Ulli I UIІІТІШ R E D A C Ţ I A :

»

STR. BREZOIANU, 23 • I t L з.зи.ю ABONAMENTE: g [ S Гіпп,

APARE SĂPTĂMÂNAL

P R E Ţ U L 5 L E I A N U L X L V I I • No. 8 SÂMBĂTA 9 APRIL IE 1938

ANTONIUS VAN DYCK P o r t r e t i s t , p r i n exce len ţă , al cu r ţ i lo r p r inc ia re ,

Van D y c k în fă ţ i şează în aces t t ab lou p e W i l h e l m II de O r a n i a şi soţ ia lui , M a r i a S t u a r t , cu toa tă g r a ţ i a şi cu t oa t ă s o m p t u o z i t a t e a u n e i t i n e r e p e r e c h i de n e a m regesc .

Culor i le , a r m o n i o s î m b i n a t e ; în făşoară cad ru l cu o s t r ă l u c i r e specia lă , ca lmă, tot a t â t de nos ta lg ică şi de s t ă r u i t o a r e în a m i n t i r e , ca şi l u m i n a ce ru lu i n o r ­dic, î n t r e v ă z u t n u m a i p r i n t r e n o u r i .

T â n ă r u l p r i n ţ ţ i n e m â n a p r in ţ e se i , cu u n ges t de n e s p u s ă g ra ţ i e , ca re dă m â i n i l o r lor, o m i ş c a r e de d r ă g ă s t o a s ă a p r o p i e r e .

NICOLAS MAES Un p ic tor r e n u m i t , m a i cu s e a m ă p r i n r e a l i smu l cu

ca re p r i n d e m o m e n t e d in v ia ţă , me t i cu los şi r ă b d ă t o r ca t oa t ă r a sa sa. Aces t p o r t r e t de femee n u p o a t e fi calif icat în c u v i n t e de l a u d ă sau p o n e g r i r e . E o l u ­

c r a r e nobi lă , s o m p t u o s e x e c u t a t ă , în t ona l i t ă ţ i î n t u ­neca te , i n s i n u a n t e .

Culor i l e se î m b i n ă del icat , a lb - rozu l mâ in i lo r , sau al ch ipu lu i , c o n t r a s t â n d cu î n t u n e r i c u l c â m p u l u i din s t ânga , a t r a g e n u m a i d e c â t a t e n ţ i a şi o r e ţ i ne .

U n c u s u r îl f o rmează m â n a ca re s u s ţ i n e fa ldul cobo rând de pe u m ă r . G e s t u l p a r e sil i t fa ţă de od ih ­na a p a r e n t ă a t r u p u l u i .

INTRE POVESTIRE SI J

Romanul românesc

Tot aşa cum din întreaga producţie literară a Eladei homerice, două epopei de o colosală structură, au isbutit să se impui.ă vremilor pentru a sta dovadă acum de puterea geniului antic, şi în timpurile ce ne vor urma, vor su ­pravieţui din creaţiunile l iterare ac­tuale, anumite producţii , care sunt tot atât de reprezentat ive pentru epoca noastră ca şi Iliada şi Odysseia pentru vremurile de odinioară.

Această supravieţuire, această dăi-auire în ciuda t impului distrugător, este probabil hărăzită romanului .

S u n t e m îndreptăţiţi să o credem, fiindcă romanul şi epopeea, faţă de celelalte producţii literare, reprezintă un m a x i m u m de evoluţie, un punct li­mită, dincolo de care şi dincoace de care, perfecţ iune nu mai este.

Dovada ne-o face o simplă observaţie asupra epopei lor homerice, observaţie care l impezeşte cauza supravieţuirii lor.

Epopeea se înfăţişează cu e lemente împrumutate delà toate celelalte ferme literare, cuprinzându-le pe toate, n e -fiind cuprinsă de niciuna.

In epopee găs im e lemente descripti­ve, acţiune, l irism, — uneori exuberant de vesel ie , alteori îndurerat de plân­sei, — găs im dialoguri, gânduri adânci, caracter, ritm... .

Iliada şi Odysseia strâng într'un singur tot, g a m a de simţiri a Eladei din vremea lupte lor troiene, care dacă n'ar fi avut acest cadru general de expri ­mare, s'ar fi risipit, ca multe alte cugetări, piese de teatru scurte, pea-nuri, bachanale , dytirambi.

Prin urmare, cand vedem că e x p e ­rienţa ne dovedeşte supravieţuirea nu­mai a acelor opere cari reprezintă „tot"-ul, analogia ne poartă să credem acelaş lucru şi asupra romanului.

Adică, p u t e m socoti romanul, cel mai nimerit de a supravieţui civiliza­ţiei noastre pe tărâm literar. El este menit să fie un „ s u m m u m " al gândirii omeneşti,să reprezinte stadiul actual de civilizaţie.

Romanul nu trebue privit ca fiind sortit în curând să lase loc altui mod de exprimare ci ca o l imită, f i ind­că după el n u mai e evoluţ ie , ci în ­ceput.

Romanul este punctul terminal. Dacă nu- l admitem şi nu- l practicăm

trebuie cel puţ in să ne îngrij im de stare a în care va rămâne.

Căci dacă va rămâne în paragină, su ­pravieţuirea lui nu va suferi ; dar ca­litatea, care reprezintă aportul vremii noastre, se va restrânge dureros asu­pra ei, şi când mai târziu, tot aşa cum Iliada şi Odysseia sunt preţuite şi ad­mirate, romanul, în genere, va fi cer­cetat, studiat, iar păcatele lui vor fi socotite caracteristica epocii noastre, nu putem fi decât îndureraţi de un trist viitor.

U N I V E R S U L LITERAR

A s i s t ă m de câ ţ iva ani , nepăsă to r i , la ope ra ţ i a de l en tă s u g r u m a r e a u n e i a p ­t i t ud in i , a u n e i d r a g o s t e specif ice a noas t r ă : aceea p e n t r u povestire. O p e ­ra ţ ia o săvâ r şesc cu c ruz imea cand ide i lor i nconş t i en t e câ ţ iva ed i to r i c a r i încă nu - ş i d a u seama , — n u de mis iunea lor, as ta a r fi p r e a m u l t să le -o p r e ­t inzi , — ci de m a r i l e p r inc ip i i de t a c ­t ică în comerţul lor. Ei s t au la p o s t u r i de y comandă fă ră să-şi dea s e a m a de a t r i b u t e l e de c o m a n d ă a le func ţ iun i i lor. Se cons ide ră doar s e rv i t o r i ai onor pub l icu lu i , ad ică în r e a l i t a t e ai b a n u l u i pe ca re aces ta c o n s i m t e cu m u l t ă g r e u ­t a t e să- l d e a pe h â r t i e t i pă r i t ă . D a r u i t ă că or ice loc de u n d e v re i să s e r ­veşt i na ţ i e i e în acelaş t i m p şi u n loc de c o m a n d ă a mişcă r i lo r ei ; d u p ă c u m orice loc de comandă , cu cât e m a i sus, te obl igă să se rveş t i m a i m u l t celor m ă r u n ţ i . Rege le se p o a t e i n t i t u l a cu orgol iu şi cu d r e p t a t e cel d in t â i s e r v i ­to r al n e a m u l u i , fă ră să r e n u n ţ e la n i ­mic d in a t r i b u t e l e Sa le de p u t e r e şi po runcă . Ed i to ru l , — ch ia r necons i -d e r â n d u - s e , aşa c u m a r t r ebu i , u n „ se rv i t o r al cu l tu r i i " , ci n u m a i u n u l

VIAŢĂ L i t e r a t u r a epică dev.lne d in ce în ce

m a i să racă , m a i anemică . N u n e g â n ­d im, fă ră îndoia lă , la g e n e r a ţ i a r ă z b o ­iu lu i ca re d in t e n s i u n e a e n t u z i a s t ă a l up t e i a p u t u t s m u l g e a t â t a e x p e r i e n ţ ă şi a t â t a v i a ţ ă în cât să p o a t ă folosi une i „renaşteri" p e p l a n o m e n e s c şi p r i e ln i c c rea ţ ie i l i t e r a r e . Cu aces te s love de j a r şi pocă in ţ ă n e duce g â n d u l la t i n e r e t u l ţ ă r i i n o a s t r e de azi, l a acei in te lec tua l i cu noroc şi t a l en t , ca re au şi t i m p u l pr i incios , şi zodia s u r â z ă t o a r e , şi e n e r ­gie suf ic ientă , şi to tuş i , t ân jesc î n t r ' u n l i r i sm roman t i c , de m u l t e or i p r e a în ­d r ă z n e ţ şi d iscurs iv , c â n d o l i t e r a t u r ă epică, o c u l t u r ă de a d â n c ă re sp i ra ţ i e , ar fi m u l t m a i u t i l ă p e n t r u s t r u c t u r a lor suf le tească, şi t o toda t ă m a i s e m n i ­f icat ivă p e n t r u t ă l m ă c i r e a epocei .

T r e b u e însă să n e î n ţ e l e g e m de là î n ­cepu t . N u es te v o r b a de a în locui u n gen l i t e r a r cu al tul , ci de a t r ă i v i a ţ a pe u n a l t p lan , m a i c u p r i n z ă t o r şi m a i va r i a t , în care e x p e r i e n ţ a p e r s o ­na lă ca act de c rea ţ ie , fă ră a-ş i p i e r d e d in î n s e m n ă t a t e , es te comple t a t ă şi a-coper i t ă o a r e c u m de t r ă i r e a m u l t i p l ă a l u m i i d ina fa ră .

P e i s a g i u l r o m â n e s c b u n ă o a r ă , n u a re n u m a i s t r ă luc i r i de izvoare în care şo-potesc efuz iuni l i r ice , şi c âmpia î n t i n să a B ă r ă g a n u l u i n u es te u n „ p r i l e j " de v i s a r e s t e l a r ă în c ă u t a r e a a l to r l u m i

al p u b l i c u l u i cet i tor , — n ' a r e câ t de p u ţ i n cu ra ju l u n e i in i ţ i a t ive , dacă n u de c o m a n d ă , m ă c a r de o r i e n t a r e a a-ces tu i pub l ic , ca re m a i ales la noi e foar te docil în t oa t e p r i v i n ţ e l e . Ceea ce î n d r ă s n e ş t e m e r e u u n s imp lu n e g u ţ ă ­tor, ch ia r f ă ră să - l imi te p e ' t â n ă r u l Rockefe l le r când a î m p â n z i t C h i n a cu l ă m p i d a t e g r a t u i t ca să o î n d e m n e să- i c o n s u m e pe t ro lu l , —• u n n e g u ţ ă ­tor de c u l t u r ă de là noi n u î n d r ă z n e ş t e : să desch idă cur ioz i tă ţ i i pub l i cu lu i cât m a i m u l t e şi m a i d ive r se t ă r â m u r i de vra jă , de a t r ac ţ i e .

Toa te p u t e r i l e şi ambi ţ i i l e sa le d e comandă , ed i t o ru l c o n t e m p o r a n şi cel r o m â n m a i ales şi le -a c o n c e n t r a t a s u ­p r a u n u i s i n g u r şi mize r obiect iv : sc r i i ­to ru l . S u b e v a l u â n d u - s e pe s ine ca s im­p lu şi mecanic i n t e r m e d i a r , — ed i to ­ru l a t r a n s f o r m a t , p r i n panic i le şi im­p e r a t i v e l e sale, s c r i to ru l în m a i p u ţ i n decâ t u n n e u r a s t e n i z a t s e rv i to r al p u ­bl icu lu i : î n t r ' o ordonanţă a lui . P r i n refuzul sau accep t a r ea de că t r e edi tor i , scr i i tor i i m o d e r n i au fost î m p ă r ţ i ţ i în două ca tegor i i deopo t r i vă de l a m e n t a ­bi le : Un i i car i n e a v â n d n ă d e j d e a une i

şi în s c o r m o n i r e a u n o r a b s t r a c ţ i u n i de dincolo de veac şi ţ a r ă . Pe i sag iu l r o m â ­nesc es te a x a suf le tească a u n u i popor , — ghe rghe fu l p e care f a u r u l p r o v i d e n ­ţe i a b r o d a t o v ia ţ ă c o m p l e x ă şi d ina ­mică .

N u es t e oa re semni f ica t iv p e n t r u

noi, p e n t r u speci f ic i ta tea aces tu i p e i ­sa j , că toa tă l i t e r a t u r a i u d e o - m o d e r n i -s tă n u 1-a în ţe les şi nici n u 1-a p u t u t c u p r i n d e ? L u m e a d inafa ră , socie ta tea ,

ROMAN de OVIDIU PAPADIMA

la rg i d i fuzăr i în publ ic , îşi t r a n s f o r m ă conş t i in ţa inu t i l i t ă ţ i i lo r t r ag ice î n t r ' u n b o l n a v orgol iu , şi se i rosesc în o s u m ă de s t e r i l e e x p e r i e n ţ e l i t e r a r e e rme t i ce şi p l i ne de p re ţ ioz i t a t e . Al ţ i i cari , d i m ­pot r ivă , r e n u n ţ ă la or ice orgol iu de crea ţ ie , a scu l t ă to r i e x e c u t a n ţ i ai lo ­zinci lor de succes edi tor ia l , i r o s indu - se în b u c u r i a to t a t â t de s te r i l ă a l u c r u l u i la c o m a n d ă .

P ro fe ţ i i de a l t ăda t ă , p r i e t en i i r eg i lo r şi ai mecena ţ i l o r , au deven i t azi, g r a ţ i e ed i tor i lor , s au u n fel de fachi r i ai cu­v â n t u l u i , izolaţ i î n t r ' u n vârf de s t â lp şi p r i v i ţ i cu n e d u m e r i r e , sau b ie ţ i v u l ­t u r i r ă p ă n o ş i p l i m b a ţ i în cuşcă p r i n bâ lc iu r i .

L a noi, de e x e m p l u , az i n u m a i e voe să te na ş t i povestitor. Cei că ro ra li se î n t â m p l ă acest t r i s t accident , s ân t fă­r â m a ţ i delà î ncepu t de n e p ă s a r e a ed i ­to r i a lă ca de o s tâncă :„Publ icul vrea roman!'. . . .

M ă c a r dacă aceas tă n e p ă s a r e ar s ta pe o r ea l i t a t e . E a însă n u - i decâ t u n a din m u l t e l e m a i m u ţ ă r e l i cu car i con t i -

(Urmare în pag. 8-a)

RĂ de NICOLAE ROŞU

n u es te u n cong lomera t de ch ipu r i b i ­za re şi ac ţ iun i con t rad ic to r i i , ci u n tot o m o g e n care-ş i a r e r e a c ţ i u n i p r o p r i i şi î n ţ e l ege r i o rgan ice de l u n g ă d u r a t ă , t r ă i n d o d r a m ă a d â n c ă şi z g u d u i t o a r e . Dar , p e n t r u a p ă t r u n d e şi a în ţe lege , n u se ce re n u m a i sp i r i t de o b s e r v a ţ i e şi anal iză , ci p e d e a s u p r a s i m p a t i e şi c u l t u r ă a d e c v a t ă ca r e să c e a r n ă şi să se lec ţ ioneze , al tfel a j u n g e m la o o p e ­ră de î n r e g i s t r a r e s te r i l ă şi confuză.

V o m da câ t eva e x e m p l e , l u a t e din e x p e r i e n ţ a a t r e i p o p o a r e ca re au r e ­n ă s c u t s u b s t i m u l u l u n u i sp i r i t de la rgă d e s f ă ş u r a r e epică: R o m a n u l lu i A r d e n -go Soffici „Lemmonio Boreo", f ixează o p i a t r ă de h o t a r în t r a n s f o r m a r e a su ­f le tească a I ta l ie i m o d e r n e . T r e c e r e a de la a v e n t u r ă la c rea ţ ie , d e l a d o n q u i j o -t i s m u l j u v e n i l la o rgan iza rea m o r a l ă şi p r o d u c t i v ă a vieţ i i . Lad i s l a s R e y m o n t , cu ai săi ţ ă r a n i polonezi , a t r e c u t d in ­colo de l i t e r a t u r ă şi de a r tă , — cu toa te că es te l a u r e a t u l p r e m i u l u i Nobel , — u m a n i z â n d u n t ip social în ce a r e el a d â n c şi e t e r n : d r agos t ea de v i a ţ ă şi de p ă m â n t . H a n s G r i m m , cu al său r o m a n „Volk ohne Raum", — ca re a-junse se în 1935 la 340000 d e e x e m p l a r e v â n d u t e , —• e x p r i m ă în t e r m e n i de as ­p r ă î n c o r d a r e biologică toa tă t r a g e d i a

(Urmare în pag. 2-a)

Pe marginea poeziei de azi

Cititorul orientat în literatura fran­ceză, cunoaşte celebra comparaţie a prozei cu mersul obişnuit, enunţată de Malherbe şi reluată de Paul Va­léry.

Ca şi mersul, proza tinde către un scop precis, către un rezultat : comu­nicarea unui înţeles, — irezultat care, odată atins, face de prisos mijloacele întrebuinţate pentru realizarea lui.

Alta e însă funcţiunea limbagiuluî poetic. După cum dansul, ca şi mersul însuşi, foloseşte aceleaşi organe, poe­zia nu Întrebuinţează alte elemente rie.-cât ale limbagiului prozaic, cu deose­birea doar, că îi schimbă funcţiunea. Mişcările dansului nu urmăresc satis­facerea unui scop exterior, ci ele se în-lănţue întfo activitate necontenit re­luată, care îşi află în sine scopul, niciodată istovit. In acelaş fel, poezia redevine fără încetare, în forma din care, contopindu-se, înţelesul poetic nu se mai poate desprinde, pentrucă el e nedespărţit,organic inclus formei care-l exprimă, spre deosebire de înţelesul prozaic, independent de forma trecă­toare în care se materializează.

Graiul sibilin în care se exprimă o bună parte din producţiunea poetică a zilelor noastre ne-a pregătit pentru o înţelegere specială a rostului poeziei.

Folosind aceleaşi elemente materiale ca şi limbagiul prozaic, acelaş vocabu­lar adică, schimbându-i însă funcţiu­nea, poezia — £i arta în general — îndeplineşte o funcţiune oraculară, de travestire a înţelesului simplu, în for­me convenţionale şi complicate, aba-tându-l dela comunicarea directă, ne­mijlocită.

