un mediu mai curat cu costuri reduse - natura2000.ro · a staffului se realizeazã prin seria de...

UNIUNEA EUROPEANÃ

PROIECT FINANÞAT PRIN PHARE

UN MEDIU MAI CURAT

CU COSTURI REDUSE

Ghid al managementului de mediu

Fundaþia pentru Parteneriat

Miercurea Ciuc2003

Adresãm mulþumiri tuturor companiilor, organizaþiilor participante pentru atitudinea pozitivã faþã de acest proiect ºi pentru datele furnizate în vederea întocmirii studiilor de caz.

Totodatã adresãm mulþumiri conducerii CEC, pentru asigurarea gratuitã a sãlii de seminarii.

Lectorii proiectului "Un mediu mai curat cu costuri reduse":Antal Orsolya, manager program - KÖVET INEM Hungária,

Havér Balázs, director adjunct - KÖVET INEM HungáriaHerner Katalin, manager program - KÖVET INEM HungáriaMathias Anna, manager program - KÖVET INEM Hungária

Tóth Gergely, director excutiv - KÖVET INEM HungáriaVadovics Edina, manager program - KÖVET INEM Hungária

Beu, Mihaela, comisar ºef - Garda Naþionalã de Mediu, Comisariatul judeþului ClujHorváth László, conducãtor tehnic - Büchl Hungária SRL

Szilágyi Zsolt, specialist de mediu - S.C. Consact Consulting SRL, Cluj Napoca

Metoda eco-cartografierii a fost de dezvoltatã de consilierul de mediu belgian Heinz-Werner Engel. (www.inem.org).

Celelalte metode de eco-management sunt preluate de la Asociaþia de Conºtientizare a Managementului de Mediu, KÖVET INEM Hungária din Budapesta.

Redactor: Molnár Judith, manager program, coordonator proiectTehnoredactare: Forró Botond, asistent program

Traducere: Szabó SzabolcsColaboratori: Bándi Enikõ, asistent program,

Kovács Erzsébet, coordonator birou, Potozky László, director

CUPRINS

3UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU

Cuprins

Prefaþã.....................................................................................................................................................................5

Materialele prezentate: 1. De ce ºi cum sã tratãm problema protecþiei mediului la întreprinderea noastrã?...............................................92. Eco-Cartografierea.............................................................................................................................................213. Producþie mai curatã..........................................................................................................................................294. Evaluarea performanþei de mediu.....................................................................................................................355. Biroul Ecologic..................................................................................................................................................476. Produse ecologice..............................................................................................................................................517. Soluþii la îndemâna tuturor................................................................................................................................558. Legislaþia de mediu...........................................................................................................................................579. Prezentarea comparativã a standardelor ISO 9001 ºi ISO 14001.....................................................................65

Studii de caz :1. S.C. Apropo SRL, Miercurea Ciuc - Eco cartografiere..................................................................................752. S.C. Csik Car SA, Miercurea Ciuc - Consumul de combustibil - Selectarea deseurilor................................793. S.C. Fenyõ SRL, Miercurea Ciuc - Eco cartografiere....................................................................................804. S.C. Geplas SRL, Miercurea Ciuc - Avantajele produselor companiei..........................................................865. S.C. Grancom SRL, Miercurea Ciuc - Balanþa fluxului de materiale............................................................886. S.C. Mobila Mikó SA, Miercurea Ciuc - Economisiri de mediu - Produsul si protecþia mediului...............907. S.C. Phitocaritas SRL, Cârþa - Eco cartografiere - Dezvoltarea de produse ºi servicii.................................93 8. S.C. Pipelife România SRL, Miercurea Ciuc - Eco cartografiere .................................................................969. S.C. Tabula Rasa SRL, Zetea - Eco cartografiere...........................................................................................9910. Asociaþia Ecologistã Floarea de Colþ, Cluj Napoca- Eco cartografiere.......................................................10111. Casa Pedagogilor Apáczai Csere János, Miercurea Ciuc - Reduceri de cost..............................................10212. Universitatea Sapientia, Miercurea Ciuc - Eco cartografiere......................................................................103

Anexe la “Biroul ecologic”:Liste de verificare..................................................................................................................................105"Douãsprezece poziþii tibetane"............................................................................................................109

Lista participanþilor...........................................................................................................................................111

Fãrã comentarii..................................................................................................................................................113


PREFAÞÃ

Fundaþia pentruP a r t e n e r i a t( R o m a n i a n

E n v i r o n m e n t a l

P a r t n e r s h i p

Foundation) faceparte din consorþiul- Parteneriatul deMediu pentruEuropa Centralãcare sprijinãproiecte de

îmbunãtãþirea mediului în România, Cehia, Polonia,Slovacia ºi Ungaria. Fundaþia stimuleazã participareapublicã pentru a îmbunãtãþi starea mediuluiînconjurãtor.

Parteneriatul pentru mediu are un rol important înînlesnirea colaborãrii dintre oameni ºi organizaþii,precum ºi între diverse sectoare cu scopul de acontribui la formarea societãþii civile ºi acomunitãþilor durabile în Europa Centralã. Prinintermediul finanþãrilor, al asistenþei tehnice, alucrului în reþea, a cursurilor de pregãtire derulate ºiprin programe speciale cele cinci fundaþii - membreale consorþiului înlesnesc participarea activã apersoanelor, organizaþiilor ºi comunitãþilor în procesulde luare a deciziilor.

Misiunea fundaþiei:Sprijinirea îmbunãtãþirii mediului ºi a dezvoltãrii

comunitãþilor din România, contribuind astfel laformarea unei societãþi durabile ce întãreºte valoriledemocratice.

Obiective:• Promovarea dezvoltãrii durabile prin intermediulîntãririi ONG-urilor de mediu ºi a participãrii civice;• Întãrirea capacitãþii sectorului neguvernamental;• Stimularea participãrii publice în procesul deplanificare ºi de luare a deciziilor;• Promovarea parteneriatului intersectorial pentrurezolvarea problemelor comunitare ºi de mediu;• Promovarea unor proceduri de finanþare deschise ºitransparente pentru ONG-urile din România;• Implicarea cetãþenilor în procesul de identificare,prevenire ºi rezolvare a problemelor comunitare ºi demediu.

Fundaþia deruleazã în momentul de faþã cinciprograme din care douã de finanþare ºi treiprograme operaþionale.

Programe de finanþare

Parteneriatul de mediu: Programul asigurã suportfinanciar ºi asistenþã tehnicã organizaþiilorneguvernamentale de mediu din România îndomeniile:• Managementul ariilor protejate; • Managementul deºeurilor; • Ecologie urbanã; • Managementul apelor; • Îmbunãtãþirea, armonizarea legislaþiei de mediu dinRomânia la cea a U.E..

Moºtenire Vie (Living Heritage) Scopul programuluieste sprijinirea dezvoltãrii comunitare pe termen lungprin implicarea comunitãþii în identificarea,conservarea ºi valorificarea continuã a resurselorculturale ºi naturale locale.

Programe operaþionale

Eco-Business: Scopul programului este de a contribuila regenerarea economicã durabilã a României. Pentrurealizarea acestui scop se formeazã un cadru adecvatde asistenþã pentru Întreprinderile Mici ºi Mijlocii(IMM) referitor la îmbunãtãþirea practicilor de mediuprin promovarea parteneriatului sectorului public-privat

DIALOG: este un exerciþiu democratic permanentpentru stimularea iniþiativei civice. Este un procesnepartizan ºi continuu de formare al unui sistem decomunicare ºi colaborare între cetãþeni ºiadministraþia localã, prin iniþierea unor proiectemenite sã creeze atitudini favorabile în rândulcetãþenilor ºi reprezentanþilor instituþiilor publice

Prefaþã

Prin intermediul programelor de finanþare înperioada 2000- 2003 au fost finanþate peste 160 deproiecte de mediu ºi de pãstrare a valorilor locale.Suma totalã a finanþãrilor acordate în aceastãperioadã se ridicã la 20,7 miliarde lei.

6 UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU

CUVÂNT ÎNAINTE

Stimaþi cititori, vã încredinþãm un ghid dedicat înprimul rând antreprenorilor interesaþi de protecþiamediului. Ghidul este împãrþit în douã pãrþi. În primaparte veþi gãsi un rezumat al materialelor prezentatepe parcursul derulãrii proiectului " Un mediu maicurat cu costuri reduse ", iar în ceea de a doua partestudiile de caz, temele de casã pregãtite departicipanþi. Partea teoreticã vã oferã o viziune înansamblu privind managementul eco-conºtient, otemã nu prea cunoscutã în literatura de specialitate dinRomânia. Dacã vi se pare interesant, vã rugãm sãparcurgeþi ºi partea a doua, unde datoritã cursanþilor(întreprinzãtori de la întreprinderi mici ºi mijlocii dinMiercurea Ciuc ºi Cluj, staff-ul programului, studenþi,voluntari) vã puteþi lãrgi cunoºtinþele, veþi gãsiaplicaþii concrete, idei ºi puncte de referinþã pentrucompania Dvs. Suntem convinºi, cã necesitateaimplementãrii unor activitãþi de protecþia mediuluieste incontestabilã ºi de maximã urgenþã. Citindghidul, vã veþi convinge de impactul activitãþiicompaniei Dvs. asupra mediului, impact ce poate fimãsurat, ºi redus. În era dezvoltãrii durabile avemnevoie de toþi antrepenorii care gândesc în modresponsabil, care sunt conºtienþi de problemele demediu ºi care doresc sã contribuie la un viitoracceptabil ºi pentru urmaºii noºtri.

Proiectul " Un mediu mai curat cu costuri reduse "este parte integrantã a programului Eco Business.Programul Eco Business este derulat de Fundaþiapentru Parteneriat împreunã cu urmãtorii parteneri:Polish Environmental Partnership Foundation,Groundwork UK, Groundwork Balckburn, TatumNetworks Ltd, Asociaþia Ecologistã Floarea de Colþdin Cluj ºi KÖVET Inem Hungária. Eco Business esteun program de asistenþã ºi consultanþã pentruîntreprinderi mici ºi mijlocii în domeniulmanagementului de mediu. Pentru mai multe detalii

vã invitãm sã vizitaþi pagina noastrã web:www.epce.ro.

În cadrul acestui program formarea managerilor ºia staffului se realizeazã prin seria de seminarii dincadrul proiectului "Un mediu mai curat cu costurireduse".

Obiectivul general al acestui proiect esteîmbunãtãþirea conºtiinþei de mediu prin crearea unuimecanism efectiv de discuþii, de conºtientizare ºi deaplicare a normelor UE precum ºi dezvoltarea unor depolitici de mediu la nivelul întreprinderilor mici ºimijlocii (IMM) româneºti din zona pilot dedesfãºurare a proiectului.

Obiectivele specifice ale programului sunt:1. Sprijinirea dezvoltãrii IMM-urilor prin consultanþãîn domeniul implementãrii sistemelor eficiente demanagement de mediu, astfel încât introducereaacestora sã contribuie la creºterea profitului,reducerea costurilor, introducerea tehnologiilornepoluante, schimbarea atitudinii faþã de problemelede mediu ºi reducerea poluãrii.2. Motivarea IMM-urilor astfel încât în activitãþile lorsã acorde un interes mãrit problemelor de mediu prinintermediul unui ºir de seminarii ºi informaþii din domeniu.3. Asigurarea unui cadru propice schimbului deexperienþã pt. IMM-uri (de ex. în cadrul unui club) înceea ce priveºte cazurile pozitive referitoare laperformanþa de mediu, precum ºi utilizarea serviciilorde consultanþã antreprenoriale.4. Dezvoltarea capacitãþi profesionale a staffuluifundaþiei în vederea replicãrii ºi extinderii rezultatelorproiectului.

locale pentru rezolvarea problemelor comunitãþilor încare acesta se deruleazã

Agenda localã 21: La iniþiativa Fundaþiei pentruParteneriat Programul Agenda 21 Locala a fostdemarat ºi în Miercurea Ciuc în luna Octombrie 2001.Programul este implementat ºi cofinanþat înparteneriat de cãtre Fundatia pentru Parteneriat,

Primãria Miercurea Ciuc, Centrul Naþional deDezvoltare Durabila ºi Programul de Dezvoltare aNaþiunilor Unite. Totodatã fundaþia sprijinãimplementarea Agendei 21 la nivel naþional.

Potozky Lászlódirector

Cuvânt înainte

Acest proiect este finanþat de Uniunea Europeanãprin programul PHARE ACCESS RO 0008.

În derularea programului Eco Business seria deseminarii cu titlul "Un mediu mai curat cu costurireduse" a reprezentat o etapã importantã caracterizatãprintr-un progres real.

Grupul þintã al proiectului a fost alcãtuit dinmanageri ai unor întreprinderi de diferite profiluri (dela confecþii pânã la prelucrarea lemnului), voluntari,colaboratori, angajaþi ai Fundaþiei pentru Parteneriat,implicaþi în derularea programului Eco Business (intotal 29 de persoane). În ciuda faptului cã experienþaºi pregãtirea lor profesionalã este foarte diferitã, acestfapt a reprezentat o oportunitate privind o abordaremai cuprinzãtoare a problemelor. În cadrul discuþiilorîn grupuri mici, în pregãtirea temelor de casã acestediferenþe s-au compensat ºi cursanþii s-au ajutatreciproc. Iniþial ne-am temut de reacþia participanþilorla cerinþa de a pregãti ºi întocmi studii de caz subforma unor teme de casã, dar aceºti oameni extrem deocupaþi au dovedit o maturitate ºi o seriozitatenemaipomenitã faþã de program. Suntem conºtienþi defaptul, cã participare lor la cursuri la sfârºituri desãptãmâna a necesitat un efort imens, dar chiar ºi înaceste condiþii întotdeauna am avut sala plinã.Exerciþiul profesional a însemnat pentru fiecareparticipant o provocare.

Cursurile au fost concepute în aºa fel încât sãcombine teoria predatã în prima zi, cu practica dinziua a doua când toþi participanþii se deplasau la ocompanie care se oferea voluntar pentruimplementarea celor învãþate. ªapte teme au fostprezentate de cãtre specialiºtii Asociaþiei deConºtientizare a Managementului de Mediu KÖVET-Inem Hungária: Antal Orsolya, Havér Balázs, HernerKatalin, Mathias Anna, Tóth Gergely ºi Vadovics

Edina. (www.kovet.hu) dupã cum urmeazã:• Ce înseamnã protecþia preventivã a mediului?• Eco-cartografierea• Producþie mai curatã • Birouri verzi• Evaluarea performanþei de mediu• Reducerea costurilor prin management de mediu• Produse ecologice

Legislaþia în domeniul protecþiei mediului a fostprezentatã de doamna Mihaela Beu, comisar ºef laGarda Naþionalã de Mediu, Comisariatul judeþeanCluj, "Similaritãþi ºi diferenþe între sistemele ISO9001 ºi ISO 14001" de domnul Szilágyi Zsolt,specialist de mediu la Consact Consulting srl, ClujNapoca, iar Sistemul de Management de Mediu alAudi Hungária de domnul Horváth László,conducãtor tehnic, Büchl Hungária SRL.Toate aceste teme reprezintã noutãþi pentrucompaniile din România, dar abordarea lor este din ceîn ce mai importantã având în vedere procesul deaderare la Uniunea Europeanã. Luând în considerare aceste realizãri, proiectul poatefi considerat ca fiind foarte eficient, cu prezentãriteoretice ºi realizãri practice în acelaºi timp. Ca primrezultat participanþii ºi-au schimbat atitudinea faþã deproblemele de mediu, de protecþia mediului.Întregul material al acestui ghid poate fi gãsit atât înlimba româna cât ºi în limba maghiarã pe site-ul:www.epce.ro.

Vã dorim aventuriere plãcutã cu ajutorul acestui

ghid în domeniul eco-conºtiinþei.

Molnár Judithcoordonator proiect


CUVÂNT ÎNAINTE


CUVÂNT ÎNAINTE

Nu numai pentru urmaºii noºtri

Meditând asupra stãrii degradate a mediului,trebuie sã admitem, cã aceastã situaþie este contrarãoricãrei înþelepciuni cereºti sau pãmânteºti.Majoritatea populaþiei, cei cu bun simþ, ar fi dispuºi sãfacã un pas în vederea stopãrii degradãrii mediului ,dar cei mai mulþi dintre ei se simt prizonieriisistemului. Iar acest sistem devine din ce în ce maicomplicat ºi axat pe bani.

" În biblioteca actualã a sentinþelor de condamnarenu existã o expresie mai deprimantã ºi mai decisivãdecât ceea de neeconomicos. Dacã o activitate esteetichetatã cu atributul neeconomicos, nu numai cã s-apus în pericol dreptul lui la viaþã, dar l-a ºi pierdutdeja. Tot ceea ce s-a dovedit a fi o piedicã în caleadezvoltãrii economice, devine o ruºine, iar cei caretotuºi se ataºeazã de acestea, sunt denumiþi sabotorisau nebuni. Poþi afirma despre ceva cã este urât,istovitor, degradeazã omul, pune în pericol paceamondialã sau bunãstarea generaþiilor viitoare - totuºipânã când n-ai reuºit sã demonstrezi cã esteneeconomicos, nu ai pus sub semnul întrebãrii dreptullui de a fi, a creºte ºi a progresa. “(Schumacher, 1991)

Câteodatã chiar suntem dispuºi sã "facem" cevapentru mediu, dar în momentul urmãtor ne gândim, cãacest pas este privilegiul þãrilor dezvoltate. "Negândim imediat la cauciucurile de varã a maºinii, laasigurare, cheltuielile comune ºi tot ceea ce s-a clãditdin fricã în jurul nostru" (Ekler Dezsõ). Cã protecþiamediului necesitã o grãmadã de fonduri - nu este

întotdeauna adevãratã. Protecþia mediului poate firealizatã din fonduri substanþiale, dar poate fi realizatãºi mai ieftin, chiar ºi fãrã bani - acest enunþ este maiaproape de adevãr. Cum se poate realiza în practicã?Primul pas spre rezolvare îl constituie acele momentefericite, când interesele de mediu ºi cele economicecoincid succesiv. Rolul nostru este sã activãm peaceste domenii.

Programul Eco Business derulat de Fundaþiapentru Parteneriat ºi-a propus sã aibã rezultate aici ºiacum în procesul de eco-conºtientizare alantreprenorilor. Câteva zeci de persoane cu o atitudinedeja pozitivã faþã de mediu au fãcut cunoºtinþã prinseminarii, publicaþii, evaluãri, ºi nu în ultimul rândprin exerciþiile la organizaþiile proprii cu noi metode ºitehnici prin care vor fi în stare sã-ºi îmbunãtãþeascãmediul înconjurãtor. În parantezã fiind spus, toateacestea au contribuit atât la creºterea economicã cât ºila îmbunãtãþirea imaginii companiei.

Colaboratorii asociaþiei noastre au încercat sã aibão contribuþie în acest proces, dar motorul propriu-zisal lui a fost managerul programului Eco Business,Molnár Judith, împreunã cu directorul Potozky Lászlóºi asistentul Forró Botond. Ne-a onorat munca lor, ne-a onorat munca tuturor participanþilor. Spusele noastrese întâlnesc foarte rar cu "urechi" atât de receptive, cacele din Miercurea Ciuc. Vã mulþumim pentru toateacestea.

Tóth Gergely, director executiv,Asociaþia de Conºtientizare a Managementului de

Mediu,Környezettudatos Vállalatirányítási Egyesület

Budapesta, la 18 iulie 2003

1. De ce ºi cum sã tratãm problema protecþiei mediului la întreprinderea noastrã?

O prezentare simplã a managementului eco-conºtientºi a sistemelor de management de mediu conformstandardelor ISO 14001.

Managementul eco-conºtient în viaþa de zi cu zi aîntreprinderii noastreCe este managementul eco-conºtient?Managementul eco-conºtient înseamnã gestiuneaacelor acþiuni ale întreprinderii care au avut, au ºi potavea efect asupra mediului. Scopul acestuia esteprotejarea resurselor naturale, reducerea poluãrii ºi ariscurilor de mediu ºi conservarea sãnãtãþii angajaþilorºi a populaþiei din jur.

Activitatea economicã poate avea un efectimportant asupra mediului.• Pentru realizarea produselor ne trebuie materieprimã din naturã ºi trebuie sã folosim apã ºi energie• Activitãþile de producþie cât ºi întreþinerea,ambalarea sau transportul influenþeazã starea mediuluiînconjurãtor• Pe deasupra, majoritatea produselor dupã o perioadãde exploatare devin deºeuri.• Furnizarea ºi prestarea de servicii poate avea unimpact de mediu considerabil. Utilizarea de produse ºide energie necesarã genereazã deºeuri ºi emisiipoluante.

Ce este Sistemul de Management de Mediu (SMM) ?

Un sistem de management de mediu este constituitdintr-o serie de acþiuni concrete prin care se propuneatingerea unui scop: protecþia mediului în careîntreprinderea îºi desfãºoarã activitatea. Prin aplicareaSMM, întreprinderea îºi desfãºoarã activitatea în aºafel încât sã nu deranjeze oamenii ºi mediul. EtapeleSMM:• Analiza iniþialã a impactelor de mediu asociate cuactivitatea întreprinderii ºi o listã a acestora• Planificarea sistemului• Programul de acþiuni pentru atingerea scopurilor propuse• Formarea ºi sensibilizarea întregului personal• Realizarea sistemului• Inventarierea legislaþiei din domeniu• Controlul sistemului din cadrul întreprinderii• Audit intern ºi extern

• Comunicare internã ºi externãFuncþionarea întregului sistem trebuie sã garantezeîmbunãtãþirea continuã a performanþei de mediu ºi aSMM-ului.

Ce alte metode mai putem folosi pentru realizareaunei dezvoltãri continue?Existã o multitudine de metode pe care le putem folosipentru realizarea unui management eco-conºtient,printre care unele mai simple altele mai complicate:• Sistematicã: ISO 14031 (indicatori de performanþã)• Integratã: ISO 14001 (standard internaþional SMM)• Performantã: EMAS (reglementarea Uniunii Europene)• Economic avantajoasã: identificarea posibilitãþilorde economisire prin SMM

Aceste metode joacã deja un rol important pe piaþaautohtonã ºi internaþionalã. În prezent, folosireasistemelor de management de mediu ºi a altor metodeeste bazat pe voluntariat. În viitor, ele vor fiobligatorii. Indiferent de mãrimea întreprinderii ºidomeniul în care Vã desfãºuraþi activitatea, protecþiamediului este sarcina Dvs.!

Întreprinderea Dvs. este la standarde moderne?Atunci apucaþi-vã de realizarea sistematicã a unuimanagement eco-conºtient!

Utilitãþile unui SMM (Sistem de Management de Mediu)

1.Motive economicePrin raþionalizarea ºi economisirea materialelor

prime, a apei ºi a energiei ºi prin reciclare putemreduce costurile ºi se pot identifica alte posibilitãþi deeconomisire.


1. DE CE ªI CUM SÃ TRATÃM PROBLEMA PROTECÞIEI MEDIULUI LA ÎNTREPRINDEREA NOASTRÃ?

Sãintroducem

Sistemul deManagement de Mediu o

datã pentru totdeauna

Casã putem

dormi liniºtit

Reducerea volumului ºi gradului de toxicitate adeºeurilor, apelor reziduale ºi a emisiilor de gaze nunumai cã ajutã mediul, dar mai reduce numãrulamenzilor ºi costurile asociate (curãþire ºineutralizarea deºeurilor).

2. Relaþia cu autoritãþileÎntr-un viitor apropiat statul va recompensa

voluntariatul în protecþia mediului ºi va oferi avantajeadministrative întreprinderilor active în acest sens. UnSMM va ajuta la acordarea de împrumuturi sau vauºura accesul la resurse. SMM vã permite sã vãpregãtiþi din timp pentru schimbãrile economice ºiadministrative din viitor ºi vã ajutã sã vã conformaþiregulamentelor.

3. În pas cu viitorulCu timpul tot mai multe instituþii ºi întreprinderi

mari vor cere de la furnizorii lor sã-ºi demonstrezemetodele cu care protejeazã mediul înconjurãtor.Pentru a rãmâne competitivi trebuie sã vã conformaþiacestor reguli.

4. Segmente noi de piaþãNumãrul consumatorilor eco-conºtienþi este în

continuã creºtere. Segmentul "verde" al pieþii devinedin ce în ce mai mare.

5. Valoarea pe piaþã a întreprinderiiÎn caz de fuziune, achiziþionare sau vânzare un

sistem de management de mediu (SMM) funcþionalcreºte valoare întreprinderii Dvs. În plus, valoareaîntreprinderii depinde ºi de imaginea Dvs. ca oîntreprindere eco-conºtientã.

6. Modernizarea managementuluiUn sistem de management de mediu, la fel ca ºi

celelalte sisteme de management Vã permite sãcontrolaþi cu eficacitate datele importante ºi actualeale întreprinderii Dvs; cu ajutorul acestora puteþi sãstrângeþi toate documentele necesare pentru ocomunicare bunã cu diferiþi actori (colegi, parteneri de lucru).

7. Calitatea serviciilor ºi produselorManagementul ºi protecþia mediului sunt factori

importanþi pentru managementul calitãþii. Ele secompleteazã ºi devin tot mai mult o parte integrantã acerinþelor impuse de clienþi.

8. InovaþiaMãsurile luate de întreprindere, iniþiativele care

vin sã îmbunãtãþeascã efectul de mediu rezultã înreacþii, într-un comportament nou.

9. Lumea instituþiilor financiare ºi a societãþilor deasigurare

Un SMM ajutã la obþinerea unor servicii bancare ºide asigurare mai bune. În caz de accident de mediu, oîntreprindere care poate sã dovedeascã cã a avut opoliticã de prevenirea a accidentelor de acest fel, va fievaluatã mai avantajos.

10. Motivarea angajaþilorUn SMM bazat pe participarea angajaþilor are un

efect stimulativ ºi pozitiv asupra muncitorilor, care seidentificã mult mai uºor cu un angajator care este binecunoscut pentru metodele sale eco-conºtiente.

11. Sãnãtatea Dvs. ºi sãnãtatea publicãÎnsuºirea unei atitudini responsabile faþã de

produsele ºi procesele de producþie periculoase/nocivepermite îmbunãtãþirea condiþiilor de muncã laîntreprinderea Dvs. ºi a mediului înconjurãtor.

12. Stil de viaþãUn SMM vã ajutã la o coabitare mai armonioasã

cu mediul. El permite evitarea situaþiilor de conflict,favorizeazã formarea unei atitudini pro-active ºi ajutãla realizarea unei comunicaþii transparente.

13. Copii noºtri ºi dezvoltarea durabilãPentru ca activitatea economicã sã nu fie orientatã

numai pe profit, ci sã mai ajute ºi la prezervarea ºiîmbunãtãþirea calitãþii vieþii pentru generaþiileviitoare, trebuie sã avem o atitudine mai responsabilãfaþã de utilizarea resurselor naturale ºi a materialelorpoluante.

Avantajele unui sistem de management de mediu pentru IMM-uri

InterneTransparenþa managementului ºi a proceselor deproducþie. Economisirea energiei ºi a resurselor

Externe• comunicare mai bunã cu autoritãþile• evaluare mai avantajoasã din partea bãncilor ºi asocietãþilor de asigurareÎmbunãtãþirea imaginii întreprinderii Dvs.Reacþie în lanþ în rândul furnizorilor.

GeneraleConformitate cu legislaþia din domeniuPrevenirea accidentelor de mediu



Sisteme de Management de Mediu

Existã numeroase mijloace de Sisteme de

Management de Mediu care pot fi aplicate în funcþie

de mãrimea ºi domeniul de activitate a întreprinderii

ºi pericolul pe care o reprezintã activitatea

desfãºuratã faþã de mediu. Acestea variazã de la

metode interne, unice sau acordarea de premii

întreprinderilor eco-conºtiente, pânã la introducerea

unor sisteme de management care vizeazã excelenþa

în domeniul protecþiei mediului.

Aceste metode nu sunt rezervate întreprinderilor

mari sau firmelor internaþionale; ele pot fi aplicate ºi

de IMM-uri, instituþii publice, furnizorii de servicii,

chiar ºi de cãtre ateliere meºteºugãreºti.

EMAS, ISO 14001 sau indicatorul de performanþã

de mediu ISO 14031, sunt metode care permit

integrarea protecþiei mediului în viaþa cotidianã a

întreprinderii Dvs. Dumneavoastrã sunteþi cel care

alege!

EMASSistem European de Management de Mediu ºi de Audit

În data de 29 iunie 1993, Consiliul UniuniiEuropene a adoptat hotãrârea nr. 1836/93, carepermite participarea voluntarã a întreprinderilor dinsectorul industrial într-un sistem de management demediu ºi de audit. Aceastã hotãrâre, intratã în vigoareîn aprilie 1993, a devenit cunoscutã sub denumirea deEMAS. Aceastã abordare bazatã pe voluntariat, sesprijinã foarte mult pe aºteptãrile actorilor de pe piaþãºi a consumatorilor.

Odatã ce o întreprindere decide sã participe laEMAS, trebuie sã respecte în totalitate prevederilecuprinse în aceastã hotãrâre. Aceasta asigurã oabordare credibilã ºi riguroasã al managementului demediu. Printre obiective EMAS figureazãîmbunãtãþirea performanþei de mediu, conformare culegislaþia din domeniu ºi informarea publicului asupramãsurilor luate în domeniul protecþiei mediului.

EMAS pe scurt:• o reglementare europeanã cu cerinþe precise• valabilã numai în Europa• audit extern obligatoriu• publicarea obligatorie a rezultatului dupã audit• respectarea legislaþiei este o cerinþã• îmbunãtãþirea continuã a performanþei de mediu esteo necesitate

• se poate aplica la întreprinderi economice• un sistem intern de management "a la carte"• îmbunãtãþirea continuã ºi prevenirea poluãrii• audit: la maximum 3 ani • bilanþ ecologic exhaustiv conform unor criteriistabilite în prealabil• referinþã la utilizarea celor mai bune tehnologiidisponibile

ISO 14001Standard internaþional de management de mediu

ISO 14001 este un standard de management demediu creat de Organizaþia Internaþionalã pentruStandardizare (ISO) în septembrie 1996. Pune bazeleunui sistem de management de mediu de nivelmondial cu scopul autoevaluãrii sau certificãrii. ISO14001 preia câteva principii de bazã de la ISO 9000,ºi anume modelul Planificare - Executare - Verificare- Corectare (în englezã Plan-Do-Check-Act, PDCA).Modelul este bazat pe cele 17 puncte ale sistemului decontrol al calitãþii, sistem cunoscut deja de 10 ani deactorii economici. Principalele titluri de capitole:politica, planificarea acþiunilor, programe demanagement de mediu, introducere ºi funcþionare,activitate de control ºi revizie, toate acestea în spiritulunei îmbunãtãþiri continue.Standardul nu stabileºte nimic în legãturã cuperformanþa de mediu, decât o dedicaþie absolutã îndomeniul protecþiei mediului, respectarea legislaþiei ºiprincipiul îmbunãtãþirii continue. Pânã în anul 2000peste 7600 întreprinderi europene au obþinutcertificatul ISO 14001.ISO 14001 pe scurt



• Standardul internaþional al Sistemelor de Managementde Mediu• Recunoscut la nivel internaþional• Certificare externã facultativã• Raport de mediu voluntar• Angajament pentru respectarea legislaþiei• Îmbunãtãþirea ciclicã a sistemului de management• Aplicabil în fiecare sector al economiei: bancar,transport, financiar, furnizarea de produse ºi servicii, etc.• Sistem de management normativ (cele 17 puncte dinISO 14001)• Sistemul este axat pe prevenirea poluãrii• Audit de la 1 la 3 ani• Libertatea de a alege metoda de analizã a impactuluide mediu• Focalizat pe sistemul de management de mediu

Sã învãþãm managementul eco-conºtient: de la acþiuni independente, pânã la abordareasistematicã, pas cu pas, fãrã grabã...

"Panoul de bord" sau indicatorii de performanþãISO 14031Indicatorii de performanþã permit urmãrirea maisimplã, mai concretã ºi mai vizibilã a îmbunãtãþiriicontinue a performanþei de mediu al unei întreprinderi.Aceºti indicatori sunt importanþi în eco-conºtientizare,formare profesionalã, planificare ºi de multe ori ledatorãm inovaþiile în materie de management demediu. Indicatorii ajutã la introducerea ºi dezvoltareaISO 14001 sau EMAS, dar pot funcþiona ºi fãrã acesteaca un panou de bord.

Panoul de bord - Trei faze: 1. Selectarea indicatorilor 2. Colectare ºi analizare de date 3. Evaluarea informaþiilor ºi datelor

Indicatori de performanþã al managementului demediu (IPMM)

• Formarea în domeniul protecþiei mediului ai angajaþilor exprimat în ore• Obiective de mediu realizate în %

Indicatori de performanþã de mediu (IPM)• kg de deºeuri toxice / unitate de producþie• kWh / unitate de produs

Indicatori de condiþii de mediu• Concentraþia de metale grele în apele de suprafaþã• Concentraþia de PCB la peºti• Cantitatea de substanþe organice volatile în aerulambiant, în ppm

O producþie mai curatãMetodele de abordare a protecþiei mediului la

întreprinderi pot fi clasificate în douã mari categorii. Abordarea "reactivã" cautã soluþii pentrutransformarea poluãrilor rezultate din procesul deproducþie într-o formã mai puþin periculoasã.

Abordarea "preventivã" pe de altã parte,modificã procesul de producþie în aºa fel încâtpoluarea sã fie mai scãzutã de la bun început.

Abordarea reactivã duce la aplicarea tehnologieila capãtul conductei (end-of-pipe), care de regulãîngreuneazã procesul de producþie, creºte consumulde energie ºi materiale ºi riscurile. În fond, nu reduccantitatea de substanþe poluante (câteodatã chiar omãresc), numai o transformã.

Strategia preventivã (o producþie mai curatã)cerceteazã motivul poluãrii ºi se implicã la sursaproblemei.Mãsurile practice în cazul strategiei preventive:

• schimbãri efectuate asupra produsului ( materialede bazã omogene, naturale, etc.)• implicare mai mare (motivarea angajaþilor, organizarea procesului de muncã, economisire)• înlocuirea materialelor de bazã ºi a celor auxiliare (materiale naturale, chimicale netoxice )• schimbãri tehnologice ( tehnologii cu consum deenergie ºi de materiale redus)• refolosirea internã• reciclarea• neutralizare, etc.

Eco-designPrin eco-design se încearcã chiar de la prima fazã

reducerea efectelor asupra mediului a produsului întoate fazele duratei de viaþã: exploatarea materieiprime, transport, distribuire, exploatare, scoatere din uz.



Neîntreabã dacã

avem ISO 14001sau EMAS

Principalele aspecte al eco-designului1. prelungirea duratei de exploatare a produsului2. o mai bunã valorificare a materialelor 3. reducerea emisiei de deºeuriPrintre produsele pe care este trecutã semnul care

prezintã caracteristica de produs ecologic, sunt unelecare afiºeazã acest semn, dar care de fapt nu reflectãrealitatea. Totuºi aplicarea acestora nu este interzisãde lege. Performanþa de mediu a unor produse estegarantatã de semnele emise de o parte neutrã. În acestecazuri semnul este atribuit unui produs numai dupãce corespunde unor cerinþe stricte, iar evaluarea estefãcutã de o instituþie de interes public a statului. Într-osituaþie idealã se analizeazã fiecare ciclu de viaþã alprodusului de la stadiul de materie primã pânã punctulunde produsul devine deºeu. Semnele acestea existã înGermania din 1974 iar în Ungaria din 1994. Printresemnele eco se numãrã ºi Punctul Verde. Aceastãemblemã nu se referã la produsul propriu-zis ci lafaptul cã producãtorul acestuia are un contract cufirma Duales System Deutschland AG (DSD), care areresponsabilitatea de a prelua sarcinile legate destrângerea selectivã a deºeurilor. Sistemul PunctulVerde funcþioneazã numai în Germania.

Cum sã vã apucaþi?Nu existã o metodã universalã. Introducerea

standardelor depinde de mãrimea, produsele ºi

serviciile întreprinderii ºi nu în micã parte de cultura

antreprenorialã: fiþi deºtept!

1.Sã stabiliþi obiective clare pentru program- Doriþi sã primiþi certificatul?- Vreþi sã introduceþi SMM-ul (Sistem de

Management de Mediu) din cauza presiunilor venite din strãinãtate?

- A devenit certificatul ISO sau EMAS un factor vital în viaþa economicã?

- Doriþi sã participaþi la o acþiune care are ca scop excelenþa în protecþia mediului?

- Sunteþi convinºi cã un SMM este dezvoltarea sistemului de management actual ºi reprezintã o investiþie în viitorul întreprinderii.

2. Analizaþi nevoile dvs. de resursetimp, cunoºtinþe, forþã de muncã, informaþiisuplimentare, expertizã externã, entuziasmulîntreprinderii ºi a oamenilor, atitudine, resursefinanciare.3. Asiguraþi-vã cã toþi cei de la conducere, chiar ºila cel mai înalt nivel, susþin introducerea SMM-ului.4. Implicaþi-i pe colegii dvs. de la bun început,împreunã cu cei care doresc sã participe la muncadvs. Formaþi o echipã competentã.5. Folosiþi cunoºtinþele ºi experienþele colegilor6. Lãsaþi timp pentru acþiune, învãþare, educare ºiexperimentare7. Numiþi un coordonator dinamic care va faceproiectul sã prindã viaþã8. Cãutaþi ºi gãsiþi informaþia potrivitã.

În ultimul timp au fost editate numeroase cãrþi cutema protecþiei mediului în diferite ramuri ºi sectoareale industriei. Folositã cu îndemânare, o carte ar puteafi o adevãratã minã de aur, care vã va ajuta cum sãporniþi proiectul. Cãutaþi ºi pe internet. Veþi gãsiinformaþii despre obligaþiile dvs. legale, tehnologiinoi, mai curate, planuri de acþiune, studii de caz,recomandãri, etc.9. Solicitaþi ajutorul consilierilor de specialitate,interesaþi-vã de sprijin de la nivel central.

Un ajutor din exterior poate fi binevenit pentrurealizarea diferitelor etape a Sistemului deManagement de Mediu, cum ar fi analiza iniþialã,identificarea impactelor importante al activitãþii dvs.asupra mediului, cerinþele legale, definireaprocedurilor, etc. Existã mai multe instituþii alestatului, centre de dezvoltare de afaceri care sprijinãconsilierea IMM-urilor sau introducerea SMM-ului.10. Lãsaþi timp pentru învãþare.

Managementul eco-conºtient este un proces încare se învaþã din mers. De aceea este important sãexperimentaþi dar sã nu uitaþi nici de educare ºiinformare.

De la idee pânã la acþiuneTrebuie parcurse diferite etape pânã se ajunge la unsistem de management de mediu eficace.• P = plan = planificare- Definirea politicii de mediu- Planul de acþiune ºi demararea introducerii

Sistemului de Management de Mediu- Identificarea celor mai importante efecte de mediu- Cerinþele legale- Definirea obiectivelor de atins



- Definirea programului de management de mediu• D = do = acþiune- Introducerea SMM-ului- Structura organizatoricã ºi responsabilitate- Formare, sensibilizare ºi competenþã- Comunicare- Documentaþia SMM- Gestionarea documentaþiei- Gestionarea funcþionãrii- Prevenirea ºi pregãtirea pentru situaþiile de urgenþã• C = check = controlare- Control intern- Supraveghere ºi mãsurare continuã- Neconformitate, acþiuni de corectare ºi prevenire- Înregistrãri- Audit SMM• A = act = ameliorare- Un ciclu de ameliorare/îmbunãtãþire continuu- Verificarea direcþiunii- Declaraþia de mediu- Verificare ºi certificare

PLANIFICAREAPrimele 5 etape

A.1. Definiþi o politicã de mediu pentruîntreprinderea dvs.Politica de mediu este un document public, fãcutã deîntreprinderea dvs., care descrie mãsurile pe care dvs.veþi lua în vederea protecþiei mediului înconjurãtor.Acest angajament emis de conducerea întreprinderiitrebuie sã se bazeze pe urmãtoarele puncte:• Examinarea ºi supravegherea activitãþii întreprinderiidvs. ºi analiza punctelor critice pentru mediu• Luarea de mãsuri pentru diminuarea, prevenirea ºieliminarea poluãrii mediului.• Evaluarea preliminarã a impactului pe careactivitãþile ºi produsele noi o vor avea asupra mediului• Prevenirea sau diminuarea riscurilor de emitere a

substanþelor poluante ºi de risipire a energiei în caz deaccident• Compararea regulatã al programului de acþiune demediu cu politica de mediu• Realizarea sistematicã a obiectivelor de mediu• Colaborare cu autoritãþile în vederea minimalizãriiriscurilor ºi accidentelor de mediu, cu ajutorul unortehnici adecvate.• Sensibilizarea ºi eco-conºtientizarea angajaþilor• Informarea clienþilor despre pericolele pe careprodusele ºi serviciile o reprezintã faþã de mediu• Obligarea furnizorilor ºi subcontractaþilor sãrespecte normele ºi prevederile de mediu aplicate încadrul întreprinderii dvs.• Informarea completã a publicului larg ºi un dialogdeschis despre impactul pe care întreprinderea dvs. oare asupra mediului.

A.2. Faceþi o analizã a întreprinderii ºi identificaþiaspectele activitãþii dvs. care au impact asupramediului.Analiza preliminarã este obligatorie; ea poateconstitui pilonul de bazã a sistemului de managementde mediu. Poate constitui baza elaborãrii programuluide mediu ºi definirii obiectivelor de mediu. Analizatrebuie sã examineze urmãtoarele probleme:

• Impactul major pe care îl au activitãþile, produsele ºi serviciile dvs.• Cerinþele ºi prevederile legale din domeniu• Toate practicile ºi procedurile existente în materie de management de mediu• Evaluarea ºi rezultatele anchetelor accidentelor din trecut• Reclamaþiile din partea populaþiei din zonã privindpoluarea mediului de cãtre întreprinderea dvs.

Treceþi rezultatele pe un tabel de impact. Nu existã ometodã universalã pentru evaluarea riscurilor ºiefectelor de mediu, dar vã sfãtuim sã luaþi înconsiderare printre altele: poluarea aerului, apei,managementul deºeurilor, contaminarea solului,utilizarea resurselor naturale a materialelor prime,ambalarea, transportul ºi alte probleme de mediu ºisociale legate de sediul întreprinderii. Asociaþiile ºiorganizaþiile profesionale vã pot ajuta cu manuale ºipublicaþii de specialitate care vã informeazã despresectorul economic din care faceþi parte ºi efectulacestui sector asupra mediului. Existã metode simpleºi originale pentru evaluarea impactului asupramediului, cum ar fi eco-cartografierea.





A.3. Respectaþi legislaþia din domeniuUn sistem de management de mediu vã poate fi

foarte util în respectarea legislaþiei din domeniu, fiindnevoit sã urmãriþi modificãrile survenite. În cazulnerespectãrii legilor, trebuie sã întreprindeþi acþiuni decorectare. Nu este uºor sã fiþi în pas cu toate legilereferitoare la activitatea dvs., dar în prezent existãnumeroase posibilitãþi de procurare a acestora.

Propuneþi-vã obiective de mediu rezonabile.Obiectivele de mediu provin din politica de mediu.Planul de activitate de mediu este o metodã binedefinitã, care face posibilã atingerea obiectivelor prindate concrete ºi o încadrare strictã în timp. Obiectiveleºi planul SMM-ului trebuie scrise, reactualizate ºicomunicate celor interesaþi în mod regulat. Ele trebuiesã reflecte politica de mediu a întreprinderiiconcentrându-se pe prevenirea poluãrii. Obiectivele

pot include angajamente de genul:• Reducerea deºeurilor ºi a utilizãrii resurselor• Reducerea sau eliminarea emisiilor poluante• Reproiectarea produselor în vederea minimalizãriiimpactului asupra mediului în procesul de producþie,în perioada de exploatare ºi la eliminare.• Promovarea mediului ºi sensibilizarea angajaþilor ºia comunitãþii din jur.

Caracteristicile obiectivelor ºi a þelurilor• Sunt în concordanþã cu principalele impacte asupramediului al activitãþii, formularea lor este clarã ºi nupoate fi interpretatã• În cazul realizãrii lor, îmbunãtãþesc cu adevãratperformanþa de mediu al întreprinderii• Sunt trecute pe hârtie, cuantificate ºi conþin date limitã• Angajaþii sunt þinuþi la curent în mod regulat desprestadiul de desfãºurare

Fiecare activitate economicã are un impact asupra mediului

Aspectele activitãþii Substanþe emise Impactul asupra mediului

Transportul de marfã Dioxid de carbon (CO2) Contribuie la efectul de serã, astfella alterarea climatului pe planglobal

Încãlzire Metan (CH4)

Depozitarea deºeurilor gaze fluourate (CFC, HFC, etc)

Climatizare

Materiale de rãcire CFC Distrug stratul de ozon, careprotejeazã Pãmântul de radiaþiileultraviolete

Detergenþi dizolvanþi cloruraþi

Extinctoare haloni

Traficul rutier Dioxid de sulfat (SO2) Ploi acide (probleme de sãnãtate,degradarea pãdurilor ºi a clãdirilor)

Utilizarea solvenþilor oxizi de azot (NOx) Contribuie la formarea ozonului înstraturile mai inferioare al atmosferei,ceea ce dãuneazã sãnãtãþii

Încãlzirea compoziþii organice volatile (VOC)

Incinerarea deºeurilor oxizi de azot (NOx), metan (CH4)

Traficul rutier dioxizi de azot (NO2) Provoacã poluarea localã a aerului

Încãlzirea Particule (MW10)

Industrie Zgomot - Poluare fonicã

Apa rezidualã industrialã sãruri nutritive (fosfor ºi azot)materii organice

provoacã îmbogãþirea cu materialenutritive a râurilor, lacuriloreutrofizare)

• Trebuie sã aibã o legãturã logicã cu politica demediu, sunt realizabile ºi reale

Exemplu:

PoliticaVom lua mãsuri pentru diminuarea, prevenirea ºieliminarea poluãrii mediului.ObiectivReducerea cu 20 % a deºeurilor în anul 2003ÞelReducerea volumului de ambalaj folosit la transportcu 15% pânã la sfârºitul anului

Stabiliþi un program: cine face ce, când, cu ce ºi pânã când?Un program de management de mediu este unansamblu de obiective ºi þeluri de mediu care vin sãîmbunãtãþeascã performanþa de mediu alîntreprinderii. Este un plan de lucru general, caretraduce politica de mediu în realitatea de zi cu zi.Programul denumeºte sarcini ºi responsabili pentruatingerea obiectivelor ºi þelurilor ºi pentru respectareadetaliilor.Cu ajutorul lui, protecþia mediului devine o parteintegrantã din viaþa obiºnuitã a întreprinderii;programul mai are ca obiectiv ºi schimbarea atitudinii.Aceasta este motorul îmbunãtãþirii continue.

