coordonatori:IANCU C. BERCEANUADRIANA BOBOICIOV

Cuprins

1. Argument…………………………….………………….……………….2

2. Scopul lucrării……………………………………….…….…………….2

3. Materiale şi metode……………………….………………………….….2

4. Cadrul geografic general al localităţii………………………………...…3

5. Probleme ale mediului înconjurător în localitatea Dudeştii Vechi...……4

6. Acţiuni voluntare de protecţie a mediului……………………………….8

7. Concluzii……………………………………….……………………….17

8. Bibliografie………………………..……………………………………18

2

1. Argument

Un mare învăţat al Evului Mediu a afirmat că trupul reprezintă casa sufletului, iar starea lui de necurăţenie şi neîngrijire are legătură directă cu căderea în păcat.

Tot aşa putem afirma că starea avansată de degradare a mediului înconjurător din unele zone ale Globului constituie reflectarea unei stări decadente a societăţii din acel loc. De asemenea, oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzia că starea de sănătate a individului este profund influenţată de starea mediului ambiant.

În paginile ce urmează ne propunem să facem o analiză a stării în care se află mediul ecologic din localitatea Dudeştii Vechi, a principalilor factori perturbatori, precum şi o trecere în revistă a acţiunilor ecologiste promovate sau realizate de Liceul „Sfinţii Kiril şi Metodii” , de elevi şi cadrele didactice.

Importanţa acestui studiu constă din faptul că, probabil, reprezintă unul din puţinele de acest gen intreprinse în colţul extrem vestic al României, la vest de Sânnicolau Mare şi, nu în ultimul rând, în faptul că, prin aceasta dorim să ne aducem aportul la dezvoltarea durabilă a comunei noastre.

Practic, nici un proiect de dezvoltare nu se poate concretiza fără realizarea unei analize a calităţii mediului.

2. Scopul lucrării

Analiza principalelor probleme ale mediului înconjurător în Comuna Dudeştii Vechi.Găsirea unor soluţii constructive care să ducă la ameliorarea acestora.Realizarea unor microproiecte din resurse locale sigure, în parteneriat cu Primăria, Centrul de

Asistenţă Rurală Timiş şi CED.

3. Materiale şi metode

3.1. Materiale folosite Materiale bibliografice.

În această categorie intră lucrări din domeniul gegrafiei orizontului local şi lucrări din domeniul ecologiei, geografiei mediului şi ecologiei umane.

Date de analiză chimică şi bacteriologică a apeiAcestea ne – au fost puse la dispoziţie prin amabilitatea Biroului de Gospodărire a Apei şi

Mediului din cadrul Primăriei Dudeştii – Vechi. Materiale cartografice

- Harta forajelor Judeţului Timiş

3

3.2. MetodeÎn realizarea acestui studiu am folosit mai multe metode de cercetare ştiinţifică. Ele se pot

structura în următoarele categorii: Metoda observaţiei.

Aceasta presupune urmărirea unor fapte cu scopul de a sesiza aspecte vizibile şi relevante asupra unor fenomene.

În cazul de faţă s-au folosit observaţie făcute în teren, pentru a sesiza aspecte referitoare la cadrul natural(în special relieful) al localităţii şi amplasamentul surselor de poluare şi al obiectivelor asupra cărora s-a acţionat în perioada 2007 – 2008.

Metoda analizei. Această metodă am utilizat-o atunci când am studiat caracteristicile hidrochimice şi

biologice ale apelor subterane oferite de Biroul de Gospodărire a apei şi mediului din cadrul. Metoda modelării.

Am folosit-o pentru a scoate în evidenţă aspecte cantitative asupra calităţii apei. Principalul instrument a fost reprezentat de graficele realizate în programul Excel.

Un alt instrument l-a constituit harta. Prin aceasta am oferit o imagine reală a poziţiei forajelor şi a punctelor de distribuţie a apei în cadrul localităţii.

Consultarea bibliografiei Aceasta s-a făcut în scopul de a completa informaţiile culese în teren şi din materiale oferite de

Biroul de Gospodărire a Apelor şi Mediu din cadrul Primăriei Dudeştii Vechi. Sinteza.

Aceasta metodă, cu rol primordial în realizarea studiilor ştiinţifice, ne-a folosit, în punerea cap - la – cap a rezultatelor obţinute prin analiza datelor de laborator, a observaţilor făcute în teren şi a informaţilor din bibliografie.

4. Cadrul geografic general al localităţii

Situată în nord – vestul judeţului Timiş, localitatea Dudeştii Vechi (fostă Beşenova Veche) se află la o distanţă de 77,6 km de municipiul Timişoara şi 13,8 km de oraşul Sânnicolau Mare (pe DJ 682). (fig.1,2).

