httpwwwprofamiliarocatehismaspcbc

Catehismul Bisericii Catolicesursa Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice Bucureşti

CAPITOLUL AL DOILEACelebrarea sacramentală a misterului pascal

1135 Cateheza liturgiei implică mai icircntacirci icircnţelegerea economiei sacramentale (capitolul icircntacirci) Icircn această lumină se dezvăluie noutatea celebrării ei Va fi vorba aşadar icircn acest capitol de celebrarea sacramentelor Bisericii Vom vedea ceea ce icircn diversitatea tradiţiilor liturgice este comun celebrării celor şapte sacramente ce-i este propriu fiecăruia dintre ele va fi prezentat icircn altă parte Această cateheză fundamentală a celebrărilor sacramentale va răspunde la cele dintacirci icircntrebări pe care şi le pun credincioşii pe această temă - Cine celebrează - Cum se celebrează - Cacircnd se celebrează - Unde se celebrează

ARTICOLUL 1A celebra liturgia Bisericii

I Cine celebrează

1136 Liturgia este laquoacţiuneraquo a lui laquoCristos icircntregraquo (Christus totus) Cei care o celebrează acum dincolo de semne se află deja icircn liturgia cerească acolo unde celebrarea este icircn icircntregime comuniune şi sărbătoare

Celebranţii liturgiei cereşti

1137 Apocalipsul Sfacircntului Ioan citit icircn liturgia Bisericii ne revelează mai icircntacirci laquoun tron icircnălţat icircn cer şi pe tron Cinevaşezacircndraquo (Ap 4 2) laquoDomnul Dumnezeuraquo (Is 6 1) [1780] Apoi Mielul laquoicircnjunghiat stacircnd icircnpicioareraquo (Ap 5 6) [1781] Cristos răstignit şi icircnviat unicul Mare Preot al adevăratului sanctuar [1782] acelaşi laquocare aduce şi care se aduce care dăruieşte şi care se dăruieşte [1783]raquo Icircn sfacircrşit laquoracircul de apă vie ce izvorăşte din tronul lui Dumnezeu şi al Mieluluiraquo (Ap 22 1) unul dintre cele mai frumoase simboluri ale Duhului Sfacircnt [1784]

1138 Adunaţi laolaltă icircn Cristos participă la slujba laudei lui Dumnezeu şi la icircmplinirea planului său Puterile cereşti [1785] icircntreaga creaţie (cele patru Fiinţe) slujitorii Vechiului şi ai Noului Legămacircnt (cei douăzeci şi patru de Bătracircni) noul Popor al lui Dumnezeu (cei o sută patruzeci şi patru de mii [1786]) maiales martirii laquoucişi pentru Cuvacircntul lui Dumnezeuraquo (Ap 6 9-11) şi Preasfacircnta Născătoare de Dumnezeu (Femeia [1787] Mireasa Mielului [1788]) icircn sfacircrşit laquoo mulţime mare pe care n-o putea număra nimeni din toate neamurile şi seminţiile şi popoarele şi limbileraquo (Ap 7 9)

1139 La această liturgie veşnică Duhul şi Biserica ne fac să participăm şi noi cacircnd celebrăm misterul macircntuirii icircn sacramente

Celebranţii liturgiei sacramentale

1140 Icircntreaga Comunitate Trupul lui Cristos unit cu Capul său celebrează laquoAcţiunile liturgice nu sunt acţiuni private ci sunt celebrări ale Bisericii care este sacramentul unităţii adică poporul sfacircnt adunat şi organizat sub conducerea episcopilor De aceea ele aparţin icircntregului Trup al Bisericii icircl manifestă şi se răsfracircng asupra lui dar pe fiecare membru icircl implică icircn mod diferit după diversitatea stărilor a icircndatoririlor şi a participării efective [1789]raquo De aceea laquoori de cacircte ori ceremoniile conform naturii proprii a fiecăreia comportă o celebrare comunitară caracterizată prin prezenţa şi participarea activă a credincioşilor să fie educată la toţi convingerea că icircn măsura icircn care e posibil aceasta este de preferat celebrării individuale şi cvasi-private [1790]raquo

1141 Adunarea care celebrează este comunitatea celor botezaţi care laquoprin regenerarea şi ungerea Duhului Sfacircnt sunt consacraţi pentru a fi lăcaş spiritual şi preoţie sfacircntă pentru a oferi jertfe spirituale [1791]raquoAceastă laquopreoţie comunăraquo este cea a lui Cristos unicul Preot de care se icircmpărtăşesc toţi membrii ei [1792]

Maica noastră Biserica doreşte mult ca toţi credincioşii să fie icircndemnaţi la acea participare deplină conştientă şi activă la celebrările liturgice care e cerută de icircnsăşi natura liturgiei şi care pentru poporul creştin laquoseminţie aleasă preoţie regească neam sfacircnt popor răscumpăratraquo (1 Pt 2 9) [1793] constituie icircn virtutea Botezului un drept şi o datorie [1794]

1142 Icircnsă laquonu toate mădularele au aceeaşi lucrareraquo (Rom 12 4) Unele mădulare sunt chemate de Dumnezeu icircn şi prin Biserică la o slujire deosebită a comunităţii Aceşti slujitori sunt aleşi şi consacraţi prin sacramentul preoţiei prin care Duhul Sfacircnt icirci face capabili să acţioneze icircn persoana lui Cristos-Capul pentru slujirea tuturor mădularelor Bisericii [1795] Slujitorul consfinţit prin sacramentul Preoţiei este asemenea laquochipuluiraquo lui Cristos Preotul De vreme ce sacramentul Bisericii se manifestă pe deplin icircn Euharistie slujirea episcopului şi icircn comuniune cu el aceea a preoţilor şi a diaconilor este ilustrată icircn primul racircnd icircn prezidarea Euharistiei

1143 Pentru a icircndeplini funcţiile preoţiei comune a credincioşilor există şi alte slujiri deosebiteneconsfinţite prin sacramentul Preoţiei şi al căror rol este stabilit de episcopi potrivit tradiţiilor liturgice şi necesităţilor pastorale laquoMinistranţii lectorii comentatorii şi membrii corului icircndeplinesc o adevărată slujire liturgică [1796]raquo

1144 Astfel icircn celebrarea sacramentelor icircntreaga adunare laquoicircmplineşte liturgiaraquo fiecare potrivit funcţiei sale dar laquoicircn unitatea Duhuluiraquo care lucrează icircn toţi laquoIcircn celebrările liturgice fiecare atacirct preoţii cacirct şi credincioşii icircndeplinindu-şi oficiul propriu va icircndeplini numai şi tot ceea ce icirci revine conform ritului şi normelor liturgice [1797]raquo

II Cum se celebrează

Semne şi simboluri

1145 O celebrare sacramentală e ţesută din semne şi simboluri Potrivit pedagogiei divine a macircntuirii semnificaţia lor icircşi are rădăcinile icircn lucrarea creaţiei şi icircn cultura umană se precizează icircn evenimentele Vechiului Legămacircnt şi se revelează pe deplin icircn persoana şi opera lui Cristos

1146 Semne din lumea oamenilor Icircn viaţa umană semnele şi simbolurile ocupă un loc important Ca fiinţă icircn acelaşi timp trupească şi spirituală omul exprimă şi percepe realităţile spirituale prin semne şi simboluri materiale Ca fiinţă socială omul are nevoie de semne şi de simboluri ca să comunice cu alţii prin limbaj prin gesturi prin acţiuni Acelaşi lucru este valabil şi pentru relaţia sa cu Dumnezeu

1147 Dumnezeu icirci vorbeşte omului prin creaţia văzută Lumea materială se icircnfăţişează inteligenţei omului pentru ca acesta să citească icircn ea urmele Creatorului său [1798] Lumina şi noaptea vacircntul şi focul apa şi pămacircntul pomul şi roadele vorbesc despre Dumnezeu simbolizează icircn acelaşi timp măreţia şi apropierea lui

1148 Icircn calitate de creaturi aceste realităţi sensibile pot deveni locul de manifestare a acţiunii lui Dumnezeu care icirci sfinţeşte pe oameni şi al acţiunii oamenilor care aduc cinstire lui Dumnezeu La fel şi semnele şi simbolurile din viaţa socială a oamenilor a spăla şi a unge a fracircnge pacircinea şi a bea din acelaşi pahar pot exprima prezenţa sfinţitoare a lui Dumnezeu şi recunoştinţa omului faţă de Creatorul său

1149 Marile religii ale omenirii dau mărturie adesea icircn chip impresionant despre aceste sensuri cosmice şi simbolice ale riturilor religioase Liturgia Bisericii presupune icircnglobează şi sfinţeşte elemente ale creaţiei şi ale culturii umane conferindu-le demnitatea de semne ale harului ale noii creaţii icircn Isus Cristos

1150 Semne ale Legămacircntului Poporul ales primeşte de la Dumnezeu semne şi simboluri caracteristice care icirci marchează viaţa liturgică nu sunt doar celebrări de cicluri cosmice sau doar gesturi sociale ci semne ale Legămacircntului simboluri ale faptelor măreţe săvacircrşite de Dumnezeu pentru poporul său Printre aceste semne liturgice ale Vechiului Legămacircnt putem aminti circumcizia ungerea şi consacrarea regilor şi a

preoţilor impunerea macircinilor jertfele şi mai ales Paştele Biserica vede icircn aceste semne o prefigurare a sacramentelor Noului Legămacircnt

1151 Semne asumate de Cristos Icircn predica sa Domnul Isus se foloseşte adesea de semne din creaţie pentru a face cunoscute misterele Icircmpărăţiei lui Dumnezeu [1799] El icircnfăptuieşte vindecările ori icircşi reliefează predica prin semne materiale sau gesturi simbolice [1800] Dă un sens nou faptelor şi semnelor din Vechiul Legămacircnt icircndeosebi Exodului şi Paştelui [1801] căci sensul tuturor acestor semne este El icircnsuşi

1152 Semne sacramentale De la Rusalii Duhul Sfacircnt icircnfăptuieşte lucrarea de sfinţire prin semnele sacramentale ale Bisericii sale Sacramentele Bisericii nu anulează ci purifică şi icircnglobează icircntreaga bogăţie de semne şi simboluri din univers şi din viaţa socială Mai mult ele desăvacircrşesc tipurile şi figurile din Vechiul Legămacircnt semnifică şi icircmplinesc macircntuirea icircnfăptuită de Cristos prefigurează şi prevestesc gloria cerului

Cuvinte şi acţiuni

1153 O celebrare sacramentală este o icircntacirclnire a fiilor lui Dumnezeu cu Tatăl lor icircn Cristos şi icircn Duhul Sfacircnt iar această icircntacirclnire se exprimă sub forma unui dialog prin acţiuni şi cuvinte Desigur acţiunile simbolice sunt ele icircnsele deja un limbaj icircnsă Cuvacircntul lui Dumnezeu şi răspunsul de credinţă trebuie să icircnsoţească şi să icircnsufleţească aceste acţiuni pentru ca sămacircnţa Icircmpărăţiei să-şi poarte rodul icircn pămacircnt bun Acţiunile liturgice semnifică ceea ce exprimă Cuvacircntul lui Dumnezeu iniţiativa gratuită a lui Dumnezeu şi icircn acelaşi timp răspunsul de credinţă al poporului său

1154 Liturgia Cuvacircntului este parte integrantă a celebrării sacramentelor Pentru a hrăni credinţa credincioşilor trebuie să fie puse icircn valoare semnele Cuvacircntului lui Dumnezeu cartea Cuvacircntului (lecţionar sau evangheliar) venerarea sa (procesiune tămacircie lumină) locul vestirii (amvonpupitru) citirea lui astfel icircncacirct să poată fi auzit şi icircnţeles omilia preotului care continuă proclamarea Cuvacircntului răspunsurile adunării (aclamaţii psalmi de meditaţie litanii mărturisire de credinţă)

1155 Inseparabile icircn calitatea lor de semne şi icircnvăţătură cuvacircntul şi acţiunea liturgică sunt inseparabile şi prin faptul că icircmplinesc ceea ce semnifică Duhul Sfacircnt nu dăruieşte numai icircnţelegerea Cuvacircntului lui Dumnezeu prin trezirea credinţei prin sacramente El şi icircnfăptuieşte laquominunileraquo lui Dumnezeu vestite de Cuvacircnt El actualizează şi comunică lucrarea Tatălui icircmplinită prin Fiul Preaiubit

Cacircntul şi muzica

1156 laquoTradiţia muzicală a Bisericii universale constituie o comoară de o valoare inestimabilă şi ea are icircntacircietate asupra altor expresii ale artei mai ales pentru faptul că unit cu cuvintele cacircntul sacru constituie o parte necesară şi integrantă a liturgiei solemne [1802]raquo Compunerea şi cacircntarea Psalmilor inspiraţi acompaniaţi adesea de instrumente muzicale sunt stracircns legate de celebrările liturgice icircncă din Vechiul Legămacircnt Biserica duce mai departe şi dezvoltă această tradiţie laquoVorbiţi icircntre voi icircn psalmi icircn imnuri şi icircn cacircntări duhovniceşti cacircntacircnd Domnului şi lăudacircndu-l icircn inima voastrăraquo (Ef 5 19) [1803] laquoCel care cacircntă se roagă de două ori [1804]raquo

1157 Cacircntul şi muzica icircşi icircndeplinesc funcţia de semne icircntr-un mod cu atacirct mai semnificativ cu cacirct sunt laquomai stracircns legate de acţiunea liturgică [1805]raquo după trei criterii principale frumuseţea expresivă a rugăciunii participarea unanimă a adunării icircn momentele stabilite şi caracterul solemn al celebrării Ele participă astfel la finalitatea cuvintelor şi acţiunilor liturgice slava lui Dumnezeu şi sfinţirea credincioşilor [1806]

Cacirct am placircns ascultacircnd imnurile cacircntările suavele accente ce răsunau icircn Biserica voastră Ce emoţii am cules din ele Se prelingeau icircn urechea mea picuracircnd adevărul icircn inima mea Un mare avacircnt de pietate mă icircnălţa şi lacrimile mi se scurgeau pe obraz icircnsă icircmi făceau bine [1807]

1158 Armonia semnelor (cacircnt muzică cuvinte acţiuni) este cu mult mai expresivă şi mai rodnică atunci cacircnd se exprimă icircn bogăţia culturală proprie Poporului lui Dumnezeu care celebrează [1808] De aceealaquocacircntul religios popular va fi promovat icircn mod inteligent aşa icircncacirct icircn devoţiuni ca şi icircn acţiunile liturgice icircnseşiraquo după normele Bisericii laquosă poată răsuna glasurile credincioşilor [1809]raquo Icircnsă laquotextele destinate cacircntului sacru trebuie să fie conforme cu doctrina catolică ba mai mult să fie luate de preferinţă din Sfacircnta Scriptură şi din izvoarele liturgice [1810]raquo

Imaginile sfinte

1159 Imaginea sacră Icoana liturgică icircl reprezintă icircn principal pe Cristos Ea nu-l poate reprezenta peDumnezeul nevăzut şi necuprins Icircntruparea Fiului lui Dumnezeu e cea care a inaugurat o nouă laquoeconomieraquo a imaginilor

Altădată Dumnezeu care nu are nici trup nici chip nu putea icircn nici un fel să fie reprezentat printr-o imagine Icircnsă acum de vreme ce s-a arătat icircn trup şi a trăit laolaltă cu oamenii icircmi pot face o imagine despre ceea ce am văzut din Dumnezeu () Cu faţa descoperită noi contemplăm slava Domnului [1811]

1160 Iconografia creştină transcrie prin imagine mesajul evanghelic pe care Sfacircnta Scriptură icircl transmite prin cuvacircnt Imagine şi cuvacircnt se clarifică reciproc

Pentru a ne exprima pe scurt mărturisirea de credinţă noi păstrăm toate tradiţiile - scrise sau nescrise - ale Bisericii care ne-au fost transmise neschimbate Una dintre ele este reprezentarea picturală a imaginilor icircn concordanţă cu predicarea mesajului evanghelic exprimacircnd credinţa că Dumnezeu Cuvacircntul s-a făcut om icircn realitate şi nu icircn aparenţă acest lucru ne este şi nouă de folos căci lucrurile care se clarifică unele pe altele au fără icircndoială o semnificaţie reciprocă [1812]

1161 Toate semnele celebrării liturgice se referă la Cristos la fel şi imaginile sacre ale Sfintei Maici a lui Dumnezeu şi ale sfinţilor Ele icircl simbolizează de fapt pe Cristos care este preamărit icircn ei Ilustrează laquonorul de martoriraquo (Evr 12 1) care continuă să participe la macircntuirea lumii şi cu care noi ne unim mai ales icircn celebrarea sacramentală Prin icoanele lor se revelează credinţei noastre omul creat laquodupă chipul lui Dumnezeuraquo transfigurat icircn sfacircrşit laquodupă asemănarea lui [1813]raquo precum şi icircngerii şi ei laquorecapitulaţiraquo icircn Cristos

Urmacircnd icircnvăţătura inspirată de Dumnezeu a Sfinţilor Părinţi şi Tradiţia Bisericii catolice despre care ştim că este Tradiţia Duhului Sfacircnt ce locuieşte icircn ea afirmăm cu toată certitudinea şi icircndreptăţirea că venerabilele şi sfintele imagini ca şi reprezentările cinstitei Cruci aducătoare de viaţă executate fie icircn mozaic fie icircn alt mod adecvat trebuie aşezate icircn sfintele biserici ale lui Dumnezeu pe obiectele şi veşmintele sacre pe pereţi şi pe tablouri icircn case şi pe străzi precum şi imaginea Domnului Isus Cristos Dumnezeu şi Macircntuitor cea a Preacuratei şi Sfintei Maici a lui Dumnezeu a sfinţilor icircngeri şi a tuturor sfinţilor şi drepţilor [1814]

1162 laquoFrumuseţea şi culoarea imaginilor icircmi icircnsufleţesc rugăciunea Ele constituie o sărbătoare pentru ochii mei aşa cum priveliştea cacircmpului icircmi icircndeamnă inima să-l preamărească pe Dumnezeu [1815]raquoContemplarea sfintelor icoane unită cu meditarea Cuvacircntului lui Dumnezeu şi cu intonarea imnurilor liturgice face parte din armonia semnelor celebrării astfel icircncacirct misterul celebrat să se icircnrădăcineze icircn inimă şi să se exprime apoi icircn viaţa nouă a credincioşilor

III Cacircnd se celebrează

Timpul liturgic

1163 laquoSfacircnta Maică Biserica socoteşte de datoria ei să celebreze printr-o comemorare sacră icircn anumite zile din cursul anului opera macircntuitoare a Mirelui său divin Icircn fiecare săptămacircnă icircn ziua pe care a numit-o duminică ea sărbătoreşte Icircnvierea Domnului pe care o dată pe an o celebrează icircmpreună cu fericita lui pătimire prin marea solemnitate a Paştelui Pe lacircngă aceasta ea desfăşoară icircn ciclul anual icircntregul mister al lui Cristos () Celebracircnd astfel misterele Răscumpărării ea deschide credincioşilor comorile virtuţilor şi meritelor Domnului său actualizacircndu-le icircntr-un fel icircn tot decursul timpului pentru ca astfel credincioşii să vină icircn contact cu ele şi să se umple de harul macircntuirii [1816]raquo

1164 Icircncă de la legea mozaică Poporul lui Dumnezeu a cunoscut sărbători fixe icircncepacircnd cu Paştele ca să comemoreze faptele minunate ale Dumnezeului Macircntuitor ca să-i mulţumească pentru ele să le perpetueze amintirea şi să icircnveţe noile generaţii să-şi conformeze purtarea cu ele Icircn timpul Bisericii situat icircntre Paştele lui Cristos icircmplinit deja o dată pentru totdeauna şi desăvacircrşirea lui icircn Icircmpărăţia lui Dumnezeu liturgia celebrată icircn zile fixate este icircn icircntregime impregnată de noutatea misterului lui Cristos

1165 Cacircnd Biserica celebrează misterul lui Cristos există un cuvacircnt care marchează rugăciunea ei laquoAstăziraquo ca ecou la rugăciunea pe care ea a icircnvăţat-o de la Domnul ei [1817] şi la chemarea Duhului Sfacircnt [1818] Acest laquoastăziraquo al Dumnezeului celui viu icircn care omul este chemat să intre e laquoCeasulraquo Paştelui lui Isus care străbate şi poartă icircntreaga istorie

Viaţa s-a icircntins peste toate fiinţele şi toate s-au umplut de o mare lumină Răsăritul răsăriturilor icircnvăluie universul iar Cel ce era laquomai icircnainte de luceafărraquo şi de aştri nemuritor şi nesfacircrşit marele Cristos străluceşte peste toate fiinţele mai puternic decacirct soarele De aceea pentru noi cei ce credem icircn El se statorniceşte o zi de lumină mare veşnică ce nu se mai stinge Paştele mistic [1819]

Ziua Domnului

1166 laquoConform tradiţiei apostolice care datează icircncă din ziua Icircnvierii lui Cristos Biserica celebrează Misterul Pascal icircn fiecare a opta zi care e numită pe bună dreptate ziua Domnului sau duminica [1820]raquo ZiuaIcircnvierii lui Cristos este icircn acelaşi timp laquoprima zi a săptămacircniiraquo memorial al primei zile a creaţiei şi laquoa opta ziraquo icircn care Cristos după laquoodihnaraquo din ziua marelui Sabat inaugurează ziua laquope care a făcut-o Domnulraquo laquoziua cea neicircnserată [1821]raquo laquoCina Domnuluiraquo este centrul ei căci icircn ea icircntreaga comunitate a credincioşilor icircl icircntacirclneşte pe Domnul cel icircnviat care icirci invită la ospăţul său [1822]

Ziua Domnului ziua Icircnvierii ziua creştinilor este ziua noastră Tocmai de aceea e numită ziua Domnului căci icircn această zi Domnul s-a icircnălţat glorios la Tatăl Dacă păgacircnii o numesc ziua soarelui o mărturisim şi noi cu bucurie căci astăzi a răsărit lumina lumii astăzi a apărut Soarele dreptăţii ale cărui raze aduc macircntuirea [1823]

