cuvântul adevãrului 3 · pdf filecuvântul adevãrului 3 editorial d e...

3Cuvântul Adevãrului

Editorial

De câþiva ani încoaceºi, mai ales, decâteva luni apar în

mass-media tot mai multe ºtiri ºireportaje alarmante cu privire laviitorul sumbru al omenirii. Amreþinut ºi câteva titluri din ziareleromâneºti: „Deceniul ultimei ºan-se”, „Regiuni ale Pãmântului denelocuit în 10 ani”, „Încãlzireaglobalã, cel mai de temut inamical omenirii”, „Plãgile lumii mo-derne: caniculã ucigaºã, tornade,cutremure, tsunami, catastrofe,erupþii vulcanice, pandemii”.

Dacã toamna anului trecut afost consideratã cea mai caldã dinultimii 500 de ani, de când avemdate istorice, o prognozã mediati-zatã recent suna: „2007, cel maicald în ultimii 10.000 de ani?”

Asistãm la tot mai multe eve-nimente extreme, iar omenireaeste tot mai incapabilã sã þinã pa-sul cu încãlzirea, sã se adaptezela ritmul de schimbare rapidã aclimei ºi mediului.

Desigur, nu puþini ziariºti faclegãtura cu vremea sfârºituluiomenirii, cu Apocalipsa lui Ioan.

Biblia vorbeºte despre vre-murile grele din zilele din urmã.Apostolul Pavel se referã la decã-derea moralã: „oamenii vor fi iu-bitori de bani, hulitori, nescul-tãtori, nemulþumitori, neînfricaþi,obraznici, vânzãtori, iubitori maimult de plãceri decât iubitori deDumnezeu” (2 Timotei 3.1-5).

Domnul Isus a anunþat catas-trofe cosmice: „Vor fi semne însoare, în lunã ºi stele ºi pe pã-mânt strâmtorare printre nea-muri, care nu vor ºti ce sã facã

Lumea încare trãimLumea în

care trãimla auzul urletului mãrii ºi alvalurilor” (Luca 21.25).

Apoi urmeazã un verset carea dat naºtere la tot felul de inter-pretãri posibile: „Oamenii îºi vorda sufletul de groazã, în aºtep-tarea lucrurilor care se vorîntâmpla pe pãmânt” (v.26).

Raportul întocmit de ComisiaInterguvernamentalã pentruSchimbarea Climaticã, spunea,între altele, cã în Europa verile arputea deveni insuportabil de cal-de în anii urmãtori, cu frecventetemperaturi de peste 400C - dacãnu se gãsesc soluþii ºi nu se iaumãsuri pentru limitarea emisiilorde gaze cu efect de serã.

Aceasta este lumea în caretrãim. În „Viziunea Apocalip-ticã”, rev. David Wilkersonrevine dupã treizeci de ani de ladescoperirile pe care le-a avut,subliniind caracteristicile vremiiîn care ne gãsim: terorism, dezas-tre economice, crize energetice,foamete, corupþie în afaceri, scan-daluri religioase, homosexualitatemilitantã, creºtinãtate obsedatã de

plãceri, moralitate distorsionatã -avertismente profetice la a cãrorîmpliniri suntem astãzi martori.

„Deci, fiindcã toate aceste lu-cruri au sã se strice, - concluzio-neazã apostolul Petru, dupã o altãdescriere a sfârºitului acestuiPãmânt - cel fel de oameni ar trebuisã fiþi voi, printr-o purtare sfântãºi evlavioasã, aºteptând ºi grã-bind venirea zilei lui Dumnezeu,în care cerurile aprinse vor pieri,ºi trupurile cereºti se vor topi decãldura focului ?” (2 Petru 3.11-12).

În aceste vremuri din urmãcredincioºilor le revine sarcina dea veghea în rugãciune ºi a strângeCuvântul lui Dumnezeu în inimã(Ps. 119.11), propovãduind ºi trãindpocãinþa. Iar pentru vremea „cândvor începe sã se întâmple acestelucruri” copiii Domnului trebuiesã îºi ridice capetele în sus, pentrucã izbãvirea se apropie (Luca 21.28).

Inundaþii catastrofale în Indonezia, februarie 2007

CRISTIAN VASILE ROSKE

Redactor-ºef

4 Cuvântul Adevãrului

Cristologie

MIRCEA DETEªAN

Pastorul Bisericii Penticostale Alfa ºiOmega din Turda

Pe când mâncau ei,Isus a luat o pâine;

ºi dupã ce abinecuvântat,

a frânt-o, ºi a dat-oucenicilor, zicând:„Luaþi, mâncaþi;

acesta estetrupul Meu.”

Apoi a luat un pahar,ºi, dupã ce a mulþumit

lui Dumnezeu,li l-a dat, zicând:„Beþi toþi din el;

cãci acestaeste sângele Meu,

sângele legãmântuluicelui nou, care se varsã

pentru mulþi, spreiertarea pãcatelor.”

Matei 26:26-28

Cu ocazia participãriila ultima Sa masã dePaºte, Domnul Isus

le-a spus ucenicilor Sãi despretrupul Lui ce urma sã fie frânt ºisângele Lui, care urma sã fievãrsat pentru mulþi, spre iertareapãcatelor (Mat.26:26-28). Apoi amers undeva în afara cetãþiiIerusalim, într-o grãdinã numitãGhetsimani. Acolo avea sã fiearestat ºi dus la palatul MareluiPreot, unde a fost interogat întâide cãtre Ana, fost Mare Preot ºiapoi de cãtre Caiafa, Marele Preotîn funcþie, care era ºi ginerele luiAna. A stat dupã aceea în faþa ju-decãþii Sanhedrinului ºi a fostdeclarat vinovat de hulã, de blas-femie, pentru cã Se declarase peSine „Hristosul”. Sentinþa Sanhe-drinului a fost clarã: „Este vino-vat, sã fie pedepsit cu moartea”(Matei 26.63-66). Dar, pentru cãdoar romanii aveau autoritatea dea îndeplini o execuþie, Isus a fosttrimis la Pilat din Pont. Acesta,negãsind nici un fel de vinovãþieasupra acuzatului, L-a trimis laregele Irod, care la rândul lui L-areturnat guvernatorului roman.Sub presiunea mulþimii, Pilatordonã pedep-sirea lui Isusprin biciuire ºiapoi crucifica-rea. Astfel, încele din urmã,Isus este dus înafara zidurilorcetãþii Ierusa-lim, la loculCãpãþânii, ºirãstignit pe ceamai mare înãl-þime a Ierusa-

Dumnezeu - arhitectulrãscumpãrãrii noastre

prin jertfaDomnului Isus

limului. Isus îi spusese lui Nico-dim: „dupã cum a înãlþat Moiseºarpele în pustie, tot aºa trebuiesã fie înãlþat ºi Fiul omului,pentru ca oricine crede în El sãnu piarã, ci sã aibã viaþã veº-nicã” (Ioan 3:14-15). Undeva,deasupra Ierusalimului, a fostridicat cel mai mãreþ edificiu careavea sã se înalþe în lume vreodatã– Crucea Domnului Isus Hristos.

Cu doar câteva zile înainte, pecând intra în aceeaºi cetate aIerusalimului, mulþimea toatã sepusese în miºcare. La capitolul 21,Matei înregistreazã intrarea trium-falã a lui Isus, când fiecare zicea:„Cine este acesta?”, rãspunsulnoroadelor fiind: „Este Isus, Proo-rocul din Nazaretul Galileii”(Mat.21:10-11). Mulþimea aclama„Osana Fiul lui David” ºi „Bine-cuvântat este cel ce vine în Nu-mele Domnului”. Era o proce-siune triumfalã ce avea loc dumi-nica – cea dintâi zi a acelei sãp-tãmâni. Dar, spre sfârºitul acele-iaºi sãptãmâni, ovaþiile mulþimiiaveau sã se transforme în acuzaþii,apoi arestare, judecatã, biciuire ºibatjocurã, iar în cele din urmã,crucificare. Cei apropiaþi lui Isus,


Cristologie

ucenicii, aveau sã fie risipiþi. Prin profetul Zahariafusese prevestit despre lovirea pãstorului ºi risipirea„oilor” în acest fel (Zah.13:7).

Ucenicii Sãi Îl vãzuserã adeseori înfãptuindminuni, L-au urmãrit ºi atunci când, cu autoritate, Îiînvãþa pe oameni, iar acum, cu ocazia intrãrii înIerusalim, aveau siguranþa cã El era Mesia cel aºteptat.Desigur cã erau nerãbdãtori ca El, ajungând încapitalã, sã conducã revolta finalã, prin care se vasfârºi cu ocupaþia romanã. Dar în loc sã adune suportpentru o revoltã, în loc sã provoace pe romani, Isusmerge la Templu ºi provoacã pe liderii religioºi –miºcare politicã evident greºitã! Acest loc nu putea finicidecum cel mai potrivit pentru iniþierea unei revolte.Norodul încã era cu El, dar El nu face ceea ce aºteptauei. Apoi El merge afarã din Ierusalim la Betania. Stãacolo ºi învaþã pe oameni pe Muntele Mãslinilor. Seîntoarce la Ierusalim în ziua de Joi a acelei sãptãmâniºi celebreazã cu ucenicii Sãi „Cina Domnului”. Încursul acelei deosebite sãptãmâni, liderii iudeipregãtiserã un plan de rãsculare împotriva lui Isus.Astfel, dupã arestarea Sa, dupã o noapte nedormitã,cu judecãþi ºi batjocuri de tot felul, Isus este iar în faþalui Pilat. Deºi a înþeles cã ceva nu era în regulã,guvernatorul roman avea sã declare: „eu nu gãsescnici o vinã în omul acesta” (Luc.23:4) ºi, în cele dinurmã, a dorit sã facã pe placul lor ºi a dispuscrucificarea lui Isus. Pânã dupã-masã târziu în aceeaºizi Isus avea sã moarã rãstignit.

