cuvântul adevãrului 3 · 2009-04-14 · cuvântul adevãrului 5 cultul creªtin penticostal...

3Cuvântul Adevãrului

Legea Cultelor

CRISTIAN VASILE ROSKE

Redactor-ºef

În ziua de 27 decembrie 2006, Preºedintele României apromulgat Legea privind libertatea religioasã ºiregimul general al Cultelor – dupã ce CameraDeputaþilor a adoptat-o cu majoritate de voturi în 13

decembrie.Dupã mai multe încercãri nereuºite, dezbateri ºi tergiversãri, timp

de aproape 16 ani, noua lege abrogã Decretul – lege nr. 177 adoptatde regimul comunist în 1948, cadrul evident perimat al raporturilordintre stat ºi culte. Dupã cum declarã secretarul de Stat pentru Culte,Adrian Lemeni, „premisa relaþiilor dintre stat ºi culte este aceea cãstatul (prin noua Lege) recunoaºte rolul spiritual, social, educaþionalºi cultural al cultelor”. Desigur, scopul principal al noii reglementãrilegislative constã în faptul cã normeazã activitatea generalã a celor18 culte recunoscute din þara noastrã (între care ºi Cultul CreºtinPenticostal) precum ºi a asociaþiilor religioase din România. Dupãnenumãrate întâlniri ale reprezentanþilor acestor biserici, la care auluat parte ºi delegaþi ai Cultului nostru, s-a ajuns în cele din urmã lao variantã asupra cãreia ºi-au dat acordul majoritatea cultelor, cuexcepþia greco-catolicilor.

Totuºi, prin modificãrile aduse proiectului legii în dezbaterile dinParlament, graba cu care s-a trecut la votarea ei, forma finalã a multamânatei legi a ajuns sã fie supusã multor critici, venite atât din þarãcât ºi din strãinãtate. Pe lângã biserica greco-catolicã existând reacþiiºi de la neoprotestanþi.

Conducerea Cultului Penticostal dezavueazã faptul cã uneleamendamente la Proiectul Legii Cultelor, înaintate prin oficiul ju-ridic, de fapt similare cu ale altor culte neoprotestante, nu au fostluate în seamã la dezbaterea din Parlament, ceea ce a dus imediatdupã promulgare, la unele reacþii adverse. În special, articolul 13 dinLege, care interzice orice forme, mijloace, acte sau acþiuni dedefãimare, precum ºi ofensa adusã simbolurilor religioase a trezitfoarte multe nedumeriri ºi proteste.

Preºedintele Cultului, fratele Pavel Riviº Tipei, a adresat atât

Preºedintele României a promulgat

(continuare în pag. 4)

LegeaCultelor

LegeaCultelor

Art. 1. – (1) Statul românrespectã ºi garanteazã dreptulfundamental la libertate degândire, de conºtiinþã ºi religi-oasã al oricãrei persoane de peteritoriul României, potrivitConstituþiei ºi tratatelor inter-naþionale la care România esteparte.(2) Nimeni nu poate fi împie-dicat sau constrâns sã adopteo opinie ori sã adere la o cre-dinþã religioasã, contrarã con-vingerilor sale, ºi nici nu poatefi supus vreunei discriminãri,urmãrit sau pus într-o situaþiede inferioritate pentru credinþa,apartenenþa sau neapartenenþasa la o grupare, asociaþie religi-oasã sau un cult ori pentruexercitarea, în condiþiile pre-vãzute de lege, a libertãþiireligioase.

LEGEprivind

libertateareligioasã ºi

regimul generalal Cultelor

(extras)

(continuare în pag. 4)

4 Cuvântul Adevãrului

Legea Cultelor(urmare din pag. 3)

DISPOZIÞII GENERALE

Art. 2. – (1) Libertatea religioasã cuprinde dreptul oricãreipersoane de a avea sau de a adopta o religie, de a ºi-o manifestaîn mod individual sau colectiv, în public sau în particular, prinpracticile ºi ritualurile specifice cultului, inclusiv prin educaþiereligioasã, precum ºi libertatea de a-ºi pãstra sau schimba credinþareligioasã.(2) Libertatea de a-ºi manifesta credinþa religioasã nu poate faceobiectul altor restrângeri decât al celor care sunt prevãzute delege ºi constituie mãsuri necesare într-o societate democraticãpentru securitatea publicã, protecþia ordinii, a sãnãtãþii sau amoralei publice ori pentru protejarea drepturilor ºi libertãþilorfundamentale ale omului.Art. 3. – (1) Pãrinþii sau tutorii au dreptul exclusiv de a optapentru educaþia religioasã a copiilor minori, conform propriilorconvingeri.(2) Religia copilului care a împlinit vârsta de 14 ani nu poate fischimbatã fãrã consimþãmântul acestuia; copilul care a împlinitvârsta de 16 ani are dreptul sã-ºi aleagã singur religia.Art. 6. … (6) Este interzisã obligarea persoanelor sã îºimenþioneze religia, în orice relaþie cu autoritãþile publice sau cupersoanele juridice de drept privat.Art. 6. – (1) Gruparea religioasã este forma de asociere fãrãpersonalitate juridicã a unor persoane fizice care, fãrã nici oprocedurã prealabilã ºi în mod liber, adoptã, împãrtãºesc ºipracticã o credinþã religioasã.(2) Asociaþia religioasã este persoana juridicã de drept privat,constituitã în condiþiile prezentei legi, formatã din persoane fizicecare adoptã, împãrtãºesc ºi practicã aceeaºi credinþã religioasã.(3) O asociaþie religioasã poate deveni cult în condiþiileprezentei legi.

RELAÞIILE DINTRE STAT ªI CULTE

Art. 9. – (1) În România nu existã religie de stat; statul esteneutru faþã de orice credinþã religioasã sau ideologie atee.Art. 13. – (1) Raporturile dintre culte, precum ºi cele dintreasociaþii ºi grupuri religioase se desfãºoarã pe baza înþelegerii ºia respectului reciproc.(2) În România sunt interzise orice forme, mijloace, acte sauacþiuni de defãimare ºi învrãjbire religioasã, precum ºi ofensapublicã adusã simbolurilor religioase.(3) Împiedicarea sau tulburarea libertãþii de exercitare a uneiactivitãþi religioase, care se desfãºoarã potrivit legii, se pedepseºteconform dispoziþiilor legii penale.

ÎNVÃÞÃMÂNTUL

Art. 32. – (1) În învãþãmântul de stat ºi particular, predareareligiei este asiguratã prin lege cultelor recunoscute. (4) La cerere, în situaþia în care conducerea ºcolii nu poateasigura profesori de religie aparþinând cultului din care fac parteelevii, aceºtia pot face dovada studierii religiei proprii cu atestatdin partea cultului cãruia îi aparþin.

(urmare din pag. 3)

Preºedinþiei României, cât ºi Guver-nului scrisori din care rezultã poziþiaBisericii lui Dumnezeu Apostolicefaþã de unele prevederi din noualege a cultelor.

Sperãm ca prin îmbunãtãþirilecare se cer, nu numai de BisericaPenticostalã, a fi aduse textului legiisã avem, în final, o lege care garan-teazã, cu adevãrat, libertatea reli-gioasã.

Am avut curiozitatea sã lectu-rez vechea lege ºi sã fac comparaþiicu cea nouã, constatând asemãnãriîn unele drepturi, care însã au rãmasde-a lungul anilor doar pe hârtie.

Era aproape imposibil sã înre-gistrezi atunci o nouã bisericã, sãobþii carnetul pentru un nou pãstor,sã deschizi un seminar teologic, sãai numãrul necesar de seminariºti.A trebuit sã ne mulþumim cu tirajeextrem de reduse la BuletinulCultului ºi la calendare, ca sã nu maivorbim de cenzura care în anii ’60ne þinea revista câte 3-4 luni ºimanuscrisele (pentru tipar) veneaude la Departamentul Cultelor redusepânã la jumãtate. ªi nicãieri în legenu erau prevãzute aceste controalesau restricþii.

Apoi exista ºi un Decret în bazacãruia credincioºii gãsiþi adunaþipentru rugãciune în case particulare– de fapt, membrii unor „biserici fãrãautorizaþie” – erau amendaþi ºi nude puþine ori, arestaþi ºi condamnaþi.Un exemplu concludent îl repro-ducem chiar în paginile urmãtoare,în articolul „Din mansardã lasubsol”.

Acum avem o nouã lege. Eanemulþumeºte pe unii, ºi mai ales,pe reprezentanþii unor asociaþiireligioase care vor putea cu greuajunge la statutul de cult. Dupãpãrerea unora, legea este perfec-tibilã. Urmeazã sã vedem efectul ei.

Oricum, continuãm sã ne rugãmpentru „toþi cei înãlþaþi în dregã-torii, ca sã putem duce astfel o viaþãpaºnicã ºi liniºtitã cu toatã evlaviaºi cu toatã cinstea” (1 Tim. 2.2).

(extras)


CULTUL CREªTIN PENTICOSTALBISERICA LUI DUMNEZEU APOSTOLICÃ

D I N R O M Â N I A

Cãtre PREªEDINÞIA ROMÂNIEI, GUVERNUL ROMÂNIEI,

Promulgarea legii privind LibertateaReligioasã ºi Regimul General al Cultelor,cu modificãri semnificative faþã de proiectulpropus, aduce atingere libertãþii religioase ºicreeazã cadrul unor practici nedemocratice,neconstituþionale, pentru care ne simþim obli-gaþi sã vã sesizãm.

În primul rând, Proiectul Legii Cultelor areprezentat o muncã constantã ºi o preocupa-re susþinutã a cultelor, precum ºi a creat ca-drul legal, european, privind libertatea religi-oasã.

Efortul comun al cultelor, care dupã lungiconsultãri ºi dezbateri a condus la un proiectocupat de majoritatea celor implicaþi, s-adovedit inutil. Aceasta deoarece ComisiaJuridicã a Drepturilor Omului ºi ComisiaJuridicã a Camerei Deputaþilor a amendatproiectul dar fãrã a informa cultele asupranoilor modificãri.

Astfel, dacã Legea în vigoare recunoaºteºi „rolul spiritual, educaþional, social-cari-tabil, cultural ºi de parteneriat social ºi fac-tor al pãcii sociale” – art. 7, în schimb,practica dovedeºte lipsa de suport faptic alacestor prevederi.

Faptul cã nu am fost consultaþi creeazãpremisa unor stãri tensionate, deoarece, dacãîn ceea ce priveºte instrumentul legal princi-pal nu am fost consultaþi, realistic vorbind,nu putem aºtepta ca în celelalte lucruri sã maiputem formula vreo opinie care sã fie consi-deratã de dumneavoastrã.

În al doilea rând, vã sesizãm asupraarticolului 13 din Lege, care contravine atâtprincipiilor democratice, cât ºi faptului cã,din punct de vedere legislativ, nu respectãmodalitãþile juridice de realizare a normelor (continuare în pag. 6)

juridice.Astfel, Art. 13 din cuprinsul Legii, alin. 2

interzice „ofensa publicã adusã simbolurilorreligioase”.

Este de neînþeles intiþiativa legiuitoruluide a sancþiona ofensa publicã, atâta vreme câtinsulta ºi calomnia, care constituiau infrac-þiuni au fost dezincriminate.