Noutatea contributivă a poeziei mo derne stă în cultivarea nuanţei şi a penumbrei, în descentralizarea şi îm­bogăţirea intuitivă a graiului poetic, prin lichidarea locurilor comune şi li­berarea cuvintelor de sub tutela diseur-sului retoric, făcând astfel cu putinţă împerecherea lor după afinităţi mai subtile, independente de asociaţiile în­ţelesurilor logice sau psihologice.

Faţă de monotonia retoricei sonore şi de verbalismul curgător, linear desfă­şurat al poeziei romantice, linca mo­dernă, renunţând la culoare pentru nuanţă şi la claritatea logică pentru penumbra sugestivă, lasă să se întreva­dă taina creaţiei poetice, prin acea pre­simţire turburătoare pe care o insuflă a unor înţelesuri mai fertile în ne­astâmpărul şi nestatornicia lor, decăl toarse şi cuminţite în urzeala unei ver­sificaţii corecte.

Iată de ce, depărtându-se dela cla­ritatea discursivă a prozei, lirica mo­dernă se apropie de isvoarele poeziei eterne, năzuind să-i descifreze oraco­lele, pentru a le travesti în frumuse­ţea nepieritoare a simbolurilor artei.

M. NIC OARA

Ş l L I T E R A T U

2 UNIVERSUL LITERAR 9 Aprilie 1938

CRONICA LITERARA A U T O R I Ş I I D E I de CONSTANTIN FÂNTANERU

R A D U G Y R : CUNUNI USCATE POEME. (..CARTEA ROMANEASCA" 1938)

I n a i n t e de or i ce a p r e c i e r e cr i t ica, v o m s p u n e d e s p r e d. K a d u G y r că se află p r i n t r e p u ţ i n i i poe ţ i d e azi, a c ă r o r o p e r ă ce c i teş te uşor , s t i m u l â n d c u r i o ­z i t a t ea şi p r o d u c â n d o r ea l ă p l ăce re . C i t i t o ru l d e poezie a l z i le lor n o a s t r e a fost a t â t de g r e u încerca t , î n c â t n e î n t r e b ă m dacă p l ă c e r e a s imţ i t ă la l ec ­t u r ă n ' a r fi p e n t r u el u n c r i t e r iu se­r ios d e o r i e n t a r e î n t r ' u n d o m e n i u de ca re a r v r e a să fie lega t p r i n ceva m a i p u t e r n i c decâ t p r i n b u n ă v o i n ţ ă . Poez ia i n t e r e s e a z ă p e lector i , cu condi ţ i a ca ea să- i s u r p r i n d ă , să r e p r e z i n t e fa ţă de asp i ra ţ i a lor v a g ă d u p ă f rumos , i m a ­gini şi r i t m u r i c lare , def in i t ive .

N i m i c nu-1 s u p ă r ă p e c i t i t o ru l o-b i şnu i t , şi nu-1 î n d e p ă r t e a z ă d e p o e ­zie, d e c â t î n fă ţ i ş a rea de ş an t i e r a aces­teia , p r e z e n t a r e a ei în p u b l i c încă în s t a r e de e l a b o r a r e , p u r t â n d u r m e de casnă şi de n e r e u ş i t ă . Ma i to ţ i poe ţ i i noş t r i ac tua l i , o a m e n i de f r u m o a s ă c u l t u r ă p o e u c ă , p ă r t a ş i a d e v ă r a ţ i ai a c tu lu i d e c rea ţ ie , a u scr is aşa, cu t r u d a lor l i t e r a r ă în v ă z u l lec tor i lor , s p e n i n d u - i o a r e c u m cu spec taco lu l con­f l ic tu lu i d i n t r e e m o ţ i e şi exp res i e . Un p o e t t r e b u e să fie insă abi l . p r o d u c ţ i i l e lui n u t r e b u e să sper ie , ci să a t r agă . S ă a t r a g ă d â n d o d o v a d ă г есопюг-t a n t ă d e s p r e l i b e r t a t e a poeziei , d e s p r e n a t u r a ei Î n r u d i t ă cu bucu r i a , cu e x a l ­t a r e a . Poez ia se află t o t d e a u n a î n t r ' u n „d incolo" , ea începe de l à u n h o t a r p e s t e c a r e n u m a i po t î n a i n t a asp i ra ­ţ i i le n o a s t r e ' D a r p o e t u l v ine sp r e noi , — de acolo, u n d e el a p u t u t păşi , p r i n p u t e r i mis t e r ioase , — el n u t r e b u e să m e a r g ă de aici în t r ' aco lo , cu noi .

I m p r e s i a de to t a l ă l i be r t a t e , de cu­ce r i r e a p l a iu lu i de d e s f ă t a r e şi v r ă ­j i re , — o d ă d. R a d u G y r p r i n t r o s tă ­p â n i r e i m p r e s i o n a n t ă a ene rg ie i v e r b a l e . D-sa se află a c u m î n t r ' o p e r i o a d ă de l a r g ă d e s l ă n ţ u i r e a for ţe i lex ica le . C u v i n t e l e se d e s p r i n d a b u n d e n t e d in­t r ' o boga t ă c l av i a tu ră , şi c r i s ta l izează c la r în s t rofe f ragede , u m e d e de v e r v ă şi v i b r a ţ i e l ă u n t r i c ă . D. R a d u Gyr , in­t r a t în an i i de m a t u r i t a t e , t r e ce a g e r p r i n t r ' u n r ea l i u r e ş de t e m e poet ice , c a r e n ă v ă l e s c u n a d u p ă a l ta , şi p a r c ă n u - i d a u de s tu l r ăgaz să î n t â m p i n e p e f iecare cu o dep l ină a t en ţ i e . In v o l u m u l „Cununi uscate", de s tu l de spaţ ios , de 170 de pag in i , s u n t 82 de poeme , î m p ă r ţ i t e i n b c ic lur i : Grădini, Cununi uscate, Bal, Creion, Program cotidian, Cioplitorul de azur. P r i m e l e d o u ă c ic lur i îl ţ in p e a u t o r încă în m a r g i n e a v o l u m e l o r m a i vechi , — Creion însă , şi m a i a les Program coti­dian d a u o ind ica ţ i e a p r o a p e r e v o l u ­ţ i ona ră î n evo lu ţ i a poe tu lu i . C â m p u l d e inves t iga ţ i e l i r ică s'a deschis n e l i ­m i t a t , s u b o p r i m ă v ă r a t i c ă g e r m i ­n a t e vege ta lă , v ia ţa d e or ice fel, m a i a les în a e s i ă ş u r ă r i i e ei m o d e r n e , cade s u b u n g h i u l i n t e r p r e t ă r i i l i r ice, dev ine ritm, a r m o n i e , culoare- A c o m p u n e p o e m e l i r ice d e s p r e măce lă r i i , p ie ţe , m a i d a n u r i , che iu r i , ho t e lu r i , i nd ică o m a r e d e x t e r i t a t e , des igur , d a r m a i lasă să se î n t r e v a d ă şi j i n d u l p o e t u l u i de a fi c u p r i n z ă t o r al epocii sale, poa t e m a i m u l t d e c â t în p o e m u l „Cununi uscate" — d u p ă ca re dă t i t l u l vo lu­m u l u i şi în ca r e îşi e x p r i m ă r e g r e t u l p e n t r u d e c a d e n ţ a func ţ iun i de vates în l u m e a ac tuală-

Poete, care cupă acuma ţi se'nchină ? Ce Blanduzie curge în cinstea odei

tale ? Ce mirt silvestru, astăzi, pe fruntea

străvezie ? Ce trandafir să cadă pe-un cânt ăe

menestrel ? Şi cine să mai spună, sub candelă

târzie: A scris o carte sfântă şi mă gândesc

la el-.. (Pag . 27).

C u n u n i l e au l ice s 'au usca t , s u n t des ­tul de r a r e şanse le p e n t r u cuce r i r ea u -ne i r e p u t a ţ i i de st i l an t ic , când : In cinstea mâinii albe ce lunecă pe liră tot vinul taliarhic în amfore sabine, şi pentru primăvara poetului, horiră naiade în lumina colinelor latine.

(Pag . 27), D. R a d u G y r n u cedează însă uşor .

Via ţa m o d e r n ă a r e n e b ă n u i t e fe ţe . P o t fi c â n t a t e t oa t e sau u n e l e d in e le şi p o e t u l n u p i e r d e n ă d e j d e a de a fi r e p r e z e n t a t i v când a r e d e p i ldă sensi ­b i l i t a t e p e n t r u u n c a d r u ca aces ta : Odăi de plumb şi frig. In fiecare,^ lung, plânge duşumeaua în surdină, perdele tac la geam în aşteptare, ^ romantic, garderobul vechi suspină. Cuerul negru, orele cuminţi, şi patul trist, cu perne reci de ceară... (Cine-o fi plâns, aicea, într'o seară,

sau a iubit cu buzele fierbinţi ?) Hotel banal, cu triste coridoare, cu becuri afumate în tavan, şi'n care, cum se scrie prin ziare, odată cel puţin, în orice an,

S'a împuşcat un voiajor comercial, sau o actriţă de la „Dunărea albastră" s'a aruncat în stradă pe fereastră, când nu s'a otrăvit cu veronai.

(Hotel, pag. 92), Să n u c r e d e m însă că d. R a d u G y r

a făcu t o o p ţ i u n e şi se p r e o c u p ă în chip deoseb i t să dea exp re s i e poe t ică u n e i l u m i t rag ice , d e m i z e r i e şi m e d i o c r i ­t a t e . A t e n ţ i a a c o r d a t ă aceste i r ea l i t ă ţ i , face p a r t e d in p l a n u l m a i complex al d-sale d e a da exp re s i e s imfonică lu­mi i m o d e r n e , şi e v a d a r e a în vis, e l ibe ­r a r e a p r i n a r m o n i e şi muz ica l i t a t e , n i se p a r a fi o p r e o c u p a r e m a i s t a t o r n i ­că la d-sa, ca f i ind m a i carac te r i s t i ce . S u n t n u m e r o a s e în „Cununi uscate", p o e m e l e de l i m p e d e i n c a n t a ţ i e m u z i ­cală, de des fă t a r e p r i n r i t m ca în acest „Cerc lunar" :

Spuma lunii — havaiană, flaute şi şaluri — te cuprinde în liană, rece ăe, opaluri.

Te adoarme flutur clar pe cearcăn de hipnoze-Melodii te culcă'n harpe şi patine roze.

Şi te poartă în tipare vis cu luminişuri, plutitoare în cleştare, şi păenjenişuri.

Când ostrov de basm mlădie rai culcat pe dalii, cu lumina sa îl scrie : junglă şi medalii.

Luna lui aroma-ţi trece, nopţii pe inele,

transparenţa ta să'nnece somnuri de gazele. Şi în crini adânci te sue lung arcuş molatec, gât de lebădă, căţue lampion lunatec.

(Pag . 68), P e s ine însuş i p o e t u l n u se î n c h i p u e

d e c â t to t î n t r ' o t r a n s p a r e n ţ ă s u p r a ­rea l i s tă , în ca re s i ngu re l e ce r t i t ud in i mai s u n t me ta fo re l e , viziuni le . . . Gyr? un poet ciudat ca toţi poe ţ i i , făcu din vise mingi şi mandarine. in, p i ep t a u e a fazani şi tamburine, sub tălpi albastrul ski al tinereţii-Legat de lună cu viori şi funii, de cozile cometelor cu visul, — i-a dat bilet de voe paradisul

Pe urmă raiul i-a retras permisul. Dar înainte de-a pleca în cuarţuri clare încălecat pe o ghitară sburătoare, a mai visat o ţară verde, cât un soare... Şi a intrat în paradis, cu manuscrisul pe care moartea i l-a pus în buzunare.

(Biografie, pag . 104)-I n c h e e m s t ă r u i n d a s u p r a cons t a t ă r i i

că d. R a d u G y r a i n t r a t în dep l ină m a ­t u r i t a t e a t a l e n t u l u i . C rea ţ i a d-sa le ac­t u a l ă i n sp i r ă o de săvâ r ş i t ă î n c r e d e r e ; v r e m e a îi va a d u c e poa t e o m a i s t r i c tă pu r i f i ca re lexicală , şi o p r ec i za r e m a i d e a p r o a p e a omenescu lu i , P e n t r u o epocă de înf lor i re a l i t e ra tu r i i , d. R a d u G y r e s t e o p r i m ă g a r a n ţ i e .

Matei Nicolau Cititorii au putut fi surprinşi, în

cursul lunii M a r t i e , de câteva articole apărute în ziare, prin care se deplâgea moartea unui savant român, cu mult prea timpurie, şi desigur cu atât mai regretabilă- Tânărul învăţat, asistent de limba elină la facultatea de Utere din Bucureşti, se numea Matei Nicolau, şi dispărea în vârstă ăe 33 ani.

Au scris despre el lucruri uluitoare cei cari l-au cunoscu t şi a u a u u t p r i l e ­j u l să-l preţuiască. Aceş t ia a u fost însă puţini, fiindcă domeniul de specializare al lui Matei Nicolau, — Unguisúca cu temeliile ei din gramatica istorică, lati­na, elina, sanscrita, celtica, — nu oferă

putinţa de a fi cunoscut decât într'un cerc restrâns. Dealtminteri prestigiul de savant şi l-a cucerit tânărul Hn-guist, la Paris, unde se afla de la vârsta de 22 ani, unde şi-a trecut doctoratul în drept, şi a ajuns în 1У30, diplomat al Şco iu de îna l t e studii- L a Soc ie ta tea d e s tud i i l a t ine el face co­municări importante mai ales în pro­blemele de interpretare juridică a tex­telor, iar în urma lucrării: „L 'o r ig ine d u „ c u r s u s " r y t h m i q u e e t les d é b u t s d e l ' accent d ' i n t ens i t é e n l a t in" , şi a al­tor studii publicate în Bu l l e t i n l in­gu i s t ique , Matei Nicolau este numit de statul francez la Ecole des H a u t e s é tu ­des , conferenţiar de latină juridică. A îndeplinit această funcţie timp de trei ani, după care s'a întors în ţară.

Dar în scurta viaţă a savantului re­cunoscut de un for atât de înalt ca Pa­risul, găsim o latură de o importanţă cu totul deosebită pentru noi românii. Cariera lui Matei Nicolau a fost aceea a unui erudit, — am spune, — ascet . La.

V i a ţ ă şi l i t e r a t u r ă u n u i popo r în c ă u t a r e de p ă m â n t colo­nia l .

D a r să n u u i t ăm, î n t o r c â n d fila, că G u s t a v e F l a u b e r t a consu l t a t 107 căr ţ i de ş t i in ţă şi de l i t e r a t u r ă p e n t r u u n s ingu r capi to l din „Bouvard et P é c u ­chet", iar F e d o r Dos to i ewsk i n u a r fi i zbu t i t să-ş i imag ineze t r aged i a din „Casa Morţilor" delà O m s k dacă n ' a r fi p e t r e c u t zece an i în mi j locul d e ţ i n u ­ţ i lor din înch i soa rea s ibe r i ana . Cu toa ­t e acestea , t r e b u e să facem o deoseb i ­r e î n t r e nevo ia s tud i i lo r l ivreş t i , p e n t r u o m a i p rec i să şi m a i c o m p l e t ă in for ­m a ţ i e a sc r i i to ru lu i , şi î n t r e c u n o a ş t e ­r e a d i r ec t ă a l u c r u r i l o r p r i n con tac tu l imed ia t cu însăş i v ia ţa . Deace ia r o m a ­ne le lui F l a u b e r t s u n t p r e a s ime t r i c o rgan iza te , a v â n d f ac tu r a ope re lo r p e r ­fecte şi cu a d e v ă r a t ş t i inţ if ice, p e câtă v r e m e Dos to iewski , î n g r o p a t d e v iu î n t r ' u n s icr iu r ece şi t eneb ros , a găs i t p r i l e ju l n i m e r i t să ampl i f ice i m e n s i t a ­t ea m o r a l ă ecour i lo r ps iho logce care-1 f r ă m â n t a u p â n ă la obses ie . Dos to i ew­ski n ' a s tud ia t , î n t r ' u n sens l a rg , — a t r ă i t şi a fost p r i n s de î m p r e j u r ă r i i n d e p e n d e n t e de vo in ţ a sa. Dos to iewski , f ă ră îndoia lă , es te c rea ţ ia de s t i nu lu i său, a f a t a l i smulu i de care s u n t cop le ­şiţi to ţ i m a r i i t heoma to log i d in l i t e r a ­t u r a rusă . Şi to tuş i , Dos to i ewsk i n u es te m a i p u ţ i n rea l i s t decâ t G u s t a v e F l a u ­be r t , d a r de u n r ea l i sm c rud , dionis iac şi apocal ip t ic , evocăr i le t r aged i e i din O m s k fi ind a t â t de p u t e r n i c e s u n t v r e d ­n ice de u n e l e c â n t u r i d in Comed ia lui D a n t e Alighieri . . . .