Cine poartã responsabilitatea pentru moartea luiIsus pe cruce? Pilat din Pont? Liderii iudei? MarelePreot? Regele Irod? Iuda Iscarioteanul care L-a trãdat?Sau însuºi Satan? Sau NOI, toþi, - omenirea cãzutã înpãcat, cãci fãrã pãcatele noastre nu ar fi fost nevoieca El sã moarã.

Cu siguranþã cã existã o vinã ce poate fi aºezatãpeste noi toþi în ceea ce priveºte moartea DomnuluiIsus. Totuºi, dincolo de toate acestea, dincolo de vinanoastrã a tuturor, Cel care a luat responsabilitateaultimã a lucrãrii rãscumpãrãtoare prin moartea la crucea Domnului Isus Hristos este Însuºi Dumnezeu Tatãl.El a orchestrat lucrurile în acest fel! El este Arhitectulacestei mãreþe lucrãri împlinite prin toateevenimentele care cuprind neascultarea celor deatunci, neascultarea noastrã a tuturor, precum ºi chiarplanul diabolic al lui Satan. El, Dumnezeu Însuºi aales sã se plãteascã astfel preþul pentru pãcatelenoastre. Altfel nu se putea, pentru cã „Dumnezeu eraîn Hristos, împãcând lumea cu Sine...” (2 Corinteni 5:19).

(va urma)

De n-ai fi fost promis din veºnicie,De nu Te-ai fi propus Tu Însuþi pentru lemn,Azi aº fi fost parfum de iasomieAl efemeritãþii noastre semn..........................................................................................................................De n-ai fi fost chemarea pentru viaþã,De n-ai fi fost un strigãt ºi-un rãspuns,N-am fi putut rãmâne faþã-n faþãCu Tine-n Dumnezeu sã fiu ascuns.

De n-ai fi fost iubire fãrã margini,Eu dragostea nicicând n-aº fi simþit,Doar întristarea veºnica-n paraginiªi deznãdejdea m-ar fi biruit.

Dar ai fost Tu, Viaþa ºi Lumina,ªi mii de vieþi din Tine s-au aprins.Rotirea Universului ne mai aninã,De palma Ta nãdejdea mi s-a prins.

În Tine e miºcarea ºi viaþa ºi fiinþa,Din Tine-avem putere ºi avânt.În Tine zãmisleºte azi credinþa,Sorbind înþelepciunea prin Cuvânt.

De n-ai fi fost Tu jertfã, ispãºireCãlãtorie-n viaþã ºi-n mormântCum aº spera la Tine-n izbãvireªi-n plinãtatea Duhului Tãu Sfânt?

Dar rãstignirea Ta nu-mi e strãinãDe înviere încã mai vorbim.De crucea Ta nãdejdea ni se-aninãCând rând pe rând spre veºnicii pornim.

Ni se deschide timpul veºnicieiDescãtuºaþi de formele de lutSuntem deþinãtorii mãrturieiªi credincioºi în Adevãrul Absolut.

Când se desface casa pãmânteascãªi duh eliberat va izbucniStrãfulgerând spre patria cereascãPe nori de slavã Te vom întâlni.

Cuprinºi de bucuria revederiiªi cu nãdejdea noastrã împlinitã,Abia dupã momentul învieriiVedea-ne-vom credinþa rãsplãtitã.

Cuprinºi de feeria înãlþimiiUita-vom rãstignirile de josChema-ne-vom atunci fiii luminii,Moºtenitori adevãraþi ai lui Hristos.

Trecând de la viaþã la viaþã,Vom înþelege-atuncea cum a fost.Cã Dumnezeu în dragostea de TatãNe va iubi pe noi ca pe Hristos.

PAVEL POPOVICIStudent ITP

HristosHristos


Opinii

Vizibilitateaintegritãþii

O.S. Hawkins, un cunoscutpastor baptist din Dallas, Texas,aratã cã oamenii îºi desfãºoarãactivitatea în patru sfere de bazã:sfera privatã, sfera relaþiilor per-sonale, sfera relaþiilor profe-sionale ºi sfera publicã. El afirmãcã, în opinia unor lideri, integri-tatea are de a face cu sfera profe-sionalã; de aceea, interesul lor esteacela de a se prezenta ca persoanecu un profundcaracter moraldoar în faþa ce-lor cu care au le-gãturi în plan pro-fesional. Alþii în-þeleg cã trebuie sãdea dovadã de in-tegritate doar cândsunt în public.Aceastã formã de„integritate” nueste decât o inte-gritate afiºatã,una care salvea-zã aparenþele. Adevãrata integri-tate este înrãdãcinatã în sfera pri-vatã a vieþii omului, acolo undenimeni nu-l vede, unde omul estesingur cu Dumnezeu.

„Integritatea este înrãdãcinatãîn acea parte din tine care trãieºteveºnic – spune Hawkins – în lu-mea ta privatã. Ea nu-ºi are rãdãci-nile în viaþa publicã; acolo estedoar descoperitã. Nu este înrãdã-cinatã în viaþa profesionalã; acolodoar se confirmã. Nu este înrãdã-cinatã în lumea relaþiilor interper-sonale; acolo este doar reflec-tatã”.1 Pentru Hawkins, modelul

IOAN TIPEI

Rector ITP Bucureºti

biblic de integritate este proroculIlie. În singurãtatea sa, când seafla la pârâul Cherit, în comuni-unea pe care a avut-o acolo cuDumnezeu, caracterul integru alprorocului se întregeºte. Cândreapare în mijlocul oamenilor, ceicare îl recunosc nu mai spun,„Iatã-l pe Ilie Tiºbitul din Ghi-lead”, ci „Iatã-l pe omul lui Dum-nezeu”. Pur ºi simplu, „ºi-a pier-dut identitatea”, spune Hawkins.

Aºadar, chiar dacã integri-tatea slujitorului creºtin se evalu-

eazã în planulvieþii publice,trebuie reþinutfaptul cã ea îºiare rãdãcinile înviaþa privatã aacestuia. Faptulcã un om nu esteintegru în viaþaprivatã va fi cu-noscut mai devre-me sau mai târ-ziu ºi în sfera pu-blicã – „Fiindcãnu este nimic

acoperit care nu va fi descoperit,nimic tãinuit care nu va ficunoscut ºi nu va veni la luminã”(Luca 8:17).

Toleranþa faþã delipsa de integritate

a liderilor

Permisivitatea în societateazilelor noastre a atins cote fãrãprecedent. În lumea occidentalã,societatea a devenit extrem detolerantã faþã de abaterile moralegrave ale demnitarilor publici, bachiar ale ºefilor de stat. Conclu-dent este cazul fostului preºedinteal Statelor Unite, Bill Clinton,

Integritateaslujitorului creºtin (2)

Integritateaslujitorului creºtin (2)

„Samuel a zis întreguluiIsrael: «...Cât despre

mine, eu sunt bãtrân, amalbit, aºa cã fiii mei sunt

cu voi; am umblatînaintea voastrã, din

tinereþe pânã în ziua deazi. Iatã-mã! Mãrturisiþiîmpotriva mea, în faþa

Domnului ºi în faþaunsului Lui:

Cui i-am luat boul saucui i-am luat mãgarul?Pe cine am apãsat, ºi pecine am nãpãstuit? De lacine am luat mitã ca sãînchid ochii asupra lui?Mãrturisiþi, ºi vã voi daînapoi.» Ei au rãspuns:

„Nu ne-ai apãsat, nu ne-ai nãpãstuit, ºi nici n-aiprimit nimic din mâna

nimãnui». El le-a mai zis:«Domnul este martorîmpotriva voastrã, ºi

unsul Lui este martor, înziua aceasta, cã n-aþigãsit nimic în mâinile

mele».ªi ei au rãspuns:«Sunt martori!»”

1 Samuel 12:2-5

„Samuel a zis întreguluiIsrael: «...Cât despre

mine, eu sunt bãtrân, amalbit, aºa cã fiii mei sunt

cu voi; am umblatînaintea voastrã, din

tinereþe pânã în ziua deazi. Iatã-mã! Mãrturisiþiîmpotriva mea, în faþa

Domnului ºi în faþaunsului Lui:

Cui i-am luat boul saucui i-am luat mãgarul?Pe cine am apãsat, ºi pecine am nãpãstuit? De lacine am luat mitã ca sãînchid ochii asupra lui?Mãrturisiþi, ºi vã voi daînapoi.» Ei au rãspuns:

„Nu ne-ai apãsat, nu ne-ai nãpãstuit, ºi nici n-aiprimit nimic din mâna

nimãnui». El le-a mai zis:«Domnul este martorîmpotriva voastrã, ºi

unsul Lui este martor, înziua aceasta, cã n-aþigãsit nimic în mâinile

mele».ªi ei au rãspuns:«Sunt martori!»”

1 Samuel 12:2-5

Faptul cã un om nu esteintegru în viaþa privatã

va fi cunoscut maidevreme sau mai târziu

ºi în sfera publicã –„Fiindcã nu este nimicacoperit care nu va fi

descoperit, nimictãinuit care nu va fi

cunoscut ºi nu va veni laluminã” (Luca 8:17).