Politicã - Scop - Þel - Program demanagement

Exemplu:Calculaþi, cu ajutorul departamentului de contabilitate,volumul de ambalaje ajunse la consumatori în anul2000, pânã la 15.11.2000Evaluaþi pe diferite categorii cum ar fi carton, plasticºi implicând cei care sunt responsabili cu ambalarea.

Realizarea planului ºi managementuloperaþional necesitã încã 7 etape

B/1. Structuri ºi responsabili. Cine este responsabilul?Un sistem de management de mediu poate avea un

caracter informal, dar trebuie sã aibã ºi o structurãformalã. Trebuie delegate sarcinile, identificatepersoanele cu responsabilitãþi iar toate astea trebuie sãfie clare pentru toatã lumea. Pentru funcþionarea fãrãprobleme a sistemului este imperativ ca cei implicaþisã ºtie cine, când, cum, ce face ºi dacã are autorizaþiepentru acþiunea respectivã.Cele 7 sarcini ºi responsabilitãþi:

• Asigurarea conformãrii cu legislaþia• Coordinarea cu programul de acþiune de mediu• Instruirea ºi eco-conºtientizarea angajaþilor• Organizarea documentaþiei ºi a mãsurilor interne• Comunicarea cu toþi angajaþii• Facilitarea relaþiilor externe ale întreprinderii• Audit al programului ºi al sistemului

Rolurile, sarcinile ºi autorizaþiile sã fie trecute pehârtie într-un mod formal.



Suntun adevãrat

campion în protecþiamediului. Campion! Purºi simplu campion! Strângseparat hârtia de xerox

de ceea normalã!

Dumneataeºti responsabil

cu realizareaobiectivului Ah,

încã ceva. Aiºase zile ladispoziþie

Gataam stabilit

obiectivul: Reducereadeºeurilor la 0 %

B.2. Înapoi la ºcoalã: instruire în domeniulprotecþiei mediului ºi a managementului de mediu.

Indiferent de dimensiunea întreprinderii ºi dedomeniul de activitate, activitatea fiecãrui angajat areun impact asupra mediului. Fiecare angajat poatecontribui în mod pozitiv la eco-conºtientizareaîntreprinderii dacã propune inovaþii tehnice, îºimodificã comportamentul ºi sprijinã dezvoltareaîntreprinderii. Pentru acesta este nevoie de informaþii,traininguri ºi însuºirea de noi abilitãþi.

În cadrul SMM-ului trebuie sã evaluãm nevoile iardupã aceea sã organizãm traininguri având în vedereurmãtoarele:

• Persoanele implicate în sistemul de management• Angajaþii a cãror activitate are un impact semnificativ asupra mediului• Introducerea unor procedee noi de producþie• Introducerea unor noi produse tehnice• Accidentele ºi incidentele• Schimbarea posturilor de muncã, sosirea unor noiangajaþi• Legislaþia din domeniu

B.3. Spuneþi ce aþi fãcut ºi ce veþi faceComunicaþia este probabil elementul cel mai

stimulant al unui sistem de management de mediu.Fãrã comunicare nu existã dezvoltare.

Comunicarea internã constã înainte de toate dinmesaje ºi documente destinate angajaþilor, mesaje dinpartea conducerii cãtre angajaþi ºi consiliul deconducere cât ºi din politica de mediu cu obiectivele

ºi þelurile specifice. La comunicarea internã aparþin ºirapoartele despre formarea, dezvoltarea SMM-ului.

Comunicarea externã poate avea forme multiple,este destinatã clienþilor, administraþiei publice, massmediei, asociaþiilor profesionale ºi tuturor celor caresunt interesaþi de produsele ºi serviciile întreprinderii.

B/4. Sã avem o dovadã: documentaþia SMMDocumentaþia este memoria internã a

întreprinderii. Este dovada performanþei Sistemului deManagement de Mediu. La întreprinderile mici,documentaþia este mai redusã dar eficientã, iar la oîntreprindere mare este adecvatã ºi ordonatã depreferabil sub formã electronicã.Documentaþia conþine:

1. O copie scrisã a politicii de mediu2. Registrul factorilor ºi impactelor de mediu, programul de management de mediu ºi definiþia responsabilitãþilor sistemului3. Câteva instrucþiuni de muncã ºi procedee care clarificã cele mai importante aspecte al managementului de mediu

B.5. Gestiunea documentelor adicã "Verba volant,scripta manent"

Gestiunea documentelor asigurã ca toatã lumea sãfoloseascã aceleaºi instrucþiuni de muncã. Cei încauzã trebuie sã ºtie tot ce este disponibil ºi importantla un moment dat, iar datele vechi, nefolositoaretrebuie sã fie ºterse din când în când pentru a menþineflexibilitatea sistemului. Actualizarea documentelorcreºte credibilitatea sistemului de management.Pentru realizarea acestuia, fiecare document trebuie sãconþinã: numãr de identificare, data emisiei, observaþiiprivind actualizarea ºi una sau mai multe semnãturi.

B.6. Treceþi pe hârtie practicile bune:reglementarea funcþionãrii

Prin reglementarea funcþionãrii înþelegem o seriede instrucþiuni clare, care sunt respectate deîntreprindere în vederea protejãrii mediuluiînconjurãtor. Aceasta este inima sistemului demanagement de mediu, care face posibilã realizareaobiectivelor ºi þelurilor de mediu, a standardului ISO14001 ºi EMAS ºi a unei performanþei de mediu încondiþii de producþie normale ºi speciale.

Reglementarea joacã un rol important ºi înrespectarea legislaþiei din domeniu.



Separe cã oamenilor

nu le place ceea cefacem!

Dumneataai fost cel care a

zis cã trebuie sãcomunicãm!!

B.7. Prevenirea accidentelor ºi a situaþiilor de riscUn accident sau o situaþie de risc provoacã daunemediului, sãnãtãþii ºi averii angajaþilor ºi a celor dinjur. Poate avea repercusiuni economice importanteasupra întreprinderii dumneavoastrã. Trebuie sã faceþitot pentru prevenirea unor astfel de situaþii, înainte caele sã se întâmple. Programul de prevenire alaccidentelor se bazeazã pe:• Identificarea accidentelor ºi a situaþiilor de risc posibile• Prevenirea accidentelor (separarea produselor periculoase, sol antiderapant, etc.)• Planuri ºi proceduri de urgenþã pentru situaþia "Ce se întâmplã dacã totuºi…"• Teste periodice pentru buna funcþionare a planurilorºi procedurilor (ex: simulare de incendiu)• Incidente anterioare

C. Controlaþi managementul dvs.parcurgînd urmãtoarele 4 etape:

C.1. Supraveghere ºi mãsurare, "staþia demãsurare" al managementului de mediu

Este necesarã pentru feed-back la realizareaobiectivelor ºi þelurilor dar mai are ºi alte roluri:1. Furnizeazã date recente pentru declaraþia de venit

• Despre ambalare• Despre deºeuri• Despre consumul de energie• Statisticile oficiale

2. Permite un control permanent al consumului resurselor3. Comparã performanþa de mediu a întreprinderiiºi nivelul managementului eco-conºtient a anilor careurmeazã

4. Informeazã în mod adecvat angajaþii desprediferite tipuri de materiale prime ºi impactul lorasupra mediului5. Stabileºte un sistem de supraveghere alîmbunãtãþirii continue a managementului, defineºteindicatorii simpli de performanþã cum ar fi:

• Consumul de apã / kg de produs• Deºeuri periculoase / kg de produs• Deºeuri periculoase / orã de producþie• Costul de energie / kg de produs finit sau / 1 orãde producþie

6. Implicã profesioniºtii din domeniul economic,financiar în procesul de mediu, ºi mãsoarã costurile ºieconomisirile efectuate de pe urma dezvoltãriimanagementului eco-conºtient.7. Testeazã efectele numerice ale utilizãriidiferitelor scenarii :

• Înlocuirea produselor ºi procedeelor• Dezvoltarea filierelor de refolosire, reciclare• Introducerea taxelor de mediu

C.2. "Learning by doing", neconformare, acþiunide corectare ºi prevenire

Nimeni nu este perfect…iar un sistem demanagement nu funcþioneazã din prima zi ca un ceaselveþian. Practica de zi cu zi diferã de foarte multe oride planul de activitate de mediu sau de cerinþelestandardului.Neconformarea (când ceva nu funcþioneazã conformcerinþelor) poate fi rezultatul unei probleme tehnice(fisurarea unui recipient, defectarea unui mecanism,etc.) sau o problemã de management (o supraveghereprea lejerã, lipsa sau ineficienþa unui program detraining, etc.).

Ce faceþi când aveþi o problemã?• Examinaþi problema• Identificaþi cauzele• Încercaþi o altã soluþie (acþiune de corectare)• Supravegheaþi în continuu perimetrul

Astfel, o acþiune de corectare este un rãspuns rapid ºiadecvat la o problemã, care atenueazã efectelenegative ºi previne reproducerea problemei. Dacãevitãm o problemã înainte ca ea sã se întâmple, atunciputem vorbi de acþiune preventivã. Putem învãþa dinfiecare greºealã, iar experienþa ne îmbogãþeºtecunoºtinþele. Tocmai din aceastã cauzã este onecesitate elementarã sã observãm incidentelesurvenite, problemele pe care le-au generat ºi soluþiileaferente.



Parcãdocumentaþia este puþin

greoaie…

C.3. Documentaþia: memoria managementului eco-conºtient

Documentaþia este singura dovadã caredemonstreazã iniþiativele Dvs. pentru introducereasistemului de management eco-conºtient. Va trebui sãstrângeþi o cantitate mare de date despre consumul deenergie, deºeuri ºi despre eforturile depuse pentruaplicarea sistemului de management eco-conºtient.Aceste date trebuie catalogate în scris, sã fie precise,ºi sã poate fi înþelese de toatã lumea.

Exemple de însemnãri:• Registrul anual de deºeuri• Documente de calibrare a aparatelor• Rapoarte despre incidente, accidente ºi reclamaþii• Rezultatele analizelor apei reziduale, a fumului,calitãþii apei, etc.• Caietul cu evidenþa consumului de energie, apã ºiutilizarea produselor• Documentele care atestã terminarea unor cursuride perfecþionare• Rezumatul auditului intern ºi a observaþiilor dinpartea conducerii

Nucleul documentelor legate de sistemul demanagement eco-conºtient o constituie:- observaþiile angajaþilor cu privire la problemelelegate de sistem- reclamaþii primite din exterior- mãsurile luate în vederea corectãrii, preveniriiproblemelor

C.4. Auditul sistemului de management de mediuAuditul constã într-o evaluarea periodicã a bunei

funcþionãri al SMM-ului ºi performanþei de mediu alîntreprinderii. Printre sarcinile lui se mai numãrã ºistabilirea gradului de conformare a SMM cu

standardele ISO 14001 sau cu cerinþele EMAS.Este vorba despre un proces sistematic, de rutinã,

documentat. Trebuie fãcut de o persoanãindependentã, care poate sã observe funcþionareasistemului din exterior, capabilã sã dezvolte oatitudine criticã.Auditul sistematic este necesar pentru evaluareaperiodicã a situaþiei ºi pentru îmbunãtãþireaperformanþei de mediu.

Cu ajutorul auditului intern, întreprinderea poatestabili - cu sau fãrã un ajutor extern - dacã sistemulfuncþioneazã corect sau nu. Pe de altã parte, auditulextern efectuat de un auditor extern independent estenecesar pentru obþinerea unei atestãri. Rezultateleauditului intern sunt evaluate de conducereaîntreprinderii.

D. Îmbunãtãþirea continuãDinamica managementului eco-conºtient sauultimele 3 etape

D.1. Întâlnirea directorilor - ºedinþa consiliului deconducereConform standardului ISO cel puþin o datã pe antrebuie þinutã o ºedinþã pentru dezbaterea rezultatelorauditului intern.Punctele care trebuie abordate sunt urmãtoarele:

• V-aþi atins scopurile ºi þelurile propuse?• Politica de mediu adoptatã este valabilã? Necesitã reactualizare?



Aceastãcompanie este atestatã!

Darcine atestã atestatorul?

Mmda…Este o întrebare

interesantã.

• Sarcinile ºi responsabilitãþile sunt bine definite ºiadecvate?• Resursele sunt utilizate raþional ºi eficient?• Dezvoltarea tehnologicã a depãºit oare sistemul dvs. de management de mediu?• Mai existã posibilitãþi pentru îmbunãtãþirea continuã?

D.2.Verificare ºi atestareCând un sistem corespunde standardului ISO

14001 sau cerinþelor EMAS, putem opta pentru overificare din exterior ºi atestare:Standardul ISO vã oferã trei posibilitãþi:

• Emiterea unei declaraþii dupã cum urmeazã: "Întreprinderea noastrã dispune de un sistem de management de mediu care corespunde standardelor ISO 14001". Mai mult ca sigur, cã o declaraþie de acest gen va pãrea mai puþin autenticã pentru cei din exterior, dar în cadrul întreprinderii poate avea un efect pozitiv.• Puteþi cere de la câþiva clienþi sau chiar de la furnizori mai importanþi, sã facã o vizitã la întreprinderea dvs. ºi sã efectueze un audit autorizat. Astfel, puteþi demonstra partenerilor ºi furnizorilor existenþa unui sistem de management de mediu, care poate fi dovedit ºi de cãtre un partener. Oricum, soluþia asta nu convinge pe toatãlumea.• Atestarea de cãtre o organizaþie independentã este cea mai raþionalã ºi mai popularã metodã, carese bucurã de recunoaºtere ºi din partea pieþei ºi din punctul de vedere al comunicãrii cãtre exterior.

Dacã dorim sã ne conformãm cerinþelor EMAS, s-ar putea sã avem mai multã treabã. Trebuie sãangajãm auditori ºi agenþi acreditaþi. În România acestsistem încã nu funcþioneazã, persoanele competentetrebuie chemaþi din strãinãtate. Acreditarea agenþiloreste valabilã numai pentru anumite sectoare aleindustriei.

D.3. Ultima, dar nu mai puþin importantã, etapã:raportul public de mediu

Raportul sau declaraþia de mediu este vitrinasistemului dvs. de management de mediu. Trebuie sãfie public ºi accesibil tuturor. Raportul este fãcutpentru cei care sunt interesaþi de performanþa demediu a întreprinderii: clienþi, angajaþi, proprietari,instituþii financiare, vecini, autoritãþi, organizaþii non-guvernamentale, cercetãtori, grupuri de presiune

(lobby), consilieri, concurenþi ºi mass media.În cadrul ISO 14001 nu este necesarã întocmirea

unui raport de mediu. EMAS diferã fundamental înaceastã privinþã: raportul de mediu este un elementmajor obligatoriu. În prezent în Ungaria numai 1/10din întreprinderile care au ISO 14001 fac un raport demediu din proprie iniþiativã.

Raportul trebuie sã conþinã politica de mediu aîntreprinderii, descrierea scurtã a activitãþilor ºiimpactul major pe care aceste activitãþi le au asupramediului. Poate conþine rapoarte despre consumul demateriale ºi energie, indici folosiþi pentru mãsurareaperformanþei de mediu. Poate furniza informaþiidespre dezvoltarea durabilã, sãnãtate ºi siguranþã lalocul de muncã, despre eticã sau alte subiecte deinteres comun.



Haideþiintraþi. Noi nu

avem nimic deascuns…

N-am maivãzut aºa ceva

2. Eco-Cartografierea

… este un mijloc demonstrativ, simplu ºi practicpentru determinarea ºi îmbunãtãþirea performanþei demediu a Întreprinderilor Mici ºi Mijlocii ºi aAtelierelor Meºteºugãreºti• o metodã simplã, creativã ºi sistematicã pentrustrângerea de date despre mediu• un mijloc de învãþare ºi de conºtientizare bazat perealitatea propriu-zisã a întreprinderii• o tehnicã de comunicare practicã, accesibilã pentrufiecare angajat• un mijloc flexibil, independent pentrumanagementul eco-conºtient în vederea introduceriiEMAS ºi ISO 14001, într-o variantã demonstrativã• un inventar dinamic al schimbãrilor survenite înrelaþia dintre mediu ºi întreprindere

"Un desen mic exprimã mai multe decât un discurs lung"

Mijloacele IMM-urilor, a Micro-Întreprinderilor ºia Managementului Eco-conºtient

Managementul eco-conºtient reprezintã o problemã

majorã pentru IMM-uri ºi micro-întreprinderi.

În Europa existã milioane de IMM-uri ºi micro-întreprinderi care au probleme concrete cumanagementul impactului de mediu al întreprinderii.Ei nu au la dispoziþie mijloacele ºi resursele necesare.Totuºi, cea mai mare problemã reprezintã eco-conºtientizarea ºi schimbarea atitudinii.Piaþa ia în considerare performanþa de mediu ºisolicitã standarde ISO 14001 ºi EMAS

Nu trebuie sã mai aºteptãm mult pânã când chiar ºicea mai micã întreprindere va trebui sã arate clienþilor,autoritãþilor, ONG-urilor, societãþilor de asigurare,vecinilor ºi asociaþiilor profesionale mãsurile pe carele-a luat în vederea realizãrii unui management eco-conºtient.Mijloace existã, dar în cele mai multe cazuri suntprea complicate

IMM-urile au la dispoziþie numeroase mijloace ºinumãrul lor este în continuã creºtere. Totuºi de celemai multe ori, aceste mijloace sunt considerate de

IMM-uri ca fiind prea complicate ºi greoaie. Ele suntvãzute ca un pericol al birocratizãrii. Necesitatea ºiintroducerea pe scarã largã a standardelor ISO 14001ºi EMAS este considerat o ameninþare de cãtre IMM-uri.Pentru implicarea întreprinderilor mai mici estenevoie de aplicarea unor mijloace simple, practiceºi demonstrative

Întreprinderile mici se conformeazã mai uºornevoilor, pe baza unor informaþii verbale. Nu trebuieneglijatã pregãtirea profesionalã mai slabã a celor carelucreazã la întreprinderile acestea, crezul "cred ceeace vãd", ºi lipsa documentaþiei. Aici este nevoie demijloace de adaptare ºi de ajutor. Dacã adunãm la unsingur loc toþi angajaþii unui atelier, fabrici sau a uneihale industriale pentru a-i întreba despre experienþele,sentimentele ºi profesionalismul lor, vom primi oimagine surprinzãtor de exactã despre impactul asupramediului al întreprinderii. În unele cazuri rezultateleunei analize rapide ºi demonstrative nu diferã mult derezultatele unei analize costisitoare, bazatã peobservaþii ºtiinþifice. Eco-harta, fãcutã fãrã un efortfinanciar, efectuat chiar de cãtre personalulîntreprinderii este o fotografie "la minut" almanagementului eco-conºtient al unei întreprinderi,iar o analizã mai ºtiinþificã, oferã o fotografiedetailatã. Fiecare metodã reflectã realitatea. Pe bazafiecãrei metode putem sã facem câþiva paºi înainte.

Harta rutierã nu este harta þãriiEco-harta este un mijloc vizual, uºor de folosit, cu

ajutorul cãreia angajaþii pot participa efectiv îndezvoltarea unui management eco-conºtient. Cuajutorul acestei metode putem sã desenãm o "hartãrutierã" a sediului, a atelierului sau a halei, cuprincipiile cele mai importante ale managementuluieco-conºtient, astfel pregãtind terenul pentruintroducerea SMM conform standardelor ISO 14001ºiEMAS.

Ce este eco-cartografierea (sau eco-harta)?Eco-cartografierea este un mijloc original ºi

simplu care ajutã întreprinderile în realizarea unuimanagement eco-conºtient ºi la introducereaEMAS-ului.• inventarul practicilor uzuale ºi a problemelor• o metodã sistematicã pentru efectuarea analizei demediu al întreprinderii• o colecþie de informaþii care aratã situaþia curentã cu ajutorul imaginilor• un mijloc de muncã, totodatã o tehnicã de eco-conºtientizare


2. ECO-CARTOGRAFIEREA

• un proces care poate fi efectuat chiar de cãtre personalul întreprinderii

• un instrument care permite implicarea ºi participarea angajaþilorEco-cartografierea: varianta "fãrã calorii" a managementului eco-conºtient• o metodã simplã pentru efectuarea analizeiimpactului asupra mediului• ajutã la învãþarea ºi la strângerea datelor• încurajeazã educaþia ºi comunicarea• constituie baza documentaþiei de mediu al întreprinderii• poate fi folosit de fiecare angajat pentru îmbunãtãþireaperformanþei de lucru ºi pentru educaþie• fiecare angajat poate sã participe fãrã a avea nevoiede instrucþiuni• o metodã care dã posibilitatea de a defini ºi clasificaproblemele în funcþie de importanþã. • important pentru toþi actorii implicaþi

Scopul nu este desenarea unor hãrþi ecologice aapei, solului, aerului, deºeului, etc. Cea maiimportantã caracteristicã a acestei metode este cã,printr-un proces, obþinem o imagine în ansambludespre performanþa de mediu a întreprinderii ºiastfel devine clar ce este de fãcut.

Cum sã facem Eco-harta?1.Harta amplasamentuluiSchiþaþi amplasamentul sediului vãzut de sus,incluzând parcãrile, intrãrile, strãzile ºi caseleadiacente. Harta va trebui sã reflecte realitatea.2.Harta sediului

Desenaþi schiþa sediului la o scarã aproximativã,incluzând ºi încãperile interioare. Multiplicaþi schiþa(vom avea nevoie de 6 exemplare), de-a lungulprocesului de cartografiere ne vom folosi de acesteexemplare.Hãrþile trebuie sã reflecte realitatea - sã fie simple,uºor de recunoscut, proporþionate. Sã conþinã data,numele ºi o referinþã. Sã includeþi câteva obiecte maiimportante, care sã vã ajute la orientare (maºini,boilere, etc.).Dacã sediul este prea mare, se poate face ocartografiere separatã a diferitelor zone, iar la urmãacestea se pot combina.3.Semnale

Formaþi un sistem propriu de semnale, ori folosiþicel puþin douã semne distinctive.liniuþe verticale: problemã minorã (trebuie þinut subobservaþie)încercuirea: problemã majorã (stop, necesitã acþiuni

prompte de îmbunãtãþire). Cu câteste problema mai serioasã, cuatât sã fie cercul mai gros.Pentru a putea utiliza hãrþile maieficient, puteþi folosi pictogramestandard.

Mini-Audit"Raport meteorologic" demediu

Înainte de a vã apuca dedesenarea hãrþilor ecologice estede dorit efectuarea unui sondajcu câþiva angajaþi. Rugaþi-i sãdea rãspunsuri rapide ºi intuitivepunând în fiecare rând numai unsingur x. Veþi fi surprins desimilaritatea dintre rezultateleacestui sondaj rapid ºi cele dedupã eco-cartografierea, maidetailatã. Acordaþi 120 desecunde din timpul Dvs. pentru aface "harta meteorologicã" amanagementului de mediu dincadrul întreprinderii.



Consumul de materiale prime

Sursele de energie ºi consumul aferent

Apele reziduale ºi consumul de apã

Prevenirea producerii ºi reducerea cantitãþii dedeºeuri

Reciclarea ºi colectarea selectivã a deºeurilor

Poluarea aerului: praf ºi mirosuri

Depozitarea produselor

Reducerea ºi controlul zgomotelor ºi a vibraþiilor

Protecþia muncii

Mobilitatea ºi transportul angajaþilor ºi a produselor

Prevenirea accidentelor de mediu

Informaþii de mediu (interne ºi externe)

Comunicarea cu furnizorii

Planificarea ecologicã pentru produse ºi servicii

Vecini

Motivaþia directorilor

Motivaþia angajaþilor

Situaþia administrativã

Atmosfera generalã



2.1. Eco-harta: AMPLASAMENTUL SEDIULUI

Aceastã hartã aratã sediul în mediul în care esteamplasat

• Care sunt punctele prin care sediul intrã în contact cu vecinii?• Care este denumirea oficialã a terenului (zonã industrialã, comercialã)?• Care este fluxul de persoane ºi de vehicule de peurma activitãþilor?• Care este relaþia cu vecinii?

• Indicaþi numãrul de etaje de deasupra solului (fãrã ainclude acoperiºurile), a clãdirilor din jurul sediului peo razã de 50 m. • Folosirea terenurilor (parcare, clãdiri, etc.) • Intrarea principalã ºi principalele puncte de acces la sediu. • Direcþia traficului• "Cornuri" ºi traficul

Cel mai important impact direct de mediu al uneiîntreprinderi mici este de multe ori legat de fluxul de

trafic pe care o genereazã. O brutãrie micã din centruloraºului genereazã peste 350.000 de deplasãri cuvehicule pe an.

Vreþi sã calculaþi?Calculaþi numãrul de vehicule care sunt în relaþie cuactivitatea întreprinderii ºi estimaþi numãrul dedeplasãri într-o razã de 1 km. Tabelul de mai jos vã vaajuta la calcularea poluãrii generatã de acestedeplasãri.

Desenaþi Sã gãsiþi documentele Sã estimaþi Colectaþi date despre

• Destinaþia terenuriloradiacente (industrial,cartier de locuit, spaþiiverzi, etc.)• Direcþia de mers adrumurilor ºi a traficului• Luaþi în consideraretipurile diferite de trafic ºidimensiunile strãzilor

• Ridicare cadastralã• Studii administrative alezonei• Autorizaþii defuncþionare

• Parcul de vehicule(maºini, utilitare, etc.)• Spaþii disponibil pentruparcãri• Parcãri de vehicule• Fluxul de vehicule(furnizori, gunoieri,angajaþi, clienþi)

• Suprafaþa terenului• Anul fondãrii ºiconstruirii• Numãrul angajaþilor• Vârsta clãdirilor• Numãrul de deplasãri deautovehicule raportate laun produs/serviciu

Emisie g/km Vehicule uºoare cu benzinã Vehicule uºoare cu motorinã Vehicule grele cu motorinã

CO2 (dioxid de carbon)

250 133 837

NOx (oxizi de azot )

2,53 0,55 19,1

CO (monoxid de carbon)

11,26 0,85 3,34



2.2. Eco-harta: PERTURBAÞIIAceastã eco-hartã reprezintã primul plan de

lucru (continuarea hãrþii ecologice nr.1). Poate fidesenatã pe baza evaluãrii rapide (raportul meteo-rologic de mediu) ºi pe baza discuþiilor purtate cuangajaþii. Va trebui sã folosiþi datele despre fluxul demateriale ºi energie a întreprinderii (kg, kWh, m3, etc. )- coºuri ºi ventilatoare- containere ºi recipiente de depozitare- zona unde se desfãºoarã activitate importantã- zona de conflict cu vecinii- zgomot

În cazul în care identificãm o problemã maiimportantã (ex. zgomot), putem sã facem o eco-hartãseparatã pentru aceasta.În aceastã fazã iniþialã a analizei de mediu, ar trebui sã

implicaþi toþi angajaþii. Pasul urmãtor va fi realizareaunui bilanþ al materialelor ºi energiei folosite deîntreprindere, folosind datele de la contabilitate.Folosiþi indicatori proprii:

• energie: x litri de combustibil pentru încãlzire/ an / m2• resurse: x litri de apã / kg de produs• deºeuri: x kg. de deºeuri / produs sau serviciu

Compararea periodicã a acestor indicatori vaarãta direcþia în care se dezvoltã întreprinderea.

Input• materiale prime • energie • apã• transport • ambalare • uz de terenOutput• deºeuri solide ºi lichide • poluanþi de aer• zgomot, miros ºi alte perturbãri

2.3. Eco-harta: APASubiectul acestei hãrþi este consumul de apã ºiemisia de ape reziduale

• unde aveþi un nivel crescut de consum de apã?• prin ce cãi ajung materialele periculoase în colectorul de ape uzate?• posibilitatea de înlocuire a produselor ºi materialelor periculoase din punct de vedere al apei• accidente posibile • risipa si obiceiuri proaste • posibilitãþi de economisire

O picãturã de apã cãlãtoreºte 5 ani pentru a ajungedin nori pânã în paharul nostru.Apa este o resursã care trebuie protejatã, ºi nurisipitã. O singurã persoanã consumã în mediu 70 delitri de apã pe zi. Comparaþi de câte ori consumã maimult întreprinderea Dvs.? Care dintre activitãþileîntreprinderii sunt periculoase din punctul de vedereal apei? (Ex. camera de vopsire, îndepãrtareavopselei, etc.). Sã inventariem amplasarea gurilor decanalizare. Sã nu uitãm cã numai o singurã picãturãde produs petrolier poate contamina peste 5000 delitri de apã.


• Puncte de evacuare înaer• Surse de zgomot ºi demirosuri• Spaþii pentru depozitareadeºeurilor ºi produselorpericuloase

• Declaraþia de impozit• Reclamaþii de la vecini:scrisori, declaraþii, articolede ziar, denunþuri• Foile de parcurs alemaºinilor

• Prima evaluare intuitivãa întreprinderii• Analiza fluxului dematerial ºi energie• Evaluarea materialelor• Performanþa de mediu

• Valabilitateaautorizaþiilor• Impozitele plãtite• Taxele, facturile, primelede asigurare• Consumul• Cheltuielile de mediu

Desenaþi Sã gãsiþi documentele Sã estimaþi Colectaþi date despre• Zonele în care sedeversã lichide• Reþele de canalizare ºide conducte• Procedee de tratare aapei reziduale• Principalele puncte deconsum de apã

• Facturile de apã anuale• Autorizaþiile de protecþiamediului cu privire la emisiade ape reziduale• Planul reþelei de canalizare• Descrierea tehnicã aprocedurilor de tratare aapei reziduale (dacã existã)

• Risipa• Activitãþile care necesitão cantitate mare de apã• Taxa de apã• Materialele poluante• Neglijenþa,practici proaste• Efectul agenþilorpoluanþi

• Consum în m3

• Surse principale deconsum (%)• Consumul anual deproduse de curãþire (înlitri)• Alte produse poluante• Mãsurãtorile apeireziduale



2.4. Eco-harta: SolulAceasta hartã trateazã apa freaticã în relaþia cu

depozitarea materialelor inflamabile ºi periculoase.• În cazul unui accident, apa freaticã poate fi poluatã?• Unde sunt amplasate rezervoarele vechi de apã?• Solul este poluat?• Cum se va proceda în caz de accident?• Podeaua depozitelor este din beton? Sunt separate? Ventilaþia, aerisirea este asiguratã?

De verificat: zonele de depozitare, rezervoarele deapã, alte rezervoare ºi cãzi

Un singur litru de produs petrolier poatecontamina 1000 m3 de apã freaticã.De aceea, este foarte important sã cunoaºtem istoriaamplasamentului, poziþia rezervoarelor vechi de apã,etc. Solul poluat va scade valoarea amplasamentului.În unele þãri europene, când întreprinderile ºiterenurile sunt vândute, avocaþii solicitã o atestarecu privire la calitatea solului. Dacã solul este poluat,trebuie decontaminat (în prezent costurile medii suntîn jur de 125 Euro/m2).

2.5. Eco-harta : Aer, Miros, Zgomot, Praf

Aceastã hartã are ca subiect punctele de emisieºi funcþionarea echipamentelor, utilajelor.

• Care este calitatea aerului la întreprindere?• Ce semnificaþie daþi surselor de zgomot?• Filtrele sunt înlocuite în mod regulat?• Când au fost efectuate ultima oarã lucrãri deîntreþinere la boiler?De verificat: coºurile, extractoarele, zgomotul îngeneral, produsele volatili, neglijenþa, practicinecorespunzãtoare.

Dacã întreprinderea Dvs., este situatã într-o zonãurbanã, ar trebui sã acordaþi o atenþie mãritã emisiei de

zgomote. Faceþi un test. Dacã la marginea terenuluiDvs. nu se poate vorbi fãrã a ridica vocea, înseamnãcã aþi depãºit 65 de decibeli.Majoritatea emisiilor în aer provin de la cazane ºigeneratoare. Sã facem o mãsurãtoare estimativã:

Faceþi un calcul pentru a afla cantitatea totalã de CO2emisã, prin înmulþirea cu 5 a numãrului rezultat laHarta Ecologica NR.:1. Faceþi o comparaþie: opersoanã dintr-o þarã în curs de dezvoltare genereazã1,8 tone de CO2 pe an


• Zone de depozitare• Rezervoare de apã• Rezervoare, containere,paleþi "suspicioºi

• Instrucþiuni pentrufolosirea în siguranþa autilajelor ºi de protecþiamuncii• Analizarea subsolului• Planul rezervoarelor deapã• Zonele de colectare aapei

• Rezervoarele vechi deapa • Impermeabilitateasolului• Tipurile de produse• Depozitarea înrezervoare ºi containere• Scurgeri

• Suprafeþeleimpermeabile• Stocul permanent de apãîn litri• Calcularea fluxurilor deapã


• Gãurile de aerisire peacoperiº ºi ventilatoarele• Principalele puncte deemisie

• Jurnalul de întreþinere• Facturi• Descrierea tehnicã autilajelor

• Procedurile de muncã• Calitatea produselorstarea filtrelor ºi þevilor• Mirosurile neplãcute

• Cantitatea de poluanþivolatili, în litri• Periodicitatea întreþinerii• Nivelul de poluarefonicã

Gaz Natural (g/m3) combustibil lichid (ulei)(g/litru)

Efect de serã: CO2 1.879 3.136,5Smog NOX 3,01 2,35Ploaie acidã SO2 0,027 3,6



2.6. Eco-harta: EnergieAceastã eco-hartã prezintã consumul de energie

ºi impactul acesteia.• Unde sunt zonele de risipã?• Instalaþiile electrice sunt adecvate?• Unde apar pierderi de cãldurã, pierdri de energie?• Dacã lucraþi cu utilaje supradimensionate?

Transformaþi consumul de energie în kWhResurse consumate Energia produsãCombustibil: 1 litru (36 MJ).........10,00Gas: 1 m3 (40,6 MJ).......................11,28Propan: 1 t (46,4)..........................12 880,00Carbune: 1 t (30,6 GJ).................. 8500,00Copac (cu coroana mare) 1m3 (5,6MJ)......1,56

Vizualizaþi cantitatea echivalentã de resursenecesare pentru producerea acestei energii:Resurse necesare pentru producerea a 1000 kWh:Lignit............................................................. 1300 kgDeºeu cu valoare de energie ridicatã..........1500 kgDeºeu cu valoare de energie scãzutã.......... 3500 kgPãcurã........................................................... 220 lPanouri solare............................................12.500 m2Uraniu (energie nuclearã)............................0,022 grGaz natural.....................................................270 m3Apa (cu un baraj înalt de 10 metri).........43200 m3Cãrbune de antracit........................................320 kg

2.7. Eco-harta : DeºeuriAceastã hartã trateazã managementul ºi

reducerea deºeurilor• Care este nivelul de reciclare?• Ce mãsuri de prevenire au fost luate?• Furnizorii Dvs. sunt obligaþi sã preia deºeurile provenite din propria marfã?

De verificat: tomberoanele, direcþia în care se strângdeºeurile, amestecul de deºeuri menajere ºi deºeuripericuloase, neglijenþa, containerele, etc...Observaþie: cantitatea de deºeuri produsã de oorganizaþie poate fi redusã la jumãtate numai prinschimbarea obiceiurilor ºi a atitudinii faþã de protecþiamediului.Exerciþiu: Evaluaþi nivelul de management aldeºeurilor1-5 : un management relativ bun6-10 : fãrã management11-15 : lipsa de management este sursa problemelor 16-20 : lipsa de management este sursa unor problemeserioasePentru a puncta de la 0-20 trebuie sã ne conformãmcâtorva criterii. Gradul de risc al produselor,potenþialul de a gãsi soluþii alternative (reciclarea) sautocmai lipsa unei soluþii specifice pentru uneledeºeuri, probleme la depozitare, factori de risc din

afara întreprinderii. Legaþi punctele între ele ºi zonelecu management slab sau fãrã management vor fivizualizate imediat. (Afiºaþi aceastã hartã pentru aputea fi vãzut ºi consultat de cãtre orice angajat).

Observaþi exemplul:1. Hârtie ºi carton pentru ambalaj 32. Anvelope 13. Subansamble nemetalice ale maºinilor 54. Baterii 25. Deºeuri provenite din reciclãri 206. Filtre de ulei folosiþi 157. Aerosoli 158. Ambalarea produselor chimice 169. Recipiente goale de vopsea 1510. Filtre de aer 1611. Aºchie 10


• Amplasarea utilajelor• Iluminarea inutilã• Zone cu pierderi decãldurã

• Jurnal de întreþinere• Facturi• Instrucþiuni tehnicepentru utilaje

• Tipul ºi consumulenergiei• Izolaþia• Randament energetic

• Consumul kWh• Randament energetic



2.8. Eco-harta : RiscuriAceastã eco-hartã identificã riscurile de

accidente ºi de poluare

• Ieºiri de urgenþã accesibile ºi uºor de identificat• Proceduri de urgenþã cunoscute de angajaþi• Situaþii periculoase• Unde folosiþi produse cancerigene, alergene, toxice,etc.?Exemple: vãrsare accidentalã, probleme de aderenþã,încãlcarea regulilor, concentraþie de diluanþi, pericolde explozie

Risc de sãnãtate: inhalarea de gaze sau aburipericuloase, accidente care pun în pericol sãnãtateacorporalãRisc de mediu: scurgeri de produse periculoase,pierderi accidentale prin scurgere, folosireamaterialelor toxiceRisc de incendiu: explozii, dispersia materialelortoxice

Trebuie sã fiþi pregãtiþi sã ºtiþi procedurile deurgenþã ºi numerele de telefoane.

2.9. Programul de lucruDacã puneþi hãrþile-ecologice unul deasupra

altuia (folosind foi transparente) prioritãþile demediu vor deveni clare imediat.

Clasificaþi problemele conform gravitãþii lor. Maiîntâi ocupaþi-vã de problemele care sunt încercuiteîngroºat.. Trebuie acordatã prioritate problemelor careafecteazã sãnãtatea ºi siguranþa angajaþilor ºi mediulînconjurãtor.

Gândiþi-vã la zonele cu risc ºi propuneþi soluþii. Aceastã metodã trebuie repetatã o datã pe an.Folosiþi indicatori proprii de performanþã de mediuCantitatea deºeurilor (kg/*)Consumul de energie (kWh/*)Emisii CO2, NOx, SO2, … (kg/*)Ambalare (kg/*)Transport (km/*)Cheltuieli pentru protecþia mediului ($, €, ROL, etc /*)

Acþiuni întreprinse pentru protecþia mediului (ore/ *)Accidente anuale (nr/ *)Training pentru angajaþi (ore / an / *)etc.*unitatea de mãsurã/de produs sau serviciu

2.10. Opinii despre eco-cartografiereOLIVIER HÉAULME Neuville-St-Vaast - Franþa • Întreprindere micã

+ ajutã la vizualizarea efectelor de mediu+ încurajeazã dialogul dintre angajaþi ºi conducere+ economiseºte timp+ se poate folosi uºor ºi rapid

- unul dintre directori firmei crede cã nu este destul deserios ºi cã este prea inovativ


• tomberoane ºi containere• direcþia fluxului dedeºeuri• zonele de practicinecorãspunzãtoare

• autorizaþii de latransportatori• facturi anuale• evaluarea ºi evoluþiadeºeurilor

• tipurile de deºeuri• nivelul reciclãrii• mãsurile de prevenire• categoriile de deºeuri

• deºeuri eliminate / an întone• taxe percepute pentrudeºeuri• nivelul reciclãrii


• amplasareaextinctoarelor• ieºiri de urgenþã• zone periculoase

• raportul de toxicologie• procedurile de urgenþã• autorizaþii• pompieri• rapoarte despreaccidente

• starea utilajelor• dispozitivele în caz deurgenþã• starea solului

• numãrul accidentelor• ore de instruire pentruangajaþi• procentajul materialelorpericuloase ºi toxice dintotalul stocului



CÉLINE PAOLACCINogent-sur.Marne - Franþa • Spital

+ situaþia întreprinderii este uºor de vizualizatã dupã osingurã privire+ îþi permite sã observi schimbarea unor parametrii,planificarea ºi verificarea scopurilor

- prezintã realitatea fizicã a întreprinderii ºi nu esteprea util în identificarea riscurilor.- în cazul unor întreprinderi mari, aplicarea hãrþii nueste uºoarã

MARIE-CHRISTINE DE WOLFBiffa (Severn Trent)Braine-l'Alleud - Belgium • Depozit de deºeuri

+ face posibilã implicarea tuturor angajaþilor de peorice nivel+ demonstreazã gravitatea ºi importanþa geograficã aefectului+ o metodã simplã pentru instruirea personalului+ hãrþile ecologice pot fi suprapuse, textul nu.

Eco-cartografierea ºi EMAS

Eco-cartografiereaºi ISO 14001

Analiza iniþialã ☺☺☺

Politica de mediu ☺

Cadru legal ☺

Program de mediu ☺☺

Sisteme de management ☺

Documentaþie ☺☺

Audit ☺☺☺

Implicarea angajaþilor ☺☺☺

Comunicare ☺☺☺

Politica de mediu ☺

Factori de mediu ☺☺☺

Cerinþe legislative ☺

Obiective ºi scopuri ☺☺

Program de management de mediu ☺☺

Structura organizatoricã ºi responsabilitate ☺

Training, conºtientizare ºi competenþã ☺☺☺

Comunicare ☺☺☺

Documentaþie SMM (Sistem de Management de Mediu) ☺☺

Controlul documentelor ☺☺

Control operaþional ☺☺

Prevenirea riscurilor ☺

Monitorizare ºi evaluare ☺

Neconcordanþã, acþiuni de prevenire ºi de corectare ☺

Însemnãri ☺

Audit SMM ☺☺

Evaluare din partea conducerii ☺☺

Implicarea angajaþilor ☺☺☺


3. PRODUCÞIE MAI CURATÃ

În acest capitol dorim sã cãutãm un rãspuns laîntrebarea: Cum putem sã protejãm mediul ºi înacelaºi timp sã facem mai profitabilã afacereanoastrã? Cu toate cã la prima vedere pare o"scamatorie", sperãm cã exemplele vor fi concludente.Pe lângã bazele teoretice, vã vom demonstra princâteva mijloace simple cum se poate aplica teoriaproducþiei mai curate în activitatea de zi cu zi aîntreprinderii. Pentru aprofundarea ºi exersareaacestor metode, vã vom prezenta o parte practicã.

Strategii de mediu reactive ºi preventiveSoluþiile pentru problemele de mediu, folosite de

întreprinderi pot fi clasificate în douã grupe mari.Abordarea "reactivã", cautã soluþii pentru problemelecare apar în cursul procesului de producþie. Abordarea"preventivã" încearcã modificarea procesului deproducþie de la bun început, pentru reducerea poluãrii.

Tabelul de mai jos comparã cele douã tipuri destrategii (reactiv ºi preventiv).

3. Producþie mai curatã - Herner Katalin

Tabel 3.1.: Strategia reactivã ºi preventivã

Strategia reactivã Strategia preventivã

� "Ce sã fac cu deºeurile ºi cu emisiile poluante?" � "Unde ºi de ce se produc deºeuri ºi emisiipoluante?"

� ...duce la costuri mai mari � ... duce la costuri mai reduse

� În urma filtrãrii ºi tratãrii, deºeurile ºi emisiilepoluante îºi schimbã compoziþia

� Soluþii la "capãt de conductã" (End of Pipe)

� Tratarea simptomelor

� Formarea deºeurilor ºi a emisiilor poluante,trebuie împiedicatã chiar de la sursa (de la bunînceput)

� Reducerea riscului de producþie ºi a consumuluide materiale

� Protecþia mediului devine un subiect importantnumai dupã ce procesul ºi produsul sunt deja în fazade realizare

� Protecþia mediului este parte integrantã aprocesului de producþie.

� Problemele de mediu sunt rezolvate prin soluþiitehnice.

� Problemele de mediu sunt rezolvate prinimplicarea tuturor pãrþilor

� Protecþia mediului este responsabilitateaspecialiºtilor

� Protecþia mediului este grija tuturor

� ... serviciu plãtit � ... inovaþie, care este caracteristicã întreprinderii

� ... creºte gradul de uzurã a echipamentului ºiconsumul de materiale

� ... reduce gradul de uzurã a echipamentului ºiconsumul de energie

� Protecþia mediului se limiteazã la respectareaprevederilor legale

� Protecþia mediului este o provocare continuã

ExempluDesenul de mai jos prezintã circulaþia materialelor îninstalaþia de epurare a apei uzate a unei uzine degalvanizare.

Urmãrind desenul, putem trage concluzia cã ,instalaþia foloseºte multã apã, astfel contribuind lacreºterea costurilor cât ºi la creºterea cantitãþii depoluanþi.

Contrar celor prezentate mai sus, strategiapreventivã încearcã sã intervinã în procesul deproducþie, în aºa fel încât sã reducã (sau chiar sãelimine) producerea anumitor poluanþi. Asta se poaterealiza prin identificarea cauzei poluãrii ºi prinintervenþie imediatã la sursa poluãrii. Un alt criteriufoarte important la soluþiile de mediu preventive estefaptul cã, acestea cautã sã reducã toate tipurile depoluãri, deci reducerea cantitãþii unui poluant princreºterea altuia nu poate însemna o soluþie.Strategia de mediu bazatã pe soluþii preventive senumeºte "producþie mai curatã", subiect pe care îl vomdiscuta în continuare.

