunericCa într-un suprem spectacolCu decor divin, feeric.

Toatã aceastã mãreþieAre-un singur AutorDumnezeul veºnicieiTatãl nostru-al tuturorHarul Sãu ceresc nu areÎnceput ºi nici sfârºitCu-al Sãu Fiu iubit domneºtePe pãmânt ºi-n infinit.

Doamne, vin din nou la TineSã-Þi închin umilul versAº vrea ruga mea fierbinteSã strãbatã-n UniversDintr-o inimã zdrobitãSe înalþã-al meu cuvântPe o razã de la soareªi prin Duhul Tãu ce Sfânt.

ªi când noaptea-i pe sfârºiteMã cuprinde totuºi somnul.Mã desprind din lumea noastrãCa s-adorm, în gând cu Domnul.Când ºi luna se strecoarãPrintre nori cãtre apusSus din cer coboarã-n tainãPacea Domnului Isus.


Evenimente

În zilele de 6-7 mai a.c. s-a desfãºurat în aulaInstitutului Teologic Penticostal din Bucu-

reºti Simpozionul intitulat „Relevanþa predicãriipastorale în bisericile penticostale române”.

Dupã cuvântul de deschidere rostit de rectorulI.T.P. Conf. dr. Ioan Tipei, au urmat, în cadrul atrei sesiuni, prezentarea a 7 referate, dupã cumurmeazã: „Portretul pastorului penticostal” (V.Croitoru), „Elemente fundamentale ale predicãriipenticostale relevante” (I. Brie), „Actualizarea

Sesiune de comunicãri

Relevanþa predicãriipastorale în bisericilepenticostale române

(urmare din pag. 5)

mesajului biblic” (V. Pustan),„Eficienþa predicãrii seriale”(C. Terinte), „Predicareapastoralã în viziunea Biseri-cii” (M. Dumitraºcu), „Rolulexperienþei pastorale pentruo predicare biblicã” (E.Meºtereagã) ºi „Influenþaunei predicãri relevanteasupra Bisericii locale” (I.Mureºan).

În urma referatelor auavut loc discuþii la care au participat pastori ºistudenþi ai Înstitutului.

Între alþii, au luat cuvântul ºi fraþii Moise Lucaci,vicepreºedinte al Cultului, Ioan Bochian, preºe-dintele Comunitãþii Regionale Penticostale Bucu-reºti ºi Cristian Vasile Roske, redactor-ºef ºi unuldin primii profesori de omileticã ai Seminarului,respectiv, Institutului Teologic Penticostal.

În numãrul viitor vom publica extrase din unelereferate prezentate. C.V.R.

Sfânt, vorbim de plinãtatea DuhuluiSfânt. De aceea se fac multe confuzii,pentru cã aceste aspecte sunt confundate.

Duhul Sfânt S-a pogorât în lumeca sã locuiascã permanent în templele careI s-au pus la dispoziþie, adicã trupurilecredincioºilor, ca temple ale DuhuluiSfânt. Iatã, avem prezenþa persoanei daravem ºi plinãtatea puterii: „ªi toþi s-auumplut de Duh Sfânt ºi au început sãvorbeascã în alte limbi…”. În ZiuaCincizecimii Îl vedem pe Duhul Sfântpogorându-se ca persoanã ºi este vizibilãprezenþa Lui. Se vãd efectele DuhuluiSfânt pentru cã toþi s-au umplut. Astaînseamnã plinãtatea puterii, dar manifes-tarea este controlatã de persoanã: „…dupãcum le da duhul sã vorbeascã”.

Cineva spunea cã cea mai mareblasfemie este sã încerci sã explicipersoana Duhului Sfânt. Este imposibil.

Ne uitãm la reflecþiile prezenþei Duhului Sfânt, a lucrãrii pe care o face ºi putemînþelege niºte principii ale Împãrãþiei lui Dumnezeu, pentru cã Ea nu este mâncareºi nici bãuturã, ci este pace ºi bucurie în Duhul Sfânt. Deci, observãm efectelebinecuvântate ale prezenþei ºi plinãtãþii Duhului Sfânt, dar nu le putem separauna de alta. Unde este Duhul Sfânt, este prezenþa Lui vizibilã. Unde este DuhulSfânt prezent, se vede manifestarea puterii Lui, a plinãtãþii Lui în credincioºi.