Faptul cã un om nu esteintegru în viaþa privatã

va fi cunoscut maidevreme sau mai târziu

ºi în sfera publicã –„Fiindcã nu este nimicacoperit care nu va fi

descoperit, nimictãinuit care nu va fi

cunoscut ºi nu va veni laluminã” (Luca 8:17).

Citat în articolul lui Jeff Robinson, „Hawkins: Integ-rity is Key in Christian Leadership (1 Kings 17)”,publicat pe site-ul www.pastors.com.


Opinii

( continuare în pag. 8)

care s-a strecurat uºor prin sitaevaluãrii morale a unei naþiuniclãdite pe un fundament profundcreºtin.

Biserica zilelor noastre nuface excepþie. Sunt cunoscutecazuri de clerici ale cãror graveabateri morale, cum ar fi homo-sexualitatea, evaziunea fiscalãetc., sunt trecute cu vederea decãtre enoriaºii bisericilor pe carele slujesc ºi, în unele cazuri, chiarde mai marii lor în Domnul, caresunt preocupaþi mai degrabã deimaginea bisericii decât de pãs-trarea unor înalte principii deconduitã moralã.

Una din cauzele acesteiatitudini permisive, atât în socie-tate cât ºi în bisericã, o constituiefaptul cã un segment tot maisemnificativ al societãþii a ajunsdebusolat ºi trãieºte dupã aceleaºinorme pe care le regãsesc la lideriilor. Criticându-i pe aceºtia ºi-arcritica propriul comportament.Este, aºadar, mult mai convenabilsã-ºi justifice propriul mod de via-þã prin comportamentul liderilorlor, demnitari sau slujitori ai bise-ricii, decât sã-ºi asume, odatã cucritica, ºi responsabilitatea de a-ºischimba viaþa.

Omul lui Dumnezeu cunoaº-te, însã, faptul cã Dumnezeu nuîi va evalua niciodatã slujirea prinprisma unei societãþi permisive.Slujitorul integru nu mizeazã nici-odatã pe faptul cã „toþi oameniigreºesc ºi biserica înþelege...” Elºtie cã Dumnezeu îl va judecadupã cele mai înalte standarde demoralitate ale Scripturii, pe careel însuºi le-a propovãduit.

Justificãri ale lipseide integritate

Existã oameni care, pentru a-ºiliniºti conºtiinþa, încearcã sã-ºijustifice comportamentul greºit,cu toate cã în strãfundul inimii lorei ºtiu cã nu au dreptate. Iatãcâteva scuze uzuale prin careaceºtia încearcã sã-ºi liniºteascã

propria conºtiinþã:- Trãim într-un mediu

ostil ºi singura ºansã desupravieþuire este sã nedescurcãm;

- Scopul scuzã mij-loacele! La urma urmei,rezultatul final este impor-tant, nu modalitatea princare ajungi la el.

- Suntem discriminaþiºi, de aceea, trebuie sãfacem tot ce ne stã în pu-tinþã, inclusiv sã minþim,pentru a supravieþui;

- Trebuie sã spun ºe-filor mei ceea ce doresc eisã audã, altfel îmi pierdslujba;

- Sunt nevoit sã re-curg la un fel de “semi-plagiat” pentru a-mi publi-ca articolul sau cartea,altfel nu îmi iau gradul di-dactic pe care mi-l dorescatât de mult;

- Astãzi nu poþi supra-vieþui în afaceri fãrã sã „tedescurci”. Taxele ºi impo-zitele sunt prea mari. Dacãnu ai grijã, statul îþi ia totprofitul pe care îl faci!

- Trebuie sã inventezceva plauzibil ca sã-i con-ving pe angajaþii mei cãnu le pot mãri salariile.Este doar în interesul lor!Le voi spune cã, altfel, artrebui sã închid firma ºi totei ar suferi.

- Când predic, trebuie sã mãdetaºez complet de persoana meaºi de faptele mele. La urma urmei,situaþia în care mã aflu îmi estecunoscutã numai mie. Datoria meaeste sã spun adevãrul aºa cum îlgãsesc în Scripturi.

- Toatã lumea face aºa! Ce,el (preotul, pastorul) nu este unom?

- Trebuie sã mint în legãturãcu relaþia mea extraconjugalã casã îmi protejez familia. Atâta vre-me cât aceasta rãmâne secretã,nimeni nu va suferi.

- Consider cã minciuna esteacceptabilã atunci când, recur-gând la ea, evit un prejudiciu careputea fi adus lucrãrii lui Dum-nezeu.

- Colaborarea cu securitateaera necesarã ºi a adus multeavantaje bisericii în perioada greaa comunismului.

- Nu este tocmai greºit sãminþi dacã interesul lucrãrii demisi-une cere sã faci acest lucru!Altfel, oamenii aceia nu ar auziCuvântul lui Dumnezeu!

Majoritatea cititorilor sunt

Împrumutareapredicilor

Am auzit cândva un slujitorcare nu doar cã a împrumutatpredica altui slujitor, dar a folositchiar ºi ilustraþiile personale aleacestuia, ca ºi cum ar fi fost ale sale.Este un lucru de neconceput ºi deneiertat. Dupã cum a spus cineva:Nu îndrãznim sã spunem minciunicât de mici când vorbim despreadevãruri mari.

Pe când studiam omiletica laSeminarul Teologic Fuller, l-amauzit pe Ian Pitt-Watson folosind oilustraþie captivantã. Dupã maimulþi ani, pe când vorbeam la oconferinþã într-o altã zonã a þãrii,am dorit sã folosesc aceeaºi ilus-traþie. Mi se pãrea inutil sã îl menþio-nez pe Dr. Pitt-Watson. Era un grupde oameni departe de Fuller ºi deprofesorii sãi. Din fericire, prin în-durarea lui Dumnezeu, am fãcut opauzã suficient de lungã pentru aoferi sursa ilustraþiei. Dupã mesaj,o persoanã pe care nu o cunoºteamºi-a exprimat aprecierea pentru cãam menþionat sursa ilustraþiei. Apoia adãugat: „L-am auzit eu personalfolosind aceastã ilustraþie.” Mi-amadus aminte din nou cât de impor-tantã este integritatea, chiar ºi înlucrurile mici.

RICHARD DRESSELHAUS,Pastor, San Diego, SUA


(urmare din pag. 7)

Opinii

Integritatea înlucrurile mici

Ispita este sã trecem cu vederealucrurile mici. E doar un ban... oidee nesemnificativã... ceva fãrãconsecinþe. Prin urmare, creºtemobiºnuindu-ne sã trãim cu puþin sublinia unei integritãþi clare ºi a unuicaracter necompromiþãtor. Lucrulacesta se rãsfrânge în mai multedirecþii: Cum sã-þi completezideclaraþiile de venit; deducerile pecare le facem; modul în care necalculãm venitul; maniera în care necalculãm zeciuiala; sistemul pe careîl folosim pentru a rãspunde laapelurile primite; modul în care rãs-pundem persoanelor care ne cer sãne rugãm pentru ele; explicaþia pecare o dãm când întârziem;alibiurile pe care le gãsim cândlipsim de la o întâlnire; modul încare împlinim promisiunile fãcutemisionarilor. Lista ar putea continuala nesfârºit.

Tentaþia este sã trecem peste„lucrurile mici”—sã le considerãmnevrednice de atenþia noastrã... sãargumentãm cã suntem prea ocupaþipentru astfel de mãrunþiºuri.

RICHARD DRESSELHAUS,Pastor, San Diego, SUA

familiarizaþi cu acest gen descuze. Unii chiar s-au folositde ele, ba poate le mai folo-sesc încã. Substratul co-mun al acestora este pro-movarea unui interes per-sonal în detrimentul inte-gritãþii personale.

Exemple biblice ºicontemporane deslujitori integri

Atât Sfintele Scripturicât ºi istoria Bisericii nepun înainte exemple aleunor bãrbaþi ºi femei careau ales sã-ºi pãstreze inte-gritatea în situaþii identicecu cele prin care semeniinoºtri îºi justificã lipsa deintegritate. Aceºtia au alessã piardã totul aici pepãmânt, inclusiv viaþa,pentru a-ºi câºtiga sufle-tul. „Norul de martori” aicelor care ºi-au pãstratvrednicia de slujitori esteprea mare pentru a-i a-minti mãcar, dar mai cu sea-mã de a le povesti isprã-vile care au pus în luminãfrumosul lor caracter.

Vom aminti, totuºi, demarii oameni ai lui Dum-nezeu, Iosif ºi Daniel, care însfera vieþii lor private ºi-au

pãstrat verticalitatea atât înfaþa tentaþiilor cât ºi în faþanedreptãþii ºi a persecuþiei.Este cunoscutã ºi integritatea

prorocului Samuel care, încuvântarea de rãmas bunþinutã înaintea poporului pecare l-a slujit o viaþã întreagã,

promite cã-l va despãgubi peorice israelit pe care l-ar finedreptãþit în perioada cât afost judecãtor în Israel

(1Samuel 12:1-4). Recu-noaºterea posibilitãþii de afi greºit faþã de popordenotã caracter. Integri-tatea lui Samuel este însãconfirmatã de întregul po-por, care a rãspuns ca unsingur om: „Nu ne-ai apã-sat, nu ne-ai nãpãstuit ºinici n-ai primit nimic dinmâna nimãnui” (v. 4).