Insulta ºi calomnia au reprezentat infrac-þiuni faþã de care se putea invoca o anumitãpracticã. Dar încadrarea unor fapte ca fiindinfracþiuni de insultã sau calomnie necesitãproba veritãþii. Acest aspect a fãcut ca foartepuþine fapte sã fie calificate ca fiind infrac-þiuni de insultã sau calomnie. Presiunea ºinevoia alinierii la standardele internaþionaleau dus la dezincriminarea infracþiunilor deinsultã ºi calomnie.

În acest context este mai mult decâtsurprinzãtor faptul cã se promoveazã „o for-mã publicã faþã de care nu existã niciopracticã juridicã ºi nici nu este explicit pre-zentatã în partea generalã a Codului Penal ºinici în altã lege cu caracter special.

Lipsa unor repere legislative, imposibi-litatea de a avea o normã de trimitere va creeateren unor interpretãri subiective, aluzive ºidiscreþionale. Dorim sã cunoaºtem punctul devedere al Executivului faþã de aceastã pro-blemã ridicatã.

Totodatã, „simbolul religios” reprezintão altã noþiune juridicã inovatorie.

Este definitã prin lege noþiunea de emble-mã ºi însemn, dar simbolul religios nu faceobiectul vreunei codificãri speciale.

Simbolul este, liberal vorbind, o repre-zentare de ordin ideatic, cu înþeles pentru o

Legea Cultelor


anumitã categorie de oameni.Însã, abþinerea de la o formãde ofensã publicã adusã sim-bolurilor religioase trebuie sãpresupunã ca subiectul sãaibã posibilitatea sã le cu-noascã, altminteri elementulsubiectiv al vinovãþiei nu serealizeazã.

Ce înþelege Legiuitorulromân prin „simbolul reli-gios” ºi cum anume Executi-vul sau Puterea judecãtoreas-cã va aplica aceastã pre-vedere?

Totodatã lipsa:· Organului de sesizare· Sancþiunii nerespectãrii

prevederilor legale face caacest art. 13 alin.2 sã fiecaduc.

Este de neînþeles ce a ur-mãrit legiuitorul român sãsoluþioneze prin incriminarea„ofensei publice aduse sim-bolurilor religioase”.

Vã rugãm sã explicaþidumneavoastrã ce prevedeaplicarea acestui articol ºimodalitãþile concrete de in-terpretare.

Art. 21 prevede faptul cãunui cult i se poate retragecalitatea de cult recunoscutdacã prin activitatea sa aduceatingeri grave sãnãtãþii saumoralei publice, drepturilorºi libertãþilor fundamentaleale omului. Formularea dintext referitoare la sãnãtateasau morala publicã este lip-sitã de obiectivitate.

Acestea reprezintã, maidegrabã, un concept filosofic.Drepturile ºi libertãþile fun-damentale pot fi apreciateobiectiv pentru cã sunt regle-mentate de Constituþie, pe

când sãnãtatea ºi morala pu-blicã reprezintã un conceptconsensual, cultural. De atâ-tea ori normele moralei aufost atinse de diferite per-soane, dar câºtigul democra-þiei este libertatea de expri-mare ºi capacitatea de a alegeîn mod liber, neîngrãdit, mo-dalitatea de intervenþie.

Se doreºte ca sãnãtatea ºimorala publicã sã constituieun subterfugiu prin care legiu-itorul sã creeze un sistem deopresiune, de control, saueste o preluare nefericitã aunei sintagme neelaborate le-gal, necodificate, dar atât devehiculatã încât creeazã apa-renþa de legalitate.

Articolul 28 alin. 2,creeazã posibilitatea admi-nistratorilor de cimitir con-fesional – altele decât celecomunale sau orãºeneºti – sãrefuze înhumarea persoane-lor decedate care aparþin al-tor culte. Concret, în locali-tãþile unde nu existã cimitirorãºenesc sau comunal, iarconsiliul local nu poate în-fiinþa unul – din motive finan-ciare sau altele – ne întrebãmcum poate fi înhumatã o per-soanã decedatã aparþinândcultului penticostal într-uncimitir de altã confesiune(singurul existent) atâta vre-me cât dispoziþiile legiicreazã o posibilitate prin cu-vântul „pot fi înhumate încimitirele existente” ºi nu odispoziþie legalã, obligatorie,de tip „sunt înhumate”.

Art. 48, alin.2 creeazãposibilitatea unor interpretãrigreºite. Apreciem cã „recu-noaºterea” opereazã în drep-tul statutelor ºi nu al cultelor,

(urmare din pag. 5)

Legea Cultelor

definite de altfel în alin.1: „18culte recunoscute”. Opinãmcã este nefericitã alegereaaceluiaºi cuvânt pentru des-crierea a douã situaþii dife-rite. Pe de-o parte, cele 18culte sunt cunoscute, pe dealtã parte, statutele lor trebuierecunoscute. În fapt este vor-ba de armonizarea statutelorcanonice ºi alinierea lor laprevederile prezentei legi.Acest procedeu nu poate finumit recunoaºtere, ci alinie-rea prevederilor statutelorcanonice la prevederile pre-zentei legi.

Este aceasta interpretareacare se doreºte sau se are învedere crearea unui instru-ment de anulare a recunoaº-terii cultelor existente?

Faþã de cele prezentate,rugãm sã se aprecieze inter-venþia Cultului Creºtin Penti-costal nu ca o ripostã, ci ca oîngrijorare legitimã faþã denevoia unui climat legal sta-bil ºi clar de exercitare alibertãþii religioase.

Totodatã, faþã de greºe-lile evident existente în noualege, vã rugãm sã ne infor-maþi asupra demersurilorconcrete pe care le aveþi învedere pentru remediere –regulament de aplicare, con-trolul legalitãþii legii, modifi-carea legii.

Cu consideraþie,

PREªEDINTELECULTULUI CREªTIN

PENTICOSTAL,

Dr. Pavel Riviº Tipei


Amintire din alte vremuri

Din 1956 pânã-n 1959 am avut prilejulsã-l cunosc ºi sã-l ascult pe RichardWurmbrand.

Sosisem în Bucureºti cam în aceeaºi perioadãcând el fusese „lãsat la vatrã”, iar dupã trei ani, pecând eu mã întorceam la familia mea, în Bucovina,el fusese din nou aruncat în întunericul beciurilorcomuniste.

Dupã un timp oarecare, împreunã cu soþia mea,am plecat la Bucureºti pentru a o vizita pe Sabina,soþia lui Richard. ªtiam cã trãieºte destul destrâmtorat, într-o mansardã sãrãcãcioasã. Fusese ºiea condamnatã, executând câþiva ani de detenþie,ºi voiam sã-i ducem niºte alimente.

Vizita noastrã se voia oarecum secretã deoarecemansarda în care locuia Sabina era în atenþiainformatorilor ºi a agenþilor Securitãþii.

Dupã vizita fãcutã Sabinei, în cursul aceleiaºizile, am contactat un bun prieten, iar el mi-a propuso întâlnire în familia altui prieten, fotograful NicuTudorache. Am fost de acord.

Între timp, prietenul meu a anunþat telefonic ºipe alþi câþiva apropiaþi ai lui Wurmbrand, neºtiindcã Securitatea i-a interceptat convorbirile. Dupã ces-a lãsat întunericul, spre a nu fi filaþi – aveamexperienþã în acest domeniu – iatã-ne împreunãvreo zece persoane în casa fotografului. O întâlnirede suflet. Nu ne vãzusem de o bunã bucatã de vre-

me, dar în urmã cucâþiva ani ne întâl-neam aproape în fie-care duminicã în ca-sele de rugãciuneunde îl ascultam peRichard Wurmbrand.

Forþe motorizateau înconjurat locu-inþa fotografului,speriind toatã strada.

Deodatã, uºa caseia sãrit din þâþâni izbitãcu cizmele ºi în camerã ºi-au fãcut apariþia un general,urmat de un fotograf al Securitãþii ºi alþi câþiva subalternistrigând în stilul cel mai cazon: Nu miºcã nimeni!

De fapt, nici nu miºcam, adicã stãteam liniºtiþipe scaune în jurul unei mese dreptunghiulare, iarîn mijlocul mesei trona paºnic o Biblie. Nimeni nus-a speriat. L-am privit pe mâniosul general, salu-tându-l ca pe un domn, ca pe un musafir. Dupã

comandã, fotograful Secu-ritãþii ne-a ... imortalizat înalb-negru. Ce mult mi-ar plã-cea sã mã vãd în acea fai-moasã pozã!

Vãzându-ne impertur-babili, generalul, adresându-secelor ce-l însoþeau, a excla-mat: „Ãºtia nu par a fi proºti!”.Aurel Popescu a reþinut foartebine scena aceasta.

Ne aflam acolo: inginerulAurel Popescu cu soþia sa,Valerica - medic pediatru,Costache Ioanid, poetul, cusoþia sa, Constantin Caraman,Vasile Gaºpar ºi încã altedouã, trei persoane. Eram cutoþii bucuroºi de revedere. Laînceput ne-am rugat, am

cântat – bineînþeles în surdinã – spre a nu atrageatenþia vecinilor, cu toate cã locuinþa avea o poziþieoarecum izolatã. Am evocat unele amintiri, euexplicând motivele vizitei mele la Bucureºti. AveamBiblia pe masã ºi din când în când unii dintre noi odeschideau citând texte care vizau viaþa noastrã în

(continuare în pag. 8

Din mansardã... la subsol

SABINA ªIRICHARD

WURMBRAND

Peste ani, în libertate - Nicu Tudorache, Emil Bulgãr, Puºa ºi Vasile Rãscol, CornelBorlovan, Constantin Caraman, Trandafir Sandru ºi familia Cornel ºi Marga Mihai


Amintire din alte vremuri

Hristos Domnul. ªi cam asta fu-sese tot ce „uneltiserãm” noi înseara aceea.

Dupã ce am fost fotografiaþi,ne-a fost confiscatã Biblia (sin-gura martorã a atitudinii noastre„ostile faþã de puterea popu-larã”), apoi ni s-a ordonat sã neridicãm în picioare pe rând, câteunul, fiind conduºi spre dubelecare aºteptau în stradã. Bineîn-þeles, fiecare dintre noi a fost„cadorisit” cu o pereche deochelari negri strânºi bine peochi.

Personal am avut onoarea sãfiu repartizat într-o dubã întredouã doamne pe care nu le pu-team identifica din cauza oche-larilor de... orbire. Una dintredoamne m-a întrebat în surdinãcine sunt. Dupã voce le-amidentificat, ele fiind ValericaPopescu ºi sora Ioanid. Unadintre ele mi-a ºoptit la urechesã nu fiu îngrijorat.

În mare vitezã, am ajuns laporþile vestitei redute de pe CaleaPlevnei, care s-au deschis cu unhuruit metalic.

Odatã „complotul” dejucat, amfost depuºi în celule la subsol.Înainte de a fi „cazaþi”, am fost„dezarmaþi” de cravatã, ºireturilede la pantofi, cureaua de la pan-taloni, ochelari (ochelarii mei devedere). Mã simþeam cumvauºurat. Nu ºtiam ce-au fãcut cusoþia mea, dar în rest, aveam sen-zaþia unui concediu de odihnã.