Bazele producþiei mai curateDupã cum s-a mai discutat înainte, aceastã

producþie mai curatã cautã rãspunsuri la întrebarea"Unde ºi de ce se produce poluarea?"Pentru a examina aceastã problemã, sã urmãrim puþinun proces tehnologic obiºnuit ("Cutia neagrã"):

Conform legii conservãrii materialelor ºi aenergiei, cantitatea de materiale ºi energie care intrã ºiiese din sistem trebuie sã fie egalã (în proces staþionar,magazionarea este egalã cu zero). De aici rezultã, cãdeºeurile ºi emisiile poluante provin din aceeaºimaterie primã din care se face produsul. Astfel putemspune, cã poluanþii sunt de fapt materie primã risipitã. Producþia curatã cautã soluþii pentru folosirea cât maiproductivã a materiilor prime ºi a energiei, adicã cumse poate produce aceeaºi cantitate de produs cu un

consum cât mai redus de energie ºi de materie primã.În mãsura în care se pot gãsi soluþii, pe baza celorsusmenþionate se vede clar cã acestea reduc costurilede producþie, deci aduc un profit suplimentarîntreprinderii (pe lângã faptul cã reduc sarcina demediu în mod efectiv).

Exemplu:Desenul urmãtor prezintã fluxul de materiale a uneitehnologii de pulverizare a vopselei. În primul desenputeþi vedea cã numai 10 % din materia primãintrodusã prin tehnologie tradiþionalã este folositãefectiv pentru realizarea produsului, restul de 90 % sepierde în cursul procesului de producþie ºi ajunge înmediu ca poluant. Tehnologia prezentatã în desenul aldoilea, are aceeaºi rezultat, dar cu un consum demateriale mai mic cu 80 %, ceea ce însemnã o sarcinãde mediu mai micã (ºi costuri mai reduse).

Desen 3.2.Fluxul de materiale la un pulverizator de vopsea

La o întreprindere, realizarea practicã a producþieimai curate poate fi facilitatã prin mai multe mãsuri.Unele dintre aceste mãsuri (cele mai frecvente) vãvom prezenta pe scurt.- schimbãri legate de produs (economisirea dematerial prin design special, materii prime omogene ºinaturale, etc.)- atitudine mai responsabilã (motivarea angajaþilor,organizarea muncii, economisire, etc.)- înlocuirea materiilor prime ºi auxiliare (materialenaturale sau biodegradabile, chimicale ecologice, etc.)- schimbãri tehnologice (tehnologii cu un consumredus de materiale ºi energie)- reutilizarea internã (reutilizare, utilizare în cascadã,utilizare cu alt scop, etc.)- reciclare externã (reutilizare structuralã saumaterialã)



- reutilizarea în procese biogene (ex. compostare)- neutralizare (tehnici de mediu tradiþionale, în cazulîn care am epuizat toate alternativele de mai sus)Desenul urmãtor sistematizeazã mãsurile de mai susdupã principiile producþiei mai curate.

Desen 3.3 Mãsuri preventive de protecþia mediului

În continuare vã vom prezenta câteva metodesimple cu ajutorul cãrora se pot identifica pierderile demateriale ºi de energie ºi cauzele acestor pierderi.Despre mãsurile luate în urma rezultatelor aplicãriiacestor metode, vom discuta mai târziu.

Analiza fluxului de materialeScopul analizei fluxului de materiale este

identificarea drumului parcurs de unele materii primeºi auxiliare în cadrul procesului de producþie, ºi sãarate proporþia în care ei sunt prezenþi în produsulfinit, adicã sã arate unde se produc pierderi ºicantitatea care s-a pierdut (care pânã la urmã va poluamediul).Pentru efectuarea unor analize corecte, avem nevoiede date exacte. În cazul celor mai multe întreprinderi,majoritatea datelor nu existã sub forma în care poate fifolositã pentru analiza fluxului de materii.În primele faze ale analizei, este nevoie de colectareaºi sistematizarea datelor pentru asta se pot folosiurmãtoarele surse:

- contabilitate- datele de la departamentul de aprovizionare ºi de lamagazie- datele de la secþia de vânzãri- reþete, norme, prevederi- datele furnizorilor (scrisoare de însoþire, facturi,compoziþia materialelor, etc.)- declaraþii cãtre autoritãþi- jurnal de producþie- procesele verbale a propriilor mãsurãtori ºi cercetãri- altele

Trebuie sã þineþi cont neapãrat de credibilitatea ºiexactitatea acestor date, ºi dacã este nevoie sã severifice concordanþa lor cu realitatea prin mai multesurse. Experienþa aratã cã de cele mai multe ori, încadrul procesului de analizare a fluxului de materii, segãsesc lacune mai mari sau mai mici în ceea ce priveºtemetodele de strângere ºi de prelucrare a datelor.În cazul analizei fluxului de materii, sursa celor maimultor probleme este cã sistemul ºi parametrii carevor fi analizaþi nu sunt stabiliþi cu exactitate. Pentruevitarea acestor greºeli vã propunem sã luaþiurmãtoarele mãsuri:Definirea scopului ºi obiectului analizei

Obiectul analizei poate fi (în funcþie de domeniulde activitate a întreprinderii) observarea unui material(apã, lemn, lubrifiant, etc.), a unui compus chimic(ex. diluant) sau a unor elemente separate (în specialîn industria chimicã) în diferitele faze ale procesului deproducþie. Scopul analizei poate fi identificarea punctelorunde se produc pierderi sau se creeazã poluanþi, motivulproducerii, analizarea eficienþei, etc.Determinarea exactã a sistemului care va fi analizat

Sistemul poate fi constituit din întreaga întreprindere(sau chiar dintr-un grup de întreprinderi); o parte propriu-zisã, geograficã sau organizatoricã a acesteia (o secþie,un sediu, o uzinã); un proces tehnologic, faze aleacestuia; un utilaj; etc.Determinarea perioadei de analizat

În general un an; poate fi o lunã, o sãptãmânã, o zi;o turã; un ciclu de producþie; un sezon; timpul necesarproducerii unei anumite cantitãþi de produs; etc.Este important ca intervalul de timp ales sã reprezintecorespunzãtor sistemul care va fi analizat.Împãrþirea sistemului (procesului) supus analizei

În faza aceasta a analizei, împãrþim sistemul în maimulte etape, pe care le analizãm separat. Prin urmaanalizei acestor etape vom afla informaþii care ne vorajuta sã înþelegem mai bine ce se întâmplã în interiorulsistemului.





Realizarea unei diagrame a fluxului de materialePrezintã evoluþia fluxului de materii între

procesele parþiale (definiþie calitativã).Întocmirea balanþelor de materiale

Prin întocmirea balanþelor de materiale aleanumitor faze de producþie, se poate forma o imaginecantitativã asupra fluxului de materiale. În practicã,punctele 5. ºi 6. pot fi efectuate simultan, în moditerativ.Interpretãri, concluzii

La acest punct, datele sunt convertite în informaþii.Aici trebuie gãsite rãspunsurile la întrebãrile care s-aupus la stabilirea scopurilor. Experienþa aratã, cãmetodele vizuale de mai jos sunt potrivite pentruaceastã sarcinã.

Pentru vizualizarea rezultatelor analizei folosimtehnicile de mai jos:

În cazul sistemelor mai mari ºi mai complexe,analiza fluxului de materiale poate necesita foartemult timp ºi echipament. Tocmai de aceea este foarteimportant, ca la definirea scopurilor ºi a parametrilorcare urmeazã a fi analizate sã trasãm exact limitele încare trebuie sã ne încadrãm, ºi sã ne concentrãm pepunctele mai importante. În funcþie de exigenþaanalizei, de foarte multe ori putem afla destuleinformaþii prin estimãri fondate sau prin neglijãriacceptabile. Cu puþinã experienþã ne vom da seamauºor cât de exact ºi adânc trebuie sã analizãm oanumitã problemã.

Desen 3.4: Tehnicile cele mai frecvente de analizare a fluxului de materiale

În cazul sistemelor mai mari ºi mai complexe,analiza fluxului de materiale poate necesita foartemult timp ºi echipament. Tocmai de aceea este foarteimportant, ca la definirea scopurilor ºi a parametrilorcare urmeazã a fi analizate sã trasãm exact limitele încare trebuie sã ne încadrãm, ºi sã ne concentrãm pepunctele mai importante. În funcþie de exigenþaanalizei, de foarte multe ori putem afla destuleinformaþii prin estimãri fondate sau prin neglijãriacceptabile. Cu puþinã experienþã ne vom da seamauºor cât de exact ºi adânc trebuie sã analizãm oanumitã problemã.

Analize energeticeAnaliza energeticã a întreprinderilor poate fi

fãcutã prin analogia celor descrise în cadrul analizeifluxului de materiale. La o astfel de analizã ne vomconfrunta de fiecare datã cu faptul cã la partea outputa balanþelor de materiale vom gãsi emisii care nu potfi mãsurate, difuze, deci pierderi. De obicei, mãrimeaacestora poate fi stabilitã din balanþele de materiale.(Dacã la unele sisteme, pe baza balanþelor aceastã"pierdere" este de 60-80% sã nu cãutaþi greºeli încalcule! În sistemele transformatoare ºi distribuitoarede energie randamentul este de multe ori foarte scãzut).

Scheme de flux tehnologic, Pentru prezentarea calitativã a fluxului de materiale

Diagramã circularãPentru prezentarea proporþiilor, compoziþiei, sau distribuþiei.

Graficoane X-Y, histogrameSchimbãri temporale, prezentarea tendinþelor

Diagrame SankeyPrezentarea cantitativã a fluxului de materiale

Matrix al fluxului de materialePrezentarea în detaliu a relaþiei dintre fluxurile de intrare ºi ieºire



Cu toate cã aceste analize oferã rezultate utilizabile (ºide multe ori surprinzãtoare), din cauza lipsei datelordisponibile, în practicã se folosesc metode de analizãmai simple, care necesitã date ºi calcule mai puþine.Acestea analizeazã anumite sectoare ale sistemului, nu

urmãresc evoluþia anumitor fluxuri de materiale aleîntregului proces.

Aceste analize pot fi legate de unele puncte dindesenul de mai jos.

Cantitatea anualã de energie ºi de purtãtori deenergie achiziþionatã (cumpãratã) poate fi analizatãdupã urmãtoarele criterii:- analiza consumului specific (în relaþie cu cantitateade produs, profit, cifra de afaceri) - comparaþia cuvalori de referinþã (literatura de specialitate,benchmarking)- analiza proporþiei unor purtãtori de energie (ex.pentru determinarea posibilitãþilor de cogenerare)- analiza proporþiei autarhice (de importanþã strategicã)- analiza proporþiei purtãtorilor de energie primare ºisecundare (important d.p.v al durabilitãþii)Putem sã urmãrim ºi evoluþia în timp a consumului deenergie. Efectuând analizele de mai sus pe aniiprecedenþi, prin comparare putem sã vedem trend-urifavorabile sau nefavorabile. Dacã vrem sã observãmevoluþia consumurilor sãptãmânale sau lunare la nivelde an, putem considera urmãtoarele:- analiza sezonalitãþii (ex. compararea consumului deenergie termicã pe timp de iarnã ºi varã poate furnizainformaþii aproximative despre proporþia consumuluide energie termicã pentru procesul tehnologic ºipentru încãlzire).- schimbãrile proporþionale a consumului de energieelectricã ºi termicã (important d.p.v al cogenerãrii).

Analizând perioade mai scurte putem înregistraprofiluri sãptãmânale sau zilnice, din care se pot afla:- consumurile din afara programului de producþie(program de lucru) - în unele cazuri acestea ar puteafurniza informaþii despre pierderile cauzate deanumite sisteme (ex. abur, rãcire, aer comprimat).- consumul în perioade de vârf (pentru realizarea unuimanagement de sarcinã corect).- consumuri care apar în condiþii tehnologiceneobiºnuite (pornirea ºi oprirea utilajelor, schimbarede produs, întreþinere, accident).

La analiza schimbãrilor temporale pot fi cercetateconsumurile specifice ºi absolute. La comparareadatelor trebuie sã aveþi grijã ca datele sã se refere lacaracteristici similare, în condiþii similare(compararea consumului specific a diferitelor tipuri deproduse poate sã ne inducã în eroare).Pânã acum am analizat consumul total de energie aîntreprinderii. Mergând mai departe putem analizatransformarea energiei ºi distribuþia acesteia. Instalaþiide transformare a energiei ºi de distribuþie a acesteia(cazan, instalaþie frigorificã, compresoare; conductede abur, rãcire, electrice) se gãsesc în fiecare

Desen 3.5: Structura schematicã a unui sistem energetic

întreprindere. Analiza acestora este de fiecare datãîntemeiatã ºi binevenitã, pentru cã majoritateapierderilor se întâmplã în aceste sectoare. În acestesectoare putem analiza:- Gradul de eficienþã a transformãrii energiei(comparând cu date referenþiale).- Dacã mãrimea instalaþiei corespunde nevoilor -instalaþiile care funcþioneazã la capacitatea nominalãau un grad maxim de eficienþã, în schimb cele, care nusunt solicitate, se deterioreazã drastic.- Izolarea reþelelor de distribuþie (pierderile cauzate delipsa de izolaþii, sau de izolaþii de calitate inferioarãpot ajunge pânã la 50% - atenþie la armaturi ºi alteansamble de montaj).- Închiderea reþelelor de distribuþie (în special aconductelor de întoarcere - retur, ex. apã condensatã)- Etanºeitatea (ex. reþelele de abur, rãcire sau aercomprimat).

La analiza consumatorilor putem observa:- proporþia lor în cadrul fiecãrui consum (ex. pentruprioritizarea mãsurilor de economisire a energiei)- consumul specific (literatura de specialitate, punctede referinþã).- întrebãri legate de reglare ºi comandã (ex. reglareanumãrului de rotaþii a motoarelor, reglareatermostatelor la sistemele de încãlzire, etc.).- pierderile prin evaporare la consumatorii de energietermicã (ex. cazane deschise).- utilizare secundarã, utilizare în cascadã, posibilitãþilede refolosire (ex. pompe termice, schimbãtori decãldurã).- favorizarea la investiþii a consumatorilor energo-eficienþi.

De obicei pentru analiza posibilitãþilor derefolosire sau recuperare a energiei termice este deajuns compararea cantitãþii necesare cu cantitateapropriu-zisã, care existã în sistem. (Din cauzapierderilor de distribuþie ºi a costurilor relativ mari deinvestiþie este bine sã vã concentraþi asuprainstalaþiilor care sunt aproape unul de altul. Sã nuuitaþi nici de limitãrile impuse de periodicitatea unorprocese). Pentru analiza sistemelor mai complexepropunem aplicarea, aºa numitei, tehnologii pinch.Atât în cazul analizei fluxului de materiale, cât ºi încazul analizelor energetice, pierderile ºi potenþialul deeconomisire identificat trebuie exprimat ºi în bani, nunumai în unitãþi de mãsurã. Astfel, se poate evaluaperioada de rambursare a mãsurilor care urmeazã a filuate.

Administrare responsabilã(Good Housekeeping)

În continuare vom prezenta câteva mãsuri - culesedin experienþã - simple, cu costuri reduse, a cãrorrealizare v-ar ajuta sã "prindeþi gustul" aplicãriiprincipiilor ºi a practicilor producþiei mai curate.

- Eco-conºtientizarea, motivarea angajaþilor (ex. prin exemplul directorilor, bonusuri)- Strângerea ºi folosirea ideilor ºi sugestiilor de laangajaþi (ex. ºedinþã de brainstorming, cereri de finanþare)- Secþionarea costurilor de funcþionare conform: domenii de activitate, schimburi de lucru (în general: informarea exactã ºi actualizatã a angajaþilor despre costurile care se leagã de activitatea lor)- Automatizarea reglãrilor ºi comenzilor (întrerupãtor cu detector de miºcare, reglare termostaticã a încãlzirii; etc. )- Verificarea ºi întreþinerea sistematicã a izolaþiilorºi garniturilor- Inspecþia tehnicã sistematicã a instalaþiilor- Controlul chimicalelor, a concentraþiei folosite (încercãri pentru reducerea concentraþiei)- Controlul temperaturii ºi presiunii proceselor (încercãri pentru reducerea acestora)- Curãþirea mecanicã a suprafeþelor în loc de chimicale sau temperaturi mari- Curãþire treptatã (vom avea un efect mai puternicdacã curãþirea se face în douã trepte, decât printr-osingurã aplicarea a aceleaºi cantitãþi de apã)- Oprirea - automaticã - a instalaþiilor care funcþioneazã inutil (exhaustor, ventilator, bandã rulantã, etc.)- Reducerea diversitãþii de materiale folosite (ex. folosirea aceloraºi produse de curãþire ºi chimicaleîn secþii diferite; material de ambalaj omogen, etc.)

Bineînþeles cã cele prezentate aici constituienumai o parte modestã din varietatea de soluþii.Gãsirea soluþiilor optime la o întreprindere esteposibilã numai în deplina cunoaºtere a situaþiei locale.




4. EVALUAREA PERFORMANÞEI DE MEDIU

Ce înseamnã evaluarea performanþei de mediu?Este numai o simplã metodã pentru o întreprindere sauo evoluþie a calculãrii produsului intern brut ? Uncontrol de mediu efectuat în mod voluntar, dar care seprezintã autoritãþilor, un conglomerat de mãsurãtoritriviale sau o unitate de mãsurã pentru realizareascopurilor sistemului de management eco-conºtient ?O metodã ºtiinþificã, aplicatã pe scarã largã, sau unmodel experimental?

Conceptul Performanþei de mediuPrin performanþa de mediu înþelegem totalitatea

sarcinilor pe care o organizaþie o exercitã asupramediului ºi mãsurile luate pentru diminuarea acesteisarcini. Asta se referã atât la efectele negative legatede funcþionare, cât ºi la cele cauzate de produse ºi deservicii. Performanþa de mediu este totalitateaimpactelor asupra mediului ºi sãnãtãþii umane caurmare a activitãþii "obiºnuite" (ex. producþie), ºi amãsurilor luate pentru reducerea acestora.

Evaluarea performanþei de mediu (EPM) nu este ometodã exactã, aprecierea ºi concentrarea asupraaspectelor importante au un rol deosebit. Dacã de peurma activitãþii întreprinderii, traficul de autovehiculecreºte în mod semnificativ, aceasta este considerat cafiind un element major al performanþei de mediu,chiar dacã este efectuat de un subcontractant. Dinpunctul de vedere al impactului de mediu esteirelevant identitatea agentului economic al cãruivehicul polueazã aerul, important este reducereaimpactului. În acest caz, beneficiarul are un rol la felde important ca ºi furnizorul (politica de transport).

De multe ori, natura activitãþii este consideratã maiimportantã decât condiþiile minore ale funcþionãrii, iarîntreprinderile au tendinþa de a uita de acesteprobleme. Bãncile de exemplu, publicã cu predilecþierapoarte de mediu, care prezintã detailat consumul dehârtie ºi energie, dar nu menþioneazã impactul demediu de pe urma activitãþilor rezultate din crediteleacordate. Întreprinderile din sectorul energetic nuabordeazã întrebãri în legãturã cu felul resurselorfolosite, impactul exploatãrii asupra rezervei deresurse ºi asupra climatului global.

Astfel, evaluarea performanþei de mediu este unconcept flexibil, iar în practicã se identificã din ce înce mai mult cu eficienþa de mediu. Motto-ul acesteiafiind "sã producem cât mai multe produse, cu unimpact ecologic cât mai redus". EPM face ca aceste

îmbunãtãþiri sã fie mãsurabile ºi sã poate fi observate.

Metodele EPM-uluiEco-auditing, Ecobalancing, Eco-compass, eco-costing, eco-efficiency, eco-labelling, eco-mapping,eco-points, eco-rating, eco-scaling - Dintre diferiteletehnici folosite de întreprinderi pentru evaluareaperformanþei de mediu am enumerat numai cele maifrecvente, care au în componenþã cuvântul "eco".Metodele de evaluare a performanþei de mediu suntfoarte ramificate, structura unui EPM poate ficomparatã cu un copac tânãr. Ramurile principale s-audezvoltat deja, dar încã nu se ºtie cum va arãta copaculcând va ajunge la maturitate. Unele ramuri se vorrupe, altele se vor întãri, vor apãrea lãstare noi. Putemidentifica 5 ramuri principale ºi în cadrul acestora, 11ramuri secundare. Desigur, metodele pot fi grupate ºialtfel.

Tabelul de pe paginile urmãtoare însumeazã cele11 metode de EPM:

4. Evaluarea performanþei de mediu - Tóth Gergely

Evaluarea performanþei de mediu - din perspectivaacestui manual - este o metodã voluntarã, scopulprincipal fiind managementul mai raþional ºi maieco-conºtient, nu raportarea cãtre autoritãþi.



TA

BE

L:

PR

INC

IPA

LE

LE

CA

RA

CT

ER

IST

ICI

ªI E

VA

LU

AR

EA

ME

TO

DE

LO

R E

PM

AB

OR

DA

TE

Rãspândire, ºanse��- Aplicare pe scarãlargã, rãspândire rapidã��- Va fi pusã în practicãnumai de câtevaîntreprinderi

�

-- � � �

Apl

icab

ilita

te��

- U

n E

PM

sim

plu,

rapi

d��

- U

n E

PM

com

plic

atca

re n

eces

itã

mai

mul

tti

mp

� � � �

�

Poat

e fi

exe

cuta

tfã

rã a

juto

rex

teri

or în

1-2

zile

Eva

luar

ea p

oate

fi

fãcu

tãin

depe

nden

t, uº

or

Toþi

cei c

are

apli

cã S

MM

îºi

pot f

orm

a pr

opri

am

etod

ã

Cat

egor

iile

dem

ãsur

ãtor

i sun

tfl

exib

ile,

sis

tem

ulde

baz

ã es

te u

ºor

de d

ezvo

ltat

Lis

tam

ãsur

ãtor

ilor

aplic

abile

pe

scar

ãla

rgã

este

dat

ã,si

mpl

ãFiabilitate��- Întemeiat, fãrã lipsurimetodice …��- Întrebãri serioase cuprivire la metodicã

� � � � �

Nivelul de aggregare��- Agregare totalã … ��- Fãrã agregare

� �

� � �

Complexitate��- Foarte simplu …��- Foarte complicat

� � �

�

�

Ava

ntaj

maj

or(+

)de

zava

ntaj

maj

or(-

)

+ B

azat

pe

part

icip

are,

dem

onst

rati

v-

Nu

este

det

aila

t

+ O

rizo

nt la

rg,

abor

deaz

ãsu

biec

tele

"ta

bu"

- Su

biec

tiv

+ F

acto

rii

impo

rtan

þi tr

ebui

eab

orda

þi-

Subi

ectiv

itate

+ m

ecan

ism

de

efec

t, si

mpl

itate

- re

com

anda

resl

abã,

lips

eºte

eval

uare

a

+ m

ãsur

ãtor

iap

licab

ile p

e sc

arã

larg

ã-

prio

rita

tea

inte

resu

lui

com

erci

al

Scop

ul p

rinc

ipal

Îmbu

nãtã

þire

ape

rfor

man

þei d

em

ediu

al

într

epri

nder

ilor

mic

i

Eva

luar

eco

mpr

ehen

sivã

apr

odus

elor

ºi

într

epri

nder

ilor

Con

cord

anþã

cu

ceri

nþel

est

anda

rdul

ui I

SO14

001

Dez

volta

rea

sist

emul

ui d

em

anag

emen

t,cu

antif

icar

eaîm

bunã

tãþi

rii

cont

inue

Îmbi

nare

ain

tere

selo

rec

onom

ice

ºiec

olog

ice

Des

crie

re s

curt

ã

Sem

nale

azã

pe p

lanu

lam

plas

amen

tulu

ipr

oble

mel

e de

med

iudi

n di

feri

te z

one

ale

într

epri

nder

ii

Mar

chea

zã c

u cu

lori

lese

maf

orul

ui v

alor

ile

vari

abile

lor

care

pot

fi d

eter

min

ate

flex

ibil

Ale

ge f

acto

rii m

aiim

port

anþi

pe b

azã

deev

alua

re

Sist

emul

mãs

urãt

oril

or în

trei

cate

gori

i ale

se º

iin

trod

ucer

ea lo

rsi

stem

atic

ã

Înce

arcã

cre

ºter

eara

port

ului

din

tre

valo

area

prod

usul

ui/s

ervi

ciul

uiºi

impa

ctul

de

med

iu

Mij

loc

EP

M

Eco

-ca

rtog

rafi

ere

PEE

R

2. P

roce

duri

leSM

M d

eev

alua

rea

alim

pact

ului

3. E

PE:

ISO

140

31

4. E

valu

area

perf

orm

anþe

i de

med

iu

1. Prezentare graficã

Categorie I. Metode de fundamentare II. metode de indicare



Rãspândire, ºanse��- Aplicare pe scarãlargã, rãspândire rapidã��- Va fi pusã în practicãnumai de câtevaîntreprinderi

� � �

Apl

icab

ilita

te��

- U

n E

PM

sim

plu,

rapi

d��

- U

n E

PM

com

plic

atca

re n

eces

itã

mai

mul

tti

mp

� � �

Strâ

nger

ea d

e da

tene

cesi

tã m

ult

tim

p, p

utem

ape

lala

est

imãr

i,ev

aluã

ri

La

aplic

are

treb

uie

iden

tific

ate

proc

esel

e de

mat

eria

le º

i de

ener

gie,

cos

turi

lede

med

iu. S

ere

com

andã

oin

trod

ucer

etr

epta

tã

La

aplic

are

nece

sitã

un

yst

emex

tern

de

eval

uare

ºi c

lasi

fica

re

Fiabilitate��- Întemeiat, fãrã lipsurimetodice …��- Întrebãri serioase cuprivire la metodicã

� � �


� �

�


� � �

Ava

ntaj

maj

or(+

)de

zava

ntaj

maj

or(-

)

+ e

xact

, con

stitu

ieo

bazã

exc

elen

tãpe

ntru

alte

mij

loac

e E

PM-

nece

sitã

tim

p, n

uco

nþin

e m

ulte

info

rmaþ

ii

+ p

reve

nire

apo

luãr

ii, e

valu

area

mai

fav

orab

ilã a

inve

stiþ

iilo

r-

inte

rese

opu

se în

cadr

ul o

rgan

izaþ

iei

+ p

osib

ilita

tea

eval

uãri

i de

cãtr

eun

par

tene

r di

nex

teri

or-

nu p

oate

per

cepe

real

itate

ain

trin

secã

al

într

epri

nder

ii, m

aipu

þin

indi

vidu

aliz

at,

poat

e fi

man

ipul

at

Scop

ul p

rinc

ipal

Evi

tare

a pi

erde

rilo

r,ab

orda

rea

tutu

ror

aspe

ctel

or

Stab

ilir

ea c

ostu

rilo

rre

ale

al in

efic

ient

ei,

iden

tific

area

posi

bili

tãþi

lor

Iden

tific

area

într

epri

nder

ilor

"bun

e" º

i "re

le",

scop

ul p

oate

fi e

x.ex

ploa

tare

apu

blic

itãþii

Des

crie

re s

curt

ã

Înce

arcã

cua

ntif

icar

eatu

turo

r m

ater

iale

lor

ºia

ener

giei

car

e in

trã

în s

iste

m

Cos

turi

le s

unt

proi

ecta

te la

pro

duse

utile

pe

baza

flu

xulu

ide

mat

eria

le º

ien

ergi

e of

erin

d no

ipo

sibi

litãþ

i de

econ

omis

ire

Cla

sifi

care

aîn

trep

rind

eril

or p

eba

za u

nui n

umãr

de

punc

te a

cord

ate

conf

orm

uno

rpa

ram

etri

bin

ede

fini

þi, c

um a

r fi

men

þiun

e pe

ntru

cei

mai

bun

i ºi m

ustr

are

pent

ru c

ei s

labi

Mij

loc

EP

M

5. B

ilanþ

de

med

iu

6. C

alcu

lare

abu

getu

lui d

em

ediu

7. Î

ncad

rare

de

med

iu p

e m

aim

ulte

niv

ele

Categorie III.Metode de circulaþie a materialelorºi energiei IV. Metode de hierarchizare



Rãspândire, ºanse��- Aplicare pe scarãlargã, rãspândire rapidã��- Va fi pusã înpracticã numai de câtevaîntreprinderi

� � � �

Apl

icab

ilita

te��

- U

n E

PM

sim

plu,

rapi

d��

- U

n E

PM

com

plic

at c

are

nece

sitã

mai

mul

t ti

mp

� � �

Rea

lizar

easi

stem

ului

nec

esit

ãm

ulte

cor

elãr

i,pr

esup

uner

i ºi

orga

niza

re d

ar m

aitâ

rziu

nu

nece

sitã

mul

tã în

treþ

iner

e.

Cal

cula

rea

lui

nece

sitã

o în

trea

gã"i

nfra

stru

ctur

ã",

de e

xem

plu,

fact

orii

de li

mita

reau

fos

t cal

cula

þinu

mai

în E

lveþ

ia

Est

e po

sibi

lãap

licar

ea p

arþia

lã(î

n ca

zul a

num

itor

prob

lem

e).

Fiabilitate��- Întemeiat, fãrãlipsuri metodice …��- Întrebãri serioasecu privire la metodicã

� � � �


� �

� �


� � � �

Ava

ntaj

maj

or(+

)de

zava

ntaj

maj

or(-

)

+ o

bser

vare

atr

endu

lui d

in c

adru

lîn

trep

rind

erii

- pr

iori

tãþi

subi

ecti

ve, n

u se

reco

man

dã p

entr

u o

com

para

þie în

tre

într

epri

nder

i

+ u

n nu

mit

or c

omun

cu u

n im

ens

pote

nþia

l de

regl

emen

tare

- ba

zele

sun

tin

stab

ile

+ s

copu

l fin

al e

ste

dura

bilit

atea

- ne

sigu

ranþ

ãºt

iinþif

icã,

gre

u de

aplic

at

Scop

ul p

rinc

ipal

În e

valu

area

val

orii

într

epri

nder

ii E

PM-

ul p

oate

fi u

n in

dice

ºi o

pro

gnoz

ã

Afi

ºare

ape

rfor

man

þei p

rint

r-un

inde

x,pr

ezen

tare

apr

ogre

sulu

i pen

tru

cond

ucer

e ºi

publ

icul

larg

Adu

cere

a la

un

num

itor

com

un,

pent

ru o

regl

emen

tare

mai

sigu

rã º

i pen

tru

iden

tific

area

prin

cipa

lelo

r ar

ii de

dezv

olta

re

Iden

tific

area

rea

lã a

efec

telo

rco

nsum

ului

ºi

polu

ãrii,

fac

epo

sibi

lã c

ompa

rare

adi

feri

telo

r fa

ctor

ica

re c

ontr

ibui

e la

acee

aºi p

robl

emã

Des

crie

re s

curt

ã

Cla

sifi

care

de

med

iu, d

arîn

ace

laºi

tim

p es

te º

i oev

alua

re a

per

form

anþe

ide

med

iu d

in p

unct

de

vede

re f

inan

ciar

Stab

ileºt

e ba

za d

e re

laþii

,sc

ala

rela

tivã

ºigr

eutã

þile,

apo

ica

lcul

eazã

un

inde

x, c

are

refl

ectã

toat

e sc

him

bãri

leîn

com

para

þie c

upe

rioa

da d

e ba

zã

Cau

tã o

uni

tate

de

mãs

urã

com

unã

(ex

.pu

ncte

baz

ate

pe li

mitã

riec

olog

ice)

în c

are

pot f

ica

lcul

ate

flux

urile

de

mat

eria

le º

i ene

rgie

prez

enta

te în

uni

tãþi

dem

ãsur

ã co

nven

þion

ale.

Del

imite

azã

în ju

r de

12

prob

lem

e m

ajor

e de

med

iu º

i adu

ce la

un

num

itor

com

unco

nsum

ul d

e re

surs

e ºi

polu

ãrile

afe

rent

eac

esto

ra

Mij

loc

EP

M

8.

Cla

sifi

care

de

med

iu

9.

Inde

x de

perf

orm

anþã

de

med

iu

10.

Met

ode

eco-

punc

te

11.

Con

vert

ire

înim

pact

Categorie IV. Metode de hierarchizare



Evaluarea performanþei cu ajutorul indicatorilor

Pentru evaluarea performanþei de mediu aorganizaþiei s-au elaborat numeroase metode. Cea maisimplã ºi mai rapidã dintre acestea este aplicareaindicatorilor de mediu, care pot însuma într-un formatmai clar amalgamul de date de mediu. Printreavantajele indicatorilor se numãrã ºi urmãtoarelecaracteristici: pot arãta foarte clar evoluþia în timp,ajutã la identificarea posibilitãþilor de optimizare ºi apunctelor slabe, pot fi folosite pentru formularea ºiobservarea obiectivelor de mediu, pot fi comunicatecu uºurinþã atât în interiorul cât ºi în afara organizaþiei,iar pânã la urmã, faciliteazã introducerea SMM-ului ºidemonstreazã dezvoltarea continuã. Un dezavantajmajor este nivelul minim de agregare, careîngreuneazã compararea întreprinderilor din domeniide activitãþi diferite. Compararea în cadrul aceluiaºiramuri de industrie este îngreunatã de faptul cã datele,care se referã la un anumit sector sunt greu de gãsit.

Datele necesare evaluãrii performanþei de mediusunt folosite de majoritatea întreprinderilor (ex. masaºi greutatea deºeurilor neutralizate), însã puþini sunt lacare din amalgamul de date se formeazã un sistem,care cuprinde situaþia de mediu, dar totuºi prezintãnumai informaþiile cele mai necesare, astfel oferind unajutor real conducerii în vederea realizãrii uneidezvoltãri de mediu eficiente.

Tipuri de indicatori de mediuTipurile de indicatori de mediu, conform ISO

14031, sunt prezentate în figura de pe paginaurmãtoare. De fapt, prima categorie aratã încercãrileîntreprinderii pentru îmbunãtãþirea performanþei salede mediu (indicatori de performanþã managerialã), iaral doilea aratã rezultatele acestor încercãri (indicatoride performanþã a rezultatelor). Astfel, folosireaacestora este recomandatã tuturor întreprinderilor,care doresc sã ºtie impactul asupra mediului legat deactivitatea lor. Indicatorii care aparþin grupei a treiasunt recomandaþi pentru întreprinderi, care suntconsideraþi a fi poluanþi majori, de exemplu: descarcãemisii poluante în râu sau sunt singurii care polueazãaerul unui bazin (geografic). Indicatorii de mediuprezintã valoarea datã în unitãþi de mãsurãconvenþionale (kilogram, bucatã, litru) sau în unitãþimonetare, ori în procente. Existã printre ele indicatoriabsoluþi ºi relativi. Se pot referi la întreprindere,amplasament sau proces. Combinaþiile celor trei tipurisunt vizualizate alãturi.



Desen nr.2: Categorii de indicatori de mediu conform ISO 14031 (1999)



Cerinþe privind indicatoriiCele mai importante cerinþe faþã de indicatorii de

performanþã de mediu sunt urmãtoarele:Comparabilitate, mãsurabilitate: Sã facã posibilãcompararea cu alte întreprinderi ºi observareadiferenþelor efectelor de mediu a fiecãreia.Comparaþia sã fie exprimatã în numere ºi sã seprecizeze natura efectului.Scop bine definit: Sã facã posibilã îmbunãtãþireaefectelor ecologice influenþate de întreprindere, sã seintegreze în politica de mediu a întreprinderii, sã fiecompatibile cu capacitatea de funcþionare, eforturilede conducere ºi cu starea mediului.Echilibru, reprezentativitate: Sã nu distorsionezerealitatea cãtre un sector anume, sau cãtre un elementde mediu, dar sã-l cuprindã pe fiecare.Continuitate: Sistemul funcþioneazã numai dacãfolosim aceiaºi indicatori la perioade de timp identice.Schimbãrile ºi introducerea indicatorilor noi, pot

tulbura sistemul. Indicatorii trebuie sã semnaleze înprealabil schimbãrile care vor surveni în performanþade mediu.Actualitate: Indicatorii trebuie actualizaþi în modregulat. Perioada poate fi de o lunã, un trimestru, unan dar nu mai mult de atât. Informaþiile vechi suntînºelãtoare. Indicatorii trebuie "sã reacþioneze" laschimbãrile survenite în performanþa de mediu aîntreprinderii.Claritate: Indicatorii sunt principalele mijloace deinformare pentru începãtori, deci trebuie sã fie înþelesede toatã lumea. Cost-eficienþã: Colectarea ºi actualizareaindicatorilor nu poate fi stingheritã de costurile preamari (în bani, timp, sau forþã de lucru).

Tabelele de mai jos prezintã exemple pentrudiferitele tipuri de indicatori de performanþã demediu (din lipsã de spaþiu am prezentat numai treisubgrupe).

Tabel nr.3 : Indicatorii materialelor

Indicator Calculare Unitate de mãsurã

Consumul total de materiale Cifra absolutã Tonã, metru cub

Eficienþa de folosire a materiilorprime

Consumul de materii prime în toneproducþia în tone

%

Cantitatea totalã de material deambalaj

Cifra absolutã Tonã, metru cub

Cantitatea de material de ambalajfolosit la un produs

Cantitatea de material de ambalaj în tone /Producþia în tone

%

Proporþia materialelor de ambalajrefolosibile

Material de ambalaj refolosibil în tone /Cantitatea totalã de material de ambalaj în tone

%

Numãrul tipurilor de deºeuripericuloase

Cifrã Cifrã

Cantitatea de material periculosutilizat

Cifrã absolutã Kilogram

Proporþia resurselor regenerabileConsumul resurselor regenerabile în toneConsumul total de materiale în tone

%

Materiale periculoase Cifrã absolutã Kilogram

Materiale nepericuloase, alternative Cifrã absolutã Kilogram

Cost de materiale Absolut Lei

Cost de ambalare Absolut Lei

Cost de ambalare specific Cost de ambalare în lei / Numãrul produselor Lei / unitate de produs



ExemplePrimul exemplu aratã indicatorii majori ai

întreprinderii Alcoa-Köfém Srl de la Székesfehérvár,Ungaria. Proprietarul întreprinderii este firma AlcoaInc. cu sediul în Pittsburg (SUA), care este cel maimare producãtor de alumin ºi de aluminiu primar ºiprelucrat a lumii. În 2000, încasãrile Alcoa-Köfém Srlau însumat 111,5 miliarde de forinþi, aluminiul brutfolosit pentru producþie provenind din þãrile CSI(Comunitatea Statelor Independente), 80 % dinproduse fiind exportate în principal pe pieþele UE.Numãrul angajaþilor depãºeºte 1800 de persoane.Pentru proprietar, întreprinderea ungarã este oinvestiþie strategicã, pe termen lung, fapt ce se reflectãºi în atitudinea ecologicã. Dacã prevederile legaleungare ºi cele ale întreprinderii mamã nu corespund,la aplicare se ia în considerare în mod automatprevederile care sunt mai severe. Din 1999 în

întreprindere funcþioneazã un sistem de managementde mediu conform standardului ISO 14001. Dintreproiectele de mediu, cel mai amplu are ca scopîndepãrtarea asbestului. În cadrul acestui proiect aufost îndepãrtate 22000 m2 de izolaþii de pe pereþi,acoperiºuri ºi conducte cu un cost total de 1,5 miliardede forinþi. Selectarea indicatorilor a fost motivatã deimportanþa problemelor ºi aºteptãrile întreprinderiimamã. Printre indicatori nu figureazã indicatorii decalitate a aerului, pentru cã numãrul coºurilor (80) ºicantitatea de material poluant emis (400t/an) nuvariazã în mod semnificativ. Sistemul de indicatori demediu denumit Metrics, realizat de centrul Alcoa,ajutã la observarea continuã a producþieiîntreprinderilor Alcoa din diferite þãri. Fiecare unitatetrebuie sã trimitã semestrial datele la centru. Prinaceºti indicatori poate fi comparatã performanþa demediu a întreprinderilor Alcoa cu activitate identicã.

Tabel nr. 4: Indicatorii infrastructurii

Tabel nr. 5: Indicatorii problemelor juridice ºi a reclamaþiilor


Instalaþii care necesitã autorizare Cifra care corespunde prevederilor legale respective Cifrã

Proporþia instalaþiilor carenecesitã autorizare

Numãrul instalaþiilor care necesitã autorizareNumãrul total de instalaþii

%

Proporþia instalaþiilor eco-eficiente

Numãrul instalaþiilor care necesitã autorizareNumãrul total de instalaþii

%

Situaþii de crizã Situaþii de crizã raportate Cifrã

Disponibilitatea instalaþiilorDisponibilitatea generalã a instalaþiilorTimpul total de funcþionare a instalaþiilor

%

Instalaþii verificate din puncte devedere ecologic ºi al siguranþei

Instalaþii verificateNumãrul total de instalaþii

%

Proporþia terenului clãditTerenul clãdit în metru pãtratSuprafaþa totalã a terenului în metru pãtrat

%

Proporþia spaþiilor verziSpaþiul verde în metru pãtratSuprafaþa totalã a terenului în metru pãtrat

%


Reclamaþii de la locuitori din cauza poluãrii fonice Numãrul Cifrã

Reclamaþii de la locuitori din cauza mirosului neplãcut Numãrul Cifrã

Depãºiri scurte ale valorilor limitã Numãrul Cifrã

Depãºirile valorilor limitã legate de mediu (ex. apã rezidualã, aer, zgomot) Numãrul Cifrã

Numãrul amenzilor de mediu Numãrul Cifrã

Valoarea amenzilor de mediu Valoarea totalã Lei



I. Datele de referinþã ale amplasamentului 1999 2000 2001/trim.1 UnitateProducþie 164,15 184,85 47,65 mii toneNumãrul angajaþilor 1890 1922 1871 persoanãII. DeºeuriDeºeuri nepericuloase 103,7 109,8 26,8 mii toneDeºeuri periculoase 18,4 14,2 3,7 mii toneDeºeuri valorificate 97,5 106,2 28,4 mii toneProporþia de valorificare a deºeurilor 79.8 85.6 93.1 %Deºeuri / produse din aluminiu 0.337 0.338 0.293 kg/tonãDeºeuri specifice nevalorificate 0.068 0.049 0.020 Kg/tonãIII. Consumul de apã - emisii de apã rezidualãConsum de apã brutã 438,1 574,6 159,1 mii m3

Apã de ploaie ºi apã freaticã recuperatã 301,7 274,2 50,6 mii m3

Proporþia de valorificare a apei freatice ºi a apei de ploaie 58 52 45 %Apã freaticã ºi apã de ploaie vãrsatã în ape de suprafaþã 217 250,8 62 mii m3

Apã rezidualã vãrsatã în canalizare 220,5 254,9 66,4 mii m3

Amenzi legate de apa rezidualã 0 0 0 LeiIV. Consumul de energieEnergie electricã 122 129,5 33,1 GWhGaz metan 52685 52558 15005 mii m3

Energia necesarã pentru un produs din aluminiu 743 701 695 KWhGaz metan necesar pentru un produs din aluminiu 321 284 315 m3

V. Evenimente de mediuScurgeri (peste 20 l) 0 0 0 ocaziiReclamaþii de la locuitori 0 0 0 ocaziiProbleme legate de transportul de deºeuri 0 0 0 ocaziiPagube în florã ºi faunã 0 0 0 ocazii

Emisii în aer rezultate din transport

Poluant Emisie [g/km]Distanþa de transport [km/an] Emisii totale [kg/an]

1999 2000 2001 1999 2000 2001

Transport de mãrfuriAutovehicul diesel,cu gabarit mare

CO2 837

23800 24400 25000

19921 20423 20925

NOx 19,1 455 466 478

CO 3,34 80 82 84

Transport de fãinãAutovehicul diesel,cu gabarit mare

CO2 837

2850 2900 3000

2385 2427 2511

NOx 19,1 54 55 57

CO 3,34 9,5 9,7 10

Transport de ouãAutovehicul diesel,cu gabarit mare

CO2 837

2650 2750 2800

2218 2302 2344

NOx 19,1 51 52,5 54

CO 3,34 8,9 9,2 9,4

Transport de ouãAutovehicul diesel,cu gabarit mic

CO2 133

400 400 400

53 53 53

NOx 0,55 0,22 0,22 0,22

CO 0,85 0,34 0,34 0,34

Procesul de evaluare a performanþei de mediuconform ISO 14031:PROIECTARE > 3.2. planificarea procesului deevaluarea a performanþei > 3.2.2. identificareaindicatorilorEXECUTARE > 3.3. utilizarea datelor ºiinformaþiilor > 3.3.2. colectarea datelor >3.3.3. analizarea ºi transformarea datelor > 3.3.4.evaluarea informaþiilor > 3.3.5. raportare ºicomunicareCORECTARE ªI ÎMBUNÃTÃÞIRE > 3.4. reviziaºi îmbunãtãþirea procesului de evaluare a performanþeide mediuÎn faza proiectãrii sarcina principalã este colectareaindicatorilor deja existenþi ºi conceperea unora mainoi, respectând criteriile descrise mai înainte. Ne potajuta clasificarea indicatorilor ºi exempleleprezentate.Dupã definirea indicatorilor necesari pentru EPM(Evaluarea Performanþei de Mediu), se poate trece lafaza de executare. Trebuie sã strângem datele care potfi folosite ca indicatori sau care sunt necesare pentrucalcularea acestora, din diferite evidenþe, mãsurãtori,documente al întreprinderii, contabilitate, etc.

Ultima fazã a procesului de evaluare este revizia ºiîmbunãtãþirea EPM-ului. Lista cu întrebãri pentrurevizia EPM-ului:

• Furnizeazã informaþii suficiente pentru evaluareaschimbãrilor survenite în performanþa de mediu a întreprinderii?• Constituie o sursã de informaþii corectã ºi utilã pentru conducere?• Este executatã conform planului?• Utilizeazã sursele de informaþii adecvate, cu frecvenþa adecvatã?• Analizeazã ºi evalueazã datele în mod eficient?• Existã surse suficiente pentru susþinerea lui?