ªi în zilele noastre,Dumnezeu se poate lãudacu oameni care, în cele maiadverse circumstanþe alevieþii, nu au renunþat laprincipiile morale pe careºi le-au însuºit ºi nici lacredinþa lor. Bãrbaþi ºifemei, tineri ºi bãtrâni, auales sã îndure ani grei deînchisoare ºi torturi cum-plite decât sã-ºi vândãsufletul celui rãu, aducândvreun prejudiciu BisericiiDomnului. Nume ca Ri-chard ºi Sabina Wurm-brand, Traian Dorz, Nico-lae Moldoveanu º.a. nesunt cunoscute, iar viaþa

lor continuã sã fie o inspi-raþie, atât pentru noi, cât ºipentru creºtinii persecutaþidin alte þãri. (va urma)

„Integritatea ta este un bunpersonal. Nu lãsa pe nimeni sã þi-o

tulbure.”

„Integritatea ta este un bunpersonal. Nu lãsa pe nimeni sã þi-o

tulbure.” Michael Josephson Michael Josephson


Experienåe spirituale

Obiºnuiesc din co-pilãrie sã deschidBiblia la voia în-tâmplãrii ºi sã-mi

propun câte un verset. Consider cãacest obicei nu contravine niciunei dogme – ºi aceasta este ometodã de a cerceta Scripturile(Ioan 5.39) ºi, prin acel verset,uneori, primesc din parteaDomnului un sfat, un îndemn ºichiar câte o mustrare.

Astfel se face cã recent, dupãobiceiul exprimat mai sus, amdeschis Biblia la Evanghelia dupãIoan, capitolul 13, versetul 7, ca-pitol unde Domnul Isus explicão lucrare care a fost oficiatã deÎnsuºi Mântuitorul, ºi anumespãlarea picioarelor, lucrare pecare eu ºi încã mulþi alþii o facemconsiderând cã este o poruncã aDomnului Isus. (v. 14 ºi 15).

Dar aºa cum am arãtat maisus, tema despre care sunt îndem-nat sã scriu se desprinde dinversetul 7 care mi s-a deschis dinCartea Sfântã, temã pe care aº fidorit sã o ascult ºi cu ocazia uneipredici. Ce mã face sã scriu estefaptul cã aceste cuvinte, „...veipricepe dupã aceea”, s-au îm-plinit în viaþa mea ºi cred cã ºi înviaþa altora.

AMINTIRI

M-am angajat destul de tânãrla o societate de desfacere a pro-duselor petroliere ºi din prima zi,fiind întrebat, am declarat cã suntcreºtin penticostal, cu toate cã pevremea aceea cultele neoprotes-tante nu se bucurau de libertateade astãzi. În urma unui concursam fost admis totuºi ºi într-un

timp relativ scurt am fost pro-movat. Dar cineva care seamãnãleit cu un personaj din celedescrise de mine mai jos, a înce-put sã mã saboteze, sã mã umi-leascã fãrã motiv ºi sã îmi facãrãu. Totul dintr-o gelozie nemo-tivatã. Un ºef mai mare mi-a pro-pus sã mã transfer într-un alt locpe acelaºi salariu ºi cu rãspunderemai micã. Am acceptat, ca sã scapde spinul din coastã. Mutarea s-apetrecut pe 8 mai 1968 ºi exactdupã trei luni, pe 8 august, vechea

unitate unde, pe lângã alte res-ponsabilitãþi, eram rãspunzãtor ºicu prevenirea ºi stingerea incen-diilor, a luat foc. Dupã eveni-ment, respectivul coleg ºi alþii,responsabili pentru dezastru, aufost schimbaþi ºi înlãturaþi, con-form procedurii. Dupã exact unan, pe 8 mai 1969, directorul so-cietãþii mi-a propus sã revin la ve-chiul loc de muncã, unde am rã-mas pânã la pensionare.

Mã întorc la versetul 7 dinIoan 13, care îmi este tare drag ºi

care este titlul articolului de faþã,verset care mi-a dat de gânditmultã vreme ºi îmi dã ºi astãzi,deoarece mi se potriveºte.

Sã fi fost noroc? Nu cred înnoroc. Sã fi fost destin? Nu credîn destin ºi nici în predestinare.Sã fi fost o coincidenþã de date,greu de spus, dar cã a fost mânalui Dumnezeu, sunt sigur. El a zisprin Cuvânt: „Nicidecum n-am sãte las, cu niciun chip nu te voipãrãsi.” (Evrei 13.5).

Experienþe similare s-ar puteasã aibã ºi alþii, depinde pe seamacui le pun. Majoritatea celor cre-dincioºi le atribuie lui Dumnezeuºi cu siguranþã El îngrijeºte de toþicei ce se tem de El. În viaþã nusuntem scutiþi de necazuri (caIov) ºi ne întrebãm: „De ce,Doamne?” iar rãspunsul estecuprins în versetul 7: „Ce fac Eu,tu nu pricepi acum, dar veipricepe dupã aceea.”

IOSIF – OMUL CARE AÎNÞELES ABIA „DUPÃ

ACEEA”

Un exemplu elocvent esteIosif, fiul lui Iacov ºi al Rahelei.Acest tinerel, ajuns un bãrbat deseamã mai târziu, este un modelde luat în seamã în privinþa cre-dincioºiei. Rãmas orfan de mamãla o vârstã foarte fragedã, esteiubit de tatãl sãu, dar, mai presusde toate, este iubit de Dumnezeu.

IOAN SODOLAN

Biserica Penticostalã Carpaþi, Cluj

„Ce fac Eu, tu nupricepi acum...”

(Ioan 13.7)

„Ce fac Eu, tu nupricepi acum...”

(Ioan 13.7)

„Planurile pecare le face

inima atârnãde om, dar

rãspunsul pecare-l dã gura

vine de laDomnul..”

Proverbe 16.12

(continuare în pag. 10


Experienåe spirituale

Datoritã hainei sale pestriþe, aviselor avute ºi a iubirii pe caretatãl sãu, Iacov, i-o purta, atrageinvidia, gelozia ºi chiar ura fraþilorsãi care îi provoacã multe neajun-suri. Iosif, caracterizat de since-ritate ºi ascultare, este trimis detatãl sãu sã-ºi caute fraþii plecaþicu turmele la pãºunat ºi sã-i aducãveºti despre ei (Genesa 37, 14).Aceºtia, când îl vãd, plãnuiesc cee mai rãu pentru el ºi chiar îºi ducplanurile la îndeplinire. Îl aruncãîntr-o groapã, îl vând pedouãzeci de arginþi laniºte negustori care îl ducîn Egipt, ºi, în cele din ur-mã, sfârºesc prin a-i aratãtatãlui haina pestriþã mân-jitã de sânge pentru a-linduce în eroare ºi a-l facesã creadã cã Iosif a murit.

În Egipt, Iosif estevândut lui Potifar, dre-gãtorul lui Faraon, undestãpânul îl pune respon-sabil peste toatã casa lui.În urma acuzelor ne-drepte venite din parteasoþiei lui Potifar, acesta îltrimite la închisoare.

Iosif, acest tânãr curat,sincer ºi temãtor de Dum-nezeu ar fi putut sã se în-trebe ºi poate cã în sinealui a ºi fãcut-o: „De ce,Doamne, toate acestea?”iar rãspunsul ar fi putut sãvinã: „Vei pricepe dupãaceea.”

În calitate de credincioºi, toþiar trebui sã ne întrebãm cum ne-amfi comportat noi într-o atare situaþie,am fi trecut examenul? Cu sigu-ranþã, dacã am fi avut moralitatealui, am fi învins. Cu Dumnezeusuntem biruitori, dar despãrþiþi de Elnu putem face nimic (Ioan 15.5).

Iosif are colegi de temniþã pepaharnicul ºi pe pitarul lui Faraon,cãrora le tâlcuieºte visurile avute,care se adeveresc. Pitarul esteexecutat, iar paharnicul este repusîn postul avut înainte ºi Iosif îl

roagã sã îºi aducã aminte ºi deel, cã stã nevinovat în temniþã.Faraon are ºi el douã vise, cu va-cile grase ºi slabe, cu spicele plineºi goale, cere tâlcuirea viselor darfãrã rezultat. Cu aceastã ocazie,paharnicul îºi aduce aminte deIosif, care este încã închis, ºi îispune lui Faraon: „Mi-aduc amin-te astãzi de greºeala mea” (Ge-nesa 41.9). Auzind cã în închi-soare este un tânãr cu numeleIosif, care ºtie sã tâlcuiascã visele,Faraon porunceºte ca acesta sã

fie scos din temniþã. Iosif îi tâl-cuieºte visele ºi, din robul închispe nedrept, ajunge al doilea dupãFaraon ºi poate sã înþeleagã, însfârºit, lucrarea lui Dumnezeu depânã atunci: „Ce fac Eu, tu nupricepi acum, dar vei pricepedupã aceea.”…

Dupã ce criza de pâine seaccentueazã, afectând ºi Israelul,Iacov îºi trimite fiii în Egipt, dupãbucate. Acolo, un mai mare alstatului dã ordin sã li se umplesacii cu grâu, ba mai mult, sã le

restituie ºi banii. Era Iosif, celvândut de fraþii sãi.