A urmat ancheta, care deobicei începea la orele douãdupã miezul nopþii ºi dura pânãdimineaþa, în cursul zilei nea-vând un program fix. Trebuia sãdeclar toate adresele pe care lecunoºteam în Bucureºti ºi pecine am vizitat. Trebuia sã declarce scop a avut vizita mea ºi ceanume am discutat în familiilerespective.

Capul complotului eram eu.De ce venisem la Bucureºti, celegãturi aveam cu Wurmbrand?

(urmare din pag. 7)Cândva primisem de la el oscrisoare (ºtiau de ea) cu toate cãnu îmi parvenise prin poºtã, ciprintr-o persoanã „de încredere”.Ce ºtiu despre familia Wurm-brand, cu ce strãini am legãturi,ce limbi strãine cunosc, cu cescop am vizitat mansarda ºi cemi-a spus Binþia (Sabina)? ªi încãmulte, multe altele.

„Am venit la Bucureºti oprin-du-mã la mansardã pentru a-iaduce ceva de mâncare uneifemei sfinte, o evreicã creºtinãcare a fãcut puºcãrie pentrucredinþa ei în Hristos.” i-amrãspuns domnului anchetator.

Povestea e mult mai lungã;unii au fost eliberaþi dupã osãptãmânã, însã doi dintre ei,Caraman ºi Gaºpar, au fost con-damnaþi, nu atât pentru „com-plot”, ci pentru alte activitãþireligioase. Nu-mi amintesc exact

C. IOANID

de modul în care fusese formulatãsentinþa, dar condamnarea a con-stat în câþiva ani de închisoare.Ei nu s-au mai întors aºa curândacasã, iar eu mi-am petrecut astfelo parte din concediul meu însubsol la Malmaison.

IOAN MIHALAª(Extras din Romanian Times,

Portland - SUA)

Volumul (promovat în Cuvântul Adevãrului nr. 10/2006)prezintã aspecte ale suferinþei unor slujitori ai Domnuluicare au fost prigoniþi ºi închiºi în anii 1945-1985, cu numebinescunoscute bisericilor evanghelice, dintre care men-þionãm câteva (în parantezã anii petrecuþi în închisoare):

Richard Wurm-brand (14 ani),Sabina Wurm-brand (4 ani),Nicolae Moldo-veanu (5 ani),C o n s t a n t i nTudose (7 ani),C o n s t a n t i nCaraman (2 ani),Francisc Visky (6ani). Lipsesc dinvolum numelefraþilor penticos-tali Rãscol, C.Tarnavschi, Cor-nel Mihai ºi alþii.


Din nefericire, lipsa deintegritate a început sãfie simþitã ºi în bise-

ricã ºi, uneori, chiar în rândul celorchemaþi de Dumnezeu sã veghezeasupra standardelor morale ale bise-ricii. Apar cazuri, aºa cum a relatatºi presa, când anumiþi slujitori aibisericii au eºuat în domeniul finan-þelor, al relaþiilor cu persoane de sexopus, al gestionãrii autoritãþii ºi înalte domenii de activitate.

Ca ceva de datã mai recentã, înultimile luni se discutã tot mai vigurossubiectul fierbinte al colaborãriiclericilor cu fosta securitate. Existãprintre noi slujitori care, sub presiu-nile exercitate asupra lor de regimultrecut sau pentru beneficii personale,au cedat ºi ajuns sã colaboreze într-oformã sau alta cu securitatea, oferindacestui organ represiv al statuluiinformaþii care i-au lezat sau vãtãmatpe membrii bisericilor lor. Faptul cãpânã în prezent unii colaboraþioniºtinu ºi-au mãrturisit public acest pãcatne pune în faþa unei serioase pro-bleme de integritate.

Apoi, în anii de dupã Revoluþie,integritatea unor slujitori mai esteîncercatã ºi într-un domeniu relativnou – acela al „pieþei eclesiale.”

Asistãm la diversificarea spec-trului eclesial de la bisericile tradiþio-nale pânã la cele mai moderne ºiliberale grupãri. Aceastã diversificarea facilitat aplicarea unor reguli alepieþei ºi în contextul eclesial.

Modelul concurenþial al pieþei afost importat ºi în bisericã aºa încâtunii slujitori se vãd obligaþi sã ofereenoriaºilor „tipul de servicii” pe care

Opinii

Lumea zilelor noastre nu este în crizã nici de oameni integriºi nici de oameni care sunt lipsiþi de aceastã virtute. Totuºi, balanþaînclinã vertiginos în favoarea corupþiei ºi a lipsei de onestitate.Integritatea devine o comoarã tot mai rarã în cultura zilelornoastre în care lipsa de onestitate este încurajatã ºi rãsplãtitã.

Existã oameni careplãtesc scump

pentru integritatealor. Munca lor de ani

de zile, tot ce auclãdit în aceºti ani,se nãruie datoritã

reacþiei unorpersoane faþã deverticalitatea lor.

( continuare în pag. 10)

IOAN TIPEI

Rector ITP Bucureºti

Integritateaslujitorului creºtin

Integritateaslujitorului creºtin

aceºtia ºi le doresc, de frica de a nu-ipierde. Presiunea de a deveni „com-petitivi” pe piaþa bisericilor o simtîn special pastorii unor mici adunãriaºezate în raza de acþiune a bisericilormari. A accepta angajarea într-o ast-fel de competiþie „eclesialã” jucânddupã regulile pieþei înseamnã, de fapt,

a renunþa la principii pentru a atingeun scop anume (fie el ºi legitim) ºi,implicit, poate însemna lipsã de inte-gritate.

DefinirDefinirDefinirDefinirDefinireaeaeaeaeaintegritãþiiintegritãþiiintegritãþiiintegritãþiiintegritãþii

Integritatea este una dintreînsuºirile care definesc caracterulunui om ºi poate cea mai importantãînsuºire a caracterului unui slujitoral Evangheliei. Cuvântul „inte-gritate” provine de la termenul latininteger, numãr întreg. O persoanãintegrã este o persoanã „întreagã”,nedivizatã ºi indivizibilã. Ea rãmânefidelã principiilor ºi valorilor morale

pe care ºi le-a însuºit indiferent deconsecinþele pe care ar putea sã lesuporte. Existã oameni care plãtescscump pentru integritatea lor. Muncalor de ani de zile, tot ce au clãdit înaceºti ani, se nãruie datoritã reacþieiunor persoane faþã de verticalitatealor. Cel integru acceptã pierdereaconvins fiind cã, mai devreme saumai târziu, Dumnezeu Îºi va împlinidreptatea. Poate nu aici pe pãmânt!Cu atât mai mare va fi rãsplãtireacelui care, suferind pierdere datoritãintegritãþii lui, nu ajunge sã se bucureîn viaþa aceasta de reparaþii morale.

A fi integru mai înseamnã sã aicurajul sã îþi exprimi convingerile ºisã spui celui care calcã strâmb, fie elºi superiorul tãu, cã este pe un drumgreºit ºi cã trebuie sã se îndrepte. Maimult, integritate înseamnã sãacþionezi întotdeauna în conformitatecu convingerile pe care le ai ºi sãpropovãduieºti numai ceea ce ºitrãieºti. Tot de integritate þine ºirecunoaºterea propriilor greºeli,eºecuri ºi limite, adicã, asumarearesponsabilitãþii pentru propriileacþiuni.

A fi integru înseamnã sã nurecurgi la înºelãtorie, indiferent deconsecinþe. David Callahan, autorulcãrþii „The Cheating Culture” aratãcã pãcatul de a triºa a cunoscut o inten-sificare în ultimile decenii în maitoate domeniile vieþii sociale: în învã-þãmânt, în sporturi, în mass-mediaºi în afaceri. Intensificarea acesteipractici pãcãtoase se datoreazã spiri-


Opinii

1 Citat de Lugene Schemper, „Sermonson the Web”, în Banner of Truth, 2003.

„Cautã sã te înfãþiºezi înaintea lui Dumnezeu caun om încercat, ca un lucrãtor care n-are de cesã-i fie ruºine, ºi care împarte drept Cuvântul

adevãrului.”

Botez noutestamental la Biserica Penticostalã MARANATA din Lupeni,judeþul Hunedoara, oficiat la 26 decembrie 2006 de pastorul Gheorghe Mesaroº ºiprezbiterul Ioan Moisa.

(urmare din pag. 9)

tului concurenþial caracteristic socie-tãþii din zilele noastre. Pentru a nurãmâne în urma celorlalþi sau pentrua o lua înaintea majoritãþii mulþi re-curg la înºelãtorie. Triºorul mizeazãîntotdeauna pe ºansele sporite de a-ldevansa pe cel care respectã regulilejocului ºi pe faptul cã ºansa de a fiprins este întotdeauna mai micã decâtºansa de a câºtiga. Printre formelepe care le ia aceastã practicã în socie-tate amintim: mita, falsurile îndocumente, falsurile în reclame, eva-ziunea fiscalã, plagiatul, copiatul,violarea copyright-ului, etc. Din ne-fericire, unele din aceste forme seregãsesc câteodatã ºi în bisericã. Deexemplu, numãrul slujitorilor biseri-cii care au fost suspendaþi saurevocaþi în ultimii ani în Statele Unitepentru plagierea predicilor este încreºtere. Cei care au fost prinºi aurecunoscut cã au folosit predici luatede pe internet sau de pe casete, fãrãsã recunoascã public paternitateaacestora.

Practica de a „împrumuta”, par-þial sau integral, o predicã dateazã cumult înainte de epoca internetului.Existã o anecdotã despre pastorul prez-biterian Samuel Hemphill, care ar fiplagit, în 1735, în Filadelfia. Se spu-ne cã Benjamin Franklin l-ar fi apãratspunând: „Accept mai degrabã sã-l audrostind predici bune fãcute de alþii,decât predici proaste fãcute de el.”1

Însã, dincolo de punctul de ve-dere exprimat de Benjamin Franklin,problema aceasta trebuie luatã în se-rios. Greºeala predicatorilor de astãziconstã nu atât de mult în faptul cã sefolosesc ilegal de predicile altorapentru cã, în definitiv, majoritateacelor care îºi posteazã predicile peinternet sau a celor care îºi publicãschiþele de predici nu doresc decâtsã-i ajute pe predicatorii mai puþininiþiaþi sau inspiraþi. Problema lipseide integritate se iveºte atunci cândpredicatorul se foloseºte extensiv deaceste materiale fãrã a le dezvãlui pu-blic paternitatea, cu scopul de a-ºietala „elocinþa în vorbire” ºi „cunoº-tinþele vaste pe care le deþine” sau

pentru a-ºi câºtiga un loc de cinsteîn topul predicatorilor. Aºadar, pãca-tul plagiatului este dublu: furtul ope-rei altuia ºi transmiterea mesajuluifals cã aceasta îþi aparþine. Nu existãmotiv care sã justifice aceastã practicãpãcãtoasã – nici agenda foarte încãr-catã, nici lipsa de inspiraþie, nici lipsade comentarii biblice ºi nici comple-xele de inferioritate ale predicatoru-lui. Problema se poate rezolva simpluprin dezvãluirea publicã a identitãþiiautorului original al predicii sau aideilor împrumutate.