(va urma)

Persoana ºi Lucrarea Duhului SfântPersoana ºi Lucrarea Duhului Sfânt


Caleidoscop

1. b (Eclesiastul 3.2-9)2. a (Eclesiastul 5.2)3. c (Eclesiastul 9.16)

1. În capitolul 3, Eclesiastul nu aspus cã existã un timp:

a) pentru naºtere ºi moarteb) pentru minþit ºi spus adevãrulc) pentru ucidere ºi vindecare2. Dumnezeu este în cer, iar tu

eºti pe pãmânt, de aceea cuvinteletale sã fie:

a) puþineb) bine alesec) rostite clar3. Înþelepciunea sãracului este:a) rarãb) preþuitãc) dispreþuitã

Rãspunsuri

Test din Eclesiastul(alegeþi rãspunsul corect)

Întrebare personalãImaginea ta va face

ceva pentru Isus cândvei pleca?

Dumnezeu a zis: „Eu sunt Cel ce sunt...”. (Exod 3.14)Dumnezeu este Duh. (Ioan 4.24)Dumnezeu este cauza tuturor. Fii întotdeauna cu

Dumnezeu, dacã vrei ca El sã fie cu tine.IOAN GURÃ DE AUR

Dumnezeu este frumuseþea tuturor frumuseþilor.AVA AGATON

Cugetãri despre DUMNEZEUCugetãri despre DUMNEZEU

Scrisoarede rãmas

bun

Scrisoarede rãmas

bunabriel Garcia Marquez*s-a retras de mai mulþi

ani din viaþa publicã, deoa-rece o boalã gravã, cancerlimfatic, i-a afectat sãnãtatea.

Pe Internet a început sãcircule o scrisoare de rãmas bun atribuitã cunoscutului scriitor,prin care acesta îºi ia rãmas bun de la prieteni, cunoscuþi, cititori.Chiar dacã nu este sigur cã sunt cuvintele sale, publicãm un frag-ment pentru adâncimea gândurilor exprimate atât de frumos:

«Dumnezeul meu, dacã aº mai avea o bucãþicã de viaþã... N-aºlãsa sã treacã nici o zi fãrã sã le spun oamenilor pe care îi iubesc, cã îiiubesc.

Unui copil i-aº da aripi, dar l-aº lãsa sã înveþe sã zboare singur. Pebãtrâni i-aº învãþa cã moartea nu vine cu bãtrâneþea, ci cu uitarea.Atâtea lucruri am învãþa de la voi, oamenii... Am învãþat cã toatã lumeavrea sã trãiascã pe vârful muntelui, fãrã sã ºtie cã adevãrata fericirerezidã în felul în care urci pantele abrupte spre vârf. Am învãþat cãatunci când un nou nãscut strânge cu pumnul micuþ pentru prima oarãdegetul pãrintelui, l-a acaparat pentru totdeauna...

Am învãþat cã un om are dreptul sã se uite în jos la altul, doaratunci când ar trebui sã-l ajute sã se ridice. Sunt atâtea lucruri pe caream putut sã le învãþ de la voi, dar nu cred cã-mi vor mai servi, deoareceatunci când o sã fiu bãgat în interiorul acelei cutii, înseamnã cã suntdeja mort...

Ziua de mâine nu-i este asiguratã nimãnui, tânãr sau bãtrân. Azipoate sã fie ultima zi când îi vezi pe cei pe care-i iubeºti. De aceea, nu maiaºtepta, fã-o azi, întrucât dacã ziua de mâine nu va ajunge niciodatã, înmod sigur vei regreta ziua când nu þi-ai fãcut timp pentru un surâs, oîmbrãþiºare, ºi cã ai fost prea ocupat ca sã le împãrtãºeºti o ultimãdorinþã... Sã-i menþii pe cei pe care-i iubeºti aproape de tine, spune-le laureche cât de multã nevoie ai de ei, iubeºte-i ºi trateazã-i bine, Fã-þi timpsã le spui „îmi pare rãu”, „iartã-mã”, „te rog” ºi toate cuvintele dedragoste pe care le ºtii.

Nimeni nu-ºi va aduce aminte de tine penru gândurile tale secrete.Cere-I Domnului tãria ºi înþelepciunea pentru a le exprima.Demonstreazã-le tuturor cât de importanþi sunt pentru tine.»

Cuvinte frumumoase, care pot fi însumate în rugãciunea luiMoise: „ Învaþã-ne sã ne numãrãm bine zilele, ca sã cãpãtãm oinimã înþeleaptã!” (Psalmul 90.12).

*G.G. Marquez este laureat al premiului Nobel pentru literaturã, 1982.

G

O! de ai fi luataminte la

poruncile Mele,atunci pacea ta ar fi

fost ca un râu, ºifericirea ta cavalurile mãrii.