Abia la al doilea drum înEgipt, când este adus ºi Benia-min, dupã care inima lui Iosifardea, acesta li se face cunoscut,îºi îmbrãþiºeazã fraþii. Nu numaicã nu le poartã ranchiunã, dar îiºi liniºteºte, spunându-le cã Dum-nezeu a hotãrât ca el sã fie vândutºi întemniþat, ca în cele din urmãsã ajungã în poziþia pe care odeþine, ºi astfel sã îi scape defoamete ºi sã îºi punã familia la

adãpost, în Gosen, celmai bun þinut al Egip-tului.

Iosif face ceea ce tre-buie sã facã un adevãratom al lui Dumnezeu,iartã ºi nu-ºi mai aduceaminte (Isaia 43.25).Oameni de curãþia spiri-tualã a lui Iosif se întâl-neau rar pe vremea ace-ea, cum de altfel foarterar se gãsesc ºi astãzi.

Haman – un caz„dupã aceea” tragic

Un alt personaj, di-ferit de cel al lui Iosif, îlîntâlnim în cartea Estereiºi poartã numele Ha-man. Ajuns ºi el pe loculal doilea în ierarhia þãrii,dar prin alte mijloace,rãmâne un om plin deurã, fãrã nici un fel demoralã, arogant, dornic

de a i se aduce slavã, pretinzândca oamenii sã i se închine pânãla pãmânt. Cuvântul Domnuluine spune în Proverbe 25.27 cã nueste o cinste sã alergi dupã slavaproprie. Dar iatã cã întâlnim ºioameni de felul acesta.

Cu ani în urmã am fost înpartea Nãsãudului, la Lunca Ilvei.Într-o dimineaþã m-am coborâtdin munte la garã ca sã vin laCluj. În staþie erau circa douãzecide oameni, bãrbaþi ºi femei, careaºteptau trenul ºi dintr-o datã am

Nu mai poþi întoarce timpul ce-a trecut,cum nu poþi culege roua cea de ieri,dar îi simþi puterea care te-a þinutfie-n bucurie, fie-n mari dureri.

Nu mai poþi întoarce timpul ce s-a dus,cum nu-i cu putinþã norii sã-i adui,dar îi vezi belºugul, sau pustiu-adusîn cãmara vieþii, azi, când þi-o descui.

Nu mai poþi întoarce timpul - în zadar,dacã-n fãr’delege tu l-ai cheltuit,chiar de plângi, zdrobindu-þi sufletu-n amar,nu-1 mai poþi întoarce - e de negãsit.

Dar poþi þine timpul pururea pe loc,dacã tu-1 rãscumperi prin Isus Hristos;când pe-altarul vieþii e-al iubirii focEl te þine veºnic, tânãr ºi frumos.

NICOLAE MOLDOVEANU

(urmare din pag. 9)

Nu mai poþi întoarce...Nu mai poþi întoarce...


Experienåe spiritualevãzut cã cei din faþã se aºazã pedouã rânduri. Unii dintre ei stã-teau în genunchi. Un om cu hainãmai lungã ºi cu barbã a venit ºiºi-a întins mâinile în dreapta ºi înstânga ca cei din faþã sã i le sã-rute. Mi-am dat seama cã erapreotul din sat, dar imediat mi-amamintit cuvintele lui Petru (Fapte10, 26) care a zis lui Corneliu „ªieu sunt om ca tine”. La fel, Bar-naba ºi Pavel, în Fapte 14.13-15,refuzã plecãciuni ºi chiar jertfe.Ce mare deosebire între adevã-raþii creºtini ºi cei ce calcã astãziîn picioare învãþãtura divinã!

În imperiul medo-persan,care cuprindea ºi þara lui Iuda,domnea Ahaºveroº. Aºa cã prin-tre supuºi erau ºi Estera, fata fãrãpãrinþi, ºi unchiul sãu, Mardoheu,care o infiase ºi îi spusese sã nuîºi descopere neamul. Estera,datoritã calitãþilor sale, ajungeîmpãrãteasã, în locul lui Vasti.Mardoheu urmãrea îndeaproape

ceea ce se petrecea la palat, aºa cãdescoperã un complot împotrivaîmpãratului, pe care îl dezvãluieEsterei, uneltitorii fiind astfelprinºi ºi spânzuraþi.

Dupã acest eveniment, lamare cinste este ridicat Haman,om fãrã Dumnezeu ºi fãrã scru-pule, care pretinde închinare dela supuºi. Însã Mardoheu nu seînchinã înaintea lui. Haman seumple de mânie ºi cere de la îm-pãrat aprobarea ca toþi evreii sãfie daþi la moarte.

Citirea cu atenþie a cãrþii Esteraaratã cã Mardoheu ºi cei din neamullui sunt salvaþi de la moarte printr-unmiracol, iar cel ce uneltise împotrivatuturor evreilor este spânzurat îm-preunã cu cei zece fii ai sãi.

Iosif ºi Haman – douã des-tine total diferite

Iosif a ajuns al doilea dupãFaraon pentru cã în orice situaþie

a rãmas credincios lui Dumnezeuºi iatã cã a ajuns sã-ºi trãiascãvisul ºi, totodatã, lecþia biblicã:„Vei pricepe dupã aceea”…

Haman a fost ºi el al doileadupã Ahaºveroº, dar arogant ºidispreþuitor, fãrã credinþã în Dum-nezeu ºi cu dorinþa de mãrire, aprimit ºi el, la rândul sãu rãspun-sul, cuprins în Zaharia 2.8: „Cãcicel ce se atinge de voi se atinge delumina ochilor Lui.”

Dumnezeu este un Tatã bun,iubitor ºi milostiv, dar este ºi unDumnezeu drept, care aºteaptã dela noi sã ne chibzuim bine fapte-le. În Cartea Sfântã ni se dau caexemplu cei doi, dar ºi mulþi alþii,rãmânând la latitudinea noastrã cealegem, binele sau rãul. „Ce fac Eu,tu nu pricepi acum, dar vei price-pe dupã aceea” este valabil ºipentru noi. Aºadar, sã avem maregrijã la faptele noastre, pentru anu regreta „dupã aceea”.


Mariana era o cole-gã mereu obositã.În fiecare dimi-

neaþã trebuia sã o ducã pe fiica eila ºcoalã ºi apoi, spre prânz, sã oaducã din nou acasã. Mai târziu,trebuia sã meargã ea la serviciuºi tot aºa, era mereu pe drumuri.

M-am gândit cum aº putea são ajut sã nu se mai osteneascã atâtde mult. Vorbisem de multe oricu ea despre Dumnezeu ºi îºideschisese inima pentru El. Amfãcut un pas mai departe ºi i-ampropus sã-ºi lase fata sã meargãsingurã la ºcoalã ºi sã se roageDomnului sã o însoþeascã El pânãacolo. Sã o predea în braþul Lui.La fel trebuia sã se roage ºi laprânz, când fiica ei trebuia sã seîntoarcã acasã. Am încurajat-o sãlupte în credinþã cu un gând, carei-ar fi sugerat cã drumul spreºcoalã era aglomerat ºi plin demaºini.

- Încearcã mãcar o datã, i-amspus. ªi Mariana a încercat.

Când a vãzut cã fiica eiajunge cu bine la ºcoalã ºi apoiacasã, a prins curaj. Acum, decâte ori fata trebuia sã plece sin-gurã undeva, Mariana o încre-dinþa în braþul Domnului. Acestlucru i-a întãrit credinþa înDumnezeu. S-a simþit uºuratã demulte griji care o copleºeau. CuDomnul la cârma vieþii, Marianaa început sã se bucure de paceaºi protecþia Lui. Apoi a începutsã punã înaintea Domnuluidiferite cauze, dorinþe, apãsãri,neîmpliniri, slãbiciuni. A desco-perit cã pânã atunci le-a purtatsingurã ºi s-a zbãtut sub povaralor. Acum se apropia tot mai multde El ºi gusta bunãtatea LuiDescoperea mereu noi trãsãturiale caracterului Sãu minunat ºi selipea tot mai mult de El. Domnul

Amintiri

S-a lãsat gãsit de acest suflet. Eraatâta suferinþã în inima ei datoratãunor supãrãri mai vechi. DarDomnul a tãmãduit acele rãni ºii-a dat putere sã-i ierte pe cei careo chinuiserã.

Mariana a început sã cunoas-cã limbajul credinþei. Rugãciuneaa devenit pentru ea un dialog cuPãrintele ceresc, iar Biblia a deve-nit cea mai preþioasã carte. Dorinþaei era sã-ºi îndrepte ºi pãrinþii cãtre

Mântuitorul. Ei locuiau departe deea, într-un sat din alt judeþ ºi nu-iera uºor sã ajungã pânã acolo.Dorea sã le mãrturiseascã ºi lordespre lucrarea Lui minunatã, darnu ºtia cum sã facã. Nici unul dinpãrinþi nu primea sfaturile eicreºtine, îºi zãvorâserã inima faþãde Domnul. O primeau în vizitã,cãci era copilul lor, dar oricecuvânt despre credinþã era respinscu vorbe grele.

Dumnezeu, însã, care doreºteca orice om sã ajungã la cunoaº-terea lui Isus, a lucrat ºi în aceastãprivinþã. ªi la o vreme hotãrâtã deEl, a creat un bun prilej, cãci Elare o vreme când lucreazã. Astfel,într-o bunã zi, mergând la ei,Mariana ºi-a dat seama cã eraaºteptatã cu multã nerãbdare. Afost rugatã sã le spunã despreBiblie ºi despre mesajul mântuirii.Mariana a fãcut acest lucru cubucurie; a simþit cã mâna sfântã aDomnului le deschisese inimile.A fost un har. ªi Domnul a îngã-

duit sã afle ºi cum s-a ajuns laaceasta.