1167 Duminica este prin excelenţă ziua adunării liturgice cacircnd credincioşii se adună pentru ca laquoascultacircnd cuvacircntul lui Dumnezeu şi participacircnd la Sfacircnta Euharistie să-şi amintească de Patima Icircnvierea şi Gloria Domnului Isus şi să mulţumească lui Dumnezeu care i-a renăscut la o nădejde vie prin Icircnvierea lui Isus Cristos din morţi [1824]raquo

Cugetacircnd la minunile ce s-au icircmplinit icircn duminica sfintei tale Icircnvieri Cristoase spunem Binecuvacircntată este ziua de duminică fiindcă icircn ea a icircnceput zidirea () macircntuirea lumii () reicircnnoirea neamului omenesc() Icircn ea cerul şi pămacircntul s-au umplut de bucurie şi universul icircntreg de lumină Binecuvacircntată este duminica deoarece icircn ea s-au deschis porţile raiului pentru ca Adam şi toţi cei izgoniţi să intre fără teamă [1825]

Anul liturgic

1168 Icircncepacircnd cu Triduum-ul Pascal ca din izvorul său de lumină noul timp al Icircnvierii străbate icircntregul an liturgic cu strălucirea sa Din aproape icircn aproape de o parte şi de alta a acestui izvor anul este transfigurat prin liturgie El este icircntr-adevăr laquoanul de icircndurare al Domnului [1826]raquo Economia macircntuirii se icircnfăptuieşte icircn ciclul timpului icircnsă după icircmplinirea ei icircn Paştele lui Isus şi după revărsarea Duhului Sfacircnt sfacircrşitul istoriei este anticipat laquoca pregustareraquo iar Icircmpărăţia lui Dumnezeu intră icircn timpul nostru

1169 De aceea Paştele nu este pur şi simplu o sărbătoare printre altele este laquoSărbătoarea sărbătorilorraquo laquoSolemnitatea solemnităţilorraquo aşa cum Euharistia este Sacramentul sacramentelor (Marele Sacrament) Sfacircntul Atanasie icircl numeşte laquoDuminica cea mare [1827]raquo după cum icircn Orient Săptămacircna Sfacircntă este numită laquoSăptămacircna Mareraquo Misterul Răscumpărării prin care Cristos a zdrobit moartea pătrunde vechiul nostru timp cu energia sa plină de vigoare pacircnă cacircnd toate icirci vor fi supuse

1170 La Conciliul de la Niceea (din 325) toate Bisericile au căzut de acord ca Paştele creştin să fie celebrat icircn prima duminică după luna plină (14 Nisan) de după echinocţiul de primăvară Reforma calendarului din Occident (supranumit laquogregorianraquo de la numele Papei Grigore al XIII-lea din 1582) a introdus un decalaj de mai multe zile faţă de calendarul oriental Bisericile occidentale şi orientale caută astăzi o icircnţelegere pentru a ajunge să celebreze iarăşi la aceeaşi dată Icircnvierea Domnului

1171 Anul liturgic icircnseamnă desfăşurarea diferitelor aspecte ale unicului mister pascal Acest lucru este valabil icircn mod cu totul deosebit pentru ciclul de sărbători din jurul misterului Icircntrupării (Bunavestire Crăciun Epifanie) care comemorează icircnceputul macircntuirii noastre şi ne icircmpărtăşesc pacircrga misterului pascal

Sanctoralul icircn anul liturgic

1172 laquoIcircn celebrarea acestui ciclu anual al misterelor lui Cristos Sfacircnta Biserică o venerează cu o iubire deosebită pe Fericita Fecioară Maria Născătoarea de Dumnezeu care este indisolubil unită cu Fiul ei icircn opera macircntuirii icircn Maria Biserica admiră şi preamăreşte rodul cel mai ales al Răscumpărării şi contemplă cu bucurie ca icircntr-o icoană preacurată ceea ce ea icircnsăşi doreşte şi speră să fie icircn icircntregime [1828]raquo

1173 Cacircnd icircn ciclul anual Biserica icirci comemorează pe martiri şi pe alţi sfinţi ea laquoproclamă Misterul Pascalraquo icircn aceia şi acelea laquocare au suferit cu Cristos şi cu El icircmpreună sunt preamăriţi ea pune icircn faţa credincioşilor exemplele acestora care icirci atrag pe toţi prin Cristos la Tatăl şi pentru meritele lor ea dobacircndeşte binefacerile lui Dumnezeu [1829]raquo

Liturgia Orelor

1174 Misterul lui Cristos - Icircntruparea şi Paştele său - pe care icircl celebrăm icircn Euharistie icircndeosebi icircn adunarea duminicală impregnează şi transfigurează timpul fiecărei zile prin celebrarea Liturgiei Orelor laquoOficiul divin [1830]raquo Cu fidelitate faţă de icircndemnurile apostolilor de laquoa ne ruga fără icircncetareraquo (1 Tes 5 17 Ef 6 18) această celebrare laquoeste alcătuită icircn aşa fel icircncacirct icircntreg cursul zilei şi al nopţii să fie consacrat prin lauda lui Dumnezeu [1831]raquo Ea este laquorugăciunea publică a Bisericii [1832]raquo icircn care credincioşii (preoţi călugări şi laici) icircşi icircmplinesc preoţia regească de creştini Celebrată laquoicircn forma aprobatăraquo de Biserică Liturgia Orelor laquoeste icircntr-adevăr glasul Miresei care vorbeşte Mirelui ei ba chiar este rugăciunea pe care Cristos icircmpreună cu Trupul său o icircnalţă către Tatăl [1833]raquo

1175 Liturgia orelor este destinată să devină rugăciunea icircntregului Popor al lui Dumnezeu Icircn ea Cristos icircnsuşi laquocontinuă să-şi exercite funcţia preoţească prin Biserica sa [1834]raquo fiecare participă la ea potrivit locului propriu icircn Biserică şi circumstanţelor vieţii sale preoţii icircnsărcinaţi cu icircndatorirea pastorală pentru că sunt chemaţi să rămacircnă stăruitori icircn rugăciune şi icircn slujirea Cuvacircntului [1835]călugării şi călugăriţele icircn virtutea carismei vieţii lor consacrate [1836] toţi credincioşii după posibilităţile lor laquoPăstorii sufleteşti se vor icircngriji ca Orele principale mai ales Vesperele icircn duminici şi icircn sărbătorile mai solemne să fie celebrate icircn biserică icircn comun Se recomandă ca şi laicii să recite Oficiul divin fie icircmpreună cu preoţii fie adunaţi icircntre ei sau chiar singuri [1837]raquo

1176 Celebrarea Liturgiei Orelor cere nu numai armonizarea glasului cu inima care se roagă ci şi laquoicircnsuşirea unei cunoaşteri mai profunde a liturgiei şi a Bibliei mai ales a Psalmilor [1838]raquo

1177 Imnurile şi rugăciunea universală din Rugăciunea Orelor inserează rugăciunea psalmilor icircn timpul Bisericii exprimacircnd simbolismul momentului zilei al timpului liturgic sau al sărbătorii celebrate Mai mult citirea Cuvacircntului lui Dumnezeu la fiecare Oră (cu responsoriile sau troparele care icirci urmează) şi la anumite Ore lecturile din Sfinţii Părinţi şi din maeştrii spirituali revelează mai profund sensul misterului celebrat ajută la icircnţelegerea psalmilor şi pregătesc pentru rugăciunea icircn tăcere Lectio divina icircn care Cuvacircntul luiDumnezeu este citit şi meditat pentru a deveni rugăciune este astfel icircnrădăcinată icircn celebrarea liturgică

1178 Liturgia Orelor care constituie icircntr-un fel o continuare a celebrării euharistice nu exclude ci atrage icircn mod complementar diferitele devoţiuni ale Poporului lui Dumnezeu mai ales adoraţia şi cultul Preasfacircntului Sacrament

IV Unde se celebrează

1179 Cultul laquoicircn spirit şi adevărraquo (In 4 24) al Noului Legămacircnt nu este legat de un loc anume Tot pămacircntul e sfacircnt şi icircncredinţat fiilor oamenilor Atunci cacircnd credincioşii se adună icircntr-un anumit loc cele mai importante sunt laquopietrele viiraquo stracircnse laolaltă pentru laquozidirea unei case spiritualeraquo (1 Pt 2 4-5) Trupul lui Cristos icircnviat este templul spiritual de unde ţacircşneşte izvorul de apă vie Icircncorporaţi icircn Cristos prin Duhul Sfacircnt laquonoi suntem templul Dumnezeului celui viuraquo (2 Cor 6 16)

1180 Atunci cacircnd exercitarea libertăţii religioase nu este icircmpiedicată [1839] creştinii construiesc edificii destinate cultului divin Aceste biserici văzute nu sunt simple locuri de adunare ci semnifică şi manifestă Biserica vie icircn acel loc locuinţă a lui Dumnezeu cu oamenii icircmpăcaţi şi uniţi icircn Cristos

1181 laquoCasa de rugăciune icircn care este celebrată şi păstrată Sfacircnta Euharistie icircn care se adună credincioşii icircn care prezenţa Fiului lui Dumnezeu Macircntuitorul nostru oferit pentru noi pe altarul de jertfă este venerată spre ajutorul şi macircngacircierea credincioşilor trebuie să fie frumoasă şi potrivită pentru rugăciune şi pentru celebrările liturgice [1840]raquo Icircn această laquocasă a lui Dumnezeuraquo adevărul şi armonia semnelor ce o alcătuiesc trebuie să icircl arate pe Cristos care este prezent şi lucrează icircn acel loc [1841]

1182 Altarul Noului Legămacircnt este Crucea Domnului [1842] din care curg sacramentele misterului pascal Pe altar care estecentrul bisericii se face prezentă Jertfa Crucii sub speciile sacramentale El este şi Masa Domnului la care este invitat Poporul lui Dumnezeu [1843] Icircn anumite liturgii orientale altarul este de asemenea simbolul Mormacircntului (Cristos a murit cu adevărat şi a icircnviat cu adevărat)

1183 Tabernacolul trebuie să fie aşezat laquoicircn biserici icircntr-un loc dintre cele mai demne cu cea mai mare cinstire [1844]raquo Nobleţea amplasarea şi securitatea tabernacolului euharistic [1845] trebuie să favorizeze adorarea Domnului prezent realmente icircn Sfacircntul Sacrament al altarului

Sfacircnta crismă (mirul) - miruirea fiind semnul sacramental al peceţii darului Duhului Sfacircnt - este prin tradiţie păstrată şi venerată icircntr-un loc sigur al sanctuarului Alături de ea se poate aşeza uleiul pentru catehumeni şi cel pentru bolnavi

1184 Scaunul (catedra) episcopului sau al preotului laquotrebuie să exprime funcţia celui care prezidează adunarea şi icircndrumă rugăciunea [1846]raquo

Amvonul (pupitrul) laquoDemnitatea Cuvacircntului lui Dumnezeu cere ca icircn Biserică să existe un loc care să favorizeze vestirea acestui cuvacircnt şi spre care icircn timpul liturgiei Cuvacircntului să se icircndrepte icircn mod spontan atenţia credincioşilor [1847]raquo

1185 Stracircngerea laolaltă a Poporului lui Dumnezeu icircncepe cu Botezul aşadar biserica trebuie să aibă un loc pentru celebrarea Botezului (baptisteriu) şi să favorizeze reamintirea făgăduinţelor de la Botez (apa sfinţită)

Reicircnnoirea vieţii baptismale cere pocăinţa Biserica trebuie deci să ofere prilejul pentru exprimarea căinţei şi primirea iertării ceea ce necesită un loc potrivit pentru primirea penitenţilor De asemenea biserica trebuie să fie un spaţiu care icircndeamnă la reculegere şi rugăciune tăcută ce continuă şi interiorizează marea rugăciune a Euharistiei

1186 Icircn sfacircrşit biserica are o semnificaţie eshatologică Pentru a intra icircn casa lui Dumnezeu trebuie să trecem un prag simbol al trecerii din lumea rănită de păcat spre lumea vieţii celei noi la care toţi oamenii sunt chemaţi Biserica văzută simbolizează casa părintească spre care Poporul lui Dumnezeu se află icircn mers şi icircn care Tatăl laquova şterge orice lacrimă din ochii lorraquo (Ap 21 4) Şi din acest motiv biserica este casa tuturor fiilor lui Dumnezeu larg deschisă şi primitoare

PE SCURT

1187 Liturgia este lucrarea lui Cristos icircntreg Cap şi Trup Marele nostru Preot o celebrează fără icircncetare icircn liturgia cerească icircmpreună cu Maica Sfacircntă a lui Dumnezeu cu apostolii cu toţi sfinţii şi cu mulţimea de oameni care au intrat deja icircn Icircmpărăţie

1188 Icircntr-o celebrare liturgică icircntrega Adunare este laquoliturgraquo fiecare potrivit funcţiei sale Preoţia baptismală este a icircntregului Trup al lui Cristos Icircnsă unii credincioşi sunt racircnduiţi prin sacramentulPreoţiei să-l reprezinte pe Cristos Cap al Trupului

1189 Celebrarea liturgică include semne şi simboluri care se referă la creaţie (lumină apă foc) la viaţa umană (spălare ungere fracircngerea pacircinii) şi la istoria macircntuirii (riturile de Paşti) Inserate icircnlumea credinţei şi asumate de puterea Duhului Sfacircnt aceste elemente cosmice aceste rituri umane aceste gesturi ale amintirii lui Dumnezeu devin purtătoare ale acţiunii macircntuitoare şi sfinţitoare a lui Cristos

1190 Liturgia Cuvacircntului este parte integrantă a celebrării Sensul celebrării este exprimat de Cuvacircntul lui Dumnezeu care este vestit şi de angajarea de credinţă care icirci răspunde

1191 Cacircntul şi muzica sunt icircn stracircnsă conexiune cu acţiunea liturgică Criteriile bunei lor folosiri suntfrumuseţea expresivă a rugăciunii participarea unanimă a adunării şi caracterul sacru al celebrării

1192 Imaginile sfinte prezente icircn bisericile şi icircn casele noastre au menirea de a trezi şi a hrăni credinţa noastră icircn misterul lui Cristos Prin icoana lui Cristos şi a lucrărilor sale de macircntuire pe El icircl adorăm Prin imaginile sfinte ale Preasfintei Născătoare de Dumnezeu ale icircngerilor şi sfinţilor venerăm persoanele pe care acestea le reprezintă

1193 Duminica laquoZiua Domnuluiraquo este ziua principală a celebrării Euharistiei fiindcă ea este ziua Icircnvierii Este ziua adunării liturgice prin excelenţă ziua familiei creştine ziua bucuriei şi a odihnei după muncă Este laquofundamentul şi nucleul icircntregului an liturgic [1848]raquo

1194 Biserica laquodesfăşoară icircn ciclul anual icircntregul mister al lui Cristos de la Icircntrupare şi Naştere pacircnă la Icircnălţare la ziua Rusaliilor şi pacircnă la aşteptarea fericitei speranţe şi a venirii Domnului [1849]raquo

1195 Comemoracircndu-i pe sfinţi icircn primul racircnd pe Sfacircnta Maică a lui Dumnezeu apoi pe apostoli pe martiri şi pe ceilalţi sfinţi icircn zile anumite ale anului liturgic Biserica de pe pămacircnt arată că este unită cu liturgia cerească ea icircl preamăreşte pe Cristos pentru că şi-a icircmplinit macircntuirea icircnmădularele lui glorificate exemplul lor o icircnsufleţeşte pe drumul către Tatăl

1196 Credincioşii care celebrează Liturgia Orelor se unesc cu Cristos Marele nostru Preot prin rugăciunea psalmilor prin meditarea Cuvacircntului lui Dumnezeu prin cacircntări şi binecuvacircntări pentru a fi asociaţi rugăciunii lui necontenite şi universale care icircl preamăreşte pe Tatăl şi imploră darul Duhului Sfacircnt asupra lumii icircntregi

1197 Cristos este adevăratul Templu al lui Dumnezeu laquolocul unde sălăşluieşte slava luiraquo prin harul lui Dumnezeu creştinii devin şi ei temple ale Duhului Sfacircnt pietre vii din care este zidită Biserica

1198 Icircn condiţia sa pămacircntească Biserica are nevoie de locuri icircn care să se poată aduna comunitatea bisericile noastre văzute locuri sfinte imagini ale Cetăţii sfinte Ierusalimul ceresc spre care călătorim ca pelerini

1199 Icircn aceste biserici Biserica celebrează cultul public spre slava Sfintei Treimi ascultă Cuvacircntul lui Dumnezeu şi icirci cacircntă laude icircşi icircnalţă rugăciunea oferă jertfa lui Cristos prezent icircn chip sacramental icircn mijlocul adunării Aceste biserici sunt totodată locuri de reculegere şi de rugăciune personală

Note

1780 Cf Ez 1 26-281781 Cf In 1 291782 Cf Evr 4 14-15 10 19-21 etc1783 Liturghia Sf Ioan Chrysostom Anafora1784 Cf In 4 10-14 Ap 21 61785 Cf Ap 4-5 Is 6 2-31786 Cf Ap 7 1-8 14 11787 Cf Ap 121788 Cf Ap 21 91789 SC 261790 SC 271791 LG 101792 Cf LG 10 34 PO 21793 Cf 1 Pt 2 4-51794 SC 141795 Cf PO 2 şi 15 1796 SC 291797 SC 281798 Cf Icircnţ 13 1 Rom 1 19-20 Fapte 14 17 1799 Cf Lc 8 101800 Cf In 9 6 Mc 7 33-35 8 22-251801 Cf Lc 9 31 22 7-201802 SC 1121803 Cf Col 3 16-171804 Cf Sf Augustin Ps 72 11805 SC 1121806 Cf SC 1121807 Sf Augustin Conf 9 6 141808 Cf SC 1191809 SC 1181810 SC 1211811 Sf Ioan din Damasc Imag 1 161812 Cc Niceea II (icircn 787) COD 1111813 Rom 8 29 1 In 3 21814 Cc Niceea II DS 6001815 Sf Ioan din Damasc Imag 1 27

1816 SC 1021817 Cf Mt 6 111818 Cf Evr 37 - 411 Ps 95 71819 Sf Hipolit Pasch 1-21820 SC 1061821 Liturgia bizantină 1822 Cf In 21 12 Lc 24 301823 Sf Ieronim Pasch1824 SC 1061825 Fanqith Oficiul siriac din Antiohia vol 6 Partea de vară p 193 b1826 Cf Lc 4 191827 Ep fest 3291828 SC 1031829 SC 104 cf SC 108 şi 111 1830 Cf SC IV1831 SC 81832 SC 981833 SC 841834 SC 831835 Cf SC 86 96 PO 51836 Cf SC 981837 SC 1001838 SC 901839 Cf DH 41840 PO 5 cf SC 122-1271841 Cf SC 71842 Cf Evr 13 101843 Cf IGMR 2591844 MF1845 SC 1281846 IGMR 2711847 IGMR 2721848 SC 1061849 SC 102

SECŢIUNEA A DOUA Cele şapte sacramente ale Bisericii

1210 Sacramentele Legii celei noi sunt instituite de Cristos şi sunt icircn număr de şapte Botezul Mirul Euharistia Pocăinţa Ungerea bolnavilor Preoţia şi Căsătoria Cele şapte sacramente sunt legate de toate etapele şi toate momentele importante ale vieţii creştinului ele dau naştere şi creştere vindecare şi misiune vieţii de credinţă a creştinilor Icircn aceasta icircntre etapele vieţii naturale şi etapele vieţii spirituale există o anumită asemănare [1857]

1211 Urmacircnd această analogie vom expune mai icircntacirci cele trei sacramente ale iniţierii creştine (capitolulicircntacirci) apoi sacramentele de vindecare (capitolul al doilea) icircn sfacircrşit sacramentele aflate icircn slujba comuniunii şi misiunii credincioşilor (capitolul al treilea) Desigur această ordine nu este singura posibilă dar ea ne icircngăduie să vedem că sacramentele formează un organism icircn care fiecare sacrament icircn parte icircşi are locul său vital Icircn acest organism Euharistia ocupă un loc unic ca laquosacrament al sacramentelorraquo laquoToate celelalte sacramente sunt racircnduite icircn vederea acestuia ca scop al lor [1858]raquo

CAPITOLUL IcircNTAcircISacramentele iniţierii creştine

1212 Prin sacramentele iniţierii creştine - Botezul Mirul şi Euharistia - sunt puse temeliile oricărei vieţi creştine laquoParticiparea la natura divină dăruită oamenilor prin harul lui Cristos comportă o anumită analogie cu originea creşterea şi susţinerea vieţii naturale Icircntr-adevăr născuţi la o viaţă nouă prin Botez credincioşii sunt icircntăriţi prin sacramentul Mirului şi primesc icircn Euharistie pacircinea vieţii veşnice Astfel prin aceste sacramente ale iniţierii creştine ei primesc tot mai mult bogăţiile vieţii divine şi icircnaintează spre desăvacircrşirea iubirii [1859]raquo

ARTICOLUL 1Sacramentul Botezului

1213 Sfacircntul Botez este fundamentul icircntregii vieţi creştine poarta vieţii icircn Duh (vitae spiritualis ianua) cedeschide calea spre celelalte sacramente Prin botez suntem eliberaţi de păcat şi renăscuţi ca fii ai lui Dumnezeu devenim mădulare ale lui Cristos suntem icircncorporaţi icircn Biserică şi făcuţi părtaşi de misiunea ei [1860] laquoBaptismus est sacramentum regenerationis per aquam in verbo - Botezul este sacramentulrenaşterii prin apă şi icircn cuvacircnt [1861]raquo

I Cum este numit acest sacrament

1214 Este numit Botez după ritul central prin care se săvacircrşeşte a boteza (icircn greacă baptiacutezein) icircnseamnă laquoa cufunda a scufundaraquo laquocufundarearaquo icircn apă simbolizează icircnmormacircntarea catehumenului icircn moartea lui Cristos de unde iese prin icircnvierea icircmpreună cu El [1862] ca laquofăptură nouăraquo (2 Cor 5 17 Gal 6 15)

1215 Acest sacrament mai este numit laquobaia renaşterii şi icircnnoirii icircn Duhul Sfacircntraquo (Tit 3 5) fiindcă simbolizează şi icircnfăptuieşte acea naştere din apă şi din Duh fără de care laquonimeni nu poate intra icircn Icircmpărăţia lui Dumnezeuraquo (In 3 5)