• Se potriveºte scopurilor de performanþã de mediua întreprinderii?• Furnizeazã date pentru raportul de performanþã de mediu?• Ia în considerare ºi rãspunde la observaþiile pãrþilor implicate?• Conferã o valoare în plus întreprinderii?• Se ocupã cu noile problemele de mediu?• Se integreazã în instrumentele de mãsurare a altor performanþe a întreprinderii?• La evaluarea EPM-ului cu indicatori putem spune cã, noutatea metodei constã în aplicarea în practicã a principiului "sarcinã - schimbare de stare - acþiune" prin separarea a trei grupe de indicatori ºi prin clasificarea logicã a acestora. O lipsã majorã a standardului este cã nu prezintã fazele care urmeazã dupã strângerea de date (analiza ºi evaluare).• Un sistem de evaluarea a performanþei de mediuconstruit raþional din indicatori simpli este un mijloc eficient pentru atingerea scopurilor financiare ºi de mediu ale unei întreprinderi.

Literatura de Specialitate• Bennett, M. and P. James (eds.): Sustainable Measures, Greenleaf Publishing, Sheffield.• BMU (Bundesministerium für Umwelt, Naturswchutz und Reaktorsicherheit) und UBA(Umweltbundesamt) [1997]: A Guide to CorporateEnvironmental Indicators, BMU, UBA, Bonn.• BMU (Bundesministerium für Umwelt, Naturswchutz und Reaktorsicherheit) und UBA(Umweltbundesamt) [1995]: Handbuch Umweltcontrolling, Vahlen, München.• Engel, H. W. [2000a]: Öko-térképezés - Szemléletes, egyszerû és gyakorlatias eszköz kisvállalkozások és kézmûves üzemek környezeti



Emisii în aer rezultate din consumul de gaz metan

Efect de mediu poluantgaz metan[g/m3]

consum29 250 m3

consum29 500 m3

consum30 000 m3

poluare [kg]1999.

poluare [kg]2000.

poluare [kg]2001.

Efect de serã CO2 1879 54961 55431 56370

Smog NOx 3,01 88 88,8 90,3

Ploaie acidã SO2 0,027 0,789 0,797 0,81



teljesítményének felmérésére és javítására, Környezettudatos Vállalatirányítási Egyesület (KÖVET-INEM Hungária), Budapest.• Engel, H. W. [2000b]: Votre tableau de bord de gestion environnementale - Les indicateurs de performance environmentale, ABECE, Institut Eco-Conseil, FEB, Bruxelles.• ISO (International Organization for Standardization) [1998b]: Draft ISO TR 14032.2:Environmental Management - Environmental Performance Evaluation - Examples Illustrating the use of ISO 14031, ISO Central Secretariat, Geneva.• ISO (International Organization for Standardization) [1999]: ISO/FDIS 14031: Environmental Management - Environmental Performance Evaluation - Guidelines, ISO/ANSI, New York.• MSZT (Magyar Szabványügyi Testület) [1996]: MSZ EN ISO 14001: Környezetközpontú irányítási rendszerek. Követelmények és alkalmazási irányelvek (ISO 14001: 1996), MSZT,Budapest.

• NAE (National Academy of Engineering) [1999]: Industrial Environmental Performance Metrics - Challanges and Opportunities, Committee on Industrial Environmental Performance Metrics, NAE, National Research Council, National Academy Press, Washington D.C.• Seidel, E., J. Clausen und E. K. Seifert [1998]: Umweltkennzahlen, Verlag Vahlen, München.• Tóth Gergely [2001]: Környezeti teljesítményértékelés, KÖVET, Budapest.• Winter, G. [1997]: Zölden és nyereségesen - Útmutató a környezettudatos vállalatirányításhoz,Mûszaki Könyvkiadó, Budapest.• World Business Council for Sustainable Development (WBCSD) [2000]: Eco-efficiency indicators and reporting, Status Report, WBCSD EEM Working Group, March 2000, Geneva.• World Resources Institute (WRI) [1996]: Corporate Environmental Performance Indicators - Bridging Internal and External Information Needs, (WRI), Washington D.C.


Aerul biroului"Conform unor statistici, un european petrece 8

ore la locul de muncã, 7 ore în camera de zi ºi 7 ore îndormitor"

Cea mai mare parte a zilelor noastre o petrecem înspaþii închise (conform statisticii de mai sus 90 % dintimpul nostru): astfel, nu este deloc indiferent calitateaaerului pe care o respirãm ºi factorii care influenþeazãcalitatea aerului din interiorul încãperilor.

Prima parte a acestui material are ca scopenumerarea acestor factori ºi a metodelor deîmbunãtãþire a calitãþii aerului, de la vaporiidiluanþilor emiºi de mobilier pânã la caracteristicaplantelor de a reþine substanþele toxice din aer sauexploatarea cât mai economicã a instalaþiei de aercondiþionat.

Calitatea aerului din încãperiInstalaþiile de aerisire neadecvate sau folosite

necorespunzãtor, aerisirea rarã, vaporii emiºi devopselele aplicate pe mobile, lacuri, etc. pot cauzadureri de cap, indispoziþie, obosealã. De cele maimulte ori nu suntem conºtienþi de originea problemeiºi punem totul pe socoteala serviciului.

Ce poate sã ne afecteze?Felul dupã cum percepem aerul unei camere ºi

efectul pe termen lung al acesteia poate fi influenþat detemperatura aerului, umiditatea relativã, cantitateaprafului din aer, mirosul.Dupã cum ºtim, aerul este compus din 78% azot, 21%oxigen iar restul de 1% este compus din diferite gaze.Cu toate cã avem nevoie de aer "bogat în oxigen",concentraþia de oxigen din aer poate sã scadã pânã la16% fãrã sã observãm, iar cantitatea iniþialã de bioxidde carbon care este mult sub 1%, poate sã creascã detrei patru ori, fãrã sã cauzeze vreo problemã.Comparativ cu cele de mai sus, suntem mult maisensibili la "mirosul" camerei, care este compus dinmirosul emanat de persoanele aflate în încãpere, decovoare ºi mobila de birou. În aceste cazuri simþim cãaerul este neplãcut ºi deschidem fereastra. Când afarãeste frig, sã nu aerisim pentru mult timp, pentru ca pelângã aerul camerei se va rãci ºi suprafaþa mobilei,astfel dupã terminarea aerisirii va fi nevoie de maimultã energie pentru a ajunge la temperatura iniþialã. Gradul de umiditate a aerului este una dintre cei maiimportanþi factori de influenþarea a calitãþii aerului.

Cu cât este mai mare temperatura aerului, cu atât maimultã apã poate sã conþinã, în cazuri extreme acestapoate sã ducã la un grad de umiditate excesiv (un cazmai rar). Un grad ridicat de umiditate al aerului poatefavoriza apariþia mucegaiului ºi a unor boli ale cãilorrespiratorii.Un caz mai des întâlnit este când gradul de umiditateal aerului este prea scãzut, în special în încãperile cuinstalaþii de aer condiþionat, unde umiditatea aeruluieste de obicei în jur de 30%. Acest aer uscat esteperceput ca fiind rece, se mãreºte temperatura ºi astfelumiditatea va scade ºi mai mult. În aerul uscat,particulele de praf pot pluti mai mult timp, faptînlesnit ºi de încãlzirea sau folosirea intensivã ainstalaþiei de aer condiþionat. Din cauza curenþilor deaer puternici, particulele de praf nu pot sã se aºeze.Umiditatea scãzutã a aerului, duce la deshidrataremucoaselor ducând la o vulnerabilitatea crescutã faþãde bolile cãilor respiratorii, astfel persoanele, carelucreazã în mediu uscat sunt predispuºi la rãcealã iarpielea de pe faþa lor poate deveni prea uscatã.Umiditatea aerului este foarte importantã în special petimp de iarnã. Fântânile arteziene interioare au un roldublu: de a oferi o bunã dispoziþie ºi un aer maisãnãtos. Putem folosi ºi uleiuri parfumate, care curãþacãile respiratorii ºi dezinfecteazã în acelaºi timp.

Câteva gânduri despre aerul condiþionatÎn birourile mai noi, aproape peste tot sunt montate

instalaþii de aer condiþionat.Instalaþia este "indispensabilã" în special vara, dar înmulte cazuri aceeaºi instalaþie este folositã pentruîncãlzire iarna. O instalaþie de aer condiþionat reglat ºiîntreþinut bine nu face probleme, ºi trebuie sãrecunoaºtem cã având în vedere clima din aceastãregiune, avem nevoie de ea numai vara. Opriþiinstalaþia de fiecare datã când nu este nevoie de ea (ex.primãvara, toamna), astfel economisiþi energie, iarpentru împrospãtarea aerului sã folosiþi ferestrele.Aerul condiþionat poate provoca rãceli, în cazul încare instalaþia este reglatã la o temperaturã scãzutã,pentru cã cei care vin din afarã se rãcesc prea repede.Astfel, recomandãm, sã nu reglaþi temperaturaniciodatã mai jos de 20-22 C.

Instalaþia care nu este întreþinutã ºi curãþatãcorespunzãtor poate contribui la rãspândirea unor boliprin dispersarea viruºilor acumulaþi în sistem.La clãdiri noi, putem folosi jaluzele termosensibile

4. BIROUL ECOLOGIC

4. Biroul Ecologic - Antal Orsolya, Vadovics Edina


sau putem planta foioase pe lângã zonele sudice aleclãdirii. Este mai economic ºi mai sãnãtos sã nu lãsãmsã pãtrundã cãldura de varã, decât s-o compensãm maitârziu cu un consum excesiv de energie.

Poluanþii aerului din birouDupã cum am mai amintit, în aerul din încãpere se

pot acumula unele substanþe toxice în special dinvaporii care se degajã din lacuri, vopsele, adezivi, etc.

Substanþa cu cea mai ridicatã frecvenþã este

formaldehida, dar pe lângã asta mai existã multe altesubstanþe care pot cauza probleme.În cursul desfãºurãrii activitãþii din birou, sursaacestor substanþe pot fi podelele din plastic, adezivifolosiþi la mochetã, corectori, lipici, etc. astfel este derecomandat folosirea unor produse pe bazã de apã.Tabelul de mai jos vã va arãta ce substanþe pot fiascunse în obiectele pe care le folosim zi de zi labirou.

4. BIROUL ECOLOGIC

Substanþele cu * au fost clasificate oficial caprovocatoare de cancer.

Dacã nu putem evita în totalitate folosireaproduselor de mai sus, atunci mãcar sã încercãmdiminuarea efectului dãunãtor, de ex. cu plasareaplantelor în birouri.

Efectul benefic al plantelorRolul cel mai important al plantelor dintr-o încãperenu este producerea de oxigen, ci asigurarea uneiumiditãþi optime ale aerului ºi capacitatea de aabsoarbe unele substanþe toxice.Capacitatea plantelorde a absoarbe substanþe toxiceFolosirea plantelor pentru absorbþia substanþelor

toxice din aer a fost ideea omului de ºtiinþã de laNASA, dr. B.C. Wolerton. În urma cercetãrilor sale, arezultat, cã unele plante pot reduce concentraþia unorsubstanþe toxice cum ar fiformaldehida, benzenul, oxidul decarbon. Cercetãrile au arãtat, cãrolul cel mai important în acestproces îl joacã rãdãcinileplantelor. Urmãtoarele plantes-au dovedit a fi efective înprivinþa reduceriiconcentraþiei de materialetoxice:Concentraþia de formaldehidãpoate fi redusã de: Aloe (Aloe

Denumirea substanþei Se gãseºte în Efect

Etanol Adezivi, lipici Narcotic

Metil-acetat Adezivi, lipici Narcotic

Etil-acetat LipiciNarcotic, în cantitãþi mari poatecauza moartea, dãuneazãmucoaselor

Acetonã AdeziviÎn cantitãþi mari are efect narcotic,dãuneazã ochilor ºi mucoaseistomacului

Benzen* Ca poluant poate fi gãsit în toluen Narcotic, provoacã cancer

Toluen LipiciNarcotic, poate cauza contracþiamuºchilor, poate provoca cancer

Xilen Lipici Narcotic

Clorurã de metil* Lipici Narcotic

Tricloretan Lipici ºi diluanþii corectorilorNarcotic, în cantitãþi mari poatecauza moartea

Tricloretilenã LipiciNarcotic, dãuneazã creierului,rinichilor ºi ficatului

barbadensis), filodendron ( Philodendron selloum) ºiDracaena fragans.

În cursul cercetãrilor s-au examinat numai 19tipuri de plante, dar este foarte posibil ca majoritateaplantelor de casã sã aibã capacitatea de a curãþa aerul,iar cele mai sus amintite sunt numai recomandate.Capacitatea plantelor de a impune o bunãdispoziþie

Prin amplasarea mai multor plante putem creºteumiditatea aerului din încãpere astfel asigurând oatmosferã mai bunã, mai degajatã ºi reducemcantitatea de praf care pluteºte în aer. Plantele mai auavantajul de a creºte cantitatea de apã evaporatã odatãce temperatura creºte.Pentru a creºte umiditatea aerului, este de recomandatfolosirea plantelor cu frunzã mare, sau a celor alecãror rãdãcini se aflã în apã.Plantele nu numai cã ridicã gradul de umiditate al

încãperii dar induc ºi o bunã dispoziþie, destindatmosfera ºi cresc rezistenþa la stres.

Aici trebuie menþionat ºi efectul culorilor ºi aluminii pe care o au asupra dispoziþiei persoanelor: îngeneral culorile închise, reci dãuneazã, iar culoriledeschise îmbunãtãþesc dispoziþia oamenilor.

Ce altceva mai existã în aerul biroului?Poluarea aerului: producerea de ozon ºi de praf.

Poluarea cauzatã de maºinile de copiat ºi deimprimante este de multe ori subapreciatã. Acestemaºini, în special dacã sunt de o fabricaþie mai veche,produc în cursul utilizãrii lor ozon ºi praf. Amploareaacestei poluãri este variabilã în funcþie de gradul deexploatare, vârsta ºi capacitatea maºinii, dar trebuieþinut cont ºi de mãrimea spaþiului în care este amplasatºi frecvenþa cu care se face aerisirea.

OzonOzonul se formeazã în urma tensiunii electrice

care este necesarã pentru fotocopiere, proces în caremoleculele de oxigen compuse din doi atomi dedezintegreazã în atomi de oxigen. Aceºti atomi de

oxigen liberi intrã în contact cu molecule de oxigen(O2)ºi formeazã ozonul (O3).Într-o concentraþie mare, ozonul iritã ochii, mucoaseleºi poate cauza dureri mari de cap.Probabil cã mulþi au simþit deja mirosul specific alozonului. Totuºi, nasul nu este cel mai adecvatinstrument de semnalizare: o cantitate de 0,02 ppm(mult sub limita admisã) se simte deja, dar nasul sepoate obiºnui cu concentraþii mult mai mari foarterepede, ºi în acest fel nu ne mai avertizeazã.Emisia de ozon a maºinilor de copiat poate fi redusãcu un filtru de ozon montat pe maºinã, care reþine unuldintre atomii de oxigen al ozonului. Aceste filtre au untimp de exploatare limitat, filtrul de carbon atingând olimitã, astfel se recomandã schimbarea filtrului laperioade prevãzute de producãtor. Concentraþia deozon poate fi redusã ºi prin aerisire frecventã ºiamplasarea maºinii de copiat într-un loc adecvat.

Poluarea cu prafÎn urma manipulãrii hârtiei în maºinile de copiat ºi

de imprimat, se elibereazã o cantitate considerabilã depraf, care ajunge în aer prin sistemul de ventilaþie alemaºinilor.

Praful de vopsea poate sã creascã gradul depoluare, dar acest lucru este relativ rar ºi se prezintã încazul în care copiatorul nu este folosit corespunzãtor.Emisia de praf poate fi deranjantã, în special cândmaºinile sunt în imediata apropiere a birourilor ºi dacãîn aerul uscat, particulele de praf plutesc în aer multtimp. Conform unei evaluãri din 1994, emisiile de prafa tuturor echipamentelor verificate a fost mult sublimita admisã, astfel problema principalã fiind ceea aemisiei de ozon.

Dupã cum a vãzut din cele de mai sus, avem destulde multe lucruri de care trebuie sã þinem cont dacãdorim sã lucrãm într-un mediu plãcut. Cu un pic deatenþie putem rezolva sau evita majoritateaproblemelor amintite mai sus.

Dacã, într-un birou trebuie sã împãrþim ceva sutãla sutã cu ceilalþi, atunci acel lucru este cu siguranþãaerul. Informaþi-vã colegii, spuneþi-le probleme ºisoluþiile - realizarea unei atmosfere de lucru destinseºi prietenoase ar trebui sã fie interesul tuturorcolegilor!

Pentru detalii consultaþi Anexele:Liste de verificare (pag. 105)

"Douãsprezece poziþii tibetane"(pag. 109)


4. BIROUL ECOLOGIC

În 1995 un grup de cercetãtori norvegieni aobservat dispoziþia ºi problemele de sãnãtate ladouã grupe de angajaþi. S-a stabilit, cã prinsimpla amplasare a plantelor, problemele desãnãtate (obosealã, dureri de cap, deshidratareapielii, a mucoaselor) ale grupei respective s-auredus cu 20-30%.


6. PROIECTAREA ECO-CONªTIENTÃ A PRODUSELOR. - PRINCIPII DE BAZÃ

De obicei efectele de mediu directe sau indirecteale întreprinderilor cu activitate de producþie sunt înstrânsã legãturã cu caracteristicile de mediu alprodusului fabricat. Astfel, dacã o întreprindere seangajeazã sã aibã o atitudine eco-conºtientã ºi sperã sãobþinã profit din produsele sale eco-conºtiente, trebuiesã gãseascã mijloacele prin care poate identifica celemai importante caracteristici ecologice ale produselorºi sã le dezvolte. Analiza Ciclului de Viaþã (Life CycleAssessement - LCA) prezintã foarte bine punctelecare pot fi dezvoltate. Sã vedem acum mijloacele ºisoluþiile care sunt în legãturã cu designul ecologic,adicã proiectarea eco-conºtientã de produse, ºi pot fireconsiderate. Din gama largã de posibilitãþi sãalegem una care corespunde produsului ºiîntreprinderii ºi sã nu uitãm cã trebuie aplicat treptat.

1. Consum eficient de materiale. Orice material sauprodus achiziþionat dispune de o anumitã sarcinã demediu, pentru cã în cursul exploatãrii materiilorprime, la transport, în procesul de producþie, laambalare se consumã energie, se produc deºeuri ºiemisii. Dacã materialele exploatate sau achiziþionatenu sunt folosite cu o eficienþã de aproape 100%,pierderea noastrã nu este numai financiarã; estetotodatã ºi o risipã a resurselor naturale. Sarcina demediu a pãrþii neutilizate a produsului devine inutilã ºica deºeu reprezintã o sarcinã adiþionalã. În prezentmajoritatea materialelor folosite în industrie fac partedintr-o rezervã sau sursã de energie naturalã epuizabilã.

1.a. Cât mai puþin material, adicã sã ne strãduim sãîndeplinim funcþia respectivã cu un consum cât mairedus de materiale, sau cu materiale ale cãrorprelucrare nu necesitã un consum mare de energie.Consumul de materiale poate fi redus semnificativprin subþierea materialelor structurale, folosireamaterialelor alternative.

1.b. Asigurarea unei perioade de funcþionare lungãsau care poate fi prelungitã. Cu toate cã aceastãsoluþie nu este aplicabilã în cazul fiecãrui produs, sãne gândim cã prin prelungirea perioadei de exploatarescade numãrul de produse necesare pentruîndeplinirea funcþiei respective. Aceluiaºi capitolaparþine ºi recondiþionarea: dacã un produs sau

material uzat poate fi recondiþionat raþional (cu osarcinã redusã de mediu), efectul de mediu legat deproducþie este înjumãtãþit pentru cã nu este nevoie deun produs nou pentru îndeplinirea funcþiei respective.Desigur, trebuie sã avem grijã ºi de uzura tehnicã aprodusului. Funcþionarea unui tractor vechi poateconstitui o sarcinã de mediu mult mai mare decât aunuia mai nou ºi mai modern. În acest caz încercaþireutilizarea componentelor, ale materialelor de bazã ºiale subansamblelor.

1.c. Reutilizarea deºeurilor, adicã reutilizarea a câtmai multor produse din toate fazele perioadei defuncþionare. Pe de o parte trebuie sã încercãmreutilizarea sau folosirea în alt scop a pierderilor saudeºeurilor care se produc în cadrul procesului deproducþie. Pe de altã parte trebuie sã fim atenþi, cadeºeurile provenite din produsul nostru sau de peurma folosirii produsului sã fie refolosite într-o fazãanterioarã a perioadei de funcþionare. Reþeaua noastrãde valorificare þine legãtura cu consumatorul, adicã cuaceea fazã a perioadei de funcþionare în care produsuldevine deºeu. Aceastã reþea poate fi folositã pentrucolectarea ºi reutilizarea deºeurilor. În acest caz, decele mai multe ori nu se vorbeºte de deºeuri, ci deproduse revalorificate. Deºeurile de acest gen pot firefolosite ºi administrate cu o eco-eficienþã mult maimare dacã sunt colectate în cantitãþi mari. Deoareceproducerea deºeurilor a fost posibilã numai prinfabricarea produselor, suntem rãspunzãtori pentrusoarta acestora.

1.d. Reutilizabilitate proiectatãFiecare produs devine pânã la urmã deºeu. La

proiectarea produselor cu o perioadã de exploatareredusã, meritã sã se þinã cont de reutilizarea ulterioarã.Câteva sugestii:

• folosirea unui numãr redus de materiale la realizarea produsului;• aceste materiale sã fie refolosibile;â• sã pot fi separate uºor;• sistemul ºi tehnica de colectare ºi de valorificaresã fie planificatã anterior ºi sã fie lansatã odatã cuintroducerea produsului pe piaþã• consumatorul va fi informat despre acestea în instrucþiunile de utilizare sau pe eticheta produsului

6.Proiectarea eco-conºtientã a produselorPrincipii de bazã - Havér Balázs

1.e. Folosirea materialelor din surse regenerabile,adicã folosirea acelor materiale care în mod normal seregenereazã. Acestea sunt de obicei materiale naturale(ex. lemn, trestie, fibre naturale). La proiectare trebuiesã þinem cont de limitãrile de achiziþionare ºiregenerabilitate. Degeaba proiectãm un produs dinlemn, dacã cantitatea de lemn necesar poate fi produsãnumai prin distrugerea unei pãduri. Pe baza celor demai sus, la alegerea materialelor prime sã cãutãmproducãtorul care îºi dezvoltã activitatea conformprincipiilor dezvoltãrii durabile. Sã nu uitãm cã princomanda ºi aºteptãrile noastre îl vom ajuta ladezvoltarea afacerii eco-conºtiente.

1.f. Folosirea materialelor biodegradabileAr fi bine ca produsul nostru sã fie fabricat din

materiale, care - într-un timp previzibil, fãrã poluareamediului - sunt degradabile biologic. Asta nuînseamnã cã deºeul poate fi aruncat liniºtit în pãdure.Scopul este de a folosi materiale, care în locurilespecial amenajate (ex. halda de gunoi) vor reintra încircuitul natural al elementelor. La aceastã soluþietrebuie sã avem grijã de timpul ºi circumstanþele dedegradare, ca nu cumva procesul sã înceapã preadevreme ºi sã dãuneze utilizabilitãþii produsului.

2. Consum de energie eficientÎn prezent, majoritatea tipurilor de energie produse

ºi consumate provin din resurse naturaleneregenerabile, iar producerea ºi transportul lorgenereazã o sarcinã de mediu major. Trebuie sã nestrãduim sã folosim cât mai puþinã energie cu oeficienþã maximã.

2a. Echipamente energo-eficienteLa achiziþionarea echipamentelor noi, trebuie sã

gândim în mod eco-conºtient ºi sã ne uitãm laconsumul de energie a produsului. În cazulechipamentelor mai vechi, consumul de energie poatefi redus prin unele schimbãri.

2.b. Reducerea ºi refolosirea pierderilor de energieChiar ºi simpla verificare ºi întreþinerea

sistematicã a izolaþiilor ºi garniturilor duce lareducerea costurilor. Din punct de vedere tehnic, oricesurplus de energie care pãrãseºte sistemul poate fiutilizat, singura problema fiind rentabilitatea.

2.c. Folosirea surselor de energie alternative localeConsiderând caracteristicile amplasamentului

puteþi consulta un specialist pentru identificarea

posibilitãþilor. În prezent existã multe instalaþiienergo-eficiente cum ar fi: sisteme de încãlzire cuenergie solarã, echipamente care folosesc energiaeolianã ºi alte mijloace care produc energiealternativã. Pe lângã faptul cã reduc costurile în modeficient, contribuie la formarea unei imagini eco-conºtiente despre afacerea noastrã ºi oferã un exemplude urmat pentru partenerii de afaceri. Dacã produsulnostru consumã energie ºi în timpul perioadei defuncþionare, pentru alimentarea lui putem consideraaceste surse de energie.

2.d. Folosirea "energiei verzi"În þãrile dezvoltate, unde producþia de energie se

realizeazã în mare parte din surse regenerabile,energia produsã din aceste surse se diferenþiazã decele produse din surse convenþionale. Aceastãdiferenþiere se reflectã ºi în subvenþii. Bineînþeles cãaceastã energie este furnizatã tot de aceeaºi reþeaenergeticã, dar banii plãtiþi vor fi investiþi îndezvoltarea producþiei de energie alternativã.Principul este similar cu ceea de la cumpãrareaproduselor ecologice: prin cumpãrare depunem un vot- ºi îl susþinem financiar - în favoarea tehnologiilorecologice.

3. Reducerea riscului de mediuRiscul de mediu depinde de periculozitatea

materialelor ºi de condiþiile de depozitare, transport ºiprelucrare. La interpretarea riscului de mediu pe lângãmediul natural ºi social nu trebuie sã uitãm nici deriscurile care apar la locul de muncã ºi costurile carese leagã de acestea. Cum putem reduce riscul?

3.a. Cât mai puþini componenþi periculoºi folosiþi lafabricarea produselor, ceea ce determinã condiþiile deachiziþionare, transport, depozitare ºi utilizare,costurile necesare ºi consumul de energie alcomponentului respectiv. În mãsura posibilitãþilor sãfolosim componente cu un grad scãzut depericulozitate ºi cât mai puþin modificate!

3.b. Condiþii de manevrare corespunzãtoare încursul transportului, depozitãrii ºi utilizãrii.Tehnologii ºi instalaþii închise, echipamente deprotecþie, instrucþiuni de lucru documentate ºirespectate.

3.c. Documentaþie completã de produs . În funcþiede periculozitatea, utilizarea ºi caracteristicileecologice, o informare comprehensibilã prin etichete,



ambalaj, documentaþie de însoþire ºi cu ocaziaseminariilor.

4. Ambalaj ecologic. Ambalajul produsului este defapt un produs a cãrui perioadã de funcþionalitate seterminã odatã ce produsul începe sã fie utilizat.Schimbarea ambalajului din produs în deºeu survinemult mai repede ºi mai spectaculos. Tocmai de aceea,aceastã problemã este foarte importantã. De multe ori,dacã se urmãresc criteriile de utilizabilitate ºi decomercializare, ambalajul are o sarcinã de mediu maimare decât produsul. Ce este de fãcut?

4.a. Sã încercãm sã proiectãm ambalaje cât maireduse ca masã ºi volum.

4.b. Conform celor de mai sus, la proiectareaambalajului sã încercãm folosirea materialelorecologice.

4.c. Sã încercãm refolosirea ambalajului ori de câteori este posibil. Asta nu înseamnã cã este de ajuns sãtrecem pe ambalaj inscripþia "reutilizabil". Sã avemgrijã ca, metoda ºi sistemul de refolosire sã poatã ficontrolatã de noi. Aici pot juca un rol importantserviciile auxiliare care se leagã de produs (ex.punerea în funcþiune, întreþinerea, consilierea, etc.). Sãfolosim relaþiile noastre de afaceri existente pentrucolectarea ambalajelor. În anumite condiþii trebuie luatîn considerare ºi posibilitatea de reumplere - numai încazul anumitor produse.

5. Soluþii alternativeO soluþie a proiectãrii eco-conºtiente poate fi ca

funcþia îndeplinitã de produsul nostru, sau proceselenecesare realizãrii, funcþionãrii produsului sã fieîndeplinite printr-un mod complet diferit, adicã prinproduse sau tehnologii alternative. Dat fiind varietateamare de posibilitãþi, aceasta este una dintre cele maigrele soluþii, care necesitã foarte multe inovaþii. Nepot ajuta întreprinderile fruntaºe din acest domeniu;meritã sã fim atenþi la inovaþii ºi dezvoltãri.

5.a. Un produs complet diferit pentru aceeaºi funcþieSã vedem dacã suntem capabili ca folosind

capacitãþile noastre actuale sã realizãm produsealternative existente. În acest caz, pãstrându-neclientela putem încerca sã dezvoltam o afacere eco-conºtientã

5.b. Serviciu în loc de produsDacã produsele sunt disponibile prin

închiriere, sau prin ofertã/cumpãrare de servicii,caracteristicile de mediu se vor schimba. Acesteposibilitãþi au mai fost examinate, dar numai din punctde vedere financiar iar analiza ecologicã identificã noiposibilitãþi. Dacã pentru satisfacerea unei cerinþe înloc de produs cumpãrãm un serviciu (de ex. în loc sãcumpãrãm mobilierul, îl închiriem), atunci prestatorulspecializat poate oferi acel serviciu în cantitãþi maimari, mai bine pregãtit, cu mijloace mai eficiente, prinurmare cu o eco-eficienþã sporitã. Pe de altã parte,prelungirea perioadei de exploatare a produsului esteinteresul prestatorului.Astfel, fiecare întreprindere poate gãsi soluþii - în

mãsura posibilitãþilor - pentru ca produsele lor sã fie

mai ecologice. Este important, ca instrumentele care

ajutã la dezvoltarea produselor (marketing) sã fie

folosite astfel încât dezvoltarea ecologicã sã aducã ºi

avantaje financiare întreprinderii.



Rezumatul mijloacelor ºi soluþiilor propuse:1. Consum eficient de materiale 1a. Cât mai puþin material1b. Asigurarea unei perioade de funcþionare lungi sau posibilitatea prelungirii 1c. Reutilizarea deºeurilor1d. Reutilizabilitate proiectatã1e. Folosirea materialelor din surse regenerabile1f. Folosirea materialelor biodegradabile2. Consum de energie eficient2a. Echipamente energo-eficiente2b. Reducerea ºi refolosirea pierderilor deenergie 2c. Folosirea surselor de energie alternativelocale2d. Folosirea "energiei verzi"3. Reducerea riscului de mediu 3a. Cât mai puþine componente periculoase3b. Condiþii de manevrare corespunzãtoare3c. Documentaþie de produs completã. 4. Ambalaj ecologic.4a. ambalaje cât mai reduse în masã ºi volum4b. Material de ambalare ecologic4c. Ambalaj reutilizabil5. Soluþii alternative5a. Un produs complet diferit pentru aceeaºifuncþie5b. Serviciu în loc de produs


În presa naþionalã ºi internaþionalã apar zilnicarticole în legãturã cu Summitul Mondial privindDezvoltarea Durabilã (Johannesburg), prezentândprobleme majore, þãri care polueazã mediul înîncercarea lor de a supravieþui ºi þãri dezvoltate cãroranu le pasã de mediu. Cititorul poate fi uºor cuprins deun sentiment de neputinþã: "eu oricum nu pot sã facnimic" sau "soluþia necesitã un morman de bani".Existã însã niºte mãsuri mici, care pot fi luate defiecare dintre noi ºi care nu necesitã bani, ba chiar sepot face economisiri de pe urma lor. Experienþa aratãcã acestea pot fi aplicate în fiecare gospodãrie sau laorice întreprindere. Aceste mãsuri sunt denumite înliteratura de profil "fructe culese cu uºurinþã" (LowHanging Fruits).

Cei care se luptã pentru protecþia mediului sereferã deseori la drepturile, interesele nepoþilor noºtri.A treia generaþie nu este prea departe, peste 50 de aniva avea vârsta prezentei generaþii. De obicei, omul îºicunoaºte nepoþii ºi îi iubeºte ºi se simte responsabilpentru bunãstarea lor. Atunci de ce nu ne comportãmîntr-un mod mai responsabil? Probabil cã problema oconstituie distanþa temporalã. În mod normal neintereseazã cum va fi în viitor peste 50, 500 sau chiar5000 de ani ºi suntem îngrijoraþi când vedemcatastrofele naturale, rãzboaiele, schimbãrile socialemajore. Totuºi, citând cuvintele lui Ekler Dezsõ "negândim imediat la cauciucurile de varã a maºinii, laasigurare, cheltuielile comune ºi tot ceea ce s-a clãditdin fricã în jurul nostru". Cum se poate scãpa deaceastã contradicþie? Poate cã primii paºi spredesfiinþarea acestei contradicþii sunt situaþiile în careinteresele economice ºi ecologice se suprapun ("fructeculese cu uºurinþã"). Când culegem cireºe, începem deobicei de jos, unde ajungem mai uºor, numai dupãaceea ne urcãm pe o scarã. Mai târziu, în speranþa unorfructe mai gustoase, riscãm chiar integritatea noastrãcorporalã, balansându-ne în vârful copacului.

În acest articol voi încerca sã demonstrez cum sepot face economii protejând mediul, cu ajutorul unordate dintr-un studiu de caz recent.

În anul 2000 costurile de materiale ºi de energie aîntreprinderilor cu peste 5 angajaþi au însumat 6697miliarde de forinþi, cu 36% mai mult decât în anulprecedent. Cu câteva presupuneri, putem estimaurmãtoarele:• industria ungarã pierde anual 660-2000 miliarde deforinþi (investiþii care nu se transformã în produs) sub

forma deºeurilor ºi poluanþilor.• Prin mãsuri simple ºi cu costuri reduse, ca niºtefructe culese cu uºurinþã, aceastã sumã ar putea firedusã cu 130-260 miliarde de forinþi.

12 întreprinderi au relatat despre 45 de mãsuriecologice, care în majoritatea cazurilor au rezultat îneconomisiri în decurs de un an, ºi perioada derambursare* a depãºit rar trei ani.

Dacã socotim datele a 44 de mãsuri luate, valoareainvestiþiilor ecologice a fost de 798 milioane deforinþi, costurile anuale de funcþionare 235 milioane,iar economisirea a fost de 1575 milioane forinþi.Datele însumate de pe urma mãsurilor luate suntfoarte favorabile, perioada medie de rambursare fiindde 7,1 luni. Trebuie menþionat cã 13 mãsuri nu aunecesitat nici un fel de investiþii, iar economisirea depe urma acestora a fost de 204 milioane forinþi.

Tabelul urmãtor cuprinde toate datele cumulate alestudiilor de caz:

Fãrã îndoialã cã datele de mai sus sunt foarteconvingãtoare. Ele demonstreazã cã se iau mãsuri deîmbunãtãþire a performanþei de mediu cu o perioadãde rambursare de 1-2 ani, chiar ºi la întreprinderi cu oatitudine eco-conºtientã dezvoltatã, deci meritã sã neuitãm dupã "fructe" care pot fi "culese" cu uºurinþã.Cât mai repede, cu atât mai bine, pentru cã dezvoltareadurabilã nu constã numai în creºterea performanþei demediu.

7. SOLUÞII LA ÎNDEMÂNA TUTUROR

7. Soluþii la îndemâna tuturor - Tóth Gergely

* Investiþie Perioadã de rambursare = –––––––––––––––––––––––– Economisire – Cheltuieli de funcþionare


7. SOLUÞII LA ÎNDEMÂNA TUTUROR

Mãsuri De când funcþioneazã

Îmbunãtãþirea ecologicã

�� Investiþia

�� Costuri de funcþionare (anual) �� Economisiri (anual)

�� Perioada de rambursare

În total 44 de mãsuri, accesibile ºi originale

Prima mãsurã: 1992 Ultima mãsurã: 2002 În general au fost introduse în ultimii 1-2 ani

De la introducerea mãsurilor, întreprinderile au economisit cel puþin : 790 000 m3 apã 108 000 l combustibil 55 000 GJ energie 75 t diluant 180 000 m3 gaz Cantitatea de deºeuri ºi poluanþi s -a redus în felul urmãtor: 400 m3 PET 6700 deºeu nepericulos 52 000 deºeu periculos 1500 t hidrocarburã

Numai 44% din mãsuri au fost la dispoziþia noastrã pentru a calcula economisirile, restul datelor evolueazã conform celor deja calculate

� Cea mai micã: 0 Ft Cea mai mare: 240 mil. Ft

Total: 798 mil. Ft În 13 cazuri 0, în rest în medie 26 mii Ft

� Cele mai mici: 0 Ft Cele mai mari : 158 mil. Ft

Total: 235 mil. Ft În 19 cazuri 0, în rest în medie 9,4 mii Ft

� Cele mai mici: 137 mii Ft Cele mai mari : 158 mil. Ft

Total: 582 mil. Ft În medie: 36 mi i Ft

� Cea mai micã: imediatã Cea mai mare: 15 ani

Total: 7,1 luni În medie: 1,3 ani


8. LEGISLAÞIE DE MEDIU - EXIGENÞELE PROCESULUI DE INTEGRARE EUROPEANÃ

8. Legislaþie de mediu - exigenþele procesului de integrareeuropeanã - Mihaela Beu

1. Scurt istoric al legislaþiei de mediu în Uniunea Europeanã

Într-o epocã în care atât de multe domenii alemediului sunt la scara binaþionalã, multinaþionalã sauglobalã, þãrile se uitã adesea spre OrganizaþiaNaþiunilor Unite pentru a gãsi un conducãtor. De lasemnarea primului tratat ecologic internaþional(reglarea Golfului Whales 1946, negociat de 57 þãri)ONU a jucat un rol crucial în negocierea a peste 240tratate ecologice internaþionale începând cuconservarea pãsãrilor migratoare ºi pânã la protecþiastratului de ozon.

Pe de altã parte, chiar dacã la crearea UniuniiEuropene au stat la bazã mai multe consideraþii denaturã economicã ºi politicã, foarte curând a devenitevident cã armonizarea legislativã între statelemembre implicã ºi o legislaþie de mediu unicã, înaspectele principale. Aºa cum se cunoaºte , înmomentul de faþã UE este implicatã într-un proces delãrgire, oferind noilor democraþii apãrute în loculblocului comunist ºansa integrãrii în acest organism.În termeni generali aceasta presupune (pe lângãstandarde strict economice ca de ex. venitul pe cap delocuitor) compatibilitatea legislaþiei fiecãrui stataspirant cu toatã legislaþia UE deci implicit ºi alegislaþiei de mediu. Menþionãm aceasta deoarece arputea exista tendinþa de a atinge standardele stricteconomice pe baza nerespectãrii standardelor demediu.

Pe de altã parte chiar între membrii de azi ai UEexistã numeroase dispute legate de intervalele de timpnecesare implementãrii directivelor, dispute datorateîn principal de nivelurile diferite de dezvoltareeconomicã. Astfel de multe ori þãri membre mai"sãrace" (ex. Grecia ºi Portugalia) beneficiazã determene mai largi. Þinând cont cã ºi între þãrileaspirante existã diferenþe mari ca dezvoltareeconomicã ºi cã România se aflã din pãcate la coadaacestei liste, adoptarea ºi implementarea legislaþiei(inclusiv cea de mediu) compatibilã cu cerinþele UEapare ca o cerinþã imperioasã pentru þara noastrã,pentru a ne dovedi fermitatea în opþiunea de integrare.În acest domeniu se pot face progrese mult mai rapiddecât în cel al dezvoltãrii economice.

Legislaþia de mediu a UE, dezvoltatã în ultimii 30de ani, cuprinde aproximativ 300 de acte normative-regulamente, directive, decizii, recomandãri - la care

se adãuga o serie de documente cu caracter politic:cele cinci programe de acþiune, politici ºi strategiisectoriale, comunicate, declaraþii etc. în timp cedeciziile Consiliului UE conteazã doar ca recomandãride urmat, Directivele Consiliului UE sunt obligatoriipentru statele membre. Conform principiilor UEaceste reguli vor înlocui obligatoriu legislaþiilenaþionale dupã scurgerea intervalului de timp alocatpentru implementare.

În perioada de pregãtire pentru acces, numãrulreglementãrilor comunitare de mediu la care stateleasociate din Europa Centralã ºi de Est trebuie sã-ºialinieze legislaþia naþionalã ºi practicileadministrative, ca o condiþie de aderare, esteconsiderabil mai mic, redus la aºa-numitul acquis demediu, care cuprinde circa 70 de directive ºi 11regulamente.

2. Tipuri de legislaþie UE• Regulamentele - reprezintã aproximativ 10%

din reglementãrile UE în materie de mediu. Datoritãcaracterului lor de a fi obligatorii ºi aplicate direct înordinea juridicã naþionalã, înlocuind toatereglementãrile interne în contradicþie cu acestea,regulamentele nu sunt supuse transpunerii. Ele se aflãdeci în afara procesului de armonizare. În viitor elevor impune mãsuri naþionale de implementare care nupot fi cu totul ignorate în contextul procesului depreaderare.

• Directivele - constituie, fãrã îndoialã, partea ceamai consistentã ºi mai numeroasã a legislaþieicomunitare de mediu. Ele sunt astfel concepute încâtsã impunã statelor membre obiective ºi cerinþeobligatorii ce trebuiesc atinse într-un intervalspecificat de timp, dar fiecare þarã este liberã sã-ºiurmeze propria cale în atingerea acestor obiective.Unele þãri pot adopta (prin legislaþia naþionalã) chiarobiective mai ambiþioase decât cele prevãzute înDirective.

o reprezintã majoritatea legilor de protecþie a mediului

o identifica scopuri ºi obiective concrete caretrebuie atinse, dar lasã la latitudinea statelor membre modalitãþile de conformare.- FLEXIBILITATE

• Deciziile - sunt acte individuale obligatorii pentrudestinatari, dar datoritã caracterului lor de a fi deosebit

de particularizate, sunt rar folositeo sunt de regulã adresate special unor companii

sau state membre• Recomandãri sau opinii

o nu au forþa legalã obligatorieo pot avea influenþã asupra politicii

Recomandãrile UE au ºi ele importanþa lor, uneleputându-se transforma dupã un anume timp înDirective, ºi astfel implementarea lor sã devinãobligatorie.

3. Etapele procesului de integrareRealizarea obiectivului prioritar al integrãrii este

un proces complex, multidimensional, care presupuneparcurgerea a trei etape interdependente:

a) transpunerea dreptului comunitar al mediuluiîn ordinea juridicã naþionalã, prin asimilarea reglementãrilor UE în raport cu specificul lor ºi conform procedurilor constituþionale interneb) implementarea sau aplicarea practicã a dispoziþiilor legale respective prin asigurarea instituþiilor ºi bugetelor necesarec) mijloace de control ºi sancþiuni pentru asigurarea conformitãþii cu cerinþele comunitare

Cuvinte cheie pentru etapele procesului deintegrare ar fi: • transpunere,

• aplicare practicã, • implementare

Corespunzãtor acestor cuvinte cheie ar existatrei elemente cheie:• sã se adopte sau sã se schimbe legislaþia naþionalã,regulamentele ºi procedurile, astfel încât legislaþiarelevantã a UE sã fie în întregime incorporatã înlegislaþia naþionalã = transpunere. Deºi statele au olibertate considerabilã în alegerea celui mai adecvatmecanism naþional de a reflecta obligaþiile de mediuale UE, aceastã libertate este limitatã în unele aspectede principiile generale ale legislaþiei Uniunii. În celemai multe cazuri este necesarã adoptarea legislaþieinaþionale trecutã prin Parlament sau în unele þãri prinDecret Prezidenþial sau Guvernamental• sã fie furnizate instituþiile ºi bugetele necesare pentruaplicarea legilor ºi regulamentelor = implementaresau aplicare practicã• sã fie furnizate mijloace de control ºi sã fie aplicatepenalitãþile necesare pentru a se asigura conformareaaºa cum se cuvine ºi în totalitate a legii= impunerea.

4. Principii ºi reguli generale aletranspunerii reglementãrilor UE:

Practica de armonizare legislativã de pânã acum ºinoile exigente comunitare în materie demonstreazãexistenþa ºi necesitatea respectãrii anumitor principiiºi reguli generale care sã ghideze procesul detranspunere ºi implementare:

1) Respectarea principiilor ierarhiei actelor

normative

Cu toate cã tratatul CE pare a lãsa StatelorMembre o largã libertate în alegerea modurilor detranspunere ce pot fi utilizate, Curtea Europeana deJustiþie a statutat cã folosirea altor acte juridice decâtlegea (sau acte normative cu putere de lege) pentrutranspunerea reglementãrilor comunitare în dreptulintern este în dezacord cu natura irevocabilã adirectivelor.

Acest principiu prezintã implicaþii deosebite,pentru cã strategia în domeniu, pentru a mari ritmul detranspunere a legislaþiei comunitare, dã prioritatetehnicii de adoptare directe, directivã cu directivã.Aceastã practicã însã determinã apariþiareglementãrilor aparþinând zonei actelor normative ºiadministrative în absenta unui suport legislativ.

2) Completarea reglementãrilor naþionale

Armonizarea cu legislaþia UE nu presupune, înmod necesar, adoptarea unor noi acte normative; sepot folosi astfel legile naþionale existente sauamendarea ori completarea acestora. Sunt raresituaþiile în care legislaþia existentã sã corespundã pedeplin exigentelor comunitare.