Totuºi, în bisericã lipsa de inte-gritate ia cel mai adesea forma vieþiiduble ºi a duplicitãþii. Puþini ajungsã fie demascaþi însã. Se pare cã scan-dalurile de imoralitate ale unor cle-rici, mediatizate în ultimii ani, nusunt decât vârful unui periculos ais-berg. Este posibil ca în urmãtorii anilumea creºtinã sã fie zguduitã de noidezvãluiri legate de viaþa intimã aunor slujitori ai bisericii. Viaþa dublãa acestora este cu atât mai de condam-nat cu cât ea contravine standardelorpe care tocmai ei le propovãduiesc.

De lipsã de integritate dau do-vadã ºi acei slujitori care, din invidiesau din dorinþa de a surclasa pe unalt slujitor, fac competiþie neloialãcolegului de slujbã ºi bisericii vecinepe care acesta o pãstoreºte. Nu suntchiar puþine cazurile când slujitori aiamvoanelor au dus o politicã de deni-grare a altor slujitori care „le-au stat încoastã” ºi în care au vãzut o „compe-tiþie de neînvins”. Chiar ºi aceleforme mai „uºoare” de denigrare carese limiteazã la propagarea unor slãbi-ciuni sau defecte reale ale unui omsunt condamnabile ºi nedemne de unslujitor al Evangheliei. Cu atât maireprobabile sunt exagerarea unorfapte, presupunerile fãrã acoperire cuprivire la viaþa unui slujitor sau, purºi simplu, inventarea unor pãcate.Probabil cã, în afarã de pãcatul ne-credinþei, nu existã un pãcat mai maredecât acela de a curma, din invidieºi maliþiozitate, slujirea unui om che-mat de Dumnezeu, punându-i în cârcãfapte pe care acesta nu le-a fãcutniciodatã. (va urma)

2 Timotei 2.15


Eticã creætinã

Se spune cã a ierta esteprivilegiul divinitãþii.Dumnezeu prin însãºi

natura Sa acordã clemenþã ºi iartãpe cel responsabil de vinã, redân-du-i inocenþa pierdutã. IertareaLui este deci o premisã în stabili-rea unei legãturi cu cel ce este ier-tat, fiindcã El „voieºte ca toþi oa-menii sã fie mântuiþi ºi sã vinã lacunoºtinþa adevãrului” (1 Timo-tei 2.4). Pe acest temei ºi omuleste chemat sã ierte, nu numai sãfie iertat sau absolvit de vinã.

Din principiu, a ierta sauiertarea este un gest spontan,nobil, ce vine dintr-o inimã bunã,locul unde se naºte iubirea. A fiiertat înseamnã a fi iubit. A iubipresupune ºi faptul de a ierta.

Practic, nu se poate realizaactul iertãrii fãrã iubire, dupãcum nici iubirea nu poate fi îm-plinitã fãrã iertare. Ele se împle-tesc armonios în natura divinã.

Din nefericire, natura umanãiubirea ºi iertarea nu fac totdea-una casã bunã. Omul, deºi poartãchipul lui Dumnezeu, se aseamã-nã (calitativ) mai puþin cu El. Iartãmai greu sau o face cu jumãtatede mãsurã sau, chiar dacã iartãmai uºor, nu poate sã uite. Este orealitate psihologicã, un capriciual firii încã nerãstignite, o încli-nare involuntarã spre mediocri-tate duhovniceascã...

Spun toate acestea cu mânape inimã, fiindcã a trecut timp casã pot înþelege ºi sã-mi însuºescdatele asemãnãrii cu Hristos subaspectul iertãrii. Realmente, Isusîi iartã deplin pe oameni. Cuge-tele, cuvintele ºi faptele din pre-

zent, cât ºi cele din trecut. Estesemnul distinct al unei mari iubiriºi reprezintã ascultarea sentimen-telor exprimate într-o relaþie per-sonalã, cum este aceea dintre tatãºi fiu. Domnul ne învaþã sã ier-tãm, asemenea Lui, deplin.

Astfel, El mi-a descoperit„principiul eliberãrii” în sine ºiam reuºit sã-l iert pe tatãl meudupã o lungã perioadã de înstrã-inare în care l-am respins ca per-

soanã, l-am ignorat ca pãrinte, m-amdistanþat ca fiu. În tot acest timp,datã fiind o acutã lipsã de comu-nicare, eram deranjat de prezenþalui chiar ºi când era tandru sauatent cu mine.

Nu puteam trece atât de uºoracele praguri psihologice careerau mereu întãrite prin formelesale de comportament sau prin

lipsa de discernãmânt în relaþia cupropria familie. La un momentdat mã irita pânã ºi ideea cã suntfiul lui.

Probabil am aºteptat prea multde la el ºi am fost dezamãgit saupoate cã eu am cedat mult preadevreme în a-l cunoaºte mai bineºi a-l înþelege.

Timpul a trecut ºi obiºnuinþaºi-a spus cuvântul. L-am luat caatare fiind, totuºi, pãrintele meuºi chiar l-am iertat când a fostcazul. Nu-i iertasem însã ºitrecutul ce umbrea viaþa mea,redându-mi imagini, expresii saugesturi ce mã fãceau sã apelezprompt la reproºuri ºi cuvintenepotrivite, exprimare a revolteiacumulate în inima mea...

Aplicând concret „princi-piul eliberãrii” acum sunt liberînãuntrul meu - eliberat ºi liniºtit.Adevãrul ne face liberi. Mãrturi-sirea a ceea ce gândim sau sim-þim ne aproprie de adevãr.

Convins de Duhul Sfânt, mi-amabordat tatãl ºi i-am mãrturisit cuinima deschisã ca l-am urât si l-amdesconsiderat pentru trecutul sãuîn relaþia cu familia. Apoi i-amcerut plin de remuºcãri sã mã iertepentru sinistrul sentiment de urãºi dispreþ.

Uºor descumpãnit, însã miº-cat sufleteºte, a acceptat suspi-nând sã-mi acorde iertarea pãrin-teascã. Ne-am dat sãrutareaîmpãcãrii ºi ne-am îmbrãþiºat cudragoste...

Cuvântul lui Dumnezeu mi-aadus pacea sufleteascã ºi liniºteaspiritualã: „Celor ce le veþi iertapãcatele vor fi iertate!” (Ioan20.23). Iertându-l deplin pe tatãlmeu am fost copleºit de iubire,de sens ºi de dorinþa legitimã dea deveni un fiu bun.

Din momentul împãcãrii n-ammai putut gândi, vorbi ºi acþionaca mai înainte. Domnul mã înno-ise în gândirea ºi purtarea mea,pentru cã la Dumnezeu toatelucrurile sunt cu putinþã.

GEORGE MARIN

A ierta deplinA ierta deplin

„Adevãrat vã spun cã orice veþi lega pe pãmânt va fi legatîn cer ºi orice veþi dezlega pe pãmânt va fi dezlegat în cer!”

Matei 18.18

„...ºi neiartã nouãgreºelilenoastre,

precum ºinoi iertãmgreºiþilornoºtri.”

Matei 6.12

„...ºi neiartã nouãgreºelilenoastre,

precum ºinoi iertãmgreºiþilornoºtri.”

Matei 6.12


Biblia este presãratãcu îndemnuri ca:fiþi treji, fiþi veghe-

tori, fiþi atenþi. Dumnezeu vrea sãfim într-o stare de veghe. Cinevaspunea: „Cum pot ºti cã sunt treazspiritual sau dorm spiritual?” Aºvrea sã urmãrim patru caracteris-tici ale omului care doarme.

În primul rând, omul caredoarme nu ºtie ce e cu el. Cânddormi nu ºti ce se întâmplã înjurul tãu. La fel este ºi cu omulcare doarme din punct de vederespiritual. El munceºte, trudeºte ºise zbate în lumea aceasta. Încear-cã sã adune, sã strângã, dar nu-lintereseazã ce este dincolo deacest hotar. Omul care doarmedin punct de vedere spiritual nuse intereseazã ce este dincolo delumea aceasta. Dumnezeu esteacela care vrea binele nostru ºivrea sã ne binecuvânteze. Viaþanoastrã, în lumea aceasta, esterelativ scurtã. Este importantãmenirea pe care o avem în lumeaaceasta, scopul pentru careDumnezeu ne-a creat.

Sunt douã întrebãri care-miplac foarte mult în Iov 13.11: „Nuvã înfricoºazã mãreþia Lui, ºi nucade groaza Lui peste voi?”.Trãim într-o vreme când oameniinu sunt impresionaþi de mãreþialui Dumnezeu. El ªi-a arãtatputerea ºi mãreþia prin faptul cã

a creat o lume extraordinarã. Totce ne înconjoarã, de la firicelulde iarbã ºi pânã la cosmosulinfinit, vorbeºte despre un Dum-nezeu puternic ºi binecuvântat,un Dumnezeu care a adus totulla viaþã prin Cuvântul Sãu.

Biblia spune, în Psalmul 33.9,cã Dumnezeu porunceºte ºi ceporunceºte ia fiinþã. Între Cuvân-tul lui Dumnezeu ºi faptã nu-i nicio distanþã pentru cã El esteAtotputernic. Mãrturia pe care odepune Universul este dumneze-iascã. Dumnezeul nostru estetranscendent creaþiei, este din-colo de lumea aceasta, este în totce existã. Oamenii nu au creatnimic, ci doar au copiat natura.Ei nu sunt impresionaþi de mãreþialui Dumnezeu ºi nu se lasã atinºide puterea Lui.

Dumnezeu ªi-a arãtat mãreþianu numai prin faptul cã a creatUniversul, ci ºi prin faptul cã,acum douã milenii, L-a trimis peHristos, Fiul Sãu. Isus nu a venitca sã avem o religie în plus, sausã avem Crãciun ºi Paºte, ci avenit ca sã ne ajute, sã ne vin-dece, sã ne ierte, sã ne umple cuDuhul Sfânt, sã ne integreze înuriaºa familie a lui Dumnezeu.

Sutaºul care a condus plu-tonul de execuþie al DomnuluiIsus, a spus: „Cu adevãrat Acestaa fost Fiul lui Dumnezeu”. Sespune cã, dupã patima ºi învierea

Fiþi treji!Mesaj

Fiþi treji!

„De aceea,încingeþi-vã

coapseleminþii

voastre,fiþi treji...”

1 Petru 1.13

„De aceea,încingeþi-vã

coapseleminþii

voastre,fiþi treji...”

1 Petru 1.13

Dumnezeu este Atotputernic ºi Atotînþelept în tot ce face. El afãcut o zi din luminã ºi întuneric. O parte în care omul sãmunceascã, sã-ºi câºtige existenþa ºi o parte în care sã se odihneascã,sã se refacã din punct de vedere fizic, ca sã poatã munci. Dinpunct de vedere fizic, în limitele bunului simþ, somnul este obinecuvântare, dar din punct de vedere spiritual somnul este unpãcat. Tema mea este formatã din douã cuvinte: „Fiþi treji!”.

GHIÞÃ MOIª

Pastor Biserica Maranata, Baia Mare

Predicã þinutã în Biserica Filadelfia dinBucureºti.