1216 laquoAceastă baie este numită iluminare pentru că cei care primesc această icircnvăţătură [catehetică] au cugetul luminat [1863]raquo Primind prin Botez Cuvacircntul laquolumina cea adevărată care luminează pe tot omulraquo (In 1 9) creştinul laquodupă ce a fost luminatraquo (Evr 10 32) a devenit laquoFiu al luminiiraquo (1 Tes 5 5) şi el icircnsuşi laquoluminăraquo (Ef 5 8)

Botezul este cel mai frumos şi cel mai minunat dintre darurile lui Dumnezeu () Icircl numim dar har ungere luminare haină de nestricăciune baie a renaşterii pecete şi tot ce poate fi mai scump Este dar pentru că este oferit celor care nu aduc nimic este har fiindcă este dăruit chiar şi celor păcătoşi botez pentru că păcatul este icircngropat icircn apă ungere pentru că este sfacircnt şi regesc (aşa sunt cei care sunt unşi) luminare fiindcă este lumină strălucitoare hainăfiindcă acoperă ocara noastră baie pentru că spală pecete fiindcă ne ocroteşte şi fiindcă este semnul puterii lui Dumnezeu [1864]

SECŢIUNEA A DOUA Cele şapte sacramente ale Bisericii

1210 Sacramentele Legii celei noi sunt instituite de Cristos şi sunt icircn număr de şapte Botezul Mirul Euharistia Pocăinţa Ungerea bolnavilor Preoţia şi Căsătoria Cele şapte sacramente sunt legate de toate etapele şi toate momentele importante ale vieţii creştinului ele dau naştere şi creştere vindecare şi misiune vieţii de credinţă a creştinilor Icircn aceasta icircntre etapele vieţii naturale şi etapele vieţii spirituale există o anumită asemănare [1857]

1211 Urmacircnd această analogie vom expune mai icircntacirci cele trei sacramente ale iniţierii creştine (capitolulicircntacirci) apoi sacramentele de vindecare (capitolul al doilea) icircn sfacircrşit sacramentele aflate icircn slujba comuniunii şi misiunii credincioşilor (capitolul al treilea) Desigur această ordine nu este singura posibilă dar ea ne icircngăduie să vedem că sacramentele formează un organism icircn care fiecare sacrament icircn parte icircşi are locul său vital Icircn acest organism Euharistia ocupă un loc unic ca laquosacrament al sacramentelorraquo laquoToate celelalte sacramente sunt racircnduite icircn vederea acestuia ca scop al lor [1858]raquo

CAPITOLUL IcircNTAcircISacramentele iniţierii creştine

1212 Prin sacramentele iniţierii creştine - Botezul Mirul şi Euharistia - sunt puse temeliile oricărei vieţi creştine laquoParticiparea la natura divină dăruită oamenilor prin harul lui Cristos comportă o anumită analogie cu originea creşterea şi susţinerea vieţii naturale Icircntr-adevăr născuţi la o viaţă nouă prin Botez credincioşii sunt icircntăriţi prin sacramentul Mirului şi primesc icircn Euharistie pacircinea vieţii veşnice Astfel prin aceste sacramente ale iniţierii creştine ei primesc tot mai mult bogăţiile vieţii divine şi icircnaintează spre desăvacircrşirea iubirii [1859]raquo

ARTICOLUL 1Sacramentul Botezului

1213 Sfacircntul Botez este fundamentul icircntregii vieţi creştine poarta vieţii icircn Duh (vitae spiritualis ianua) cedeschide calea spre celelalte sacramente Prin botez suntem eliberaţi de păcat şi renăscuţi ca fii ai lui Dumnezeu devenim mădulare ale lui Cristos suntem icircncorporaţi icircn Biserică şi făcuţi părtaşi de misiunea ei [1860] laquoBaptismus est sacramentum regenerationis per aquam in verbo - Botezul este sacramentulrenaşterii prin apă şi icircn cuvacircnt [1861]raquo

I Cum este numit acest sacrament

1214 Este numit Botez după ritul central prin care se săvacircrşeşte a boteza (icircn greacă baptiacutezein) icircnseamnă laquoa cufunda a scufundaraquo laquocufundarearaquo icircn apă simbolizează icircnmormacircntarea catehumenului icircn moartea lui Cristos de unde iese prin icircnvierea icircmpreună cu El [1862] ca laquofăptură nouăraquo (2 Cor 5 17 Gal 6 15)

1215 Acest sacrament mai este numit laquobaia renaşterii şi icircnnoirii icircn Duhul Sfacircntraquo (Tit 3 5) fiindcă simbolizează şi icircnfăptuieşte acea naştere din apă şi din Duh fără de care laquonimeni nu poate intra icircn Icircmpărăţia lui Dumnezeuraquo (In 3 5)

1216 laquoAceastă baie este numită iluminare pentru că cei care primesc această icircnvăţătură [catehetică] au cugetul luminat [1863]raquo Primind prin Botez Cuvacircntul laquolumina cea adevărată care luminează pe tot omulraquo (In 1 9) creştinul laquodupă ce a fost luminatraquo (Evr 10 32) a devenit laquoFiu al luminiiraquo (1 Tes 5 5) şi el icircnsuşi laquoluminăraquo (Ef 5 8)

Botezul este cel mai frumos şi cel mai minunat dintre darurile lui Dumnezeu () Icircl numim dar har ungere luminare haină de nestricăciune baie a renaşterii pecete şi tot ce poate fi mai scump Este dar pentru că este oferit celor care nu aduc nimic este har fiindcă este dăruit chiar şi celor păcătoşi botez pentru că păcatul este icircngropat icircn apă ungere pentru că este sfacircnt şi regesc (aşa sunt cei care sunt unşi) luminare fiindcă este lumină strălucitoare hainăfiindcă acoperă ocara noastră baie pentru că spală pecete fiindcă ne ocroteşte şi fiindcă este semnul puterii lui Dumnezeu [1864]

II Botezul icircn economia macircntuirii

Prefigurările Botezului icircn Vechiul Legămacircnt

1217 Icircn liturgia din Noaptea de Paşti la binecuvacircntarea apei de Botez Biserica comemorează solemn marile evenimente din istoria macircntuirii care prefigurau misterul Botezului

Dumnezeule cu putere nevăzută Tu săvacircrşeşti lucruri minunate prin semnele sfintelor Taine şi de-a lungul timpului ai pregătit icircn multe chipuri apa făptura ta ca să dezvălui harul Botezului [1865]

1218 De la icircnceputul lumii această creatură smerită şi minunată este izvorul vieţii şi al rodniciei Sfacircnta Scriptură o vede sub aripile Duhului lui Dumnezeu [1866]

Dumnezeule Duhul tău icircncă de la facerea lumii se purta deasupra apelor dacircndu-le de pe atunci sămacircnţa puterii de sfinţire [1867]

1219 Icircn Arca lui Noe Biserica a văzut o prefigurare a macircntuirii prin Botez Icircntr-adevăr prin ea laquopuţine suflete adică opt s-au macircntuit prin apăraquo (1 Pt 3 20)

Dumnezeule prin icircnsăşi revărsarea potopului ai arătat chipul renaşterii spirituale căci una şi aceeaşi apă a icircnsemnat icircn mod tainic şi sfacircrşitul păcatului şi icircnceputul sfinţeniei [1868]

1220 Dacă apa de izvor simbolizează viaţa apa mării este un simbol al morţii De aceea putea să prefigureze misterul Crucii Prin acest simbolism Botezul semnifică icircmpărtăşirea din moartea lui Cristos

1221 Eliberarea icircnfăptuită prin Botez este vestită mai ales de trecerea Mării Roşii adevărată izbăvire a lui Israel din sclavia Egiptului

Dumnezeule Tu i-ai făcut pe fiii lui Abraham să treacă Marea Roşie pe cărare uscată pentru ca mulţimea eliberată din robia faraonului să prefigureze poporul celor botezaţi [1869]

1222 Icircn sfacircrşit Botezul este prefigurat icircn trecerea Iordanului prin care Poporul lui Dumnezeu primeşte darul Ţării făgăduite urmaşilor lui Abraham imagine a vieţii veşnice Făgăduinţa acestei fericite moşteniri se icircmplineşte icircn Noul Legămacircnt

Botezul lui Cristos

1223 Toate prefigurările din Vechiul Legămacircnt icircşi găsesc icircmplinirea icircn Isus Cristos El icircşi icircncepe viaţa publică după ce a primit botezul de la Ioan icircn Iordan [1870] iar după Icircnviere le icircncredinţează apostolilor această misiune laquoMergeţi aşadar şi faceţi ucenici icircn toate neamurile botezacircndu-i icircn numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfacircntului Duh şi icircnvăţacircndu-i să păzească toate cacircte vi le-am poruncitraquo (Mt 28 19-20) [1871]

1224 Domnul s-a supus de bună voie Botezului Sfacircntului Ioan racircnduit pentru păcătoşi ca să laquoicircmplinească toată dreptatearaquo (Mt 3 15) Acest gest al lui Isus este o manifestare a laquonimiciriiraquo de sine (Fil 2 7) Duhul care se purta peste apele celei dintacirci creaţii coboară atunci asupra lui Cristos ca preludiu al noii creaţii iar Tatăl icircl arată pe Isus drept laquoFiul său preaiubitraquo (Mt 3 16-17)

1225 Cristos a deschis tuturor oamenilor izvoarele Botezului prin Paştele său Icircntr-adevăr El vorbise deja despre suferinţa prin care avea să treacă la Ierusalim ca despre un laquoBotezraquo cu care trebuia să fie botezat (Mc 10 38) [1872] Sacircngele şi apa care au curs din coasta străpunsă a lui Isus cel răstignit (In 19 34) sunt semne ale Botezului şi ale Euharistiei sacramente ale vieţii celei noi [1873] de atunci ne putem naşte din laquoapă şi Duh Sfacircntraquo ca să intrăm icircn Icircmpărăţia lui Dumnezeu (In 3 5)

Vezi unde ai fost botezat de unde vine Botezul dacă nu din Crucea lui Cristos din moartea lui Cristos Acolo e tot misterul El a suferit pentru tine Icircn El ai fost răscumpărat icircn El ai fost macircntuit [1874]

Botezul icircn Biserică

1226 Din ziua de Rusalii Biserica a celebrat şi a administrat Sfacircntul Botez Icircntr-adevăr Sfacircntul Petru spune mulţimii răscolite de predica sa laquoConvertiţi-vă şi fiecare dintre voi să se boteze icircn numele lui Isus Cristos spre iertarea păcatelor voastre şi veţi primi darul Duhului Sfacircntraquo (Fapte 2 38) Apostolii şi colaboratorii lor oferă Botezul oricui crede icircn Isus iudei temători de Dumnezeu păgacircni [1875] Botezul apareicircntotdeauna legat de credinţă laquoCrede icircn Domnul Isus şi te vei macircntui tu şi casa taraquo icirci spune Sfacircntul Paul temnicerului de la Filipi Povestirea continuă laquoTemnicerul a primit icircndată Botezul el şi toţi ai săiraquo (Fapte 16 31-33)

1227 După Sfacircntul Apostol Paul prin Botez credinciosul este părtaş de moartea lui Cristos este icircnmormacircntat şi icircnvie icircmpreună cu El

Toţi cacircţi am fost botezaţi icircn Cristos Isus icircntru moartea lui am fost botezaţi Icircntr-adevăr am fost icircnmormacircntaţi icircmpreună cu El prin Botez icircn moarte pentru ca după cum Cristos a icircnviat din morţi prin mărirea Tatălui tot astfel să umblăm şi noi icircn icircnnoirea vieţii (Rom 6 3-4) [1876]

Cei botezaţi s-au laquoicircmbrăcat icircn Cristosraquo (Gal 3 27) Prin Duhul Sfacircnt Botezul este o baie care curăţeşte sfinţeşte şi icircndreptăţeşte [1877]

1228 Botezul este aşadar o baie de apă icircn care laquosămacircnţa nestricăcioasăraquo a Cuvacircntului lui Dumnezeu icircşi dă rodul dătător de viaţă Sfacircntul Augustin va spune despre Botez laquoAccedit verbum ad elementum et fitSacramentum - Cuvacircntul se uneşte cu elementul material şi se face sacramentul [1878]raquo

III Cum se celebrează sacramentul Botezului

Iniţierea creştină

1229 Icircncă din vremea apostolilor cine vrea să devină creştin trebuie să parcurgă un drum şi o iniţiere icircn mai multe etape Acest drum poate fi străbătut repede sau lent El va trebui să cuprindă icircntotdeauna cacircteva elemente esenţiale vestirea Cuvacircntului primirea Evangheliei care să provoace convertirea profesiunea de credinţă Botezul revărsarea Duhului Sfacircnt accesul la Comuniunea euharistică

1230 Această iniţiere a icircmbrăcat forme foarte variate de-a lungul veacurilor şi icircn funcţie de icircmprejurări Icircn primele secole ale Bisericii iniţierea creştină a cunoscut o mare dezvoltare cu o lungă perioadă de catehumenat şi o icircnlănţuire de ritualuri pregătitoare care jalonau liturgic drumul pregătirii catehumenale pentru a se icircncheia cu celebrarea sacramentelor iniţierii creştine

1231 Acolo unde Botezul copiilor a devenit icircn mare măsură forma obişnuită de celebrare a acestui sacrament ea s-a transformat icircntr-un act unic ce icircnglobează icircn chip foarte redus etapele pregătitoare ale iniţierii creştine Prin icircnsăşi natura sa Botezul copiilor necesită un catehumenat postbaptismal Nu e vorba doar de necesitatea unei instruiri ulterioare Botezului ci de dezvoltarea necesară a harului baptismal icircn creşterea persoanei Acesta este spaţiul specific al catehismului

1232 Conciliul Vatican II a restabilit pentru Biserica latină laquocatehumenatul adulţilor icircmpărţit icircn mai multe etape [1879]raquo Ritualurileacestuia se găsesc icircn Ordo initiationis christianae adultorum (1972) Pe lacircngă aceasta Conciliul a icircngăduit ca laquoicircn afară de elementele cuprinse icircn tradiţia creştinăraquo icircn teritoriile de misiune laquosă fie admise şi elemente de iniţiere aflate icircn uz la respectivul popor icircn măsura icircn care se pot adapta cultului creştin [1880]raquo

1233 Aşadar astăzi icircn toate riturile latine şi orientale iniţierea creştină a adulţilor icircncepe de la intrarea icircn catehumenat atingacircnd punctul culminant icircntr-o celebrare unitară a celor trei sacramente - Botezul Mirul şi Euharistia [1881] Icircn riturile orientale iniţierea creştină a copiilor icircncepe la Botez urmat imediat de Mir şi de Euharistie icircn timp ce icircn ritul roman ea se continuă timp de cacircţiva ani de cateheză desăvacircrşindu-se mai tacircrziu cu Mirul şi Euharistia culme a iniţierii lor creştine [1882]

Mistagogia celebrării

1234 Semnificaţia şi harul sacramentului Botezului apar limpede icircn riturile celebrării sale Numai urmărind printr-o participare atentă gesturile şi cuvintele acestei celebrări credincioşii sunt iniţiaţi icircn bogăţiile pe care acest sacrament le semnifică şi le icircnfăptuieşte icircn fiecare nou botezat

1235 Semnul Crucii la icircnceputul celebrării marchează pecetea lui Cristos asupra celui care icirci va aparţine şi semnifică harul răscumpărării pe care Cristos ni l-a dobacircndit prin Crucea sa

1236 Vestirea Cuvacircntului lui Dumnezeu icirci luminează cu adevărul revelat pe candidaţi şi adunarea credincioşilor şi trezeşte răspunsul credinţei care nu poate fi separată de Botez Icircntr-adevăr Botezul este icircn chip deosebit laquosacramentul credinţeiraquo fiindcă el este intrarea sacramentală icircn viaţa de credinţă

1237 Deoarece Botezul semnifică eliberarea de păcat şi de cel care l-a instigat - diavolul - asupra candidatului se rosteşte un exorcism (sau mai multe) Este uns cu uleiul catehumenilor sau celebrantul icircşi impune macircna asupra lui şi candidatul se leapădă icircn chip explicit de Satana Astfel pregătit el poate mărturisi credinţa Bisericii căreia icirci va fi laquoicircncredinţatraquo prin Botez [1883]

1238 Apa de Botez este sfinţită printr-o rugăciune de epicleză (fie atunci pe loc fie icircn noaptea de Paşti) Biserica icirci cere lui Dumnezeu ca prin Fiul lui puterea Duhului Sfacircnt să se coboare icircn această apă pentru ca cei care vor fi botezaţi icircn ea laquosă se nască din apă şi din Duhraquo (In 3 5)

1239 Urmează ritul esenţial al sacramentului Botezul propriu-zis care semnifică şi icircnfăptuieşte moartea faţă de păcat şi intrarea icircn viaţa Preasfintei Treimi prin configurarea cu misterul pascal al lui Cristos Icircn modul cel mai semnificativ Botezul se săvacircrşeşte prin scufundarea de trei ori icircn apa baptismală Icircnsă icircncă din antichitate el poate fi conferit şi turnacircnd apă de trei ori pe capul candidatului

1240 Icircn Biserica latină această triplă turnare este icircnsoţită de cuvintele oficiantului laquoN eu te botez icircn numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfacircntului Duhraquo Icircn liturgiile orientale catehumenul fiind icircntors spre răsărit preotul spune laquoBotează-se robul lui Dumnezeu N icircn numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfacircntului Duhraquo La invocarea fiecăreia dintre cele trei persoane ale Sfintei Treimi icircl cufundă icircn apă şi icircl ridică

1241 Ungerea cu sfacircnta crismă ulei parfumat sfinţit de episcop semnifică darul Duhului Sfacircnt făcut noului botezat El a devenit creştin adică laquounsraquo cu Duhul Sfacircnt icircncorporat lui Cristos care este uns preot profet şi rege [1884]

1242 Icircn liturgia Bisericilor orientale ungerea postbaptismală constituie sacramentul Mirului Icircn liturgia romană ea vesteşte o a doua ungere cu sfacircnta crismă pe care o va da episcopul sacramentul Confirmării care laquoconfirmăraquo - ca să spunem aşa - şi desăvacircrşeşte ungerea baptismală

1243 Veşmacircntul alb simbolizează faptul că cel botezat laquos-a icircmbrăcat icircn Cristosraquo (Gal 3 27) a icircnviat icircmpreună cu Cristos Lumacircnarea aprinsă de la lumacircnarea pascală semnifică luminarea neofitului de către Cristos Icircn Cristos cei botezaţi sunt laquolumina lumiiraquo (Mt 5 14) [1885]

Noul botezat este acum fiu al lui Dumnezeu icircn Fiul Unul-născut El poate spune rugăciunea fiilor lui Dumnezeu Tatăl nostru

1244 Prima icircmpărtăşanie euharistică Devenit fiu al lui Dumnezeu icircmbrăcat icircn haina de nuntă neofitul este primit laquola ospăţul de nuntă al Mieluluiraquo şi primeşte hrana vieţii celei noi Trupul şi Sacircngele lui Cristos Bisericile orientale păstrează o conştiinţă vie a unităţii iniţierii creştine dacircnd Sfacircnta Icircmpărtăşanie tuturor celor care au primit Botezul şi Mirul chiar şi pruncilor amintindu-şi de cuvintele Domnului laquoLăsaţi copiii să vină la mine şi nu-i opriţiraquo (Mc 10 14) Biserica latină care rezervă accesul la Sfacircnta Icircmpărtăşanie celor care au atins vacircrsta priceperii exprimă deschiderea Botezului spre Euharistie apropiind de altar copilul nou botezat pentru rugăciunea Tatăl Nostru

1245 Binecuvacircntarea solemnă icircncheie celebrarea Botezului La Botezul nou-născuţilor binecuvacircntarea mamei ocupă un loc aparte

IV Cine poate să primească Botezul

1246 laquoOrice fiinţă umană icircncă nebotezată şi numai ea este capabilă să primească botezul [1886]raquo

Botezul adulţilor

1247 Icircncă de la icircnceputurile Bisericii Botezul adulţilor este situaţia cea mai normală acolo unde vestirea Evangheliei este icircncă recentă Catehumenatul (pregătirea pentru Botez) ocupă icircn acest caz un loc important Iniţiere icircn credinţa şi icircn viaţa creştină el trebuie să pregătească pentru primirea darului lui Dumnezeu icircn Botez Mir şi Euharistie

1248 Catehumenatul sau formarea catehumenilor are ca scop să le icircngăduie ca răspunzacircnd la iniţiativa divină şi icircn unire cu o comunitate eclezială să-şi ducă la maturitate convertirea şi credinţa E vorba de o laquoformare la viaţa creştină integrală () prin care ucenicii se ataşează de Cristos Icircnvăţătorul lor Aşadar catehumenii să fie iniţiaţi () icircn misterul macircntuirii icircn trăirea Evangheliei şi prin rituri sacre celebrate icircn mod succesiv să fie introduşi icircn viaţa de credinţă icircn viaţa liturgică şi icircn dragostea Poporului lui Dumnezeu [1887]raquo

1249 Catehumenii laquosunt deja uniţi cu Biserica aparţin deja familiei lui Cristos şi adesea trăiesc deja o viaţă de credinţă de speranţă şi de iubire [1888]raquo laquoMaica Biserică icirci icircmbrăţişează ca pe fiii săi cu iubire şi grijă [1889]raquo

Botezul copiilor

1250 Născacircndu-se cu o natură umană decăzută şi icircntinată de păcatul strămoşesc copiii au şi ei nevoie de naşterea cea nouă prin Botez [1890] ca să fie eliberaţi de puterea icircntunericului şi să fie strămutaţi icircn Icircmpărăţia libertăţii fiilor lui Dumnezeu [1891] la care toţi oamenii sunt chemaţi Pura gratuitate a harului macircntuirii se arată icircn chip deosebit icircn Botezul copiilor Biserica şi părinţii l-ar priva pe copil de harul inestimabil de a deveni fiu al lui Dumnezeu dacă nu i-ar conferi Botezul la puţin timp după naştere [1892]

1251 Părinţii creştini vor recunoaşte că această practică este icircn concordanţă şi cu rolul de hrănitori ai vieţii pe care Dumnezeu le-a icircncredinţat-o [1893]