Fig. 1 Dudeştii Vechi şi împrejurimile (sursa: Ardelean, Zăvoianu, 1979)

Localitatea Dudeştii Vechi are un relief de câmpie joasă, cu altitudini de circa 80 - 83 m.

Aspectul plat al câmpiei, precum şi nivelul freatic ridicat (1 – 2 m), precum şi frecventele revărsări ale Mureşului şi Arancăi au determinat instalarea în aceste locuri a unor întinse suprafeţe

4

înmlăştinite. Acesta a fost motivul pentru care omul a modificat profund reţeaua hidrografică şi regimul ei de scurgere încă din secolul al XVIII – lea.

Au fost trasate numeroase canale de desecare, iar râurile – în special Mureşul – au fost indiguite.

Fig. 2 Poziţia comunei Dudeştii Vechi în cadrul judeţului

(www.wikipedia.ro)

Trebuie menţionat, aici, faptul că fundul albiei Mureşului este mai ridicat decât altitudinea medie a Câmpiei Arancăi. Solurile, argiloase, fac parte din Clasa Vertosoluri. Compactitatea lor exceptională şi lipsa porozităţii favorizează băltirea apei. Climatul, blând, cu influenţe vestice şi submediteraneene se caracterizează prin ierni blânde

(circa – 1,2°C) şi veri moderate (22°C). Precipitaţiile, însă, au o valoare destul de scăzută (536 mm/an), făcând necesară irigarea în timpul verii pentru unele culturi agricole.

Localitatea Dudeştii Vechi a fost colonizată în 1738 cu bulgari pavlicheni. Atunci întreaga Câmpie a Arancăi era o întinsă mlaştină inundată periodic de revărsările Mureşului.

La recensământul din 2002, în localitatea Dudeştii Vechi au fost număraţi 3901 locuitori, în majoritate bulgari. Populaţia, profund îmbătrânită, suferă un proces de scădere naturală. Aceast proces este compensat parţial prin stabilirea, anual, de noi locuitori, majoritatea tineri, de etnie română.

5. Probleme ale mediului înconjurător în localitatea Dudeştii Vechi

Principalele probleme de mediu cu care se confruntă localitatea Dudeştii Vechi sunt: deşeurile şi gestionarea lor, apa potabilă şi de consum menajer, poluarea apelor de suprafaţă, poluarea solului.

5.1. Resturile menajere şi gestionarea lorResturile menajere constituie o problemă importantă de mediu, la nivelul întrgii planete.

Mileniu după mileniu, omenirea a produs şi va mai produce tone de deşeuri, unele degradabile în timp scurt, altele în timp mai lung.

Depozitarea lor s-a făcut multă vreme în gropi de gunoi amplasate la marginea localităţilor. Oraşele în ţara noastră erau dotate şi în secolul trecut cu maşini şi, mai ales personal angajat în gestionarea lor. La sate, însă, lucrurile au evoluat mai greu. Cantitatea mai mică de deşeuri, dar mai ales lipsa fondurilor au lăsat această problemă în voia sorţii. Însă, începând din 1990, odată cu

5

pătrunderea la noi a spiritului societăţii de consum, a crescut foarte mult cantitatea de gunoaie, mai ales a celor din material plastic – care se degradează foarte greu.

Atunci mai toate comunele de la noi din ţară şi-au amenajat gropi de gunoi mai mult sau mai puţin ecologice. La Dudeştii Vechi a fost amplasată la circa 30 m depărtare de şosea, pe drumul ce leagă localitatrea de Beba Veche. Facem menţiunea că se prefigurează, în viitorul apropiat, ca zona să devină una din căile de acces ale ţării noastre spre Europa de Vest.

Fig.3 Groapa de gunoi de la Dudeştii Vechi – vedere dinspre şoseaua Sânnicolau Mare– Beba Veche

O problemă greu de rezolvat rămâne, însă, alocarea fondurilor necesare întreţinerii acestrora. Dar şi mai greu de rezolvat ni se pare implementarea unor principii sănătoase în mentalitatea

multora din cetăţeni. Aceştia au, de multe ori, obiceiul de a-şi arunca gunoiul la întâmplare, în apropierea gropii sau chiar aiurea, pe marginea şoselei.

5.2. Apa potabilă şi de consum menajerAlimentarea cu apă a unei localităţi constituie o problemă de primă importanţă în economia

acesteia. Nici o activitate nu se poate desfăşura fără aceasta. De asemenea, toate activităţile desfăşurate de om au implicare, directă sau indirectă, în poluarea apei dintr-o localitate.