Mântuitorului acest sutaº s-a dussã culeagã informaþii de laoamenii care au fost atinºi,vindecaþi ºi binecuvântaþi deDomnul. Într-o searã a intratîntr-o casã unde era Petru, carevorbea despre experienþele pecare le-a avut cu Domnul. Dupãce Petru ºi-a încheiat cuvântarea,acest centurion s-a ridicat ºi a puso întrebare: „Grecii au adusînþelepciunea. Noi, romanii, amadus forþa ºi puterea, voi - creº-tinii, ce aþi adus nou în istorie?”Petru, cu faþa seninã, a spus:„Tinere, e adevãrat cã grecii auadus înþelepciunea, voi romaniiputerea, dar noi, creºtinii, vãaducem iubirea lui Dumnezeu”.

Pânã la Domnul Isus Hristosiubirea era consideratã un senti-ment pentru cei slabi. Mântuitorula demonstrat în istorie cã iubireanu este nici sentiment, nici pa-timã, ci, aºa cum spunea Dante:„Iubirea este o forþã uriaºã careînvârte sori ºi stele”. Iubirea L-a

adus pe Cel ce este de 3 ori sfânt,L-a adus în mijlocul nostru. Avenit aici, în lumea noastrã ca sã-ªidea viaþa pentru noi. Ne bucurãmcã ªi-a dat viaþa pentru noi, darsuntem plini de bucurie cã, dupã3 zile, Dumnezeu L-a înviat dinmorþi ºi e viu în vecii vecilor. Cutoate acestea, oamenii nu suntimpresionaþi nici de Universulcreat de Dumnezeu, nici delucrarea Domnului Isus. Ei îºi vãdde treburile lor, de afacerile lor,de gândurile lor, de drumurilelor, de viaþa lor. Oamenii seîndepãrteazã tot mai mult deDumnezeu. Nu numai cã oameniinu sunt impresionaþi de mãreþialui Dumnezeu, dar nici mãcar nuse tem de Dumnezeu. Rãul a fostprezent în istorie dintotdeauna,însã astãzi rãul ºi fãrãdelegeaating cote inimaginabile. Trãimvremuri grele, când oamenii seîndepãrteazã de Dumnezeu. Auzilucruri aºa de grave, pãcate atâtde mari, ºi oamenii parcã fug tot

mai mult de Dumnezeu.Am citit într-o carte despre un

mare predicator american, care aajuns în temniþã printr-un lucrunesãbuit. Acolo a dat peste ocarte care i-a plãcut foarte multºi a avut dorinþa ca autorul aceleicãrþi sã îl viziteze pentru a sta devorbã cu el. ªi dorinþa i s-a înde-plinit. Autorul cãrþii i-a pus ur-mãtoarea întrebare: „Când a fostmomentul când ai încetat sã-L maiiubeºti pe Isus de ai ajuns aici?”„N-a fost nici un moment cândnu L-am iubit pe Domnul, chiarºi acum Îl iubesc. A fost un mo-ment în viaþa mea când amîncetat sã mã mai tem deDumnezeu ºi de aceea am ajunsaici”, a spus predicatorul.

Sunt aºa de mulþi oameni carenu mai au teamã de Dumnezeu.Nu se lasã impresionaþi de mãre-þia lui Dumnezeu ºi nu se tem depedeapsa Lui. Biblia spune cã latapãctului este moartea.

( continuare în pag. 14)

Mesaj

În prima duminicã a anului 2007, 18 suflete au încheiat legãmânt cu Domnul în apa botezului în BisericaPenticostalã Filadelfia din Bucureºti, act oficiat de pastorii Ioan Tipei ºi ªtefan Biro.


(urmare din pag. 13)

O a doua caracteristicã asomnului este aceea cã omulcare doarme se aflã supus ladiferite iluzii. De cele mai multeori omul sãnãtos se viseazãnoaptea bolnav, iar omul bolnavse viseazã sãnãtos. De fapt, înIsaia este scris: Ce viseazãnoaptea cel flãmând? Pâine. Ceviseazã noaptea cel însetat? Apã.Omul care doarme spiritual vinela adunare ºi ascultã ºi se bucurãde prezenþa lui Dumnezeu. Dar adoua zi intrã în problemele coti-diene ºi uitã tot. Un copil al luiDumnezeu trebuie sã aibã însuflet siguranþa cã Dumnezeu nul-a pãrãsit ºi este de partea lui. Nutrebuie sã ne lãsãm conduºi devalurile vieþii, ci trebuie sã ºtimcã aparþinem lui Dumnezeu. Elne-a chemat ca sã ne dea biruinþãºi sã trãim cu El pânã la sfârºitulvieþii noastre.

O tânãrã înotãtoare de perfor-manþã a vrut sã intre în cartearecordurilor trecând MareaMânecii înot (aprox. 40 km). Laprima încercare a fost o ceaþãdensã, ºi tânãra a renunþat. Aîncercat încã o datã ºi s-a întâm-plat la fel. ªi de data aceasta erape punctul de a renunþa, însãalãturi de ea, într-o barcã, se aflao prietenã de-a ei. Aceasta, vã-zând-o în ce situaþie se aflã, aînceput sã strige: „Florenþa,dincolo de ceaþã este þãrmul”.Cuvintele acestea au ajutat-o sãtreacã prin ceaþã ºi sã ajungã laþãrmul celãlalt.

Dincolo de ceaþa lumii, apãcatului ºi a morþii este þãrmulÎmpãrãþiei lui Dumnezeu. Dinco-lo de viaþa aceasta ne aºteaptã oviaþã cu Dumnezeu.

O a treia caracteristicã asomnului este aceea cã omulcare doarme se aflã într-o starede inactivitate. La fel se întâmplãcu omul care doarme spiritual.Vine la Casa lui Dumnezeu ºi îi

place sã asculte o cântare, opredicã, dar el nu face nimic înCasa lui Dumnezeu. Fiecaredintre noi trebuie sã lucrãm pentruDomnul, ºi sã ne facem slujba pecare Dumnezeu ne-a încredinþat-o.Este foarte important sã lucrãmpentru Dumnezeu, dar trebuie sãeliminãm compromisul din viaþanoastrã.

Suntem chemaþi înlumea aceasta ca sã-iajutãm pe alþii sã seîntoarcã la DomnulIsus. Viaþa aceasta

este ireversibilã ºi deaceea trebuie sã o

trãim pentru voia luiDumnezeu. Tot ce

trãim aici are ecou îneternitatea lui

Dumnezeu, de aceeafiecare clipã trebuie

s-o trãim pentrugloria ºi slava lui

Dumnezeu.

Se spune cã un om bogat eratare nefericit. Într-o zi s-a dus laun rabin. Acesta i-a spus omuluibogat sã se uite pe fereastrã ºi sãîi spunã ce vede. „Vãd pe stradãbãieþi, fete, copii …” spusebogatul. Apoi rabinul îi spuse sãse uite într-o oglindã care era înacea camerã ºi sã îi spunã cevede. „Îmi vãd chipul” spusebogatul. Atunci rabinul îi spuse:„ªtii care este diferenþa între sticlade la fereastrã ºi oglindã? ªi unaºi alta sunt din sticlã, diferenþaeste cã oglinda are un strat subþirede argint. De aceea te vezi numaipe tine.”

Sã nu ne vedem numai pe noicã vom fi tare nefericiþi. Dumne-zeu ne cheamã sã trãim pentrualþii. Sã vorbim despre dragostealui Dumnezeu oamenilor ºi sã lemãrturisim nu numai prin cuvinte,ci ºi prin fapte. Sã eliminãmcompromisul din viaþa noastrãpentru cã întotdeauna un com-promis pregãteºte alt compromis.ªi din compromisul cu diavolul

va câºtiga diavolul.Sã fim înþelepþi în ce priveºte

binele ºi sã ne strãduim sã lucrãmpentru Dumnezeu. Pentru cãsuntem diferiþi, avem nevoie uniide alþii. Deci, sã lucrãm fiecarecu darul pe care ni L-a datDumnezeu.

În al patrulea rând, omulcare doarme se aflã într-o starede pericol. Sã ne amintim deSamson, un om puternic nu prinmuºchii lui, ci prin Duhul Sfânt.A fost singurul judecãtor din Is-rael care a domnit peste 20 de aniºi care n-a adus nici o victoriepentru Israel. Dar omul acestaavea un secret de la Dumnezeu.Briciul nu trebuia sã treacã prinpãrul lui, însã el n-a vegheat ºi acochetat cu pãcatul. A adormit înpoala unei femei de moravuriuºoare ºi ºi-a pierdut puterea.Deci, omul care doarme se aflãîntr-o stare de pericol. Unii dormatât de profund spiritual încâtsforãie.

Citeam undeva despreMoody cã, într-o zi în timp cepredica, a vãzut cum cinevaaþipise în bisericã ºi dintr-o datãa strigat: „foc!”. Omul acela a sãritîn picioare speriat ºi a zis:„Unde?”. „În iad, sã te ardã, dacãmai dormi în bisericã!” a spusMoody.

Suntem chemaþi sã veghemspiritual, sã ne trezim. Haideþi sãfim treji ºi veghetori ºi sã neîntoarcem la Dumnezeu. Mulþiºtiu cã Hristos trebuie sã vinã, darpuþini Îl aºteaptã.

Deviza Vechiului Testamentera: „ „De aceea îþi voi face astfel,Israele, ºi fiindcã îþi voi faceastfel, pregãteºte-te sã întâlneºtipe Dumnezeul tãu, Israele!”(Amos 4.12). Deviza Noului Tes-tament este: „De aceea, ºi voi fiþigata; cãci Fiul omului va veni înceasul în care nu vã gândiþi.”(Matei 24.44). Suntem noi gatasã-L întâmpinãm pe Domnul?

Mesaj


Trebuie sã ne trezim!Când se trezeºte omul? La un zgomot.

Profetul Ieremia spune: „Nu este CuvântulMeu ca un foc, zice Domnul, ºi ca un ciocancare sfãrâmã stânca?” (Ieremia 23.29). Aºdori ca ciocanul lui Dumnezeu sã loveascãîn stânca inimii noastre ºi sã ne trezeascã larealitate. Dumnezeu sã ne ajute sã conºtien-tizãm prin Duhul Sfânt cã pericolul cel maimare este atunci când omul doarme spiri-tual.

Când se mai trezeºte omul? Când sespalã dimineaþa. Isaia spune: „Spãlaþi-vãdeci ºi curãþiþi-vã. Luaþi dinaintea ochilormei faptele rele pe care le-aþi fãcut, încetaþisã mai faceþi rãu.” Nu e suficient cã nufacem rãul, trebuie sã învãþãm sã facembinele.

„Veniþi totuºi sã ne judecãm, ziceDomnul. De vor fi pãcatele voastre cum ecârmâzul, se vor face albe ca zãpada; devor fi roºii ca purpura, se vor face ca lâna.”(Isaia 1.18). Sã ne ajute Domnul sã fugimde pãcat ºi sã trãim o viaþã curatã pentru El.

Când se mai trezeºte omul? Când facepuþinã miºcare. Dimineaþa, când te trezeºti,faci puþinã miºcare. Haideþi sã ne miºcãmºi sã lucrãm pentru Dumnezeu. Suntoameni care au nevoie de ajutorul nostru.Este foarte important sã ne punem ladispoziþia lui Dumnezeu, sã ºtim cã El estede partea noastrã ºi sã ne încredem în El.