1252 Practica botezării pruncilor este o tradiţie imemorială a Bisericii Este atestată explicit din secolul al II-lea Totuşi este probabil că icircncă de la icircnceputul propovăduirii apostolice cacircnd laquofamiliiraquo icircntregi au primit Botezul [1894] au fost botezaţi şi copiii [1895]

Credinţă şi Botez

1253 Botezul este sacramentul credinţei [1896] Icircnsă credinţa are nevoie de comunitatea credincioşilor Fiecare dintre credincioşi poate creşte numai prin credinţa Bisericii Credinţa cerută pentru Botez nu este o credinţă perfectă şi matură ci un icircnceput chemat să se dezvolte Catehumenului ori naşului său i se pune icircntrebarea laquoCe ceri de la Biserica lui Dumnezeuraquo Şi el răspunde laquoCredinţaraquo

1254 La toţi cei botezaţi copii sau adulţi credinţa trebuie să crească după Botez De aceea icircn fiecare anicircn noaptea de Paşti Biserica celebrează reicircnnoirea făgăduinţelor de la Botez Pregătirea pentru Botez aduce doar pacircnă icircn pragul vieţii celei noi Botezul este izvorul vieţii celei noi icircn Cristos din care curge icircntreaga viaţă creştină

1255 Pentru ca harul baptismal să se poată dezvolta ajutorul părinţilor este important De asemeni rolul naşului sau al naşei care trebuie să fie credincioşi statornici capabili şi pregătiţi să-l ajute pe noul botezat copil sau adult pe drumul său icircn viaţa creştină [1897] Sarcina lor este o adevărată funcţie eclezială (officium [1898]) Icircntreaga comunitate eclezială are o parte de responsabilitate icircn dezvoltarea şi păstrarea harului primit la Botez

V Cine poate boteza

1256 Celebranţii obişnuiţi ai Botezului sunt episcopul şi preotul iar icircn Biserica latină şi diaconul [1899] Icircncaz de necesitate orice persoană chiar nebotezată avacircnd intenţia cerută poate boteza Intenţia cerută este să vrea să facă ceea ce face Biserica atunci cacircnd botează şi să folosească formula baptismală trinitară Biserica vede motivul acestei posibilităţi icircn voinţa macircntuitoare universală a lui Dumnezeu [1900] şi icircn necesitatea Botezului pentru macircntuire [1901]

VI Necesitatea Botezului

1257 Domnul icircnsuşi arată că Botezul este necesar pentru macircntuire [1902] De aceea El le-a poruncitucenicilor să vestească Evanghelia şi să boteze toate neamurile [1903] Botezul este necesar pentrumacircntuirea celor cărora le-a fost vestită Evanghelia şi care au avut posibilitatea să ceară acest sacrament [1904] Biserica nu cunoaşte altă cale de a asigura intrarea icircn fericirea veşnică icircn afară de Botez de aceea are grijă să nu neglijeze misiunea pe care a primit-o de la Domnul de a-i face să renască laquodin apă

şi din Duhul Sfacircntraquo pe toţi cei care pot fi botezaţi Dumnezeu a legat macircntuirea de sacramentul Botezuluidar El icircnsuşi nu este legat de sacramentele sale

1258 Dintotdeauna Biserica păstrează convingerea fermă că cei care suferă moartea icircn numele credinţei fără să fi primit Botezul sunt botezaţi prin icircnsăşi moartea lor pentru şi cu Cristos Acest Botez al sacircngelui caşi dorinţa Botezului aduc roadele Botezului fără a fi sacrament

1259 Catehumenilor care mor icircnainte de Botez dorinţa explicită de a-l primi unită cu căinţa pentru păcate şi cu iubirea le asigură macircntuirea pe care nu au putut-o dobacircndi prin sacrament

1260 laquoDe vreme ce Cristos a murit pentru toţi iar chemarea ultimă a omului este icircn mod efectiv una şi anume divină trebuie să susţinem că Duhul Sfacircnt oferă tuturor posibilitatea ca icircntr-un mod cunoscut de Dumnezeu să fie asociaţi acestui Mister pascal [1905]raquo Orice om care deşi nu cunoaşte Evanghelia lui Cristos şi Biserica lui caută adevărul şi face voinţa lui Dumnezeu după cum o cunoaşte poate fi macircntuit Putem presupune că asemenea persoane ar fi dorit explicit Botezul dacă ar fi cunoscut necesitatea lui

1261 Icircn ceea ce priveşte copiii morţi fără Botez Biserica nu poate decacirct să-i icircncredinţeze icircndurării lui Dumnezeu aşa cum o face icircn funeraliile pentru ei Icircntr-adevăr marea milostivire a lui Dumnezeu care voieşte ca toţi oamenii să fie macircntuiţi [1906] şi iubirea lui Isus faţă de copii care l-a făcut să spună laquoLăsaţi copiii să vină la mine şi nu-i opriţiraquo (Mc 10 14) ne permit să sperăm că există o cale de macircntuire pentru copiii morţi fără Botez Cu atacirct mai stăruitor este totuşi apelul Bisericii de a nu-i icircmpiedica pe prunci să vină la Cristos prin darul sfacircntului Botez

VII Harul Botezului

1262 Diferitele efecte ale Botezului sunt semnificate de elementele sensibile ale ritului sacramentalCufundarea icircn apă face apel la simbolismul morţii şi al purificării dar şi al renaşterii şi al reicircnnoirii Cele două efecte principale sunt aşadar curăţirea de păcate şi naşterea cea nouă icircn Duhul Sfacircnt [1907]

Pentru iertarea păcatelor

1263 Prin Botez sunt iertate toate păcatele păcatul strămoşesc şi toate păcatele personale ca şi toate pedepsele pentru păcat [1908] Icircntr-adevăr icircn cei care au fost renăscuţi nu rămacircne nimic care să-i icircmpiedice să intre icircn Icircmpărăţia lui Dumnezeu nici păcatul lui Adam nici păcatul personal nici urmările păcatului dintre care cea mai gravă este despărţirea de Dumnezeu

1264 Icircn cel botezat dăinuie totuşi anumite consecinţe ale păcatului ca suferinţele boala moartea ori fragilităţile inerente vieţii cum ar fi slăbiciunile de caracter etc precum şi o icircnclinaţie spre păcat pe care Tradiţia o numeşte concupiscenţă sau metaforic laquofocarul păcatuluiraquo (fomes pecati) laquoLăsată pentru icircncercarea noastră concupiscenţa nu poate dăuna celor care neconsimţind la ea rezistă cu curaj prin harul lui Cristos Mai mult cel care va lupta după legile jocului va primi coroana (2 Tim 2 5) [1909]raquo

laquoO făptură nouăraquo

1265 Nu numai că Botezul curăţeşte de toate păcatele dar face din neofit laquoo făptură nouăraquo (2 Cor 5 17) un fiu adoptiv al lui Dumnezeu [1910] laquopărtaş la firea dumnezeiascăraquo (2 Pt 1 4) mădular al lui Cristos [1911]şi moştenitor icircmpreună cu El (Rom 8 17) templu al Duhului Sfacircnt [1912]

1266 Preasfacircnta Treime dăruieşte celui botezat harul sfinţitor harul icircndreptăţirii care- icircl face capabil să creadă icircn Dumnezeu să nădăjduiască icircn El şi să-l iubească prin virtuţile teologale- icirci dă puterea de a trăi şi de a acţiona sub impulsul Duhului Sfacircnt prin darurile Duhului Sfacircnt- icirci dă posibilitatea să crească icircn bine prin virtuţile morale

Astfel icircntregul organism al vieţii supranaturale a creştinului icircşi are rădăcina icircn Sfacircntul Botez

Icircncorporaţi icircn Biserică Trupul lui Cristos

1267 Botezul face din noi mădulare ale Trupului lui Cristos laquoAtunci () nu suntem oare mădulare unii altoraraquo (Ef 4 25) Botezul icircncorporează icircn Biserică Din apa Botezului se naşte unicul Popor al lui Dumnezeu al Noului Legămacircnt care depăşeşte toate graniţele naturale sau umane dintre popoare culturi rase şi sexe laquoPentru că icircntr-un Duh ne-am botezat noi toţi ca să fim un singur trupraquo (1 Cor 12 13)

1268 Cei botezaţi au devenit laquopietre viiraquo spre zidirea unei laquocase duhovniceştiraquo laquopreoţie sfacircntăraquo (1 Pt 2 5) Prin Botez ei participă la preoţia lui Cristos la misiunea lui profetică şi regească sunt laquoseminţie aleasă preoţie icircmpărătească neam sfacircnt popor dobacircndit ca să vestească icircn lume faptele măreţe ale Aceluia care i-a chemat din icircntuneric la minunata sa luminăraquo (1 Pt 2 9) Botezul icircl face pe om părtaş la preoţia comună a credincioşilor

1269 Devenit membru al Bisericii cel botezat nu-şi mai aparţine sieşi (1 Cor 6 19) ci Aceluia care a murit şi a icircnviat pentru noi [1913] De acum el este chemat să se supună celorlalţi [1914] să-i slujească [1915] icircncomuniunea Bisericii şi să fie laquosmeriţi şi ascultătoriraquo faţă de conducătorii Bisericii (Evr 13 17) şi să se poarte faţă de ei cu respect şi afecţiune [1916] Icircn aceeaşi măsură icircn care Botezul este izvorul responsabilităţilor şi al icircndatoririlor cel botezat se bucură şi de drepturi icircn sacircnul Bisericii de a primi sacramentele de a se hrăni cu cuvacircntul lui Dumnezeu şi de a fi susţinut de celelalte ajutoare spirituale ale Bisericii [1917]

1270 laquoRenăscuţi ca fii ai lui Dumnezeu printr-o nouă naştere [baptismală] [cei botezaţi] trebuie să mărturisească icircnaintea oamenilor credinţa pe care au primit-o de la Dumnezeu prin Biserică [1918]raquo şi să participe la activitatea apostolică şi misionară a Poporului lui Dumnezeu [1919]

Legătura sacramentală a unităţii creştinilor

1271 Botezul constituie fundamentul comuniunii icircntre toţi creştinii chiar şi cu aceia care nu sunt icircncă icircn deplină comuniune cu Biserica catolică laquoIcircntr-adevăr cei care cred icircn Cristos şi au primit icircn mod valid Botezul se află icircntr-o anumită comuniune deşi imperfectă cu Biserica catolică () Icircndreptăţiţi prin credinţa primită la Botez sunt icircncorporaţi lui Cristos şi de aceea poartă pe drept numele de creştini şi sunt recunoscuţi pe bună dreptate ca fraţi icircn Domnul de către fiii Bisericii catolice [1920]raquo laquoAşadar Botezul constituie legătura sacramentală a unităţii existente icircntre toţi aceia care au fost regeneraţi prin el [1921]raquo

O pecete spirituală de neşters

1272 Icircncorporat lui Cristos prin Botez cel botezat este făcut asemenea chipului lui Cristos [1922] Botezul icirclpecetluieşte pe creştin cu un sigiliu spiritual de neşters (caracter) al apartenenţei sale la Cristos Această pecete nu este ştearsă de nici un păcat chiar dacă păcatul icircmpiedică Botezul să aducă roade de macircntuire [1923] Dat o dată pentru totdeauna Botezul nu poate fi repetat

1273 Icircncorporaţi icircn Biserică prin Botez credincioşii au primit caracterul sacramental care icirci consacră pentru cultul religiei creştine [1924] Pecetea baptismală icirci face apţi şi icirci angajează pe creştini să-i slujească lui Dumnezeu printr-o participare vie la liturgia sacră a Bisericii şi să-şi exercite preoţia baptismală prin mărturia unei vieţi sfinte şi a unei iubiri rodnice [1925]

1274 laquoPecetea Domnuluiraquo (laquoDominicus character [1926]raquo) este pecetea cu care Duhul Sfacircnt ne-aicircnsemnat laquopentru ziua răscumpărăriiraquo (Ef 4 30) [1927] laquoIcircntr-adevăr Botezul este pecetea vieţii veşnice [1928]raquo Creştinul care laquova fi păstrat pecetearaquo pacircnă la sfacircrşit adică va fi rămas fidel cerinţelor Botezului său va putea să meargă icircnsemnat laquocu semnul credinţei [1929]raquo cu credinţa Botezului său icircn aşteptarea vederii fericite a lui Dumnezeu - icircmplinire a credinţei - şi icircn speranţa Icircnvierii

PE SCURT

1275 Iniţierea creştină se icircmplineşte prin ansamblul celor trei sacramente Botezul care este icircnceputul vieţii celei noi Mirul care constituie icircntărirea acesteia Euharistia care icircl hrăneşte pe ucenic cu Trupul şi Sacircngele lui Cristos icircn vederea transformării icircn El

1276 laquoMergacircnd deci faceţi ucenici din toate neamurile botezacircndu-i icircn numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfacircntului Duh icircnvăţacircndu-i să păzească toate cacircte vi le-am poruncit Euraquo (Mt 28 19-20)

1277 Botezul constituie naşterea la viaţa nouă icircn Cristos Potrivit voinţei Domnului el este necesar pentru macircntuire ca şi Biserica icircnsăşi icircn care Botezul ne introduce

1278 Ritul esenţial al Botezului constă icircn cufundarea candidatului icircn apă sau icircn turnarea de apă pe

capul lui rostind invocarea Preasfintei Treimi adică a Tatălui a Fiului şi a Duhului Sfacircnt 1279 Rodul Botezului sau harul baptismal este o realitate bogată care comportă iertarea păcatului

strămoşesc şi a tuturor păcatelor personale naşterea la viaţa cea nouă prin care omul devine fiu adoptiv al Tatălui mădular al lui Cristos templu al Duhului Sfacircnt Tocmai prin aceasta cel botezat este icircncorporat icircn Biserică Trupul lui Cristos şi făcut părtaş de preoţia lui Cristos

1280 Botezul imprimă icircn suflet un semn spiritual de neşters caracterul care icircl consacră pe cel botezat cultului religiei creştine Datorită caracterului pe care icircl imprimă Botezul nu poate fi repetat [1930]

1281 Cei care mor pentru credinţă catehumenii şi toţi oamenii care sub impulsul harului deşi nu cunosc Biserica icircl caută totuşi pe Dumnezeu cu inimă sinceră şi se străduiesc să icircmplinească voinţa lui sunt macircntuiţi chiar dacă nu au primit Botezul [1931]

1282 Icircncă din cele mai vechi timpuri Botezul este administrat copiilor fiindcă el este un har şi un dar al lui Dumnezeu care nu presupune merite omeneşti copiii sunt botezaţi icircn credinţa Bisericii Intrarea icircn viaţa creştină deschide calea spre adevărata libertate

1283 Icircn privinţa copiilor care mor nebotezaţi liturgia Bisericii ne icircndeamnă să avem icircncredere icircn milostivirea divină şi să ne rugăm pentru macircntuirea lor

1284 La nevoie orice persoană poate boteza cu condiţia să aibă intenţia de a face ceea ce face Biserica şi să toarne apă pe capul candidatului spunacircnd laquoEu te botez icircn numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfacircntului Duhraquo

Note

1857 Cf Sf Toma Aq S Th 3 65 11858 Sf Toma Aq S Th 3 65 31859 Paul VI Const ap Divinae consortium naturae cf OICAPraenotanda 1-21860 Cf Cc Florenţa DS 1314 CIC can 204 sect 1 849 CCEO can 675 sect 11861 CR 2 2 51862 Cf Rom 6 3-4 Col 2 121863 Sf Iustin Apol 1 61 121864 Sf Grigore de Nazianz Or 40 3-41865 LR Vigilia Pascală 42 binecuvacircntarea apei de Botez 1866 Cf Gen 1-21867 Ibid1868 Ibid1869 Ibid1870 Cf Mt 3 131871 Cf Mc 16 15-161872 Cf Lc 12 501873 Cf 1 In 5 6-81874 Sf Ambrozie Sacr 2 61875 Cf Fapte 2 41 8 12-13 10 48 16 151876 Cf Col 2 121877 Cf 1 Cor 6 11 12 131878 Cf Ev Io 80 31879 SC 641880 SC 65 cf SC 37-401881 Cf AG 14 CIC can 851 865 8661882 Cf CIC can 851 2 8681883 Cf Rom 6 171884 Cf OBP 621885 Cf Fil 2 151886 CIC can 864 CCEO can 6791887 AG 14 cf OICA 19 şi 98 1888 AG 141889 LG 14 cf CIC can 206 788 sect 31890 Cf DS 15141891 Cf Col 1 12-141892 Cf CIC can 867 CCEO can 681 686 11893 Cf LG 11 41 GS 48 CIC can 868

1894 Cf Fapte 16 15 33 18 8 1 Cor 1 161895 Cf CDF Instr Pastoralis actio1896 Cf Mc 16 161897 Cf CIC can 872-8741898 Cf SC 671899 Cf CIC can 861 sect 1 CCEO can 677 sect 11900 Cf 1 Tim 2 41901 Cf Mc 16 161902 Cf In 3 51903 Cf Mt 28 20 cf DS 1618 LG 14 AG 51904 Cf Mc 16 161905 GS 22 cf LG 16 AG 71906 Cf 1 Tim 2 41907 Cf Fapte 2 38 In 3 51908 Cf DS 13161909 Cc Trid DS 15151910 Cf Gal 4 5-71911 Cf 1 Cor 6 15 12 271912 Cf 1 Cor 6 191913 Cf 2 Cor 5 151914 Cf Ef 5 21 1 Cor 16 15-161915 Cf In 13 12-151916 Cf 1 Tes 5 12-131917 Cf LG 37 CIC can 208-223 CCEO can 675 21918 LG 111919 Cf LG 17 AG 7 231920 UR 31921 UR 221922 Cf Rom 8 291923 Cf DS 1609-16191924 Cf LG 111925 Cf LG 101926 Sf Augustin Ep 98 51927 Cf Ef 1 13-14 2 Cor 1 21-221928 Sf Irineu Dem 31929 LR Canonul Roman 971930 Cf DS 1609 şi 1624 1931 LG 16

ARTICOLUL 2Sacramentul Mirului

1285 Icircmpreună cu Botezul şi Euharistia sacramentul Mirului formează ansamblul laquosacramentelor iniţierii creştineraquo a căror unitate trebuie păstrată Aşadar trebuie să li se explice credincioşilor că primirea acestui sacrament este necesară pentru desăvacircrşirea harului baptismal [1932] Icircntr-adevăr laquoprin sacramentul Mirului sunt legaţi mai desăvacircrşit de Biserică sunt icircntăriţi cu o putere specială a Duhului Sfacircnt şi prin aceasta au obligaţia mai strictă de a răspacircndi şi de a apăra prin cuvacircnt şi faptă credinţa ca adevăraţi martori ai lui Cristos [1933]raquo

I Mirul icircn economia macircntuirii

1286 Icircn Vechiul Testament profeţii au vestit că Duhul Domnului se va odihni peste Mesia cel aşteptat [1934] icircn vederea misiunii sale macircntuitoare [1935] Coboracircrea Duhului Sfacircnt peste Isus icircn momentulicircn care era botezat de Ioan a fost semnul că El era cel care avea să vină Mesia Fiul lui Dumnezeu [1936]Zămislit de la Duhul Sfacircnt icircntreaga sa viaţă şi icircntreaga sa misiune se icircnfăptuiesc icircntr-o comuniune totală cu Duhul Sfacircnt pe care Tatăl i-l dăruieşte laquofără măsurăraquo (In 3 34)

1287 Dar această plinătate a Duhului Sfacircnt nu trebuia să rămacircnă doar a lui Mesia ci trebuia icircmpărtăşită icircntregului popor mesianic [1937] Cristos a făgăduit icircn mai multe racircnduri această revărsare a Duhului Sfacircnt [1938] făgăduinţă pe care a icircmplinit-o prima dată icircn ziua de Paşti şi apoi icircn chip mult mai strălucitor icircn ziua de Rusalii [1939] Plini de Duhul Sfacircnt apostolii icircncep să proclame laquofaptele minunate ale lui Dumnezeuraquo (Fapte 2 11) iar Petru afirmă că această revărsare a Duhului Sfacircnt este semnul timpurilor mesianice [1940]Cei care au crezut atunci icircn propovăduirea apostolilor şi s-au botezat au primit la racircndul lor darul Duhului Sfacircnt [1941]

1288 laquoDe atunci pentru a icircmplini voinţa lui Cristos apostolii le-au icircmpărtăşit neofiţilor prin impunerea macircinilor darul Duhului Sfacircnt care duce la desăvacircrşire harul Botezului [1942] De aceea icircn Scrisoarea către Evrei printre elementele primei instruiri creştine se află icircnvăţătura despre Botezuri şi de asemeni despre impunerea macircinilor [1943] Impunerea macircinilor este pe bună dreptate recunoscută de tradiţia catolică drept originea sacramentului Mirului care perpetuează icircntr-un fel icircn Biserică harul Rusaliilor [1944]raquo

1289 Foarte curacircnd pentru a semnifica mai bine darul Duhului Sfacircnt la impunerea macircinilor s-a adăugat ungerea cu ulei parfumat (crismă) Această ungere ilustrează numele de laquocreştinraquo care icircnseamnă laquounsraquo şi care icircşi trage originea din numele lui Cristos icircnsuşi pe care laquoDumnezeu l-a uns cu Duhul Sfacircntraquo (Fapte 10 38) Acest rit al ungerii există pacircnă icircn zilele noastre atacirct icircn Orient cacirct şi icircn Occident De aceea icircn Orient acest sacrament se numeşte miruire ungerea cu crismă sau mir care icircnseamnă laquocrismăraquo Icircn Occident denumirea de Confirmaţiune sugerează icircn acelaşi timp confirmarea Botezului care completează iniţierea creştină şi icircntărirea harului baptismal toate roade ale Duhului Sfacircnt

Două tradiţii Orientul şi Occidentul

1290 Icircn primele secole Confirmaţiunea constituie icircn general o unică celebrare icircmpreună cu Botezul formacircnd cu acesta după expresia Sfacircntului Ciprian un laquosacrament dubluraquo Printre alte motive creşterea numărului de Botezuri de copii icircn tot timpul anului şi creşterea numărului parohiilor (rurale) care extind diecezele nu mai icircngăduie prezenţa episcopului la toate celebrările baptismale Icircn Occident deoarece se dorea ca desăvacircrşirea Botezului să fie rezervată episcopului se instituie separarea icircn timp a acestor două sacramente Orientul a păstrat unite cele două sacramente chiar dacă mirul este conferit de preotul care botează El nu poate face icircnsă aceasta decacirct cu laquomirulraquo consacrat de un episcop [1945]