În Dudeştii – Vechi reţeaua de alimentare cu apă, cu o lungime de 51,1 km, este distribuită uniform pe raza localităţii. Deci, nu există probleme privind accesul la apă curentă. Însă o problemă importantă o constituie starea acesteia: conductele sunt din oţel şi nu au mai fost înlocuite de cel puţin 40 de ani. Pe pereţii acestora s-au depus săruri, coloizi şi suspensii, care constituie mediul de cultură ideal pentru microorganisme.

Analiza chimică a apei din foraje indică o concentraţie ridicată de azot amoniacal, provenit din îngrăşămintele sintetice aplicate solului de cel puţin 50 ani (vezi tabel 1). De asemenea, o altă sursă o constituie dejecţiile umane şi animaliere de pe raza localităţii.

Tabel 1. Analiza chimică a apei subterane din Dudeştii VechiParametrii analizaţi Valoare obţinută în 2004 Valoare obţinută în 2006 Valoare admisă

Azot amoniacal (mg/l) 2,320 1,320 0,500

Azotiţi (mg/l) 0,050 0,001 0,500

Azotaţi (mg/l) 0,240 0,070 50,000

Fosfaţi (mg/l) 0,920 0,640 0,500

pH 7,380 8,160 6,500

Cloruri (mg/l) 5,400 6,310 250,000

Sulfaţi (mg/l) 17,200 2,000 250,000

6

Na/K (mg/l) 10,150 110,000 200,000

Fier (mg/l) 0,300 0,180 0,200

Mangan (mg/l)   0,080 0,050

Duritate totală (°Ge) 3,100 2,400 5,000

E drept, stratele acvifere sunt captive, deci nu au legătură directă cu suprafaţa solului. Însă, în zonă s-au efectuat numeroase foraje pentru extracţia petrolului. Acestea au deschis căi de comunicare între stratele acvifere superioare şi cele de adâncime.

Analiza bacteriologică a apei indică o concentraţie mare a coliformilor. Aceştia pot cauza afecţiuni ale aparatului digestiv.

5.3. Poluarea apelor de suprafaţăDeşi nu deţinem date exacte de analiză chimică a apei din canale şi din râul Aranca, un aspect

izbitor îl constituie, la prima vedere, culoarea întunecată, brună, a apei şi mirosul ei nespecific. De asemenea, la suprafaţa apei râului plutesc o cantitate impresionantă de recipiente din plastic

şi gunoaie de tot felul. Principala sursă a acestora o constitiuie gospodăriile riveranilor. În lipsa unei supravegheri şi a

unor măsuri coercitive din partea autorităţilor, unii locuitori ai comunei îşi aruncă gunoaiele, fiecare pe unde apucă. Mulţi dintre ei le aruncă în Aranca.

De asemenea, trebuie menţionat faptul că toate gospodăriile din sat au fosă septică, deoarece nu există reţea de canalizare. Prin urmare, toate substanţele toxice, de la detergenţi şi până la dejecţii ajung în apa freatică. Or, este cunoscut faptul că aceasta are legătură directă cu apele de suprafaţă. Intrate în sol, substanţele poluante ajung prin şiroire în apa râului. În acelaşi loc ajung poluanţii prin infiltrare.

Fig.4 Gunoaie pe malul şi în albia Arancăi

5.4. Poluarea solului şi a apei freaticeAceasta constituie, poate, o problemă gravă la nivel naţional. Solul este un corp sensibil, care acumulează în timp toate substanţele care trec prin el. În vatra localităţii, poluarea cu dejecţii umane şi animale este foarte accentuată. De asemenea,

fosele septice aduc un aport însemnat de detergenţi şi alte substanţe toxice.Toate acestea se înmagazinează în pământ şi sunt preluate, apoi, de plantele cultivate de oameni

în grădini.

7

Aşa cum am precizat în paragraful precedent, apa freatică este poluată intens cu azotaţi. Cum apele freatice se află în legătură cu solul, analiza gradului de poluare al acestora constitituie un indicator preţios în evaluarea stării de sănătate a solului.

Sursa creşterii peste măsură a concentraţiei de azot amoniacal o constituie, pe de o parte îngrăşăminte chimice aplicate în întreaga câmpie a Banatului de peste 50 de ani, iar pe alta parte, dejecţiile animaliere din vatra satului şi numai. De fapt, aici, intervine şi factorul social - istoric: dacă înainte de 1950, majoritatea locuitorilor îşi adăposteau animalele de tracţiune, porcinele, păsările,etc. în sălaşe diseminate pe toată raza extravilanului localităţi, după acestea au fost distinse, o dată cu colectivizarea agriculturii. După 1990, oamenilor le-au fost restituite treptat, proprietăţile funciare avute. De asemenea odată cu dispariţia C.A.P - urilor, urmate, ulterior, de desfiinţarea I.A.S.- urilor au dispărut şi fermele de pe raza localităţi. Înainte de 1990 era destul de dificil să ţii animale în curte, în primul rând din cauza lipsei furajelor.