Întâmplarea celor trei tineri din cuptorulde foc ne aratã devotamentul lor. Încercareai-a dezlegat de legãturile lor. Deciîncercarea nu-þi face nici un rãu, ci doar tedezleagã de legãturile tale ºi te face sã teîntãreºti în credinþã. Câþi au ieºit din cuptor?Trei, cãci al patrulea a fost Hristos Domnul.Hristos ne aºteaptã pe mine ºi pe tine sã nedea biruinþã când trecem prin încercare, deaceea trebuie sã fim tari ºi sã ne încredemîn Dumnezeu.

Odatã, la ºcoala duminicalã, copiii aufost întrebaþi: „De ce credeþi voi cã leii nui-au fãcut nimic lui Daniel?”. O fetiþã arãspuns: „Pentru cã în mijlocul lor era Leuldin seminþia lui David”. Aº vrea sã vã spuncã Leul din seminþia lui David a promis cãva fi cu noi pânã la capãt.

Sã ne rugãm ºi noi ca psalmistul:„Zideºte în mine o inimã curatã, nu mãlepãda de la faþa Ta...” (Psalmul 51) ºi sãfim treji, aºteptând pe Mirele nostru drag.

Maranata - Vino Doamne Isuse!

NU MÃ-NSPÃIMÂNT!Nu mã-nspãimânt de drumul pe care merg; curând,El nu-mi va fi-ntuneric, ci numai strãlucire.Iubirea o sã intre la mine surâzândCa-n cea mai fericitã ºi dulce întâlnire.

Topi-mi-se-va timpul într-un etern ºuvoiPrin care voi strãbate din veac în veac mai iute,Prin stãri mai fericite, mai-nalte ºi mai noiUrmând Desãvârºirii pe zãri nestrãbãtute.

— O, vuiete-ale lumii, ispite ºi-ngroziriDe mult nu mã-nspãimântã a voastrã-ameninþare:Puteþi zdrobi fiinþa trupeºtii mele firiCãci sufletul mi-e liber, nebiruit ºi tare.

De mult nu vã mai caut, deºarte promisiuni,Ce-aþi otrãvit odatã atâtea zãri din mine...Ci liniºtit mi-e zborul pe-aripi de rugãciuniCând mã-nveºmântã valuri de armonii divine.

Cântarea rugãciunii spre ceruri când mi-o suiSe vãd ºi mai senine, mai largi ºi mai curateªi nu mi se opreºte decît în faþa CuiMi-a dãruit aceste minuni nemãsurate.

Recunoºtinþã, numai recunoºtinþã vinS-aduc ºi-n rugãciune ºi-n lacrimi ºi-n cântareEternã-nþelepciune ce-mi schimbi al morþii chinÎn cea mai strãlucitã ºi sfântã Liberare.

TRAIAN DORZ

Mesaj

NU MÃ-NSPÃIMÂNT!Nu mã-nspãimânt de drumul pe care merg; curând,El nu-mi va fi-ntuneric, ci numai strãlucire.Iubirea o sã intre la mine surâzândCa-n cea mai fericitã ºi dulce întâlnire.

Topi-mi-se-va timpul într-un etern ºuvoiPrin care voi strãbate din veac în veac mai iute,Prin stãri mai fericite, mai-nalte ºi mai noiUrmând Desãvârºirii pe zãri nestrãbãtute.

— O, vuiete-ale lumii, ispite ºi-ngroziriDe mult nu mã-nspãimântã a voastrã-ameninþare:Puteþi zdrobi fiinþa trupeºtii mele firiCãci sufletul mi-e liber, nebiruit ºi tare.

De mult nu vã mai caut, deºarte promisiuni,Ce-aþi otrãvit odatã atâtea zãri din mine...Ci liniºtit mi-e zborul pe-aripi de rugãciuniCând mã-nveºmântã valuri de armonii divine.

Cântarea rugãciunii spre ceruri când mi-o suiSe vãd ºi mai senine, mai largi ºi mai curateªi nu mi se opreºte decît în faþa CuiMi-a dãruit aceste minuni nemãsurate.

Recunoºtinþã, numai recunoºtinþã vinS-aduc ºi-n rugãciune ºi-n lacrimi ºi-n cântareEternã-nþelepciune ce-mi schimbi al morþii chinÎn cea mai strãlucitã ºi sfântã Liberare.

TRAIAN DORZ


Omileticã

Ce înseamnã sã fimCe înseamnã sã fimCe înseamnã sã fimCe înseamnã sã fimCe înseamnã sã fimluminã în Domnul?luminã în Domnul?luminã în Domnul?luminã în Domnul?luminã în Domnul?

Efeseni 5:8-17

Introducere:

- Mulþi oameni pretind ca au luminã de laDumnezeu, mai ales atunci când au opinii diferitede ale majoritãþii sau cautã sã-ºi justifice erorile.

- Chiar ºi cel rãu se dã drept Înger de luminã(2Cor 11:14).

- Ce înseamnã, totuºi, a fi luminã?

Conþinut::

1. Lumina dumnezeiascã înseamnã rodire (v. 8)A. În relaþia cu semenii (bunãtate)- Sunt oameni foarte corecþi, dar nu ºi buni.- Bunãtate voiesc, nu jertfe (Os 6.6)- Prov 19:22B. În relaþia cu Dumnezeu (neprihãnire)C. În relaþia cu învãþãtura Cuvântului

dumnezeiesc (adevãr)2. Lumina dumnezeiascã înseamnã discernã-

mânt (v. 10-11)A. Pentru a înfãptui ce-I este plãcut lui

Dumnezeu (v. 10)- Mai mult decât urmãrirea intereselor proprii- David ºi cruþarea lui Saul (1Sam. 24. 26).B. Pentru a evita pãcatul (v. 11)- Lot ºi alegerea câmpiei Iordanului (Gen.

13.10-11).3. Lumina dumnezeiascã înseamnã pãrtãºie

cu Hristos (v. 14)- singura cale prin care putem fi luminaþi.- Ioan 12.36-37.4. Lumina dumnezeiascã înseamnã chib-

zuinþã (v. 15-17)A. Chibzuiþi în administrarea timpului (v. 16)B. Chibzuiþi în scopurile cu care trãim (v. 17)

Încheiere:

- A fi luminã în Domnul presupune, aºadar, oanumitã conduitã, nu doar cunoaºtere.

- Însuºirile acestei conduite sunt: rodirea,discernãmântul, pãrtãºia, ºi chibzuinþa.

- Aºa cum oamenii din vremea lui Ioan Bote-zãtorul au cãutat sã se bucure de lumina lui, con-temporanii noºtri trebuie sã sã se bucure de lumi-na pe care noi o primim de la Dumnezeu (Ioan 5.36).

CIPRIAN TERINTE

Schiþã de predicã

ILUSTRAÞIIILUSTRAÞIIILUSTRAÞIIILUSTRAÞIIILUSTRAÞII

Ilustrarea PÃCII

Exemple din VechiulTestament

a. Avraam fostîmpãciuitorul dintre pãzitorii cirezilor lui ºi ceiai lui Lot, oferind o soluþie de aplanare aconflictului. Renunþând la drepturile sale, opersoanã va fi binecuvântatã în mare mãsurã.

b. Isaac a ºtiut cã, dacã va cãuta pacea, vaputea gãsi soluþia potrivitã, aºa cã a ales sãrenunþe la dreptul sãu asupra fântânilor. Paceaeste mai importantã decât impunerea proprieivoinþe.

c. Daniel a avut o asemenea încredere înDumnezeu încât a putut dormi liniºtit chiar ºiîn groapa cu lei. Vei simþi pace atunci când teîncrezi în Dumnezeu în orice împrejurare.

d. Seminþiile lui Israel s-au bucurat debiruinþã când au fost unite ºi au trãit în paceunele cu altele, dar disensiunile dintre ele le-auadus înfrângere ºi eºec. Certurile ºi disensiuniledintre oameni împiedicã progresul.

Exemple biblice pentru ilustrareaCREDINCIOªIEI

1) Iosif a preferat sã meargã la închisoaredecât sã comitã adulter cu nevasta stãpânuluisãu (Genesa 39:7-10).

2) Moise a învãþat ascultarea de Dumnezeu(Evrei 11:24-28).

3) Iosua ºi-a þinut cuvântul faþã de gabaoniþi(Iosua 9:14-19, 26).

4) David ºi-a þinut promisiunile faþã de vite-jii sãi, iar ei i-au fost loiali (2 Samuel 23:8-39).

5) Daniel a rãmas neclintit în convingerilesale (Daniel 1:8; 6:3-10).

6) Oamenii împãratului Ioas ºi cei aiîmpãratului losia se ocupau cinstit de fondurilepublice (2 împãraþi 12:15; 22:7).

7) Petru ºi ceilalþi apostoli ºi-au mãrturisitcredinþa cu îndrãznealã (Fapte 4:18-20; 7:54-60; 14:19-20; Filipeni 1:12-14).


Mãrturia ta este aceeaºi an dupãan? Sau o completezi cu experienþeproaspete cu Dumnezeu?

Mãrturia ta este aceeaºi an dupãan? Sau o completezi cu experienþeproaspete cu Dumnezeu?

Întrebare personalãÎntrebare personalã

Caleidoscop

Prioritãþilevieþii tale

Fã o listã cu prioritãþile vieþiitale.

Câte dintre ele sunt prioritãþispirituale ºi câte materiale ºi caresunt mai numeroase?

Vino cu aceastã listã curugãciune înaintea lui Dumnezeuºi cere-I sã te ajute sã-þi sta-bileºti corect în lumina Cuvân-tului Lui, prioritãþile în viaþã.

Pãcat ºi pocãinþãÎmpãratul Teodosie a omorât 7000 de oameni

din pricina unei rãscoale în Tesalonic. Îndatã dupãaceea a vrut sã se ducã la bisericã în Milano.Episcopul Ambrosie, care-l mustrase mai înainteprintr-o scrisoare, l-a oprit ºi i-a zis cã nu poate sãfacã parte din turma lui Cristos, pãtat astfel de sânge.

Împãratul, supãrat, s-a legat de pilda lui David,spunând cã ºi el a sãvârºit omor.

Ambrosie i-a rãspuns: „Urmeazã pe David ºi înpocãinþã, cum l-ai urmat în pãcat”. Aºa fac mulþioameni. Când pãcãtuiesc îndatã zic: „ªi David apãcãtuit”. Dar ºtiu numai de pãcatele lui David. Depocãinþa lui habar n-au.

O femeie în vârstã a venit într-o zi laun pastor tânãr ºi i-a spus: „Tinere, tu nueºti suficient de bãtrân, sã ai destulepãcate ca sã te pocãieºti de ele ºi sãpredici împotriva lor”. Pastorul a privit-oatent ºi i-a spus: „Doamnã, nici dumneatanu eºti prea bãtrânã ca sã te pocãieºti”.

Prea tânãr... prea bãtrân

Pizma este putrezirea oaselor.Solomon (Prov. 14.30)

Pizma sau zavistia este rãdãcina uciderii.Ioan Gurã de Aur

Zavistia este fiica mândriei: omoarã pe mama ºi vamuri ºi fiica. AugustinPizma se naºte din slavã deºartã. Teofilact

Cugetãri despre PIZMÃ

1. „Nu poate face nimic de la Sine” (Ioan 5.19)2. Fapte 16.18

3. Nebucadneþar, împãratulBabilonului (2 Regi 25, 8-9)4. Poporului Israel (Isaia 45.3)5. Balaam (Numeri 22.34)

1. Ce nu poate face Fiul lui Dumnezeu?2. Unde scrie cã apostolul Pavel era necãjit?3. Cine a distrus primul templu din Ierusalim?4. Cui i-a spus Dumnezeu: „Te chem pe nume?”5. Cum se numea omul care a zis cãtre un înger:„Am pãcãtuit”?