1291 Un obicei al Bisericii Romei a facilitat dezvoltarea practicii occidentale dubla ungere cu sfacircnta crismă după Botez Prima ungere icircnfăptuită de preot asupra neofitului la ieşirea din baia baptismală este desăvacircrşită printr-o a doua ungere făcută de episcop pe fruntea fiecăruia dintre noii botezaţi [1946] Prima ungere cu sfacircnta crismă aceea pe care o dă preotul a rămas legată de ritul Botezului ea semnifică participarea celui botezat la funcţia profetică preoţească şi regească a lui Cristos Dacă Botezul este conferit unui adult există o singură ungere postbaptismală aceea a Confirmaţiunii

1292 Practica Bisericilor orientale subliniază mai mult unitatea iniţierii creştine Cea a Bisericii latine exprimă mai clar comuniunea noului creştin cu episcopul său garant şi slujitor al unităţii Bisericii sale al catolicităţii şi al apostolicităţii ei şi prin urmare exprimă legătura cu originile apostolice ale Bisericii lui Cristos

II Semnele şi ritualul Mirului

1293 Icircn ritualul acestui sacrament se cuvine să luăm icircn considerare semnul ungerii şi ceea ce ungerea desemnează şi imprimă pecetea spirituală

Icircn simbolismul biblic şi antic ungerea este bogată icircn semnificaţii uleiul este semnul abundenţei [1947] şi al bucuriei [1948] el curăţeşte (ungerea icircnainte şi după baie) şi dă supleţe (ungerea atleţilor şi a luptătorilor) este semn de vindecare fiindcă alină loviturile şi rănile [1949] şi te face strălucitor de frumuseţe de sănătate şi de forţă

1294 Toate aceste semnificaţii ale ungerii cu ulei se regăsesc icircn viaţa sacramentală Ungerea icircnainte de Botez cu uleiul catehumenilor icircnseamnă purificare şi icircntărire ungerea bolnavilor exprimă vindecarea şi alinarea Ungerea cu sfacircnta crismă după Botez la Mir şi la Preoţie este semnul unei consacrări Prin Mir creştinii adică cei unşi participă icircn mai mare măsură la misiunea lui Isus Cristos şi la plinătatea Duhului Sfacircnt de care El este plin pentru ca toată viaţa lor să răspacircndească laquobuna mireasmă a lui Cristos [1950]raquo

1295 Prin această ungere cel miruit primeşte laquoicircnsemnulraquo pecetea Duhului Sfacircnt Pecetea este simbolulpersoanei [1951] semnul autorităţii ei [1952] al proprietăţii asupra unui obiect [1953] aşa erau icircnsemnaţi soldaţii cu sigiliul comandantului lor precum şi sclavii cu acela al stăpacircnului lor ea legalizează un act juridic [1954] sau un document făcacircndu-l eventual secret [1955]

1296 Isus icircnsuşi spune despre El că este icircnsemnat cu pecetea Tatălui său [1956] Creştinul este icircnsemnat şi el cu o pecete laquoCel care ne icircntăreşte pe noi icircmpreună cu voi icircn Cristos şi ne-a uns pe noi este Dumnezeu care ne-a şi pecetluit şi a dat zălogul Duhului icircn inimile noastreraquo (2 Cor 1 22) [1957] Această pecete a Duhului Sfacircnt marchează apartenenţa totală la Cristos punerea pentru totdeauna icircn slujba lui dar şi făgăduinţa ocrotirii divine icircn marea icircncercare eshatologică [1958]

Celebrarea Mirului

1297 Un moment important care precede celebrarea Mirului dar care icircntr-un fel face parte din ea esteconsacrarea sfintei crisme Episcopul este acela care icircn Joia Sfacircntă icircn timpul Liturghiei crismale consacră sfacircnta crismă pentru icircntreaga dieceză Icircn Bisericile orientale această consacrare este rezervată chiar patriarhului

Liturgia siriacă din Antiohia exprimă astfel epicleza consacrării sfintei crisme (mirului) laquo[Părinte () trimite pe Duhul Sfacircnt] asupra noastră şi asupra acestui ulei care se află icircn faţa noastră şi consacră-l ca să fie pentru toţi cei ce vor fi unşi şi icircnsemnaţi cu el mir sfacircnt mir preoţesc mir regesc mir al bucuriei veşmacircntul luminii haina macircntuirii darul spiritual sfinţirea sufletelor şi a trupurilor fericirea nepieritoare pecetea neştearsă scutul credinţei şi coiful icircnfricoşător icircmpotriva tuturor uneltirilor Celui Potrivnicraquo

1298 Cacircnd Mirul este celebrat separat de Botez ca icircn ritul roman liturgia sacramentului icircncepe cu reicircnnoirea făgăduinţelor de la Botez şi cu profesiunea de credinţă a celor ce vor primi Mirul Apare astfel evident faptul că Mirul este continuarea Botezului [1959]Cacircnd un adult primeşte Botezul i se conferă imediat şi Mirul şi participă la Euharistie [1960]

1299 Icircn ritul roman Episcopul icircntinde macircinile asupra grupului celor ce vor primi Mirul gest care icircncă din vremea apostolilor semnifică darul Duhului Sfacircnt Episcopul este cel care invocă revărsarea Duhului

laquoDumnezeule atotputernic Tatăl Domnului nostru Isus Cristos care din apă şi Duh Sfacircnt i-ai renăscut pe aceşti fii ai tăi eliberacircndu-i de sub jugul păcatului Doamne Tu icircnsuţi trimite asupra lor pe Duhul Sfacircnt Macircngacircietorul Dăruieşte-le lor Duhul icircnţelepciunii şi al icircnţelegerii Duhul sfatului şi al tăriei Duhul ştiinţei şi al pietăţii şi umple-i de Duhul temerii de Dumnezeu Prin Cristos Domnul nostruraquo

1300 Urmează ritul esenţial al sacramentului Icircn ritul latin laquosacramentul Mirului este conferit prin ungereacu sfacircnta crismă pe frunte făcută cu impunerea macircinii şi icircnsoţită de cuvintele Primeşte pecetea darului Duhului Sfacircnt [1961]raquo Icircn Bisericile orientale ungerea cu mir se face după o rugăciune de epicleză asupra părţilor celor mai importante ale corpului fruntea ochii nasul urechile buzele pieptul spatele macircinile şi picioarele fiecare ungere fiind icircnsoţită de formula laquoPecetea darului Duhului Sfacircntraquo

1301 Semnul păcii care icircncheie ritualul sacramentului semnifică şi arată comuniunea eclezială cu Episcopul şi cu toţi credincioşii [1962]

III Roadele Mirului

1302 Din celebrare rezultă că rodul sacramentului Mirului este revărsarea deplină a Duhului Sfacircnt aşa cum le-a fost dăruită şi apostolilor icircn ziua de Rusalii

1303 Prin aceasta Mirul aduce creşterea şi aprofundarea harului baptismal - ne icircnrădăcinează mai adacircnc icircn filiaţia divină prin care spunem laquoAbba Tatăraquo (Rom 8 15) - ne uneşte mai stracircns cu Cristos - sporeşte icircn noi darurile Duhului Sfacircnt - ne leagă mai desăvacircrşit de Biserică [1963]- ne dăruieşte o putere specială a Duhului Sfacircnt pentru a răspacircndi şi a apăra credinţa prin cuvacircnt şi faptă ca adevăraţi martori ai lui Cristos pentru a mărturisi cu curaj numele lui Cristos şi pentru a nu ne ruşina niciodată de crucea lui [1964]

Aminteşte-ţi că ai primit pecetea spirituală Duhul icircnţelepciunii şi al icircnţelegerii Duhul sfatului şi al tăriei Duhul ştiinţei şi al pietăţii Duhul fricii sfinte şi păstrează ceea ce ai primit Dumnezeu Tatăl te-a icircnsemnat cu pecetea sa Cristos Domnul te-a icircntărit şi a pus icircn inima ta zălogul Duhului [1965]

1304 Ca şi Botezul a cărui icircmplinire este Mirul se dă o singură dată Icircntr-adevăr Mirul imprimă icircn suflet opecete spirituală de neşters laquocaracterul [1966]raquo care este semnul că Isus Cristos l-a marcat pe creştin cu pecetea Duhului său icircmbrăcacircndu-l cu puterea de sus ca să-i fie martor [1967]

1305 laquoCaracterulraquo desăvacircrşeşte preoţia comună a credincioşilor dobacircndită prin Botez iar laquocel miruit primeşte puterea de a mărturisi public credinţa creştină ca o misiune (quasi ex officio) [1968]raquo

IV Cine poate primi acest sacrament

1306 Oricine a fost botezat şi nu a fost icircncă miruit poate şi trebuie să primească sacramentul Mirului [1969]Deoarece Botezul Mirul şi Euharistia formează o unitate laquocredincioşii au obligaţia de a primi acest sacrament la timpul potrivit [1970]raquo fiindcă fără Mir şi Euharistie sacramentul Botezului este desigur valid şi eficient icircnsă iniţierea creştină rămacircne neterminată

1307 Tradiţia latină stabileşte ca punct de referinţă pentru primirea Mirului laquovacircrsta puterii de discernămacircntraquo Totuşi icircn pericol de moarte copiii trebuie miruiţi chiar dacă nu au ajuns la acea vacircrstă [1971]

1308 Dacă vorbim uneori despre Mir ca despre laquosacramentul maturităţii creştineraquo nu trebuie totuşi să confundăm vacircrsta adultă a credinţei cu vacircrsta adultă a creşterii naturale nici să uităm că harul baptismal este un har de alegere gratuită şi nemeritată care nu are nevoie de o laquoratificareraquo ca să devină efectiv Sfacircntul Toma aminteşte acest lucru

Vacircrsta trupului nu condiţionează sufletul Astfel chiar icircn copilărie omul poate primi desăvacircrşirea vacircrstei spirituale despre care vorbeşte Icircnţelepciunea (4 8) laquoBătracircneţile cinstite nu sunt cele aduse de o viaţă lungă nici nu le măsori după numărul anilorraquo De aceea mulţi copii prin puterea Duhului Sfacircnt pe care l-au primit au luptat curajos şi pacircnă la sacircnge pentru Cristos [1972]

1309 Pregătirea pentru Mir trebuie să aibă ca scop icircndrumarea creştinului spre o unire mai intimă cu Cristos spre o familiaritate mai vie cu Duhul Sfacircnt cu acţiunea lui cu darurile şi chemările lui ca să-şi poată asuma mai bine responsabilităţile apostolice ale vieţii creştine De aceea cateheza pentru Mir se va strădui să trezească simţul apartenenţei la Biserica lui Isus Cristos atacirct la Biserica universală cacirct şi la comunitatea parohială Aceasta din urmă are o responsabilitate deosebită icircn pregătirea celor ce vor primi Mirul [1973]

1310 Pentru a primi Confirmarea este necesară starea de har Pentru purificarea icircn vederea primirii darului Duhului Sfacircnt se cuvine să se recurgă la sacramentul Pocăinţei Primirea puterii şi a harurilor Duhului Sfacircnt cu docilitate şi disponibilitate trebuie pregătită printr-o rugăciune mai intensă [1974]

1311 Pentru Mir ca şi pentru Botez candidaţii se cuvine să caute ajutorul spiritual al unui naş sau al uneinaşe Se recomandă să fie aceeaşi persoană ca şi la Botez pentru a sublinia mai bine unitatea dintre cele două sacramente [1975]

V Oficiantul Confirmării

1312 Oficiantul originar al Confirmării este episcopul [1976]

Icircn Orient se obişnuieşte ca preotul care botează să dea imediat şi Mirul icircn una şi aceeaşi celebrare Aceasta o face totuşi cu Sfacircntul Mir consacrat de patriarh sau episcop ceea ce exprimă unitatea apostolică a Bisericii ale cărei legături sunt icircntărite prin sacramentul Confirmării Icircn Biserica de rit latin se aplică aceeaşi disciplină la Botezul adulţilor sau cacircnd o persoană botezată făcacircnd parte dintr-o altă comunitate creştină care nu are sacramentul Confirmării valid este admisă la comuniunea deplină cu Biserica [1977]

1313 Icircn ritul latin oficiantul Confirmării este de drept episcopul [1978] Chiar dacă pentru motive grave episcopul poate da unor preoţi facultatea de a administra Mirul [1979] se cuvine pentru icircnsăşi semnificaţia sacramentului să-l confere el icircnsuşi aducacircndu-şi aminte că tocmai pentru acest motiv celebrarea Confirmării a fost despărţită icircn timp de cea a Botezului Episcopii sunt urmaşii apostolilor ei au primit plinătatea sacramentului Preoţiei Administrarea acestui sacrament de către ei marchează faptul că el are drept efect unirea mai stracircnsă a celor care icircl primesc cu Biserica cu originile ei apostolice şi cu misiunea ei de a-l mărturisi pe Cristos

1314 Dacă un creştin se află icircn pericol de moarte oricare preot trebuie să-i dea Mirul [1980] Icircntr-adevăr Biserica doreşte ca toţi fiii ei oricacirct de mici ar fi să nu plece din lumea aceasta fără să fi fost desăvacircrşiţi de Duhul Sfacircnt prin darul plinătăţii lui Cristos

PE SCURT

1315 laquoAflacircnd că Samaria primise cuvacircntul lui Dumnezeu apostolii care erau la Ierusalim au trimisacolo pe Petru şi pe Ioan Aceştia au coboracirct deci la samariteni şi s-au rugat pentru ei ca să li se dea Duhul Sfacircnt Căci nu se coboracircse icircncă peste nici unul din ei ei fuseseră numai botezaţi icircnnumele Domnului Isus Atunci Petru şi Ioan au pus macircinile peste ei şi ei au primit pe Duhul Sfacircntraquo (Fapte 8 14-17)

1316 Mirul desăvacircrşeşte harul baptismal este sacramentul care icircl dă pe Duhul Sfacircnt pentru a ne icircnrădăcina mai adacircnc icircn filiaţia divină pentru a ne icircncorpora mai ferm lui Cristos pentru a face mai temeinică legătura noastră cu Biserica pentru a ne asocia mai mult misiunii ei şi pentru a ne ajuta să mărturisim credinţa creştină prin cuvacircnt icircnsoţit de fapte

1317 Mirul ca şi Botezul imprimă icircn sufletul creştinului un semn spiritual sau caracter de neşters de aceea acest sacrament nu poate fi primit decacirct o singură dată icircn viaţă

1318 Icircn Orient acest sacrament este administrat imediat după Botez este urmat de participarea laEuharistie tradiţie care pune icircn relief unitatea celor trei sacramente ale iniţierii creştine Icircn Biserica latină acest sacrament se administrează o dată cu atingerea vacircrstei raţiunii şi celebrarea lui este rezervată icircn mod obişnuit episcopului semnificacircnd astfel că acest sacrament icircntăreşte legătura bisericească

1319 Un candidat la Mir care a atins vacircrsta raţiunii trebuie să mărturisească credinţa să fie icircn stare de har să dorească să primească sacramentul şi să fie pregătit să-şi asume rolul de ucenic şi martor al lui Cristos icircn comunitatea bisericească şi icircn treburile temporale

1320 Ritul esenţial al Confirmării constă icircn ungerea cu sfacircntul mir pe fruntea celui botezat (icircn Orient şi pe alte părţi ale corpului) icircnsoţită de impunerea macircinii oficiantului şi de cuvintele laquoPrimeşte pecetea darului Duhului Sfacircntraquo icircn ritul roman laquoPecetea darului Duhului Sfacircntraquo icircn ritul bizantin

1321 Cacircnd Confirmarea se celebrează separat de Botez legătura ei cu Botezul este exprimată printre altele prin reicircnnoirea făgăduinţelor de la Botez Celebrarea Mirului icircn timpul Sfintei Liturghii contribuie la sublinierea unităţii dintre sacramentele iniţierii creştine

Note

1932 Cf OCf Praenotanda 11933 LG 11 OCf Praenotanda 21934 Cf Is 11 21935 Cf Lc 4 16-22 Is 61 11936 Cf Mt 3 13-17 In 1 33-341937 Cf Ez 36 25-27 Ioel 3 1-21938 Cf Lc 12 12 In 3 5-8 7 37-39 16 7-15 Fapte 1 81939 Cf In 20 22 şi respectiv Fapte 2 1-4 1940 Cf Fapte 2 17-181941 Cf Fapte 2 381942 Cf Fapte 8 15-17 19 5-61943 Cf Evr 6 21944 Paul VI Const ap Divinae consortium naturae

1945 Cf CCEO cann 695 1 696 11946 Cf Sf Hippolit Trad ap 211947 Cf Dt 11 14 etc1948 Cf Ps 23 5 104 151949 Cf Is 1 6 Lc 10 341950 Cf 2 Cor 2 151951 Cf Gen 38 18 Cacircnt 8 61952 Cf Gen 41 421953 Cf Dt 32 341954 Cf 1 Rg 21 81955 Cf Ier 32 10 Is 29 111956 Cf In 6 271957 Cf Ef 1 13 4 30

1958 Cf Ap 7 2-3 9 4 Ez 9 4-61959 Cf SC 711960 Cf CIC can 8661961 Paul VI Const Ap Divinae consortium naturae1962 Cf Sf Hippolit Trad ap 211963 Cf LG 111964 Cf DS 1319 LG 11 121965 Sf Ambrozie Myst 7 421966 Cf DS 16091967 Cf Lc 24 48-491968 Cf Sf Toma Aq S Th 3 72 5 ad 21969 Cf CIC can 889 sect 1

1970 CIC can 8901971 Cf CIC cann 891 883 31972 Sf Toma Aq S Th 3 72 8 ad 21973 Cf OCf Praenotanda 31974 Cf Fapte 1 141975 Cf OCf praenotanda 5 6 CIC can 893 sect 1 21976 LG 261977 Cf CIC can 883 sect 21978 Cf CIC can 8821979 CIC can 884 sect 21980 Cf CIC can 883 sect 3

ARTICOLUL 3Sacramentul Euharistiei

1322 Sfacircnta Euharistie completează iniţierea creştină Cei care au fost icircnălţaţi la demnitatea preoţiei icircmpărăteşti prin Botez şi configuraţi mai profund lui Cristos prin Confirmare participă prin intermediul Euharistiei icircmpreună cu icircntreaga comunitate la icircnsăşi Jertfa Domnului

1323 laquoLa Cina cea de Taină icircn noaptea icircn care era vacircndut Macircntuitorul nostru a instituit Jertfa euharistică a Trupului şi Sacircngelui său pentru a perpetua de-a lungul veacurilor Jertfa Crucii pacircnă la a doua sa venire şi pentru a icircncredinţa astfel Miresei sale preaiubite Biserica memorialul morţii şi al icircnvierii sale sacrament al pietăţii semn al unităţii legătură a carităţii ospăţ pascal icircn care icircl primim pe Cristos sufletul este copleşit de har şi ne este dată chezăşia gloriei viitoare [1981]raquo

I Euharistia izvor şi culme a vieţii bisericeşti

1324 Euharistia este laquoizvor şi culme a icircntregii vieţi creştine [1982]raquo laquoToate sacramentele precum şi toate slujirile bisericeşti şi operele de apostolat sunt stracircns legate de Euharistie şi racircnduite icircn vederea ei Căci icircn Sfacircnta Euharistie este cuprins tot binele spiritual al Bisericii Cristos icircnsuşi Paştele nostru [1983]raquo

1325 laquoEuharistia semnifică şi realizează comuniunea de viaţă cu Dumnezeu şi unitatea Poporului lui Dumnezeu prin care Biserica este ea icircnsăşi Icircn Euharistie se află totodată culmea acţiunii prin care icircn Cristos Dumnezeu sfinţeşte lumea şi a cultului pe care icircn Duhul Sfacircnt oamenii icircl aduc lui Cristos şi prin El Tatălui [1984]raquo

1326 Icircn sfacircrşit prin celebrarea euharistică noi ne unim deja cu liturgia din cer şi anticipăm viaţa veşnică atunci cacircnd Dumnezeu va fi totul icircn toţi [1985]

1327 Pe scurt Euharistia rezumă totalitatea credinţei noastre laquoModul nostru de a gacircndi concordă cu Euharistia iar Euharistia la racircndu-i confirmă modul nostru de a gacircndi [1986]raquo

II Cum este numit acest sacrament

1328 Bogăţia inepuizabilă a acestui sacrament se exprimă icircn diferitele nume care i se dau Fiecare din aceste nume evocă anumite aspecte ale lui Este numită

Euharistie pentru că este aducere de mulţumire lui Dumnezeu Cuvintele euharistein (Lc 22 19 1 Cor11 24) şi eulogein (Mt 26 26 Mc 14 22) reamintesc binecuvacircntările ebraice care proclamă icircndeosebi icircn timpul mesei lucrările lui Dumnezeu creaţia răscumpărarea şi sfinţirea

1329 Cina Domnului [1987] pentru că este vorba de Cina cea de Taină pe care Domnul a luat-o cuucenicii icircn ajunul pătimirii sale şi de anticiparea cinei nunţii Mielului [1988] icircn Ierusalimul ceresc

Fracircngerea Pacircinii pentru că acest rit propriu cinei ebraice a fost folosit de Isus cacircnd binecuvacircnta şi icircmpărţea pacircinea ca mai-marele ospăţului [1989] mai cu seamă icircn timpul Cinei de taină [1990] Din acest gestucenicii icircl vor recunoaşte după icircnvierea sa [1991] iar primii creştini vor desemna adunările lor euharistice cu această expresie [1992] Prin aceasta ei icircnţeleg că toţi aceia care se hrănesc din unica pacircine fracircntă Cristos intră icircn icircmpărtăşire cu El şi formează icircn El un singur trup [1993]

Adunare euharistică (synaxis) pentru că Euharistia se celebrează icircn adunarea credincioşilor expresie vizibilă a Bisericii [1994]