Primind înapoi pământurile, oamenii, gospodarii, au început să şi le cultive cu cereale. O dată cu aceasta s-a revigorat, cumva şi creşterea animalelor. Însă acest reviriment al microeconomiei rurale nu s-au produs în mod organizat şi nicidecum pe acelaşi făgaş de dinainte de 1950. În primul rând populaţia satului s-a schimbat: dacă pe atunci există o forţă de muncă relativ tânără , care putea întreţine o gospodărie ţărănească cu toate rosturile ei, ştiute din moşi - strămoşi, în 1990 satul avea o populaţie profund îmbătrânită, care nu dispunea, nici de resursele materiale necesare pentru refacerea sălaşelor, nici de puterea fizică de a se deplasa 5-6 km în afara localităţi pentru a munci. De asemenea, cei 40 de ani de comunism au schimbat mentalitatea locuitorilor de la sate.

În afara de aceasta, au intervenit şi alte schimbări de natură social – economic: ţăranul nu mai este ţăran: el trebuie să producă, nu atât pentru subzistenţă, cât pentru piaţa de desfacere. Pentru a satisface nevoile materiale ale unei familii de la sfârşitul secolului al XX-lea şi începutul celui prezent este necesar un efort financiar mult mai mare, adică ţăranul trebuie să treacă la agricultura intensivă, capitalistă. Toate acestea, în condiţiile în care, timp de patru decenii, sătenii au fost obişnuiţi – de voie,de nevoie - să fie simpli executanţi pe moşia I.A.S sau C.A.P. Dintr-o dată, ţăranul s-a văzut în faţa unei situaţii diferite: nu mai putea să facă ce a fost obişnuit în anii comunismului, iar sfaturile şi ştiinţa bătrânilor “paori” nu erau de nici un folos.

În concluzie, locuitori tuturor satelor din România –deci nu numai a celor din Dudeştii-Vechi – au început a-şi ţine animale în afara satului.

O altă cauză a creşterii concentraţie de azot, amoniacul o constituie lipsa canalizării: de veacuri pământul localităţi “îmbogăţit” cu deşeuri menajere şi ape uzate din gospodării, etc. Toate acestea oamenii le deversează în mod curent în vechile fântâni transformate în fose septice.

Din anii ′60, de când s-a introdus alimentarea cu ape curentă în localitate, nu s-a construit nici un metru de canalizare, ca să nu mai vorbim de staţie de epurare a apelor uzate.

Cât despre aplicarea îngrăşămintelor baza de azotat de amoniu, uree şi alte produse chimice pe baza de azot, aceasta s-a practicat şi se practicat încât din anii ′50. Aceste substanţe s-au infiltrat şi sau acumulat , an de an, în zone de alimentare a stratelor acvifere de adâncime din care se alimentează comuna.

Efectele pe care le pot avea aceste substanţe poluante asupra organismului uman sunt multiple: methemoglobinemie, hemoliză acută, insuficienţă renală, comă uremică, colaps în cazul sugarilor.

O altă sursă de poluare a solului o constituie reziduurile menajere. De multe ori acestea ajung pe câmp, aduse de vânt din groapa de gunoi sau aduse de oamenii care nu se mai obosesc să – şi ducă gunoiul în locul special amenajat.

De asemenea, trebuie menţionat faptul că această zonă a constituit un bazin important de extracţie a hidrocarburilor. În apropierea sondelor, solul a fost poluat în permanenţă cu ţiţei. Acesta a ajuns, inevitabil, pe sol în timpul lucrărilor de extracţie. Petrolul este insolubil în apă şi constituie un amestec de substanţe organice cu proprietăţi chimice diferite, care odată încorporate în sol, se degradează în timp foarte îndelungat şi modifică compoziţia chimică normală a acestuia.

8

Fig.5 Gunoaie împrăştiate pe sol, în apropierea deponeului

6. Acţiuni voluntare de protecţie a mediului

Aşa cum îi stă bine unei comunităţi aflate pe drumul integrării în societatea europeană, şi în Dudeştii Vechi au existat acţiuni ce vizau implementarea unei educaţii ecologiste atât în rândul copiilor, al tinerilo, cât şi printre persoanele de vârstă adultă.

În cele ce urmează vom face o trecere în revistă a acţiunilo de acest gen intreprinse de şcola noastră sau de elevii şi cadrele didactice în colaborare cu Primăria şi alte organisme administrative sau ONG-uri.