Rãspunsuri

Cãutaþi în cartea DomnuluiCãutaþi în cartea Domnului

Rãspunsuri

Nu existã oameni atât debuni ca sã se mântuiascã

singuri - dar nici atât de rãi sãnu poatã fi mântuiþi de

Dumnezeu!

Nu existã oameni atât debuni ca sã se mântuiascã

singuri - dar nici atât de rãi sãnu poatã fi mântuiþi de

Dumnezeu!


Mãrturie

D e mic copil mi-aplãcut sã ascultfraþii care mãrturi-

seau anumite minuni pe care le-afãcut Dumnezeu. Doream foartemult ca eu personal sã vãd oastfel de minune (vindecare).Credeam din tot sufletul înputerea vindecãtoare a DomnuluiIsus ºi Dumnezeu mi-a ascultatrugãciunea.

În anul 1986, sora IuhasMaria, de 42 de ani, domiciliatãîn Oradea, str. Navigatorilor 43,a fost grav bolnavã, fiind nevoiede internarea ei în spital.

La început, a fost internatã înspitalul din Nucet, apoi la spitaluldin Oradea. În timpul suferinþei,sora Maria ºi-a pierdut vederea,fiind apoi paralizatã. În primasãptãmânã din luna septembrie,împreunã cu soþul ºi copiii ei amvizitat-o la spitalul din Oradea.Sora Maria nu m-a recunoscut,ba, dimpotrivã, spunea cã sunt bamedicul din Nucet, ba altcineva.Soþul ei, fratele Ioan, îi spuneamereu: „Nu Maria, este frateleMudura, a venit sã se roagepentru tine”. Dacã am vãzut cãnu putem sã ne înþelegem cu ea,i-am spus soþului ei sã o lasepuþin. Am început sã predicfoarte simplu Evanghelia,mãrturisindu-L pe Domnul Isus.Dupã aproximativ cinci minute,sora Maria m-a recunoscut dupãvoce, cerându-ºi iertare cã nu m-arecunoscut de la început, apoi mi-aspus cã ea simte cã Domnul ocheamã acasã. Eu sã am grijã decopiii ei din punct de vedere spiri-tual, iar soþul ei din punct devedere financiar ºi material.

Dupã câtva timp, am fãcut orugãciune împreunã cu cei pre-zenþi, apoi am plecat acasã.

În sãptãmâna urmãtoare, maiexact luni dimineaþã, aproximativla ora nouã, unul dintre copiii eimi-a dat telefon, spunându-mi cãmama lor este acasã ºi sã mergpânã la ei. Eu am crezut cã ea sesimte mai bine, dar copilul mi-aspus cã au externat-o din spitalpentru cã medicii nu mai aveauce sã-i facã, spunându-i cã maiare doar câteva zile de trãit ºi sãmoarã în familie.

Împreunã cu soþia, m-am dusla ea acasã ºi am vãzut-o pe soraMaria foarte slãbitã. Arãta ca unom fãrã viaþã. Am încercat sã oîncurajez pe ea, pe copii ºi pe soþ.În acest timp, sora Maria mi-aspus cã eu nu vreau ca ea sã fievindecatã. Am întrebat-o de cecrede aºa ceva, cã nu esteadevãrat. Atunci mi-a fãcut omãrturisire care ne-a miºcat petoþi. Spunea cã în spital a avut ovedenie sau un vis, nu ºtia exactce era, dar a vãzut cã ieºise din

spital ºi pe una dintre strãzileoraºului Oradea L-a vãzut peDomnul Isus, aºa cum ºi-Limaginase ea, într-o maºinã.Apropiindu-se de maºinã a vãzutcã era maºina mea. Ea i-a spusDomnului Isus sã iasã din maºinãsã o vindece. Ea mãrturisea cãDomnul Isus i-a spus: „Spune-ilui Mudura sã deschidã uºa ºi apoiEu te voi vindeca.” Ea a crezutcã eu nu-L las pe Domnul Isus sãiasã din maºinã sã o vindece. Euam înþeles cã este vorba de rugã-ciune (deschiderea uºii însemna,în acest caz, rugãciunea). Atuncii-am spus sorei Maria cã ne vomruga pentru ea ºi în zilele urmã-toare eu voi pleca în câteva bise-rici precum ºi la Centrul CultuluiPenticostal din Bucureºti ºi vomcontinua sã ne rugãm pentru ea.

În acel moment am rãmasfoarte mirat cã sora Maria, carenu putea vorbi decât în ºoaptã, cuo voce puternicã mi-a spus: „NUPLECI NICÃIERI PÂNÃ NUMÃ VA VINDECA DOMNUL”.

În urma acestor cuvinte amsimþit o putere pe care n-o potdescrie ºi cu aceeaºi autoritatem-am adresat soþului ei sã chemecopiii, care erau afarã. Copiii au

Fratele Ioan, bãiatul cel mai mre, Nelu ºi sora Maria Iuhas.

Eu sunt Domnul care tevindecã

Eu sunt Domnul care tevindecã

(Exod 15.26c)


Mãrturie

venit ºi i-am întrebat pe toþi:„Credeþi voi cã Domnul Isus ovindecã acum pe soþia ºi pe ma-ma voastrã?” Ei au rãspuns: „Da”.Atunci am zis sã ne plecãm pegenunchi ºi sã ne rugãm Dom-nului. Când am zis „sã ne plecãmpe genunchi”, sora Maria, din noucu vocea în ºoaptã, ne-a spus cãvrea ºi ea sã stea pe genunchi. Mi-amdat seama cã nu va putea, datoritãbolii, sã stea jos pe genunchi.Atunci, împreunã cu familia amîncercat sã o ajut sã stea în pat pegenunchi, apoi ne-am rugat. Întimpul rugãciunii am simþit dinnou puterea Duhului Sfânt ºi omare bucurie în sufletul meu.Dupã circa douã-trei minute derugãciune, sora Maria a sãrit înpicioare ºi a început sã batã dinpalme zicând: „Copiii mei, casamea!” A repetat de mai multe oriaceste cuvinte, apoi a strigat:„Domnul Isus m-a vindecat”.Noi am rãmas pe genunchi, toþine uitam la ea cum se plimba princasã bucurându-se ºi lãudându-Lpe Domnul. Dupã câteva minutene-am ridicat ºi noi. Am întrebat-odacã ne vede normal. Ea a spuscã da. Atunci unul din copiii ei i-adat mâna ca sã-l strângã cât poatede tare cu mâna care fusese para-lizatã. Eu m-am uitat sã vãd dacãare putere. Copilul a simþit cã ma-

ma lui are putere în mânã ºi aspus: „Mamã, acum vãd cã Dom-nul te-a vindecat”.

Dupã ce-am vãzut aceastãmare lucrare pe care a fãcut-oDomnul, ºtiam cã acest caz va fimediatizat, mai ales cã sora lu-crase la fabrica de ulei din Ora-dea, iar colegii ei ºtiau de boalaei. Atunci i-am spus sorei Maria:„Sorã Maria, cu oricine te veiîntâlni ºi te va vedea cã eºti vin-decatã sã nu dai nume de om, cãaici nu a lucrat mâna omului, ci sãspui cu tot curajul cã DomnulIsus te-a vindecat ºi El meritã toa-tã gloria.”

Am mulþumit cu toþii Dom-nului ºi am plecat acasã. SoraMaria, aºa cum era îmbrãcatã, aieºit afarã sã ne conducã. Înstradã erau douã vecine de-ale eicare discutau. Sora Maria a strigattare: „Vecinelor, m-a vindecatDomnul Isus”. Imediat s-au adu-nat mulþi vecini care au rãmasmiraþi de cele vãzute.

În ziua urmãtoare, am plecatla Centrul Cultului de la Bucu-reºti, mãrturisind fraþilor bucuriape care o aveam cu ocazia vin-

decãrii sorei Maria. Fraþii VamvuAlexie ºi Sandru Trandafir, careau auzit mãrturisirea mea,mi-auspus sã scriu detaliat vindecareapentru a o pãstra la dosar ca mãr-turie. În zilele urmãtoare, soraMaria s-a dus la fabrica de uleiunde lucrase ºi apoi prin oraº,mãrturisind peste tot cum Dum-nezeu a vindecat-o. În aceeaºisãptãmânã, joi seara, la serviciuldivin din Biserica PenticostalãBetel din Oradea, sora Maria amãrturisit cum a fost vindecatã,cântând apoi ºi o cântare de bu-curie. Toatã biserica s-a bucuratde minunea pe care a fãcut-oDumnezeu. Prin harul Domnului,sora Maria trãieºte ºi astãzi (vezifoto pag. 18). Toatã slava ºi gloriasã fie aduse Domnului Isus, careface ºi astãzi minuni!

Am mulþumit din toatã inimaDomnului cã ochii mei ºi ai soþieimele Veta au vãzut aceastã minu-ne. Pot sã spun ºi eu ca psalmistul:„Nu nouã Doamne, nu nouã, ciNumelui Tãu dã slavã”! (Psalmul115.1)

Pastor FLORIAN MUDURA,Detroit, SUA.

„Vecinelor, m-a vindecatDomnul Isus!”

„Vecinelor, m-a vindecatDomnul Isus!”

Sãrbãtoare multiplã laConstanþa

În 2006, Biserica Betel din Constanþa(cunoscutã în þarã mai mult sub numele„Biserica de la Km 4-5”), a sãrbãtorit 50 deani de existenþã.

Totodatã, în 2006, Biserica Betel ºi-aales o nouã conducere, noul pãstor albisericii fiind fratele Vasilicã Croitor.

În noaptea dintre ani, în bisericã a avutloc un serviciu divin în care au fost ordinaþidoi noi diaconi, fraþii Gabriel Cojocea(absolvent ITP) ºi Leonard Ciochinã (înfotografie alãturi de pastorii Man Nicolaeºi Vasilicã Croitor).

Dorim în continuare ca Dumnezeu sãreverse binecuvântãrile lui peste bisericileºi lucrãtorii din Dobrogea. C.G.


Informaåii

ANUNÞ IMPORTANTInformãm pe toþi abonaþii noºtri cã

multe din mandatele trimise în decada a douadin decembrie au sosit de la Bancã la redacþieabia dupã circa 3-4 sãptãmâni, fapt pentrucare multe comenzi de abonamente ºicalendare nu au putut fi onorate decât cumultã întârziere. De asemenea, uneoriBanca nu a preluat din mandate toate datelenecesare identificãrii abonatului saudestinaþia sumelor virate în cont, existând ºila ora actualã restanþe neidentificate.

Rugãm pe toþi abonaþii noºtri, care auachitat comenzi de abonamente sau calen-dare ºi nu au primit cele cerute sã ne sesizezeorice neconcordanþe.

Cu mulþumiri pentru înþelegere, REDACÞIA

IOAN DOMªA(1932-2006)

Domºa Ioan s-a nãscut ladata de 25 martie 1932, înlocalitatea Bogata de Sus,judeþul Cluj.