Se află la noi, o ca tegor ie d e s tu l de n u m e r o a s ă de t ine r i scr i i tor i , car i se s u p ă r ă p â n ă la r id ico lu l i nd ignă r i i a u ­z ind v o r b i n d u - s e d e s p r e o astfel de l i ­t e r a t u r ă . Un i i c r ed că sc r i i to ru l t r e ­b u e să se h r ă n e a s c ă copios cu i luzia une i v ie ţ i i n t e r ioa re , ce t ind şi colec­ţ i o n â n d „pagini alese" d in scr i i tor i i a u ­tor i ca re od in ioa ră î n s e m n a u ceva n u ­m a i când e r a u ci t i ţ i în î n t r e g i m e . D a ­că î n c e p â n d să scr ie , v r eo p a g i n ă d in „au to r i i c e l eb r i " se r ă t ă c e ş t e p r i n r o ­m a n u l da t la ivea lă , a tunc i ei dev in p l ag ia to r i p e n t r u cr i t ic i i i s te ţ i ,şi in sp i ­r a ţ i de d u h u l gen iu lu i p e n t r u p r i e t en i i

(CONTINUARE DIN PAG. I-a)

şi c l ubu r i l e a d u l a ţ i u n i l o r fami l ia le . I a t ă d a r că a j u n g e m la u n fel de p a r a z i t i s m l i t e r a r şi în epică, to t a t â t d e r id icol ca şi dec l ama ţ i a l i r ică. Ce b i n e e să fi romancier . . . . g â n d e s c ei. S p a i m a d e a l u c r a p e cont p rop r iu , d i spa re ca a b u ­ri i d imine ţ i i la r aze le soa re lu i d e v a r ă . Se p o a t e încălz i or ic ine, de là hel iofi lar , vaca D o m n u l u i , p â n ă la s c r i p t o m a n i i i n sp i r a ţ i de p r o v i d e n ţ a secolului . P r o ­cedeul es te u r m ă t o r u l , d a r şi m o r a l a : în r o m a n n u ex i s t ă nici u n fel de p i e -decă, şi n i m e n i n u - ş i r e v e n d i c ă p a t e r ­n i t a t ea . P o ţ i r e l u a d r u m u l o r ică re i p r o ­b l e m e d i scu ta t e . Dacă n u ai cu r a ju l s ă - ţ i a s u m i r ă s p u n d e r e a , s emnez i o succ in tă exp l ica ţ i e l imina ră , şi p r e t i nz i că ai găs i t m a n u s c r i s u l î n t r ' o st iclă, că ţ i l -a t r i m i s u n n e c u n o s c u t î n a i n t e de a se s inuc ide , sau m a i s implu , că eroul , u n p e r s o n a g i u înch ipu i t , se d e s t ă i n u -ieş te a u t o r u l u i . C â n d p r i m u l capi to l e ga ta , fuga cu el la cafenea. A t u n c i d e a -bea r o m a n c i e r u l capă tă învoia la d e a e-x i s ta . P r i e t e n i i îş i i au obl iga ţ ia să p u ­bl ice „note la gazetă": „va apare în curând".... „ X lucrează la u n roman de profundă adâncire a nepătrunsului".. . . R o m a n c i e r u l însuş i se g r ă b e ş t e să dea n u m e l e r o m a n u l u i său . Căci aşa c r ede el că îi şade b ine : să a n u n ţ e t i t l u r i de r o m a n e şi să d u c ă r ă z b o i u c r â n c e n î m p o t r i v a ed i to r i lo r care sun t i g n o r a n ţ i şi n u le pub l i că .

Ca feneaua însă un i fo rmizează . Ea to le rează î n p e n u m b r ă şi bâ r f e ş t e în a-fară . V ia ţ ă de t u r m ă , sat isfacţ i i b a n a l i ­za te de r epe t i ţ i e .

R o m a n c i e r u l , că l a re p e Ol imp , d o a r ­me , bea , m ă n â n c ă , şi răs foeş te d i s t r a t j u r n a l e l e . D i scu tă absen t sau cu pa thos , d u p ă î m p r e j u r ă r i şi o p o r t u n i t a t e , ca să-ş i dea m a i m u l t ă î n s e m n ă t a t e sau să devie conv ingă to r . D u p ă „fragmente"' d in p r i m u l capi tol , pub l i ca t e cu o no t ă de r e c o m a n d a r e î n t r ' u n z iar sau r e v i ­stă, r o m a n c i e r u l î ncepe să p r i m e a s c ă scr isor i de d ragos t e . U r m e a z ă : s c h i m ­b u l de fotografi i , flori, te lefoane , b i l e ­ţ e l e a n o n i m e . F a c t o r u l poş ta l aduce în f iecare zi câ te o su rp r i ză . P e s t r a d ă es te a r ă t a t cu d e g e t u l şi r ă s fă ţ a t în in ­

t imi t a t e . N u d e p u ţ i n e or i se po t î n ­t â ln i d e b u t a n ţ i , i nd i fe ren t de v â r s t ă , ca re au p r e t e n ţ i a de a se ident i f ica p â n ă la c o n c u r e n ţ ă cu u n e l e pasag i i din A n d r é Gide, ch ipur i de m a r t i r i t u r ­m e n t a ţ i de se tea abso lu tu lu i d in r o m a ­ne le lu i Dos to iewsky , sau to t a t â t d e f recvent , p a r o d i i n d p â n ă la v u l g a r i t a t e s ince r i t a t ea t i ne rească a lui G i o v a n n i Papin i . . .

F a u n a aceas ta r izibi lă şi inofens ivă es te în decăde re .

Capi to le le noi n u încep n ic ioda tă p e con t r apag ină . Cele care se t e r m i n ă de cet i t sau de t ră i t , p r e s u p u n o pag ină l i be ră de gândi t , o pag ină p a u z ă voi tă , în care idei le se adună , impres i i l e se sed imen tează , s t i lu l se pur i f ică . R e ­v ă r s a r e conş t i en tă pe s t e o v ia ţ ă ce se cere m a i în t â i t r ă i t ă , o b a e so lară de s ince r i t a t e şi î nd răznea l ă , o n ă z u i n ţ ă că t r e cerbic ia ac ţ iun i i voi te , jus t i f ica te , necon te s t a t e , f ă ră şovăi r i şi t a t o n ă r i . Toa te aces te a f i r m ă r i s t r ivesc consp i ­ra ţ i a tăcer i i , i n t im ida rea , in t r ig i le , bâr fea la , c lanul l i t e ra r . Via ţa n u î n ­s e a m n ă „literatură", ci t r ă i r e , şi n i m i c n u n e insp i ră m a i m u l t ă . c o m p ă t i m i r e decâ t acest t ip în decaden ţ ă , od in ioa ră mi s tu i t d e orgol iu şi as tăz i î n ţ e p e n i t în m i z a n t r o p i e .

. S p a i m a de a luc ra pe cont p r o p r i u , s t r a n i a insuf ic ien ţă a voin ţe i , obsesia c o m e n t a r i u l u i b inevoi tor , s f a r m ă m u -g u r e l e de t a len t , s ter i l izează p u t e r e a de c rea ţ ie . î n f r â n g e r i l e s u n t inev i tab i le , d a r n u m a i acei car i au l u p t a t şi au fost î n f r ân ţ i cunosc be ţ ia t r i umfu lu i . A m p r i v i t î n t o t e a d u n a cu u n a m a r scep t ic i sm p e omul care, u r c â n d din t r e a p t ă în t r e ap t ă , îşi calcula me tod ic succese le î n ş i r â n d u - l e pe cursu l u n o r ani . A m s t i m a t î n t o t d e a u n a pe acela ca re a căzu t s u b o a s p r ă l ov i t u r ă a d e s ­t inu lu i , d a r s'a r id ica t t enace , î n t r e z ă ­r i n d o n o u ă c o n f r u n t a r e cu v ia ţa .

In b u n ă p a r t e la aceas ta se r e z u m ă d r a m a „literaturii" noa s t r e : o e x i s t e n ­ţă comodă şi „estetică", în afară de t r ă i r e a i n t e n s ă a vieţ i i , de l u p t ă şi de se te nepo to l i t ă de cunoaş t e r e .

NICOLAE ROŞU

superioarele lui cunoştinţe a ajuns prin sacrificarea totala a bunurilor ѵща. A suferit de toate piedicile aşezate ine­rent în calea unei mari năzuinţe. A răbdat sărăcia, boala, singurătatea, boaia l-a urmărit de timpuriu, — fiind­că trebuia să trateze permanent cu chi­nină o malarie nevindecabilă, Matei Nicolau a început să-şi piardă treptat auzul.

La întoarcerea în ţară era surd com­plet. Ducea un trai de izolare, de a-fundare definitivă în umbrele despăr­ţitoare ale disciplinei sale, neavând alte satisjacţn decăc pregătirea cursului la facultate şi redactarea studiilor diverse pentru reviste şi volume. Moartea l-a surprins cu câtăva vreme înainte ca lu­crarea sa „Or ig in i l e p ropoz i ţ iun i i in i i -n i t i v e în l i m b u e clasice ' ' să apară în librării. A lăsat-o în pagini, cu bun de imprimat dat pe ultimele corecturi. Personalitatea lui Matei Nicolau este un exemplu destul de rar de energie românească, concentrată spre a ajunge la expresia sa maximă, în hotarele spiritului.

Necunoscut pentru cei mulţi, ridicat în adevărata lui lumină, Matei Nicolau poate fi, desigur, un superior punct de plecare pentru voinţa de creaţie a orişicui.

Dan Botta In r e v i s t a „Tehnica şi arta grafică",

d. D a n B o t t a pub l i că o f rumoasă scholie la colindul cerbului. Co l indu l c e r b u l u i se în fă ţ i şează în m a i m u l t e v a r i a n t e . T o a t e au oa t e m ă r ă t ăc i r ea b l ă s t e m a t ă a a n i m a l u l u i , ca efect al u n e i greşe l i , a u n e i t ru f i i î m p o t r i v a pe r fec ţ iun i i d in î n c e p u t a lumi i . S e -m e ţ i a aceas ta p e d e p s i t ă — o b s e r v ă d.

D a n Bo t t a , es te în col indele poeziei n o a s t r e p o p u l a r e , aceeaş cu ideea care i n s p i r ă m i t u l adamic , p r e c u m şi cu ideea t r ag i că a t e a t r u l u i an t ic . I n r ă t ă ­c i rea lui de i spăş i re , c e rbu l cade dese­or i în p r i m e j d i a de a fi săge ta t , dar, p â n ă la u r m ă , el e c r u ţ a t şi d u p ă t r e ­ce rea a n o u ă an i de pur i f i ca re , i se a-cordă şi i e r t a r e a .

T r a n s c r i e m sfârş i tu l co l indu lu i co­m e n t a t de d. D a n Bot ta . Aici c e rbu l în­t r u c h i p e a z ă p e u n fecior de împă ra t b l ă s t e m a t şi ideea de p ă c a t o r i g ina r e foar te l i m p e d e .

— Ho, ho, ho, nu mă'mpuşca Că nu-s eu cine gândeşti . Eu mi - s fecior de împărat De părinţi n'am ascultat, Când de-acasă mi -am plecat Mama mea m'a blăstămat Să fiu fiară codrioară N i m e să nu mă omoară Nouă ani şi nouă zile...

Dac'acelea le-oi plini Jos la sate oi coborî Biserici descuie -mi-o i S lujbe mândre face-mi-oi Scaunul judeţului Paharul botezului. . .

Vladimir Streinu In a r t i co lu l „Recitind pe clasicii noş­

tri", d in „Revista Fundaţi i lor Regale", d. V l a d i m i r S t r e i n u a d u c e câ t eva noui v e d e r i c r i t ice a s u p r a ope re i lu i George Coşbuc . P â n ă a c u m n u se d ă d u s e o i m / p o r t a n t ă deoseb iă t s a v a n t e i versificaţii a poe tu lu i , n e b ă n u i n d u - s e cât de mare e con t r i bu ţ i a ei la d u r a b i l i t a t e a operei. J u d e c a t a fo rma lă e r a l ăsa tă de mult | în u r m ă de cea la l tă , d e s p r e sensu l ro-1 m â n e s c al opere i lu i Coşbuc, d u p ă care | el fusese l a n s a t de G h e r e a , ca „poe t a l j ţ ă r ăn imi i ' . ' Cr i t i cu l socialist n ' a v e a însă \ c u l t u r ă clasică. I

N u - ş i p u t e a da s e a m a nici pe departe *? ce î n s e m n e a z ă în poezie , t ehn ica , şi în ,;

ce m ă s u r a la g lor ia u n u i poe t contribue ş ş t i in ţa f o r m a l ă a l imbi i , — r i t m u l , ar- ? monia , muzica l i t a tea . . .

D. V l a d i m i r S t r e i n u v e d e în Coşbuc ; u n a d e p t a l a r t e i poe t ice horaţiene., j. C ine ş t ie ce a î n s e m n a t m e t r i c a în po- ; ezia lui H o r a ţ i u v a ghici impor tanţa noue i i n t e r p r e t ă r i cr i t ice d a t e lu i Coş­b u c d e d- S t r e i n u .

— f. —

9 Aprilie 1938 UNIVERSUL LITERAR 5

S unt în viaţă întâmplări , pe care ţ i -e greu să l e mărturiseşti .

I Azi dimineaţă, c i t indu-mi jurnalul,

am dat la rubrica publicităţii , de ur­mătorul anunţ :

„Doamnă b ine făcută, corp superb, ÎŞI oferă servici i le domnilor pictori, ca model".

— Hi-hi, — am râs în sinea mea. Las' că şt iu eu ce fel de model eşti d-ta. Tot aşa cum sunt eu pictor.

Apoi , am căzut pe gânduri. — „Să mă duc s'o văd, poate ? Sunt

un om atât de serios, încât n'ar strica să duc o viaţă puţ in frivolă. Alţ i oa­meni trăesc ca fluturii, trecând delà o floare la alta. Oameni din cei mai inte­l igenţi şi talentaţ i îşi treceau t impul făcând curte femei lor. Intrigile amo­roase ale lui B e n v e n u t o Cellini, a v e n ­turile fr ivole ale genialului Byron, au­torul unor capodopere de neuitat, care vor trăi în veacuri... .".

— Birjar ! In fundul curţi i mari şi sumbre, am

găsit apartamentul n-rul şapte şi am sunat cu oarecare strângere de inimă.

Mi-a deschis o slujnică posomorită. — Ce doriţi ? — Drăguţo.. . Aic i stă modelu l ? — Aici. Sunteţ i pictor ? — Da... Mă ocup câteodată cu pictu­

ra. Spune coniţei că... totul va fi cum trebue.

— Poftiţ i în salon. Un minut mai târziu, a intrat în salon

o doamnă tânără şi bine făcută, într'un capot albastru, care îi contura toate formele în modul cel mai cinstit. D o a m ­na mi-a înt ins mâna şi m'a întrebat cu bună voinţă :

— Doriţ i să vă pozez ? Sunteţ i p ic­tor ?

„E t impul să trec la un ton mai fri­vol", m'am gândit eu.

— Ei aş ! Eu pictor ? He-he . Cum de aţi ghicit că sunt pictor ?

Doamna a râs. — Ce curios sunteţ i ! De ce aţi mai

venit dacă n u sunteţ i pictor ? Sunteţ i la Academie ?

— Nu, nu sunt la Academie , — am suspinat eu. N'am fost admis.

— Va să zică, lucraţi la u n atelier particular. La cine ?

I-am mângâiat mâna, într'un mod comunicativ.

— Ce drăguţă sunteţi . Ghiciţi. — Cum pot să ghicesc ? Există mul te

ateliere. Pute ţ i lucra la Sivaciov, la Goldberger, la Ţiganovici . Adică, Ţi-ganovici e sculptor. Ce pictori mai avem ? Perepalohin, Stremouhov. . . La Stremouhov, nu ? Vă citesc în ochi că am ghicit .

— Exact, lucrez la Stremouhov, — am confirmat eu. D e sigur că la el.

Doamna s'a înviorat. — La Vasi le Erastâci ! Ce mai face ? — Nimic . A început să bea. — A început ? Mi se pare că bea de

vreo 20 de ani. — N u mai spuneţi ! Vai, Stremouhov,

Stremouhov. Ş i eu n'am ştiut. A m cre­zut că e o m cumpătat.

— Să- i transmiteţ i complimente . Nu l-am mai v ă z u t de mult.. . de când i -am pozat pentru „Fata cu şarpele". Ştiţ i că pozez de mul t ?

— Pozaţ i deabinelea ? — Cum adică deabinelea ? Cum s'ar

mai putea poza ? — Vreau să spun, n u obosiţi ? — Nu, m'am obişnuit. — Şi vă desbrăcaţi de tot ? — Fireşte . Alt fe l cum ? — Şi n u vă e frig ? — N u pozez decât acasă, iar aici am

S F I N Ţ I I

in permanenţă 16 grade 1 ) . Dacă doriţi, putem lucra chiar acum. Doriţi cap, bust sau nud ?

— Da, da, f ireşte ! ! Cu plăcere ! Cred că nud. Fără discuţie că nud.

— V'aţi lăsat cutia în antreu ? 1 — Care cutie ?

—Sau aţi veni t cu mapă ? Lucraţi în creion ?

— Vai, ce păcat! Mi-am uitat mapa. Şi creionul l -am uitat.

Am ezitat puţ in şi am spus, îndrep-tându-mi în gând privirea spre patronii mei : Byron şi Benvenuto Cellini :

—Dar, nu face nimic că am veni t cu mâinile goale... Eu...

— Fireşte că n u face nimic, a râs tâ­năra femeie. Aranjăm noi. A lexandre !! Sasa !

Uşa, care ducea în odaia învecinată, a scârţâit....

A intrat u n tânăr blond cu o faţă blajină. Tânărul ţ inea în mână o pa ­letă.

— Faceţi cunoştinţă : soţul meu. E şi el pictor. Saşa, colegul tău distrat a venit să mă picteze, dar şi-a uitat acasă nu numai ule iuri le şi pânza, dar şi

creionul şi cartopul. Vai, boemi i ! Dă- i tu ceva.

M'am speriat : — Vai de mine, n u şade bine. Sunt

încântat de cunoştinţă.. . Mai bine mă reped acasă. Stau.. . la doi paşi de aici.

— Pentru ce ? A v e m planşetă, cre­ioane, pioneze, carton. Dar poate aţi dori să pictaţi în ulei?

— In ulei. D e sigur că în ulei. — Atunci s'a făcut ! A m multe pân­

ze pe saşiuri. Vă cedez una la preţul de cost. Catia, adu tu.

Afurisita de Catia se desbrăcase în răstimp, fără nici un pic de ruşine, ca şi cum ar fi fost s ingură în odaie. In adevăr, era făcută minunat , dar eu a-proape că nici nu mă ui tam la ea. Se pl imba nest ingherită. Hotărît, oamenii au pierdut ruşinea.

O greutate mi s'a lăsat pe in imă şi mi-a apăsat-o. M'am gândit trist :

— „Să nu mă bată dobitocul ăsta ! Ce artist agasant ! Ce preoţi grozavi ai artei !".

Catia a adus cutia cu uleiuri ş i nişte unelte, de care habar n'aveam. Soţul ei s'a trântit pe divan şi, u i tându-se în tavan, şi-a aprins o ţigară. Tânăra fe­meie s'a oprit lângă fereastră.

— / \ sczaţ i -mă, — mi-a spus această neruşinată.