3) Modul de transpunere a directivelor comunitare

O regulã generalã este aceea cã directivele nu setranspun în termeni exacþi în cadrul legislaþieinaþionale. Aceste reglementãri comunitare suntconcepute astfel încât sã ofere o anumitã flexibilitateîn acþiune Statelor Membre, iar transpunerea cuvântcu cuvânt a directivei în acte normative interne nu seimpune din multiple raþiuni. De importanþã deosebitãeste faptul de a fi preluate cerinþele definitorii ºiobiectivele fiecãrei reglementãri a UE. Acolo unde s-a recurs la reproducerea totalã (pentru a evitaproblemele oricãrei neconformãri), s-au înregistratserioase insuccese în privinþa implementãrii ºieficacitãþii practice.



5. Conþinutul Acquius-ului comunitarde mediuCuprinde douã mari categorii de reglementãri:• Cele cu caracter orizontal• Aºa numitã legislaþie sectorialã

Legislaþia poate fi clasificatã "orizontalã" în cazulîn care este legatã mai mult de problemele generale demanagement ale mediului decât de sectoarele,produsele sau tipurile de emisii specifice. Din aceastãprimã categorie fac parte reglementãrile comunitare"transversale", întâlnite într-o mãsurã mai micã saumai mare în toate sectoarele, precum ºi studiul deimpact ecologic, accesul la informaþiile de mediu,raportarea datelor privind calitatea mediului.

Legislaþia sectorialã vizeazã:

- Calitatea aerului- Managementul deºeurilor- Calitatea apei- Protecþia naturii- Controlul poluãrii industriale ºi managementul

riscului- Substanþe chimice ºi organisme modificate genetic- Poluare sonorî la vehicule ºi utilaje- Securitatea nuclearã ºi protecþia împotriva

radiaþiilor

6. Directivele UE implementate sau care urmeazã a fi implementate în România:In domeniul poluãrii industriale:Din cele 9 sectoare specifice acquis-ului comunitar demediu, în cadrul sectorului controlul poluãriiindustriale ºi managementul riscului sunt cuprinsereglementãri care acoperã problematici pentruurmãtoarele trei zone:

a. Controlul emisiilor industrialeb. Controlul riscului de accidente majorec. Audituri de mediu ºi etichetarea ecologicã

Cele mai importante reglementãri din acest sector sunt:• Directiva 96/61/EEC: Controlul integrat ºiprevenirea poluãrii (IPPC)• Directiva 96/82/EC/SEVESO: Prevenireaaccidentelor industriale• Directiva 84/360/EEC (LCP): Poluarea aeruluiprodusã de instalaþiile mari de ardere • Directiva 94/63/CE asupra emisiilor de compuºiorganici volatili (COV) rezultaþi din depozitarea ºitransportul benzinei

• Directiva Consiliului 1999/13/CE din 11 martie1999 privind reducerea emisiilor de compuºi organicivolatili datorate utilizãrii solvenþilor organici înanumite activitãþi ºi instalaþii

1) Directiva nr. 96/61/EC privind prevenirea ºicontrolul integrat al poluãrii (IPPC)Ce este IPPC?În esenþã aceastã directivã:• Se referã la reducerea la minim a poluãrii produsã dediferitele surse punctiforme aflate pe teritoriul UE• În Anexa 1 prezintã instalaþiile care intrã subincidenþa ei, pentru acestea existând obligaþia de aobþine autorizaþie/aviz. Fãrã autorizaþie instalaþiile nuau permisiunea de a funcþiona• Autorizaþiile trebuie sã se bazeze pe conceptul celormai bune tehnici disponibile (BAT = The BestAvailable Techniques), definit în articolul 2 aldirectivei• În multe cazuri BAT presupune o îmbunãtãþire destulde radicalã a condiþiilor de mediu, iar uneori poate fifoarte costisitor pentru companii sã-ºi adaptezeinstalaþiile la tehnicile BAT• Pentru impunerea unor noi ºi mult mai stricte reguliBAT referitoare la toate instalaþiile existente în UE, arputea fi primejduite multe locuri de muncã ºi deaceea, directiva acordã acestor instalaþii o perioadã detranziþie de 11 ani de la data la care aceastã directivãintrã în vigoare.

Cele 15 state membre ale UE au avut ca termensfârºitul lunii octombrie 1999 pentru armonizarealegislaþiei naþionale în conformitate cu aceastãdirectivã. Cu toate acestea, pânã la data de 1 aprilie2000 doar aproape o jumãtate dintre ele au raportatComisiei Europene îndeplinirea acestui proces(Danemarca, Olanda, Luxemburg, Belgia, ItaliaFranþa ºi Irlanda) ºi multe din aceste þãri au realizatdoar transpunerea parþialã a directivei.

Aºadar, din octombrie 1999 directiva se aplicãtuturor instalaþiilor noi, precum ºi instalaþiilorexistente care intenþioneazã sã realizeze schimbãri învederea reducerii efectelor negative asupra oamenilorºi asupra mediului. Aºa cum am mai spus directiva nuse aplicã imediat instalaþiilor existente. Acestora li s-au acordat suplimentar 8 ani de tranziþie. Cu toateacestea, unele þãri UE au deja sisteme de autorizare peBAT ºi pentru aceastã categorie de instalaþii.

România solicita perioada de tranziþie de 8 ani,pânã în anul 2015. Perioada de tranziþie este solicitatãpentru activitãþile existente pentru a cãror conformare



sunt necesare investiþii de duratã în vedereaimplementãrii Best AvailableTechnics (BAT) ºiatingerea valorilor de emisie prin utilizarea BAT.

Toate cerinþele specifice privind crearea unuisistem de autorizare integratã în conformitate cuDirectiva IPPC au fost transpuse prin OU 34/2002privind controlul integrat al poluãrii. în cadrulProgramului PHARE'98- componentã de asistentãtehnicã, MAPM a beneficiat de asistentã pentruelaborarea acestui proiect OU.

2) Directiva Consiliului nr.88/609/EEC privindlimitarea emisiilor anumitor poluanþi în atmosferãde la instalaþii mari de ardere (LCP)

România solicitã o perioadã de tranziþie de 5 ani,pânã în anul 2012, deoarece majoritatea instalaþiilorde ardere utilizeazã combustibili fosili indigeni cuconþinut ridicat de sulf, fiind necesara dotarea cuinstalaþii de desulfurare ºi denitrificare. Costurilenecesare dotãrii vor fi evaluate pânã la sfârºitul anului2003. Tot în acest interval de timp se va finalizastrategia ºi planul de acþiune pentru reducereaemisiilor de SO2 ºi NO în conformitate cuprevederile directivei.

Transpunerea prevederilor directivei se va realizaîn anul 2003 printr-un Ordin comun al MinistruluiApelor ºi Protecþiei Mediului ºi MinistruluiIndustriei ºi Resurselor. Instalaþiile LCP noi aflate în construcþie ºi celeexistente cu modificãri substanþiale vor trebui sã seconformeze Ordinului Ministerial odatã cu intrarea învigoare a acestuia.

Pentru instalaþiile existente, OM va include unprogram etapizat pentru reducerea emisiilor de SO2 ºiNOx, astfel:• Pentru SO2:

o 2004 - reducere de 40%;o 2007 - reducere de 50%;o 2012 - reducere de 70%.

• Pentru NOx:o 2007 - reducere de 20%;o 2012 - reducere de 40%

Planul de reducere a emisiilor conformprevederilor acestei directive va fi implementat pânãîn anul 2012. Motivaþia acestei cereri constã în :• Costurile necesare realizãrii instalaþiilor demonitorizare în flux continuu;• Realizarea unei strategii de câtre MinisterulIndustriei ºi Resurselor privind reducerea emisiilor de

SO2 ºi NOx;• Realizarea unui plan de acþiune în vedereaimplementãrii acestora.România solicitã acceptarea anului 1989 ca an dereferinþã pentru raportarea emisiilor, deoarece:• În activitatea economicã, în general ºi în ceaindustrialã, anul 1989 a fost an de vârf în care toateinstalaþiile existente au lucrat la capacitatea maximã;• Acest an a fost acceptat ca an de referinþã pentrustabilirea nivelurilor de reducere a emisiilor de gazecu efect de serã, în conformitate cu prevederileProtocolului de la Kyoto;• În România nu existã nici o zonã în care emisiileSO2 depãºesc limitele pentru zone critice, conformdatelor de monitorizare deþinute de MAPM.

3) Directiva Consiliului nr. 96/82/EC privindcontrolul accidentelor majore care implicãsubstanþe periculoase (SEVESO)

România nu solicitã perioadã de tranziþie pentruimplementarea acestei directive.Transpunerea se va realiza în anul 2003 prin adoptareaa doua Hotãrâri de Guvern care vor cuprindeprocedurile pentru: • realizarea inventarului privind controlulsubstanþelor periculoase ;• programarea întreprinderilor existente la prezentarearaportului de siguranþã.La implementarea prevederilor acestor acte normativese vor avea în vedere urmãtoarele aspecte: • Toate societãþile existente vor trebui sã depunãnotificãri conform art. 6 al directivei pânã în anul2007. • Toate societãþile existente supuse prevederilor art. 9al directivei vor fi obligate sã depunã rapoarte desiguranþã începând cu anul 2003 conform unei"programãri SEVESO". Aceastã programare trebuiecoordonatã cu planul de depunere a cererilor deautorizare pentru IPPC - "programarea IPPC".

Pentru ca operatorii industriali sã respecteprevederile noilor acte normative, autoritatea demediu va realiza un program pentru conformareriguros, care sã conþinã cerinþe specifice în actul deautorizare. De asemenea, se vor elabora Norme deAplicare pentru punerea în practicã a cerinþelor cutermen final de respectare de 1 an de la intrarea învigoare. Evaluarea costurilor de implementare lanivelul operatorului industrial va fi realizatã în cadrulprogramului pentru conformare solicitat de noul act deautorizare.



Un pas important în implementarea directivei îlconstituie înfiinþarea Secretariatului de Risc în cadrulMinisterului Apelor ºi Protecþiei Mediului, care vaavea principalele responsabilitatea în:• coordonarea autoritãþilor relevante pentru aplicareaacestei directive• inventarierea întreprinderilor supuse directivei• planificarea pentru prezentarea rapoartelor desiguranþã.

Pentru realizarea ºi implementarea activitãþiiSecretariatului de Risc, MAPM a solicitat sprijinPHARE. în cadrul acestui program se vor realizacâteva pilotãri experimentale de evaluare a riscului ºiobþinerea autorizaþiei integrate de mediu.

Un obiectiv important îl constituie asigurareacapacitaþii autoritãþilor competente pentru evaluarea ºiprelucrarea rapoartelor de siguranþã.

4) Directiva Consiliului nr. 1999/13/CE privindlimitarea emisiilor de compuºi organici volatiliprovenind din utilizarea solvenþilor organici înanumite activitãþi ºi instalaþii (COV).

România solicita o perioadã de tranziþie de 8 ani,pânã în anul 2015, deoarece din inventarul preliminarefectuat rezultã cã în þarã un numãr de cca. 235 deunitatea economice trebuie sã se supunã prevederiloracestei directive.

Transpunerea Directivei COV în cadrul legislativdin România se va realiza în anul 2003 printr-un OrdinComun al ministrului apelor ºi protecþiei mediului ºiministrului industriei ºi resurselor privind limitareaemisiilor de compuºi organici volatili rezultaþi dinutilizarea solvenþilor organici în anumite activitatea ºiinstalaþii.

Toate instalaþiile/activitãþile care cad sub incidentaprevederilor Directivei vor trebui sã se conformeze lavalorile limitã de emisie stabilite în Directiva COV.Implementarea Directivei COV va fi strâns corelatã cuimplementarea Directivei IPPC în ceea ce priveºtealcãtuirea registrului de poluanþi emiºi în mediu,precum ºi pentru trasarea unui plan de reducere aemisiilor. Valoarea fondurilor de investiþii necesarepentru implementarea acestei directive vor fideterminate ulterior.

Pentru realizarea evaluãrii costurilor este necesarca Ministerul Industriilor ºi Resurselor împreunã cuMinisterul Apelor ºi Protecþiei Mediului sã elaborezeo strategie sectorialã ºi globalã pânã la sfârºitul anului2003. în funcþie de valoarea obþinutã ºi deposibilitãþile financiare ale agenþilor economici

trebuie stabilit un mecanism financiar care sã permitãagenþilor economici sã se adapteze cât mai rapidacestor cerinþe.

5) Regulamentul Consiliului nr. 1836/93 carepermite companiilor participarea voluntarã însectorul industrial, în schema de audit ºimanagement ecologic comunitar

În anul 2003 va fi adoptat Ordinul Ministruluiapelor ºi protecþiei mediului privind auditul ºimanagementul ecologic, în cursul aceluiaºi an urmândsã fie stabilite structurile instituþionale necesare ºiProcedurile EMAS.

Pânã la data aderãrii, România va asigura cadrulinstituþional ºi juridic necesar pentru aplicarea directãa acestui regulament în momentul în care devine StatMembru UE.

6) Regulamentul Consiliului nr. 1980/2000/ECprivind procedura de atribuire a eticheteiecologice comunitareLa sfârºitul anului 2001 a fost promovatã Hotãrâre deGuvern privind procedurã de atribuire a eticheteiecologice care conþine prevederi referitoare la:• Desemnarea organismului naþional competent caresã primeascã solicitãrile de acordare a eticheteiecologice, sã evalueze în raport cu criteriile specificeperformanþele de mediu ale produsului ºi sã decidãasupra gradului de conformitate cu cerinþeleecoetichetei• Contractul standard privind condiþiile de utilizare aetichetei ecologice.

Pentru preluarea directã a legislaþiei UE în acestdomeniu, pânã în momentul aderãrii, este necesarãpreluarea standardelor referitoare la metodele deanalizã stipulate de deciziile pentru stabilireacriteriilor specifice de acordare a etichetei diferitelorgrupe de produse.Deciziile subsecvente urmeazã sã fie transpuse înperioada 2003-2004.

Pânã la data aderãrii, România va asigura cadrulinstituþional ºi juridic necesar pentru aplicarea directãa acestui Regulament în momentul în care devine Statmembru UE.

În domeniul deºeurilor1) Directiva Consiliului UE nr 75/442/EEC din 15iulie 1975 privitoare la deºeuri, modificatã prinDirectiva UE nr 91/156/EEC din 18 martie 1991.

Aceasta directiva s-a dorit a fi o lege cadru în acest



domeniu. Ea considerã problema deºeurilor atât lanivel naþional cât ºi la nivelul UE. Modificarea ei aavut loc pentru a fi în concordanþã cu StrategiaManagementului Deºeurilor (rezoluþia 90/C122/02).

În 20 de articole aceastã directivã :• defineºte termenii importanþi care sunt utilizaþi• stabileºte cerinþe ºi paºii de urmat pentru"prevenirea sau reducerea producerii deºeurilor ºiefectelor dãunãtoare asociate generîrii deºeurilor• solicitã adoptarea de mãsuri care sã interzicãabandonarea ºi depozitarea necontrolatã a deºeurilor• solicitã dezvoltarea unei reþele a UE capabile sãasigure depozitarea corespunzãtoare a tuturordeºeurilor produse în interiorul UE, depozitare bazatãpe principiul utilizãrii "celei mai bune soluþii tehnicedisponibile, care nu presupune costuri excesive: "BestAvailable Techniques Not Entailing Excessive Costs"(BATNEEC)• reclamã utilizarea planurilor de management înimplementarea unor articole ºi reafirmã principiul"poluatorul plãteºte"

Conform acestei directive, pentru a reducecantitatea de deºeuri eforturile trebuie fãcute încã dinfaza de producþie, conþinând cu cea de reciclare,refolosire sau separare a materialelor care pot fiutilizate ca materii prime ºi terminând cu soluþiile"capãt de conductã" (end-of -pipe) ca utilizarea lor casursã de energie ºi depozitarea finalã. Toate acesteactivitãþi trebuie efectuate fãrã a afecta sãnãtateaumanã sau mediul. De asemenea costurile trebuie sã lesuporte actualul deþinãtor al deºeurilor, precedentuldeþinãtor sau generatorul acestora, dupã caz.

2) Directiva 89/369/EEC din 8 iunie 1989Aceastã directivã reglementeazã autorizarea,proiectarea, echipamentul funcþionarea ºi autorizareainstalaþiilor noi de incinerare a deºeurilor. Suntstabilite , în funcþie de capacitatea nominalã a uzineide incinerare, 3 limite ale emisiilor privind praful,metalele grele (P+, Gr+, Cu, Mn, Ni, As, Cd, Hg),acid clorhidric (HCl), acid fluorhidric (HF) ºi dioxidulde sulf (SO2).

Ca ºi condiþie tehnicã stabileºte dotarea obligatoriecu arzãtoare auxiliare capabile sã intre în funcþiuneautomat în cazul scãderii temperaturii de incineraresub 850oC.

Nu cuprinde incinerarea tipurilor speciale dedeºeuri (chimice, toxice ºi periculoase, medicale etc.)

a cãror reglementare necesitã condiþii mai stricte ºisunt reglementate în

3) Directiva 89/429/EEC din 21 iunie 1989Se referã la instalaþii de incinerare aflate deja în

funcþiune. Este stabilit un program de îmbunãtãþire (întrepte ºi în limite de timp precizate) a funcþionãriiuzinelor de incinerare existente. Incineratoarele cu ocapacitate de peste 6 tone/deºeuri/ora trebuie sã seconformeze cu noile cerinþe pânã la 1 dec 1996, iartoate incineratoarele trebuie sã atingã standardele deperformanþã prevãzute pentru instalaþiile noi înaintede anul 2000.

Ambele directive conþin specificaþii detaliateprivind monitorizarea, inspecþia precum ºi modalitãþiconcrete prin care guvernele sã fie anunþate în cazuldepãºirilor standardelor. De asemenea prevãd cainformaþiile privitoare la autorizare, funcþionare ºirezultatele monitorizãrii trebuie fãcute publice, fãrã acontraveni însã reglementãrilor existe în domeniusecretului comercial.

4) Directiva 94/67/EEC, privind incinerareadeºeurilor periculoase

Stabileºte cã autorizaþia poate fi acordatã dacãinstalaþia de incinerare în cauza este astfel proiectatãechipatã ºi funcþioneazã astfel încât se îndeplinescspecificaþiile privitoare la prevenirea poluãrii prinrespectarea limitelor de emisie ºi controlulmanagementului. Autorizaþiile trebuie sã cuprindãlista tipurilor ºi cantitãþile de deºeuri care seincinereazã. Utilizatorii incineratoarelor trebuie sãprimeascã o descriere detaliatã a fiecãrui tip de deºeuînainte de a-l accepta la incinerare.

Depãºirea valorilor limita trebuie anunþatãautoritãþii competente în cel mai scurt timp iardeciziile ulterioare pot avea ca efect reducerea"producþiei" sau închiderea instalaþiei.

Deversarea apelor uzate este de asemeneasubiectul autorizãrii ºi se supun Directivei80/68/EEC. Instalaþiile trebuie exploatate astfel încâtnivelul de incinerare sã fie maxim.

5) Directiva 94/62/EEC defineºte strategia UE cuprivire la deºeurile de ambalaje

Are ca scop armonizarea mãsurilor naþionaleprivind ambalarea, diminuarea impactului deºeurilor-ambalaj asupra mediului precum ºi evitarea ridicãriide bariere comerciale datoritã legislaþiilor naþionaleale þãrilor UE. Sunt cuprinse în cadrul directiveiambalajele industriale, comerciale ºi domestice,



indiferent de tipul de material utilizat.

Aceasta prevede ca :• Pânã în anul 2001 þãrile membre (cu excepþiaGreciei, Irlandei ºi Portugaliei care au primit catermen de graþie anul 2005) sã recupereze minim 50%(% de greutate) din aceste deºeuri, sã recicleze minim25% per total ºi minim 15 % din fiecare tip de deºeu.• Prioritatea majorã este prevenirea producerii deambalaje. Refolosirea, reciclarea ºi alte forme derecuperare (incluzând recuperarea energiei) suntacceptabile ca principii egal valabile. Reciclareainclude reprocesarea ºi reciclarea organicã(fermentarea) dar nu include incinerarea.

6) Regulamentul 259/93/EEC privind supervizareaºi controlul transportului deºeurilor în interiorul sauîn afarã CE stabileºte un sistem de control almiºcãrilor deºeurilor, care practic implementeazãConvenþia de la Basel. Acest regulament se ocupã atâtde deºeurile periculoase (cazul tratatului Basel) cât ºide cele nepericuloase. Regulamentul stabileºteregimuri separate privind transportul în cadrul UE,importul, exportul, transportul în tranzit ºi diferitelespecificaþii depind în funcþie de anexã (roºie, dechihlimbar sau verde) în care este încadrat deºeul. Întermeni generali anexele roºie ºi de chihlimbar conþindeºeurile periculoase , iar cea verde pe celenepericuloase.

7. Modificãri importante ale legislaþiei româneºti:Ultima perioadã a adus noi modificãri importante

în legislaþia românã de mediu. Vom prezenta doarprincipalele modificãri ale Legii 137/1995 republicatã2000 prin ordonanþa de Urgenta (OU) 91/2002,modificarea Legii Fondului de Mediu prin Legea293/2002 , precum ºi ordonanþa ministrului apelor ºiprotecþiei mediului 439/2002 referitoare la agenþiiecologi voluntari.

Ordonanþa de Urgenþã 91/2002 modifica ºicompleteazã Legea 137/1995 legea cadru a protecþieimediului. Principalele modificãri se referã la:• Obligaþia agenþilor economici de a solicita ºi obþineautorizaþia de mediu ceea ce corecteazã vecheaformulare care stipula doar obligaþia de a solicitaacord sau autorizaþie de mediu. Practic o firma caredepunea la IPM Cluj o simplã cerere de obþinere deacord sau autorizaþie de mediu ºi care nu avea nici unfel de documentaþie necesarã, nu putea fi amendatãîn baza acestui articol.

• Creºterea cuantumului amenzilor pânã la valoareamaximã (pentru anumite articole) de 225 milioane leipentru persoane juridice ºi 5 milioane de lei sancþiuneminima pentru persoane fizice. În opinia autoruluipragul minim de 5 milioane pentru persoane fiziceeste mare în unele situaþii, mai ales prin comparaþiecu salariul minim net pe economie care este inferioracestei valori• Cea mai importantã modificare se poate însãconsiderã stipularea cã mãsurile stabilite prinprocesele verbale întocmite de inspectorii (comisarii)gãrzii de mediu sunt obligatoriu de adus laîndeplinire. Astfel mãsurile cuprinse într-un procesverbal semnat de ambele pãrþi (reprezentanþii IPM-unitate controlatã) devin obligatorii în termenelemenþionate ºi sancþionabile contravenþional în cazulneîndeplinirii.

Ordinul 439 din mai 2002 reglementeazã activitateaagenþilor ecologi voluntari completând legea195/2001 a voluntariatului.

Principalele activitãþi care vor fi în atenþiaagenþilor ecologi voluntari sunt:a) modul de gospodãrire a spaþiilor verzi (parcuri,grãdini, zone verzi amenajate în cartierele de locuinþe);b) modul de depozitare a deºeurilor menajere ºiindustriale; c) modul de administrare a unor arii protejate.d) activitatea agenþilor economici care ar putea poluamediul (apa, aer, sol, fauna ºi flora) ºi care utilizeazãîn mod neraþional resursele naturale; e) conºtientizarea ºi promovarea unei atitudinicorespunzãtoare, a locuitorilor (cetãþenilor,persoanelor fizice ºi / sau juridice ) din zona deactivitate, în legãtura cu importantã protecþiei mediului.

Periodic agenþii ecologi voluntari vor depune laautoritatea teritorialã de protecþie a mediului un raportcu evenimentele mai importante semnalate.Deºi ordinul suportã îmbunãtãþiri, aplicat în spiritullui poate constitui o bazã pentru activitatea devoluntariat, iar agenþii ecologi voluntari pot ajutasemnificativ comisarii gãrzii de mediu care -puþini lanumãr (cca. 10 pe judeþ)- nu pot supraveghea continuutoate localitãþile unui judeþ. De exemplu judeþul Clujare 6 oraºe (din care 5 municipii) ºi 74 de comune.Interesul generat în rândul cetãþenilor, demonstratprin numãrul mare de solicitãri primite pânã în prezentspre analiza la sediul IPM Cluj (cca. 160), ne face sãprivim cu optimism viitorul în acest domeniu.



Ordinul 439 mai prevede înfiinþarea telefonuluiverde, care este deja în funcþiune, cu nr. unic pe þarã0801010101. Apelurile sunt taxate ca o convorbirelocalã (de pe telefon fix) ºi sunt automat redirecþionatespre IPM-ul din judeþul din care se face apelul.

Legea 293/2002 aprobã OUG 93/2001 care modificãLegea 73/2000 Legea fondului de mediu. Trebuieprecizat cã pânã la apariþia acestui recent act normativlegea fondului de mediu nu s-a aplicat datoritãemiterii OUG 147/ 2001 care practic blocaalimentarea fondului stipulând cã "pânã la amendareordonanþã de urgenþã (OUG 93/2001) nu se aplicã" .

Fondul pentru mediu se utilizeazã pentrususþinerea ºi realizarea obiectivelor prioritare, deinteres public major, din Planul naþional de acþiunepentru protecþia mediului, care vizeazã:

a) sprijinirea ºi încurajarea mãsurilor concretepentru reducerea sau eliminarea deºeurilor ºi surselormajore de poluare de pe teritoriul þãrii;

b) realizarea proiectelor de refacere ecologicã azonelor deteriorate, a mãsurilor destinate conservãriidiversitãþii biologice, salvãrii unor specii ameninþatecu dispariþia ºi buna administrare a zonelor naturalecu regim de protecþie sau cu valoare peisagisticãdeosebitã, în conformitate cu dispoziþiile legii;

c) alte activitãþi ale cãror efecte directe contribuiela ameliorarea calitãþii mediului ºi a vieþii în zonelelocuite.

Modalitãþile prin care Fondul pentru mediu sprijinãactivitãþile prevãzute sunt:

a) subvenþionarea unor dobânzi la crediteleacordate de bãnci;

b) garantarea unor credite pentru lucrãri publice lacare Guvernul este angajat;

c) garantarea unor credite contractate de firmeromâneºti ºi credite pentru transfer de tehnologiicurate;

d) premieri stimulative pentru realizãrile deosebiteale unor întreprinderi/organizaþii.

Noul act normativ face modificãri la sursele dealimentare ale contului. Vor exista desigur firme carevor considera prea mari taxele cu care sunt obligate sãcontribuie, astfel ca în opinia autorului numai oadministrare transparentã a acestui fond precum ºirezultatele care vor fi obþinute prin proiectele ºiprogramele susþinute vor face dovadã utilitãþii sale.

Astfel trebuie sã plãteascã la fondul de mediuurmãtoarele categorii de agenþi economici:

• agenþi economici colectori sau valorificatori dedeºeuri feroase ºi neferoase : o cota de 3% dinveniturile încasate.• agenþi economici care prin activitatea lor emitpoluanþi în atmosfera care afecteazã factorii de mediu: conform anexei 1 (sunt luate în considerare în specialemisiile cu efect de sera SO2, Box, CO etc.).• agenþi economici care realizeazã venituri dinutilizarea de noi terenuri pentru depozitarea deºeurilorreciclabile : conform anexei 2• agenþi economici producãtori ºi importatori deambalaje, cu excepþia celor utilizate pentrumedicamente : o cota de 3% din valoarea ambalajelorcomercializate.• agenþi economici producãtori ºi importatori desubstanþe chimice, cu excepþia celor utilizate laproducerea medicamentelor : o cotã de 2% dinvaloarea substanþelor chimice comercializate(conform anexei 3).• agenþi economici producãtori ºi importatori desubstanþe chimice periculoase utilizate în agricultura :o cotã de 0,5% din valoarea substanþelor chimicecomercializate (conform anexei 4).• persoane juridice sau fizice cumpãrãtoare de masãlemnoasã de la Regia Naþionalã a Pãdurilor ºi de la alþiproprietari de pãduri :o cotã de 3% din preþul deadjudecare a masei lemnoase achiziþionate.• agenþi economici producãtori ºi importatori produsefinite din tutun : o cota de 1,5% din valoarea încasataprin comercializarea produselor finite.

În contextul adaptãrii legislaþiei române de mediula aquis-ul comunitar, un rol însemnat îl ocupãproblematica recuperãrii ºi regenerãrii deºeurilor deorice naturã. Efortul legislativ în acest sens s-aconcretizat prin apariþia în ultimii ani a numeroaselegi ºi hotãrâri de guvern. O reglementare relativnouã ºi mai puþin cunoscutã de cãtre toþi cei vizaþi oreprezintã:

Hotãrârea de Guvern (HG) nr 662 din 12 iulie 2001privind gestionarea uleiurilor uzate. Aceste deºeurisunt periculoase pentru mediul înconjurãtor conformCatalogului European de Deºeuri, normativ europeanadoptat ºi în România prin HG 865/2002, fosta HG155/1999.

Prezenta HG se referã la reglementarea activitãþilorde gestionare a uleiurilor uzate pentru evitareaefectelor negative asupra sãnãtãþii populaþiei ºi asupramediului.




1. Apariþia standardelor de calitateArgumentul principal pentru elaborarea

standardelor de calitate a fost faptul cã odatã cudezvoltarea producþiei industriale, cantitãþile deproduse realizate au crescut aºa de mult, încâtprocedurile de control ale acestora au devenitincapabile pentru asigurarea calitãþii.Astfel s-a nãscut ideea, cã nu produsele finite trebuieverificate, ci trebuie utilizat un sistem pentru întregulproces de fabricaþie, care asigurã descoperirea ºieliminarea neconformitãþilor deja pe parcursulprocesului de fabricaþie ºi astfel sã nu se permitãajungerea unui produs neconform la client. Aceastãidee a stat la baza elaborãrii ºi implementãriistandardelor de calitate.Sarcina elaborãrii standardelor de calitate a revenitOrganizaþiei Internaþionale de Standardizare (ISO -International Organization for Standardization), careîn 1987 a elaborat seria de standarde ISO 9000.În multe þãri ale lumii standardul ISO 9000 a fostpreluat fãrã modificãri ca standard naþional. ªiRomânia a adoptat acest standard ca ºi standardnaþional: SR EN ISO 9000. Standardul ISO 9000 nu este standard de produs, estestandardul sistemului de management al calitãþii. Nuse referã la produse sau servicii, ci la procesele princare acestea sunt realizate. Scopul principal alrealizãrii lui a fost acela sã fie aplicabil pentru oriceproces ºi oriunde în lume.Familia de standarde ISO 9000 s-a rãspândit foarterepede. Din ce în ce mai multe organizaþii auimplementat, respectiv au obligat partenerii(furnizorii) proprii sã implementeze sisteme demanagement al calitãþii bazate pe aceastã familie destandard.Standardul ISO 9000 nu are ca scop prescrierea unormetode ºi proceduri concrete, ci asigurã un cadrupentru realizarea principiilor de bazã, care toate sereferã la realizarea cerinþelor, exigenþelor clienþilor.Pânã în prezent au apãrut trei ediþii ale familiei destandarde ISO 9000:• Standard internaþional pentru calitate - seria ISO9000 : 1987• România adoptã seria de standarde - SR EN ISO9000 : 1991• Ediþia nouã a seriei de standarde ISO 9000 :1994

• Reeditarea seriei de standarde în România SR ENISO 9000 : 1995• Apariþia unei noi ediþii a seriei de standarde ISO9000 : 2000• Editarea noii ediþii a standardului în România SR ENISO 9000 : 2001

La început Organizaþia Internaþionalã deStandardizare a emis trei standarde de calitate, pentrua pune bazele pentru certificarea sistemelor decalitate:

ISO 9001 - Model pentru asigurarea calitãþii înproiectare, dezvoltare, producþie, montaj ºi service.

ISO 9002 - Model pentru asigurarea calitãþii înproducþie, montaj ºi service

ISO 9003 - Model pentru asigurarea calitãþii îninspecþii ºi încercãri finale.

Aceste standarde au fost realizate în special pentruproducþia industrialã, astfel aplicarea lor a fost dificilãîn sectorul de prestãri servicii, de exemplu înînvãþãmânt. Ultima ediþie a seriei de standarde ISO9000, ia în considerare ºi particularitãþile acestordomenii de activitate, astfel poate fi implementat maiuºor nu numai în industrie, dar ºi în alte domenii alevieþii, de exemplu în funcþiile publice.

Ceea mai recentã actualizare conþine un singurstandard care este considerat a fi baza certificãriisistemelor de management al calitãþii ISO 9001 :2000. Familia cuprinde urmãtoarele standarde:

ISO 9000 : 2000 Sisteme de management alcalitãþii. Principii fundamentale ºi vocabular

ISO 9001 : 2000 Sisteme de management alcalitãþii. Cerinþe

ISO 9004 : 2000 Sisteme de management alcalitãþii. Linii directoare pentru îmbunãtãþireaperformanþelor

ISO 9011 : 2000 Sisteme de management alcalitãþii. Ghid pentru auditurile sistemelor demanagement al calitãþii.

Standardul ISO 9001 : 2000 stabileºte urmãtoareleprincipii de bazã pentru sistemele de management alcalitãþii: 1. Orientare spre client. Organizaþia trebuie sãcunoascã necesitãþile clienþilor ºi trebuie sã satisfacãcerinþele.

9. PREZENTAREA COMPARATIVÂ A STANDARDELOR ISO 9001 ªI ISO 14001

9. Prezentarea comparativã a standardelor ISO 9001 ºi ISO 14001 -Szilágyi Zsolt István

2. Angajamentul managementului. Conducereatrebuie sã stabileascã obiective de calitate ºi sãintegreze realizarea lor în funcþionarea organizaþiei.3. Implicarea angajaþilor. Angajaþii trebuieimplicaþi în totalitate în realizarea obiectivelor, fiindconsideraþi resursa principalã a organizaþiei.4. Abordarea procesualã. Prin managementulprocesual al resurselor ºi al activitãþilor se pot obþinerezultate eficiente.5. Abordare sistematicã. Tratarea sistematicã aproceselor este condiþia de bazã a eficienþei.6. Îmbunãtãþirea continuã. Îmbunãtãþirea continuãa activitãþilor desfãºurate de cãtre organizaþie estecerinþa de bazã a îmbunãtãþirii calitãþii.7. Decizii bazate pe fapte. Decizii eficiente pe bazainformaþiilor.8. Relaþii reciproc avantajoase cu furnizorii.Trebuie stabilite relaþii reciproc avantajoase cufurnizorii.

2. Cum s-a ajuns la seria de standarde ISO14001?

Ca ºi o continuare, extinderea seriei de standardeISO 9000, Organizaþia Internaþionalã de Standardizarea propus pentru managementul mediului înconjurãtorelaborarea seriei de standarde ISO 14000. În 1991 lainiþiativa Organizaþiei Internaþionalã de Standardizares-a creat Grupul Consultativ Strategic pentru Mediu(GCSM), care a avut ca principalã sarcinã evaluareanevoilor de standardizare în domeniulmanagementului de mediu. Evenimentele principale care au precedat constituireaGCSM ºi au urmat dupã aceea sunt urmãtoarele: În Stockholm, 1972, Conferinþa Naþiunilor Uniteasupra Mediului Uman, a fost primul eveniment carea înscris pe ordinea de zi a unei sesiuni a ONU, laaceeaºi masã problemele economice cu cele de mediu.Recunoscând scara globalã a problemelor de mediu, s-a creat Comisia Mondialã pentru Mediu ºi Dezvoltare(CMMD), care ºi-a propus reevaluarea stãrii mediuluiîn contextul dezvoltãrii fãrã precedent a civilizaþieiumane pe Pãmânt.În 1987 s-a publicat raportul CMMD "Viitorul nostrucomun", care este considerat istoric din cel puþin douãmotive. Introduce termenul de "dezvoltare durabilã" ºicere industriei sã utilizeze sisteme eficiente demanagement de mediu.În 1982 are loc "Conferinþa de la Rio", care a fostdestinatã în principal analizei raportului "Viitorulnostru comun" ºi a luãrii deciziilor ce se impuneau. Ca

rezultat al conferinþei a fost apariþia "Agendei 21",document de orientare politicã globalã ºi adoptarea"Declaraþiei de la Rio", sinteza principiilor detranspunere în practicã a conceptului de dezvoltaredurabilã.

Printre primele mãsuri luate de GCSM a fostconstituirea a ºase grupuri de lucru pe urmãtoareledomenii:

- managementul de mediu,- auditul de mediu,- etichetarea de mediu,- performanþa de mediu,- analiza ciclului de viaþã,- aspectele de mediu în standardele de

produse.

Primele standarde din seria ISO 14000 au fostpublicate în 1996. S-a început cu standardul ISO14001, care este baza pentru certificarea sistemelor demanagement de mediu, însoþit de standardul ISO14004, care îl completa cu principii, sisteme ºi tehnicide implementare. Au urmat alte standarde, dindomeniile stabilite de GSCM:

- ISO 14001 Sisteme de management de mediu - Specificaþii ºi ghid de utilizare- ISO 14004 Sisteme de management de mediu - Ghid general privind privind principiile, sistemeleºi tehnicile de aplicare.- ISO 14010 Ghid pentru auditul de mediu - principii generale- ISO 14011 Ghid pentru auditul de mediu - Proceduri de audit - Auditarea sistemelor de management de mediu.- ISO 14012 Ghid pentru auditul de mediu - Criterii de calificare pentru auditorii de mediu.- ISO 14020 Etichete ºi declaraþii de mediu - Principii generale- ISO 14031 Management de mediu - Evaluarea performanþei de mediu- ISO 14040 Analiza ciclului de viaþã - Principii ºipractici generale- ISO 14050 Management de mediu - Vocabular

Standardul ISO 14001 se referã la sistemul de

management de mediu, având ca scop general

susþinerea protecþiei mediului ºi prevenirea poluãrii,

în echilibru cu necesitãþile socio - economice. Cascop specific, îºi propune sã ofere organizaþiilor toateelementele necesare construirii unui sistem demanagement de mediu, care sã poatã fi integrat în



managementul global al organizaþiei ºi care sã permitãatingerea obiectivelor referitoare la mediu ºi a celoreconomice.

Standardul stabileºte cerinþele pentru un sistem demanagement de mediu, care sã permitã uneiorganizaþii sã-ºi formuleze politica ºi obiectivele demediu þinând seama de cadrul legislativ ºi de aspectelede mediu ale activitãþilor pe care le desfãºoarã.

Este aplicabil tuturor tipurilor de activitãþi, nu doarcelor industriale. O organizaþie prestatoare de servicii,o colectivitate localã îºi pot construi un sistem demanagement de mediu bazat pe ISO 14001.

Adoptarea standardului ISO 14001 nu poategaranta, prin ea însãºi, o performanþã de mediu optimãpentru organizaþie. Nu stabileºte cerinþe prescrisereferitoare la performanþa de mediu (mai puþinangajamentul asumat prin politica de mediudeclaratã). Flexibilitatea lui permite însã ca douã saumai multe organizaþii care au activitãþi similare sãrealizeze performanþe de mediu diferite ºi sã satisfacãtotuºi cerinþele pentru a-ºi certifica sistemul demanagement de mediu.

Conceptele de bazã a standardului ISO 14001 sunturmãtoarele:

- controlul aspectelor de mediu,- performanþa de mediu,- îmbunãtãþirea continuã,- principiul prevenirii,- pãrþile interesate.

3. Asemãnãri între standardele ISO 14001 ºi ISO 9001

Ambele standarde conþin cerinþe pentruconstruirea unor sisteme de management ºi suntreferinþe pentru certificarea acestora. La modificareaediþiei 1994 a standardului ISO 9001 a fost luat înconsiderare ºi structura ºi conþinutul standardului ISO14001. Astfel ediþia nouã din 2000 a fost structuratãînaºa fel încât sã asigure integrarea cât mai uºoarã acerinþelor din cele douã standarde. În acest standardnou unele cerinþe comune apar deja într-o formã maistructuratã ºi explicitã decât în standardul ISO 14001.

La nivel de principii un element comun esteîmbunãtãþirea continuã.

În standardul ISO 14001, conceptul de"îmbunãtãþire continuã" este definit ca reprezentând"procesul de dezvoltare a sistemului de managementde mediu pentru obþinerea îmbunãtãþirii performanþeiglobale în domeniul mediului, în acord cu politica de

mediu a organizaþiei."Aceasta este însã o definiþie adaptatã problematicii

de mediu. Nu trebuie înþeles cã "îmbunãtãþireacontinuã" este concept propriu doar acesteiproblematici, deoarece ar fi o eroare: el a fost anteriorfolosit în domeniul asigurãrii calitãþii, pentru a definia strategie integratoare a organizaþiei întitulatã"strategia îmbunãtãþii continue".

Conceptul de îmbunãtãþire continuã estefundamentat pe relaþia cauzã-efect. Logica esteurmãtoarea :a) într-un sistem care funcþioneazã pe baza unorobiective ºi þinte ce trebuie atinse în cadrul unortermene prestabilite, se fac periodic mãsurãri ºievaluãri ale rezultatelor;b) dacã aceste rezultate sunt inferioare celor propuse,se trece la identificarea ºi analiza cauzelor care aucondus la nerealizarea obiectivelor stabilite;c) o datã identificate cauzele, se propun acþiunicorective, care au scopul de a elimina aceste cauze ºide a împiedica reapariþia lor;d) pe baza experienþei dobândite în urma analizeicauzelor acestor nerealizãri se stabilesc acþiunipreventive, care sã preîntâmpine producerea unorevenimente.

Aceastã ultimã etapã prezintã elementul careînchide un ciclu de îmbunãtãþire ºi asigurã trecereacãtre un alt ciclu, situat la un nivel de performanþãsuperior celui precedent. Avem de a face, de fapt, cu ospiralã a îmbunãtãþirii continue, bazatã pe principiul"Roþii lui Deming" (Planificare, Implementare,Verificare, Acþiune).

Procesul realizãrii în practicã a îmbunãtãþiriicontinue implicã urmãtoarea succesiune a celor patruelemente de bazã ale sistemului de management:

Acest traseu interfereazã cu toate celelalteelemente ale sistemului, în sine, este considerat ca unal doilea ciclu, intern, ca un nucleu operaþional alîmbunãtãþirii continue.



audit intern ==> analizã efectuatã deconducere ==> politica ==> actualizareaobiectivelor ºi a þintelor


4. Diferenþe de bazã Diferenþa de bazã între cele douã sisteme sunt:

"Clientul" respectiv "Produsul" Clientul în cazul sistemelor de management alcalitãþii este cel care cumpãrã produsul realizat decãtre organizaþie, iar în cazul sistemelor demanagement de mediu este oricare parte interesatãcare este afectatã sau interesatã de aspectele de mediuale organizaþiei.Produsul în cazul sistemelor de management alcalitãþii este un produs intenþionat, scopul ºi rezultatulproceselor de fabricaþie, iar în cazul sistemelor demanagement de mediu, este un element de ieºire

neintenþionat, nedorit al proceselor de fabricaþie(deºeuri, ape uzate, poluare atmosfericã, cãldurã,zgomot, radiaþii).

5. Prezentarea paralelã a cerinþelorstandardelor ISO 14001 ºi ISO 9001

La prezentarea cerinþelor celor douã standardevom lua ca ghid structura standardului ISO 14001,deoarece capitolele acestuia urmãresc etapele cicluluide îmbunãtãþire continuã " (Planificare,Implementare, Verificare, Acþiune). Lângã cerinþeledin standardul ISO 14001 sunt prezentate cerinþelecorespondente din standardul ISO 9001.


Politicã

Planificare

Politica de mediu respectiv politica de calitate,sunt stabilite pentru a furniza o direcþie spre care seîndreaptã organizaþia, ºi asigurã un cadru pentrustabilirea obiectivelor (de mediu ºi de calitate). Celedouã standarde stabilesc obligaþia conducerii de adefini o politicã ºi stabilesc niºte cerinþe de conþinutpentru acestea.

Conform standardului ISO 14001, politica demediu a unei organizaþii trebuie sã corespundã

specificului de activitate desfãºuratã de cãtreorganizaþie ºi trebuie sã conþinã angajamentuº pentruîmbunãtãþire continuã, pentru prevenirea poluãrii,respectiv angajamentul de conformare cu legislaþia ºicu reglementãrile de mediu în vigoare.Politica de calitate trebuie sã conþinã angajamentulpentru respectarea cerinþelor ºi pentru îmbunãtãþireacontinuã a eficacitãþii sistemului de management alcalitãþii.

ISO 14001 ISO 9001

Politica de mediu 4.2.5.1.5.3.8.5.

Angajamentul managementuluiPolitica referitoare la calitateÎmbunãtãþire

ISO 14001 ISO 9001

Planificare 4.3 5.4 Planificare

Aspecte de mediu 4.3.1.5.2

7.2.1.7.2.2.

Orientare cãtre clientDeterminarea cerinþelor referitoare la produsAnaliza cerinþelor referitoare la produs

Prevederi legale ºi alte cerinþe 4.3.2.5.2.

7.2.1.Orientare cãtre clientDeterminarea cerinþelor referitoare la produs


Diferenþele în etapa de planificare a sistemelor sedatoreazã scopului diferit pe care le au cele douãstandarde. În cazul SMC scopul principal estecreºterea satisfacþiei clienþilor, astfel standardul ISO9001 cere determinarea exactã a cerinþelor acestuiaprivind produsul / serviciul solicitat.

În cazul SMM planificarea se bazeazã peidentificarea aspectelor de mediu luând în considerarecerinþele legale aferente acestora, respectiv pãrereapãrþilor care sunt afectate sau sunt interesate de aceste

aspecte de mediu.În ceea ce priveºte cerinþele legale, standardul de

calitate impune doar comunicarea în cadrulorganizaþiei a importanþei satisfacerii cerinþelor legale,ca ºi dovadã a angajamentului managementului pentruîmbunãtãþirea SMC, standardul ISO 14001 cerestabilirea ºi menþinerea unei proceduri pentruidentificarea ºi asigurarea accesului la prevederilelegale, care sunt aplicabile aspectelor de mediu aleactivitãþilor, produselor ºi serviciilor sale.