La 26 de ani s-a cãsãtoritcu sora Reghina. Dumnezeu i-a binecuvântat cu4 copii: Lenuþa, Nelu, Emil ºi Mihaela.

În anul 1991 a fost ordinat în slujba dediacon, ocupându-se de întocmirea proiectelorºi a avizelor necesare pentru construirea isericilordin Sãsar ºi Cicârlãu.

Cinci ani mai târziu a fost ordinat în slujbade presbiter, primind din partea ComunitãþiiRegionale delegaþia de a sluji într-un sector for-mat din bisericile: Seini, Cicârlãu, Baia Mare -Valea Borcutului, judeþul Maramureº.

În 15 decembrie 2006 Domnul l-a chematacasã. Înmormântarea a avut loc în Baia Mare,la data de 18 decembrie 2006, fiind prezenþipastori ºi presbiteri din bisericile penticostale dinBaia Mare ºi un numãr însemnat de credincioºi.

Serviciul de înmormântare a fost condus depastorul Grigore Todoran. Au avut scurtealocuþiuni fraþii: Ioan Tãmãºan, Gheorghe Onye,Marius Sfara ºi Radu Bota. Predica de bazã afost þinutã de pastorul Ghiþã Mois.

Prin harul lui Dumnezeu Biserica Filadelfia din Bistriþa atrãit un moment înãlþãtor în data de 10 decembrie 2006 , când 5candidaþi au intrat în apa botezului încheind legãmânt cuDumnezeu. Au rostit mesaje presbiterii Nelu Ungureanu, RãdvanCosticã ºi Emil Rauca. Botezul a fost oficiat de pastorii BojorVasile ºi Zãgrean Toma. L.Z.

Util pentruactivitatea de

administrare ºislujire abisericii

Linia de aplicaþii software„Ekklesia”, lansatã de proBisoft,s-a dovedit a fi deosebit de utilã înactivitatea de administrare ºi slujirea bisericii. Aplicaþiile din seriaEkklesia sunt recomandabile înde-osebi pentru eficientizarea ºi opti-mizarea activitãþilor de secretariat ale unei biserici. Utilizarea aplicaþiilorsoftware Ekklesia permite administrarea eficientã a informaþiilor desprebisericã ºi membrii acesteia, prin posibilitãþile largi de stocare a datelor,furnizarea de liste ºi situaþii statistice complexe, precum ºi a altordocumente specifice activitãþii de secretariat. Aplicaþiile din seriaEkklesia oferã module de introducere ºi consultare a datelor despremembri, de gestionare a informaþiilor despre bisericã, de evidenþã avizitelor fãcute la membrii bisericii, modul de generare a unor situaþiiºi rapoarte, de proiecte speciale, precum ºi un modul de corespondenþã.

Ekklesia este o unealtã valoroasã pentru pastori ºi secretari, unajutor esenþial în slujirea oricãrei biserici. Cei care au devenit dejautilizatori ai acestor produse software s-au declarat deplin satisfãcuþide beneficiile aduse slujirii lor:

„Un program complex ºi foate util pentru cei ce vor sã ºtieoricând cum stau ºi sã poatã avea eficienþã în acþiunile lor. Programulsatisface cerinþele informaþiei rapide, în timp util ºi la complexitateaunor biserici mari, dar nu numai" - Tibru Ioan, secretarul BisericiiPenticostale SPERANÞA, Timiºoara.

Daca doriþi sã aflaþi mai multe despre ceea ce vã poate oferiacest nou produs software destinat îndeosebi bisericilor, dar, în egalãmãsura, ºi altor organizaþii, vã recomandãm sã vizitaþi site-ul:www.probisoft.ro.

GELU LEONTIUC – proBisoft


Revista Presei

O nouã publicaþie cuO nouã publicaþie cuO nouã publicaþie cuO nouã publicaþie cuO nouã publicaþie cuperspectivãperspectivãperspectivãperspectivãperspectivãeeeeevvvvvanghelicãanghelicãanghelicãanghelicãanghelicã

Primul numãr din publicaþia sãptã-mânalã „SANTINELA” (director:Alexandru Iacob) – ce apare la Boto-ºani – cuprinde în cele 8 pagini nume-roase articole ºi informaþii: un amplureportaj despre „ªcoala Creºtinã Fila-delfia” (manager: pastor Ioan Bãdeliþã,membru în Consiliul Bisericesc) cufotografii din activitatea acesteia, Pro-iecte ale Asociaþiei Poliþiºtilor creºtini,un extras din Raportul Tismãneanudespre cultele neo-protestante, Textullegii privind Libertatea religioasã ºiregimul general al cultelor, promulgatde preºedintele Traian Bãsescu, agen-da evenimentelor curente etc. Deºipublicaþia are un conþinut bogat, maiales informativ, ºi o tehnoredactarebunã, redacþia îºi propune ca urmãtoa-rele numere sã fie de mai bunã calitateºi de actualitate.

Urãm colectivului Santineleisucces, iar publicaþiei - viaþã lungã!

Contact: www.santinela.com; e-mail:[email protected]; tel.: 0748.809.137.

A apãrut ultimul numãr din revista ResurseSpirituale, un ajutor preþios pentru cei care vor sã-ºiîmbunãtãþeascã slujirea. Poate fi comandatã la tel.:0259/236264 sau 0744.624.236., prin e-mail:[email protected] sau on-line: www.liferomania.ro.

Cotidianul „Evenimentul zilei” reia sub titlul„Apocalipsa se apropie” informaþiile cu privire laceasul care aratã timpul rãmas pânã la o catastrofãnuclearã.

Oamenii de ºtiinþã americani intenþioneazã sã deaînainte „Ceasul Apocalipsei” pentru a evidenþiaastfel ameninþãrile nucleare ºi climatice care planeazãasupra omenirii, relateazã AFP.

Orologiul simbolic, întreþinut de specialiºtii dela Universitatea dinChicago care edi-teazã revista ºtiin-þificã „Bulletin ofthe Atomic Scien-tists”, indicã, în pre-zent, doar cinci mi-nute pânã la miezulnopþii, orã conside-ratã echivalentã cuvenirea unei catas-trofe apocaliptice.

Ceasul Ceasul Ceasul Ceasul Ceasul ApocalipseiApocalipseiApocalipseiApocalipseiApocalipseiCeasul Ceasul Ceasul Ceasul Ceasul ApocalipseiApocalipseiApocalipseiApocalipseiApocalipsei


Poæta Redacåiei

BOLOG SORIN-GHEORGHE, Petrila, jud.Hunedoara. Am reþinut propunerea dv. de areveni în paginile revistei cu date ºi amintiri (chiararticole) despre viaþa ºi activitatea primuluipreºedinte al penticostalilor din România,Gheorghe Bradin. V-am trimis cele douã statuteale Cultului.VÃLEAN ANA, Borleasa, jud. Bistriþa-Nãsãud.Am înþeles situaþia dv., astfel cã veþi primi gratuitîn 2007, revista Cuvântul Adevãrului.CIOCIAN SAMUEL IOAN, Mioveni, jud. Ar-geº. Am primit scrisoarea dv. ºi urmeazã sã vedemcu ce vã putem sprijini.SZEKELY CAROL, Luduº, jud. Mureº. Aproa-pe toate articolele pe care ni le-aþi trimis sunt publi-cabile ºi considerãm cã cel puþin 2 articole vorvedea lumina tiparului anul acesta. Aveþi dreptateîn ceea ce priveºte publicarea unor articoleimportante chiar în douã reviste, mai ales cândlocurile de distribuþie ºi tirajele sunt diferite. Cuprivire la aspectele morale la care v-aþi referit înmai multe rânduri nu suntem în mãsurã sã vã spu-nem motivele pentru care nu s-a schimbat (încã)nimic. Menþionãm cã am informat conducereaCultului.RUSU MARIA, com. Stânceni, jud. Mureº. Veþiprimi în continuare revista ºi în anul 2007. Deasemenea, vã trimitem un calendar tip cartepoºtalã.BUPTE IOAN, Iermata, jud. Arad. Vãcomunicãm dv. ºi altora care ne-au scris, cãMãrturisirea de credinþã a Cultului urmeazã sã fierevizuitã ºi apoi, retipãritã.

Cititorii ne scriuCititorii ne scriuCititorii ne scriuCititorii ne scriuCititorii ne scriuDest: Cuvântul AdevãruluiStr. Carol Davila 81, sector 5Bucureºti, Cod 050453

ALBU IOAN, Oradea. Neimpresioneazã numãrul mare descrisori primite de la dv.,informaþiile ºi preocupãrile pentru

viaþa celor din jur. Nu ne-am propus sã deschidemo rubricã matrimonialã aºa cum nu vom face nicipublicitate, cu excepþia produselor media creºtine.Mulþumim pentru micile donaþii.CALÞEA MIRCEA, Arad. Nu considerãm cã estecazul sã revenim în legãturã cu propunerea dv.OLTEANU NELU, Craiova. Am recepþionatmeditaþia dv. biblicã. Considerãm cã îndemnul„Fiþi treji!” (ºi „tari”) este bine venit pentru toþicreºtinii, de altfel, acest îndemn este detaliat înarticolul publicat chiar în numãrul de faþã. Vremºi noi, ca ºi dv., sã-L lãudãm din toatã inimanoastrã pe Cel ce s-a rãstignit pentru noi, pãcãtoºii,pe Crucea de laGolgota.F U N D A Þ I AB E T H E L ,Pãltiniº, ne tri-mite cu regula-ritate periodiculde meditaþii bi-blice zilnice „Lân-gã ape de odih-nã” (în dreapta,coperta primuluinumãr din 2007).Contact la tel.:0255 / 52.28.98.

Existã oameni rãspândiþi pretutindeni în lume, caredoresc ca viaþa lor sã fie schimbatã. Ei cautã un nou sens ºiun scop adevãrat în viaþã. Pentru toþi aceºtia existã TRANSWORLD RADIO - un radio care schimbã viaþa!

A schimbat mereu vieþi ale semenilor noºtri români înultimii 44 de ani.

Scopul nostru este de a asista Biserica – Trupullui Hristos - pentru a împlini porunca Domnului IsusHristos: „faceþi ucenici din toate neamurile”, folosindºi punând la dispoziþie mass-media pentru:

- a comunica Vestea Bunã a Mântuirii la cât maimulþi oameni posibil;

- a instrui pe credincioºi în cunoaºterea Bibliei învederea urmãrii lui Hristos în viaþa de zi cu zi, trãindacest mesaj în relaþiile cu toþi oamenii.

Programele noastre de radio se adreseazã uneiaudienþe diverse ca vârstã ºi pregãtire ºcolarã, de lacopii la adulþi, de la oameni simpli la academicieni,creºtini sau necreºtini.

Ele sunt transmise zilnic ºi pot fi ascultate pe Unde Me-dii, pe statii FM, direct de pe satelit ºi pe internet.

Pentru detalii asupra acestor posibilitati, intraþi pe site-ul nostru www.twr.ro - ºi selectaþi butonul PROGRAME.

ECHIPA TWR ROMÂNIA

cuvântul adevãrului 3 · 2009-04-14 · cuvântul adevãrului 5 cultul creªtin penticostal...

Documents