1330 Memorialul pătimirii şi icircnvierii Domnului

Sfacircnta Jertfă pentru că actualizează jertfa unică a lui Cristos Macircntuitorul şi pentru că include şi ofranda Bisericii Sfacircnta Jertfă a Liturghiei laquojertfa de laudăraquo (Evr 13 15) [1995] jertfa spirituală [1996] jertfacurată [1997] şi sfacircntă deoarece desăvacircrşeşte şi icircntrece toate jertfele Vechiului Legămacircnt

ARTICOLUL 3Sacramentul Euharistiei

1322 Sfacircnta Euharistie completează iniţierea creştină Cei care au fost icircnălţaţi la demnitatea preoţiei icircmpărăteşti prin Botez şi configuraţi mai profund lui Cristos prin Confirmare participă prin intermediul Euharistiei icircmpreună cu icircntreaga comunitate la icircnsăşi Jertfa Domnului

1323 laquoLa Cina cea de Taină icircn noaptea icircn care era vacircndut Macircntuitorul nostru a instituit Jertfa euharistică a Trupului şi Sacircngelui său pentru a perpetua de-a lungul veacurilor Jertfa Crucii pacircnă la a doua sa venire şi pentru a icircncredinţa astfel Miresei sale preaiubite Biserica memorialul morţii şi al icircnvierii sale sacrament al pietăţii semn al unităţii legătură a carităţii ospăţ pascal icircn care icircl primim pe Cristos sufletul este copleşit de har şi ne este dată chezăşia gloriei viitoare [1981]raquo

I Euharistia izvor şi culme a vieţii bisericeşti

1324 Euharistia este laquoizvor şi culme a icircntregii vieţi creştine [1982]raquo laquoToate sacramentele precum şi toate slujirile bisericeşti şi operele de apostolat sunt stracircns legate de Euharistie şi racircnduite icircn vederea ei Căci icircn Sfacircnta Euharistie este cuprins tot binele spiritual al Bisericii Cristos icircnsuşi Paştele nostru [1983]raquo

1325 laquoEuharistia semnifică şi realizează comuniunea de viaţă cu Dumnezeu şi unitatea Poporului lui Dumnezeu prin care Biserica este ea icircnsăşi Icircn Euharistie se află totodată culmea acţiunii prin care icircn Cristos Dumnezeu sfinţeşte lumea şi a cultului pe care icircn Duhul Sfacircnt oamenii icircl aduc lui Cristos şi prin El Tatălui [1984]raquo

1326 Icircn sfacircrşit prin celebrarea euharistică noi ne unim deja cu liturgia din cer şi anticipăm viaţa veşnică atunci cacircnd Dumnezeu va fi totul icircn toţi [1985]

1327 Pe scurt Euharistia rezumă totalitatea credinţei noastre laquoModul nostru de a gacircndi concordă cu Euharistia iar Euharistia la racircndu-i confirmă modul nostru de a gacircndi [1986]raquo

II Cum este numit acest sacrament

1328 Bogăţia inepuizabilă a acestui sacrament se exprimă icircn diferitele nume care i se dau Fiecare din aceste nume evocă anumite aspecte ale lui Este numită

Euharistie pentru că este aducere de mulţumire lui Dumnezeu Cuvintele euharistein (Lc 22 19 1 Cor11 24) şi eulogein (Mt 26 26 Mc 14 22) reamintesc binecuvacircntările ebraice care proclamă icircndeosebi icircn timpul mesei lucrările lui Dumnezeu creaţia răscumpărarea şi sfinţirea

1329 Cina Domnului [1987] pentru că este vorba de Cina cea de Taină pe care Domnul a luat-o cuucenicii icircn ajunul pătimirii sale şi de anticiparea cinei nunţii Mielului [1988] icircn Ierusalimul ceresc

Fracircngerea Pacircinii pentru că acest rit propriu cinei ebraice a fost folosit de Isus cacircnd binecuvacircnta şi icircmpărţea pacircinea ca mai-marele ospăţului [1989] mai cu seamă icircn timpul Cinei de taină [1990] Din acest gestucenicii icircl vor recunoaşte după icircnvierea sa [1991] iar primii creştini vor desemna adunările lor euharistice cu această expresie [1992] Prin aceasta ei icircnţeleg că toţi aceia care se hrănesc din unica pacircine fracircntă Cristos intră icircn icircmpărtăşire cu El şi formează icircn El un singur trup [1993]

Adunare euharistică (synaxis) pentru că Euharistia se celebrează icircn adunarea credincioşilor expresie vizibilă a Bisericii [1994]

1330 Memorialul pătimirii şi icircnvierii Domnului

Sfacircnta Jertfă pentru că actualizează jertfa unică a lui Cristos Macircntuitorul şi pentru că include şi ofranda Bisericii Sfacircnta Jertfă a Liturghiei laquojertfa de laudăraquo (Evr 13 15) [1995] jertfa spirituală [1996] jertfacurată [1997] şi sfacircntă deoarece desăvacircrşeşte şi icircntrece toate jertfele Vechiului Legămacircnt

Sfacircnta şi dumnezeiasca Liturghie pentru că icircntreaga liturgie a Bisericii icircşi găseşte punctul central şi expresia cea mai densă icircn celebrarea acestui sacrament cu acelaşi sens este numită şi celebrarea SfintelorTaine Se mai spune şi Preasfacircntul Sacrament pentru că este sacramentul sacramentelor Cu acest nume sunt desemnate speciile euharistice păstrate icircn tabernacol

1331 Icircmpărtăşanie pentru că prin acest sacrament ne unim cu Cristos care ne face părtaşi de Trupul şi Sacircngele său ca să formăm un singur trup [1998] se mai numeşte cele sfinte ta hagia sancta [1999] - acestaeste sensul primar al laquoicircmpărtăşirii sfinţilorraquo despre care vorbeşte Simbolul apostolilor - pacircinea icircngerilorpacircinea cerească medicamentul nemuririi [2000] viatic

1332 Sfacircnta Misă pentru că liturgia icircn care s-a săvacircrşit misterul macircntuirii se sfacircrşeşte prin trimiterea credincioşilor (missio) să icircmplinească voia lui Dumnezeu icircn viaţa lor de zi cu zi

III Euharistia icircn economia macircntuirii

Semnul pacircinii şi al vinului

1333 Icircn centrul celebrării Euharistiei se află pacircinea şi vinul care prin cuvintele lui Cristos şi prin invocarea Duhului Sfacircnt devin Trupul şi Sacircngele lui Cristos Credincioasă poruncii Domnului Biserica face icircn continuare icircn amintirea lui pacircnă la icircntoarcerea lui icircn slavă ceea ce a făcut El icircn ajunul pătimirii laquoA luat pacircinearaquo laquoA luat potirul cu vin raquo Devenind icircn mod tainic Trupul şi Sacircngele lui Cristos semnul pacircinii şi al vinului continuă să semnifice şi bunătatea creaţiei Astfel la Ofertoriu aducem mulţumire Creatorului pentru pacircine şi pentru vin [2001] laquorod al muncii oamenilorraquo dar mai icircntacirci laquorod al pămacircntuluiraquo şi laquoal viţei de vieraquo daruri ale Creatorului Biserica vede icircn gestul lui Melchisedec rege şi preot care laquoa adus pacircine şi vinraquo (Gen 14 18) o prefigurare a propriei sale ofrande [2002]

1334 Icircn Vechiul Legămacircnt pacircinea şi vinul sunt oferite ca jertfă printre cele dintacirci roade ale pămacircntului icircn semn de recunoştinţă faţă de Creator Dar ele primesc şi o nouă semnificaţie icircn contextul Exodului azimile pe care le mănacircncă Israel icircn fiecare an la Paşte comemorează graba plecării eliberatoare din Egipt amintirea manei din pustiu va reaminti mereu lui Israel că trăieşte cu pacircinea Cuvacircntului lui Dumnezeu [2003]Icircn sfacircrşit pacircinea de fiecare zi este rodul Pămacircntului făgăduinţei chezăşia fidelităţii lui Dumnezeu faţă de făgăduinţele sale laquoPotirul binecuvacircntăriiraquo (1 Cor 10 16) de la sfacircrşitul ospăţului pascal al evreilor adaugă bucuriei festive a vinului o dimensiune eshatologică aceea a aşteptării mesianice a refacerii Ierusalimului Isus şi-a instituit Euharistia dacircnd un sens nou şi definitiv binecuvacircntării pacircinii şi a potirului

1335 Minunile icircnmulţirii pacircinilor cacircnd Domnul a binecuvacircntat a fracircnt şi a icircmpărţit pacircinile prin ucenicii săi ca să hrănească mulţimea prefigurează belşugul pacircinii unice a Euharistiei lui [2004] Semnul apeipreschimbate icircn vin la Cana [2005] vesteşte deja Ceasul preamăririi lui Isus El arată desăvacircrşirea ospăţului de nuntă icircn Icircmpărăţia Tatălui unde credincioşii vor bea vinul cel nou [2006] devenit Sacircngele lui Cristos

1336 Cea dintacirci vestire a Euharistiei i-a divizat pe ucenici aşa cum vestirea pătimirii i-a scandalizat laquoGreu este cuvacircntul acesta Cine poate să-l asculteraquo (In 6 60) Euharistia şi Crucea sunt pietre de icircncercare Este acelaşi mister şi nu icircncetează să fie prilej de scindare laquoOare şi voi vreţi să plecaţiraquo (In 6 67) această icircntrebare a Domnului răsună de-a lungul vremurilor invitaţie a iubirii sale de a descoperi că El este singurul care are laquocuvintele vieţii veşniceraquo (In 6 68) şi că a primi icircn credinţă darul Euharistiei sale icircnseamnă a-l primi pe El icircnsuşi

Instituirea Euharistiei

1337 Domnul iubindu-i pe ai săi pacircnă la sfacircrşit i-a iubit Ştiind că sosise ceasul să plece din lumea aceasta pentru a se icircntoarce la Tatăl său pe cacircnd erau la cină le-a spălat picioarele şi le-a dat porunca iubirii [2007] Pentru a le lăsa o chezăşie a iubirii pentru a nu fi niciodată departe de ai săi şi pentru a-i face părtaşi la Paştele său El a instituit Euharistia ca memorial al morţii şi icircnvierii sale şi a poruncit apostolilor s-o celebreze pacircnă la venirea sa laquoinstituindu-i atunci preoţi ai Noului Testament [2008]raquo

1338 Cele trei Evanghelii sinoptice şi Sfacircntul Paul ne-au transmis relatarea instituirii Euharistiei la racircndul său Sfacircntul Ioan relatează cuvintele lui Isus icircn sinagoga din Cafarnaum cuvinte care pregătesc instituirea Euharistiei Cristos se numeşte pe sine Pacircinea vieţii coboracirctă din cer [2009]

1339 Isus a ales timpul Paştelui ca să icircmplinească ceea ce vestise la Cafarnaum să dea ucenicilor Trupul şi Sacircngele său

Şi a sosit ziua Azimelor icircn care trebuia să se jertfească Paştele Isus a trimis pe Petru şi pe Ioan zicacircnd laquoMergeţi şi ne pregătiţi Paştele ca să macircncămraquo () Iar ei ducacircndu-se () au pregătit Paştele Şi cacircnd a venit ceasul s-a aşezat la masă şi apostolii icircmpreună cu El Şi a zis către ei laquoCu dor am dorit să mănacircnc cu voi acest Paşte mai icircnainte de pătimirea mea Căci zic vouă că de acum nu-l voi mai macircnca pacircnă cacircnd nu va fi desăvacircrşit icircn Icircmpărăţia lui Dumnezeuraquo () Şi luacircnd pacircinea mulţumind a fracircnt-o şi le-a dat lor zicacircnd laquoAcesta este Trupul meu care se dă pentru voi faceţi aceasta icircn amintirea mearaquo Asemenea şi potirul după cină zicacircnd laquoAcest potir este Legea cea nouă icircn Sacircngele meu care se varsă pentru voiraquo (Lc 22 7-20) [2010]

1340 Celebracircnd Cina cea de Taină cu apostolii săi icircn cadrul ospăţului pascal Isus a dat Paştelui ebraic sensul lui definitiv Icircntr-adevăr trecerea lui Isus la Tatăl prin moartea şi icircnvierea sa Noul Paşte este anticipată icircn Cina cea de Taină şi celebrată icircn Euharistie care desăvacircrşeşte Paştele ebraic şi anticipează Paştele final al Bisericii icircn slava Icircmpărăţiei

laquoFaceţi aceasta icircn amintirea mearaquo

1341 Porunca lui Isus de a repeta gesturile şi cuvintele sale laquopacircnă cacircnd va veniraquo (1 Cor 11 26) nu cere doar să ne aducem aminte de Isus şi de ceea ce a făcut Ea are icircn vedere celebrarea liturgică prin apostoli şi urmaşii lor a memorialului lui Cristos al vieţii al morţii al icircnvierii şi al mijlocirii sale la Tatăl

1342 Biserica a fost credincioasă de la icircnceput poruncii Domnului Despre Biserica de la Ierusalim se spune

Ei stăruiau icircn icircnvăţătura apostolilor şi icircn icircmpărtăşire icircn fracircngerea pacircinii şi icircn rugăciuni () Şi icircn fiecare zi stăruiau icircntr-un cuget icircn templu şi fracircngacircnd pacircinea prin case luau icircmpreună hrana icircn bucurie şi icircn curăţia inimii (Fapte 2 42 46)

1343 Creştinii se adunau laquopentru fracircngerea pacirciniiraquo mai ales laquoicircn prima zi a săptămacircniiraquo adică icircn ziua de duminică ziua icircnvierii lui Isus (Fapte 20 7) De atunci şi pacircnă icircn zilele noastre celebrarea Euharistiei s-a perpetuat astfel icircncacirct o icircntacirclnim acum pretutindeni icircn Biserică cu aceeaşi structură fundamentală Ea rămacircne punctul central al vieţii Bisericii

1344 Astfel din celebrare icircn celebrare vestind misterul pascal al lui Isus laquopacircnă cacircnd va veniraquo (1 Cor 11 26) Poporul lui Dumnezeu icircn peregrinare laquoicircnaintează pe calea cea stracircmtă a Crucii [2011]raquo spre ospăţul ceresc cacircnd toţi cei aleşi se vor aşeza la masa Icircmpărăţiei

IV Celebrarea liturgică a Euharistiei

Liturghia tuturor veacurilor

1345 Icircncă din secolul al doilea avem mărturia Sfacircntului Iustin Martirul cu privire la liniile majore ale desfăşurării celebrării euharistice Ele au rămas aceleaşi pacircnă icircn zilele noastre icircn toate marile familii liturgice Iată ce scrie el pe la 155 pentru a explica icircmpăratului păgacircn Antoninus Pius (138-161) ce fac creştinii

[Icircn ziua numită a soarelui se adună icircn acelaşi loc toţi cei care locuiesc icircntr-un oraş sau icircntr-un sat

Se citeşte din amintirile apostolilor şi din scrierile profeţilor atacirct cacirct icircngăduie timpul

După terminarea lecturii ia cuvacircntul cel care prezidează pentru a povăţui şi a icircndemna la imitarea acestor lucruri frumoaseDupă aceea ne ridicăm icircn picioare cu toţii şi ne rugăm] pentru noi icircnşine () şi pentru ceilalţi oriunde ar fi ca să fim aflaţi drepţi prin viaţa şi faptele noastre şi fideli poruncilor spre a dobacircndi astfel macircntuirea veşnică După terminarea rugăciunilor ne dăm unii altora o sărutare

Apoi i se aduce aceluia care prezidează pacircine şi un potir cu apă amestecată cu vin

Acesta le ia şi icircnalţă laudă şi slavă către Părintele universului icircn numele Fiului şi al Duhului Sfacircnt şi aduce mulţumire (icircn greceşte euharistian) icircndelung pentru faptul că am fost socotiţi vrednici de aceste daruri Cacircnd acesta termină rugăciunile şi aducerile de mulţumire tot poporul de faţă aclamă zicacircnd Amin

După ce acela care prezidează a adus mulţumire şi poporul a răspuns cei care la noi sunt numiţi diaconi icircmpart tuturor celor de faţă pacircinea vinul şi apa laquoeuharistizateraquo şi le duc celor care n-au fost de faţă [2012]

1346 Liturgia Euharistiei se desfăşoară conform unei structuri fundamentale care s-a păstrat de-a lungul veacurilor pacircnă la noi Ea se desfăşoară icircn două momente mari care formează o unitate originară - adunarea liturgia Cuvacircntului cu lecturile omilia şi rugăciunea universală - liturgia euharistică cu prezentarea pacircinii şi a vinului aducerea de mulţumire consacratoare şi icircmpărtăşania

Liturgia Cuvacircntului şi liturgia euharistică alcătuiesc icircmpreună laquoun singur act de cult [2013]raquo icircntr-adevăr masa pregătită pentru noi icircn Euharistie este atacirct a Cuvacircntului lui Dumnezeu cacirct şi a Trupului Domnului [2014]

1347 Oare nu aşa s-a desfăşurat şi cina pascală a lui Isus cel Icircnviat cu ucenicii săi Mergacircnd pe drum El le-a explicat Scripturile apoi şezacircnd la masă cu ei laquoa luat pacircinea a binecuvacircntat-o a fracircnt-o şi le-a dat-o [2015]raquo

Desfăşurarea celebrării

1348 Se adună cu toţii Creştinii vin icircn acelaşi loc pentru adunarea euharistică Icircn fruntea ei este Cristos icircnsuşi protagonistul Euharistiei El este marele preot al Noului Legămacircnt El icircnsuşi prezidează nevăzut orice celebrare euharistică Reprezentacircndu-l pe El episcopul sau preotul (acţionacircnd in persona Christi Capitis -laquoicircn persoana lui Cristos-Capulraquo) prezidează adunarea ia cuvacircntul după lecturi primeşte ofrandele şi rosteşte rugăciunea euharistică Toţi iau parte activă la celebrare fiecare icircn felul lui cei care citesc lecturile cei care aduc ofrandele cei care distribuie Icircmpărtăşania şi tot poporul care icircşi arată participarea rostind răspunsul Amin

1349 Liturgia Cuvacircntului conţine laquoscrierile profeţilorraquo adică Vechiul Testament şi laquoamintirile apostolilorraquo adică scrisorile lor şi Evangheliile după omilia care icircndeamnă la primirea acestui Cuvacircnt drept ceea ce este icircntr-adevăr Cuvacircntul lui Dumnezeu [2016] şi la punerea lui icircn practică urmează rugăciunile de mijlocire pentru toţi oamenii după cuvacircntul Apostolului laquoVă icircndemn deci icircnainte de toate să aduceţi cereri rugăciuni mijlociri mulţumiri pentru toţi oamenii pentru regi şi pentru toţi cei care sunt icircn dregătorii icircnalteraquo (1 Tim 2 1-2)

1350 Aducerea darurilor (ofertoriul) se aduc la altar uneori icircn procesiune pacircinea şi vinul care vor fi oferite de preot icircn numele lui Cristos icircn jertfa euharistică icircn care vor deveni Trupul şi Sacircngele Lui Este icircnsuşi gestul lui Cristos la Cina cea de Taină laquoluacircnd pacircinea şi potirulraquo laquoNumai Biserica poate aduce Creatorului acest prinos curat oferindu-i cu aducere de mulţumire ceea ce vine din creaţia lui [2017]raquoPrezentarea darurilor la altar preia gestul lui Melchisedec şi aşează darurile Creatorului icircn macircinile lui Cristos Icircn jertfa sa El duce la desăvacircrşire toate icircncercările umane de a oferi jertfe

1351 De la icircnceput creştinii aduc icircmpreună cu pacircinea şi vinul pentru Euharistie darurile lor pentru a fi icircmpărţite celor lipsiţi Obiceiul colectei [2018] mereu actual se inspiră din exemplul lui Cristos care s-a făcut sărac pentru a ne icircmbogăţi pe noi [2019]

Cei avuţi şi cei care vor dau ceea ce şi-a impus fiecare ceea ce s-a stracircns se predă celui care prezidează iar acesta ajută pe orfani şi văduve pe aceia pe care boala sau orice cauză icirci lipseşte de mijloace de trai pe cei icircnchişi şi pe străinii care se află printre noi icircntr-un cuvacircnt el vine icircn ajutorul tuturor celor nevoiaşi [2020]

1352 Anafora Cu rugăciunea euharistică rugăciune de aducere de mulţumire şi de consacrare ajungem icircn momentul central şi culminant al celebrării

Icircn Prefaţă Biserica aduce mulţumiri Tatălui prin Cristos icircn Duhul Sfacircnt pentru toate lucrările lui pentru creaţie răscumpărare şi sfinţire Icircntreaga comunitate se uneşte acum cu lauda neicircncetată pe care Biserica cerească icircngerii şi toţi sfinţii o cacircntă Dumnezeului de trei ori sfacircnt

1353 la epicleză ea cere Tatălui să trimită pe Duhul său Sfacircnt (sau puterea binecuvacircntării sale [2021]) asupra pacircinii şi vinului ca să devină prin puterea lui Trupul şi Sacircngele lui Isus Cristos şi pentru ca cei care iau parte la Euharistie să fie un singur trup şi un singur duh (unele tradiţii liturgice aşează epicleza după anamneză)

icircn relatarea instituirii puterea cuvintelor şi a acţiunii lui Cristos şi puterea Duhului Sfacircnt fac prezente sacramental sub chipul pacircinii şi vinului Trupul şi Sacircngele lui jertfa lui oferită pe Cruce o dată pentru totdeauna

1354 icircn anamneza care urmează Biserica reaminteşte patima icircnvierea şi icircntoarcerea icircn slavă a lui Cristos Isus ea icircnfăţişează Tatălui jertfa Fiului său care ne icircmpacă cu El

icircn rugăciunile de mijlocire Biserica exprimă faptul că Euharistia este celebrată icircn comuniune cu Biserica icircntreagă din cer şi de pe pămacircnt a celor vii şi a celor morţi şi icircn comuniune cu Păstorii Bisericii - Papa Episcopul diecezei preoţii şi diaconii lui - şi cu toţi episcopii din lume icircmpreună cu Bisericile lor

1355 Icircn icircmpărtăşanie precedată de Rugăciunea Domnească şi de fracircngerea pacircinii credincioşii primesc laquopacircinea din cerraquo şi laquopotirul macircntuiriiraquo Trupul şi Sacircngele lui Cristos care s-a dat laquopentru viaţa lumiiraquo (In 6 51)