— A.?ezaţi-vă singură, — i-am răs­puns înciudat.

Ea a râs. — N u ştiu ce atitudine vă trebue. — Staţi aşa. I -am arătat asemenea atitudine, î n ­

cât, luând-o, peste un minut, orice f e ­meie ar fi căzut moartă de oboseală.

Dar, Catia era făcută din oţel. Ea s'a aşezat în poză şi a rămas în

nemişcare. II

— Ce faceţi, domnule? m'a întrebat mirat soţul. N u se apasă la capătul a-cela dacă vreţ i să iasă uleiul .

— Eşti sigur ? am râs obraznic. Ră­posatul profesor Iacov recomanda să apeşi tocmai aici, unde uleiul e mai proaspăt.

— Dar aşa se usucă. — Nu- i nimic. P e urmă îl subţiez cu

apă. — Subţiaţi uleiul cu apă ? — Spun „apă" în înţelesul larg al cu­

vântului . II subţiez cu lichid. Ciudat, — m'am întrerupt singur, — aveţi toa­te culorile, afară de culoarea pielei.

— Această culoare se compune. — Crezi ? In „Scrisori artistice",

Benoi t spune categoric că nudul se pic­tează cel mai bine cu culoarea pielei .

— Daţ i -mi voie.. . Dv. aţi lucrat vreo­dată în u le i ?

— D e câte ori ! Cel puţin de zece, dacă n u mai mult .

— Şi n u ştiţi c u m se combină culo­rile ?

— Eu ştiu, dar văd că d-ta n 'ai citit lucrarea baronului Fochse, membru al Academiei de arte frumoase din D res -da : „Arta de a combina culorile".

— Nu, n 'am citit-o. — Asta-i . Dar, dece l ipseşte pensulei

părul ? A rămas numai coada. Ce fel de penel mai e şi ăsta ?

— E rezemătoarea. Se poate să nu ştiţi ce-i asta ?

— Eu ştiu, însă d-ta n 'ai citit, proba­bil, „Memori i le unui pictor" de Schin­dler Barnay, în care.... Dar, să nu mai întrerupem lucrul.

— Merge ? M'a întrebat Saşa. — Da... Câte puţin. Cum se zice :

înce- încet , departe ajungi. Saşa s'a ridicat şi s'a uitat peste u -

mărul m e u la pânză. — Hm.. . — Ce ? Iţi p lace ? — E foarte original. Aş spune că nici

nu seamănă. — Există diferite interpretări, —

l -am liniştit eu. Zola a spus : „Viaţa trebue să se retracteze prin prizma mental ităţi i artistului".

— O fi aşa... Dar observaţi că pieptul e pe umăr ?

— Da, dar tot pe al ei, — am ripostat j u s t .

— Curios raccourci ! — Crezi ? Acesta ? A m să-1 fac mai

galben. — C e are af ace asta cu galbenul ?

Raccourci-ul nu depinde de culoare. — Să n u spui asta. Răposatul Perov

susţinea contrariul. — De... Se prea poate... N u găsiţi că,

la piciorul stâng, u n deget e... de pri­sos ?

— N u mai spune. U n d e ? Unu, două, trei, patru, cinci.... şase... Asta- i umbră. Aşa fac eu umbra. Dar, se poate şterge.

— Fireşte că se poate. Cred, însă, că nu faceţi bine pictând tot corpul cu gal ­ben de India.

— „Ce măgar ! m'am gândit eu. S p u ­ne că nu există ulei de culoarea pielei şi pe urmă se leagă de culoare".

Apoi, i -am spus sarcastic : — V ă d că, pur şi s implu, nu- ţ i place

maniera mea. — Vai de mine, — mi-a răspuns de­

licat Saşa. N'am spus aceasta. Se s imte căutarea unor forme noui. E drept că

desenul e confuz, l ini i le sunt şchioape, dar.... acum desenul a decăzut peste tot. 1

Saşa a continuat cu o sinceritate n e ­aşteptată :

— D e fapt, să vă spun drept : observ că pictura însăşi decade. Vin deseori

pictori ca s'o picteze pe nevastă-mea, aşa c u m faceţi şi dv. Şi ce credeţ i? Mi-au rămas câteva desene în creion,

de ARCADIE AVERCENCO

după care poţi să spui fără teamă că în Rusia n u mai exis tă pictură. Mă doare că trebue s'o spun, dar e aşa. Privi ţ i aici !

Saşa a scos dintr'un colţ o mapă uriaşă şi a început să-mi arate o coală după alta.

— Uitaţ i -vă. D in prima zi de când nevastă-mea a dat anunţul că pozează, la noi v in pictori. Dacă aţi şti însă cât de sărăcăcioase, neputincioase şi l ipsite de talent sunt desenele lor. D e colorit nici n u mai vorbesc ! Priviţ i ! Şi când te gândeşt i că aceşti oameni sunt adepţii artei ruse, chemaţi s'o cult ive şi să des-volte gustul artistic al mulţ imii . Unul face mâna stângă cu o jumătate de ar-şin 2 ) mai lungă decât cea dreaptă, şi cum o face ! N u s imte forma, n'are no ­ţiunea perspectivei . Aşa desenează un l icean de clasa întâia. Astălalt pictează capul nu pe ceafă, ci pe umăr, iar pân­tecele atârnă peste picioare. Unde- i genunchiul ? Nu-1 găseşti cu lumâna­rea. Şi să n u credeţ i că sunt tineri fără experienţă. In majoritate sunt oameni în vârstă, sau chiar bătrâni cu părul alb. Cum au învăţat ei ? Care e baga­

jul lor artistic ? N'o să mă credeţi cât de mult mă doare aceasta. Eu şi neva ­s tă -mea iubim sincer arta, dar parcă asta-i artă ?

In adevăr, niciodată n'avusesem pri­lejul să văd un număr mai mare de monştri , pictaţi de m â n a neputincioa­să a unui o m beat sau a unui copil : pi­cioare strâmbe, pântece umflate, ochi eşiţi din cap şi buze, care se înt indeau deacurmezişul feţei, delà ureche spre bărbie.

Biata Catia ! A m aruncat o privire chiorîşă asu­

pra studiului meu, am tresărit şi am spus cu o groază tainică :

— Mă duc... II termin altă dată... Saşa s'a dus în odaia lui, iar Catia

şi-a pus capotul, s'a apropiat de studiul m e u şi, deodată, au podidit-o lacrimile.

— Ce este, dragă ? Ce ai ? — N u înţeleg : dece mă l inişteşte, de

ce face pe delicatul ? — C i n e ? — Saşa. Văd totdeauna, la toate de­

senele, cât sunt de urâtă şi respingă­toare. Dar el îmi spune : „Nu, tu eşti frumoasă, numai că lumea nu ştie să te picteze". Bine, admit că nu ştie unul, doi, trei, dar dece să nu ştie n imeni ? ! !

din ruseşte de R. DONICI

1) R à a u m u r (n. tr.) 2) Măsură de lungime în Rusia ţaristă. Un arşin avea, aproximativ , 71 cm.

Paul Valéry despre pictorul Degas

D. Paul Valéry

A propos de Degas se intitulează pa­ginile pe care La Nouve l l e R e v u e Fran­

çaise l e publică în ^7'"**! fruntea numărului

pe Martie, semnate de Paul Valéry.

„A propos de..." mi se pare cea mai potrivită şi în ace­laş t imp rezumativă i lăturare de cuvinte pentru a sugera ca­racterul marginal şi derivat al întregei o-pere valéryene, e la­borată „după ca­

priciul spiritului", de cititorul cel mai atent poate şi în orice caz de gân­ditorul cel mai desinteresat şi mai des­prins de tirania spiritului de sistemă, adică de prejudecata şi ispita fatală că­reia filosofi ca Platon şi Schopenhauer i-au fost v ic t ime preţioase.

Noutatea cugetării lui Paul Valéry constă în jocul ei l iber şi în spiritul de aventură care-i îngădue să-şi ofere bucurii le mereu împrospătate ale unei privelişt i feerice, lui însuşi destinată, fără preocuparea şi în absenţa oricărui public.

Cititorul suficient orientat asupra o-perei autorului Tinerei Parce va recu­noaşte cu uşurinţă prezenţa unor si­metri i şi revenirea temelor predilecte acestei cugetări atât de personal t im­brată, care-şi continuă fără stânjenire itinerariul capricios, cu aceeaş p len i tu­dine calmă, şi sub îndemnul neslăbit al uimirii de proprii le-i descoperiri.

Astfel , fără a încerca să le grupăm după criteriul unor preferinţe personale şi abţ inându-ne delà ispita interpolării propriilor impresii de lectură, v o m des­prinde din dezordinea fermecătoare a paginilor amintite, câteva însemnări în legătură imediată sau mai îndepărtată cu Degas :

„Lucru destul de puţ in obişnuit la artişti, Degas era o m de gust . Făcea caz de asta, şi erâ.

Deş i se născuse în pl in romantism, şi trebuise, către maturitate, să se a-mestece în mişcarea „naturalistă", să frecventeze pe Duranty, Zola, Gon-court, Duret.. . să expună cu primii „impresionişti", n u era totuşi mai p u ­ţin unul din acei delicioşi cunoscători, N strimţi cu încăpăţînare şi voluptate, n e ­înduraţi cu noutăţi le care nu sunt noui, hrăniţi cu muzică veche şi Racine „ci-tatori" (citateurs) şi clasici până la f e ­rocitate, extravaganţă şi scandal, — specie astăzi dispărută din nenorocire.. .

O p e r a lui a suferit poate din prici­na numărului şi a diversităţii remarca­bile a poftelor sale artistice, ca şi din a intensităţi i atenţiei lui asupra punc­telor cele mai înalte dar şi cele mai opuse ale meşteşugului său".

Ş i brusc, în perspectiva lărgită a u-nei digresiuni, această lovitură de son­dă a gândului în miezul însuşi al dra­mei artistului :

„Toate artele, mul t t imp privite se a-dâncesc în probleme de nedeslegat . Pri ­virea prelungită dă naştere la nesfârşite dificultăţi şi această generare de obsta­cole închipuite, de dorinţe incompati­bile, de scrupule şi remuşcări e pro­porţională sau mai mult decât propor­ţională cu inte l igenţa ş i cunoştinţele pe care le ai. Cum să alegi între Rafael şi Veneţieni , să sacrifici pe Mozart lui Wagner, pe Shakespeare lui Racine? Astfel de nedumeriri n u au nimic tra­gic pentru amator şi nici pentru critic. Ele sunt pentru artist chinuri ale con­şti inţei reînoite cu fiece întoarcere pe care o face asupra lucrului făcut".

Despre condiţi i le lucrului artistic în­tr'un vi i tor poate mai apropiat decât ne t emem, acest fragment turburător a cărui tristeţe filtrează totuşi o ironie nu ştiu în ce măsură sensibilă şi în tradu­cere:

„Mi se întâmplă să gândesc uneori, că munca artistului e o muncă de tip străvechiu; artistul însuşi o supravie­ţuire, u n lucrător sau meşteşugar din­tr'o specie pe cale de dispariţie, fabri­cant la el acasă, care foloseşte procedee cu totul personale şi cu totul empi ­rice, trăeşte în dezordinea şi int imita­tea uneltelor lui, vede ce vrea şi nu ce-1 înconjoară, întrebuinţează oale sparte, fierărie casnică, obiecte condamnate.. . Poate că s t a r e a asta se schimbă şi v e -dea-vom oare opunându-se aspectului acestor unel te improvizate şi a ciuda­tului ins pe măsura lor, tabloul labora­torului pictural al unui om riguros îm­brăcat în alb, înmânuşat în cauciuc, supunându-se unui orar precis, prevă­zut cu aparate şi instrumente strict specializate, fiecare avându-ş i locul şi prilejul exact de întrebuinţare?.. . P â ­nă acum hazardul n'a fost încă isgonit din acte, misterul din procedee, beţia din orarii; dar nu răspund de nimic".

U n studiu de dansatoare, privit cu nesaţ pe unul din pereţii atel ierului pic­torului îi amintea lui Valéry de un de­sen al lui Holbein, văzut la Basel şi reprezentând o mână. Dar o mână ale cărei degete nu erau încă deajuns de modelate , astfel că falangele păreau „ca nişte zaruri prelungite, cu secţ iu­nea pătrată".

Edgar Degas (Autoportret)

„M'am întrebat — continuă Valéry — dacă acest ciudat studiu nu avusese în mintea lui Holbein, semnificaţia u-nui exerciţ iu împotriva moliciunii şi a rotundităţii desenului .

Anumiţ i pictori ai t impului nostru par să fi înţe les nevoia unor construc­ţii de acest fel, dar ei n'au întârziat să confunde exerciţ iul cu opera şi au luat drept scop ceeace nu trebue să fie de ­cât un mijloc.

Nimic mai modern. A desăvârşi u n lucru constă în a fa­

ce să dispară tot ce-i destăinuie sau su ­gerează felul cum a fost fabricat. Art i s ­tul n u trebue să se afirme, potrivit a-cestei învechite condiţii, decât prin stil şi trebue să-şi susţină efortul până ce munca va fi şters urmele muncii".

Cu prilejul altei digresiuni reţ inem câteva consecinţe, aspre ca u n re ­chizitoriu, împotriva deslânării şi a su ­perficialităţii artei picturale moderne, pândită de primejdia facilităţii şi por­nită pe panta unei sigure decăderi, ast­fel că ideea artei însăşi e „din ce în ce mai puţin unită cu aceea a desfăşurării

celei mai complete a unei persoane, şi prin ea, cu a câtorva altele".

Cum s'a ajuns la această situaţie? „Mai întâi, ideea însăşi de ierarhie

între opere şi între genuri s'a istovit. Dacă două prune pe o farfurie preţuesc cât o „Coborîre de pe Cruce" sau o „Bă­tălie din Arbel les" şi pot să preţuiască nesfârşit mai mult ; dacă un crochiu de X valoarează nesfârşit mai mult decât o imensă pânză de Y — dacă adică re­zultatul trece înaintea problemei, — aceste judecăţi, deşi drepte şi de ne în -lâturat, împuţinează totuşi treptat greu­tatea e lementelor de apreciere care nu sunt pur subiect ive. („Academismul" nu este, în fond, decât conservarea, mai mult sau mai puţin conştientă a crite­riilor mai mult sau mai puţin iluzorii, a judecăţi lor obiect ive: anatomie, per­spectivă, asemănări, v iz iune obişnuită a culorilor, etc.).

Consecinţe: creşterea numărului pic­torilor mediocri, deoarece deprecierea faimoaselor me le criterii obiective are ca prim efect să suprime toate dificul­tăţile (cel puţ in convenţionale) ale ar­tei. N imeni nu se mai amuză să s tudie­ze cu îngrijire şi prin ref lexiuni cari pot duce foarte departe (Leonardo) o stofă aruncată pe un scaun, o frunză, o mână.... Nici să scoată din această in­t imitate cu obiectul ,fără grabă şi fără folos apropiat, o anumită şti inţă despre sine, despre îndemânarea combinată a intelectului său, a dorinţei, a vederii şi a manei sale, cu privire la un lucru dat... publ icul fi ind absent. (Acest ult im punct e capital: nu trebue să ca­uţi să uimeşt i pe altcineva decât pe sine)".

In sfârşit, din fragmentul ultim, în ­titulat Degas şi sonetul , desprindem a-ceste rânduri rodnice în sugestii , atât de i lustrative pentru principiul însuşi al riguroasei poetice va léryene:

„Nimic în l iteratură h u e mai propice ca sonetul, să opună voinţa veleităţi i , să facă simţită diferenţa dintre in ten­ţie şi impulsiuni , cu opera terminată; şi mai ales, să constrângă spiritul ea să privească fondul şi forma ca pe con­diţii egale între ele. Mă explic: el ne învaţă să descoperim că o formă este fecundă în idei, paradox aparent şi principiu profund, din care analiza matematică a scos în parte, prodigi-oasa-i putere".

Spaniei eterne a lui Cervantes şi Greco

Toledo Sub cer de Operă apari aşa : Oraş în sbucium ; suflet-vâlvătaie , Cum PICTA Greco, cu pene l -văpaie Ce'n Velasquez ŞI Goya fâlfâia.

De n'ai Alhambra ce sacrifica P e Boabdil , — Toledo —, totuşi taie Străfulgeratu-ţ i n u m e ce se'ndoaie, Ca lama ce în Tage se călea.

Urcat-au arte, mist ica-ţ i colină : Persană, arabă, gotică, latină Durând palate, t emple şi altare ;

Secretul tău, cetate castiliană, Catolică, ebree, musulmană, E strîns în arta lor nepieritoare.

ANDRÉ J. FAURE

i

UNIVERSUL LITERAR 9 Aprilie 1938

C A R T E A F R A N C E Z A

CLAUDE CEZAN: LOUIS JOUVET et le THÉÂTRE D'AUJOURD'HUI

S I E S T A P e r s o n a l i t a t e a m u l t i p l ă a u n u i a d in

cei m a i ' m a r i comecuani a i zi lelor n o a s t r e : L o u i s J o u v e t , a c to r e m i n e n t , r eg i so r şi d i r ec to r de t e a t r u , — în fă ţ i ­şează de s tu l e e l e m e n t e de a t r a c ţ i e şi semni f ica ţ i e , î n s t a r e să î n t r e ţ i n ă u n i n t e r e s cu m u l t m a i cup r inză to r , de ­p ă ş i n d s i m p l a cur ioz i t a te s p o n t a n ă d a r e f emeră , p e n t r u u n v i r t uoz i n t e r p r e t a l a r t e i sa le . Ace l i n t e r e s a n u m e , ca re î n t â r z i e cu p red i l ec ţ i e a s u p r a l in i i lor m a r i şi a s e nsu r i l o r l a rg i a l e cu l tu r i i u n u i popor .

C a r a c t e r u l omag ia l şi t o n u l a d m i r a ­t i v s u s ţ i n u t a l celor v r e o s u t ă d e p a ­g in i p e ca r e d. C l a u d e Cézan le con­s a c r ă lu i J o u v e t , î n fe lu r i t e l e sa le ipos taze d e o m d e t e a t r u , n u p r e j u d i ­ciază a s u p r a l a t u r e i i n f o r m a t i v e a l u ­c ră r i i , a d u c ă t o a r e d e p r e ţ i o a s e a m ă ­n u n t e şi p rec iză r i , fie cu p r i v i r e la t r ece r i l e l u i J o u v e t p e d i fe r i t e le scene pa r i s i ene , fie la „ m e r i t u l de a-1 fi r e ­ve la t p e G i r a u d o x , a u t o r d r a m a t i c " , de p i ldă .