În ultimii doi ani la nivelul localităţii s-au desfăşurat următoarele proiecte:- Proiectul „Natura ne iubeşte – să o iubim şi noi!” în 2007- Proiectul „VITRINA” în colaborare cu CED- Proiectul „Dudeştii Vechi, Dudeştii Verzi” în colaborare cu CAR- Acţiunea de plantare a arborilor în partea de NV a localităţii

6.1. Proiectul „Natura ne iubeşte, să o iubim şi noi!”

Liceul Teoretic „Sf. Kiril şi Metodii” a câştigat finanţare în valoarea de 27.232 lei pentru proiectul „NATURA NE IUBEŞTE – SĂ O IUBIM ŞI NOI” prin „Programul de granturi pentru dezvoltare şcolară” iniţiat de Guvernul României în anul şcolar 2007- 2008. El se înscrie în categoria proiectelor care sprijină îmbunătăţirea procesului de predare-învăţare prin activităţi extracurriculare.

La realizarea acestui proiect, fiind şi beneficiari direcţi ai acestuia, au participat 302 de elevi din clasele I-VIII cu vârstă între 7 – 15 ani, 153 de fete şi 149 de băieţi, cu rezultate deosebite sau cu dorinţă de îmbunătăţire a rezultatelor şcolare şi de disciplină.

Alături de elevii implicaţi direct în implementarea proiectului, beneficiari indirecţi , au fost:- elevi ai şcolii de vârste între 7 şi 19 ani, băieţi şi fete- 20 de părinţi ai elevilor implicaţi în proiect, cu vârste între 28-50, indiferent de gradul de cultură, condiţii materiale, apartenenţă religioasă care s-au preocupat de participarea ritmică a elevilor la activităţi şi s-au implicat activ, prin servicii sau material, în organizarea şi desfăşurarea activităţilor propuse.

9

- membrii ai comunităţii locale - reprezentanţi ai Consiliului Local şi Primăriei - cadre didactice, atât responsabilii cu activităţile proiectului cât şi cei care i-au însoţit pe elevi în activităţile desfăşurate.

Activităţile care s-au desfăşurat în cadrul proiectului sunt următoarele:

1. „ÎNCEPUTUL ÎL FACEM NOI” - activitate în cadrul căreia a avut loc informarea participanţilor la proiect asupra obiectivelor proiectului 2. „VIITORUL PLANETEI ÎNCEPE CU NOI”

Elevii au fi informaţi despre importanţa protejării mediului înconjurător prin colectarea deşeurilor obţinute în gospodării şi valorificarea lor. La sfârşitul lunii mai clasele participante la proiect au fost informate despre aceasta activitate, s-a stabilit locul depozitării materialelor colectate şi modul de monitorizare a realizărilor fiecărei clase. Fiecărei clase i s-a repartizat un număr de cutii de carton şi saci menajeri. S-a stabilit legătura cu o firmă de colectare a deşeurilor, în vederea comercializării materialelor colectate de elevi.

Tabel cu materialele colectate de fiecare clasa

 Clasa/

MaterialeHartie

kgSticle de plastic

Doze de aluminiu Folie

Fier vechi

Total materiale

1 IVA 165,5 89 0,7   55 310,22 VA 34 23,05 2,5 5,25 135 199,83 IVB 45,5 75 7,5 0,1 1 129,14 IIIB 65 21 5,5 0,5   925 IIIA 58,45 30   1,2   89,656 VIA 9,3 10,5 0,1   69 88,97 VB 32,75 27,75 11,25   17 88,758 VIB 65,5 7,6       73,19 IIA 19 19,8       38,810 IIB 17 17,1 1   1 36,111 VIIIA 15,6 5     5 25,612 VIIIB 2 2,5       4,513 VII           014 IB            15 IA              Total kg 529,6 328,3 28,55 7,05 283 1176,5

  Total lei37,07

lei 98,49 lei 11,42 lei 2,12 lei 99,05lei 248,15 lei

10

Fig.6 Colectare si sortare a deşeurilor reciclabile sticle, deşeuri de hârtie, fier vechi, doze de aluminiu

3. „5 IUNIE – ZIUA MONDIALĂ A MEDIULUI”Elevii claselor I – IV au realizat machete confecţionate cu materiale din natură, desene. Cele

mai bune lucrări au participat la concursul de desene pentru realizarea unei sigle a proiectului. Cel mai bun desen a fost premiat şi expus pe un panou reprezentativ. S-au oferit diplome pentru participanţi. Clasele V-VIII au avut ca obiectiv alegerea unui unui motto al proiectului, au participat la concursul de afişe cu tema „5 IUNIE – ZIUA MONDIALĂ A MEDIULUI” şi concursul de cultură generală cu tema de protecţie a mediului „Cine ştie, câştigă „

Fig. 7 Concursuri desfăşurate pe grupe de vârstă cu teme despre protejarea mediului.