Deoarece această pacircine şi acest vin au fost conform expresiei vechi laquoeuharistizateraquolaquonoi numim această hrană Euharistie şi nimeni nu poate să se icircmpărtăşească din ea dacă nu crede icircn adevărul celor care sunt icircnvăţate la noi dacă nu a primit baia pentru iertarea păcatelor şi noua viaţă şi dacă nu trăieşte conform icircnvăţăturilor lui Cristos [2022]raquo

V Jertfa sacramentală aducere de mulţumire memorial prezenţă

1356 Creştinii celebrează Euharistia icircncă de la icircnceputuri şi icircntr-o formă care icircn substanţă nu s-a schimbat de-a lungul marii diversităţi a timpurilor şi a liturgiilor datorită faptului că ne socotim legaţi de porunca Domnului pe care a dat-o icircn ajunul pătimirii sale laquoFaceţi aceasta icircn amintirea mearaquo (1 Cor 11 24-25)

1357 Icircmplinim această poruncă a Domnului prin celebrarea memorialului jertfei sale Făcacircnd aceasta oferim Tatălui ceea ce El icircnsuşi ne-a dat darurile creaţiei pacircinea şi vinul devenite prin puterea Duhului Sfacircnt şi prin cuvintele lui Cristos Trupul şi Sacircngele lui Cristos icircn felul acesta Cristos se face prezent icircn modreal şi tainic

1358 Trebuie deci să considerăm Euharistia ca - aducere de mulţumire şi de laudă Tatălui- memorialul de jertfă al lui Cristos şi al Trupului său - prezenţa lui Cristos prin puterea Cuvacircntului şi a Duhului său

Aducerea de mulţumire şi de laudă Tatălui

1359 Euharistia sacramentul macircntuirii noastre icircmplinite de Cristos pe Cruce este şi o jertfă de laudă icircntru aducere de mulţumire pentru opera creaţiei Icircn jertfa euharistică icircntreaga creaţie iubită de Dumnezeu este adusă prinos Tatălui prin moartea şi icircnvierea lui Cristos Prin Cristos Biserica poate să ofere jertfa de laudă icircntru aducere de mulţumire pentru toate lucrurile bune frumoase şi drepte pe care le-a făcut Dumnezeu icircn creaţie şi icircn omenire

1360 Euharistia este o jertfă de mulţumire Tatălui o binecuvacircntare prin care Biserica icircşi exprimă recunoştinţa faţă de Dumnezeu pentru toate binefacerile lui pentru tot ceea ce El a săvacircrşit prin creaţie răscumpărare şi sfinţire Euharistie icircnseamnă icircn primul racircnd laquoaducere de mulţumireraquo

1361 Euharistia este şi jertfa de laudă prin care Biserica icircn numele icircntregii creaţii cacircntă slava lui Dumnezeu Această jertfă de laudă nu este posibilă decacirct prin Cristos El icirci uneşte pe credincioşi cu persoana sa cu lauda şi mijlocirea sa astfel icircncacirct jertfa de laudă adusă Tatălui este oferită prin Cristos şi cuEl pentru a fi primită icircn El

Memorialul de jertfă al lui Cristos şi al Trupului său Biserica

1362 Euharistia este memorialul Paştelui lui Cristos actualizarea şi oferirea sacramentală a jertfei lui unice icircn liturgia Bisericii care este Trupul lui Icircn toate rugăciunile euharistice găsim după cuvintele instituirii o rugăciune numită anamneză sau memorial

1363 Icircn accepţia Sfintei Scripturi memorialul nu este numai amintirea evenimentelor din trecut ci şi proclamarea faptelor minunate pe care Dumnezeu le-a săvacircrşit pentru oameni [2023] Icircn celebrarea liturgică a acestor evenimente ele devin icircntr-un anume fel prezente şi actuale Aşa icircşi icircnţelege Israel eliberarea din

Egipt ori de cacircte ori se celebrează Paştele evenimentele Exodului sunt făcute prezente memoriei credincioşilor ca ei să-şi conformeze viaţa după ele

1364 Memorialul primeşte o semnificaţie nouă icircn Noul Testament Cacircnd Biserica celebrează Euharistia ea reaminteşte Paştele lui Cristos şi acesta devine prezent jertfa pe care Cristos a oferit-o pe Cruce o dată pentru totdeauna rămacircne mereu actuală [2024] laquoOri de cacircte ori se celebrează pe altar jertfa Crucii icircn care Cristos Paştele nostru a fost jertfit se icircmplineşte opera răscumpărării noastre [2025]raquo

1365 Deoarece este memorial al Paştelui lui Cristos Euharistia este şi o jertfă Caracterul sacrificial alEuharistiei se manifestă icircn icircnseşi cuvintele instituirii laquoAcesta este Trupul meu care se dă pentru voiraquo şi laquoAcest potir este Legămacircntul cel nou icircntru Sacircngele meu care se varsă pentru voiraquo (Lc 22 19-20) Icircn Euharistie Cristos dăruieşte acelaşi trup pe care l-a dat pentru noi pe Cruce acelaşi sacircnge pe care l-a laquovărsat pentru mulţi spre iertarea păcatelorraquo (Mt 26 28)

1366 Euharistia este deci o jertfă pentru că reprezintă (face prezentă) jertfa Crucii pentru că este memorialul acestei jertfe şi pentru că icirci aplică rodul

[Cristos] Dumnezeul şi Domnul nostru s-a oferit pe sine icircnsuşi lui Dumnezeu Tatăl o dată pentru totdeauna murind ca mijlocitor pe altarul Crucii ca să icircnfăptuiască pentru ei (oamenii) o răscumpărare veşnică Cu toate acestea deoarece moartea sa nu trebuia să pună capăt preoţiei sale (Evr 7 24 27) la Cina cea de Taină laquoicircn noaptea icircn care era vacircndutraquo (1 Cor 11 23) El a vrut să lase Bisericii mireasa sa preaiubită o jertfă vizibilă (cum cere natura umană) icircn care să fie reprezentată jertfa sacircngeroasă ce urma să se icircmplinească o singură dată pe Cruce a cărei amintire să se perpetueze pacircnă la sfacircrşitul veacurilor (1 Cor 11 23) şi a cărei putere macircntuitoare să se aplice pentru iertarea păcatelor pe care le săvacircrşim icircn fiecare zi [2026]

1367 Jertfa lui Cristos şi jertfa Euharistiei sunt o unică jertfă laquoEste una şi aceeaşi victimă şi Cel care o oferă acum prin slujirea preoţilor este acelaşi care s-a oferit pe sine atunci pe Cruce Numai modul de a oferi este diferitraquo laquoIcircn jertfa dumnezeiască ce se icircmplineşte la Liturghie este cuprins şi jertfit icircn mod nesacircngeros acelaşi Cristos care s-a dat pe sine icircnsuşi o dată icircn mod sacircngeros pe altarul Crucii [2027]raquo

1368 Euharistia este şi jertfa Bisericii Biserica fiind Trupul lui Cristos participă la ofranda Capului său Icircmpreună cu El şi ea icircnsăşi e oferită icircn icircntregime Ea se uneşte cu mijlocirea lui la Tatăl pentru toţi oamenii Icircn Euharistie jertfa lui Cristos devine şi jertfa mădularelor Trupului lui Viaţa credincioşilor lauda suferinţa rugăciunea munca lor se unesc cu acelea ale lui Cristos şi cu jertfa lui totală şi dobacircndesc astfel o valoare nouă Jertfa lui Cristos prezentă pe altar dă tuturor generaţiilor de creştini posibilitatea de a se uni cu jertfa lui

Icircn catacombe Biserica este reprezentată adesea ca o femeie aflată icircn rugăciune cu braţele larg deschise icircn atitudine de orantă După cum Cristos şi-a icircntins braţele pe cruce şi Ea se oferă şi mijloceşte pentru toţi oamenii prin El cu El şi icircn El

1369 Icircntrega Biserică este unită cu jertfa şi mijlocirea lui Cristos Investit cu slujirea lui Petru icircn Biserică Papa este asociat oricărei celebrări a Euharistiei icircn care este numit ca semn şi slujitor al unităţii Bisericii Universale Episcopul locului este icircntotdeauna responsabil de Euharistie chiar şi atunci cacircnd ea este prezidată de un preot numele lui este rostit pentru a semnifica faptul că el prezidează Biserica particulară icircn mijlocul preoţimii sale şi cu asistenţa diaconilor Comunitatea mijloceşte de asemenea pentru toţi slujitorii care pentru ea şi cu ea oferă Jertfa euharistică

Să fie considerată legitimă numai acea Euharistie care se face sub prezidarea episcopului sau a aceluia pe care el l-a numit [2028]Slujirea preoţească este aceea prin care se săvacircrşeşte jertfa spirituală a credincioşilor icircn unire cu jertfa lui Cristos unicul Mijlocitor oferită prin macircinile preoţilor icircn numele icircntregii Biserici icircn mod sacramental şi nesacircngeros icircn Euharistie pacircnă cacircnd va veni icircnsuşi Domnul [2029]

1370 La ofranda lui Cristos se asociază nu numai membrii care sunt icircncă pe pămacircnt ci şi aceia care se află deja icircn slava cerească icircntr-adevăr Biserica oferă Jertfa euharistică icircn unire cu Preasfacircnta Fecioară Maria şi amintind-o precum şi pe toţi sfinţii şi sfintele Icircn Euharistie Biserica icircmpreună cu Maria este ca la picioarele Crucii unită cu ofranda şi mijlocirea lui Cristos

1371 Jertfa euharistică este oferită şi pentru credincioşii răposaţi laquocare au murit icircn Cristos şi nu sunt icircncă purificaţi pe deplin [2030]raquo ca să poată intra icircn lumina şi pacea lui Cristos

Icircngropaţi acest trup oriunde Nu vă faceţi griji pentru el Tot ce vă cer este să vă aduceţi aminte de mine la altarul Domnului oriunde aţi fi [2031]Apoi [icircn anaforă] ne rugăm pentru sfinţii părinţi şi episcopi adormiţi şi icircn general pentru toţi cei care au adormit icircnaintea noastră crezacircnd cu tărie că va fi de foarte mare folos sufletelor icircn favoarea cărora este oferită implorarea icircn timp ce e prezentă Victima sfacircntă şi icircnfricoşătoare () Icircnfăţişacircnd lui Dumnezeu implorările noastre pentru cei care au adormit chiar dacă au fost păcătoşi () icircl icircnfăţişăm pe Cristos cel jertfit pentru păcatele noastre ca să dobacircndim pentru ei şi pentru noi bunăvoinţa Dumnezeului iubitor de oameni [2032]

1372 Sfacircntul Augustin a rezumat admirabil această icircnvăţătură care ne icircndeamnă la o participare tot mai deplină la jertfa Răscumpărătorului nostru pe care o celebrăm icircn Euharistie

Această cetate răscumpărată icircn icircntregime adică adunarea şi societatea sfinţilor este oferită lui Dumnezeu ca jertfă universală de către Marele Preot care luacircnd chip de rob s-a oferit chiar şi pe sine icircnsuşi pentru noi icircn pătimirea sa pentru a face din noi trupul unei Cap atacirct de icircnsemnat () Aceasta este jertfa creştinilor laquoNoi cei mulţi suntem un singur trup icircn Cristosraquo (Rom 12 5) Biserica nu icircncetează să reicircnnoiască această jertfă icircn Sacramentul altarului binecunoscut credincioşilor icircn care se arată că icircn ceea ce oferă ea se oferă pe sine [2033]

Prezenţa lui Cristos icircnfăptuită prin puterea Cuvacircntului său şi a Duhului Sfacircnt

1373 laquoCristos Isus cel care a murit şi mai ales cel care a icircnviat care şi este de-a dreapta lui Dumnezeu care mijloceşte pentru noiraquo (Rom 8 34) este prezent icircn multe feluri icircn Biserica sa [2034] icircn Cuvacircntul său icircn rugăciunea Bisericii sale laquounde sunt doi sau trei adunaţi icircn numeleraquo său (Mt 18 20) icircn cei săraci icircn cei bolnavi icircn cei robiţi (Mt 25 31-46) icircn sacramentele al căror autor este icircn jertfa Liturghiei şi icircn persoana celebrantului Dar laquoEl este prezent icircn cel mai icircnalt grad sub speciile euharistice [2035]raquo

1374 Modul prezenţei lui Cristos sub speciile euharistice este unic El aşează Euharistia mai presus de toate sacramentele şi face din ea laquoicircncununarea vieţii spirituale şi ţinta spre care tind toate sacramentele [2036]raquo Icircn Preasfacircntul Sacrament al Euharistiei sunt laquoconţinute cu adevărat icircn mod real şi substanţial Trupul şi Sacircngele icircmpreună cu sufletul şi dumnezeirea Domnului nostru Isus Cristos şi deciCristos icircntreg [2037]raquo laquoAceastă prezenţă o numim reală nu cu titlu exclusiv ca şi cum celelalte prezenţe n-ar fi reale ci prin excelenţă pentru că este substanţială şi pentru că prin ea Cristos Dumnezeu şi om se face prezent icircn icircntregime [2038]raquo

1375 Cristos devine prezent icircn acest sacrament prin preschimbarea pacircinii şi a vinului icircn Trupul şi Sacircngele său Părinţii Bisericii au afirmat cu tărie credinţa Bisericii icircn eficacitatea Cuvacircntului lui Cristos şi a acţiunii Duhului Sfacircnt pentru a săvacircrşi această preschimbare Astfel Sfacircntul Ioan Gură de Aur spune

Nu omul este acela care face ca cele oferite să devină Trupul şi Sacircngele lui Cristos ci icircnsuşi Cristos care a fost răstignit pentru noi Preotul chip al lui Cristos rosteşte cuvintele dar puterea lor şi harul sunt de la Dumnezeu Acestaeste Trupul meu spune El Acest cuvacircnt transformă cele oferite [2039]

Iar sfacircntul Ambrozie spune referitor la această preschimbare

Să fim ferm convinşi că nu e vorba de ceea ce a făcut natura ci de ceea ce a consacrat binecuvacircntarea şi că puterea binecuvacircntării o depăşeşte pe cea a naturii deoarece prin binecuvacircntare se schimbă icircnsăşi natura () Cuvacircntul lui Cristos care a putut crea din nimic ceea ce nu exista nu ar putea oare să schimbe cele existente icircn ceea ce nu sunt icircncă Căci nu este mai puţin a da lucrurilor natura lor primară decacirct a le-o schimba [2040]

1376 Conciliul Tridentin rezumă credinţa catolică declaracircnd laquoDeoarece Cristos Răscumpărătorul nostru a spus că ceea ce oferă sub chipul pacircinii este cu adevărat Trupul său a existat icircn Biserică icircntotdeauna convingerea pe care sfacircntul Conciliu o declară din nou că prin consacrarea pacircinii şi a vinului se icircnfăptuieşte preschimbarea icircntregii substanţe a pacircinii icircn substanţa Trupului lui Cristos Domnul nostru şi a icircntregii substanţe a vinului icircn substanţa Sacircngelui lui această preschimbare Biserica catolică a numit-o icircn mod just şi adecvat transsubstanţiere [2041]raquo

1377 Prezenţa euharistică a lui Cristos icircncepe icircn momentul consacrării şi durează atacirct timp cacirct subzistă speciile euharistice Cristos este prezent icircn icircntregime icircn fiecare din specii şi icircn icircntregime icircn fiecare din părţile lor astfel icircncacirct fracircngerea pacircinii nu-l divide pe Cristos [2042]

1378 Cultul Euharistiei Icircn Sfacircnta Liturghie ne exprimăm credinţa icircn prezenţa reală a lui Cristos sub speciile pacircinii şi vinului printre altele plecacircnd genunchii sau icircnclinacircndu-ne profund icircn semn de adorare a Domnului laquoBiserica catolică a dat şi continuă să dea acest cult de adoraţie care se cuvine sacramentului

Euharistiei nu numai icircn timpul Liturghiei ci şi icircn afara celebrării ei păstracircnd cu cea mai mare grijă ostiile consacrate icircnfăţişacircndu-le credincioşilor ca să le venereze cu solemnitate purtacircndu-le icircn procesiune [2043]raquo

1379 Sfacircnta rezervă (tabernacolul) era iniţial destinată păstrării icircn mod corespunzător a Euharistiei ca să poată fi dusă bolnavilor şi celor absenţi icircn afara Liturghiei Aprofundacircnd credinţa icircn prezenţa reală a lui Cristos icircn Euharistie Biserica a devenit conştientă de semnificaţia adoraţiei tăcute a Domnului prezent sub speciile euharistice De aceea tabernacolul trebuie aşezat icircntr-un loc cu deosebire demn din biserică şi trebuie construit astfel icircncacirct să sublinieze şi să arate adevărul prezenţei reale a lui Cristos icircn Sfacircntul Sacrament

1380 Este cacirct se poate de potrivit faptul că Cristos a voit să rămacircnă prezent icircn Biserica sa icircn acest fel unic Deoarece Cristos urma să-i părăsească pe ai săi sub icircnfăţişarea sa vizibilă El a vrut să ne dăruiască prezenţa sa sacramentală deoarece urma să se ofere pe Cruce pentru a ne macircntui El a vrut ca noi să avem memorialul iubirii cu care ne-a iubit laquopacircnă la sfacircrşitraquo (In 13 1) pacircnă la dăruirea propriei vieţi Icircntr-adevăr icircn prezenţa sa euharistică El rămacircne icircn chip tainic icircn mijlocul nostru ca cel care ne-a iubit şi s-a dat pentru noi [2044] şi rămacircne sub semnele ce exprimă şi comunică această iubire

Biserica şi lumea au mare nevoie de cultul euharistic Isus ne aşteaptă icircn acest Sacrament al iubirii Să nu cruţăm timpul icircn a merge să-l icircntacirclnim icircn adoraţie icircn contemplarea plină de credinţă şi gata să repare vinovăţiile grave şi greşelile lumii Să nu icircnceteze niciodată adoraţia noastră [2045]

1381 laquoPrezenţa adevăratului Trup al lui Cristos şi a adevăratului Sacircnge al lui Cristos icircn acest sacrament nu se poate cunoaşte prin simţuri spune Sfacircntul Toma ci numai prin credinţă care se icircntemeiază pe autoritatea lui Dumnezeu De aceea comentacircnd textul din Sfacircntul Luca 22 19 Acesta este Trupul meucare se dă pentru voi Sfacircntul Ciril declară Nu te icircntreba dacă acest lucru este adevărat ci primeşte mai degrabă cu credinţă cuvintele Domnului pentru că El care este Adevărul nu minte [2046]raquo

Adoro te devote latens Deitas

Te ador Isuse Dumnezeu ascunsicircn această Taină nouă nepătruns şi plecacircnd genunchii icircnaintea ta recunosc ce-adacircncă-i neputinţa mea Simţurile mele nu te pot afla numai prin credinţă văd prezenţa ta cred tot ce ai spus Tu Fiule-ntrupatnu-i cuvacircnt pe lume mai adevărat

VI Ospăţul pascal

1382 Liturghia este icircn acelaşi timp şi icircn mod inseparabil memorialul de jertfă icircn care se perpetuează jertfa Crucii şi ospăţul sacru al icircmpărtăşirii cu Trupul şi Sacircngele Domnului Dar celebrarea jertfei euharistice este orientată icircn icircntregime spre unirea intimă a credincioşilor cu Cristos prin icircmpărtăşanie A se icircmpărtăşi icircnseamnă a-l primi pe Cristos icircnsuşi care s-a oferit pentru noi

1383 Altarul icircn jurul căruia se adună Biserica icircn celebrarea Euharistiei reprezintă cele două aspecte ale aceluiaşi mister altarul jertfei şi masa Domnului şi aceasta cu atacirct mai mult cu cacirct altarul creştin este simbolul lui Cristos icircnsuşi prezent icircn mijlocul adunării credincioşilor săi atacirct ca victimă oferită pentru reconcilierea noastră cacirct şi ca hrană cerească ce ni se dă laquoCe este deci altarul lui Cristos dacă nu imaginea Trupului lui Cristosraquo spune Sfacircntul Ambrozie [2047] şi tot el laquoAltarul reprezintă Trupul [lui Cristos] iar Trupul lui Cristos este pe altar [2048]raquo Liturgia exprimă această unitate a jertfei şi a icircmpărtăşirii icircn numeroase rugăciuni De pildă Biserica de la Roma se roagă icircn anafora sa astfel

Te rugăm cu umilinţă Dumnezeule Atotputernic să porunceşti ca jertfa aceasta să fie adusă prin macircinile sfacircntului tău icircnger pe altarul tău ceresc icircn faţa maiestăţii tale dumnezeieşti pentru ca noi toţi care vom primi prin icircmpărtăşire din acest altar preasfacircntul Trup şi Sacircnge al Fiului tău să ne umplem de toată binecuvacircntarea cerească şi de tot harul

laquoLuaţi şi macircncaţi din aceasta toţiraquo icircmpărtăşania

1384 Domnul ne adresează o chemare stăruitoare de a-l primi icircn sacramentul Euharistiei laquoAdevăr adevăr zic vouă dacă nu veţi macircnca trupul Fiului Omului şi nu veţi bea sacircngele lui nu veţi avea viaţă icircn voiraquo (In 6 53)

1385 Pentru a răspunde acestei chemări trebuie să ne pregătim pentru acest moment atacirct de mare şi sfacircnt Sfacircntul Paul icircndeamnă la un examen de conştiinţă laquoOricine va macircnca pacircinea aceasta sau va bea

potirul Domnului cu nevrednicie va fi vinovat faţă de Trupul şi de Sacircngele Domnului Să se cerceteze aşadar pe sine omul şi aşa să mănacircnce din pacircine şi să bea din potir Fiindcă acela care mănacircncă şi bea cu nevrednicie icircşi mănacircncă şi icircşi bea propria osacircndă nesocotind Trupul Domnuluiraquo (1 Cor 11 27-29) Cel care este conştient de a fi comis un păcat grav trebuie să primească sacramentul Reconcilierii icircnainte de a se apropia de icircmpărtăşanie