Isaia 48.18

O! de ai fi luataminte la

poruncile Mele,atunci pacea ta ar fi

fost ca un râu, ºifericirea ta cavalurile mãrii.

Isaia 48.18


MOTIVAÞIA PROGRAMULUI

Pãstorii ºi conducãtorii de biserici ar trebui sã ºtie cãlucrul cu semnificaþie veºnicã în viaþa fiecãrei persoane,aflatã în grija bisericii lor, este zidirea ºi dezvoltareaspiritualã, sau ucenicizarea.

Fiecare persoanã este valoroasã ºi reprezintã þintalucrãrii bisericii. Acesta este motivul pentru care DomnulIsus a pãrãsit cerul ºi a venit sã facã ucenici.

Chemarea de a face ucenici nu este o misiune arbitrarã,care este adãugatã altor responsabilitãþi. Din contrã, eaeste porunca fundamentalã ºi prioritarã a lui Hristos, dincadrul Marii Însãrcinãri: „Duceþi-vã ºi faceþi ucenici dintoate neamurile, botezându-i în Numele Tatãlui, al Fiuluiºi al Sfântului Duh. ªi învãþaþi-i sã pãzeascã tot ce v-amporuncit. ªi iatã cã Eu sunt cu voi în toate zilele, pânã lasfârºitul veacului. Amin!” (Matei 28: 19-20).

Cum se angajeazã biserica localã în reactualizareaacestei prioritãþi?

GU (Global University) / I.C.I. (Institutul Inter-naþional prin Corespondenþã), prin cursurile sale, te ajutã sãfaci ucenici ºi sã-i instruieºti astfel încât ºi ei, la rândul lor, sãfacã ucenici (2Tim. 2:2).

CONÞINUTULPROGRAMULUI

Fiecare pãstor care vreasã facã ucenici, în nobilalucrare de ucenicizare, artrebui sã parcurgã patruetape, sã-ºi dezvolte patruobiceiuri ºi sã împlineascãpatru angajamente. Acesteasunt: Includerea; Instrui-rea; Implicarea; Învestirea.

Programul de ucenici-zare pe care GU/ICI îlpune la dispoziþia ta te ajutãsã îndeplineºti aceste patruangajamente, sã dezvolþi

cele patru obiceiuri ºi sã parcurgi cele patru etape deucenicizare.

1. ANGAJAMENTUL DE A-I INCLUDE

Acesta este un angajament de a-i ajuta pe oameni sãdevinã membri în Trupul lui Hristos. Un pãstor poateîmplini angajamentul de a INCLUDE oamenii: 1) slujindnevoilor lor; 2) clãdind relaþii cu ei; 3) implicându-i îngrupuri ºi 4) vestindu-le Evanghelia. Urmãtoarele cursuriICI îi vor învãþa pe pãstori cum sã-i INCLUDÃ pe alþii:„Lucrãtorii creºtini”; „Cãsãtorie ºi cãmin”; „Creºtinul încomunitatea sa”.

2. ANGAJAMENTUL DE A-I INSTRUI

Scopul acestui angajament este acelade a-i conduce pe credincioºi cãtrematuritate spiritualã ºi de a-i ajuta sã-ºidezvolte obiceiurile spirituale funda-mentale cum sunt studiul biblic ºi

rugãciunea. Cele 36 cursuri ICI pot fi folosite pentruINSTRUIREA credincioºilor. Iatã câteva exemple:„Biblia ta”; „Cine este Isus”; „Biserica”; „EticaBibliei” „Maturitateacreºtinã”; „Rugãciune ºiînchinare”; „Creºtinulresponsabil”.

3. ANGAJAMENTULDE A-I IMPLICA

Acest angajament esteun efort de a-i implica peucenici în identificarea ºidezvoltarea darurilor,abilitãþilor ºi resurselor lorunice primite de laDumnezeu. Acest angaja-ment restabileºte rolulbiblic al conducerii ºi anu-me acela de a instrui oameni pentru lucrare. Efeseni 4:12ne îndeamnã „sã pregãtim oamenii lui Dumnezeu pentrulucrãri de slujire”

Câteva cursuri ICI care te pot ajuta sã împlineºti acestangajament sunt: „Darurile spirituale”; „Biserica creºtinã înlucrare”; „Oameni, responsabilitãþi ºi scopuri”.

4. ANGAJAMENTUL DE A-I ÎNVESTI

O bisericã ce face ucenici oferã un proces plãnuit careîi determinã pe credincioºi sã se punã la dispoziþia misiuniilui Hristos. Urmãtoarele cursuri te vor ajuta în aplicareaacestui angajament: „Mângâietor, Învãþãtor ºi Cãlãuzitor”;„Predicarea ºi învãþarea”; „Plantarea de biserici”; „Viaþãdin belºug”.