4. „ÎMPREUNĂ, PENTRU UN MEDIU MAI CURAT” Copii au fost împărţiţi pe grupe şi repartizaţi în diferite zone ale comunei: centru, piaţă, parcul

copiilor, şi pe străzile comunei. Deşeurile colectate în saci au fost duse la groapa de gunoi din afara comunei de către angajaţii primăriei. Ei au purtat tot timpul mânuşi de unică folosinţă. Rezultatele au fost evidenţiate prin fotografii făcute înainte de activitate şi după.

11

Fig.8 Elevii au participat la igienizarea centrului comunei, strângerea pungilor de plastic, hârtiilor...

5. „FĂ CUNOŞTINŢĂ CU NATURA ÎNCONJURĂTOARE, GHICIND! ” A fost organizat un concurs de ghicitori, rebusuri, descrieri ...

6. „SĂ ÎNVĂŢĂM DE LA NATURĂ” Au fost selectaţi 40 de elevi, care s-au implicat în proiect, care au făcut o excursie tematică pe

traseul Dudeştii Vechi- Grădina botanică din Macea,Arad- Peştera Urşilor, Bihor-Oradea-Grădina Botanică din Cluj Napoca-Cetatea Devei, Deva-Castelul Corvinilor, Hunedoara-Timişoara- Dudeştii Vechi. Excursia a avut loc în perioada 1-4 noiembrie 2007.7. „PLANTEAZĂ UN POM –RESPIRĂ UN AER CURAT”

S-a întocmit un plan de amenajare a spaţiilor verzi din comună de către profesorii responsabili de această activitate şi cu ajutorul primăriei.

În zilele în care timpul a permis au fost plantaţi pomi ornamentali, arbuşti. În curtea şcolii a fost amenajat un loc de recreere cu bănci achiziţionate din fondurile primite pentru proiect.

Tabelul de mai jos arată speciile şi numărul puieţilor plantaţi în parcul copiilor din comună, în curtea şcolii, pe terenul de sport al şcolii şi, nu în ultimul rând, în centrul comunei, în faţa şcolii şi în faţa parohiei catolice.

Nr. crt. Produs de achiziţionat Inaltime (cm) Cantitate (buc.)

1 Thuja 50/80 19

2 Paltin de camp ( Acer platanoides )

150/200 3

3 Mesteacăn ( Betula pendula)

150/200 18

4 Frasin ( Fraxinus excelsior ) 150/200 2

5 Nuc American ( Juglans nigra )

150/200 2

6 Stejar roşu ( Quercus rubra)

150/200 2

Total     56

12

Fig. 9 Plantarea pomilor ornamentali8. „SĂ IUBIM NATURA”

Este activitatea care a avut ca obiectiv organizarea cercului”Prietenii naturii” în şcoală şi amenajarea unui spaţiu corespunzător, organizarea unui „Colţ verde„ în fiecare clasă, asigurarea permanenţei în îngrijirea plantelor.

9. „VREM SĂ ŞTIM MAI MULT” Elaborarea unor programe pentru discipline opţionale utile proiectului şi propunerea pentru introducerea lor în curricula şcolii. Exemple de opţionale care pot fi introduse în C.D.Ş. sunt următoarele:

Planeta noastră la clasele I-IV Ecoturism la clasele V-VI Chimia mediului şi a calităţii vieţii la clasele VII-VIII

10. „SĂRBĂTORIM ÎMPREUNĂ ÎNCHEIEREA CU SUCCES A PROIECTULUI”- EVALUARE FINALA

Prezentarea rezultatelor proiectului Noi considerăm că obiectivul principal al proiectului, şi anume: „Transformarea elevilor în adevăraţi prieteni ai Pământului şi descoperirea unor sentimente de dragoste şi admiraţie pentru meleagurile natale” a fost atins. În plus, în timpul desfăşurării proiectului şi la finalul acestuia elevii au reuşit:să se implice responsabil în acţiuni de protejare a mediului din comuna in care locuiesc; să creeze şi să implementeze în şcoală o campanie de protejare şi înfrumuseţare a părculeţului din faţa şcolii şi a celui comunal prin lucrări de întreţinere şi sădire de arbori si arbuşti ornamentali.