V a l o a r e a con t r i bu ţ i e i l u i J o u v e t ca o m d e t e a t r u şi o m d e c u l t u r ă r e i e se d in aces t c i t a t r e z u m a t i v , suf ic ien t p e n t r u p u n e r e a î n t r ' o l u m i n ă po t r iv i t ă , p r i n re l ie fu l con t r a s tu lu i , a „ m e s a g i u -l u i " specific j o u v e t i a n :

„ C o n t r a r i u ace lu i t e a t r u d in B o u l e ­v a r d care , ch ia r î n zi lele a c u m d e p ă r ­t a t e a le succesu lu i a d e v ă r a t des fă şu ră

cele p r e c e d e n t e , la aceas tă rub r i că , — a m i n t i n d s imbol icu l „ T a b l e a u a e la F r a n c e " de l a î n c e p u t u l vol . I I a l m o n u m e n t a l e i Histoire de France de J u l e s lviicneiet. G i r a u d o u x , p o r n i n d de la ana l i za celor d o u ă concepţ i i a su ­p r a p u n e r i i î n scenă : a t e a t r u l u i g e r ­m a n şi a ce lu i f rancez , a j u n g e şi el la o m a g i s t r a l ă s in teză şi la u e s p r i n -d e r e a u n o r t r ă s ă t u r i i r educ t ib i l e , în l u m i n a că ro ra p a r e a t â t de e m o ţ i o ­n a n t d i a logu l i n t r e aces t e d o u ă „po­p o a r e g e m e n e " şi a t â t de n e î n l ă t u r a ­t ă „ d i i i c u l t a t e a u n o r r e l a ţ i i logice şi n o r m a l e " .

Războ iu l a fost şi e l u n u l d in p r i l e ­j u r i l e p l i ne de consec in ţe p e n t r u a-d â n c i r e a i r e m e d i a b i l ă a „dezaco rdu ­l u i s e n t i m e n t a l " î n t r e cele d o u ă p o ­poare , r u p â n d ech i l ib ru l ace lu i „ s i s t em de vase c o m u n i c a t e " ca re adusese G e r m a n i a şi F r a n ţ a , a p r o a p e la acelaş n ive l m o r a l şi de în ţ e l ege re .

„Războ iu l a î n s e m n a t p e n t r u G e r ­m a n i a o î m p u ţ i n a r e a aces te i cu l tu r i şi a aces te i i n t i m i t ă ţ i a vie ţ i i , c a r e e-r a u spec ia l i t ă ţ i l e ei... I n s p ă i m â n t ă t o a -r e a î n l ă n ţ u i r e de fap te ca re aducea t e a t r u l g e r m a n d i n a i n t e de războiu , p u r a r t i s t şi es te t ic , la r e a l i t a t e şi la pol i t ică , î n locu ind în săl i le de s p e c t a ­cole o b u r g h e z i e supusă , p r i n o m a s s ă n e r ă b d ă t o a r e , în F r a n ţ a , d i m p o t r i v ă , î n d e p ă r t a d e scene t e a t r u l r ea l i s t H-

Lauls Jouvet m roiul iul Hecxor (dreapta), din „La guerre de Troie n'aura pas l ieu" de Jean Giraudoux

u n a c c e n t d e i ron i e cu deoseb i r e de n e î n ţ e l e s p e n t r u m u l ţ i m e a s t ră in i lo r , s f o r ţ a r e a şi r e u ş i t a lui J o u v e t s u n t u r m ă r i t e , a p r e c i a t e şi i u b i t e dincolo a e f ron t i e re le n o a s t r e . P e n t r u c ă a ş t i u t să î n a l ţ e spec taco le le p â n ă la d o m e n i u l p u r a l sp i r i t u lu i , î n ţ e l e g â n d acest c u ­v a n t in s ensu l lu i cel m a i u n i v e r s a l " .

Câ t d e s p r e ca l i t a t ea şi s t i lu l j ocu lu i i n t e r io r i za t , a t a t de sobru , a l aces tu i ac tor , p e ca r e e c r a n u l 1-a făcu t — dacă n u p o p u l a r , d a r c u n o s c u t p u b l i c u l u i i n t e r n a ţ i o n a l , cuv in t e i e u r m ă t o a r e , a l e r o m a n c i e r u l u i engiez S o m e r s e t M a u g ­h a m e x p r i m ă cu o j u s t ă f ine ţe p u t e r ­n ica i m p r e s i e p e ca r e o lasa a s u p r a s p e c t a t o r u l u i :

„n,i cm p u b i c u l u i p l ă c e r e a r a r ă d e a c o n t e m p l a j o c u l i n t e l i g e n ţ e i a s u p r a u n o r suDiecte p e ca re ou i şnu i t le v e ­d e m t r a t a t e d u p ă m o d u l s e n t i m e n t a l " .

A j u n s î n p i scu l de săvâ r ş i r i i a r t e i sa le , a e ac to r şi d i r ec to r de scenă, — d e o m d e t e a t r u , în g e n e r a l — Lou i s J o u v e t î n t â l n e ş t e msaşi t r a d i ţ i a v ie şi r odn i că p r m v e a c u r i de cu l t u r a , a t e a ­t r u l u i f rancez .

E u n u i d in aspec te le p a r a d o x a l e p e ca r e ie în fă ţ i şează c u l t u r a aces tu i p o ­po r : la r ă s p â n t i a c u l m i n a n t ă a p e r s o ­na l i t ă ţ i i lor, a r t i ş t i i şi sc r i i tor i i cei m a i s i n g u l a r i îş i de scope ră f i l iaţ ia cu o t r a d i ţ i e la ca re ac t i v i t a t ea lor se î n c a d r e a z ă per fec t , f ă r ă s t ă r u i n ţ a s a u c h i a r cu toa tă n e p ă s a r e a lor l a ­t ă d e o î m p r e j u r a r e de aces t fel. Aşa se exp l i că fap tu l , că t r a d i ţ i a v ie şi m e r e u a c t u a l ă a c u l t u r i i f ranceze — n u aceea u n i v e r s i t a r ă , des igur , c a r e î n ­că n u 1-a m i s t u i t p e B a u d e l a i r e — ş i - a as imi la t , î n ch ipu l cel m a i f i resc, doi c ă u t ă t o r i d e e s e n ţ e şi a b s o l u t u r i a le exp re s i e i : u n u l , R i m b a u d , p r i n i n t e n ­s i t a t ea v e r b u l u i poe t i c ; ce lă la l t , M a l ­l a r m é , p r i n pe r fec ţ i a fo rmei , a m â n ­doi d e o p o t r i v ă de e x c e n t r i c i fa ţă de c u m i n ţ e n i a , a t â t de p r u d e n t ă t o ­tuş i , cu t oa t e ifosele ei, a re to r ic i i r o ­man t i ce - M ă r t u r i a lu i P a u l C l a u d e l p e n t r u cel d in t â iu , a lui Va lé ry , p e n ­t r u a u t o r u l „ H e r o d i a d e i " , s u n t a d m i ­r ab i l e e x e m p l e d e p e r e n i t a t e a t r a d i ­ţ ie i î n d e s f ă ş u r a r e a poezie i f ranceze .

C u m se î n c a d r e a z ă a r t a p u n e r i i î n scenă a lu i J o u v e t î n concep ţ i a t r a d i ­ţ i e i t e a t r a l e f ranceze d e s p r e p u n e r e a în scenă şi c u m se o p u n e aceas t a c o n ­cepţ ie i t e a t r u l u i g e r m a n n i se a r a t ă î n cele t r e i zeci de p a g i n i a le i n t r o d u ­cer i i d- lu i J e a n G i r a u d o u x , a s u p r a că ­re i a v r e a u să a t r a g deoseb i t a l u a r e a m i n t e a c i t i tor i lor .

I m p o r t a n ţ a aces te i i n t r o d u c e r i n u p o a t e s căpa celui ca re - ş i v a fi d a t o s t e n e a l a să o s t r ă b a t ă . •

S p i r i t u l p o p o r u l u i f rancez, aşa c u m se d e s p r i n d e d in civi l izaţ ia lu i şi d i n însuş i r i l e p e r m a n e n t e a le r a se i a m a i fost în fă ţ i şa t , r ecen t , de J u l e s R o ­m a i n s , î n acea „ P r e s e n t a t i o n de la F r a n c e en J u i l l e t 14" d i n r o m a n u l L e s h o m e s de b o n n e volonté d e s p r e ca r e a fost v o r b a în u n a d in c r o n i -

ber , în folosul t e a t r u l u i de a r t ă şi fă ­cea să u r m e z e p u b u c u i u i p u r m o n d e n , u n pub l i c l i t e r a t " . _£

„ i n t i m p ce t o a t ă s fo r ţ a r ea t e a t r a ­lă g e r m a n a a j u n g e ia o con tuz ie g e ­n e r a t a a genur i l o r , F r a n c e z u l se s t r ă -d u e ş t e sa o b ţ i n ă s e p a r a r e a lor . I n arca ca şi în bucă t ă r i e , a m e s t e c u l îi r epugna . . . L i v i n e la comedie ca să ase ui te şi o s t eneş t e dacâ-1 obl igi m a i a les să v a a ă . De fapt , ei c r e a e în c u ­v a n t şi n u c r ede i n decor . Sau , m a i d e g r a b ă , c r e a e ca m a r n e d e s b a t e r i a le i n imi i n u se t r a n ş e a z ă p r i n jocur i de l u m i n ă şi u m b r a , p r ă b u ş i r i şi c a -t a s t ro l e , ci p r i n conve r sa ţ i e . A d e v a -

' r a t a l o v i t u r a d e t e a t r u n u e p e n t r u e l l a r m a a d o u ă s u t e de f iguran ţ i , ci n u ­a n ţ a i ron ică p e ca r e o ia o f rază a e -r o u i u i sau e ro ine i . L u p t a , a s a s ina tu l s a u v io lu l , p e car i p r e t i n d e să le r e ­p r e z i n t e G e r m a n u l p e scenă, s u n t î n ­locui te d e F r a n c e z p r i n o p l edoa r i e că re ia spec ta to r i i n u - i s u n t m a r t o r i i pas iv i , ci j u r a ţ i i " .

A m t r a n s c r i s aci d o a r concluzi i le şi n u m a i u n e l e d in ele. A n a l i z a p ă t r u n ­ză to a r e a celor d o u ă concepţ i i de t ea ­t r u , m e r i t ă să fie cunoscu tă , p e n t r u luc id i t a t ea , f ine ţea , i r on i a şi acel t on însuf le ţ i t , p u ţ i n t e l „ o r a t o i r e " — st i l v e a c X V I I — p e c a r e - l foloseşte Gi ­r a u d o u x o r ideca teo r i v o r b e ş t e î n n u ­m e l e u n e i t r ad i ţ i i f ranceze . N i m i c n u i l u s t r ează a t u n c i „ u m o a r e a " sa, m a i b i n e ca aces t r ă s p u n s d a t u n u i reg izor g e r m a n , c a r e se m i r a , c u i n f a t u a r e a specif ică „ r ege lu i scene i" , a fos tu lu i i n t e r m e d i a r a j u n s să-şi dea ae re l e c r e a t o r u l u i abso lu t : „Rac ine , d a r el n a f ăcu t d e c â t cuv in t e l e !"

„II i gnora i t — scr ie G i r a u d o u x — q u e Rac ine , chez nous , a dé jà b â t i d a n s c h a q u e s p e c t a t e u r son décor e t m ê m e ins ta l l é son souf f leur" .

МШАІ NICULESCU *

LE SECRET D E S C O M P A G N O N S , de H e n r i Pourrai . (Ga l l imard ) .

U l t i m a ca r t e a lu i H e n r i P o u r r a t se r e s i m t e î n a l c ă t u i r e a ei, de t ehn i ca fi l­m u l u i .

E u n cur ios d o c u m e n t , î n ace laş t i m p v o r b i t şi sonor , r e z u l t a t d in ap l ica rea o r ig ina lă a u n e i ide i a f la tă de m u l t ă v r e m e la î n d e m â n a t u t u r o r . A n u m e , e v o r b a d e s p r e o se r ie de i n t e r v i e w u r i , m a i b i n e zis de f ami l i a re „ u n e h e u r e avec . . . " ,dar n u c u p e r s o n a l i t ă ţ i p r o e ­m i n e n t e a l e l u m i i pol i t ice sau v ie ţ i i cu l ­t u r a l e , ci cu u l t i m i i „ c o m p a g n o n s " : o lar i , î m p l e t i t o r i de coşuri , pan to fa r i , cusă to rese şi c ro i tor i ,

Ceea ce H. P o u r r a t de scope ră la a-ceş t i m e ş t e ş u g a r i - ţ ă r a n i s u n t v i r t u ţ i l e p r i m a r e a le rase i , r ă m a s e vi i şi t ip ice . Cu p r i l e ju l f iecăre i î n t â ln i r i , a a d ă o g a t c u v i n t e l e şi muz ica u n u i c â n t e c m e ş t e ­şugă resc p r i v i t o r la m e ş t e ş u g u l sau s t a ­r e a i n su lu i î n t â l n i t şi o poves t i r e al c ă ­re i e rou a p a r ţ i n e şi el s t ă r i i acele ia .

G â l c e a v a începu , ca de obiceiu, cu a-ceeaşi r e g u l a r i t a t e m a t e m a t i c ă , d in n i ­mica toata , d u p ă m a s ă . Tocma i c â n d se to lăn i se p e d o r m e u z ă , g a t a să zică „ b o g a a p o s t r e " că m a i p u t e a şi el să-ş i desenee oasele u n pic , a t u n c i îşi v â r î M i c h i d u ţ ă coada .

N e v a s t ă - s a s ' ap rop ie d e el şi, a p u ­c â n d î n c i u d a t ă o m â n e c ă a h a i n e i l u i :

— Da ce-i p e g h e r o c u l t ă u ? El se r id ică î n t r o r â n ă şi, u i t â n d u - s e

a t e n t la p a t a v e r z u i e de p e m â n e c ă , o s c u t u r ă cu p a l m a :

— Iacă u n fleac... n i ţ e l p ra f de m u -cigaiu.

f a r ea, î n g ă l b e n i n d u - s e şi î n g h i ţ i n d n o d u r i :

— Sigur! . , p e n t r u t i n e t o a t e - s f lea­cur i .

Ceea ce-1 sili şi p e el să r ipos teze , r i d i când g la su l :

— D a ce v r e i să fac? N u c u m v a ! — Ce n u c u m v a ? — V r e a u să zic, n u c u m v a o să m ' a -

p u c acuş să-i d r e g to t e u şi p ă r e t e l e ? ! F e m e i a p a r ' c ă a t â t a a ş t e p t a : — Vezi b ine că n u s'a m a i găs i t n i ­

m e n i în s t a r e să facă ce-a i făcut . . . — Da ce vre i să fac, femeie? S'o l as

să n e cază 'n cap? Ea, să s p u m e g e şi n u a l t a : — B a nu , să î-o r e p a r i p e d e - a ' n t r e -

gul , să i-o faci p a h a r , să - i p u i şi t ab l ă n o u ă — o b a g a t e l ă la v e n i t u l t ă u — c u m făcuşi p e t o a m n ă , a le d o u ă t a v a -n u r i p r ă b u ş i t e şi z u g r ă v e a l a a n t r e u l u i şi sofrager ie i , başca d e b u c ă t ă r i e , u n d e a căzut t a v a n u ' d in n o u ier i , de o p louă p e n e n o r o c i t a a ia ca a i a r ă , că m ă m i r c u m de m a i stă.. . U i t e c'a p o r ­n i t p loa ia d in nou , a d u a lb ia şi p u n e - o l â n g ă pa t , că n e s t r i ca a p a tot.. . Of! D o a m n e , dece m ' a m născu t , ca să fiu a t â t de nenoroc i t ă?

El, c u t r e m u r a t d e u n fior, se r idică deab ine lea şi, d u p ă ce po t r iv i a lb ia câ t ma i b ine , î n d r e p t u l t a v a n u l u i , pe u n ­de ch işcu ia apa în p i c u r i p r e l u n g i , se ap rop ie de ea î m p ă c i u i t o r :

— L a s ă d r a g ă , că n u - i n imica , a fost n u m a i o ploicică. U i t e că se î n s e n i n e a ­ză. H e , p loa ie d e a ia c u băş ic i ca a s t ' t o a m n a m a i r a r . N u - ţ i a d u c i a m i n ­te că ab ia m a i p r i d i d e a m cu c râ t i ţ i l e şi t i n i che le la pic?

N e v a s t ă - s a îşi î nc ruc i şa b r a ţ e l e p e p iep t şi, t r i u m f ă t o a r e :

— Aci v r e a u să t e a d u c ! B i n e că recunoşt i . . . A s t a - i casă? Or i cocină, o r i gh imi r i i a a s t a infectă , n u vez i că-i to t una? D a r ţ i e ce- ţ i pasă . . . I ţ i ie i b a s t o ­n u l şi p ' ac i ţ i - e d r u m u l . Ce ţ i - i fi zis : las 'că p r o a s t a aia- i b u n ă ; le î n g h i t e toa te şi le scoate la izină.. .

Şi î n v r ă j b i n d u - s e d i n ce în ce : — Da p â n ă c â n d crezi c'o să - ţ i m a i

s t a u în d ă r â m ă t u r a as ta? C a m a j u n s d in o m n e - o m , n u m a i e u n p ic d e c a r n e p e m i n e sănă toasă , c 'a i n t r a t r e u m a t i s m u l î n m i n e de n u - l m a i scot toa te T e c h i r g h i o l u r i l e d in l u m e , d e când s t ă m în cocina as ta ! E u ca eu, d a r bie ţ i i copilaşi i ăş t ia f ragezi , cu ce ţ i - a u greş i t , de n u t e g â n d e ş t i b a r e m la ei, dacă n u - ţ i m a i e mi l ă de m i n e ? N u vez i m â n u ţ e l e lu i Aur i că , m i t i t e ­lul m a m i i , că 's u m f l a t e şi roşi i ,de p a r -că-s dege ra t e? D a r Mioara , pu i ca m a i -chii , n u m a i ce-o auz i : „doa le m ă m i c o " — şi cu d e g e ţ e l u l la gât , că n ' a m m a i văzut -o neob lo j i t ă la g â t t oa t ă i a r n a . Da p e t i n e se v e d e că t e - a o r b i t D u m ­nezeu, de n u m a i vezi !