Cu o zi în urmã mama ei senecãjise, ca de obicei, pentru cãmaºinile de pe ºosea îi cãlcaugâºtele. Nu ºtia ce sã mai facã,dar iatã cã noaptea a avut un vis.Se fãcea cã la cãpãtâiul ei se aflao femeie bãtrânã care i-a spus: ªtiicine sunt eu? Dacã nu ºtii,întreab-o pe fiica ta. Ea mãcunoaºte ºi mã roagã în fiecaredimineaþã sã-i duc copilul laºcoalã. ªi eu îi iau copilul ºi i-lduc la ºcoalã. Apoi, la prânz, eamã cheamã iar ºi îmi spune sã-iaduc copilul de la ºcoalã, ºi eumã duc ºi îi iau copilul de la

ºcoalã ºi i-l duc acasã.Când a aflat cã, într-adevãr,

fiica ei se roagã ca Dumnezeu sã-iînsoþeascã copilul de acasã pânãla ºcoalã ºi, dupã aceea, înapoipe drumul spre casã, mamaMarianei a fost profund impresi-onatã. Abia aºtepta sã-ºi vadã fataca sã audã cu urechile ei ceea cetrebuia sã facã. Se crezuse ofemeie credincioasã ºi în rându-ialã cu cele sfinte, dar lãmuririleprimite de la fiica ei au trezit-odintr-o amorþire spiritualã. ªi dinziua aceea lumina Cuvântului luiDumnezeu a intrat în cãminulpãrintesc.

Pe lângã harul pe care l-aavut de a asculta Cuvântul vieþii,mama Marianei a înþeles cã fãrãDumnezeu nu poate izbuti înnimic. Totodatã ea a învãþat ºilecþia practicã - aceea de a încre-dinþa în braþul Domnului nunumai viaþa ei, dar ºi bunurile ei.

CECILIA MOLOCE

O pazã bunãO pazã bunã

„...dacã nu pãzeºteDomnul o cetate,

degeaba vegheazã celce o pãzeºte.”

Psalmul 127.1b

„...dacã nu pãzeºteDomnul o cetate,

degeaba vegheazã celce o pãzeºte.”

Psalmul 127.1b


Caleidoscop

Întrebare personalãCe domenii din viaþa ta nu le-ai adus încã

sub autoritatea Cuvântului lui Dumnezeu?

Cãutaþi în Cartea Domnului1. Unde se aflã scris: „Domnul este aici”?2. Ce se întâmplã cu omul care se lipeºte de Domnul?3. Cu ce ocazie a despicat Domnul un altar?4. La cine S-a invitat Domnul Însuºi?5. Când ºi de cine a fost rezidit Ierihonul?

Rãspunsuri

1. Ezechiel 48.352. Se face un singur duh cu El. (1 Cor. 6.17)3. 1 Împãraþi 13.3-54. La Zacheu (Luca 19.5)5. În timpul domniei lui Ahab, de Hiel (1 Împ. 16.34)

Ce cred românii?

În urma unui sondaj realizat recentde Biroul de Cercetãri Sociale, pe uneºantion de 1.190 de persoane din 83de localitãþi au rezultat urmãtoarelerãspunsuri:

94% cred în Dumnezeu, rugându-sezilnic sau ocazional;

71% cred în rai; 67% în iad;67% cred în minuni, dar ºi în vrãji

cred 41%;61% cred în judecata de apoi;În sfârºit, 17% considerã cã este

posibilã reîncarnarea.

Completaþi cuvintele care lipsesc

Oriunde va fi .............., acolo se vor aduna...............

Slava lui Dumnezeu stã în ......... ........., dar slavaîmpãraþilor stã în .......... .........

Cãci Domnul este ...........; .......... Lui þine .... .........ºi ......... Lui din neam în neam.

„Rãmâneþi în cetate pânã veþi fi îmbrãcaþi cu puterede sus.” ISUS HRISTOS (Luca 24.49)

Împãrãþia lui Dumnezeu nu stã în vorbe, ci în putere. Apostolul PAVEL (1 Cor. 4.20)Pe cât de sus stã cerul de pãmânt, pe atât de marcatã

e ºi puterea spiritualã faþã de cea lumeascã, ºi încã multmai presus. IOAN GURÃ DE AUR

Sufletul cel curat are puterea sã vadã în el însuºi –ca într-o oglindã – pe Dumnezeu.

ATANASIE CEL MARE

Cugetãri despre PUTERE

Angajamenteabandonate

Angajamenteabandonate

Anul Nou este în mod tradiþionalocazia cu care majoritatea persoanelorîºi asumã angajamente pentru anul care vine,însã o treime dintre acestea sunt abando-nate în circa o sãptãmânã dupã ce aufost fãcute, transmite AFP.

În perioada 1-8 ianuarie, o treime dintrepersoanele care au decis, de exemplu, sãse lase de fumat, sã mãnânce mai puþinsau sã facã gimnasticã au renunþat la acestepromisiuni, aratã un sondaj realizat online.

Circa 15% din angajamente nu suntrespectate nici mãcar câteva ore ºi 14%dureazã doar o zi. Pe de altã parte, numai14% dintre cei intervievaþi în cadrul son-dajului au spus cã îºi respectã promisi-unile de Anul Nou. Dar credincioºii?

Prin aderarea Ro-mâniei ºi Bulgariei laUniunea Europeanã înformula cu 27 de sta-te, UE ajunge sã numere 487 de milioanede locuitori, între care Germania figureazãpe primul loc cu 82 milioane. Religia înUE este majoritar creºtinã (catolicã,protestantã, ortodoxã) cu importanteminoritãþi musulmane, în special în Franþaºi Germania. Moneda unicã - euro - esteprezentã în 12 þãri ºi, în principiu, ea vatrebui adoptatã pânã la urmã în toate þãrile.Parlamentul european numãrã 785 dereprezentanþi, în care sunt cuprinºi ºi 35de deputaþi din România.

UniuneaEuropeanã

în cifre

UniuneaEuropeanã

în cifre

Cãutaþi în Cartea Domnului


Trãim în dispensaþiaDuhului Sfânt.Perioadã numitã ºi„perioada Biseri-

cii” sau „zilele de pe urmã” (Ioel2:28-29). Dumnezeu a hotãrât caTOTUL în Bisericã sã fie fãcutprin LUCRAREA DUHULUISFÂNT.

DUHUL SFÂNTLUCREAZÃ ÎMPREUNÃCU SLUJITORUL LUI

DUMNEZEU

În Ezechiel 37:1-14 observãmo imagine a lucrãrii de colaborarea lui Dumnezeu cu slujitorul SãuEzechiel. Poporul Israel arãta înochii Domnului ca niºte oase us-cate împrãºtiate peste tot (cap. 37.11),iar planul Lui era sã aducã acesteoase la viaþã. Pentru aceasta îl ia peproorocul Ezechiel ºi-l pune la trea-bã, ca împreunã cu el sã readucãpoporul Israel din nou la viaþã, pen-tru ca Domnul sã-ªi poatã con-tinua lucrarea cu el pe pãmânt.

Cum colaboreazã Dumnezeucu tine pentru a-ªi duce la înde-plinire lucrarea Sa?

I. DUMNEZEU TE AUTO-RIZEAZÃ ªI TE ÎMPUTER-NICEªTE CA SLUJITOR

Ezechiel 37:1a – „Mâna Domnuluia venit peste mine, ºi m-a luat în DuhulDomnului.”

Fapte 1:8a – „Voi veþi primi oputere când se va pogorî DuhulSfânt peste voi...”

Împuternicirea este datã deDuhul Sfânt. Legitimaþia de sluji-tor pe care þi-o dã Dumnezeu are

ºtampila Duhului Sfânt.Dumnezeu te ia în Duhul.

Aceasta înseamnã cã:- Lucrarea Lui spiritualã nu

o poþi face fãrã Duhul Sfânt –1Cor.2:12-13

- Dumnezeu te umple cuDuhul Sfânt – Fapte 2:4; 4:31

- Dumnezeu te echipeazã curoada ºi darurile Duhul Sfânt –Gal.5:22-23; 1Cor.12:8-10

II. DUMNEZEU TE PUNESÃ SLUJEªTI ÎNTR-UN ANU-MIT LOC

Ezechiel37:1b – „M-a pus înmijlocul unei vãi pline de oase.”

Fapte 1:8b – „...ºi-Mi veþi fimartori în Ierusalim, în toatãIudea, în Samaria ºi pânã lamarginile pãmântului.”

Dumnezeu cheamã oamenipotriviþi pentru anumite locuriunde El vrea sã lucreze prin ei.

Locul în care eºti, este loculîn care Dumnezeu vrea sã lucre-ze. El vrea sã lucreze prin tine înacest loc. El te-a pus în mijloculþãrii, oraºului, comunei, satului încare slujeºti cu un scop.

Ezechiel 37:2 – „M-a fãcutsã trec pe lângã ele, de jurîmprejur, ºi iatã cã erau foartemulte pe faþa vãii, ºi erau uscatede tot.”

ÎN ACEASTÃ STARE DUM-NEZEU PUNE O ÎNTREBARE:

– Ezechiel 37:3 „Vor puteaoasele acestea sã învieze?” Va fiposibilã o trezire în familia mea /biserica mea / în oraºul meu / satulmeu?

- Ezechiel rãspunde ºi, proba-bil cã ºi tu rãspunzi la fel:

- „Doamne, Tu ºtii!”