BENEFICIILE PROGRAMULUI

Cursurile GU/ICI oferã pãstorilor un bogat material destudiu biblic pentru aplicarea acestor angajamente. Metodologiade studiu a fiecãrui curs oferã posibilitatea ca acesta sã fie studiatindividual, fapt care permite cursantului sã-ºi aleagã timpul ºidurata studiului. Dar, ele pot fi studiate ºi în grupuri mici sau înbisericã. În acest caz, GU/ICI poate pune la dispoziþie un Ghidpentru studierea cursurilor.

Cursurile garanteazã creºterea spiritualã, aprofundareacunoºtineþelor biblice, pregãtirea pentru slujire ºi o viziune biblicãcu privire la bisericã ºi slujire.

În urma absolvirii cursurilor, GU/ICI oferã Certificate deabsolvire cu sigiliul original al Universitãþii.

Pentru alte informaþii ºi intrarea în posesia cursurilor acestuiprogram de ucenicizare, luaþi legãtura cu pastorul CostelGrãmadã, apelând sau scriind la: Mobil: 0722-596871; E-mail:[email protected]; [email protected] saula adresa: I.C.I., OP.44, CP.73, Bucureºti.

Itinerar biblic

Program de ucenicizareINSTITUTUL INTERNAÞIONAL PRIN CORESPONDENÞÃ


Diaspora

În ziua de 13 aprilie 2008 Biserica RomânãAGAPE din Atena, Grecia (ajunsã în prezentla peste 600 de membri majori ºi 400 de copii)a sãrbãtorit inaugurarea noului edificiu.

La aceastã sãrbãtoare au participat lucrã-tori din toate bisericile române din Grecia:Betel Peristeri, Elefsina, Kalamata ºi BisericaCreºtinã Românã Betel Kalitheea, pastorCãtãlin Miron, de asemenea ºi fraþii prezbiteridin partea bisericilor greceºti ºi preºedinteleBisericii lui Dumnezeu greceºti Tasos Aronis.Din partea oficialitãþilor a participat domnulHronis Acritidis, viceprimarul Atenei.

Invitat special din partea Cultului CreºtinPenticostal din România a fost pastorul De-mean Mircea, coordonatorul Departamentuluipentru Diaspora al Consiliului Bisericesc.

A fost o sãrbãtoare binecuvântatã de Domnul,care ªi-a adus la îndeplinire promisiunile Lui faþã

de noi printr-un rãspuns pozitiv la rugãciunilenoastre de a zidi o casã de rugãciune.

La eveniment a participat ºi pastorul LivanuMarius, preºedintele regionalei penticostaleromâne din Italia, care ºi-a adus aportul în slujireºi prin cântãri.

Domnul Anton Neculai, consul al AmbasadeiRomâne din Atena, prezent ºi dumnealui, adeclarat cã în viaþa lui de diplomaþie participãpentru prima oarã la un astfel de eveniment,

menþionând cã societatea are nevoie de instituþiicum este Biserica.

A urmat prezentarea istoricului Bisericii decãtre fratele prezbiter Samoilã Dãnuþ Constantin,vicepreºedintele Comunitãþii Penticostale dinGrecia.

Mesajul de de-dicare a edificiului,bazat pe textul dinGeneza 28, a fostprezentat de cãtrepastorul DemeanMircea, care a ros-tit apoi ºi rugãciu-nea de dedicare anoului edificiu.CORNEL BEUCA

Sãrbãtoare laAtena

Sãrbãtoare laAtena

Foto sus (de la stânga spre dreapta):Demean Mircea, Colesniuc Petru, pas-

tor principal, Cauneac Salvador Daniel,pastor ºi preºedintele ComunitãþiiPenticostale Române din Grecia, HristosProdanis, pastor Biserica ApostolicãGreacã a lui Hristos din Atena, SamoilãDãnuþ, prezbiter, vicepreºedinteleComunitãþii Penticostale Române dinGrecia.

Foto stânga:Sala de

adunare aBisericii

PenticostaleRomâneAGAPE

din Atena.

Foto sus (de la stânga spre dreapta):Demean Mircea, Colesniuc Petru, pas-

tor principal, Cauneac Salvador Daniel,pastor ºi preºedintele ComunitãþiiPenticostale Române din Grecia, HristosProdanis, pastor Biserica ApostolicãGreacã a lui Hristos din Atena, SamoilãDãnuþ, prezbiter, vicepreºedinteleComunitãþii Penticostale Române dinGrecia.