Implementare ºi funcþionare

Stabilirea obiectivelor este o cerinþã comunã,iarãºi cu scop diferit: în cazul standardului ISO 14001pentru îmbunãtãþirea performanþelor de mediu, iar încazul ISO 9001 pentru îmbunãtãþirea continuã a SMC.Pentru realizarea acestor obiective standardul demediu cere stabilirea unor programe de managementde mediu cu desemnarea responsabilitãþilor pentru

realizarea mãsurilor aferente, asigurarea termenelorde realizare ºi asigurarea resurselor necesare. Acestlucru nu apare explicit în standardul de calitate, daratingerea obiectivelor propuse fãrã aceste elemente(care de fapt sunt cerute în capitole diferite) nici nueste realizabil.

Pentru implementarea mãsurilor propuse, pentruatingerea obiectivelor stabilite, respectiv pentrudesfãºurarea în condiþii controlate a proceselor din

sistemelor de management, trebuie asigurat un cadruadecvat.

ISO 14001 ISO 9001

Obiective generale ºi obiective specifice 4.3.3. 5.4.1. Obiectivele calitãþii

Programe de management de mediu 4.3.4.5.4.2.

8.5.1.

Planificarea sistemului de management alcalitãþiiÎmbunãtãþirea continuã

ISO 14001 ISO 9001

Implementare ºi funcþionare 4.4.7.

7.1.Realizarea produsuluiPlanificarea realizãrii produsului

Structurã ºi responsabilitate 4.4.1.

5.5.1.

5.5.1.5.5.2.

6.6.1.6.2.6.3.6.4.

Responsabilitatea managementuluiAngajamentul managementuluiResponsabilitate ºi autoritateReprezentantul managementuluiManagementul resurselorAsigurarea resurselorResurse umaneInfrastructurãMediu de lucru

Instruire, conºtientizare ºi competenþã Competenþã, conºtientizare ºi instruire


Pentru eficienþa sistemelor de management,responsabilitãþile ºi autoritãþile trebuie bine definite ºicomunicate în cadrul organizaþiei. Documentarearesponsabilitãþilor ºi autoritãþilor se realizeazã deobicei prin întocmirea Fiºelor de post.

Cerinþa comunã este desemnarea uneireprezentant din conducerea organizaþiei, care în afaraaltor responsabilitãþi, trebuie sã aibã responsabilitateaºi autoritatea pentru implementarea, ºi menþinereasistemului de management, respectiv raportareapentru conducere funcþionarea acestuia.

Asigurarea resurselor (financiare, umane ºi detimp), respectiv existenþa unei infrastructuri ºi a unorcondiþii de muncã adecvate sunt cruciale pentrufuncþionarea sistemelor de management ºi astfel aorganizaþiilor. Resursele umane sunt resursele de bazãale organizaþiei, totodatã personalul are un rol decisivîn asigurarea calitãþii produselor, respectiv în þinereasub control a aspectelor de mediu resursele umane. Caurmare fiecare standard cere conºtientizarea ºiinstruirea personalului.


Un alt element comun este comunicarea.Conducerea trebuie sã stabileascã procese adecvate decomunicare între diferite funcþii ºi niveluri aleorganizaþiei, respectiv între organizaþie ºi exterior. Încadrul SMM subiectul comunicãrii externe suntaspectele semnificative de mediu, iar comunicareaexternã se poate desfãºura cu mai multe pãrþiinteresate (autoritãþi, vecini, clienþi, furnizori,organizaþii civile, mass-media etc.). Comunicarea

externã în SMC se rezumã la comunicarea cu clientul. În cadrul comunicãrii interne, existenþa

comunicãrii în ambele direcþii este foarte importantã,de la conducere spre angajaþi ºi invers de la angajaþispre conducere. Valorificarea beneficiilor pentruîmbunãtãþirea sistemelor de management care pot fiobþinute prin tipul de comunicare menþionat anterior,se pot realiza prin stabilirea unor sisteme de motivarepentru angajaþi.

Fiecare sistem de management trebuie sã aibã odocumentaþie cu descrierea elementelor esenþiale aleacestora. De regulã documentaþia sistemelor demanagement este structurat pe mai multe nivele ºi esteilustratã prin cunoscuta piramidã:

Manual

Proceduri

Instrucþiuni

Înregistrãri

ISO 14001 ISO 9001

Comunicare 4.4.3.5.5.37.2.3.

Comunicare internãComunicare cu clientul

ISO 14001 ISO 9001

Documentaþia SMM 4.4.4.4.2.

4.2.1.4.2.2.

Cerinþe referitoare la documentaþieGeneralitãþiManualul calitãþii

Controlul documentelor 4.4.5. 4.2.3. Controlul documentelor


Standardul ISO 14001 cere organizaþiiloridentificarea operaþiilor ºi activitãþilor, respectivproduselor ºi serviciilor utilizate care sunt asociateaspectelor de mediu semnificative ºi stabilirea unorproceduri pentru þinerea sub control ale acestora. În comparaþie cu aceastã cerinþã standardul ISO 9001enumerã procesele care trebuie þinute sub control. Defapt aceste procese trebuie luate în considerare încazul SMM, dar din punct de vedere al aspectelor demediu. În cazul integrãrii celor douã sisteme demanagement, reglementãrile aferente proceselor dincapitolul 7. al standardului ISO 9001 trebuiecompletate cu reglementãrile de mediu.

În cazul proceselor referitoare la relaþia cu clientul,trebuie determinate cerinþele de mediu pentruprodusul solicitat de client ºi trebuie înglobate acestecerinþe în procesele de realizare.În cazul proiectãrii trebuie luate în considerareaspectele de mediu asociate produsului ºi a proceselorde realizare ale acestora.Trebuie sã existe o comunicare cu furnizorii, privindaspectele de mediu semnificative care sunt asociateproduselor ºi serviciilor aprovizionate de ei.Trebuie identificate necesitãþile de elaborare a unorinstrucþiuni de lucru pentru acele situaþii, elemente aleprocesului de fabricaþie sau a realizãrii serviciului,unde lipsa acestora poate sã ducã la poluare.


Cerinþa de a stabilii ºi a menþine proceduri pentrua identifica posibilele accidente ºi situaþii de urgenþã,este specificã standardului ISO 14001, care rezultã totdin scopul prevenirii poluãrii. Apariþia situaþiilor deurgenþã este consideratã o neconformitate, astfel se

poate face o analogie cu cerinþa privind controlulprodusului neconform din standardul de calitate.Pregãtirea pentru situaþii de urgenþã se realizeazã prinelaborarea unor planuri de urgenþã pentru posibileleaccidente identificate.

ISO 14001 ISO 9001

Control operaþional 4.4.6.

7.7.1.7.2.7.3.7.4.7.5.

Realizarea produsuluiPlanificarea realizãrii produsuluiProcese referitoare la relaþia cu clientulProiectare ºi dezvoltareAprovizionareProducþie ºi furnizare de servicii

ISO 14001 ISO 9001

Pregãtire pentru situaþii de urgenþã ºicapacitate de rãspuns

4.4.7. 8.3 Controlul produsului neconform


Verificarea proceselor implementate respectivstabilirea ºi implementarea unor acþiuni corective încazul în care procesele nu sunt eficace sau nu sunteficiente, constituie ultimele douã etape a cicluluiDeming.


Verificare ºi acþiune corectivã

Cerinþa de monitorizare este comunã, dar obiectulmonitorizãrii este diferit.

Standardul ISO 14001 cere stabilirea ºi menþinereaunor proceduri pentru a monitoriza ºi mãsura regulatcaracteristicile principale ale operaþiile ºi activitãþilorcare pot avea impact semnificativ asupra mediului.Pentru monitorizare trebuie folosite dispozitive de

mãsurare verificate. Spre deosebire de standardul ISO9001, standardul de mediu cere evaluarea periodicã aconformãrii cu reglementãrile ºi legislaþia de mediu învigoare.Standardul ISO 9001 cere monitorizarea proceselor ºiproduselor, a gradului de satisfacþie a cerinþelorclienþilor, respectiv stabileºte furnizarea datelornecesare pentru analiza acestora.

Indiferent de tipul neconformitãþii (calitate sau demediu), trebuie stabilite acþiuni corective pentrueliminarea cauzei neconformitãþii, ºi astfel prevenirea

reapariþiei neconformitãþii. Se iniþiazã acþiunipreventive în cazul neconformitãþilor potenþiale,pentru prevenirea apariþiei acestora.

ISO 14001 ISO 9001

Verificare ºi acþiune corectivã 4.5. 8. Mãsurare, analizã ºi îmbunãtãþire

Monitorizare ºi mãsurare 4.5.1.

7.6.

8.2.8.2.1.8.2.2.8.2.3.

Controlul dispozitivelor de mãsurare ºimonitorizareMãsurare ºi mãsurareSatisfacþia clientuluiMonitorizarea ºi mãsurarea proceselorMonitorizarea ºi mãsurarea produselor

ISO 14001 ISO 9001

Neconformitate, acþiune corectivã ºiacþiune preventivã

4.5.2.8.3

8.5.2.8.5.3.

Controlul produsului neconformAcþiune corectivãAcþiune preventivã

ISO 14001 ISO 9001

Înregistrãri 4.5.3. 4.2.4. Controlul înregistrãrilor


Ambele standarde cer stabilirea ºi menþinerea deînregistrãri pentru a furniza dovezi ale conformitãþiicu cerinþele ºi cu funcþionarea eficace a sistemului demanagement. Cerinþele pentru aceste înregistrãri sunt

urmãtoarele: sã fie lizibile, identificabile ºi regãsibilecu uºurinþã, respectiv trebuie asigurat controlulnecesar pentru identificarea, depozitarea, protejarea,durata de pãstrare ºi eliminarea ecestora.


Analiza efectuatã de conducere

Instrumentul pentru monitorizarea funcþionãriiunui sistem de management este auditul intern, careeste un proces de verificare sistematicã ºi

documentatã care permite obþinerea ºi evaluareadovezilor obiective conformitãþii sistemului demanagement cu criteriile stabilite.

Conducerea trebuie sã analizeze sistemul demanagement pentru a se asigura cã acesta este înpermanenþã corespunzãtor, adecvat ºi eficient. Pentruaceastã analizã trebuie asigurate informaþiile necesare

astfel încât sã permitã conducerii realizarea acesteievaluãri ºi stabilirea unor mãsuri bazate pe fapte careduc la îmbunãtãþirea performanþei sistemului.

ISO 14001 ISO 9001

Auditul SMM 4.5.4. 8.2.2. Audit intern

ISO 14001 ISO 9001

Analiza efectuatã de conducere 4.5.4. 8.2.2.Analiza efectuatã de managementElementele de intrare ale analizeiElementele d ieºire ale analizei


STUDII DE CAZ

AntecedenteCu ocazia primului seminar, desfãºurat în cadrul

proiectului "Un mediu mai curat cu costuri reduse", s-au efectuat douã eco-cartografieri demonstrative, îndatele de 25-26 noiembrie, la douã întreprinderi dinMiercurea Ciuc. Una dintre aceste întreprinderi a fostfirma Apropo Srl, la sediul cãreia 13 cursanþi au pututparticipa în mod activ, la un program demonstrativ,astfel acumulând cunoºtinþe în materie de eco-cartografiere.

Eco-cartografiereÎn procesul de eco-cartografiere, participanþii auevaluat întreprinderea la urmãtoarele categorii:

• amplasamentul sediului• deranjamente• apa• sol• aer, miros, zgomot, praf• energie• deºeuri• riscuri

Din problemele ºi soluþiile enumerate s-a fãcut olistã, organizatã la sfârºit dupã gradul de nerespectarea prevederilor legale, dupã realizabilitatea soluþieipropuse, cât ºi dupã avantajul din punct de vedereeconomic ºi al mediului. Scopul acestei vizite

organizate a fost de a oferi un ajutor realconducãtorilor întreprinderii pentru ca aceºtia sã poatãimpune un ritm de îmbunãtãþire a condiþiilor, carecorespund posibilitãþilor, ºi în acelaºi timp de a oferisoluþii uºor realizabile, care nu necesitã un efortfinanciar major, dar induc o îmbunãtãþire substanþialãîn politica de mediu a întreprinderii. Excepþie fiindsoluþionarea problemelor legate de nerespectareaprevederilor legale a cãror soluþionare în cât mai scurttimp este în interesul afacerii.

Cu ocazia vizitei la sediu, s-au identificat ºipracticile pozitive, care întãresc motivaþia atât aangajaþilor cât ºi a conducãtorilor întreprinderii învederea introducerii a cât mai multor practici eco-conºtiente.

Studii de caz

1. S.C. Apropo SRL, Miercurea Ciuc - Eco cartografiere2. S.C. Csik Car SA, Miercurea Ciuc - Consumul de combustibil - Selectarea deseurilor3. S.C. Fenyõ SRL, Miercurea Ciuc - Eco cartografiere4. S.C. Geplas SRL, Miercurea Ciuc - Avantajele produselor companiei5. S.C. Grancom SRL, Miercurea Ciuc - Balanþa fluxului de materiale6. S.C. Mobila Mikó SA, Miercurea Ciuc - Economisiri de mediu - Produsul si protecþia mediului7. S.C. Phitocaritas SRL, Cârþa - Eco cartografiere - Dezvoltarea de produse ºi servicii 8. S.C. Pipelife România SRL, Miercurea Ciuc - Eco cartografiere 9. S.C. Tabula Rasa SRL, Zetea - Eco cartografiere10. Asociaþia Ecologistã Floarea de Colþ, Cluj Napoca- Eco cartografiere11. Casa Pedagogilor Apáczai Csere János, Miercurea Ciuc - Reduceri de cost12. Universitatea Sapientia, Miercurea Ciuc - Eco cartografiere

1. S.C. Apropo SRL, Miercurea Ciuc

Eco cartografiere

În cadrul evaluãrii, cu ajutorul unui chestionar, sauaflat opiniile a 20 de angajaþi ai întreprinderii.Conform rãspunsurilor de pe chestionare, cea maimare problemã se manifestã în domeniul strângeriiselective a deºeurilor ºi la consumul de energie, întimp ce angajamentul conducerii a fost apreciat pozitiv.

Probleme ºi soluþii propuseÎn urma vizitei la întreprindere ºi a ºedinþei de

brainstorming, s-au identificat 33 de probleme demediu ºi nenumãrate practici de mediu pozitive, caresunt prezentate în ordine gradul de gravitate, în tabelulanexat. Pentru soluþionarea acestora s-au fãcutpropuneri atât la faþa locului , cât ºi dupã examinareamai detailatã a evaluãrii.

• Amplasamentul sediului, deranjamenteProbleme

Întreprinderea este amplasatã într-o zonãindustrialã veche, având în vecinãtate o firmã detricotaje. Sediul întreprinderii a fost iniþial o clãdire cubirouri, ºi din aceastã cauzã nu corespunde din maimulte puncte de vedere activitãþii desfãºurate înprezent. Printre altele trebuie amintit faptul cã nuexistã o magazie, fapt ce îngreuneazã activitateazilnicã a angajaþilor, ºi împiedicã respectarea unorprevederi de protecþia muncii. Nici din punct devedere al protecþiei împotriva zgomotului ºitrepidaþilor, sediul nu corespunde destinaþiei actuale.Existã probleme ºi cu instalaþiile comunale, iar situaþiaterenului închiriat de întreprindere ºi drepturile,respectiv obligaþiile aferente, sunt neclare.În orice caz, problemele de mai sus vor fi soluþionatecu ocazia schimbãrii sediului întreprinderii, fapt carefigureazã în planul de dezvoltare pe termen mediu. Laamenajarea noului amplasament se va putea þine contde mai multe aspecte atât de mediu cât ºi celeeconomice.

De exemplu, este recomandatã amenajareaîntreprinderii într-o zonã industrialã nefolositã.Transportul poate constitui o problemã. Transportulcomercial este efectuat de douã ori pe sãptãmânã, cuvehicule de 1,5-22 t. Traficul de autoturisme este de10-16 maºini pe zi.

Practicã pozitivãDin punctul de vedere al deranjamentelor este opracticã pozitivã transportul angajaþilor cu un autobusînchiriat, practicã care ar trebui continuatã ºi la noul

sediu, sau trebuie consideratã amenajarea unui sediuîn apropierea locuinþei angajaþilor. Este apreciatpozitiv spaþiul verde amenajat lângã sediu, imaginecare învioreazã puþin aspectul industrial.SugestiiObiectivul întreprinderii este schimbarea sediului,ceea ce ar soluþiona o mare parte a problemeloramintite mai sus. La schimbarea sediului, la alegereanoului teren sau a clãdirii este bine sã se ia înconsiderare ºi factorii de mediu. Este de recomandatamenajarea într-o zonã industrialã veche, nefolositã,amplasarea, dupã posibilitãþi, în apropierea locuinþeiangajaþilor sau transportul lor la locul de muncã ºidupã orele de lucru, acasã.

• ApaProbleme

La una dintre toaletele de pe etaj, rezervorulinstalat nu economiseºte apa, deci se face o risipã deapã. În toaleta, boilerul era oprit, nu era apã caldã.Practicã pozitivãLa una dintre robinete s-a instalat un dedurizator deapã, care este necesar la cãlcat. Din punct de vedereecologic acest lucru este mai avantajos, decâtcumpãrarea apei ionizate.SugestiiSe propune instalarea unui robinet de apã în sala demese. Schimbarea rezervorului din toaletã cu una careare dispozitiv de economisire a apei. Setareaboilerului la o temperaturã redusã sau dotarea lui cuun termostat, în vederea economisirii energiei.

• SolProbleme

Depozitul de deºeuri din incinta întreprinderii esteîntr-o stare deplorabilã, dar acesta este responsabilitateaproprietarul terenului, care ar trebui sã rezolvetransportul gunoiului.Practicã pozitivãSpaþiul verde din jurul sediului este un aspect pozitiv.SugestiiLa noul sediu trebuie amenajate spaþii verzi; o atenþiesporitã trebuie acordatã depozitului de deºeuri.

• AerProbleme

De la întreprinderea învecinatã se degajeazã unmiros de "fier de cãlcat ars", care vara este foarteneplãcut pentru angajaþi. Sala de mese, vestiarul ºimagazia pentru produse finite se aflã în acelaºi spaþiu,


STUDII DE CAZ

fapt nefavorabil din punctul de vedere al mirosurilor ºial încãlzirii. Instalaþia de aerisire din toaletã esteperforat în mai multe locuri. În sala unde se aflãcompresorul, pulberea de fier nu este aspiratã.Poluarea fonicã cauzatã de compresor este însemnatã.Practicã pozitivã

Existã locuri special amenajate pentru fumãtori. Înalte locuri sunt afiºate semne "Fumatul interzis".Plantele din interiorul sediului îmbunãtãþesc climatulºi impun o bunã dispoziþie. Compresorul este amplasatîntr-o altã încãpere, fapt care este important dinpunctul de vedere al zgomotului produs de aceasta.Folosind un utilaj modern pentru lipire, emisia devapori de solvent este neglijabilã.SugestiiColaborare cu întreprinderea învecinatã, cãutarea unorsoluþii pentru evitarea mirosurilor deranjante.Separarea sãlii de mese de ceea a magaziei.Soluþionarea aerisirii în toalete. Aerisirea regulatã aîncãperii în care este situat compresorul.

• EnergiaProbleme

Pentru lucrul la maºina de cusut, iluminarea estefoarte slabã, muncitorii stând astfel prea aproape deaparate (normele de protecþia muncii prevãd o distanþãde 30 cm). Pierderile de energie sunt mari la ferestrelesimple. Consumul de energie electricã al aparatelor nuse mãsoarã, astfel nefiind controlabil. Încãlzirea seface cu energie electricã, ce cauzeazã un cost în plus,iar încãlzirea încãperilor nu este satisfãcãtoare. Seface risipã de energie electricã din cauza iluminãriicontinue, fãrã rost, a coridoarelor ºi toaletelor. O bunãparte a tuburilor de neon, nu funcþioneazã, (risipã deenergie).SugestiiIluminarea cu neon, nu este avantajos din punct devedere sanitar, la noul sediu se va þine cont de acestfapt. Achiziþionarea ºi folosirea de aparate pentrumãsurarea consumului de energie electricã, calculareaunor indici pentru evaluarea performanþei de mediu învederea optimizãrii.

• DeºeuriProblemeDeºeurile grupate selectiv constituie o problemã pecoridor. La mesele de croit, mãnunchii împiedicãcirculaþia, pericol de accident. În încãperi estedezordine, resturile sunt aruncate pe jos.Practica pozitivã

Deºeuri strânse selectiv, care vor fi refolosite saureciclate ulterior.SugestiiCompactarea deºeurilor cu un preº manual. Cantitatearedusã de deºeuri ar însemna ºi reducerea problemelorºi a costurilor legate de magazionare ºi transport. Estede recomandat amenajarea unui depozit de deºeuriîntr-una dintre spaþii.

• RiscuriProbleme

În sala compresorului podeaua este alunecoasã(ulei), existând pericol de accident. La secþia decroitorie, planul de evacuare conþine ieºiri care nu suntaccesibile sau sunt blocate. Una dintre ieºirile deurgenþã de la sfârºitul coridorului de la etaj este închis.Folosirea mãnuºilor, a apãrãtorilor de degete esteproblematicã. La secþia de croitorie, utilajul cu ungrad sporit de accidentare, nu are un buton de oprire încaz de urgenþã. Dispozitivul de legãturã la maºina detãiat este spart. Starea generalã a dispozitivelor delegãturã, a cablurilor este proastã, pericol de accident.În sala compresorului, dispozitivul de legãturã autilajului mic este spart. Polizorul poate reprezenta unpericol posibil din cauza cutiilor de cartoane ºi auleiului din apropiere. Pe coridor, panoul electric eradeschis. Extinctorul era închis.SugestiiÎntocmirea unui nou plan de evacuare ºi reevaluareaieºirilor de urgenþã. Verificarea ºi schimbarealegãturilor ºi cablurilor electrice. Realizarea unuisistem motivaþional în urma cãreia angajaþii sãfoloseascã echipamentul de protecþie. Asta poateconsta în controale periodice, menþiuni pentruangajaþii care respectã prevederile de siguranþã, sau înunele cazuri, relatãri ale unor angajaþi care au suferitaccidente. Schimbarea, pe cât posibil, a utilajelorvechi cu unele mai noi, mai sigure. Achiziþionarea deechipamente de protecþie de calitate, care sunt uºor defolosit.

SumarÎn general, principalele probleme de mediuidentificate la întreprindere sunt din domeniulRiscurilor, Energiei ºi a Deºeurilor. Considerãm cãsoluþia ar fi realizarea unui sistem, elaborat pentrunecesitãþile întreprinderii ºi în educarea angajaþilorreferitor la protecþia mediului ºi a muncii ºi, la fel deimportant, menþinerea unui dialog cu aceºtia.


STUDII DE CAZ


STUDII DE CAZ

Tota

l

14 14 11 8 15 15 13 13 13 13 12 12 12 12 12 12 12 11 11 11 11

Pro

fit

dem

ediu

5 5 3 3 5 5 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 3 3 3

Gra

dul d

eec

onom

ie

5 5 3 2 5 5 4 4 4 4 3 4 4 4 4 4 3 3 3 3 3

Gra

dul d

e re

aliz

are

4 4 5 3 5 5 5 5 5 5 5 4 4 4 4 4 5 4 5 5 5

Nec

onfo

r-m

are

lega

lã

da da da da nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu

Mãs

uri l

uate

achi

ziþi

onar

ea d

e m

ãnuº

i de

prot

ecþi

e de

mãr

imi m

ai m

ici,

impl

icar

ea a

ngaj

aþilo

r în

tr-u

n pr

oces

nou

de

cont

rol,

mot

ivar

e fi

nanc

iarã

impl

icar

ea a

ngaj

aþilo

r în

tr-u

n pr

oces

nou

de

cont

rol,

mot

ivar

e fi

nanc

iarã

sau

pen

aliz

are

reor

gani

zare

a pl

anul

ui d

e ev

acua

re

inst

alar

ea im

edia

tã a

uno

r co

rpur

i de

ilum

inat

supl

imen

tare

sau

num

ai d

upã

mut

area

la n

oul s

ediu

inst

alar

ea d

e co

rpur

i de

ilum

inat

eco

nom

ice

la n

oul s

ediu

repa

rare

a, în

locu

irea

utili

zare

a pe

rnel

or d

e fe

reas

trã

înlo

cuir

ea tu

buri

lor

defe

cte

ordi

ne în

sec

þia d

e cr

oito

rie,

am

enaj

area

de

spaþ

ii de

depo

zita

re

înch

ider

ea p

anou

lui,

lacã

tul l

a pe

rsoa

na r

espo

nsab

ilã

Înlo

cuir

ea c

u re

zerv

or e

chip

at c

u di

spoz

itiv

deec

onom

isir

e a

apei

cu u

n în

trer

upãt

or p

arþia

l se

poat

e ec

onom

isi e

nerg

ie

Sepa

rare

a de

ºeur

ilor,

amen

ajar

ea u

nui s

paþi

u sp

ecia

l.cu

rãþe

nie

cu im

plic

area

ang

ajaþ

ilor.

Intr

oduc

erea

ºi

func

þion

area

unu

i sis

tem

.

Ach

iziþ

iona

rea

unui

pre

º m

anua

l, ec

onom

ie d

e sp

aþiu

,re

duce

rea

chel

tuie

lilor

de

tran

spor

t

depo

zita

rea

sepa

ratã

a d

eºeu

lui,

izol

area

pol

izor

ului

,in

stal

aþie

de

prot

ecþie

atâr

nare

a un

ui c

ioca

n lâ

ngã

inst

alaþ

ii

Înch

ider

ea c

onta

iner

elor

Am

enaj

area

dep

ozitu

lui î

ntr-

o pa

rte

a co

rido

rulu

i car

e nu

este

în f

olos

inþã

Col

ecta

rea

ºi d

epoz

itare

a se

lect

ivã

a de

ºeul

ui

depo

zita

rea

cutii

lor

dupã

ce

au f

ost î

ndoi

te

Pro

blem

a

mun

cito

rii l

a m

aºin

ile

de c

roit

nu

folo

sesc

mãn

uºil

e de

pro

tecþ

ie, p

eric

ol d

eac

cide

nt

croi

tore

sele

nu

folo

sesc

ech

ipam

entu

l de

prot

ecþie

, per

icol

de

acci

dent

Uºi

le d

e ev

acua

re în

caz

de

urge

nþã

nu p

ot f

i des

chis

e

ilum

inar

ea la

maº

inile

de

croi

t est

e pr

ea s

labã

, ang

ajaþ

ii se

apl

eacã

pre

a ap

roap

ede

maº

ini (

în p

rote

cþia

mun

cii s

e pr

eved

e di

stan

þa d

e 30

cm

)

O b

unã

part

e a

tubu

rilo

r de

neo

n nu

fun

cþio

neaz

ã. R

isip

ã de

ene

rgie

Star

ea c

onec

tori

lor

ºi c

ablu

rilo

r el

ectr

ice

este

pro

astã

, per

icol

de

acci

dent

Fere

stre

le n

u se

înch

id b

ine,

pro

voac

ã pi

erde

re d

e cã

ldur

ã

o m

are

part

e a

tubu

rilo

r de

neo

n nu

fun

cþio

neaz

ã. R

isip

ã de

ene

rgie

mãn

unch

i la

mas

a de

cro

it, p

eric

ol d

e ac

cide

nt

pano

ul e

lect

ric

de la

eta

j nu

este

înch

is, p

eric

ol d

e ac

cide

nt

la n

oul s

ediu

treb

uie

þinut

con

t de

dera

njul

cau

zat d

e ve

hicu

lele

cu

tona

j mai

mar

e

într

-una

din

tre

toal

ete

reze

rvor

ul in

stal

at n

u ec

onom

iseº

te a

pa, c

onsu

m e

xces

iv d

eap

ã

Pe o

par

te c

orid

oare

lor,

ilum

inar

ea n

u es

te n

eces

arã

Dez

ordi

ne g

ener

alã,

deº

euri

ºi r

estu

ri d

e m

ater

iale

împr

ãºtia

te p

este

tot.

cant

itate

mar

e de

deº

euri

de

hârt

ie, c

heltu

ieli

de tr

ansp

ort

În s

ãlile

cu

com

pres

or, s

cânt

eia

de la

pol

izor

poa

te a

jung

e la

ule

i sau

la c

utii.

Peri

col d

e fo

c

inst

alaþ

iile

de c

omba

tere

a in

cend

iilor

de

pe c

orid

oare

sun

t înc

hise

, nu

exis

tãci

ocan

pen

tru

spar

gere

a ge

amul

ui d

e pr

otec

þie

Inci

nta

depo

zitu

lui d

e gu

noi c

omun

al n

u es

te o

rdon

atã

Pe c

orid

or, g

unoi

ul c

olec

tat s

elec

tiv îm

pied

icã

acce

sul l

iber

pe

corr

idor

Cut

ii de

vop

sea

la s

ecþia

de

croi

tori

e

În s

paþi

ile

cu c

ompr

esoa

re e

xist

ã m

ulte

res

turi

, cut

ii.

Har

taec

olog

icã

Ris

curi

Ris

curi

Ris

curi

Ene

rgie

Ene

rgie

Ris

curi

Ene

rgie

Ene

rgie

Deº

eu

Ris

curi

Der

anja

men

te

Apã

Ene

rgie

Deº

eu

Deº

eu

Ris

curi

Ris

curi

Sol

Deº

eu

Deº

eu

Deº

eu


STUDII DE CAZ

SELECTAREA DEªEURILOR

Mezei József,

tehnician transport

S.C. Csík Car SA

Miercurea Ciuc

În ultimii ani problema legatã de deºeuri s-aagravat, sunt tot mai existente efectele negative asuprafactorilor de mediu ºi a sãnãtãþii oamenilor.Astfel introducerea treaptã a selectãrii deºeurilor esteo modalitate de diminuare a poluãrii mediului.Începând cu primãvara anului 2002 am iniþiat cucaracter experimental selectarea unor materiale carepot fi refolosite (hârtie, polietilenã, flacoane PET,sticle), aºezând în containere în diferite zone aleoraºului. Majoritatea populaþiei a înþeles importanþaacþiunii prin folosirea corectã a acestora. Materialelecolectate selectiv sunt valorificate prin unitãþilespecializate (Remat, Solaris) la un preþ care nu acoperãnici valoarea combustibiului folosit în acest scop.

Deasemenea menþionãm faptul cã la acest capitolne preocupãm de recuperarea uleiurilor uzate caresunt refolosite în sistemul hidraulic ai utilajelor,precum ºi a acumulatorilor epuizaþi (descãrcaþi) carese pãstreazã pânã la predarea la Remat în containerede material plastic, în locuri special amenajate.O problemã a viitorului apropiat legat de acest capitolar fi valorificarea anvelopelor uzate ºi a sticlelor ºicioburilor de sticlã selectate pentru care aºteptãmsoluþii de rezolvare, eventuali parteneri.

Astfel de la începutul anului ºi pânã acum am colectatselectiv ºi valorificat urmãtoarele materiale:

• Carton, hârtie 12080 kg• Flacoane PET 2880 kg• Folie polietilenã 1100kg• Fier vechi 3920 kg• Plumb 390 kg

Pentru o mai bunã implicare în domeniu, dorim sãatragem tot personalul unitãþii în aceastã activitate,conºtientizând importanþa protecþiei mediuluiînconjurãtor de factori dãunãtori. Astfel colaborãm cudiferite firme de specialitate (Buzãu, Cluj, Constanþa)în vederea introducerii de noi tehnologii ºi produse deneutralizare a materialelor dãunãtoare.

Pentru viitor dorim sã amplificãm activitatea deselectare ºi recuperare a materialelor plastice ºi înspecial a flacoanelor PET ºi a polietilenei prinatragerea de noi parteneri care dispun de utilajenecesare presãrii flacoanelor.

CONSUMUL DE COMBUSTIBIL

Mezei József,

tehnician transport,

S.C. Csík Car SA, Miercurea Ciuc

Potozky László,

preºedinte, Asociaþia Intreprinzãtorilor

Particulari din zona Ciuc

András Jenõ,

inginer de mediu

Având în vedere activitatea de bazã a unitãþii decolectare ºi de transport a deºeurilor menajere ºicomunale, unitatea noastrã este mare consumatoare decombustibil. Pe lângã faptul cã acest consum are carezultat o poluare însemnatã a mediului înconjurãtor(prin gazele de eºapament la arderea combustibilului)dar constituie ºi ceea mai mare cheltuialã a unitãþii.Parcul auto are în dotare 6 autocontainere, 5autocompactoare speciale, 5 autobasculante, 1autotren, 1 autovidanjor, 4 autoutilitare pe benzinã etc. Luând ca perioadã de referinþã anul 2oo2, consumulde combustibil:

2. S.C. Csik Car SA, Miercurea Ciuc Selectarea deºeurilor - Consumul de combustibil


STUDII DE CAZ

Motorinã: 86ooo l- 184oo lei/l =86oo*184oo= 1582400000 leiBenzinã:13ooo l - 25ooo lei/l =13000*25000 = 325000000 lei

TOTAL: 1.907.400.000 lei

Deci valoarea totalã a combustibilului principal seridicã anual la 2 miliarde lei. În perspectivã se preconizeazã cumpãrarea unorautocompactoare performante ºi de mare capacitate.Consumul unui autocompactor performant: 4.6 l/orãCapacitate: 16 m3

Consumul autocompactor vechi: 4.6 l/orã

Capacitate 8 m3

Dacã achiziþionãm pe lângã cel existent încã 2autocompactoare performante, astfel cele 3 preiauîntreaga activitatea a celor 5:5 autocompactoare vechi: 4.6 l/orã3 autocompactoare perf.: 4.6 l/orãAstfel prin introducerea a 3 maºini performante înlocul celor vechi se obþine o economie de peste 30 lacombustibil ceea ce reprezintã la cifrele anului 2002 oeconomie de 600 de milioane de lei, fonduri ce se potfolosi în alte scopuri (noi dotãri) ºi poluarea va fi mairedusã tot cu acelaºi procent.

3. S.C. Fenyõ SRL, Miercurea CiucEco cartografiere

AntecedenteÎn cadrul programului Eco-Business, al Fundaþieipentru Parteneriat, colaboratorii KÖVET-INEMHungária împreunã cu participanþii la seminarul "Unmediu mai curat cu costuri reduse" ºi cu dl. VitosMárton, responsabil marketing din partea hotelului auefectuat o deplasare în incinta hotelului Fenyõ. Scopulacestei vizite a fost identificarea unor mãsuri deprotecþie a mediului, care ar reduce în mod directriscurile legate de mediu ºi de protecþia muncii,stimulând în acelaºi timp activitatea comercialã.Angajaþilor hotelului li s-a cerut sã completeze unchestionar cu privire la performanþele de mediu alîntreprinderii.Rezultate

Considerãm cã rezultatele ºi mãsurile întreprinseîn privinþa protecþiei mediului de cãtre întreprinderesunt bune. Acesta este un rezultat foarte bun încomparaþie cu celelalte firme de profil, atât în þarã câtºi în Ungaria.Deficienþele ºi sugestiile le-am clasificat dupã ordineaimportanþei lor. La clasificare s-a þinut cont deurmãtoarele:Dacã problema poate constitui o nerespectareaprevederilor legale sau pericol de moarte?

Cât de realizabilã este soluþia propusã?Cât de avantajos este din punct de vedere economic?

Aspecte de mediuPe primele locuri s-au enumerat problemele, care

nu corespund legislaþiei sau reprezintã o sursãimediatã de pericol. S-a continuat cu propunerile carepot fi realizate relativ uºor ºi au un efect major înreducerea sarcinii de mediu ºi al riscurilor. Astfel s-aîntocmit un tabel, organizat în funcþie de ordineapropusã de rezolvare a problemelor.Explicaþia detailatã a sugestiilor a fost grupatãconform situãrii lor spaþiale, astfel încercându-seidentificarea problemelor în cadrul inspecþieiconducerii. Unele sugestii pot pãrea foarte detailate,ne cerem scuze pentru acest lucru, evaluarea a fostfãcutã în special cu scop educaþional.În paralel cu vizita la hotel, s-a efectuat ºi un sondaj înrândul angajaþilor (10 persoane), a cãror rezultate ºievaluare vor fi prezentate dupã Sugestii.Performanþele de mediu mai importante ale hoteluluisunt însumate la sfârºitul materialului.


STUDII DE CAZ

Locaþia Problema SugestieNerespectarea prevederilorlegale / pericol

Staþia de reglare a gazului Nu este delimitatã Delimitatã da

Spaþiu de construcþieResturi de materiale de construcþieîmprãºtiate

Atenþionarea contractorului + contract! +verificare

da

Sala cazanelorNu se foloseºte vestiarul, hainele suntaruncate pe maºini

Instruire, indicaþii, verificare da

Telefoane Numerele de urgenþã nu sunt afiºate Afiºare la fiecare telefon da

Spaþiul de construcþii din spate Ocuparea spaþiului public Verificare dacã este nevoie de spaþiu da

Scara exterioarã Pericol de alunecare Material antiderapant da

Sala cazanelorNu sunt afiºate instrucþiunile de siguranþãºi de folosire

Verificarea în întreaga clãdire da

În afara clãdirii Nu am gãsit hidranþi Consultare cu administraþia localã da

AcoperiºZgomot provocat de instalaþiile de aercondiþionat pe timp de noapte

Oprire pe timp de noapte nu

Priveliºtea clienþilor cazaþi peetajele superioare

Gunoi menajer, deºeuriAtenþionarea contractantului + contact! +verificare!

nu

Spaþiul verde în faþa clãdirii Murdãrie Curãþarea zilnicã nu

Bucãtãrie, spãlarea veselei Consum excesiv de apã Verificarea nevoii de apã, instruire,conºtientizare

nu

SpãlãtorieScurgere la conducta de apã a maºinii despãlat , evacuarea apei uzate nu estesoluþionatã

Schimbarea garniturii; cine este responsabil; verificarea canalului de scurgere

nu

Casa scãrii Uºa de la terasã nu se închide bine Reparare, întreþinere sistematicã nu

Toalete mixte Lumina rãmâne aprinsã Întrerupãtori cu senzori de miºcare nu

Coridorul de la vestiare Uºa de intrare nu izoleazã bine Izolare nu

AscensorLumina aprinsã în ascensorul care nu esteîn funcþiune

Se poate întrerupe alimentarea cu energieelectricã a ascensorului?

nu

Sala cazanelor Cãldurã excesivã Verificare nu

Camera portarului Prea cald Reglare nu

Vestiare Izolarea conductelor provizoriiAtenþionarea contractantului + contact! +verificare!

nu

Intrarea principalãLa sosirea unui autobuz, circulaþia estemai periculoasã

Semne de avertizare nu

Antena TV pe acoperiº Radiaþii, smog electricVerificarea efectelor de mediu ºi desãnãtate

nu

Spãlãtorie Nu existã aerisireAerisire (în incinta depozitului dedetergenþi ºi a maºinilor de spãlat)

nu

Magazia de ouã Exploatarea frigiderului variazãLuarea în considerare a unui frigiderauxiliar

nu

Bucãtãria Hainele sunt agãþate pe extinctoare Instructaj în protecþia muncii nu

BucãtãriaAmplasarea locului unde se predã veselamurdarã nu este corespunzãtoare

Verificare nu

Spatele clãdiriiDrenarea apei din jgheaburile de acoperiºnesoluþionatã

Canal de scurgere, colector nu

Magazie Nu este aerisire Construirea unui canal de aerisire nu

Sala de cazane Scurgere continuã la supapa de siguranþãConstruirea unui canal de scurgerecontinuu

nu

Ieºirea din bucãtãrieNu este amenajat un loc special pentrufumãtori

Amenajarea unui loc pentru fumãtori nu

CamerelePragul la uºile de la balcoane estepericulos

Verificare nu

Probleme ºi sugestii

1. Spaþiul exteriorMajoritatea problemelor sunt cauzate de

subcontractanþii care efectueazã lucrãri la subsolulclãdirii. Chiar dacã hotelul încearcã sã menþinã ordineîn jurul clãdirii, aceastã dorinþã nu se reflectã înmodul de acþionare a subcontractantului. Am constataturmãtoarele probleme:

1.a. Staþia de reglare de gaz nu este separatã destradã, fapt care poate fi util din punct de vedere alprotecþiei împotriva incendiilor, dar fiindcã accesuleste liber pentru toatã lumea, oricine poate oprialimentarea cu gaz a hotelului.

1.b. Resturile de materiale de construcþii în jurulhotelului, dãuneazã aspectului general ºi în lipsa unuigard, pot prezenta un pericol pentru elevii de la ºcoalaînvecinatã.Pentru soluþionarea acestor probleme propunemincluderea în contractul cu subcontractantul aurmãtoarelor clauze:

• dupã efectuarea lucrãrilor zilnice, sã lase zona delucru într-o stare ordonatã ºi separatã corespunzãtor de spaþiul public• obligativitatea ºi sistematizarea transportului de deºeuri de pe urma activitãþii desfãºurate de subcontractantÎn cazul subcontractantului actual este de ajuns

atenþionarea, sau rezolvarea problemei din resurseproprii. În cazul în care contractele actuale nu conþinclauzele de mai sus, propunem includerea lor încontractele viitoare. Ca o completare, propunemdenumirea unei persoane din personalul hoteluluipentru efectuarea verificãrilor zilnice. În cazul în care,zona de lucru nu este amenajatã conform celor de maisus, a doua zi trebuie atenþionat, iar în cazul repetãriineglijenþei se poate sancþiona conform clauzelorstipulate în contract. Dacã sistematizãm verificãrile,atunci probabil cã subcontractantul va acorda o maimare atenþie acestei cereri din partea hotelului.Cu toate cã activitãþile de construcþie sunt temporare,meritã sã asigurãm ordinea ºi siguranþa prin mãsurilesus amintite, fiindcã hotelul este deschis pentru clienþiºi în aceastã perioadã.

1.c. Ocuparea spaþiului public din spatele clãdirii.Trebuie verificat dacã ocuparea spaþiului public,necesar pentru activitãþile de construcþie, este legalãsau dacã mai este necesarã pentru derulareaactivitãþilor

1.d. Nu am gãsit hidrant în jurul clãdirii. Din

punctul de vedere al siguranþei contra incendiilor, esteimportant ca în apropierea unui obiectiv de asemeneamãrimi, sã fie situat un hidrant. Chiar dacã asta nucade în sarcina hotelului, în vederea soluþionãrii câtmai uºoare a unei situaþii de urgenþã, propunem sã seia legãtura cu administraþia localã ºi brigada depompieri pentru evaluarea situaþiei ºi posibila montarea instalaþiilor necesare.

1.e. Zgomotul produs de instalaþia de aerisire petimp de noapte poate deranja liniºtea locuitorilor dinzonã. Propunem supravegherea nivelului de zgomot,în caz de nevoie oprirea instalaþiei pe timp de noapte.

1.f. Pe acoperiº s-a strâns o cantitate considerabilãde gunoi aruncat de muncitori precum ºi din camere.Situaþia este similarã ºi sub scãrile de la intrare.Propunem curãþirea regulatã a acoperiºului ºi aspaþiului din incinta clãdirii (acoperiºul lunar, incintazilnic)

1.g. În cazul în care un autobuz soseºte în faþahotelului, circulaþia rutierã este obstrucþionatã destaþionarea acestuia, punând în pericol siguranþaparticipanþilor la trafic. Pânã la amenajarea unui spaþiuspecial în faþa hotelului, propunem instalarea unorsemne adiþionale de atenþionare.

1.h. Propunem examinarea efectelor asuprasãnãtãþii a antenei de pe acoperiº (electro-smog), dacãeste cazul evitarea unui efect negativ

1.i. În faþa clãdirii, capacele de canalizareconstituie un pericol de accident

1.j. Drenarea apei din jgheaburile de acoperiº nueste soluþionatã. Propunem soluþionarea problemei întimpul efectuãrii lucrãrilor de construcþie.

2. Sala cazanelor2.a. Haine agãþate pe instalaþii ºi utilaje. Pericol de

incendiu ºi de accident. Propunem amenajarea unuivestiar ºi pe timpul lucrãrilor temporare deconstrucþie, accentuarea acestei probleme în instruireade protecþia muncii a angajaþilor.

2.b. Lipsesc instrucþiunile de siguranþã ºi defolosire ale instalaþiilor. Poziþia robinetelor, supapelortrebuie afiºatã (Deschis / Închis), iar cele cu un gradridicat de periculozitate sã fie echipate cu tableseparate. Propunem verificarea situaþiei ºi rezolvareaproblemelor.

2.c. Cãldurã excesivã în sala de cazane. Propunemverificarea izolãrii cazanelor, efectuarea completãrilornecesare

2.d. Scurgere continuã la supapa de siguranþã arezervorului. Conform declaraþiilor personalului,


STUDII DE CAZ

scurgerea þine de funcþionarea corectã a instalaþiei. Înacest caz, propunem amenajarea unui canal descurgere permanent.

2.e. Conductã pe coridorul de acces. Dacã va fiposibil din punct de vedere tehnologic, propunemridicarea conductei deasupra înãlþimii capului sauamplasarea de semnale de avertizare.

3. Spaþii publice3.a. La toate telefoanele din incinta hotelului

numerele de apel de urgenþã nu sunt afiºate.Nerespectarea prevederilor legale ºi pericol în caz deurgenþã. Propunem afiºarea numerelor necesare.

3.b. Majoritatea scãrilor de la intrare ºi celeinterioare nu sunt dotate cu bandã antiderapantã. Datfin faptul cã scãrile au o suprafaþã lunecoasã, dupãspãlare, sau chiar ºi în stare uscatã, prezintã pericol deaccidentare. Scãrile sunt folosite ºi de clienþi, astfel,un accident ar putea afecta în mod negativ imagineahotelului. Propunem verificarea suprafeþelor ºiinstalarea de benyi antiderapante unde este cazul.