Imaginea lucrãrii decolaborare a lui

Dumnezeu cu slujitorulSãu

(Ezechiel 37.1-14)

Studiu

III. DUMNEZEU TE CHEA-MÃ LA DOUÃ LUCRÃRI IM-PORTANTE

A. SÃ PREDICI CUVÂNTUL SÃUEzechiel 37:4 – Spune-le:

„Oase uscate, ascultaþi cuvântulDomnului!”

- Eºti chemat sã predicicuvântul Domnului.

- Când vei predica Evanghe-lia, Dumnezeu va vorbi oame-nilor.

- Ezechiel 37:5 – „Aºa vor-beºte Domnul Dumnezeu cãtreoasele acestea.”

- Mesajul trebuie sã-L aibã încentru pe Domnul Isus Hristos,cãci atunci el va fi un un cuvântde încurajare, înviorare, unitate,trezire, aducere la viaþã - Ezechiel37:5-6.

- Când vei semãna Cuvântul,Dumnezeu va lucra la inimile oa-menilor ºi va secera pentru cer.

- Când tu predici, Dumnezeuvorbeºte ºi lucreazã prin DuhulSfânt.

- Ezechiel 37:7 – oamenii vorfi miºcaþi de vântul Duhului Sfânt

- Ceea ce nu poþi face tu înbisericã, va face Duhul Sfânt, tuproclamã Cuvântul Domnului.

– În timp ce vei propovãduiCuvântul, vuietul ºi miºcarea Duhuluise va auzi în poporul Domnului. B. SÃ SLUJEªTI PRIN RUGÃ-CIUNE

Ezechiel 37:9 – „Prooroceºteºi vorbeºte duhului: «Duhule,


Studiu

vino ºi suflã peste morþii aceºtia,ca sã învieze.»”

Când vezi starea familiei tale/b i s e r i c i i / o r a º u l u i / n a þ i u n i iDumnezeu îþi spune sã te rogi.

- Roagã-te aºteptând ca Dom-nul sã te inspire, sã te cãlãuzeascãºi sã-þi descopere planul Sãu.

Dacã nu se întâmplã nimicdupã zile/sãptãmâni sau luni derugãciune, apeleazã ºi la rugã-ciunea cu lacrimi.

Psalmul 126:5-6 – „Cei ceseamãnã cu lacrimi, vor seceracu cântãri de veselie. Cel ce um-blã plângând, când aruncã sã-mânþa, se întoarce cu veselie,când îºi strânge snopii.”

Rugãciunea este cea maineglijatã laturã a vieþii de credinþãºi de slujire pentru cã ea cere timp,credinþã, luptã ºi stãruinþã, iar fireanoastrã nu agreazã nici una dinacestea.

IV. DUMNEZEU VREA CATU SÃ VEZI ªI SÃ EXPE-RIMENTEZI PUTEREA LUIÎN SLUJIREA TA

Când te vei ruga, Dumnezeuîþi va arãta cã ceea ce El vorbeºteºi împlineºte - Ezechiel 37:8.

Slujitorului care acceptã cola-borarea cu Dumnezeu ºi ascultãde El, va fi onorat cu rãspuns ºiexperienþe supranaturale din par-tea lui Dumnezeu.

„Succesul constã în a stãruiacolo unde alþii au renunþat”

- a stãrui în predicare- a stãrui în rugãciune.Ezechiel 37:10 – „a intrat

duhul în ei, ºi au înviat, ºi austãtut în picioare.”

Starea bisericii fãrã Duhul luiDumnezeu este aceea a unui trupmort. Dacã nu este prezent DuhulSfânt, suntem morþi.

De aceea avem nevoie deDuhul Sfânt, sã ne trezeascã penoi mai întâi, cãci nu pot predicamorþii la morþi.

Dacã suntem în aceastã stare,mergem spre nicãieri. Trãim însecolul în care avem de toate înbisericile noastre. Avem case deadunare, biserici mari, predicatoribuni, computere, videoproiec-

toare, retroproiectoare, coruri,traduceri diferite ale Bibliei,programe pompoase ºi stufoase.Totuºi, uneori ne mai lipseºteceva. Duhul lui Dumnezeu! ªifãrã Duhul lui Dumnezeu TOTULESTE MORT, OASE USCATE.

Avem nevoie de vântulDuhului Sfânt sã sufle

în familia noastrã.Avem nevoie de focul

Duhului Sfânt sãaprindã pasiunea ºirâvna în poporul lui

Dumnezeu.Avem nevoie de

untdelemnul DuhuluiSfânt pentru ca

Biserica sã se bucurede binecuvântãrile lui

Dumnezeu.

COSTEL GRÃMADÃ

Botez noutestamental la Biserica Penticostalã Filadelfia din Cãlan, judeþul Hunedoara, oficiat de pastoriiDãnuþ Tintean ºi Ioan Gagea.

Schiþã a studiului prezentat laConferinþa cu slujitorii organi-zatã de Comunitatea RegionalãBucureºti în ziua de 3 februarie

a.c. la Biserica Betel.


Cronicã

Încheiat azi, 2 februarie 2007, la Arad, întreCultul Creºtin Penticostal - Biserica luiDumnezeu Apostolicã din România,reprezentatã prin Pavel Riviº Tipei, preºedinteleCultului, Moise Lucaci, vicepreºedinte al Cultuluiºi coordonator naþional al Departamentului pentrufamilii, tineret ºi copii, Moise Ardelean,preºedintele Comunitãþii Regionale Arad ºimembru în Comitetul Executiv al CultuluiPenticostal, pe de o parte, ºi Fundaþia Peniel,reprezentatã prin Lucian Oniga, preºedinte alfundaþiei ºi membru al Bisericii Penticostale„Sfânta Treime” din Bistriþa, George Gãvruº,vicepreºedinte al fundaþiei ºi membru al BisericiiPenticostale „Speranþa” din Cluj-Napoca ºiDaniel Bujeniþã, lider Peniel ºi membru alBisericii Penticostale „Filadelfia” Petroºani, pe dealtã parte.

Pornind de la premiza cã Fundaþia Peniel esteo organizaþie interconfesional-evanghelicã detineret cu doctrinã penticostalã, Cultul CreºtinPenticostal din România considerã cã poatecolabora cu Fundaþia Peniel prin Departamentulpentru familii, tineret ºi copii, în condiþiilerespectãrii urmãtoarelor principii care se regãsescîn Scripturã ºi în Mãrturisirea de credinþã a CultuluiPenticostal:

1. Fundaþia Peniel va organiza conferinþele ºitaberele de tineret în colaborare cu pastorii localiºi cu liderii regionali sau naþionali ai Departa-mentului de tineret din zona unde are loc întâlnirea.Se va preciza din timp cine sunt invitaþi sã predicesau sã cânte în cadrul acestor evenimente.

2. Cultul Creºtin Penticostal din România, prinDepartamentul de tineret, cere Fundaþiei Penielsã urmãreascã comportamentul moral al tinerilor,

oriunde ar avea loc întâlnirea. Orice abatere de lacomportamentul moral creºtin va fi sancþionatã deComitetul Director al Fundaþiei ºi va fi sesizatãconducerii bisericii din care fac parte tineriirespectivi.

3. Fundaþia Peniel va cere ºi va comunica par-ticipanþilor cã nu acceptã îmbrãcãmintea indecentã(haine strâmte ºi/sau transparente, decolteurigeneroase, burice goale) ºi purtarea podoabelorîn evenimentele organizate de ea. Totodatã va cerepurtarea fustei de cãtre fete la toate ConferinþelePeniel.

4. Fundaþia Peniel va promova muzica duhov-niceascã ºi nu va încuraja forme de manifestarenepracticate în majoritatea bisericilor penticostale(dansuri, chiote, fluierãturi). În cazul în care acesteaspecte apar spontan, comitetul director al funda-þiei va lua mãsuri imediate pentru a opri acestemanifestãri.

5. Cultul Creºtin Penticostal se angajeazã sãsprijine activitãþile organizate de Fundaþia Penielprin informarea tinerilor din bisericile penticostalecu privire la evenimentele Peniel ºi va ajuta laimplementarea regulilor de participare stipulate înprezentul acord.

Precizãm cã toate aceste aspecte prezentate maisus se regãsesc ºi în statutul de funcþionare alDepartamentului pentru familii, tineret ºi copii dincadrul Cultului Creºtin Penticostal.

Dorim ca prin cooperarea noastrã sã aducemrod ºi sã slujim cauzei Evangheliei în România.

Prezentul document a fost redactat în 6exemplare ºi va fi publicat în revista CuvântulAdevãrului.

ACORD DECOLABORARE

Conferinþa Naþionalã de




Conferinþa Naþionalã deTTTTTinerinerinerinerineret Pet Pet Pet Pet Peniel - eniel - eniel - eniel - eniel - ArArArArArad,ad,ad,ad,ad,13-14 aprilie 200713-14 aprilie 200713-14 aprilie 200713-14 aprilie 200713-14 aprilie 2007wwwwwwwwwwwwwww.peniel.r.peniel.r

.peniel.r.peniel.r.peniel.rooooo





Conferinþa Naþionalã deTTTTTinerinerinerinerineret Pet Pet Pet Pet Peniel - eniel - eniel - eniel - eniel - ArArArArArad,ad,ad,ad,ad,13-14 aprilie 200713-14 aprilie 200713-14 aprilie 200713-14 aprilie 200713-14 aprilie 2007wwwwwwwwwwwwwww.peniel.r.peniel.r

.peniel.r.peniel.r.peniel.rooooo


Liricã creætinã

Robia cãrãmidarului

Frãmânþi cu greu, cu multã trudã lutul,Rob în Egipt, eºti greu înlãnþuit;Vieþii de rob tu nu-i ºtii începutulCã-n neguri e învãluit trecutulºi n-ai nici viziune spre sfârºit.