6.2. Proiectul „VITRINA”Acet proiect s-a născut în 10 decembrie 2006, în baza unei declaraţii de parteneriat între

Primăria Dudeştii Vechi şi Centrul Euroregional pentru Democraţie. Urmarea acestui acord a fost constituirea unui grup de iniţiativă în 3 decembrie 2007. acest grup s-a numit „VITRINA” de la iniţialele numelor membrilor săi: V (Vlaicu, adică prof. Ioan Sârbu), I (institutor Ioan Leban), T (Toma Roncov), R (Ramona Acsinte – promotor local la Primăria Dudeştii Vechi), I (prof. Iancu Berceanu), N (Natalia Roncov - student), A (Ana Maria Calcsov).

Principalul scop al acestui grup a fost promovarea comportamentului şi a educaţiei ecologice în toate categoriile sociale din comună. Activitatea acestuia s-a concretizat într-o serie de acţiuni:

4 – 6 decembrie: participarea la un training susţinut la timişoara de CED pe tema: „Modele comportamentale de protecţie a mediului şi de asimilare a valorilor ecologice în zona transfrontalieră România – Serbia” . În cadru lacestei întâlniri s-au trasat liniile generale în care avea să se desfăşoare activitatea grupului, respectiv crearea unui parc pe

13

malul râului Aranca, pe un teren viran, realizarea unui concurs de afişe pe temă ecologică şi a diverse acţiuni de informare a cetăţenilor.

03.03. 2008 Concurs de afişe pe temă ecologică cu elevii Liceului din Dudeştii Vechi 20.03.2008 Demararea lucrărilor de curăţire a locului de către elevii coordonaţi de

profesorii Ioan Sârbu şi Iancu Berceanu 10.04.08 întâlnire cu primarul G Nacov şi administratorul SC Emiliana Giuseppe Benini

pentru intervenţia utilajelor mecanice, s-au stabilit ultimele măsuri privind curăţirea terenului

11.04.08 Un nr de elevi conform tabelului au curăţat de pietre, sticle etc terenul 16.04.08 Cei de la S.C: Emiliana au amenajat cu buldozerul terenul 17.04.08 Două clase de elevi au făcut finisările după trecerea buldozerului 18.04.08 A treacut cu combinatorul N. Boboiciov 22.04.08 Plantare de pomi

Fig.10 Planul Parcului „VITRINA”

Proiectul „VITRINA” se află, în prezent în derulare. Materialele de mai jos pot oferi o imagine a actvităţilor de până acum.

14

5 m5 m

94m68 m

18 m

C u r s A r a n c a 98 m

8 m

34 m

Necesar materiale

1. 400 m bordură

2. 20 m3 pietriş mărgăritar

3. 1 m3 scândură

4. 20 buc. coşuri de gunoi

metalice

5. 35 buc. răchită

6. 40 buc. arbori

- frasin 10 buc.

- mesteacăn 20 buc.

- tei 20 buc.

POD

Grupul Ecologic V I T R I N A

Legenda:

Răchitiş

Pomi Bănci Alee parc Trotuar

Fâşie inundabil

Fig. 11 Afişul premiat şi ales pentru a reprezenta acţiunea noastră

Fig.12 Curăţirea locului şi arderea gunoaielor (20.03.2008)

6.3. Proiectul „Dudeştii Vechi, Dudeştii Verzi”

Acest proiect ecologic are în vedere amenajarea unei porţiuni din strada principală, în conformitate cu spiritul european în materie de amenajarea spaţiului şi promovarea unor principii sănătoase de gospodărire a spaţiului comun.

Practic este vorba de amenajarea terenurilor aflate în faţa caselor, prin plantarea de arbori, semănarea şi întreţinerea gazonului, instalarea coşurilor de gunoi – care lipsesc din zonă.

15

De asemenea, se are în vedere educarea în spirit ecologist a unor mase cât mai largi de cetăţeni, prin puterea exemplului.

Trebuie menţionat faptul că deşeurile menajere şi stradale au constituie o problemă spinoasă a comunei noastre. De multe ori unii cetăţeni, certaţi cu principiile morale, sănătoase, aruncă resturi de ambalaje, hârtii şi ... în general tot ce găsesc prin buzunare şi nu le foloseşte direct pe stradă.

Acest proiect s-a născut în urma unei şedinţe a grupului VITRINA. Atunci angajatul Primăriei, Ramona Acsinte a semnalat existenţa unei posibilităţi de finanţare din partea Centrului de Asistenţă Rurală a unor microproiecte, care vin ca o iniţiativă din partea comunităţilor rurale.

În data de 27 februarie 2008 Berceanu Iancu, Boboiciov Adriana, Dragomir Monica, Nacov Diana, Roncov Ioan, Roncov Eudochia şi Ciocani Petru s-au întrunit,au constituit grupul de iniţiativă şi au comploetat cererea de finanţare către C.A.R. Aceasta a fost trimisă imediat, iar proiectul urmează să se desfăşoare începând cu 1 iulie 2008 şi va ţine până în martie 2009.