Foto stânga:Sala de

adunare aBisericii

PenticostaleRomâneAGAPE

din Atena.


Poæta Redacåiei

„Odaia de sus” - Situatã la etajulal doilea al unei clãdiri construite pe MunteleSionului, în Ierusalim, este locul pe care tradiþiacreºtinã îl atribuie atât desfãºurãrii CineiDomnului, cât ºi revãrsãrii Duhului Sfânt în ziuaCincizecimii:„Când au ajuns acasã, s-au suit în odaia de sus,unde stãteau de obicei...” (Fapte 1.13)

Locuri biblice

Cititorii ne scriuCititorii ne scriuCititorii ne scriuCititorii ne scriuCititorii ne scriu

Apus pe malul Mãrii Tiberiadei. Pe un astfel deþãrm l-a reabilitat Domnul Isus, dupã ce a înviat,pe Petru – care se lepãdase în noaptea când a fost

prins Mântuitorul –, încredinþându-i sarcina de a ase îngriji de Biserica Sa (Ioan 21.15-17)

P rima zi a anului 1983aducea în familia pasto-

rului Birãu, din Vicovu de Sus,un nou dar de la Dumnezeu, Iosif,al ºaptelea copil.

Iosif a crescut ca un bãiatretras, liniºtit ºi gânditor. Tânãrfiind ºi însufleþit de o sete cres-cândã de a pãtrunde adânc încunoaºterea lui Dumnezeu, Iosifnu se va sfii sã pãrãseascã plaiu-rile Bucovinei ºi sã se mute laArad. Aici, îl va gãzdui ºi îndru-ma în cãutãrile sale Facultatea deTeologie Betania. Orientareacãtre limbile clasice, greaca ºiebraica, gândirea teologicã pro-fundã au fãcut din Iosif un creºtinaparte.

Pentru trei ani a fost biblio-tecarul facultãþii. Aici, aplecareaspre poezie ºi muzicã avea sãprindã un contur tot mai puternic.O dovedesc numeroasele eseuriºi scrieri, prelegeri susþinute cu

In memoriamIn memoriamIn memoriamIn memoriamIn memoriamdiverse ocazii. Mulþi dintrecolegii lui stau mãrturie cã acolo,printre rafturile cu cãrþi, au primitde la Domnul, prin Iosif, mân-gâiere, sfãtuire, îmbãrbãtare. A

plecat apoi în Graz, Austria, laFacultatea de limbi clasice sã-ºicontinue cãutãrile.

Au fost însã cãutãri de scurtãduratã. Pe 5 aprilie 2008 Iosifavea sã îºi încheie pelegrinajul pepãmânt printr-un grav accident.

Serviciile funebre au fostþinute în localul Bisericii Penti-costale nr. 1 din Vicovu de Sus.Au fost alãturi de familia îndo-liatã fraþi ºi surori din toatãBucovina. Serviciile divine aufost conduse de pastorul ªerbanCostache, preºedintele Regio-nalei Suceava, iar Cuvântul luiDumnezeu a fost vestit de: PavelRiviº Tipei, preºedintele Cultului,Romu Mocan, secretar general,Florin Ianovici, pastor din Bucu-reºti, Piotr Karpov, preºedinteleRegionalei Penticostale din Cer-nãuþi - Ucraina ºi alþi pastori dinþarã ºi din diaspora.

Un gând transmis de RomuMocan a strãpuns pe ascultãtori:„moartea lui Iosif ne învaþã, încão datã, cã prioritatea în viaþanoastrã trebuie sã fie Împãrãþialui Dumnezeu, fiind totodatã unsemnal de alarmã pentru toþi, înspecial pentru tineri, ca sã fimpregãtiþi în orice moment pentruplecarea în veºnicii”.

Dorim ca Dumnezeu sã mân-gâie familia îndureratã.

CIPRIAN MUªAT

„În ziua Cincizecimii, erau toþi împreunã în acelaºi loc.Deodatã a venit din cer un sunet ca vâjâitul unui vânt puternic,ºi a umplut toatã casa unde ºedeau ei. Niºte limbi ca de foc aufost vãzute împãrþindu-se printre ei, ºi s-au aºezat câte una pefiecare din ei. ªi toþi s-au umplut de Duh Sfânt, ºi au începutsã vorbeascã în alte limbi, dupã cum le da Duhul sãvorbeascã.” (Faptele Apostolilor 2.1-4).

Iosif Birãu1983-2008

ungerea duhului sfântcuvântul adevãrului 3 editorial u na dintre marile binecuvântãri ale...

Documents