Din cãrãmizi fãcute azi de tineSe-nalþã case ºi palate chiar,Tu te mândreºti ºi crezi cã totu-i bineDar mâine casele vor fi ruineºi tu-þi continui truda iar ºi iar...

Te-nvârþi în cerc ºi nu ai perspectivãCãci nu dureazã ceea ce zideºtiºi-aceastã zbuciumare maladivã,Luptându-te cu tot ce-þi stã-mpotrivã,Nu-þi dã speranþa c-o sã reuºeºti.

Ridicã fruntea sus, cãrãmidare,Îndreaptã-þi trupul chinuit din greuªi, aþintind privirile în zare,Porneºte astãzi spre eliberare,Prin Marea Roºie, cu Dumnezeu.

Cu El nici marea nu mai e adâncãºi nici pustiul nu e arzãtor,Cãci Apa Vieþii o vei bea din Stâncãºi alte bucurii urma-vor încã,De ai un ghid în stâlp de foc ºi-n nor.

Þara promisã te aºteaptã-n zare,Te-aºteaptã frumuseþi de nedescris;Acesta-i drumul tãu, cãrãmidare,Nu mai sta rob, cãci tu eºti de neam mare,Nu mai sta-n cumpãnã, tot nedecis.

***

Frãmânþi cu greu,cu multã trudã lutulºi truda se preface-n cãrãmizi;Vieþii de rob tu nu-i ºtii începutulDar poþi, prin har, sã îþi ignori trecutulºi viitorul astãzi sã-l decizi.

SIMION FELIX MARÞIAN

În zori de zi, când îmi trezeºti fiinþa,ªi soarele mã faci sã îl privesc,Când paºii mei grãbesc spre „Þara Sfântã”Mã plec supus ºi vreau sã-Þi mulþumesc!

Mi-ai dat viaþã ºi mã þii puternicM-ajuþi sã merg spre cer biruitor.Ispitele când vin, eu sunt statornic,Prin harul Tãu nespus, mântuitor!

Viaþa-ntreagã de Þi-aº mulþumi întrunaNu va putea sã fie îndeajuns.Tu m-ai rãscumpãrat din moartea crudãªi din osânda morþii Tu m-ai smuls!

Ce pot sã spun? Cuvintele-s sãrace!Dar inima e tot ce am. Þi-o dãrui.Nu vreau sã mã despart de Tin’ Isuse,ªi Te aºtept când vei veni pe nori.

Va fi un zori de zi mai nou ca niciodatãªi nici nu va mai fi un altul ca atunci.Cãci voi vedea Fiinþa-Þi minunatãCe m-a iubit ºi m-a rãscumpãrat pe veci.

IULIANA-NICOLIÞA NICOLAE

Zori de zi


Poæta Redacåiei

Cititorii ne scriuCititorii ne scriuCititorii ne scriuCititorii ne scriuCititorii ne scriuDest: Cuvântul AdevãruluiStr. Carol Davila 81, sector 5Bucureºti, Cod 050453

ANUNÞRedacþia îºi cere scuze pentru

faptul cã nu a putut rezolva unelecomenzi restante de reviste nr.1/2007, fiind epuizat stocul acestora.Pentru cei de la care am primit pânãla data de 20 februarie comenzi deabonamente pentru anul curent, amputut expedia exemplarele solicitate.Menþionãm cã ºi nr.2 este în curs deepuizare, astfel fiind nevoiþi a onoracomenzi de abonamente numaipentru urmãtoarele 10 luni (martie-decembrie), costul fiind de 20 RON,18 euro, 28 USD. REDACÞIA

ANUNÞRedacþia îºi cere scuze pentru

faptul cã nu a putut rezolva unelecomenzi restante de reviste nr.1/2007, fiind epuizat stocul acestora.Pentru cei de la care am primit pânãla data de 20 februarie comenzi deabonamente pentru anul curent, amputut expedia exemplarele solicitate.Menþionãm cã ºi nr.2 este în curs deepuizare, astfel fiind nevoiþi a onoracomenzi de abonamente numaipentru urmãtoarele 10 luni (martie-decembrie), costul fiind de 20 RON,18 euro, 28 USD. REDACÞIA

Stimatã redacþie,

Cu multã sfialã ºi respect mã adresez colec-tivului de redacþie al revistei „CuvântulAdevãrului” pentru publicarea articolelor specialereferitoare la soþul meu, Filip Baias, mulþumindu-vãîn mod deosebit ºi rugându-l pe Bunul Dumnezeusã vã binecuvânteze cu tot ce are mai special, depreþ ºi mãreþ pentru dumneavoastrã.

Cu respect ºi dragoste,MARIA BAIAS

Stimatã redacþie,

Cu multã sfialã ºi respect mã adresez colec-tivului de redacþie al revistei „CuvântulAdevãrului” pentru publicarea articolelor specialereferitoare la soþul meu, Filip Baias, mulþumindu-vãîn mod deosebit ºi rugându-l pe Bunul Dumnezeusã vã binecuvânteze cu tot ce are mai special, depreþ ºi mãreþ pentru dumneavoastrã.

Cu respect ºi dragoste,MARIA BAIAS

Alianþa Evanghelicã din România ºi capelanulmilitar Gabi Gheorghiaº vã aduc la cunoºtinþã faptulcã în perioada 13-15 aprilie 2007, va avea loc primaConferinþã Naþionalã a Militarilor Evanghelicidin România, la Biserica Baptistã „Sfânta Treime”din Bucureºti. Scopul principal al Conferinþei esteînchinarea înaintea lui Dumnezeu ºi realizareapãrtãºiei între cei care îºi desfãºoarã activitatea înaceastã instituþie. În acelaºi timp, dorim ca acesteveniment sã contribuie la extinderea Împãrãþieilui Dumnezeu ºi consolidarea mãrturiei evangheliceîn Armata României.

Încurajãm Bisericile evanghelice sã susþinã înrugãciune pregãtirea acestei conferinþe, iar cei caredoresc sã participe dintre militari sunt aºteptaþi sãconfirme lucrul acesta pânã la data de 30 martie,prin telefon – 021/323.01.05 (secretariat BisericaBaptistã „Sfânta Treime”), sau 0788.755.636.

Vã mulþumesc ºi doresc ca Dumnezeu sã vãpãstreze în harul Sãu,

Dragi fraþi,

GABI GHEORGHIAª

Iubiþi fraþi,

Vã salut în Numele scump alMântuitorului nostru Isus Hristos!

Doresc cã vã relatez despre o cãlãtorie pe caream fãcut-o în Ucraina. Am fost invitat sã vin înUcraina împreunã cu grupul muzical din bisericã.Mi s-a întipãrit în memorie programul de evan-ghelizare pe care l-am organizat în Vinita. La acestprogram s-au adunat aproximativ 200 de oameni.ªi în loc de douã ore planificate pentru aceastã evan-ghelizare, a durat trei ore ºi jumãtate. Nouã persoaneau rãspuns chemãrii la pocãinþã. Apoi, a ieºit untânãr care se pocãise mai devreme, dar care era de-pendent de þigãri. El ne-a solicitat sã ne rugãm pentruca Domnul sã-l elibereze de acest viciu. În timpulrugãciunii a scos din buzunar pachetul de þigãri ºil-a aruncat jos. Dupã rugãciune faþa lui arãta deo-sebit. El a primit eliberare!

Apoi, Dumnezeu a pus în inimile fraþilor dorinþade a ne ruga pentru bolnavi. Mulþi oameni au ieºitîn faþã pentru ca noi sã ne rugãm pentru ei.Dumnezeu a lucrat minunat, atingându-se detrupurile oamenilor, uºurându-le multora neputinþaºi dându-le vindecare unora din ei. Slavã Domnuluipentru aceasta!

Dupã ce au trecut trei ore ºi jumãtate, oameniinu s-au împrãºtiat, ci continuau sã petreacã timp înpãrtãºie unii cu alþii ºi cu noi, punându-ne întrebãri.Unii dintre ei aveau nevoie de consiliere spiritualã.

Vã scriu ca sã vã rugaþi pentru noi ºi pentru slu-jirea noastrã. Fie ca Domnul sã vã binecuvânteze întot ceea ce faceþi.

Cu dragoste în Hristos,Evanghelist IGOR BOTNARI,

Oraºul Bãlþi, Republica Moldova

Cursul biblic prin corespondenåãCursul biblic prin corespondenåãCursul biblic prin corespondenåãCursul biblic prin corespondenåãCursul biblic prin corespondenåã

„Viaþa nouã!”Scrie la C.P 56-33 sau C.P. 56-34,Scrie la C.P 56-33 sau C.P. 56-34,Scrie la C.P 56-33 sau C.P. 56-34,Scrie la C.P 56-33 sau C.P. 56-34,Scrie la C.P 56-33 sau C.P. 56-34,

BucureætiBucureætiBucureætiBucureætiBucureæti

Oferim pentru grupele de tineri ºi adolescenþi, precum ºipentru candidaþii la botez seturi de cursuri biblice.

GRATUIT!

„Viaþa nouã!”

cuvântul adevãrului 3 · pdf filecuvântul adevãrului 3 editorial d e...

Documents