1386 Icircn faţa măreţiei acestui sacrament credinciosul nu poate să facă altceva decacirct să reia cu umilinţă şi credinţă fierbinte cuvintele centurionului [2049] laquoDomine non sum dignus ut intres sub tectum meum sedtantum dic verbo et sanabitur anima mearaquo- laquoDoamne nu sunt vrednic să intri sub acoperămacircntul meu dar spune numai un cuvacircnt şi se va tămădui sufletul meuraquo Şi icircn dumnezeiasca Liturghie a Sfacircntului Ioan Gură de Aur credincioşii se roagă icircn acelaşi spirit

Cinei tale celei de Taină astăzi Fiule al lui Dumnezeu părtaş mă primeşte Că nu voi spune duşmanilor tăi taina ta nici sărutare icircţi voi da ca Iuda ci ca tacirclharul mărturisindu-mă strig ţie Pomeneşte-mă Doamne cacircnd vei veni icircntru icircmpărăţia ta

1387 Spre a se pregăti cum se cuvine pentru primirea acestui sacrament credincioşii vor respecta postul prescris icircn Biserica lor [2050] Atitudinea corporală (gesturi icircmbrăcăminte) va exprima respectul solemnitatea bucuria acestui moment icircn care Cristos devine oaspetele nostru

1388 Este conform cu icircnsăşi semnificaţia Euharistiei ca credincioşii dacă au dispoziţia cuvenită să se icircmpărtăşească ori de cacircte ori participă la Liturghie laquoSe recomandă mult acea participare mai desăvacircrşită la Sfacircnta Liturghie prin care credincioşii după icircmpărtăşirea preotului primesc la aceeaşi jertfă Trupul Domnului [2051]raquo

1389 Biserica stabileşte ca obligaţie credincioşilor laquosă participe icircn duminici şi sărbători la dumnezeiasca Liturghie [2052]raquo şi să primească Euharistia cel puţin o dată pe an pe cacirct posibil icircn timpul pascal [2053]pregătindu-se prin sacramentul Reconcilierii Dar Biserica recomandă cu stăruinţă credincioşilor să primească sfacircnta Euharistie icircn duminici şi sărbători sau şi mai des chiar icircn fiecare zi

1390 Datorită prezenţei sacramentale a lui Cristos icircn fiecare dintre specii icircmpărtăşirea numai cu specia pacircinii permite primirea icircntregului rod de har al Euharistiei Din motive pastorale acest mod de a se icircmpărtăşi a fost stabilit icircn mod legitim drept cel mai obişnuit icircn ritul latin Totuşi laquoSfacircnta icircmpărtăşanie icircşi realizează mai deplin forma de semn cacircnd se dă sub ambele specii Căci sub această formă semnul ospăţului euharistic este pus icircn lumină mai deplin [2054]raquo Aceasta este forma obişnuită de icircmpărtăşire icircn riturile orientale

Roadele icircmpărtăşaniei

1391 Icircmpărtăşania sporeşte unirea noastră cu Cristos Primirea Euharistiei icircn icircmpărtăşanie aduce ca rod principal unirea intimă cu Cristos Isus Icircntr-adevăr Domnul spune laquoCel ce mănacircncă trupul meu şi bea sacircngele meu rămacircne icircn mine şi Eu icircn elraquo (In 6 56) Viaţa icircn Cristos icircşi are fundamentul icircn ospăţul euharistic laquoPrecum m-a trimis pe mine Tatăl cel viu şi Eu trăiesc prin Tatăl şi cel care mă mănacircncă pe mine va trăi prin mineraquo (In 6 57)

Cacircnd credincioşii primesc Trupul Fiului la sărbătorile Domnului ei icircşi proclamă unii altora Vestea cea Bună că s-a dăruit chezăşia vieţii ca atunci cacircnd icircngerul i-a spus Mariei Magdalena laquoCristos a icircnviatraquo Iată că acum şi viaţa şi icircnvierea sunt date celui care icircl primeşte pe Cristos [2055]

1392 Ceea ce produce hrana materială icircn viaţa noastră trupească Icircmpărtăşania realizează icircn chip minunat icircn viaţa noastră spirituală Icircmpărtăşirea cu Trupul lui Cristos icircnviat laquoicircnsufleţit de Duhul Sfacircnt şi dătător de viaţă [2056]raquo păstrează sporeşte şi reicircnnoieşte viaţa de har primită la Botez Această dezvoltare a vieţii creştine are nevoie să fie icircntreţinută prin icircmpărtăşania euharistică pacircinea peregrinării noastre pacircnă icircn clipa morţii cacircnd ni se va da ca viatic

1393 Icircmpărtăşania ne desparte de păcat Trupul lui Cristos pe care icircl primim icircn icircmpărtăşanie laquoeste dat pentru noiraquo şi Sacircngele pe care icircl bem laquoeste vărsat pentru mulţi spre iertarea păcatelorraquo De aceea Euharistia nu ne poate uni cu Cristos fără a ne purifica icircn acelaşi timp de păcatele săvacircrşite şi a ne apăra de păcatele viitoare

laquoOri de cacircte ori icircl primim vestim moartea Domnuluiraquo (1 Cor 11 26) Dacă vestim moartea Domnului vestim iertarea păcatelor Dacă Sacircngele lui ori de cacircte ori se varsă se varsă pentru iertarea păcatelor trebuie să-l primesc mereu pentru ca mereu să-mi ierte păcatele Ca unul care păcătuieşte mereu trebuie să am mereu un remediu [2057]

1394 Aşa cum hrana trupească serveşte la refacerea puterilor pierdute tot astfel Euharistia icircntăreşte iubirea care icircn viaţa zilnică tinde să slăbească iubirea astfel icircnsufleţită şterge păcatele lesne-iertătoare [2058] Dacircndu-ni-se Cristos icircnsufleţeşte iubirea noastră şi ne face capabili să rupem legăturile dezordonate cu creaturile şi să ne icircnrădăcinăm icircn El

Deoarece Cristos a murit pentru noi din iubire atunci cacircnd săvacircrşim amintirea morţii lui icircn timpul Jertfei invocăm venirea Duhului Sfacircnt ca dar de iubire ne rugăm cu umilinţă ca icircn virtutea iubirii prin care Cristos a voit să moară pentru noi să putem şi noi primind harul Duhului Sfacircnt să considerăm lumea ca răstignită pentru noi şi să fim noi icircnşine răstigniţi pentru lume () Primind darul iubirii murim păcatului şi trăim pentru Dumnezeu [2059]

1395 Prin icircnsăşi iubirea pe care o aprinde icircn noi Euharistia ne apără de păcatele de moarte viitoare Cucacirct participăm mai mult la viaţa lui Cristos şi cu cacirct icircnaintăm mai mult icircn prietenia lui cu atacirct ne este mai greu să ne despărţim de El prin păcatul de moarte Euharistia nu este oracircnduită icircn vederea iertării păcatelor de moarte Aceasta o realizează sacramentul Reconcilierii Specificul Euharistiei este de a fi sacramentul celor care sunt icircn deplină comuniune cu Biserica

1396 Unitatea Trupului mistic Euharistia face Biserica Cei care primesc Euharistia sunt uniţi mai stracircns cu Cristos Icircn acest fel Cristos icirci uneşte cu toţi credincioşii icircntr-un singur trup Biserica Icircmpărtăşania reicircnnoieşte icircntăreşte adacircnceşte această icircncorporare icircn Biserică icircnfăptuită deja prin Botez Icircn Botez noi am fost chemaţi să fim un singur trup [2060] Euharistia icircnfăptuieşte această chemare laquoPotirul binecuvacircntării pe care-l binecuvacircntăm nu este oare icircmpărtăşirea cu Sacircngele lui Cristos Pacircinea pe care o fracircngem nu este oare icircmpărtăşirea cu Trupul lui Cristos Fiindcă e o singură Pacircine un trup suntem şi noi cei mulţi căci toţi ne icircmpărtăşim din unica Pacircineraquo (1 Cor 10 16-17)

Dacă voi sunteţi Trupul lui Cristos şi mădularele sale Taina voastră este aşezată pe masa Domnului voi primiţi Taina voastră Răspundeţi laquoAminraquo (laquoDa este adevăratraquo) la ceea ce primiţi şi consimţiţi la aceasta prin răspunsul vostru Auzi cuvacircntul laquoTrupul lui Cristosraquo şi răspunzi laquoAminraquo Fii deci un mădular al lui Cristos ca Amin-ul tău să fie adevărat [2061]

1397 Euharistia angajează faţă de cei săraci Pentru a primi icircn adevăr Trupul şi Sacircngele lui Cristos care s-au dat pentru noi trebuie să-l recunoaştem pe Cristos icircn cei mai săraci fraţii lui [2062]

Ai gustat din Sacircngele Domnului şi nici nu-l recunoşti pe fratele tău Icircnsăşi masa aceasta o necinsteşti de vreme ce icircl socoteşti nevrednic de a avea parte de hrana ta pe acela care a fost socotit vrednic să participe la această masă Dumnezeu te-a eliberat de toate păcatele tale şi te-a invitat la acest ospăţ Iar tu nici măcar acum nu te-ai făcut mai icircndurător [2063]

1398 Euharistia şi unitatea creştinilor Icircn faţa măreţiei acestui mister Sfacircntul Augustin exclamă laquoOsacramentum pietatis O signum unitatis O vinculum caritatis - O sacrament al pietăţii O semn al unităţii O legătură a carităţii [2064]raquo Cu cacirct mai dureros se fac resimţite dezbinările din Biserică ce icircmpiedică participarea comună la masa Domnului cu atacirct mai stăruitoare sunt rugăciunile către Domnul ca să se icircntoarcă zilele unităţii depline a tuturor acelora care cred icircn El

1399 Bisericile orientale care nu se află icircn comuniune deplină cu Biserica catolică celebrează Euharistia cu mare dragoste laquoAceste Biserici deşi despărţite au sacramente adevărate şi mai ales icircn puterea succesiunii apostolice au Preoţia şi Euharistia prin care rămacircn foarte stracircns unite cu noi [2065]raquo laquoO anumită comunicare icircn cele sfinteraquo şi deci icircn Euharistie laquoeste nu numai posibilă ci chiar de dorit atunci cacircnd există icircmprejurări favorabile şi cu aprobarea autorităţii bisericeşti [2066]raquo

1400 Comunităţile bisericeşti născute din Reformă despărţite de Biserica catolică laquomai ales din cauza lipsei sacramentului Preoţiei nu au păstrat substanţa autentică şi integrală a Misterului euharistic [2067]raquo Din acest motiv nu este posibilă intercomuniunea euharistică a Bisericii catolice cu aceste comunităţi Totuşi aceste comunităţi bisericeşti laquoamintind la Cina Sfacircntă moartea şi icircnvierea Domnului mărturisesc că astfel este semnificată viaţa de comuniune cu Cristos şi aşteaptă venirea lui icircn slavă [2068]raquo

1401 Cacircnd apare o nevoie urgentă cu permisiunea ordinariului locului slujitorii sacri catolici pot da sacramentele (Euharistia Pocăinţa Ungerea bolnavilor) altor creştini care nu sunt icircn deplină comuniune cu Biserica catolică dar care le cer de bună voie e icircnsă necesar ca ei să mărturisească credinţa catolică cu privire la aceste sacramente şi să se afle icircn dispoziţia cuvenită [2069]

VII Euharistia - laquochezăşia slavei viitoareraquo

1402 Icircntr-o veche rugăciune Biserica aclamă misterul Euharistiei laquoO sacrum convivium in quo Christussumitur Recolitur memoria passionis eius mens impletur gratia et futurae gloriae nobis pignus datur - Ospăţ sfacircnt icircn care ne hrănim cu Cristos Celebrează amintirea pătimirii lui mintea se umple de har şi primim chezăşia slavei viitoareraquo Dacă Euharistia este memorialul Paştelui Domnului dacă prin icircmpărtăşirea noastră din altar suntem copleşiţi laquode toată binecuvacircntarea cerească şi de tot harulraquo [2070] Euharistia este şi chezăşia slavei vieţii viitoare

1403 La Cina cea de Taină Domnul icircnsuşi a icircndreptat privirea ucenicilor săi către icircmplinirea Paştelui icircn icircmpărăţia lui Dumnezeu laquoVă spun că nu voi mai bea de acum din acest rod al viţei pacircnă icircn ziua cacircnd icircl voi bea cu voi nou icircn icircmpărăţia Tatălui meuraquo ( Mt 26 29) [2071] Ori de cacircte ori Biserica celebrează Euharistia aminteşte această făgăduinţă şi privirea ei se icircndreaptă către laquoCel ce vineraquo (Ap 1 4) Icircn rugăciune ea cheamă venirea lui laquoMarana tharaquo (1 Cor 16 22) laquoVino Doamne Isuseraquo (Ap 22 20) laquoSă vină harul tău şi să treacă această lume [2072]raquo

1404 Biserica ştie că icircncă de pe acum Domnul vine icircn Euharistia lui şi că El este aici icircn mijlocul nostru Totuşi această prezenţă este ascunsă De aceea celebrăm Euharistia laquoexspectantes beatam spem etadventum Salvatoris nostri Iesu Christi - aşteptacircnd speranţa fericită şi venirea Macircntuitorului nostru Isus Cristos [2073]raquo ceracircnd laquosă ne bucurăm şi noi de-a pururi icircmpreună de mărirea ta atunci cacircnd vei şterge toată lacrima din ochii noştri şi văzacircndu-te pe tine Dumnezeul nostru aşa precum eşti vom fi pe veci asemenea ţie şi te vom lăuda fără icircncetare prin Cristos Domnul nostru [2074]raquo

1405 Nu avem o chezăşie mai sigură şi nici un semn mai evident pentru această mare speranţă a cerurilor noi şi a pămacircntului nou icircn care va locui dreptatea [2075] decacirct Euharistia Icircntr-adevăr ori de cacircte ori se celebrează acest mister laquose icircmplineşte lucrarea răscumpărării noastre [2076]raquo şi noi laquofracircngem aceeaşi Pacircine care este leac de nemurire antidot icircmpotriva morţii hrană a vieţii veşnice icircn Isus Cristos [2077]raquo

PE SCURT

1406 Isus spune laquoEu sunt pacircinea cea vie care s-a coboracirct din cer Cine mănacircncă din pacircinea aceasta va trăi icircn veci () Cel ce mănacircncă trupul meu şi bea sacircngele meu are viaţă veşnică () El rămacircne icircn mine şi Eu icircn elraquo (In 6 51 54 56)

1407 Euharistia este inima şi culmea vieţii Bisericii căci icircn ea Isus icircşi asociază Biserica şi pe toţi membrii ei la jertfa sa de laudă şi aducere de mulţumire oferită o dată pentru totdeauna pe Cruce Tatălui prin această jertfă El revarsă harurile macircntuirii asupra Trupului său care este Biserica

1408 Celebrarea euharistică cuprinde icircntotdeauna proclamarea Cuvacircntului lui Dumnezeu aducereade mulţumire lui Dumnezeu Tatăl pentru toate binefacerile sale mai ales pentru dăruirea Fiului său consacrarea pacircinii şi a vinului şi participarea la ospăţul liturgic prin primirea Trupului şi Sacircngelui Domnului Aceste elemente constituie unul şi acelaşi act de cult

1409 Euharistia este memorialul Paştelui lui Cristos adică al lucrării de macircntuire icircmplinită prin viaţa moartea şi icircnvierea lui Cristos lucrare făcută prezentă prin acţiunea liturgică

1410 Icircnsuşi Cristos Mare Preot veşnic al Noului Legămacircnt este acela care acţionacircnd prin slujirea preoţilor oferă Jertfa euharistică Şi tot Cristos prezent cu adevărat sub speciile pacircinii şi vinului este ofranda Jertfei euharistice

1411 Numai preoţii hirotoniţi valid pot să prezideze Euharistia şi să consacre pacircinea şi vinul pentru ca ele să devină Trupul şi Sacircngele Domnului

1412 Semnele esenţiale ale sacramentului euharistic sunt pacircinea de gracircu şi vinul din struguri asupra cărora este invocată binecuvacircntarea Duhului Sfacircnt şi preotul rosteşte cuvintele consacrării spuse de Isus la Cina cea de Taină laquoAcesta este Trupul meu dat pentru voi () Acesta este potirul Sacircngelui meuraquo

1413 Prin consacrare are loc transsubstanţierea pacircinii şi a vinului icircn Trupul şi Sacircngele lui Cristos Sub speciile consacrate ale pacircinii şi vinului Cristos icircnsuşi viu şi glorios este prezent icircn mod adevărat real şi substanţial Trupul şi Sacircngele său cu sufletul şi dumnezeirea sa [2078]

1414 Icircn calitate de jertfă Euharistia este oferită de asemenea pentru repararea păcatelor celor vii şi ale celor răposaţi şi pentru a primi de la Dumnezeu binefaceri spirituale sau temporale

1415 Cel care doreşte să-l primească pe Cristos icircn icircmpărtăşania euharistică trebuie să fie icircn stare de har Dacă cineva este conştient că a făcut un păcat de moarte nu trebuie să se apropie de Euharistie fără să fi primit mai icircnainte iertarea prin sacramentul Pocăinţei

1416 Sfacircnta icircmpărtăşanie cu Trupul şi Sacircngele lui Cristos sporeşte unirea celui care se icircmpărtăşeşte cu Domnul icirci iartă păcatele lesne-iertătoare şi icircl fereşte de păcatele grave Deoarece legăturile de iubire dintre cel care se icircmpărtăşeşte şi Cristos devin mai puternice primirea acestui sacrament icircntăreşte unitatea Bisericii Trupul mistic al lui Cristos

1417 Biserica recomandă cu stăruinţă credincioşilor să primească sfacircnta icircmpărtăşanie ori de cacircte oriparticipă la celebrarea Euharistiei ea afirmă ca obligatorie primirea icircmpărtăşaniei cel puţin o dată pe an

1418 Deoarece Cristos icircnsuşi este prezent icircn Sacramentul altarului El trebuie cinstit cu un cult de adoraţie laquoVizita la Preasfacircntul Sacrament este o dovadă de recunoştinţă un semn de iubire şi o datorie de adoraţie faţă de Cristos Domnul nostru [2079]raquo

1419 De vreme ce a trecut din lumea aceasta la Tatăl Cristos ne dă icircn Euharistie chezăşia slavei viitoare alături de El participarea la Sfacircnta Jertfă ne identifică cu Inima lui susţine puterile noastre de-a lungul peregrinării acestei vieţi ne face să dorim viaţa veşnică şi ne uneşte deja cuBiserica din Cer cu Sfacircnta Fecioară Maria şi cu toţi Sfinţii

Note

1981 SC 471982 LG 111983 PO 51984 CRit instr Eucharisticum mysterium 61985 Cf 1 Cor 15 281986 Sf Irineu Haer 4 18 51987 Cf 1 Cor 11 201988 Cf Ap 19 91989 Cf Mt 14 19 15 36 Mc 8 6 191990 Cf Mt 26 26 1 Cor 11 241991 Cf Lc 24 13-351992 Cf Fapte 2 42 46 20 7 111993 Cf 1 Cor 10 16-171994 Cf 1 Cor 11 17-341995 Cf Ps 116 13 171996 Cf 1 Pt 2 51997 Cf Mal 1 111998 Cf 1 Cor 10 16-171999 Const Ap 8 13 12 Didaheacute 9 5 10 62000 Sf Ignaţiu din Antiohia Eph 20 2 2001 Cf Ps 104 13-152002 Cf LR Canonul roman 95 Supra quae2003 Cf Dt 8 32004 Cf Mt 14 13-21 15 32-392005 Cf In 2 112006 Cf Mc 14 252007 Cf In 13 1-172008 Cc Tridentin DS 17402009 Cf In 62010 Cf Mt 26 17-29 Mc 14 12-25 1 Cor 11 23-262011 AG 12012 Sf Iustin Apol 1 65 [textul icircntre paranteze drepte este dincapitolul 67]2013 SC 562014 Cf DV 212015 Cf Lc 24 13-352016 Cf 1 Tes 2 132017 Sf Irineu Haer 4 18 4 cf Mal 1 112018 Cf 1 Cor 16 12019 Cf 2 Cor 8 92020 Sf Iustin Apol 1 67 62021 Cf LR Canonul roman 902022 Sf Iustin Apol 1 66 1-22023 Cf Ex 13 32024 Cf Evr 7 25-272025 LG 32026 Cc Tridentin DS 17402027 Cc Tridentin DS 17432028 Sf Ignaţiu de Antiohia Smyrn 8 1 2029 PO 22030 Cc Tridentin DS 17432031 Sf Monica icircnainte de moarte către Sf Augustin şi fratele lui Conf 9 11 272032 Sfacircntul Ciril de Ierusalim Catech myst 5 9 102033 Civ 10 62034 Cf LG 482035 SC 72036 Sf Toma Aq S th 3 73 32037 Cc Trid DS 16512038 MF 392039 Prod Iud 1 62040 Myst 9 50 522041 DS 1642

2042 Cf Cc Trid DS 16412043 MF 562044 Cf Gal 2 202045 Ioan Paul II Scris Dominicae cenae 32046 Paul VI MF 1 citacircndu-l pe Sf Toma Aq S th 3 75 1 cfSf Ciril de Alexandria Luc 22 192047 Sacr 5 72048 Sacr 4 72049 Cf Mt 8 82050 Cf CIC can 9192051 SC 552052 OE 152053 Cf CIC can 9202054 IGLR 2402055 Fanqith Oficiul siriac din Antiohia vol 1 Propriu 237 a-b2056 PO 52057 Sf Ambrozie Sacr 4 282058 Cf Cc Trid DS 16382059 Sf Fulgenţiu de Ruspe Fab 28 16-19 2060 Cf 1 Cor 12 132061 Sf Augustin Serm 2722062 Cf Mt 25 402063 Sf Ioan Chrysostom Hom in 1 Cor 27 42064 Ev Io 26 6 13 Cf SC 472065 UR 152066 UR 15 Cf CIC can 844 sect32067 UR 222068 UR 222069 Cf CIC can 844 sect 42070 LR Canonul Roman 96 Supplices te rogamus2071 Cf Lc 22 18 Mc 14 252072 Didaheacute 10 62073 Embolismul după Tatăl Nostru Cf Tit 2 13 2074 LR Rugăciunea euharistică III 116 rugăciunea pentru răposaţi 2075 Cf 2 Pt 3 132076 LG 32077 Sf Ignaţiu de Antiohia Eph 20 2 2078 Cf Cc Trid DS 1640 16512079 MF