Figura de mai jos oferă o imagine plastică a felului cum arată în prezent porţiunea din strada principală, care urmează a fi amenajată.

Fig.11 Porţiune din strada principală care urmează a fi amenajată

6.4 Acţiunea de plantare a arborilor în partea de NV a localităţii

Din datele statistice rezultă că cea mai puţin împădurită zonă a ţării noastre este cea de câmpie, doar 10,9%, în Câmpia de vest procentul fiind chiar mai mic. De aceea există la ora actuală preocupări pentru folosirea şi gospodărirea durabilă a terenurilor de câmpie, prin extinderea suprafeţelor împădurite, în scopul ameliorării efectelor factorilor naturali dăunători (inundaţii, secetă ), a reducerii eroziunii

16

solurilor, îmbunătăţirea calităţii aerului, atenuarea efectelor fenomenului global al schimbărilor climatice etc.

Primăria comunei Dudeştii Vechi a început în urmă cu 2 ani (2006) o acţiune de plantare de pomi ( salcâmi, mesteceni ) în scopul creării unei zone de protecţie în jurul localităţii. Locul ales este o zonă de infiltraţie de 2 hectare (teren nearabil) aflată pe drumul Cociohatului, în partea dreaptă, între canalul de desecare şi canalul colector.

Această acţiune a continuat în perioada 14, 15 aprilie 2008, dorindu-se împădurirea pe partea stângă a drumului. Primăria a cumpărat din fonduri proprii un număr de 12.000 puieţi de salcâm, 200 de frasin, şi o cantitate mai mică de mesteceni şi stejari.

Elevii claselor a X-a, a XI-a şi a XII-a din Liceul Teoretic „Sf. Kiril şi Metodii”, Dudeştii Vechi împreună cu câţiva profesori au participat ca voluntari la plantarea pomilor în cele două zile cât a ţinut acţiunea. Partener a fost şi Asociaţia de Vânătoare AJVPS Timiş, filiala Sânnicolau Mare, grupa Dudeştii Vechi.

Fig. 12 Teren nearabil plantat cu salcami de catre primaria comunei

17

Fig.13 Salcami plantati in 2006

7. Concluzii

Localitatea Dudeştii Vechi, aşezată în extremitatea de vest a ţării constituie un exemplu tipic de localitate din mediul rural românesc – o localitate care se confruntă cu serioase probleme de mediu, dar care face progrese în direcţia integrării în madelul european de organizare a teritoriului.

Principalele puncte nevralgice ale mediului înconjurător sunt: gestionarea deşeurilor menajere şi stradale, calitatea apei potabile, poluarea apelor subterane şi de suprafaţă şi poluarea solului.

În ultimii ani, odată cu integrarea României în Uniunea Europeană s-a acordt o tot mai mare atenţie problemelor de mediu. Principalul motor în acţiuni de acest gen este societatea civilă, în special intelectualii. Aceştia au iniţiat o serie de activităţi care au ca scop ameliorarea dezechilibrelor din ecosistemul localităţii şi diminuarea poluării.

O atenţie deosebită se acordă educaţiei ecologice, deoarece numai aceasta poate constitui un remediu de durată pentru problemele cu care se confruntă.

Mulţumesc pentru colaborare d-lui Kercsov Ioan de la Biroul de Gospodărire a Apelor şi Mediu din cadrul Primăriei Dudeştii Vechi, care ne-a oferit materialele şi informaţiile referitoare la analiza chimică şi bacteriologică a apei.

18

8. Bibliografie

1. Ardelean, Victor, Zăvoianu, Ion, 1979, Judeţul Timiş, Editura Academiei Republicii

Socialiste România;

2. Calciu, A., Barnea, M. et. all, 1985, Ecologie Umană, Ed. Medicală, Bucureşti;

3. Pişota, M., Buta, I., 1975, Hidrologie generală, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti;

4. Posea, Grigore, 2000, Câmpia de Vest a României, Editura Fundaţiei „România de mâine”;

5. Ronkov, A., Sârbu, I., Berceanu, I., Ganciov, E., Vasilcin, I., Boboiciov, M., Velciov, P.,

Kalcsov, C., Parvan, M., 2006, Monografia localităţii Dudeştii Vechi, Ed. Mirton, Timişoara;

6. Vert, Constantin, 2000, Tipuri de peisaje rurale în Banat, Ed. Mirton, Timişoara;

7. Ungureanu, A. 1976, Condiţii de înmagazinare a apelor freatice în Câmpia Torontalului, în

“Geografia Banatului – material pentru cursurile de geografie;

8. Ujvari, I. 1972, Geografia apelor României, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti;

19