3.c. În toalete lumina rãmâne de multe ori aprinsã.Propunem afiºarea unor semnale de atenþionare, iar pe

termen lung, instalarea de întrerupãtori cu senzori demiºcare sau cu tempomat. În cazul tuburilor de neon,aprinderea ºi stingerea repetatã nu este recomandatãfiindcã prescurteazã perioada de exploatare ainstalaþiei.

3.d. Ascensorul care încã nu este în funcþiune esteiluminat. Propunem scoaterea de sub tensiune aacestei pãrþi a ascensorului, dacã este realizabil dinpunct de vedere tehnic.

4. Bucãtãria4.a. Trebuie verificat cantitatea de apã necesarã

spãlãrii veselei. Propunem verificarea consumului deapã necesar pentru spãlarea veselei, reducerea acesteicantitãþi dacã este posibil - respectând, desigur,prevederile igienice.

4.b. Extinctoarele sunt folosite pe post de cuier decãtre angajaþi. Propunem abordarea subiectului încadrul instructajului de protecþia muncii, ºi dupãconsultarea cu angajaþii, amplasarea cuierilor în locuriadecvate.

4.c. Amplasarea locului unde se predã veselamurdarã nu este corespunzãtoare. Propunemexaminarea locului ºi modificarea acestuia dupãconsultarea angajaþilor.

4.d. La intrarea din spate s-a gãsit un loc pentrufumat care nu era destinat acestei activitãþi. Propunemamenajarea unui loc special pentru fumat ºi abordareasubiectului în cadrul instructajului angajaþilor înprotecþia muncii ºi în menþinerea igienei.


STUDII DE CAZ

Sala cazanelor - 26.11.2002

Extinctor folosit pe post de cuier - 26.11.2002


STUDII DE CAZ

5. Subsol5.a. În spãlãtorie pe conducta maºinii de spãlat

existã o scurgere. Propunem schimbarea garniturilor,iar pe termen lung o verificare periodicã (semestrialã).

5.b. Uºa de la intrarea personalului nu se închidecorespunzãtor, provocând astfel o pierdere majorã decãldurã. Propunem izolarea suplimentarã a uºii.

5.c. În camera portarului încãlzirea este pornitã.Propunem închiderea încãlzirii în încãperile care nusunt folosite.

5.d. În vestiare, cablurile electrice care nu suntfolosite sau sunt sub reparaþie nu sunt izolate.Propunem atenþionarea subcontractantului ºicompletarea contractului (vezi punctele 1.a., 1.b.).Subcontractantul trebuie sã asigure siguranþapersonalului hotelului în zonele de lucru, dat fiind cãvestiarele sunt date deja în folosinþã. Cablurile trebuieizolate provizoriu sau zonele sub tensiune electricã sãfie semnalizate foarte clar.

5.e. Aerul din spãlãtorie este încãrcat cu vapori dedetergenþi. În spãlãtorie nu este asiguratã aerisireacorespunzãtoare, astfel vaporii de la detergenþi seacumuleazã. Propunem instalarea unui sistem deaerisire, separat de sistemul central de aerisire - din

punct de vedere al prevenirii incendiilor.5.f. Magazia de ouã nu funcþioneazã la capacitatea

nominalã. Dacã cantitatea stocatã permite, propunemachiziþionarea unui frigider auxiliar mai mic iarfrigiderul actual sã fie pus în funcþiune numai cândeste nevoie.

5.g. Aerisirea magaziilor nu este rezolvatã.Propunem instalarea unui sistem de aerisire. Astfel sepot îmbunãtãþii condiþiile de magazionare ºi se poatepreveni apariþia mucegaiului.

6. Încãperile de la etaj6.a. Uºa de la terasã de la etajul 6 nu se închide

bine. Propunem repararea, iar pe termen lunginspecþia periodicã a ferestrelor ºi uºilor (anualã)

6.b. La camerele de la etaje, pragul de la uºa de labalcoane este foarte sus, prezintã pericol de accident.Propunem amplasarea se semnale de avertizare, saumodificarea pragurilor.

Rezultatul sondajului cu chestionare

Întrebare Punctaj

Cât de bine sunt prezervate valorile naturale? 38

Cum apreciaþi angajamentul conducerii faþã de protecþia mediu? 38

Cum se prezintã economisirea energiei? 35

Este prevenitã poluarea aerului (emisii, praf)? 35

Câtã atenþie se dã poluãrii fonice? 35

Cât de mult se încearcã funcþionarea eco-conºtientã? 35

Cum apreciaþi încercãrile de economisire a apei? 34

Câtã atenþie se dã siguranþei, protecþiei angajaþilor? 34

Cum apreciaþi angajamentul personalului faþã de protecþia mediului? 32

Cum este tratat deºeul? 31

Cât de bine cunosc locuitorii oraºului încercãrile eco-conºtiente ale întreprinderii ? 31

Cum apreciaþi sistemul de purificare a apei reziduale? 29

Cum apreciaþi colectarea selectivã a deºeurilor? 27

Cum apreciaþi instruirea angajaþilor în domeniul protecþiei mediului? 27

Cum apreciaþi gradul de reciclare a deºeului? 16

Punctajul reflectã opinia angajaþilor din sectorul lacare se referã întrebarea. Punctajul mare, indicã opiniapozitivã a angajaþilor faþã de problema, iar punctajulmic, contrariul. Conform punctajelor la ultimeleîntrebãri, angajaþii ar fi dispuºi sã participe la unprogram de colectare selectivã a gunoiului în urmacãreia o mare parte a gunoiului ar putea fi reutilizatã.Ei ar fi deschiºi ºi pentru instruire în acest domeniu.Propunem examinarea mai detailatã a acestui subiect.La începerea unui nou program de mediu, conducereapoate aminti ca un exemplu pozitiv programul deeconomisire a energiei, care are succes ºi se bucurã deapreciere ºi din partea angajaþilor.

Aspecte pozitive de mediuCu ocazia evaluãrii, am inventariat ºi aspectele, pe

care credem noi cã le putem da un ca exemple pentruunitãþile de specialitate din regiune, dupã cumurmeazã:• depozit de deºeuri separat, aflat în exteriorul clãdirii• instalaþii ºi utilaje aflate într-o condiþie bunã,economice• corpuri de iluminat economice dotate cu instrucþiunide folosire• folosirea corespunzãtoare a luminii naturale• calorifere reglabile individual• întrerupãtor principal în camere• plante naturale • refolosirea borcanelor• resturile de mâncare sunt date la Protecþia Animalelor• existenþa scaunelor pentru copii în sãlile de mese• amenajarea într-un mod plãcut a culorilor înîncãperile hotelului• cãi de acces pentru persoane cu handicap• parcare proprie• instalaþii ºi echipamente noi, sau bine întreþinute

HUNGUEST HOTEL FENYÕ

Vitos Márton,

responsabil marketing

Hungest Hotel Fenyõ

Propuneri - SoluþiiÎn urma evaluãrii rezultatelor de eco-cartografiere

din decembrie 2002 ne-am consultat cu conducãtoriide secþii pentru modul de soluþionare a problemelor înfuncþie de importanþã ºi cât de realizabilã este soluþiapropusã (dacã necesitã investiþie financiarã).Cartografierea ecologicã a fost primitã de angajaþi caun lucru pozitiv, ei înþelegând nevoia de soluþionare aproblemelor. În cazul hotelului, cea mai bunã variantãa soluþionãrii problemelor este conºtientizarea.

În urma discuþiilor cu conducãtorii secþiilor s-aunãscut urmãtoarele idei pentru soluþionareaproblemelor identificate în cursul eco-cartografierii:

• vom derula discuþii cu angajaþii din fiecare sectorîn vederea conºtientizãrii lor (încã nu s-a fãcut lafiecare secþie).

• soluþiile propuse care nu necesitã o investiþiefinanciarã mai mare, vor fi rezolvate.

• afiºarea numerelor de apel de urgenþã (s-aexecutat)

• controlul gunoiului aruncat pe acoperiº de cãtremuncitori ºi din ferestrele hotelului ºi a resturilor demateriale de construcþii (s-a executat)

• amenajarea unui loc separat pentru haine în salacazanelor (s-a executat)

• inscripþionarea robinetelor ºi a supapelor cuprivire la poziþia lor, deschis/închis. (în curs deexecutare)

• curãþirea mai riguroasã a scãrilor de la intrare ºicele interioare în vederea evitãrii pericolului deaccidentare prin alunecare (s-a executat)

• verificarea cantitãþii de apã necesarã spãlãriiveselei (s-a executat - consumul actual de apã estenecesar pentru îndeplinirea normelor igienico-sanitare)

• amenajarea ºi marcarea zonelor destinatefumatului (s-a executat)

• reglarea încãlzirii în camera portarului (s-aexecutat)

• urmãrirea consumului total de energie electricã ahotelului, în special iluminarea (se face în fiecarelunã) - realizarea graficelor

• soluþii care necesitã investiþii financiare


STUDII DE CAZ

Depozit de deºeuri separat - 26.11.2002


STUDII DE CAZ

• verificarea scurgerii la conducta maºinii de spãlat(s-a executat, este o problemã de construcþie - zidultrebuie modificat, secþia de întreþinere a hotelului afost înºtiinþatã)

• pierderi prea mari la consumul sãpunului -trebuie instalate dozatori pentru sãpun lichid (nu s-aexecutat) ºi folosirea detergenþilor ecologici(problema fost rezolvatã parþial ºi înainte de eco-cartografiere)

• izolarea uºii de acces a personalului în vedereareducerii pierderii de cãldurã (s-a executat)

• introducerea colectãrii selective a deºeurilor (nus-a început).

Pe plan general, procesul de conºtientizare aangajaþilor a demarat, fãrã vreun efort financiar.

Miercurea Ciuc, 13 ianuarie 2003

4. S.C. Geplas SRL, Miercurea Ciuc Avantajele produselor companiei

Prezentarea generalã a firmeiS.C. GEPLAS SRL

Szász Imre,

responsabilul asigurãrii calitãþii ISO 9001

S.C. GEPLAS SRL,

Miercurea Ciuc

Firma S.C. GEPLAS S.R.L a fost înfiinþat în anul1997, în Miercurea-Ciuc, într-un loc, unde,majoritatea oamenilor folosesc lemn ca material deconstrucþie. Dar noi, cu calitate ºi perseverenþã amreuºit sã cãºtigãm încrederea oamenilor ºi am reuºit sãcroim un drum nou în producþia ºi comercializareatãmplãriei PVC în jud. Harghita ºi mai tãrziu în toatãþara.Firma noastrã vã poate ajuta sã vã faceþi casa maicomodã, fie numai vorba despre de un apartament debloc, fie o casã nouã.În fabrica noastrã avem o linie de producþie, de lafirma germanã URBAN GMBH Maschinen, ºi

oameni specializaþi în producþia de tãmplãrie PVC. Pentru producþia ferestrelor termopane folosim sticlãmarca HUNGUARD importatã din Ungaria.

Ca produs de completare, vã mai oferim pervazuriºi glafuri din tablã, din marmurã decorativã ºi plãciaglomerate melaminate .• ferestre de mansardã SCHINDLER ( PVC si lemn )• uºi de garaje: NEW ENGLAND DOOR• uºi industriale:• uºi industriale NASSAU• uºi industriale speciale FÉMTEHNIKA• uºi industriale GUTTOMAT• acþionãri ºi automatizãri, marca MARANTEC,NICE, BERNAR.Iar în calitate de dealer LINDAB în jud. Harghita, vãfacem chiar ºi acoperiºul Dvs. cel mai modern,aducând stil pe casa construitã, comercializând :

- tablã cutatã- þiglã metalicã- tablã planã- sistem de jgheaburi ºi burlane

Noi vã construim o halã industrialã întreagã, tot cuajutorul mãrcii LINDAB, în orice loc pe teritoriulþãrii. Societatea GEPLAS SRL posedã AgrementTehnic pentru produsele comercializate precum ºicertificat de la Societatea Românã Pentru AsigurareaCalitãþii conform condiþiilor de Standard ISO 90011994. Avantajele firmei S.C. GEPLAS S.R.L. fata deconcurenþii din zonã.

Toate produsele ale societãþii GEPLAS S.R.L. suntagrementate tehnic de cãtre INCERC ceea ce nu estrecaracteristic tuturor firmelor concurente.

Societatea are implementat un sistem al calitãþiiconform standardului ISO 9001. Nici o firmaconcurentã din zonã nu are un sistem al calitãþiiimplementat. Societatea are o fabrica moderna,echipate cu utilaje noi fabricate în Germania care auconsum de energie optim ºi efect minim asupramediului. Avem o experienþã de 6 ani în fabricareatâmplãriei PVC ºi geam termopan. Concurenþii noºtriîn zonã nu au aceasta experienþã deoarece ei au apãrutcu produsele de tâmplãrie din PVC pe piaþã acum unan ºi jumãtate. S-au executat lucrãri foarte complexe ( ex. haleindustriale ºi civile, etc. ) ceea ce concurenþii nu potexecuta nici acum. Societatea are pagina web ( www.geplas.ro ) pe carese poate vedea lucrãrile cele mai importante executatede întreprinderea noastrã. Materialul de PVC din care se executã tâmplãria estefabricatã în Germania de firma Gealan având oexperienþã de 50 de ani în domeniu ºi produsele lor auo calitate superioarã, nu au efect negativ asupramediului ºi sãnãtãþii omului.Preþurile practicate de firma noastrã sunt competitivepe piaþã ºi chiar mai bune faþã de concurenþii din zonã

Prin sistemul calitãþii avem o politica precisãprivind asigurarea calitãþii produselor ºi serviciileacordate clienþilor : • proiectarea produselor se face cu calculator printr-unsoft de domeniu • fiecare lucrare se executã dupã încheierea unuicontract cu beneficiarul iar lucrãrile de montaj seexecutã la termene • predarea lucrãrilor se face pe baza unui proces verbalde recepþie calitativã asigurând beneficiaruluiposibilitatea de a preciza dacã are nemulþumiri privindprodusele, serviciile, comportarea echipelor demontaj, etc. • asigurãm beneficiarilor certificat de calitate,certificat de garanþie, instrucþiuni de utilizare,instrucþiuni de întreþinere• asigurãm 5 ani garanþie produselor noastre.Reclamaþiile sunt foarte puþine, acestea se rezolvã întermenul cel mai scurt posibilSuntem cu un pas înaintea concurenþilor prin :• pentru majoritatea concurenþilor din zonã noiproducem geamul termopan pe care ei le monteazã întâmplãria PVC

În anul 2003 societatea noastrã a elaborat un nouprodus de geam termoizolant cu sticla low-e care suntconform cerinþelor standardelor Uniunii Europene ºi

au un coeficient de termoizolaþie dublã faþã de geamultermoizolant cu sticlã float. Acest tip de geamtermoizolant cu low-e se fabricã de puþine firme în þarã

Cu utilajele noastre suntem pregãtiþi la ocapacitatea de producþie a tâmplãriei PVC ºi geamtermopan mult mai mare decât producþia pe care oavem actual. Organizaþia noastrã a fãcut paºi importanþi în anulacesta nu numai în investiþii dar cu aceasta a redusefectul asupra mediului prin reducerea deºeului desticla ºi a consumului de energie prin:• procurarea unui soft de optimizare a tãierii sticlei -astfel se reduce cantitatea de deºeu de sticlã Deja în anul trecut s-au încheiat contracte cuprincipalele firme de preluare a materialelorrefolosibile : PVC, otel, aluminiu. Hârtiile ºi cartoanele se valorificã la o firmã dedomeniu prin schimbare cu hârtie igienicã În vara acestui an se va procura un nou HOT-MELT cuo capacitate mult mai mare pentru producþia de geamtermoizolant dar cu un consum de energie mai redusceea ce are un efect pozitiv asupra mediului

Avantaje care scot în evidenþã produsele noastre:1. Rezistente la intemperii;2. Întreþinere simplã ºi uºoarã;3. Eliminarea vopsirii periodice a tâmplãriei; 4. Varietatea, multitudinea formelor ferestrelor dinPVC (boltite, rotunde, poligonale ºi cele mai diferiteºprosuri);5. Paletã largã de culori la profilele GEALAN (alb, 12culori de acryl, ºi 7 decoruri de lemn); 6. Ferestrele din PVC îºi pãstreazã culoarea un timpîndelungat, fiind rezistente la ger, cãldurã, vânt ºiacþiunea razelor ultraviolete;7. Profilele sânt armate continuu cu oþel zincat,asigurându-se o bunã rigiditate, conform cerinþelorstaticii;8. Realizarea ruperii punþii termice prin cele trei,respectiv cinci rânduri de camere de etanºareindependente, cât ºi prin masa de PVC a profilului;9. Etanºarea foarte bunã prin patru rânduri de garniturispeciale de cauciuc;10. Rezolvarea etanºãrii colþurilor prin sudaretermicã;11. Materialul profilelor nu întreþine arderea, seautostinge la îndepãrtarea flãcãrii;12. Profilele au coeficient de transmisie termic redusK=1,6 W/mp0K la profilele cu trei camere de etansareºi K=1,4 W/mpK la profilele cu cinci camere de


STUDII DE CAZ


STUDII DE CAZ

etansare (economie de energie maximã);13. Izolarea fonicã corespãunzãtoare clasei Rw maimare de 45 dB, asigurându-se valori superioare la ocombinaþie specialã de geamuri;14. Se pot folosi geamuri de orice gen (geamtermopan float clar, fumuriu, reflexiv colorate, desiguranta, etc.). Sticla folositã pentru execuþiageamului termopan este din strãinãtate.15. Profilele au suprafaþa netedã mãtãsoase,nefavorizând crearea depunerilor de praf;16. Feronerie modernã de calitate înaltã cu funcþionare

simplã ºi fiabilã, asiguratã de firma AUBI din Germania .17. Angajamentul firmei cã resturile de PVC rezultateîn urma producþiei de tâmplãrie de PVC sã nu poluezemediul înconjurãtor.

Succesul nostru se bazeazã pe:• Profilele PVC de calitate superioarã importate de lafirma GEALAN din Germania• Linia tehnologicã fabricatã de firma germanãURBAN Gmbh ºi EXAMA MASCHINEN Gmbh• Meseriaºi autohtoni, ºcolarizaþi în Germania

5. S.C. Grancom SRL (Hotelul Merkur), Miercurea CiucBalanþa fluxului de materiale

Balanþa fluxului de materiale

Körösfõy Sándor,

director executiv, AEFC, Cluj Napoca

Gráncsa Katalin,

agent turism,

S.C. Grancom SRL, Miercurea Ciuc

Analiza a fost efectuatã pentru restaurantul HoteluluiMerkur, a firmei SC Grancom SRL, pentru douã feluride mâncare.

Datele pentru Prepararea cartofilor prãjiþi (10 porþii x

150 g): Se poate observa cantitatea mare de

deºeuri(aproape ca produsul finit).

Intrãri Proces Ieºiri

Cartofi - 6 kg

Prepararea cartofilor prãjiþi

Cartofi prãjiþi - 1,5 kg

Ulei - 0,5 l Vapori - 3,625 kg

Sare - 0,025 kg Deºeuri - 1,35 kg

Intrãri Proces Ieºiri

Caº - 1,5 kg

Prepararea caºului pane

Caº pane - 2 kgOuã - 0,2 kg

Fãinã - 0,15 kg

Vapori - 3,625 kgPesmet - 0,35 kg

Ulei - 0,5 l

Sare - 0,025 kgDeºeuri - 1,35 kg

Piper - 0,003 kg

Datele pentru Prepararea caºului pane(10 porþii x 150 g):


STUDII DE CAZ

Prepararea cartofilor pr ãjiþi 10 x 150g - Merkur

Deºeuri

Farfuria

Vapori

Cartofi

Ulei

Sare

6 kg3,675 kg

1,125 kg

1,2 kg

0,025 kg

0,5 l

0,15 l

0,35 l

Prepararea caºului pane 10 x 200g - Merkur

Farfurie

Vapori1,5 kg

0,2155 kg

1,2095 kg

0,075 kg

0,5 l

0,25 l

0,25 l

Deºeuri

Caº

Ulei

Sare

Piper

Pesmet

Fãinã

Ouã

0,025 kg

0,2 kg

0,18 kg

0,02 kg

0,15 kg 0,1425 kg

0,0075 kg

0,35 kg

0,315 kg

0,035 kg

0,003 kg


STUDII DE CAZ

Produsul ºi Protecþia Mediului

Kõrössy Péter,

director tehnic

S.C. Mobila Mikó S.A.

Miercurea Ciuc

Posibilitãþi de îmbunãtãþire a protecþiei mediului pebaza activitãþii concurenþei

1. PREZENTAREA PRODUSULUI PROPRIUFiind vorba de o fabricã de mobilã, produsul este

mobila. Stilul în care este conceputã mobila,corespunde stilurilor rustice engleze, germane,franceze de la sfârºitul secolului XIX, începutulsecolului XX. Fabricarea acestor tipuri de produse aînceput de la mijlocul anilor '90, iar cu timpul, lacererea clienþilor întreaga producþie a fost axatã peaceastã linie. În Olanda ºi Franþa piaþa de desfacere aacestor produse a fost atât de mare, încât din punct devedere financiar a meritat, ca actuala producþie sã fieaxatã numai pe aceastã linie.

Mobila este fabricatã în întregime din lemn masiv,cherestea de brad, folosind diferite tipuri de lac. Acestaspect are o nuanþã pozitivã pentru mediu, dat fiindfaptul cã mobila nu are în componenþã materialeplastice, iar componentele produsului final suntproduse direct din materialul prim (buºtean). Înprezent, majoritatea produselor este vândutã cu finisajnatur, dar oferta noastrã de produse conþine ºi mobilãfinisatã cu lac cerat, baiþ ºi mobilã pictatã, astfelprodusul este vândut conform cerinþelor clientului. Oparte a produselor fabricate pentru clienþii din vestulEuropei, în funcþie de stil, este tratatã cu baiþ pe bazã

de apã ºi cu cearã de albinã, sau sunt lãcuite cu vopseape bazã de apã ºi li se poate da un aspect antic prinurma unor tratamente speciale.

Una dintre slãbiciunile produselor noastre este,conform stilurilor expuse mai sus, pierderea mare demateriale, care rezultã din estetica produselor. Un altaspect negativ ar fi, cã în unele cazuri în loc de cearãde albinã, pentru tratament ºi lustruire folosim lacnitro. În plus, transportul mobilei se executã în unitãþimici, sub formã asamblatã, astfel necesitã transportsuplimentar.2. EVALUAREA DE MEDIU A CONCURENÞEI

Concurenþa este alcãtuitã în primul rând dinîntreprinderile care îºi desfac produsele pe aceeaºipiaþã, iar în al doilea rând din întreprinderile a cãroractivitate principalã este desfacerea produselor demobilier, inclusiv a produselor noastre, pe pieþeleexterne.

Primul pentru cã ar trebui sã comercializãm maimulte produse ca ei, iar al doilea pentru cã trebuie sãvindem cât mai multe produse distribuitorilor încomparaþie cu alþi producãtori. Toate acesteapresupun, ca produsele pe care le punem la dispoziþiaclienþilor sã fie cât mai bune, iar pentru asta esteobligatoriu îmbunãtãþirea performanþei de mediu aîntreprinderii noastre.

În aceastã lucrare, întreprinderile care îºi desfacprodusele pe aceeaºi piaþã cu noi, sunt consideraþi a fiprincipalii competitori. Deocamdatã nu ºtim, dacãîntreprinderea respectivã (denumitã în continuare"H") are vreun fel de audit, sau dacã foloseºte unsimbol ecologic pe pieþele de desfacere, în orice caz,produsele lor sunt mai competitive. Acest lucru seîntâmplã din mai multe motive, ºi nu numai din cauzãcã produsele lor sunt mai ecologice.

În primul rând, despre întreprinderea H trebuie sãspunem cã dispune în întregime de capital strãin, vest-european, de mai mulþi ani are proprietar strãin ºi înacelaºi timp ei sunt distribuitorii direcþi ai propriilorproduse.

În ultimii ani, au pus mare accent ºi au investitmult în reînnoirea fabricilor ºi în dezvoltareatehnologiei, demersuri care au dus la creºterea calitãþiiprodusului. Una dintre rezultatele directe ale acestormãsuri este înfiinþarea unei centrale termice noi,

6. S.C. Mobila Mikó SA, Miercurea CiucEconomisiri de mediu - Produsul si protecþia mediului

amenajarea unui uscãtor modern ºi economic ºiintroducerea unor tehnologii noi în procesul defabricaþie, care asigurã un anumit avantaj calitativ ºicantitativ faþã de celelalte întreprinderi cu acelaºiprofil. A fost necesarã schimbarea atitudiniipersonalului care, dupã pãrerea noastrã a fost mai multsau mai puþin, cu succes.

3. AVANTAJELE ECOLOGICE ALEPRODUSELOR FABRICATE DE COMPETITORI

Gama de produse a întreprinderii H corespundedin mai multe privinþe cu a noastrã. Fabricã acelaºi stilde mobilã (chiar avem produse comune), dar eifolosesc foioase ºi tehnici de lustruire diferite,conform cerinþelor de pe piaþã. Dupã cunoºtinþelenoastre, în afarã de scândurã, adezivi ºi anumiteºuruburi ºi cuie, toate materialele: baiþ, cearã, vopseaºi ferecãturile sunt achiziþionate din strãinãtate, prinintermediul proprietarului.

Desigur, trebuie sã spunem clar, cã foarte multelucruri pot fi discutate numai teoretic, dat fiind faptulcã nu putem vedea procesul de fabricaþie ºi felul cumfuncþioneazã întreprinderea, astfel ne bazãm ºi nelimitãm la informaþiile disponibile tuturor ºi celeaflate dupã consultarea produsului finit.

Conform cunoºtinþelor noastre, aºa cum am maiamintit, tehnologia îmbunãtãþitã în mod substanþialajutã foarte mult producþia. Vom enumera câtevafactori, care rezultã în îmbunãtãþirea performanþei demediu:• uscãtorul achiziþionat economiseºte energie ºi timp,în comparaþie cu un uscãtor vechi• centrala termicã modernã este mai economicã ºipoate funcþiona sub supravegherea unui singur angajatpentru cã alimentarea cu combustibil esteautomatizatã• zgomotul ºi praful produs de utilajele noi este mairedus, teoretic necesitã mai puþinã întreþinere• utilajele noi sunt mai precise, astfel se reducecantitatea de rebut• utilajele multifuncþionale reduc numãrul de personalºi consumul de energie• utilizarea produselor (baiþ, cearã, vopsea) pe bazã deapã reduce riscurile în procesul de producþie ºi suntmult mai inofensive pentru consumator.

Din cele de mai sus reiese clar, cã prin reducereadiferitelor costuri ºi cheltuieli, întreprinderea Hproduce "eco-mobilã", iar pe deasupra, ei suntdistribuitorii direcþi ai produselor proprii, astfel potlucra cu o marjã de preþ ridicatã, prin urmare au mai

multe posibilitãþi de a reinvesti în dezvoltareatehnologiei, corespunzând prevederilor legale din ceîn ce mai severe.

4. OBSTACOLE ÎN DEZVOLTAREAPROPRIULUI PRODUS ªI PROPUNERI DESOLUÞII

În dezvoltarea performanþei de mediu aleproduselor noastre sunt foarte mulþi factori careconstituie un obstacol, printre care cele maiimportante le vom aminti în continuare. Probleme celemai mari, sunt cele legate de posibilitãþile financiare.Întreprinderea noastrã, în cei zece ani de funcþionare,a investit în întreþinerea ºi reînnoirea clãdirilor ºitehnologiilor existente, pentru a se conformacerinþelor actuale. Tocmai din aceste cauze,introducerea unei tehnologii noi, mai ecologice nupoate fi fãcutã atât de repede cum am fi vrut noi.O altã problemã importantã este cã întreprindereanoastrã încearcã sã rãspundã la cerinþele clienþilor, iardeocamdatã, clienþii doresc mai degrabã un produsieftin decât unul ecologic. De exemplu, în loc de lacpe bazã de apã, care este ecologic, folosim lac nitro,care este mai ieftin.

În lipsa unei tehnologii mai bune, cantitatea dematerie primã nu poate fi exploatatã la maxim, astfelcreºte cantitatea de deºeu produs în cursul procesuluide fabricaþie. La aceasta se mai adaugã ºi lipsaresponsabilitãþii ºi a unei atitudini eco-conºtiente aangajaþilor, ºi nu în ultimul rând neatenþia, care rezultãîn cantitãþi mari de rebut.

Evaluând în termeni reali actuala situaþie, propunemurmãtoarele soluþii:

• dezvoltarea continuã a tehnologiei• orientarea spre pieþe mai noi ºi mai exigente• introducerea unor servicii auxiliare (închirierea), organizarea unor prezentãri pentru produsele noi• fabricarea de produse noi din deºeuri (jucãrii din lemn, unelte casnice)• formarea angajaþilor, conºtientizarea ºi motivarea lor• informare continuã (pagina web, fluturaºe,ambalaj) despre succese ºi produse noi


STUDII DE CAZ

ECONOMISIRI DE MEDIU

Tema: enumerarea a trei mãsuri (propuse), care vorconduce la îmbunãtãþirea performanþei de mediu ºiprezentarea concretã a cheltuielilor de investiþie ºi defuncþionare, gradul de economisire ºi perioada derambursare.

Formula folositã:Perioada de rambursare (P.R.) = Investiþia(I) /[Economii(E.) - Cheltuieli de funcþionare(Ch. F.)]

1. Energie: Înlocuirea încãlzirii cu curent electric cu cel cu

gaz. În urma acestei mãsuri, se va instala încãlzirea cugaz în vestiar ºi în toaletã iar racordarea reþelei de apãcaldã la acest sistem este în curs rezolvare. Avantajulacestei schimbãri este evident. Pânã acum încãlzirea s-a efectuat cu reºouri electrice care erau puse înfuncþiune zi ºi noapte, consumul individual fiind de30-35 kW pe zi.

Investiþia (I) care include proiectarea, autorizarea,achiziþionarea cazanului, conductelor ºi a corpurilorde încãlzit, respectiv manopera, însumeazã 10.000 €,în jur de 380.000 milioane lei. Consumul de energie ºide gaz a fost calculat la un consum mediu aproximativpe timp de iarnã, dat fiind cã încã nu avem omonitorizare anualã a consumului:

2001. noiembrie:energia electricã = 29.730 kWhconsumul de gaz = 0 m32002. noiembrie:energia electricã = 23.860 kWhconsumul de gaz = 1.340 m3

1 kWh energie electricã = 1.900 lei - în medie1 m3 gaz = 2.751 leiconsum 2001 noiembrie = 56.487.000 leiconsum 2002 noiembrie = 49.017.000 leiEconomia (E) reiese din diferenþa dintre cele douãrezultate: E = 7.470.000 leiCheltuielile de funcþionare (Ch.F) sunt cauzate defuncþionarea cazanului, ceea ce înseamnã 30 kWh ºieste 570.000 lei pe lunã.Dacã substituim datele primite, rezultatul va fiurmãtorul: P.R. = 380 milioane lei / (7.470.000 -570.000) = 380 milioane lej / 6,9 milioane lei/lunã =380 milioane lei / 82,8 milioane lei/an = 4,6 anPerioada de rambursare este de 4,6 ani.

În prezent (iarna), sistemul funcþioneazã lacapacitate maximã, ceea ce înseamnã cã din 24 de orefuncþioneazã 24, iar temperatura poate fi reglatãnumai la cazan. Prin instalarea termostatelor, am puteaeconomisii ºi mai mult, astfel consumul de energie s-ar reduce cu încã 5-15%. Sistemul furnizeazã energietermicã la douã clãdiri, astfel ar fi nevoie de cel puþindouã termostate, deci valoarea investiþiei (I) (aparat +manoperã) este de 800.000 lei.

Cu ajutorul termostatului, iarna cazanul arfuncþiona cca. 20 de ore, iar vara cca. 4 ore. Acum,fãrã termostat, iarna cazanul funcþioneazã 24 ore, iarvara 4 ore. Diferenþa ar fi o economisire de 720 ore pean. Consumul lunar de 1.340 m3 corespunde unuiconsum orar de 1,86 m3 , din care putem calcula câteconomisim (E) într-un an: 3.686.340 lei.Cheltuielile de funcþionare (Ch.F)nu costã nimic.Perioada de rambursare este:P.R. = 800.000 / 3.686.340 = 0,217 an = 2,6 luni

2. Apa:În cadrul acþiunii de renovare a vestiarelor ºi

toaletelor, sunt schimbate rezervoarele WC-urilor.Rezultatul se reflectã în cantitatea totalã de apãconsumatã:

Valoarea investiþiei este datã de preþul deachiziþionare a rezervoarelor (750.000/unitate). Întotal au fost cumpãrate 9 rezervoare, astfel valoareatotalã a investiþiei se ridicã la 6.000.000 lei.În anul 2000, consumul mediu a fost de 770 m3, iar în2002 consumul mediu a fost de 165 m3. Lunar s-aeconomisit (E) 605 m3, ceea ce înseamnã 3.557.400 lei.

Practic, cheltuielile de funcþionare (Ch.F) nu costãnimic, astfel perioada de rambursare va fi urmãtorul:

P.R. = 6.000.000 / 3.557.400 = 1,7 luni

Cantitatea de apã consumatã înainte de instalareacontoarelor nu este realã, pentru cã în fiecare lunã s-afacturat un consum estimativ de apã, astfel cantitatearealã de apã consumatã poate fi estimatã la 250 m3 pelunã. În acest caz, cantitatea de apã economisitã estede 85 m3, care este aproximativ 500.000 lei. Astfelperioada de rambursare evolueazã dupã cum urmeazã:

P.R. = 6.000.000 / 500.000 = 12 luni = 1 an


STUDII DE CAZ


STUDII DE CAZ

ECO-CARTOGRAFIERE

Szakács B. Éva,

proiectant,

A.I. Szakács, Miercurea Ciuc

Szakács B. László,

ºef proiect,

A.I. Szakács, Miercurea Ciuc

Preambul, generalitãþiScopul eco-cartografierii este identificarea

aspectelor de mediu ºi ale protecþiei muncii, cu scopulfundamentãrii unor investiþii prin care se pot micºoraposibilitãþile comiterii unor greºeli.

RezultateAtelierul S.C. PHITOCARITAS SRL s-a construit

în 1999, ca lucrãri de producþie autorizate conformlegislaþiei în vigoare. Cele mai importante elementeale investiþiei s-au realizat, iar în continuare încercãmeco-cartografierea într-o ordine de importanþã logicã adezvoltãrilor, ce trebuie întreprinse.

În timpul mãsurãtorilor efectuate am stabilitordinea mãsurilor ce trebuie luate. Aceste elementesunt urmãtoarele:• Problemele întâlnite dacã sunt în neconcordanþã faþãde legislaþia în vigoare sau însemanã pericol de viaþã• Fezabilitatea• Eficienþa economicã• Impactul asupra mediului înconjurãtor

7. S.C. Phitocaritas SRL, CârþaEco cartografiere - Dezvoltarea de produse ºi servicii

Lista mãsurilor ce trebuie întreprinse, în ordine de importanþã:

Propuneri pentru dezvoltare, stabilirea problemelor de rezolvat

• IncintaLucrãrile sunt în curs de execuþie, materialele de

construcþii sunt depozitate ordonat, nu perturbã nicicirculaþia, nici procesul de producþie.Deºeurile de provenienþã tehnologicã sunt infirme, detip vegetalã care se composteazã într-un loc special

amenajat. Celelalte deºeuri sunt colectate în pubele degunoi închise ºi sunt transportate sãptãmânal pe bazãde contract printr-o firmã autorizatã.

• Atelierul de mãcinat plante1. Este necesarã introducerea utilizãrii energiei

electrice industriale (trifazate) -montarea unui tablou electric adecvat-legarea la masã a consumatorilor electrici-etichetarea utilajelor ºi aparatelor.

Nr Încãperea Problema PropunereaDrept / Periculos

1 Atelier mãcinat planteUtilizarea energiei electricemonofazice

Trecerea la utilizarea energieielectrice trifazice

Da

2Atel. mãcinat planteAtel. de ambalare

Lipsa extinctoarelor portabileMontarea echipamentelor de protecþiecontra incendiilor

Da

3Atel. mãcinat planteAtel. de ambalare

Lipsa instruirii în protecþiamuncii

Respectarea legislaþiei,inscripþionarea maºinilor

Da

4 Atel. mãcinat plante Nivelul de zgomot înaltSchimbarea utilajului actual cumaºinã de tãiat felii

Nu

5 Atel. mãcinat planteConcentraþia de praf în aer esteridicatã în timpul mãcinãrii

De instalat hotã, exhaustor Nu

6 Atel. de ambalareConcentraþia de praf în aer esteridicatã în timpul ambalãrii

De instalat hotã, exhaustor, sau liniede ambalare

Nu

7 Vestiar, baiaLucrãri neterminate, Lipsa dotãrii

Dotarea Nu


STUDII DE CAZ

2. Este necesarã dotarea urgentã cu extinctoareportabile-executarea inscripþionãrilor indicate de normele depazã ºi prevenirea incendiilor coroborat cu instructajulPSI al membrilor colectivului de muncã.

3. S-a þinut instructajul de protecþia muncii darfiºele individuale nu sunt actualizate.- trebuie efectuatã ethichetarea utilajelor ºi aaparatelor pentru utilizarea în siguranþã

4. În timpul funcþionãrii maºina de mãcinatproduce zgomot însemnat. Aceasta funcþioneazã 1-2zile pe sãptãmânã, zilnic 4-5 ore (între orele 11-16),iar în cazul perioadei de campanie (spre sfârºitul verii)utilizarea devine mai intensã. Aceastã rezolvare estevremelnicã, doleanþa este ca mãcinarea sã fiesubstituitã cu maºinã de tãiat felii, care funcþioneazãmai silenþios.

5. Pe timpul mãcinãri se produce praf vegetal încantitãþi mari, servantul maºinii poartã mascã deprotecþie. Propunem sã se monteze hotã cu exhaustorpânã la schimbarea acestei maºini cu altul maiadecvat, mai nepoluant.

• Atelierul de ambalareDeºeurile de hârtie produse la ambalarea

produsului finit sunt de cantitate redusã ºi se ard însoba de teracotã pe combustibil solid (lemne de foc).-La atelierul de ambalare cel mai urgent de rezolvateste excluderea prafului vegetal. Este necesarãmontarea unei instalaþii exhaustoare speciale,reglabile.-Reducerea cantitãþilor de praf se va rezolva prinachiziþionarea ºi utilizarea maºinii de tãiat felii ºimontarea liniei de ambalare.

Rezultatul raportului meteorologic:

• Vestiarul, baiaInstalaþia de apã-canal proprie este în curs dedezvoltare, doar dotãrile nu sunt montate. Obiectelesanitare sunt achiziþionate, pe parcusrul primãveriiurmeazã montajul lor.

La aceastã firmã lucreazã doi salariaþi, ei auîntocmit chestionarul de mai sus.Considerãm necesarã promovarea ideii deresponsabilitate fiecãruia faþã de mediu.

Se pot premia angajaþii, care aduc un aportconsiderabil ºi voluntar la protecþia mediului.

REALIZÃRILE FIRMEI ÎN DOMENIUL PROTECÞIEI MEDIULUICu ocazia eco-cartografierii am constatat realizãrilepozitive firmei care sunt urmãtoarele:• Firma nu foloseºte chimicale pentru conservare.• Colectarea selectivã a deºeurilor, compostareadeºeurilor vegetale care se utilizeazã la fertilizareasolului straturilor de plante medicinale.• La ambalare se folosesc pungi din hârtie care sedepoziteazã în cutii de carton refolosibile.• Este asigurat iluminatul natural, astfel pentru acestscop energia consumatã este infimã.

Cârþa la 20.12.2002

Întrebãri PunctajCât de bine sunt prezervate valorile naturale? 20Cum se prezintã economisirea energiei? 20Cum este tratat deºeul? 20Cum apreciaþi colectarea selectivã a deºeului? 20Cum apreciaþi gradul de reciclare a deºeului? 20Cât de mult se încearcã funcþionarea eco-conºtientã? 15Cum apreciaþi angajamentul conducerii faþã de protecþia mediului? 20Cum apreciaþi angajamentul personalului faþã de protecþia mediului? 15Cât de bine cunosc locuitorii oraºului încercãrile eco-conºtiente ale întreprinderii ? 15Cum apreciaþi instruirea angajaþilor în domeniul protecþiei mediului? 10Este prevenitã poluarea aerului (emisii, praf)? 5Câtã atenþie se dã siguranþei, protecþiei angajaþilor? 5Câtã atenþie se dã poluãrii fonice? 5


STUDII DE CAZ

DEZVOLTAREA DE PRODUSE ªI SERVICII

1. Din punct de vedere al protecþiei mediului estefoarte important introducerea a douã linii de utilaje.Primul este un concasor, care va schimba actualamoarã de ciocan, iar celãlalt ar fi linia de ambalare,care ar înlocui munca manualã. Un alt element dinplanul de dezvoltare a întreprinderii esteachiziþionarea unui uscãtor pe bazã de energie solarã.

2. Grupul þintã: în prezent întreprindereafurnizeazã produse pentru farmaciiScopul este de a forma o reþea de localuri specializatepe servirea diferitelor tipuri de ceaiuri în staþiunilebalneoclimaterice ºi de odihnã. În aceste localuri, pelângã ceaiurile medicinale, doritorii vor afla în cadrulunor expoziþii ºi prezentãri informaþii despre utilitateaºi importanþa plantelor medicinale ºi a celor folositeca ºi condimente ºi nu în ultimul rând desprecultivarea ºi protejarea acestor tipuri de plante.

Deviza întreprinderii este: “Prin savoare pentru sãnãtate”

Scopul este de a creºte profitul prin îmbunãtãþireacalitãþii ºi nu prin creºterea cantitãþii, astfel avândgrijã de flora spontanã. Asta este mai uºor de realizatîn situaþia în care încurajeazã introducerea cultivãriiplantelor medicinale ºi a celor folosite ca ºicondimente, activitate care are deja o anumitã tradiþieîn zona noastrã. În cadrul Universitãþii Sapientiaprofilul de chimie-alimentarã dispune de un laborator

bine echipat, care face posibilã activitatea de cercetareºi experimentare, ceea ce este important dacãîntreprindere doreºte sã-ºi pãstreze practicile ºiscopurile existente: ceaiul de pe masa consumatoruluisã nu aibã chimicale.Conform rezultatelor unor cercetãri internaþionale,condiþiile de mediu din regiunea Ciuc sunt similare cucele din Finlanda, astfel dispunem de una dintre celemai valoroase stocuri de plante medicinale.

3. Comparaþia s-a fãcut la preparatele de plante deceai, ambalate în pungi, produse în cantitãþi mari. Înacest caz, cantitatea este în detrimentul calitãþii,pentru cã se încearcã îmbunãtãþirea aromei ºi culoriiprin folosirea de arome ºi coloranþi sintetici.Întreprinderea doreºte sã ia legãtura cu o firmã de laSovata, care are ca activitate, împachetarea plantelormedicinale. Produsele lor de calitate superioarã suntprezente deja pe piaþã, dar sunt comercializate en-detail, deci o concurenþã serioasã nu este posibilã, unlucru benefic pentru dezvoltarea întreprinderii noastre.

4. Din cauza dificultãþilor de la început,întreprinderea nu a investit mult în reclamã. Dupãdezvoltare vom trece la reclama produselor cu ocaziaprezentãrilor ºi expoziþiilor care vor fi þinute înlocalurile specializate pe servirea diferitelor tipuri deceaiuri, prin intermediul materialelor informaþionale(broºuri, pliante, fluturaºe),. Scopul este de a convingeclienþii prin calitate ºi prin caracterul unic al locului,sã se întoarcã ºi sã mai aducã ºi alþi posibili clienþi.

2003 iunie Miercurea Ciuc

Temã Loc Probleme PropuneriDrept/pericol

Realizabil Rentabil Ecologic Total

RiscAtelier mãcinatplante

Utilizarea energieielectricã monofazice

Trecerea la utilizarea energieielectricã trifazice

da 4 4 5 13

RiscAtel. mãcinat planteAtel. de ambalare

Lipsã stingãtoare portabileMontarea echipamentelorprotecþie contra incendiilor

da 4 4 4 12

RiscAtel. mãcinat planteAtel. de ambalare

Lipsã instruirii în protecþiamuncii

Respectarea legislaþiei,inscripþionarea maºinilor

da 4 4 1 9

Risc Atel. mãcinat planteAtel. de ambalare

Nivelul de zgomot înaltSchimbarea maºinii pemaºinã de tãiat felii

nu 3 4 5 12

AerAtel. mãcinat planteAtel. de ambalare

Concentraþia de praf în aereste ridicat în timpulmãcinãrii ºi ambalãrii

De instalat hotã, exhaustor,sau liniei de ambalare

nu 3 4 5 12

Risc Vestiar, baiaLucrãri neterminate, nu este dotat

Montarea dotãrilor în curs derezolvare

nu 5 2 4 11


STUDII DE CAZ

AntecedenteParticipanþii proiectului au realizat o prezentare

demonstrativã la sediul Pipelife SRL. La faþa loculuine-a fost de ajutor Farkas László Hunor, responsabilcu probleme de mediu.

Eco-cartografiereCu ocazia eco-cartografierii s-au luat în considerareurmãtoarele:

• amplasamentul uzinei• factorii de perturbare a activitãþilor• apa• solul• aerul, mirosul, zgomotul, praful• energia• deºeurile• riscurile

Pe baza problemelor ivite ºi a mãsurilor propuse s-a alcãtuit o listã, problemele fiind enumerate înordinea prioritãþilor, dupã aspectele de neconformarelegale, a posibilitãþilor de realizare a mãsurilorpropuse ºi a eficienþei economice ºi de mediu. Scopulelaborãrii listei de prioritãþi este acela de a ajutaconducãtorii unitãþilor sã-ºi alcãtuiascã propriul plande perspectivã. În acelaºi timp, cu ajutorul unorschimbãri uºor realizabile, care nu necesitã mariresurse materiale ºi care aduc profituri de mediuînsemnate, ei pot avea rezultate pozitive. Excepþia o poate constitui rezolvarea problemelor deneconcordanþe legale ale cãror rezolvare este îninteresul întreprinzãtorului. Cu ocazia vizitei de lucruam inventariat practicile pozitive observate cu scopulde a motiva atât conducãtorii firmei cât ºi pe angajaþipentru introducerea a cât mai multor activitãþi eco-conºtiente.