Tar d u p ă o pauză , a r u n c â n d u - i o p r i ­

v i re s f rede l i toa re şi m a i îndâ r j i t ă , î n să cu g l a su l scăzut , a sp ru , s t r â n g â n d u - ş i la p i e p t copiii , car i , a lb i la fa ţă , o ţ i ­n e a u d e poa le l e rochiei , c ă t â n d s p e ­r i a ţ i la a m â n d o i :

— O m u l e , să ştii, n u m a i m e r g e . O r i t e h o t ă r ă ş t i s'o faci la u n fel, ca să s c ă p ă m d in cocioaba as ta , sau, de nu , î m i i au l u m e a ' n cap, cu copilaşi i m e i !

Apoi , l ă s â n d u - s e moa l e p e u n scaun şi a p l e c â n d u - ş i capul , obidi tă , în c r e ş ­t e t u l copiilor, s ă r u t â n d u - i p e r â n d , p o r n i să p l â n g ă încet i şor .

Ş i p r i n t r e s u s p i n e : — B a r e m , acolo, u n d e - o i n i m e r i , n u

ne-o m a i s u p ă r a n imen i , o m sta î n g h e ­suiţ i , d a r o m m a i zăr i şi noi fa ţa soa ­re lu i n u ca aici, că se ' n v â r t e ş t e î m ­p r e j u r u l casei , f ă ră să-ş i a r u n c e o p r i ­v i r e î n ă u n t r u . $ i s f ân tu lu i îi e t e a ­m ă p a r c ă d e coliba as ta ! N u m a i t u n u t e ' n d u r i să t e d e s p a r ţ i d e ea. P a r ' c ' a i f ăcu t con tac t cu m o a r t e a să n u t e m u ţ i d 'aici p â n ' n u ne-i p u n e b i n e p e toţ i!

Şi plângi! . . î n t o v ă r ă ş i t ă de copii, cari se s t r â n g e a u de ea, t i n â n d u - i i sonu l şi u i t ându - se u r â t la t a t ă l lor .

E l c ă u t ă să p r i n d ă clipa, ga t a s'o m â n g â i e : '

— Lasă , Vasi l ico d r a g ă , că d ' a c u m s'a sfârşi t . Ui te , de azi încolo, to t n ' a v e m cance la r i e d u p ă m a s ă , o să 'n"

cep să u m b l u . Ş i şi-o s p a r g e d r a c u ' o-pinci le , t r e b u e să d a u d e ce n e t r e ­buie. . .

Şi, d i n ce în ce m a i h o t ă r î t , v ă z â n ­d-o că se m a i po to le ş t e :

— Nu m a i v r e a u să ş t iu nici de p r i e ­tenie , n ic i de n imic . M ' a m s ă t u r a t p â n ă în gâ t ! Şi -o să le s p u n v e r d e la to ţ i : ui te as ta , ş i-asta. . . Aşa !

Nevas t ă - s a su sp ină şi, apoi , a l u n e -c â n d u - i p r i v i r e a p e d r e p t u n g h i u l a r u l pe t ic de h â r t i e roşu , l ipi t , d i agona l , p e geam, o s c u t u r ă u n t r e m u r şi, c ă t â n d cu s p a i m ă sp re uşă, bo lboros i :

— Să t e văd . C 'acuş încep să c u r ­gă. N u m a i ce- i auz i : „Ce- i de înch i ­r i a t?" . . . I a r tu , de colo, a m a b i l : t r e g u l apa r t amen t ! . . . A s t a şi a p a r t a ­ment! . . . P o a t e u n c o m p a r t i m e n t de spi­tal. . . D a r — b u c ă t ă r i e n ' a r e ? Că l u m e a v e d e că m a g h e r n i ţ a aceea d ă r ă p ă n a t ă şi cu t a v a n u l căzu t n u se m a i c h i a m ă b u c ă t ă r i e . Ş i t u dă - i î n a i n t e cu b r a -şoave le : „ C ă - i că lduroasă" . . . că p a r c ă o a m e n i i n ' a r v e d e a că n ' a r e d e c â t u n s i n g u r r â n d d e f e r e s t r e în c a r e c l ă n ­ţ ă n e s c g e a m u r i l e la or i ce z g u d u i t u r ă , şi că-s î n f u n d a t e cu c â r p e şi bu r l e ţ i , ca 'n bo rde ie l e lăeţ i lor . . . „Ş i sobe le - s b u n e " , că ei n ' o r v e d e a p ă r e ţ i i a fu ­m a ţ i şi p e r d e l e l e n e g r e ca p ă c u r a . Că „ n ' a r e ig ras ie" , . De p a r ' c ă ei a r fi orb i , ca să n u v a d ă p ă r e ţ i i verz i d e m u c i g a i şi ca, la cea m a i m i c ă ploicică, cu rge apa g â r l ă ' n casă, de n 'o m a i po ţ i s t ă ­vili.. . Şi, p e n t r u ce m ă rog, t o a t e as tea?

Şi î n g r o ş â n d u - ş i g lasul , p e t o n d e -

de N. PORA

Şi d in ce în ce m a i a m ă r â t ă , g â t u i t a d e c iudă :

— P ă i , p e t i n e n u t e b a t e g â n d u l că, dacă i zbu t e ş t i să i n d u c i i n ' e r o a r e v r e u n a l t n ă t ă r ă u şi-1 i sp i teş t i ca sa- ţ i ia locul colea, în r u i n a as ta , c â n d şi-o d a s e a m a că l -ai î n ş e l a t şi că t o a t e - s d e - a ' n d o a s e l e a decâ t i l e - a i înf lor i t tu , ad ică aşa c u m e casa ; că p l o u ă în ea ca a fa ră , că î nve l i t oa r ea n u m a i p o a t e l i câ rp i t ă , că - i c iu r toa tă ; n u m a i t r e n t e l ip i te cu smoa lă ; că g e a m u r i l e c l ăn ­ţ ănesc î n ce rceve le m a i ab i t i r ca d in ţ i i falşi în fălcile ş u b r e d e a le u n e i b a b e ; că sobele u m p l u casa de fum, la cea m a i mică b ă t a i e de vân t , că t e ch io -r ă ş t e şi t e l ipseş t i şi de că ldu ră , şi de tot , d e s c h i z â n d fe res t re le , ca să n u t e o rbească d e a b i n e l e a ; că ig ras ia - i de u n m e t r u î n c u i b a t ă î n p ă r e ţ i şi că, deş i a i cocolit-o s u b t a p e t e şi z u g r ă ­vea lă , iese m e r e u la iveală , ca boa l a r e a ce m u s t e ş t e p r i n t oa t e ţ â ţ â n i l e : a t u n c i să t e v ă d p e u n d e o să scoţ i cămaşa , c â n d t e -o da în j u d e c a t ă , f i indcă l-ai m o m i t şi l -a i potcovit . . .

B a r e m d ' a r fi casa t a ! D a r aşa ? Şi m a i m u ţ ă r i n d u - 1 i a răş i : — P e n t r u s fân ta p r i e t e n i e !... Las ' s ă

f iu e u cu c u g e t u l î m p ă c a t ! Ca d e obiceiu, c i ondănea l a se înche ia

în l ac r imi . A ş a că o m u l , s ă t u l d ' a t â t a sfadă, se

h o t ă r î să-i p u e capă t . I a r a d o u a zi, d u p ă m a s ă , c â n d în

loc de s ies tă t r e b u i a să î nceapă scena

c l amato r , m a i m u ţ ă r i n d u - 1 : — P e n t r u s f ân ta p r i e t e n i e ! S 'au j u ­

ca t î n arş ic i şi ş i - au î n c u r c a t z m e u -r i le î m p r e u n ă . . .

I a r el, c e r c â n d să - i a s t u p e g u r a : — Ci taci , oda tă , m o a r ă ne fe reca tă ,

că d 'aci 'ncolo.. . Şi, că t r ăn i t , se lăsă m o a l e p e scaun ,

cu u n gol suf le tesc fă ră de s e a m ă n , şi s p r i j i n i n d u - ş i c a p u l î n p a l m ă , căzu p e g â n d u r i .

Ea , însă , n u se de t e b ă t u t ă : — P a r ' c ă n u aş ştii . . . A t â t de n e ­

toa tă m ă crezi?. . . P a r ' c ă te v ă d c'o s'o Деі d ' a capo, cu ace leaş i ch i ţ ibu­ş u r i şi născoci r i , ça să n u - i r ă m â n ă goală , p o d o a b a d e casă a lu i Iencule ţ !

Şi î n v e n i n a t ă d e to t : — F i r e ş t e ! I encu l e ţ m a i întâi . , p r i -

e - t e -n ia ! Ş i cu u n r â s i ron ic ; — Ha , ha ! P r i e t e n u l d in copi lă r ie !

T o v a r ă ş u l d e joacă !... P r ă p ă d e a s c ă - s e ai me i , î n t â m p l ă - s e ori ce s 'ar î n ­t â m p l a : eu t r e b u e să fiu cu c u g e t u l î m p ă c a t , să r ă m â n p u r u r i c red inc ios fa ţă d e b u n u l m e u pr ie ten . . . Ce s : a r face, b ie tu l , dacă i -ar r ă m â n e casa

ob i şnu i tă , i s ca tă d in c ine ş t ie ce — v r e u n s t rop d e a p ă p i c u r a t d i sc re t d in t avan , ca o l a c r i m ă a celor ne î su f l e -ţite, — el, m a i ca lm decâ t cel m a i a u ­t e n t i c f iu a l A lb ionu lu i , p r e î n t â m p i n ă to tu l , d in c a p u l locu lu i :

— D e a c u m s ' a m â n t u i t , i - a m fă-cut-o şi eu !

E a căscă ochi i m a r i , n e d u m e r i ţ i . I a r m â n a cu dege te l e u s c a t e ca p e r ­

g a m e n t u l şi cu p e t e d e c e r n e a l ă a s l u j ­başu lu i , scoase d in b u z u n a r u l de la s p a t e a l s u r t u c u l u i l u s t r u i t u n z ia r p e ca re - l des făcu tact icos , j u c â n d u - 1 s u b ochi i f emei i c a r e î n c r e m e n i c i t ind la „ m i c a p u b l i c i t a t e " :

„ A p a r t a m e n t , s i n g u r î n c u r t e , d e în­ch i r i a t . T r e i î n c ă p e r i ig ras ioase , t e r a ­co te n u m a i g ă u r i : u n s i n g u r r â n d de fe re s t r e , p l i ne d e pe t i ce şi bu r l e ţ i ; p r in c r ă p ă t u r i a p a ca la r o b i n e t d in aco­p e r i ş u l c iu ru i t . L i b e r ă i m e d i a t . P r e ţ de ocazie : o su t ă m i i a n u a l . A d r e s a la p r o p r i e t a r : Sgâ rc iobeanu , Lăe ţ i , 13 b i s " .

E a lăsă să- i p ice jos gaze ta , s ' apropie de e l şi, c u p r i n z â n d u - 1 de gât , cu am­bele b r a ţ e şi s ă r u t â n d u - 1 ca 'n v r e m u ­r i le b u n e , îi şopt i :

— Ins fâ r ş i t !

Stihuri pentru mine Când m'au născut părinţii în târgul sur şi mare A u pus în mine suflet din codrii d'imprejur, In trup mi-au pus tăria pământuri lor barbare Şi'n sânge apă vie din râul mic şi pur.

De-atunci şi până astăzi eu n'am avut rudenii Decât o floare, cerul, tulpina unui pom, U n porumbel sălbatec, u n clopot de la denii, Furtuna din pădure şi câteodată — u n om.

Eu am umblat la şcoală cu greerii 'ntr'o clasă Şi l -am avut drept dascăl pe D u m n e z e u cel bun, A m învăţat acolo să cânt, să fug de-acasă, Să-mi fie dragă viaţa, să uit să mă răzbun.

Cunosc mai multe graiuri : al s te le lor şi-al ierbii Şi ştiu ceti se scrie prundişu 'n fund de ape. In loc s'adun argintii , îmi place să văd corbii Când simt o căprioară ce-aleargă prin hârtoape.

Mi-i viaţa picătură din seva sfânt-a lumii, Care înv ie bobul şi-1 face să răsară, — Şi -asemeni cu omida ascunsă 'n patul humii Aştept să v ie clipa când mă voiu naşte iară ;

Voiu fi atunci mesteacăn, pârâu sau stea tăcută Cu rătăciri nocture prin stepa de azur, Ori poate tot sihastru cu l iniştea pierdută Şi nostalgii pribege în târgul mare, sur. _

DRAG O Ş VITENCU

9 Aprilie 1938 UNIVERSUL LITERAR

T E Z A LA L I M B A R O M A N A Ni ţoasă , deasă , f u m u r i e ş i 'ncâlc i tă ,

n i n s o a r e a se g u d u r ă la f e r e s t r e l e clasei a p a t r a , ca u n d u l ă u c iobănesc . O ş t iu to ţ i e levi i acolo, la f e reas t r ă , ga t a de joacă, d a r o lasă să - i a ş t e p t e f i indcă azi au teză la r o m â n ă .

P r o f e s o r u l de r o m â n ă p u n e p e l e r i n a n u m a i c â n d p louă . Al t fe l , şi i a r n a u m ­blă în s u r t u c , f u m â n d cu ţ i g a r e t ă l u n ­gă şi po loboc i tă d e cireş . Moş S u r t u c a re o p ă l ă r i e n e a g r ă , m a r e câ t u n cuib de corb. L a fa ţă s e a m ă n ă cu u n m o t a n s tufos de b ă t r â n e ţ ă , şi cu ţ ăcă l i e a l b ă -g a l b e n ă .

P e c a t e d r ă n u fumează , d a r p r i zează . — H a p - ţ i u ! — S ă v ă fie de b ine , — zic bănc i l e

din fa ţă , cele m a i s o p r a n e . — H a p - ţ i u !

— L a m a i m a r e , — zic bănc i l e de la mijloc, cu g l a s m a i băe ţ e sc .

— H a p - ţ i u ! — H a p - ţ i u , — îl î n g â n ă f u n d u r i l e

clasei u n d e - s d ro jd i i l e r ă g u ş i t e cu i fo­se de bas .

Moş S u r t u c scoa te b a t i s t a — b a s m a de p o p ă s au de p r e c u p e a ţ ă — suflă, zgudue, r ă su f l ă şi of tează.

— S ă v ă fie de b ine , c â n t ă t oa t e g la ­suri le co ru lu i .

— M ă ă ă ! m â r â e moşu l . V ' a m tocmi t lău tar i la n a s u l m e u ? H a p - ţ i u ! D r a c u să vă ia. M ' a ţ i deochia t .

E scr i i tor . E lev i i au af lat . II r o a g ă să le c i t ească d in sc r ie r i le lu i .

I a r n ' a ţ i î n v ă ţ a t , b u f n e ş t e el ca soba cu h o g e a g u l a s tupa t , n u m a i z b u r l i r e de musteţ i , s p r i n c e n e şi câl ţ su r .

Ba da, a m învă ţ a t , p i u e ' n cor sop ran i i cu p i cu l ina lor de p ich i re . D a n e p l ace să v ă a s c u l t ă m p e d u m n e a v o a s t r ă .

Scoa te d in b u z u n a r u n cae ţe l , p u n e pe n a s u l lu i s c u r t u ţ , g r ă s u ţ , c â r n u ţ — de m o p s cu a s t m — ochelar i i , îşi p o t r i ­veşte d i s t a n ţ a d i n t r e cae ţe l e şi oche la r i , ducând şi a d u c â n d m â n a b u n d u c ă şi cumplit pă roasă , şi î ncepe î n c r u n t a t .

Are m u l t e g l a s u r i s u b t m u s t e a ţ a , c u m sunt cu ţ i t e l e d e v â n ă t o a r e cu f e lu r imi de larne l ao la l t ă î n t r ' u n p â n t e c de os.

Moşnegi i l u i d in P i p i r i g u l N e a m ţ u l u i vorbesc cu g las de c o n t r a b a s şi b o m b ă -nesc ca t oba m a r e . C ă l u g ă r i i au ochi şi guri d e p e ş t e r ă cu u r ş i c â n d se a u d e zmeura cu fus tă roşie , d e s c u l ţ ă ' n m u n ţ i . Iar v ă d u v e l e se a l in tă ca v ioa r e l e când

C â n d în p r a g u l r ăzbo iu lu i m o n d i a l Nich i fo r Cra in i c a p ă r u în D r u m d r e p t cu poezi i ca „ D e p r o f u n d i s "

sau „ P a t r i a r h a l ă " , l i t e re le r o m â n e ş t i prăznuiau, f ă r ă să ş t ie , n a ş t e r e a u n u i poet a d e v ă r a t . U r c â n d domol în s u s u l apelor, el a d u c e a în ochi p r ive l i ş t i nou i , un suflet d o g o r i t o r d e p r e a m u l t soa re , un m e r s l e g ă n a t de u n d u i r e a r i t m i c ă a grânelor la şes şi o i n i m ă mocn i t ă de o milenară u m i l i n ţ ă . E l v e n e a din p ă r ţ i l e dunărene a l e M u n t e n i e i , de-acolo u n d e „şesuri n e s f â r ş i t e s u b c e r u r i l a rg i d e vară" cu o n d u l a t e l in i i şi ' n v ă l u r a t e holde se d e s f ă ş o a r ă s u b t r e m u r u l l u m i ­nii şi p ie r î n t r ' a l e zăr i i a d â n c u r i v a p o ­roase; de -aco lo u n d e cupo la de azu r a cerului se a r c u e ş t e p e s t e p ă m â n t ca o vastă ca t ed ra l ă , i a r a r b o r i i r o t a ţ i şi s in ­guratici p e ' n t i n d e r i ne s f â r ş i t e p a r p r e ­oţi în odăjdi i c ă d e l n i ţ â n d a e r i e n e l i t u r ­ghii. Cu el B ă r ă g a n u l îşi făcea o i n t r a r e triumfală în l i t e r a t u r a r o m â n ă , d e v e ­nind d in s i m p l u d i v e r t i s m e n t v â n ă t o -resc ca în P s e u d o k i n e g h e t i c o s , f i inţa a-evea a u n u i ţ i n u t şi „ f o r m u l a u n u i s u ­flet", cum sc r i e d. N . Io rga . Căci N i ­chifor Cra in ic , ca n i m e n i a l tu l , a s e m e n i cochiliei ce-şi c â n t ă în ş u e r a t de v â n t svonul m ă r i l o r u i t a t e , cu o p u t e r e de expresie neob i şnu i t ă , îşi t â lcu i , în v e r -

1 suri la rg i s v o n u r i l e ş e s u r i l o r n a t a l e şi glasul s t r ă b u n i l o r , i r u p t e în cochil ia sufletului d in a d â n c u l m i i l o r de an i .

Două s u n t ză r i l e d in c a r e p o e t u l îşi trage r ăcoa rea g â n d u l u i şi f r ă g e z i m e a simţirii şi a m â n d o u ă se î m p a c ă şi se îmbină ca ' m b r ă ţ i ş a r e a celor d o u ă m a ­luri în l e g ă n a t u l r â u l u i : u n a e s t e z a -riştea t i m p u l u i p e care , d in n e a m în neam, se s c u r g s t r ă b u n i i u r c â n d s p r e suprema n ă z u i n ţ ă , a l t a es te za r i ş t ea spaţiului p e ca r e v i a ţ a joacă şi a r d e , ca năluci de v â l v o r i p e t a in i ţ i d e co­mori. Iar la mi j loc , a s e m e n i ape i în ca ­re se ogl indesc în fund u m b r e l e celor de deasupra, A r t a şi I ub i r ea , ca d o u ă vrăji mis te r ioase î m p l e t i t e în m e r s .

Este i n t e r e s a n t de cons t ru i t d i a g r a m a elementelor s t a to rn i ce a le u n e i conş t i in ­ţe poetice. A descoper i ca re s u n t e l e ­mentele care i n t r ă in compozi ţ i a eu lu i estetic al u n u i poet , a afla s t r u c t u r a i n ­terioară a aces tor e l e m e n t e , a cobor î pe firul lor în t a in i ţ e l e d i n c a r e i svo-răsc şi a p r i n d e — a t â t cât e pos ib i l —

m i a u n ă mi ronos i t l â n g ă p ic ioa re le v i o ­loncele lor .

Bănc i l e cl ipesc, se gh ion tesc , c h i h o -tesc , r âd , hoho te sc , g e m şi p l â n g de râ s . Moşul se u i t ă p a r c ă de p e m u n t e , ca o l u n ă r ă s ă r i t ă ' n câ l ţ de a b u r i , la for ­fota d in vă i .

O r a l u l la r o m â n ă e o r e c r e a ţ i e cu uşa 'nch i să .

In s ch imb , t eza - i pâ r jo l . N u p o a t e n i ­m e n i copia. V e r b u l „a cop ia" e î n g r o ­p a t în c imi t i ru l s u b s t a n t i v u l u i „ teză" , c u - a t â t e a v ă d u v e câţ i e levi sun t . G r a ­m a t i c a e u n ger , d in ca r e cad cuv in t e l e cu a r ip i m o a r t e , — şi e levi i ca re r â d la lecţ ie , co r igen ţ i . L a teză , m o ş u l v ine cu g r a m a t i c a . T o a t e t eze le se î n t o r c r ă n i t e cu ce rnea l ă roşie . N o t a ş a p t e e o d e c o ­r a ţ i e d a t ă d e m â n a Rege lu i . N o t a t r e i e u n i f o r m a z d r e n ţ u i t ă a m a i t u t u r o r ce ­lor î n to r ş i de l a războ i .

I a t ă d e ce, cu t oa t e că v a c a n ţ a e a-p r o a p e — u l t i m a zi de şcoală — cu t o a ­t e că n i n s o a r e a a v e n i t m a i r e p e d e d e ­cât C r ă c i u n u l , g u d u r â n d u - s e n i ţ o a s ă la f e res t re , — elevi i clasei a p a t r a se g a r -ga r i sesc c u r é g u l e g r a m a t i c a l e .

R ă s u n ă co r ido ru l şcolii . V ine . Calcă vo in iceş te . Cresc s t e j a r i în j u r u l lu i .

Ia tă-1 : m a r e ' n uşă , ca u n ca r cu fân p e p o a r t ă .

I n t r ă . T rece , n e g r u , p r i n d r e p t u l t a ­b le i n e g r e , f ă ră să v a d ă p e n i m e n i , se duce la c a t e d r ă şi se aşează şi m a i n e ­g r u în d r e p t u l f e r e s t r e lo r a lbe .

N u pr izează . N u s t r ă n u t ă . N u scoa te ba t i s t a .

In bănci , m â i n i l e s u n t reci , capu l s co rburos , p ic ioare le g re le . Condee le - ş i

a ş t e a p t ă r ă s t ign i r ea , cu j a l ea a lbe lo r cae te la p ic ioa re .

Moşu l se g â n d e ş t e . Nici m ă c a r n u se s ca rp ină .

D e obicei d ă t e ze s c u r t e , a lgeb r i ce : — A v e ţ i douăzec i d e m i n u t e . N u a d m i t e i u n g i m i ; la g r a m a t i c ă .

Cel m u l t o p a g i n a . E n u n ţ ă s u b i e c t u l tezei , u n e o r i îl sc r ie pe t ab lă , îşi scoate ceasu l b u r d u h ă n o s , îl p u n e pe c a t ed ră , şi se u i t ă la e lev i ca un doctor c â n d ia p u l s u l . N u s ' a u d e decâ t t i c - t acu l cea­su lu i şi agon ia de g r e e r i a pen i ţ e lo r .

D e d a t a aceas ta insă , Moşul s e u i t ă p e f e r e a s t r a

To ţ i e levi i ş t iu că n inge , d a r p r i m e j ­d ia de p e c a t e d r ă a ob lon i t cu noap te , cu p ă m â n t şi s c â n d u r ă t oa t e f e r e s t r e l e v a c a n ţ e i .

— Ve ţ i scr ie d e s p r e i a r n ă . N u le v i n e să c r e a d ă . E ca şi c u m fe­

r e s t r e l e cu fulgi a r fi o g l u m ă de în tâ i A p r i l .

Moşu l îi vede , îi m ă s o a r ă b ine , şi z â m b e ş t e c u m z â m b e s c p ă r i n ţ i i şi b u ­nic i i în a j u n u l C r ă c i u n u l u i .

— F i e c a r e scr ie ce v r e a d e s p r e i a r ­nă . Compoz i ţ i e l ibe ră . A v e ţ i t oa t ă o r a la d ispozi ţ ie .

Apo i se d u c e l a f e r eas t r ă , îş i scoa te t a b a c h e r a , p r i zează şi s t r ă n u t ă .

— L a m a i m a r e ! — H a p - ţ i u ! A î n c e p u t v a c a n ţ a . P e t o a t e cae te l e e o vese l ie de o-

g r ă z i deacasă , n inse , c â n d s e ' n t o r c co­pi i i d e la şcoală.

A s t a n u m a i e t eză la r o m â n ă . E o m u l de omăt , e b ă t a i a c u bu lgă r i , e s ăn iu ţ a , e d a t u l p e g h i a ţ ă î n călcăe, e S t eaua , e t a ta , m a m a , bunici i , copi lă ­r ia, — e v a c a n ţ a d e Crăc iun . Teză la v a c a n ţ a de C r ă c i u n . E lev i i a u p leca t acasă, şi de -acasă v i sează că d a u teză la r o m â n ă cu Moş Crăc iun .

Mi roase a c e r n e a l ă vese lă . A u p o r n i t t o a t e condee le la t r a p şi l a ga lop . S e ' n -t r ec . Hii , conde i !

N u m a i u n u l s tă . C u m s ă ' n c e a p ă ? C u m ? C u m ? C u m ?

N i n g s e m n e l e d e î n t r e b a r e . T i m p u l t r e ce ca o san ie fugă r i t ă de lup i . C u m s ă ' n c e a p ă ? A p o r n i t la v â n ă t o a r e de fulgi. Ma i anevo ie decâ t d u p ă f lu tu r i . F u l g u l e u n u l ş i -o m i e în aceiaş i cl ipă. Ui te -1 . N u - i . î n t i n z i m â n a . Cade . N u - i . E a l tu l .

S c r i e : „Teză la Română". „Cling, cling, cling". Şi i n t r ă ' n i a r n ă c a o s an ie : c l ing-

c l ing . D a r p o ţ i s ă ' n c e p i aşa o teză l a r o m â ­

n ă ? T r a g e cu ochiu l la vec in . P e t eza

de a l ă tu r i , i a r n a î ncepe -a şa : Iarna este anotimpul pe care l-a descris în ver­

suri nemuritoare marele nostru poet V. Alexandri , în....''

Şi colegul scr ie , scr ie . Na c'a şi î n ­t o r s fila. B r a v o lu i !

Cl ing, cl ing, c l ing. I i v i n e să-ş i c la­t ine capu l ca o fa tă cu cei d in tâ i cercei .

M o ş n e a g u l scr ie şi el la f e reas t ră , ou s p a t e l e s p r e e levi .

E l e v u l se î n toa r ce sp r e b a n c a d in u r ­mă . S t r e c o a r ă o şoap tă m a i s u b ţ i r e d e ­cât o f i ţuică.

de IONEL TEODOREANU

t u l . N ă r i l e ' n v â n t . C o a m a f lu tu ră . C o ­p i t e l e zboa ră . O m ă t u l e u n nour , d e d e ­s u b t d e p a r t e : f um r ă m a s în u r m ă , a-b u r î m p ă e n j e n i t .

M a i sus . S ' a p r i n d scân te i de - a rg in t . T r e c sca ­

m e . Se d e s t r a m ă l â n ă . Şi m a i sus . E a lb c a ' n t r ' o ce t a t e de m ă r g e a n d in

fundu l m ă r i i ; a lb ca ' n t r ' o p ă d u r e de fu ioare ; a lb ca ' n fosforescenţa u n e i m ă r i

— Vidraşcu , s p u n e t u c u m ai î n c e ­p u t ?

V id ra şcu , roşcovanu l , se o p r e ş t e z b â r n â i n d de energ ie , î n toa r ce două fi­le de caet î n e g r i t e şi c i t eş te conf iden­ţ ial , u r g e n t , secre t , p e r s o n a l : „Iarna este anotimpul preferat a co­piilor...."

— Al, n u a, m ă i . — î m i faci şi obse rva ţ i i ? Ş t e r g e - t e

p e bot , b ă e t e . Şi d i spa r e Ca o v u l p e ' n i a r n a lu i . Neho tă r â tu l se u i t ă p r i n clasă. To ţ i

sc r iu în f r igur i , cei m a i m u l ţ i cu l i m ­b a scoasă. D e s i g u r că m a i to ţ i au î n ­c e p u t cu : „Iarna este...". Subiec t , p r e ­dicat . A ş a e şi corect . î n c e p i p r i n a d e ­fini sub i ec tu l compozi ţ ie i .

— Ce e i a r n a ? Cling, oling, cl ing. E în u r e c h e : cl ing, cl ing, c l ing. N u

m a i g â n d e ş t e . Ascu l tă , vede , i a r a scu l ­tă . T u m u l t . Fu lg i , fulgi, fulgi, p r i n ca r e fuge cling, cl ing, c l ing.

î n c h i d e ochii . N inge . N u m a i e n i ­mic . Ce-a fost, a fost oda t ă şi s'a ş t e r s . A c u m e s t epă de omă t . I n i m a b a t e l i ­be r . P a t r u cop i t e 'n t r a p s p u l b e r ă o m ă -

NICHI S A U 1ER

F O R C R A I N I C , A R H IA L U N I L O R

j o n c ţ i u n e a lo r cu f o r m a de p e r s o n a l i t a ­t e es te t ică ce zace în s â m b u r e l e de j a r al conş t i in ţe i sale, a găs i r a p o r t u l p e r ­m a n e n t în c a r e s t au aces te e l e m e n t e u -ne le fa ţă d e a l te le , c u m şi s t r u c t u r a i n ­t e r i o a r ă a î n t r e g e i conş t i in ţe es te t ice , p e n t r u a descoper i s i s t e m u l de l en t i l e c ă r u i a îi e s u p u s m a t e r i a l u l es te t ic s p r e t r a n s f o r m a r e c u m şi cen t r i i specia l i de va lo r i f i ca re es te t i că a p r o d u s u l u i d u p ă coef ic ientu l p e r s o n a l de i n t e r p r e t a r e , e s t e des igu r o p e r ă g r e a şi în p a r t e i m ­posibi lă . S t a d i u l a c t u a l al Ps iho logie i e x p e r i m e n t a l e e s t e d e p a r t e de a v e n i în sp r i j inu l Es te t ice i , i a r cap i to lu l e m o ­ţ i i lor şi al t u t u r o r fo rme lo r a fec t iv i tă ţ i i ş i vo in ţe i es te cel m a i r e b e l la m e t o d e l e e x p e r i m e n t a l e . R ă m â n e c e r c e t ă t o r u l u i să se m u l ţ u m e a s c ă cu obse rva ţ i i şi c o m p a r a ţ i i d u p ă canoane le clasice, osci­l â n d î n t r e m e t o d a i m p r e s i o n i s t ă şi cea obiec t iv is tă .

I n sensu l aces tu i dez ide ra t se po t fa­ce c o n s t a t ă r i şi obse rva ţ i i d in cele m a i i n t e r e s a n t e cu p r i v i r e la s t r u c t u r a con­ş t i in ţe i es te t ice a d- lui N . Cra in ic . A m a r ă t a t de ja că două s u n t i svoare le in ­s p i r a ţ i e i sa le : t impul î n ţe les ca fac tor c o m u n al gene ra ţ i i l o r , ca i m a g i n ă f ide ­lă a v ie ţ i i ce se t r a n s m i t e ca o t o r ţ ă s ac ră d in n e a m în n e a m , ca o a p ă în c a r e se ogl indesc , ca ' n t r ' u n p r e z e n t c o n t i n u u şi p e r m a n e n t , s t r ă b u n i i . Ca şi c u m legea p r o g r e s u l u i a r fi an ih i l a t ă şi to t z b u c i u m u l î nno i r i l o r o z ă d ă r n i ­cie. Ca n i ş te f â n t â n i ale t r e c u t u l u i , t i m ­p u l es te apa în ca re t o a t e se î n n e a c ă şi d in l u m i n i şi u m b r e t a in ice se a d u n ă în fund ch ipu l cel d e a p u r u r i al s t r ă b u n i l o r .

„ D a r c â n d d in u n d a l in i ş t i t ă V r e a u ch ipu l n o u să mi-1 a d u n , D i n fund, s u b casca -mi ogl indi tă , Z â m b e ş t e ga leş — u n s t r ă b u n .

( F â n t â n i l e t r ecu tu lu i ) T i m p u l e s t e u r zea l a p e r m a n e n t ă a r a ­

sei p e ca r e suve ica v ie ţ i i ţ e se f o r m e n o u i ce d a u s t r ă l u c i r e n o u ă a u r u l u i d i n a d â n c . El e s t e veşn ic ia f ă r â m i ţ a t ă în c l ipele fuga re .

Conş t i i n ţ a t i m p u l u i es te u n a d in co­o r d o n a t e l e i n sp i r a ţ i e i sa le poe t ice . E a a r e u n t i m b r u p r o f u n d şi o r idecâ t e or i es te a t i n să d e a r i pa g â n d u l u i şi î n c h i ­pu i r i i r ă s u n ă p r e l u n g ca u n d a n g ă t de î nv i e r e . E d e a juns ca ideia poe t i că să

î m b r a c e f o r m a t i m p u l u i , să se î nchege d in i coane d u r a t e în t i m p , p e n t r u c ă e x ­p r e s i a poe t i că să se î nca rce d e d i n a ­mism, ia r t e chn i ca ei să fie mişca rea , s c h i m b a r e a f u l g u r a n t ă de clişee, ca d in s u p r a p u n e r e a d e imag in i să c ă p ă t ă m v iz iunea în p l a n şi în a d â n c i m e . A s e ­m e n i ci t i r i i în caba lă a S ă r m a n u l u i Dionis , s e m n e l e m a g i c e n e desch id t a i ­n i ţ e l e t i m p u l u i şi cu el n e s t r ă m u t ă m în t r e c u t sau în v i i tor , aici şi o r i u n d e . Conş t i in ţ a t i m p u l u i e s i n g u r a c e r t i t u d i ­n e că n u s u n t e m v a l u r i t r e c ă t o a r e în e t e r n a s c h i m b a r e şi î nno i re , că a semen i r â u r i l o r con top i t e î n m a r e , m u r i n d , noi şi r e n a ş t e m u n d e v a .

„ T r e c u t u l a d o r m i t şi v i i t o ru l I n cl ipa ca r e b a t e le ' m p r e u n i : Când , ferici ţ i , l i p im la p i ep t feciorul , î m b r ă ţ i ş ă m î n t r ' î n s u l p e s t r ă b u n i .

(Pa t r ia ) Cu l tu l p e n a ţ i l o r e oe,a m a i p u t e r n i c ă

şi v ie r e a l i t a t e p e ca r e p o e t u l o t r ă e ş t e : „ Ş i - a m î n v ă ţ a t d i n l e a g ă n că ' n u m b r a

t a p e n a ţ i i Că lăuzesc u r m a ş i i p e da t in i l e lor P o t e c i p e ca r e t r e c e f i in ţa u n e i na ţ i i S p r e s l ava de l u m i n ă ce c h e a m ă ' n

vii tor. . . (Cămin r ă m a s depar te . . . )

C o n t i n u i t a t e a şi p e r m a n e n ţ a n e a m u ­lui se sp r i j i nă p e o s u b s t a n ţ ă n e p i e r i ­t o a r e ca r e c i rcu la în n a t u r ă ca seva în copaci : „ C u m s u i e 'n l u g e r i seva d in îng ropa ţ i i

s â m b u r i , D in cei u i t a ţ i de v r e m u r i s u b i a rba d e p e

d â m b u r i Su i a în ei p u t e r e a t r e c u t u l u i s t r ă j e r .