Probleme ivite ºi mãsuri propuseFirma avea zi de întreþinere deci nu era producþie

ceea ce a influenþat procesul de cartografiere ºirezultatele acestuia. Cu aceastã ocazie am identificat16 probleme de mediu ºi mai multe practici pozitivepe care le-am enumerat în tabelul de mai jos. Pentrurezolvarea majoritãþii problemelor s-au gãsit soluþiichiar în timpul vizitei iar pentru celelalte imediat dupãaceea.

• Amplasamentul uzinei, factorii de perturbareProbleme

Uzina se situeazã într-o zonã industrialã deci nueste vorba despre perturbãri.

• Apa ºi solulProbleme

La toalete robinetele ºi wc-urile sunt celetradiþionale care folosesc mai multã apã decât estenecesar.Propuneri: schimbarea instalaþiilor de toaletã ºi arobinetelor cu cele ecologice.Practici pozitiveReducerea cantitãþii apei folosite prin rãcirea apei însistem închis ºi prin folosirea dedurizãrii.

8. S.C. Pipelife România SRL, Miercurea CiucEco cartografiere

• Aerul, mirosurile, zgomotul, prafulProbleme

La linia de utilaje, cu ocazia golirii sacilor prafulPVC se elibereazã în aer. Folosirea freonului însistemul de rãcire ºi în aer. Aerul uzinei este poluat deutilaje ºi de gazul de eºapament de la cãrucioare.Uzina nu se aeriseºte corespunzãtor. Lipsa sistemuluide aerisire în atelierul de modelare.Propuneri

Folosirea unu sistem închis de golire a PVC.Schimbarea continuã a utilajelor cu cele fãrã freon. Realizarea unui sistem de aerisire atât în halã cât ºi înateliere.

• EnergiaProbleme

Într-una din camerele de repaos am gãsit încãlzireadatã la maxim pe când geamurile erau deschise.In hala uzinei luminile erau aprinse, deºi luminanaturalã era de ajuns. La o ieºire a halei, între uºã ºipardosealã era o distanþã de un deget. Starea uºilor ºia ferestrelor din birouri sunt proaste, au crãpãturi.Propuneri

Instruirea ºi motivarea angajaþilor, o mai bunãadministrare a energiei. O administrare maieconomicã a energiei electrice. La crãpãtura de la uºãsã se aºeze bande de plastic sau de gumã ca sã seîmpiedice pierderea energiei termice. Schimbarea saurepararea uºilor ºi a geamurilor.Practici pozitive Instalarea unui sistem de încãlzire reglabil, a unuicazan pe bazã de gaze naturale. Folosirea unor þeviizolate în laborator. Iluminat natural corespunzãtor înhalã. Corpuri de iluminat legate în serie. Încãlzireahalei cu radiatoare de înaltã performanþã.

• DeºeuriProblemeDin cauza lucrãrilor de întreþinere erau pe jos ºi lângãlinia de utilaje bidoane cu vopsele ºi cârpe uleioase.Fânul cosit din curte era strâns în termocentralã pentruuscare. În distribuitorul de energie electricã suntdeºeuri, cutii de carton. S-au gãsit deºeuri, bucãþi demetale ºi de tablã în halã, lângã perete.Propuneri

Idee: cãrucioare de instalare - sculele necesarelucrãrilor de reparare ºi de instalare sã se þinã într-o"ladã mobilã". Alegerea cutiilor, a deºeurilor,pãstrarea celor necesare ºi aruncarea celor neuzabile.Practici pozitive

Existenþa containerelor de deºeuri pe tot teritoriuluzinei. Sacii de deºeuri sunt cumpãrate ºi refolosite decãtre o firmã.

• RiscuriLipsa inscripþiilor de informare în sala termocentralei.În laboratorul de teste lipsa inscripþiilor de siguranþãpe aparate.PropuneriSã se inscripþioneze cele necesare.Practici pozitive

Existenþa unui covor de cauciuc în distribuitorul deenergie electricã. Apã mineralã ºi lapte pentrumuncitori. Inscripþionarea corespunzãtoare ascrumierelor ºi a locurilor de fumat, prevãzute cuextinctoare.

ConcluzieCu ocazia vizitei de lucru nu am constatat problemegrave de mediu. La fiecare element de mediu amconstatat unele lipsuri dar care pot fi corectate prinorganizare, cu instruirea angajaþilor ºi cu miciinvestiþii. Mãsurile - în ordinea prioritãþii - suntprezentate în urmãtorul tabel:


STUDII DE CAZ


STUDII DE CAZ

Vã dorim mult succes în activitãþile Dvs. de îmbunãtãþire a performanþei de mediu.

Tota

l

15 15 12 12 12 11 11 11 11 11 10 9 9 7

Ava

ntaj

ecol

ogic

5 5 4 4 3 5 3 3 3 3 3 5 3 3

Eco

nom

ic

5 5 4 3 4 3 3 3 3 3 3 2 3 2

Rea

lizab

il

5 5 4 5 5 3 5 5 5 5 4 2 3 2

Nec

onco

rdan

þãle

galã

Nu

Nu

Nu

Nu

Nu

Nu

Nu

Nu

Nu

Nu

Nu

Nu

Nu

Nu

Mãs

uri

Edu

care

a si

mot

ivar

ea lu

crãt

orilo

r di

nuz

inã,

adm

inis

trar

ea r

espo

nsab

ilã

aen

ergi

ei

Adm

inis

trar

ea e

cono

mic

ã a

ene

rgie

i

schi

mba

rea

robi

nete

lor

cu r

obin

ete

ecol

ogic

e

Cãr

ucio

are

de in

stal

are,

scu

lele

nece

sare

rep

araþ

iilor

într

-o la

dã m

obilã

sã s

e aº

eze

band

e de

pla

stic

sau

de

cauc

iuc

ca s

ã se

împi

edic

e pi

erde

rea

ener

giei

term

ice

Inst

alar

ea u

nui s

iste

m în

chis

de

desc

ãrca

re

Asi

gura

rea

insc

ripþ

iilo

rco

resp

unzã

toar

e

Asi

gura

rea

insc

ripþ

iilo

rco

resp

unzã

toar

e

Înde

pãrt

area

deº

euri

lor

Înde

pãrt

area

deº

euri

lor

sele

cþia

cor

espu

nzãt

oare

a d

eºeu

rilo

r,se

para

t, ºi

dep

ozita

rea

deºe

urilo

rfo

losi

bile

, rec

icla

bile

schi

mba

re in

stal

aþiil

or la

inst

alaþ

ii de

clim

atiz

are

fãrã

fre

on

proc

urar

ea in

stal

aþiil

or d

e ae

risi

re

Proc

urar

ea in

stal

aþiil

or d

e ae

risi

re

Pro

blem

e

Într

una

dint

re v

esti

are

term

osta

tul r

adia

toru

lui

era

pus

pe m

axim

, iar

gea

mul

era

des

chis

În u

zinã

era

u ap

rins

e to

ate

surs

ele

deil

umin

are

deºi

nu

era

nevo

ie

robi

nete

obi

ºnui

te

Din

cau

za lu

crãr

ilor

de în

treþ

iner

e lâ

ngã

linia

de u

tilaj

e bi

doan

e cu

vop

sele

ºi c

ârpe

ule

ioas

e

La

o ie

ºire

a h

alei

, înt

re u

ºã º

i par

dose

alã

era

o di

stan

þã d

e un

deg

et

la d

escã

rcar

ea p

rafu

lui P

VC

lips

a in

scri

pþii

lor

din

locu

l und

e se

afl

ãte

rmoc

entr

ala

uzin

ei

lipsa

insc

ripþ

iilor

de

lîngã

apa

rate

le d

e te

st

depo

zita

rea

fânu

lui i

n în

cãpe

rea

term

ocen

tral

ei

Deº

euri

în s

ala

de d

istr

ibui

re a

ene

rgie

iel

ectr

ice

bucã

þi de

met

ale

ºi d

e ta

blã

în h

alã,

lâng

ãpe

rete

clim

atiz

are

cu f

reon

aeri

sire

a in

hal

a de

pro

ducþ

ie n

u es

teco

resp

unzã

toar

e

aeri

sire

a in

hal

a de

pro

ducþ

ie f

iting

ul n

u es

teco

resp

unzã

tor

Eco

-hãr

þi

Ene

rgia

Ene

rgia

Apa

Deº

euri

Ene

rgie

Aer

, odo

r,zg

omot

, pra

f

Ris

curi

Ris

curi

Deº

euri

Deº

euri

Deº

euri

Aer

, odo

r,zg

omot

, pra

f

Aer

, odo

r,zg

omot

, pra

f

Aer

, odo

r,zg

omot

, pra

f


STUDII DE CAZ

Bándi Enikõ,

studentã-ingineria mediului

Babos Anna Mária,

responsabil marketing ,

S.C. Tabula Rasa SRL, Zetea

Tabula Rasa Srl. s-a înfiinþat în anul 2000 ºi are cadomeniu de activitate prelucrarea lemnului. Îºiînchiriazã utilajele de prelucrare a lemnului de laDanubius Trans Srl. Marea parte a produselor suntvalorificate la export. Are 13 angajaþi. Scopul eco-cartografierii este aplicarea acelor mãsuricare sã ajute la reducerea riscurilor de mediu ºi deprotecþia muncii ºi la dezvoltarea activitãþilor. Cuocazia eco-cartografierii uzinei am luat în considerare

urmãtoarele:• amplasamentul uzinei• factorii de perturbare a activitãþilor• apa• solul• aerul, mirosul, zgomotul, praful• energia• deºeurile• riscurileDespre problemele apãrute ºi mãsurile propuse am

alcãtuit o listã. Cei 7 angajaþi ai firmei au completat unchestionar prin care am dorit sã aflãm pãrerea lordespre rezultatele activitãþilor de protecþie a mediuluiîn cadrul firmei.Rezultatul astfel obþinut este urmãtorul:

9. S.C. Tabula Rasa SRL, ZeteaEco cartografiere

Punctajul reflectã pãrerea angajaþilor despresubiectul respectiv. În cazul punctajul ridicat angajaþiisunt mulþumiþi iar în cazul punctajului scãzut, maipuþin mulþumiþi. Rezultatele sondajul aratã cã, dupãpãrerea angajaþilor, ceea mai mare problemã oreprezintã colectarea selectivã a deºeurilor.

Administrarea apei ºi a zgomotului sunt evaluatepozitiv. Firma intenþioneazã sã-ºi schimbe sediul ceeace ar rezolva marea parte a problemelor de mai sus.

Întrebãri Punctaj

Cum apreciaþi sistemul de purificare a apei reziduale? 14

Cum este tratat deºeul? 13

Cum apreciaþi instruirea angajaþilor în domeniul protecþiei mediului? 13

Cât de bine sunt prezervate valorile naturale? 14

Cum se prezintã economisirea energiei? 16

Cum apreciaþi colectarea selectivã a deºeurilor? 12

Cât de mult se încearcã funcþionarea eco-conºtientã? 14

Cum apreciaþi angajamentul conducerii faþã de protecþia mediu? 13

Cum apreciaþi angajamentul personalului faþã de protecþia mediului? 14

Cât de bine cunosc locuitorii oraºului încercãrile eco-conºtiente ale întreprinderii ? 13

Cum apreciaþi gradul de reciclare a deºeului? 13

Cum apreciaþi încercãrile de economisire a apei? 17

Câtã atenþie se dã poluãrii fonice? 17

Câtã atenþie se dã siguranþei, protecþiei angajaþilor? 16

Este prevenitã poluarea aerului (emisii, praf)? 15


STUDII DE CAZ

Tota

l

15 14 10 15 13 13 13 13 13 13 12 11

Ava

ntaj

ecol

ogic

5 5 3 5 3 5 4 4 4 4 4 4

Ren

tabi

l

5 5 2 5 5 5 4 4 4 4 4 4

Rea

lizab

il

5 4 5 5 5 3 5 5 5 5 4 3

Nec

onco

rdan

þãle

galã

Da

Da

Da

Nu

Nu

Nu

Nu

Nu

Nu

Nu

Nu

Nu

Mãs

uri

Ach

iziþi

onar

ea e

xtin

ctoa

relo

r

Mot

ivaþ

ii fi

nanc

iare

sau

am

enzi

Dep

ozita

re în

loc

adec

vat

Am

plas

area

con

tain

erel

or

Efe

ctua

reea

izol

ãrii

Func

þion

area

unu

i asp

irat

or º

i fol

osir

eaec

hipa

men

tulu

i de

pro

tecþ

ia m

unci

i

Der

ivar

ea a

pei î

ntr-

o g

roap

ã de

deca

ntar

e pe

ntru

cã

nu e

xist

ãca

naliz

are

Sã s

e fa

cã o

rdin

e

Aer

isir

e re

gula

tã, f

olos

irea

echi

pam

entu

lui d

e pr

otec

þia

mun

cii

Stin

gere

a lu

min

ii în

tim

pul z

ilei

Con

stru

irea

une

i gur

i de

scur

gere

O m

ai b

unã

deli

mit

are

a co

mpr

esor

ului

Pro

blem

e

Nu

exis

tã e

xtin

ctor

Mun

cito

rii n

u fo

lose

sc e

chip

amen

t de

prot

ecþi

am

unci

i

În ju

rul s

obei

sun

t deº

euri

, per

icol

de

ince

ndiu

Deº

euri

le în

încã

peri

nu

sunt

dep

ozita

teco

resp

unzã

tor

(bid

oane

cu

lacu

ri º

i vop

sele

, deº

euri

com

unal

e)

Izol

are

neco

resp

unzã

toar

e a

clãd

irii

În h

ala

de m

aºin

i ºi î

n at

elie

rul d

e ºl

efui

re e

ste

zgom

ot º

i pra

f

Apa

din

sal

a de

bri

chet

are

se d

evar

sã în

ºan

þ

Scân

dura

dep

ozit

atã

sub

maº

ina

de º

lefu

it -

per

icol

de a

ccid

enta

re

În s

ala

de lã

cuit

sunt

dep

ozita

te s

ubst

anþe

can

ceri

gene

Ilum

inat

ul în

tim

pul z

ilei

În s

ala

de lã

cuit

nu e

xist

ã ca

nal d

e sc

urge

re

Scur

geri

ule

ioas

e su

b co

mpr

esor

-pe

rico

l de

acci

dent

e ºi

de

ince

ndiu

Eco

-hãr

þi

Ris

curi

Ris

curi

Ris

curi

Deº

euri

Ene

rgie

Aer

, odo

r,zg

omot

, pra

f

Sol

Ris

curi

Ris

curi

Ene

rgie

Apã

Ris

curi


STUDII DE CAZ

Körösfõy Sándor,

director executiv

Asociaþia Ecologistã

Floarea de Colþ, Cluj Napoca

Biroul AEFC se aflã la demisolul unui imobil detrei etaje ºi se confruntã cu probleme specifice unuibirou amenajat într-un spaþiu care nu a avut aceastãdestinaþie.

Per global, tendinþele din birou pot fi considerateca pozitive, având o tendinþã de îmbunãtãþire continuã

a performanþelor de mediu.Cu toate acestea sunt câteva exemple de practici

care pot duce la apariþia unor probleme, legate maiales de securitatea de personal ºi de managementuldeºeurilor.

Sunt prezentate problemele ºi propunerile desoluþionare în ordine descrescãtoare a importanþei,utilizând urmãtoarele criterii:• problema prezintã neconformitate legalã sau pericoliminent• impact asupra mediului • posibilitãþile de soluþionare • avantaje economice

10. Asociaþia Ecologistã Floarea de Colþ, Cluj NapocaEco cartografiere

A fost efecuat un sondaj(chestionar) în rândul staff-ului AEFC -5 persoane, fiecare întrebare având valoare de la 1=f. rãu la 4=f. bine- a cãrui rezultate sunt prezentate în continuoare:

Locaþie Problema Propunere Semnificativ

Biroul AEFC Utilizarea sursei de încãlzire - reºou electric improvizat Trecerea pe sistem de încãlzire pe gaz DAHol - casascãrilor

Depozitarea deºeurilor menajere în condiþii neigieniceIntroducerea colectãrii selective adeºeurilor

DA

Grup social Depozitare necontrolatã a materialelor periculoase Depozitarea în condiþii controlate NU

Biroul AEFC Izolaþie nepotrivitã la ferestre Înlocuire cu ferestre termopan NU

Biroul AEFC Þevile de apã nu sunt izolate, dau naºtere la condensAcoperirea þevilor cu materialtermoizolator

NU

Biroul AEFCScurgerile de canalizare sunt inetanºe ºi dau naºtere lainfiltrãri în pereþi

Etanºeizarea scurgerilor NU

Întrebare PunctajCât de bine sunt prezervate valorile naturale? 20Cum apreciaþi angajamentul personalului faþã de protecþia mediului? 20Cât de mult se încearcã funcþionarea eco-conºtientã? 20Cât de bine cunosc locuitorii oraºului încercãrile eco-conºtiente ale întreprinderii ? 19Este prevenitã poluarea aerului (emisii, praf)? 18Câtã atenþie se dã poluãrii fonice? 18Cum apreciaþi instruirea angajaþilor în domeniul protecþiei mediului? 18Cum apreciaþi angajamentul conducerii faþã de protecþia mediu? 17Cum apreciaþi sistemul de purificare a apei reziduale? 17Cum apreciaþi încercãrile de economisire a apei? 16Câtã atenþie se dã siguranþei, protecþiei angajaþilor? 10Cum se prezintã economisirea energiei? 6Cum sunt tratate deºeurile? 6Cum apreciaþi colectarea selectivã a deºeurilor? 4Cum apreciaþi gradul de reciclare a deºeului? 4


STUDII DE CAZ

Kõrössy Erika,

pedagog didactic

Casa Pedagogilor Apáczai Csere János

Miercurea-Ciuc

Ca un studiu de caz inspectez o investiþie a CaseiPedagogilor Apáczai Csere János care contribuie ºi ladezvoltarea mediului acestuia. Scopul meu este aceeade a evalua nivelul economisirii ecologice ºi perioadade rambursare a investiþiei. La calcularea acestuia amfolosit urmãtoarea formulã:

Economisirile de mediuLa identificarea economisirilor ecologice pot

folosi date concrete. În vara anului 2000 s-a procedatla debranºarea sistemului de încãlzire comunalã ºi s-ainstalat o micro-termocentralã proprie. Investiþia acostat 200 milioane lei. Folosind încãlzirea de la vechiulsistem consumul de energie a costat 17 milioane lei.De atunci preþul gazelor naturale a crescut de trei ori.Luând în considerarea preþul actual, astãzi consumullunar ar costa 51-68 milioane lei. Comparativ cu aceasta,datoritã introducerii încãlzirii cu termocentralãproprie aceste cheltuieli s-au redus la 10-12 milioanelei. Diferenþa economisitã ar fi de 56 milioane lei. Lacheltuielile de funcþionare a termocentralei propriimai trebuie sã adãugãm ºi faptul cã instituþia plãteºtedoar cheltuielile pentru furnizarea apei reci, ceea ceeste foarte puþin.

Perioada de rambursare evolueazã astfel:

Dacã luãm în considerarea o scumpire de 3 ori agazelor naturale atunci valorile ar evolua astfel:

Luând în considerare datele anterioare avemurmãtorul rezultat:

Investiþie: 200 milioane leiCheltuieli de funcþionare: 12 milioane leiPerioadã de rambursare: 51 milioane leiPerioadã de rambursare: 5,01 luni.Se vede clar ºi din aceste valori ca introducerea uneimicro-termocentrale este o investiþie avantajoasã nunumai din punct de vedere ergonomic dar ºi din punctde vedere economic. Aº propune dezvoltarea

termocentralei prin instalarea desupape la termost care ar faceposibilã reglarea încãlzirii de labirou la birou.

11. Casa Pedagogilor Apáczai Csere János, Miercurea CiucReduceri de cost- Economisire ecologicã

InvestiþiePerioadã de rambursare =

Economisire - Cheltuieli de funcþionare

200 M 200 MPerioadã de rambursare = = = 2,05 luni

56 M - 12 M 44 M

200 M 200 MPerioadã de rambursare = = = 5,01 luni

51 M - 12 M 39 M


STUDII DE CAZ

Székely Gabriella,

colaborator ºtiinþific,

Asociaþia Kurzia

Russu Tibor,

preºedinte,

Asociaþia Kurzia

Clãdirea principalã(parter)

a Facultãþii din Miercurea Ciuc

Date generaleEco-cartografierea parterului clãdirii principale a

Facultãþii din Miercurea Ciuc a fost efectuatã înfebruarie 2003. Fosta clãdire a Hotelului Harghita,clãdirea centralã de astãzi a facultãþii se aflã în centrulmunicipiului Miercurea Ciuc în Piaþa Libertãþii nr. 1,în faþa ºi în spatele clãdirii aflându-se douã strãzi cu ocirculaþie relativ intensã. În apropiere se aflã ºiclãdirea Consiliului Judeþean Harghita, Casa de culturãa sindicatelor, piaþa agroalimentarã ºi Piaþa Libertãþii.

La parterul clãdirii de ºase etaje, mezanin ºi parter,se aflã cinci sãli de cursuri (sãlile 02, 03, 04, 05 ºiAula Mare), precum ºi 5 birouri, bufetul clãdirii,poarta, intrarea la lifturi, scãri.Lucrãrile de reconstrucþie ºi modernizare a clãdirii aufost efectuate în anul 2001, dar în timpul eco-cartografierii încã se lucra la schimbareaascensoarelor.

Eco-cartografiereHãrþile necesare eco-cartografierii ne-au fost puse

la dispoziþie de cãtre administratorul clãdirii S.C.Hotel Harghita 2000. Pe lângã eco-cartografiere amefectuat ºi un "buletin meteorologic" de mediu afacultãþii, datele acestuia fiind prezentate mai jos.Datoritã caracterului clãdirii au fost efectuate doarhãrþile referitoare la energie, apã ºi zgomot. În anexãeste prezentat tabelul cumulativ al hãrþilor împreunãcu indicele referitoare la realizabilitate, profitul ºibeneficiul economic ºi de mediu, precum ºi opropunere privind soluþionarea problemei respective.

Majoritatea problemelor sunt din domeniulgospodãririi cu energie ºi apã. Clãdirea dispune deferestre cu suprafeþe mari, dar izolaþia acestora nu esterezolvatã, probabil mãrind semnificativ costurile deîncãlzire. În clãdire se mai "simte" caracterul de hotel,

hotel care a fost construit în anii socialismului ºi deatunci nu a beneficiat de nici o renovare sauamenajare. Problemele din domeniul energiei se potrezolva numai prin investiþii majore, acest faptdiminuând semnificativ realizabilitatea acestor lucrãri.

Pe primele douã locuri din tabelul cumulativ seaflã probleme din domeniul gospodãririi cu apã aclãdirii. De regulã rezervoare care picurã, robineteneetanºe. Aceste probleme se pot rezolva prininvestiþii mici, ºi în multe cazuri doar prin atenþiemãritã ºi acurateþe.

În general despre problemele descrise se poatespune, cã o parte se pot rezolva prin mãsuri cu costurireduse sau chiar fãrã costuri, iar prin investiþii majores-ar ameliora semnificativ "starea ecologicã" aclãdirii, senzaþia de confort a studenþilor ºi aprofesorilor.

"Buletinul meteorologic" de mediu al facultãþii afost efectuat prin analiza a 27 de chestionare. Datelesondajului, precum ºi evaluarea acestora prin statisticide bazã este prezentatã în tabelul anexat. Evaluarea s-a efectuat printr-o notare de la 1 la 4, unde 1 reprezintã"timp însorit", iar 4 "furtunã".

Din datele respective este necesarã evidenþiereaurmãtoarelor statistici:

Evaluarea celor 13 domenii s-a fãcut prin note înmedie între 1,9 ºi 3,1 cu media generalã de 2,27.Media notelor pentru cele 27 de chestionare s-aîncadrat între 1,2 ºi 3,3. Media generalã de 2,27 nesugereazã, cã studenþii ºi profesorii chestionaþievalueazã climatul clãdirii ca fiind mediocrã,"variabilã, atât însoritã, cât ºi ploioasã" din punct devedere meteorologic.

Este interesantã seria de date pentru domeniulClimatului general. Dacã cumulãm nota pentrucelelalte 12 domenii, acesta diferã de nota datã laclimatul general. Aceastã diferenþã este între -0,6 ºi+2,7, cu media de 0,5. Acest fapt înseamnã cãevaluarea Climatului general nu s-a efectuat prinaprecierea linearã a celor 12 domenii, ci printr-oestimare ponderatã sau fãrã luarea în consideraþie aacestor domenii.

Frecvenþa notelor reflectã climatul general menþionatmai sus: frecvenþa cea mai mare o are nota "2", acestafiind urmatã la mare distanþã de nota "3".

12. Universtitatea Sapientia, Miercurea CiucEco cartografiere


STUDII DE CAZ

Eco

-car

togr

afie

re -

Uni

vers

itat

ea S

apie

ntia

, par

teru

l clã

diri

i pri

ncip

ale

a F

acul

tãþi

i din

Mie

rcur

ea C

iuc

Tota

l

13 12 11 11 11 11 10 10 10 10 10 10 10 10 9

Ava

ntaj

ecol

ogic

4 4 5 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3

Ren

tabi

litat

e

4 4 1 3 3 3 3 4 4 3 4 4 3 3 3

Rea

lizab

il

5 4 5 5 5 5 4 3 3 4 3 3 4 4 3

Nec

onco

rdan

þãle

galã

nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu

Pro

pune

re

Rep

arar

ea r

ezer

voar

elor

ºi r

obin

etel

or

Schi

mba

rea

toal

etei

la b

ãrba

þi pe

inst

alaþ

ii cu

fot

ocel

ule

sau

alte

inst

alaþ

ii cu

fun

cþio

nare

inte

rmite

ntã.

Rep

arar

earo

bine

telo

r.

Zgo

mot

ul în

cete

azã

cu f

inal

izar

ea r

epar

aþiil

or.

Ate

nþio

nare

în c

azul

rep

araþ

iilor

viit

oare

de

aces

t gen

.

Folo

sire

a m

ai e

fica

ce a

lum

inii

natu

rale

pri

n în

vârt

irea

sau

trag

erea

per

dele

lor

Folo

sire

a m

ai e

fica

ce a

lum

inii

natu

rale

pri

n în

vârt

irea

sau

trag

erea

per

dele

lor

Plas

area

îndr

umãt

oare

lor

Ate

nþio

nare

pen

tru

folo

sire

a m

ai r

aþio

nalã

a il

umin

ãrii

Schi

mba

rea

geam

uril

or c

u al

tele

term

oizo

lant

e

Schi

mba

rea

geam

uril

or c

u al

tele

term

oizo

lant

e

Ate

nþio

nare

- în

pri

mul

rân

d a

port

aril

or -

pen

tru

folo

sire

a m

ai r

aþio

nalã

a il

umin

ãrii

Schi

mba

rea

geam

uril

or c

u al

tele

term

oizo

lant

e

Schi

mba

rea

geam

uril

or c

u al

tele

term

oizo

lant

e

Ate

nþio

nare

a pr

ofes

oril

or º

i inf

orm

atic

ieni

lor

pent

ru a

utili

zare

mai

ate

ntã

Ate

nþio

nare

pen

tru

folo

sire

a m

ai r

aþio

nalã

a il

umin

ãrii

Schi

mba

rea

fere

stre

lor

cu a

ltel

e av

ând

un g

rad

mai

mar

ede

tran

spar

enþã

Pro

blem

e

Rez

ervo

are

care

pic

urã,

rob

inet

ene

etan

ºe

Con

sum

per

man

ent d

e ap

ã în

WC

-ul

bãrb

aþilo

r, ro

bine

te s

lab

picu

rãto

are

Zgo

mot

per

man

ent d

in c

auza

rep

arãr

iias

cens

oare

lor

Gea

mur

i um

brit

e

Lum

ina

natu

ralã

nu

este

util

izat

ã

Lip

sa în

drum

ãtoa

relo

r lâ

ngã

com

utat

oare

le e

lect

rice

de

ilum

inar

e

Lum

ina

arde

a în

toal

etã.

Nee

tanº

eita

te la

fer

estr

e

Nee

tanº

eita

te la

fer

estr

e

Cor

puri

de

ilum

inat

lãsa

te a

prin

se p

eco

rido

are

Nee

tanº

eita

te la

fer

estr

e

Nee

tanº

eita

te la

fer

estr

e

Mic

rofo

n ºi

am

plif

icat

or c

upla

te în

afar

a tim

pulu

i de

utili

zare

Cor

puri

de

ilum

inat

lãsa

te a

prin

se în

sãli

Lum

ina

natu

ralã

nu

este

util

izat

ã

Har

ta 1

.

Har

ta 1

.

Har

ta 2

.

Har

ta 2

.

Har

ta 6

.

Har

ta 6

.

Har

ta 1

.

Har

ta 2

.

Har

ta 4

.

Har

ta 4

.

Har

ta 3

.

Har

ta 6

.

Har

ta 6

.

Har

ta 6

.

Har

ta 1

.

Apã

+en

ergi

e

Apã

+en

ergi

e

Zgo

mot

Ene

rgie

Ene

rgie

Ene

rgie

Ene

rgie

+zg

omot

Ene

rgie

Ene

rgie

Ene

rgie

Ene

rgie

Ene

rgie

Ene

rgie

Ene

rgie

Ene

rgie

+zg

omot

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15


ANEXÃ LA "BIROUL ECOLOGIC" - LISTE DE VERIFICARE

Anexã la "Biroul ecologic" - Liste de verificare

HÂRTIA

SUTE DE STILOURI, CREIOANE, CORECTORI, DOSARE

AERUL DIN INTERIORUL BIROULUI - PLANTE

Verificaþi dacã:Persoanã care face aprovizionarea cunoaºte semnele ecologice?

Ce fel de hârtie folosim pentru corespondenþã?

Ce fel de hârtie se foloseºte la imprimarea materialelor?

Ce fel de plicuri sunt folosite pentru corespondenþã?

Existã un coº special lângã imprimante ºi maºini de copiat pentru colile pe care s-a imprimat numai pe osingurã parte?Colile care au fost folosite numai pe o singurã parte, sunt refolosite?

Aveþi un fax care necesitã hârtie termosensibilã sau normalã?

Dacã aveþi un fax cu hârtie normalã, colile folosite numai pe o parte sunt refolosite?

Existã o reþea internã de calculatoare?Dacã da: exploataþi avantajele reþelei? (Ex. dacã mai multe persoane trebuie sã citeascã ºi sã corecteze acelaºimaterial)

Aveþi cont de e-mail? Vã folosiþi de avantajele contului?

Existã lângã fiecare birou un coº pentru hârtii?

Toate lumea ºtie ce fel de deºeuri nu pot fi aruncate în coºul de hârtie?

Puteþi preciza cantitatea de deºeuri de hârtie care se "produce" în birou?

Verificaþi dacã:Dosarele sunt fãcute din materiale reciclate sau din lemn?

Se folosesc dosare din carton?

În cazul în care folosiþi markeri, se ocupã cineva de reîncãrcarea lor?

Pe lista de cumpãrãturi treceþi ºi patroni pentru pixuri?

Folosiþi corectori care nu conþin diluanþi?

Folosiþi bandã corectoare?

Folosiþi lipici fãrã diluant?

Verificaþi dacã:Aerul din biroul în care lucraþi vi se pare plãcut?

Dacã nu: observaþi des electrocutãri minore?

Folosiþi umidificator în birou?

Aparatul de aer condiþionat funcþioneazã?

La ce grad este reglat?

Dacã nu aveþi nevoie de aer condiþionat, puteþi opri aparatul?

Aerisiþi ?

Sunt plante în birou?

Cât plante sunt în birou?

Pe produs este afiºat semnul care dovedeºte caracterul ecologic al produsului? Carcasa din plastic conþine PVC?Cât este perioada de garanþie? Piesele componente vor fi în fabricaþie încã cel puþin cinci ani?Produsele uzate vor fi preluate de producãtor/distribuitor fãrã platã?Care sunt standardele ergonomice la care corespunde calculatorul? MonitorulEste cu radiaþie redusã? (LW-low radiation)Poate fi miºcat vertical ºi orizontal în jurul axei?Amplasarea monitorului asigurã o poziþie comodã pentru utilizator, ca el/ea sã nu trebuie sã se uite în sus, sãfie într-o poziþie puþin aplecatã?Câmpul vizual nu este disturbat de reflecþii, surse de luminã?Imaginile afiºate sunt stabile?Se folosesc programe screen-saver, sau stand-by în cazul în care calculatorul nu este folosit în continuu?Biroul de lucruAveþi loc destul pentru toate obiectele necesare?Lãþimea biroului este de cel puþin 80 cm?În cazul în care monitorul este amplasat pe birou, distanþa dintre suprafaþa biroului ºi sol este de 75-80 cm?Pentru miºcarea liberã a piciorului aveþi la dispoziþie cel puþin 70 de cm în adâncime?ScaunulÎnãlþimea scaunului este ajustabilã?Scaunul are 5 role?Scaunul este stabil?Partea din faþã a suprafeþei de ºezut este rotunjit?Înãlþimea scaunului poate fi schimbatã uºor?Scaunul este cãptuºit? / Are rezemãtoare de braþ? / Este reglabilã în înãlþime?Se poate ajunge uºor la fiecare tastã, dacã antebraþul este aºezat pe rezemãtoarea de braþ?Mouse-ul poate fi acþionat uºor când braþul este aºezat pe rezemãtoarea de braþ?Unghiul de înclinare a spãtarului poate fi reglat uºor?Poziþia ºi unghiul spãtarului pot fi ajustate?Suprafaþa podelei permite deplasarea fãrã probleme a scaunului?Amenajarea spaþiului de lucru Pentru a rãspunde la urmãtoarele întrebãri, vã rugãm sã apelaþi la ajutorul colegului Dvs.Ochii sunt la distanþã egalã de la monitor ºi foaia de pe care scriem?Schimbarea privirii de la monitorului la pagina de pe care scriem necesitã numai schimbarea direcþiei de privitfãrã vreun efort suplimentar?Privit din profil, coloana vertebralã este arcuitã ºi aplecatã în faþã?Pãrþile de sus a braþelor sunt în poziþie verticalã?Antebraþele sunt plasate în poziþie verticalã pe rezemãtoarea de braþ?Se poate lucra în continuu fãrã miºcarea capului sau a trupului?Coapsa este în poziþie verticalã?Gambele sunt în poziþie verticalã?Obiectele pe care le folosiþi des sunt amplasate într-un unghi de maxim 15-30 grade în stânga ºi în dreaptamonitorului?



CALCULATOARE

Cumpãraþi cu precãdereproduse cu însemneecologice.



FOTOCOPIATOARELE

IMPRIMANTELE

Verificaþi dacã:Produsul dispune de vreun simbol ecologic?

Tamburul conþine arsen, cadmiu sau seleniu?

Se pot efectua copieri pe ambele pagini a colii? Angajaþii copiazã pe ambele pagini?

Conform recomandãrilor producãtorului se poate folosi la copiator hârtie ecologicã?

Consumul de vopsea a maºinii de copiat este optimalã? (Câte pagini putem copia cu un cartuº?)

Toner-ul gol este preluat de distribuitor?Câþi ani garanþie are copiatorul?

Existã opþiunea de utilizare eficientã a energiei?

Are filtru de ozon?

Cât de des trebuie înlocuit?Înlocuirea se face la intervale regulate?

Maºina este amplasatã într-un spaþiu corespunzãtor ca mãrime ºi bine aerisit? La alegerea spaþiului Vã poateajuta personalul specializat care instaleazã copiatorul.

Subansamblele uzate sunt înlocuite la service?

Vânzãtorul garanteazã rãscumpãrarea maºinii de copiat dupã perioada de exploatare?

Ce se întâmplã cu calculatoarele rãscumpãrate: sunt recondiþionate / refolosite, aruncate, depozitate?

Verificaþi dacã:Imprimanta dispune de atestare ecologicã (matriþã)?Tubul cu vopsea poate fi reîncãrcat?

În cazul în care tubul este reîncãrcabil, reîncãrcarea va fi efectuatã de distribuitor?Dacã nu, distribuitorul va prelua tubul?

Puteþi folosi hârtie ecologicã/reciclatã?

Se pot efectua imprimãri pe ambele pagini a colii?

Dacã da: angajaþii ºtiu cum sã foloseascã opþiunea asta?

Existã opþiunea de utilizare eficientã a energiei?

Maºina dispune de emblema Energy Star?

În cazul imprimantei cu laser: dispune de filtru de ozon?Maºina este silenþioasã?

Are maºina opþiunea "imprimare ecologicã" ?

Producãtorul/Distribuitorul îºi asumã preluarea maºinii în vederea refolosirii?

Sã copiaþi pe ambelefeþe ale colii.

Sã fiþi atenþi ca tamburiiuzaþi sã fie preluaþi deproducãtor.

La achiziþionarea echipamentelor sã cumpãraþide la cei care dupã perioada de exploatare, vorrãscumpãra echipamentul

Sã folosiþi imprimantecare au însemn ecologic

Sã cumpãraþi de la undistribuitor car îºiasumã, preluareatamburilor uzaþi învederea neutralizãrii saureciclãrii.



MOBILA

ECONOMISIREA

CURÃÞENIA

Verificaþi dacã:Mobila a fost fabricatã din lemn provenind din climat moderat (ex.: frasin, fag, stejar, salcâm, nuc, cireºe,platan, tei, anin, castan sãlbatic, brad)?Mobila este fãcutã din lemn tropical?

Materialul lemnos provine dintr-o pãdure "durabilã"?

Tipul materialelor plastice folosite este precizat?

La mobilã s-a folosit lac fãrã diluanþi ºi a fost tratatã împotriva insectelor?

Pe suprafaþa mobilei se aflã un strat subþire de ulei vegetal, cearã sau vopsea naturalã?

Mobile dispune de emblema "eco-conºtientã"?

Mobila din plãci fibrolemnoase nu este acoperit cu PVC?

Componentele mobilei se îmbinã cu ºuruburi sau cu adeziv care nu conþine formaldehidã?

Câþi ani garanþie oferã producãtorul?Producãtorul sau distribuitorul se angajeazã sã preia mobila uzatã, în vederea reciclãrii sau depozitãrii (cadeºeu)?Tapiþeria mobilei poate fi curãþatã separat?

Tapiþeria este confecþionatã din material natural (ex.lânã)?Agentul de spumare nu conþine FCKW (hidrocarburã halogenatã)?

Verificaþi dacã:Consumul de energie este observat ºi monitorizat în mod regulat?

Încãlzirea poate fi reglatã individual?

În birou, temperatura este de 20 sau sub 20 de grade?

În week-end ºi la noapte încãlzirea este reglatã la un grad mai mic?

Existã perdea sau jaluzele la ferestre?

Corpurile de iluminat sunt stinse când nu le folosiþi o perioadã îndelungatã?

Aveþi corp de iluminat economic?

În wee-end ºi la noapte aerul condiþionat este oprit?

Folosiþi umidificator?

Sunt robinete care nu închid bine? (picurã apa)

Folosiþi robinete economice?Rezervorul de apã din toaletã este economic?

Verificaþi dacã:Cantitatea de detergenþi este þinutã în continuu sub supraveghere?

La achiziþionare se ia în vedere inscripþiile prezentate pe ambalaj?(ex. valoare pH)

Încercaþi, pe cât posibil, sã cumpãraþi în cantitãþi mai mari?

Cãnile folosite sunt preluate de distribuitor? (în vederea reciclãrii)

Folosiþi soluþie de spãlat fãrã fosfaþi?

Folosiþi þesãturi micro-fibre?


ANEXÃ LA "BIROUL ECOLOGIC" - "DOUÃSPREZECE POZIÞII TIBETANE"

Folosiþi timpul în care nu sunteþi atent la monitorpentru a vã miºca puþin. Acest lucru este derecomandat, pentru cã, cu cât mai mult ºi cât mai desstaþi în faþa calculatorului, cu atât mai posibil sã aparãdureri de spate sau de gât. Cele "Douãsprezece poziþiitibetane" vã ajutã sã vã pãstraþi în formã. Este o seriede exerciþii de relaxare ºi contractare a muºchilor.

Aceste exerciþii stimuleazã alimentarea cu energieºi metabolismul muºchilor. Exerciþiile au fostcompuse de dl dr. medic specialist în ortopedie MartinDonner.

Înainte de a începe exerciþiile aveþi grijã sã urmaþiurmãtoarele instrucþiuni:• fiecare exerciþiu trebuie efectuat timpe de 10-15secunde• este foarte important ca la fiecare exerciþiu sãrespiraþi lent ºi adânc• ridicaþi-vã dupã fiecare exerciþiu ºi faceþi câtevamiºcãri de relaxare

1. Ridicaþi braþuriledeasupra capului.Strângeþi mâinile, cupãlmile în sus ºi apãsaþicât mai puternic.

2. Atingeþi uºor mâinile înspatele capului. Aplecaþi-vã înapoi pe scaun ºiapãsaþi coatele spre spate.

3. Mâinile se ating uºor înspatele capului. Aplecaþi-vã în dreapta ºi în stânga.

4. Prindeþi cu mânaumãrul din partea opusã ºitrageþi. În acelaºi timpîntoarceþi capul spreumãrul care este prins cumâna. Faceþi la fel ºi cucelãlalt umãr.

5. Întindeþi mâinile în faþãºi încruciºaþi-le. Apãsaþiîmpreunã cât mai aproapeîncheieturile, cu degetulgros în jos. Îndoiþiîncheieturile spre stânga ºispre dreapta cât mai multposibil. Prin acest exerciþiumuºchii din parteainferioarã a braþului secontracteazã ºi se relaxeazã.

6. Apãsaþi puternic pãlmile.

"Douãsprezece poziþii tibetane"


7. Întindeþi picioarele,încruciºaþi-le ºi strângeþi-le cât mai tare. Schimbaþipicioarele ºi repetaþiexerciþiul.

8. Þineþi capul drept ºiapãsaþi fruntea puternic cumâna.

9. Þineþi capul ferm ºiapãsaþi cu pãlmile parteadin spate a capului.

10. Þineþi capul ferm ºiapãsaþi cu mâna dreaptãtâmpla dreaptã.

11. Þineþi capul ferm ºiapãsaþi cu mâna stângãtâmpla stângã.

12. Din poziþia stând pescaun aplecaþi-vã înaintecu braþele întinse întrepicioare, cu tãlpile fixatepe podea. Dupã exerciþiuridicaþi-vã ºi efectuaþimiºcãri de relaxare.

Dr. Martin Donner, 1998. Arbeitsplatz Bildschirm. Wien.

ANEXÃ LA "BIROUL ECOLOGIC" - "DOUÃSPREZECE POZIÞII TIBETANE"


LISTA PARTICIPANÞILOR

Lista participanþilorProiectul “Un mediu mai curat cu costuri reduse”, 2002 - 2003

Nr. Persoana Contact Organizaþia Localitatea

1 Szakács B. László A.I. Szakács Miercurea Ciuc

2 Szakács B. Éva A.I. Szakács Miercurea Ciuc

3 Körösfõy Sándor Asociaþia Ecologistã Floarea de Colþ Cluj Napoca

4 Potozky László Asociaþia Întreprinzãtorilor Particulari Miercurea Ciuc

5 Székely Gabriella Asociaþia Kurzia Miercurea Ciuc

6 Russu Tibor Asociaþia Kurzia Miercurea Ciuc

7 Simon Anikó Asociaþia Mercurius Sf. Gheorghe

8 Kõrössy Erika Casa Pedagogilor Apáczai Csere János Miercurea Ciuc

9 Farkas Éva ECHO Centru de Incubare Gheorgheni

10 Bándi Enikõ Fundaþia pentru Parteneriat Miercurea Ciuc

11 Dániel Csilla Fundaþia pentru Parteneriat Miercurea Ciuc

12 Forró Botond Fundaþia pentru Parteneriat Miercurea Ciuc

13 Molnár Judith Fundaþia pentru Parteneriat Miercurea Ciuc

14 Potozky László jr. Fundaþia pentru Parteneriat Miercurea Ciuc

15 Dósa Eszter Primãria Miercurea Ciuc Miercurea Ciuc

16 Csomortáni Attila SC. Apropo SRL Miercurea Ciuc

17 Szilágyi Zsolt SC. Consact Consulting SRL Cluj Napoca

18 Mezei József SC. Csik-Car SA Miercurea Ciuc

19 Vitos Márton SC. Fenyõ SRL Miercurea Ciuc

20 Szász Imre SC. Geplas SRL Miercurea Ciuc

21 Gráncsa Katalin SC. Grancom SRL Miercurea Ciuc

22 Mihályfalvi Gábor SC. Huron Export-Import SRL Miercurea Ciuc

23 Mihályfalvi Attila SC. Huron Export-Import SRL Miercurea Ciuc

24 Jánosi Csaba SC. Keramika SRL Miercurea Ciuc

25 Kopacz Zoltán SC. Kobezol SRL Gheorgheni

26 Kopacz Zsuzsa SC. Kobezol SRL Gheorgheni

27 Kõrössy Péter SC. Mobila Mikó SA Miercurea Ciuc

28 Farkas László Hunor SC. Pipelife Romania SA Miercurea Ciuc

29 Babos Anna Mária SC. Tabula Rasa SRL Zetea

30 Demeter László Universitatea Sapientia Miercurea Ciuc

31 Mara Gyöngyvér Agenda 21 Miercurea Ciuc

32 Szekeres Júlia Studentã Miercurea Ciuc

33 Voitsuk Andrea Studentã Miercurea Ciuc

34 András Jenõ Inginer de mediu Miercurea Ciuc


FÃRÃ COMENTARII...

Fãrã comentarii...

un mediu mai curat cu costuri reduse - natura2000.ro · a staffului se realizeazã prin seria de...

Documents