(Mate r Dolorosa) Nicăe r i însă ca în l ăcaşu r i l e sf in te şi

în p r e a j m a l° r> m i s t e r u l s u p r a v i e ţ u i r i i su f l e tu lu i ce lo r a p u ş i şi p u t e r e a de a î n t ă r i p e cei vi i n u es te m a i aevea : „ M ă n ă s t i r e , Su f l e tu l p e care-1 p o r ţ i E s t e s u p r a v i e ţ u i r e a mi l ioane lo r d e

m o r ţ i . C â n d răsf i r , î ndu ioşa t ă , i n i m a p e

c a r e - o a m P e s t e v a t r a u n e i pa t r i i , p e s t e t i m p u l

u n u i n e a m , S i m t a d â n c p e ferici ţ i i , ca r i în s t r a t u l

v r e m i i d o r m ,

C u m sporesc f lu idu -aces t a f u r t u n a t i c şi e n o r m .

(Mănăs t i r ea ) A doua c o o r d o n a t ă a in sp i ra ţ i e i p o e ­

t ice a d- lu i Cra in ic es te spa ţ iu l , în ţe les ca i m a g i n e p l u r a l ă şi mu l t i co lo r ă a d i s t an ţ e i şi in f in i tu lu i . Ma i m u l t decâ t t i m p u l care , a b s t r a c t şi metaf iz ic , f lu ­e n t şi incolor , ce re o t echn ica m a i r a f i ­n a t ă şi o e x p r e s i e cu o r e ţ e a m a i d e a ­să , t i nzând la o s t r u c t u r a r e a conş t i i n ­ţe i de t i m p î n t r ' o conf igura ţ i e adesea p r e a p e r s o n a l ă şi unică , spa ţ iu l t i n d e la o r g a n i z a r e a u n u i cosmos încă şi m a i p a r t i c u l a r , în d i r ec t ă f u n c ţ i u n e de t oa ­t e p a r t i c u l a r i t ă ţ i l e i m a g i n e i concre te , v a r i a t e la inf ini t . Spa ţ i u l , m a i m u l t d e ­câ t t i m p u l , d ivers i f ică şi d e t e r m i n ă , pa r t i cu l a r i z ează şi -c i rcumscrie . A t â t a or izont a v e m în no i ,cât spa ţ iu c u n o a ­ş t em, i a r f o r m e l e în ca r e spa ţ i u l se d e s ­făşoară dau conş t i in ţe i n o a s t r e c a d e n ţ e şi r i t m u r i d i fe r i te . S p a ţ i u l îl p u r t ă m în noi c a pe însuş i c a d r u l vie ţ i i . E l se con­fundă cu însuş i s e n t i m e n t u l vieţ i i , cu r e s p i r a ţ i a şi cu a v â n t u l . E l tonif ică v i a ­ţa şi- i dă c e r t i t u d i n e a ex i s t en ţ i i . D e a-ceea t o a t e g â n d u r i l e d e s p r e s p a ţ i u s u n t eufor ice şi od ihn i toa re , p e când cele d e s p r e t i m p î n t o t d e a u n a s u g e r e a z ă t r i s ­te ţea , me lanco l i a . S p a ţ i u l e s t e tonic , p e - c â n d t i m p u l d e p r i m a n t . T i m p u l s u ­ge rează s cu rge rea , t r e c e r e a şi m o a r t e a , s p a ţ i u l nec l in t i r ea , p e r m a n e n ţ a şi v i a ­ţa . Ş i c u m în m o a r t e to ţ i n e a s e m ă n ă m , v ia ţ a n u m a i d e o s e b i n d u - n e , spa ţ iu l p e ca re v i a ţ a se r id ică es te u n e l e m e n t p r i ­m o r d i a l a l ei. D e î n ţ e l ege r ea şi v a l o r i ­f icarea s p a ţ i u l u i a t â r n ă r i t m u l şi ca­d e n ţ a v ie ţ i i n o a s t r e .

Aces t e obse rva ţ i i se cons t a t ă uşor în poezia d - lu i Cra in ic . L a d-sa, m a i m u l t ca la a l ţ i poeţ i , f o r m a spa ţ i u lu i în ca re s 'a î n c h e g a t conş t i in ţa s a e s te u n fac tor i n sepa rab i l de î n t r e a g a v i z iune a l umi i şi v ie ţ i i . Nicio i m a g i n e n u se o rgan i zea ­ză fă ră e l e m e n t u l specific al s p a ţ i u l u i de là şes. U n i v e r s u l însuş i se m u l e a z ă p e e l e m e n t e l e p u s e l a d ispozi ţ ie d e aces t spa ţ iu . S u n t câ t eva n o ţ i u n i ca re r e v i n n e c o n t e n i t şi p r i n jocul lor n e s u g e r e a ­ză p r ive l i ş t ea r ea lă a v ie ţ i i şi imagin i i . As t fe l : „şes nes fâ r ş i t " , „ ce r l a r g de v a ­ră" , „ î n t i n d e r i cu o n d u l a t e l in i i" , „ h o l ­

d e l a p t e ; a lb c a ' n t r ' o m o a r ă u n d e l u n a e m o r a r , şi î nge r i i fă ină ; a lb de roch i ţa r â n d u n e l i i cu a lb ine de m ă r g ă r i t a r ; a lb ca ' n t r ' o f l u t u r a r e de ba t i s t e a le s t e ­le lor d in Calea L a p t e l u i ; a lb de ogl inzi la b a l u l p i că tu r i l o r de r o u ă î m b r ă c a t e în mireasă . . . .

A l b . G â n d u l n u - i n ins . E ca fulgul : n inge . A l b . A lb Alb . Mai sus . Ma i sus m e r e u , d in a lb în

a lb , d in fulgi în fulgi, cu i n i m a ' n g a ­lop de zbor , ş i 'n u r m ă c ' un cling, c l ing.

N i n g e a l t fe l . Un suf le t e în f iecare fulg, o t r a n s p a r e n ţ ă s p r e l u m i n i l e de sus .

Şi sus de t o t în c r e ş t e t u l n insor i lo r , al s t e le lo r ş i-al po l i cand re lo r d e b r u ­mă , în bo l ta bol ţ i lor de -au reo le , în s t r ă ­luc i re de o m ă t nen ins , s p r e ca re v i n e -u n a b u r de t ă m â e d in căde ln i ţ ă : cl ing, cling.. .

Zbr r r . . . E c lopoţe lu l r ec rea ţ i e i . — D a ţ i teze le . L e - a u d a t cu c ins te . S e ' n t r e a b ă d u p ă an i şi a n i fostul e l ev

d in b a n c a c incea: — Ce e i a r n a ? I a r n a e o filă a lbă p e ca r e u n condei

a scr is „cl ing, cl ing, c l ing" , şi d e d e s u b t a iscăl i t : T e o d o r e a n u Hypo l i t Ion.

I a r p ro feso ru l de r o m â n ă a scr is cu ce rnea l ă roş ie : 1,

Ş i a iscăl i t : Ca l i s t r a t Hogaş .

de î n v ă l u r a t e " , „ză r i v a p o r o a s e " , „ n e ­m ă r g i n i r e a î n t i nde r i l o r " , „zăr i desch i ­se" , „ ce ru l l in ca o m ă t a s e " , „ o n d u l ă r i r i t m a t e " , „ i m e n s i t a t e " , „ s t r ă ş in i l e ză ­r i i" , „ za rea d e ş a r t e i câmpi i , „col iné c u l ­ca te î n t r ' o r â n ă " , „pe u m e r i i col inelor din z a r e " , „ v a s t e covi l t i re de f r u n z a r e " , „ n e m ă r g i n i r e a v ie ţ i i c â m p e n e ş t i " , „za -r iş t i m a t i n a l e " , „ n e t e d e colnice" , „ c e ­r u r i î n so r i t e " , , , a s lav i lor c a t a p e t e a s ­m ă " , „zi le l ung i şi r a r e " , „pe zar i ş t i l e d e p ă r t ă r i i " , s u n t e l e m e n t e din ca r e se î n c h e a g ă î n t r e g c h e n a r u l spa ţ ia l în ca ­r e c u r g e v ia ţ a ca î n t r ' u n j gh i ab . î n t r e a ­ga i n sp i r a ţ i e poe t i că se mişcă p e la rg i desch ide r i spa ţ ia le , s u b vas t e bo l ţ i a e r i ­ene , în nes fâ rş i t dans de l ini i o n d u l a t e şi r i t m a t e ca ' n t r ' o s imfonie de l ini i şi p l a n u r i . Techn ica însăş i d e v i n e suges t i e şi con t empla ţ i e , în ca re ne s t a to rn i c i a î n v ă l u r a t ă a in f in i tu lu i s 'aşează 'n n e ­s fâ rş i te zar i ş t i d e s t a to rn ic ie . Aci m i ş ­căr i le r e d u s e la o n d u l ă r i l e de h o l d e în bă t a i a v â n t u l u i m ă r e s c senza ţ ia in f in i ­t u l u i şi fac să c rească i luzia şi v isul ca î n t r ' o i m p r e s i o n a n t ă s t a r e h ipno t i că în ca re p u t e r i l e t a in ice a le câmpie i s 'au d e s m o r ţ i t ş i j oacă ' n v â l v o r a t e mir i f ice imag in i .

„Şi s u f l e t u - m i cu d o r u r i î n v ă p ă i a t e ca re C u p r i n d n e m ă r g i n i r e a î n t i n d e r i l o r v o a ­

s t r e , S u n t v i s u r i f ă ră n u m e ce c h i a m ă 'n

d e p ă r t a r e I sp i t i t o r ca F a t a - M o r g a n a 'n ză r i

a l ba s t r e . (Şesur i na ta le )

C â n d însă i luzia s ' ap rop ie de h a l u c i ­n a ţ i e şi ce le -două coordona te , t i m p u l şi spa ţ iu l , se î m b i n ă în e l e v a t e s t ă r i su f l e ­teş t i t i n z â n d a e v a d a d in s t r â n s o a r e a lor, sp i r i tu l ză re ş t e ca p r i n t r e zăb re l e a z u r u l s u p r e m e i l i b e r t ă ţ i . E t r e a p t a de pe ca re se s i m t e ad i ind b o a r e a u n e i a l te l u m i :

„ I a r g â n d u l t ău , în c ă u t a r e a Obârş ie i , f ă ră de sa ţ iu , S e v a r s ă ' n t i m p ca r e s f i r a r ea U n u i p a r f u m sub t i l în spa ţ iu .

(Sub specie ae te rn i t a t i s ) D a r d e s p r e o r g a n i z a r e a t i m p u l u i şi

spa ţ i u lu i î n t r ' o v i z iune cosmică a r m o ­n ioasă de ab ia de a c u m v o m p u t e a v o r ­bi . C o n s i d e r ă m cele d e p â n ă aici ca d e s ­ch ide r e a u n e i v a s t e p r ive l i ş t i pe s t e t i m p şi spa ţ iu .

ŞTEFAN CARSTOIU

UNIVERSUL LITERAR 9 Aprilie 1938

M E T T E R N I C H L'am întî init pe Metternich prin toamnă'ntr'un tîrziu... Era mai bl înd şi'n cl inchet de medali i , Jucà un şah p e - o bancă albă de mesteacăn Avea pioni în brîul de mătase , pe chipiu.. .

Dar s ingur n u juca... o ghionoaie Venea din cînd în cînd să mute chipuri, Apoi, savantă se'nturna prin scorburi, Iar el privea tăblia fără să se 'ndoaie.

Ş i pasărea ţ i p a î n zef lemea : „Mănînc o mie de furnici Cît plănuieşti , ministre, o mutare !" Mănuşa albă totuşi nu'ndrăsnea.

Ci eu m'apropiai, tiptil, furându-i spada, Să n u mă omoare dacă-i dau u n sfat... De epoleţi i 'ntinşi sub frunzele de nuc L-am sguduit : „ N u vezi ? îţi trebuie rocada !"

Şi-atunci din haina lui un vraf de oase S'a prăbuşit stricând şiraguri de pioni Şi capul său căzu peste spătar în iarbă Aşteptând să-1 pună la loc vreun o m de treabă...

Şi pasărea-1 c e r t a din crengi pe jucător, Spunea că pigul ise altă mie , Şi singurul ce sîngerâ 'n amurg, din bătălie, Era un grenadir de l emn pe şahul gol...

SIMION STOLNICU

C R O N I C A P L A S T I C Ă de PAUL ЛПКАСОѴІСІ

SĂPTĂMÂNA MUZICALĂ Filarmonica. U l t i m a v r e m e p a r e să

fi fost i n deosebi de p r i e ln i că d e s v o l -t ă r i i t i m p u r i i a t a l e n t e l o r a e e x e c u ţ i e .

U n n u m ă r i m p r e s i o n a n t d e t i n e r i concer t i ş t i s u p e r i o r p r egă t i ţ i , con f i rmă fap tu l , c u c e r i n d succese d e v i r t u o z i t a t e la v â r s t a cand , i n ch ip obic inui t , se d e p u n e încă m u n c a d e ucemc ie , p r i n c o n s e r v a t o a r e .

E s t r a d a „ A t e n e u l u i " a p r i m i t , d in aceas tă a v a n t g a r d ă a a r t e i sol is te d e m â i n e , solii d e s t u l d e conv ingă toa re .

P r i n t r e t oa t e aces tea , t r e b u e să r e ­c u n o a ş t e m a s c e n d e n t u l ca tegor ic câş t i ­g a t d e t â n ă r a v io lonis tă f ranceză Gi ­n e t t e N e v e u , c a r e a ofer i t p u b l i c u l u i n o s t r u n u i s p r ăv i ac roba t i ce , n u efecte uşoa re , n u fâgădue l i , d a r o m a g i s t r a l ă i n t e r p r e t a r e a u n e i a d in cele m a i c o ­v â r ş i t o a r e o p e r e v io lonis t ice e x i s t e n t e : c onc e r tu l de B r a h m s .

î m p o v ă r a t cu m a s i v e di f icul tă ţ i , r e ­v e n d i c â n d fo r ţ ă e x p r e s i v a , a m p l o a r e d e r e d a r e şi a d â n c ă m a t u r i t a t e de r e s u r s e , c o n c e r t u l d e B r a h m s n u es t e de fel i nd i ca t u n o r a v â n t ă r i j u v e n i l e , p e ca re l e - a r f r â n g e decis iv cu r ez i s t en ţ a se ­v e r ă a u n u i c o m p l e x m u z i c a l şi t e h n i c d in cele m a i g r e u acces ibi le .

D- ra G i n e t t e N e v e u n u e s t e î n să o o a r e c a r e m â n u i t o a r e p r ecoce a v ioare i , ci o a r t i s t ă d e s ă v â r ş i t de s i g u r ă de m a e s t r i a ei. S t ă p â n i n d p r o b l e m e l e p u r i n s t r u m e n t a l e , î n t r ' u n g r a d excep ţ iona l , în l ini i m a r i şi decise , cu c o n c e n t r a t d i n a m i s m şi î n ţ e l e g e r e m u z i c a l ă l i m ­p e d e şi sobră , p ă t r u n z ă t o a r e şi echi l i ­b r a t ă , d - r a N e v e u n ' a f ăcu t d in con­c e r t u l de B r a h m s n ic i o m i n i a t u r ă , n ic i o p iesă d e b r a v u r ă , n ic i o confuză p l ă s m u i r e r o m a n t i c ă .

D-sa i-a p ă s t r a t f ă ră excep ţ i e u n a d m i r a b i l a c a d e m i s m fo rmal , în c a r e a ş t i u t să c u p r i n d ă , cu i n t e n s ă ene rg ie , n u a n ţ a t ă i n t e l i g e n ţ ă şi l a rg i m ă r t u r i i d e s i m ţ i r e a r t i s t ică , t o t t u m u l t u l i n t e ­r io r a l u n e i poezi i de p u t e r n i c şi în­v ă l u i t o r r o m a n t i s m .

Logica s u s ţ i n u t ă a aces te i i n t e r p r e -

de ROMEO ALEXANDRESCU t ă r i , p u n e r e a l a p u n c t u i m i t o a r e a celor m a i e x i g e n t e a m ă n u n ţ i m i de execu ţ i e , ob iec t iv i t a t ea e locven tă a f iecăre i e x p r i m ă r i , a f iecăre i ca rac t e ­r i z ă r i de frază, de sens , d e accen t , d i s ­c ip l ină s p l e n d i d ă p e c a r e o i m p u n e sp i r i tu lu i , t e m p e r a m e n t u l u i şi m e ş t e ş u ­g u l u i d-sa le , a u făcu t d i n co l abo ra r ea ia „ F i l a r m o n i c a " a d- re i G i n e t t e N e v e u o r eve l a ţ i e .

I n ă l ţ â n d u - s e h o t ă r î t p e s t e succesu l d e o cl ipă, p e s t e sc l ip i r i le î n şe l ă toa re a le p e r i o r m a n ţ e i şi exh ib i ţ i e i , d - r a G i n e t t e N e v e u a t r i u m f a t î n t r ' o mis i ­u n e p u r m u z i c a l ă şi d in ce le m a i g re l e , c â ş t i gând a d m i r a ţ i a u n a n i m ă . C a r i e r a d-sa ie , p e ca re , p r i n v a l o a r e a r a r ă a t a l e n t u l u i şi a î na l t e i scoale ce î m b i n ă a t â t de ferici t , o c ins teş te cu a d e v ă r a t , e s t e m e n i t ă de s igu r u n e i s t r ă luc i r i d in ce le m a i vi i şi m a i d u r a b i l e , p r i n t r e ce le m a i d e s e a m ă a f i r m ă r i a le g e n e ­r a ţ i e i no i .

C o n c e r t u l de B r a h m s , a fost î n t o v ă ­ră ş i t î n p r o g r a m d e a l t e o p e r e m u z i ­cale a le ace lu iaş au to r , i a r b a g h e t a c o n d u c ă t o a r e ş i -a găs i t cu p l i n ă t a t e r o s t u r i l e î n m â n a e x c e l e n t u l u i m u z i ­cian, d. Ione l P e r l e a . „ U v e r t u r a t r a ­g i că" şi „ U v e r t u r a fes t ivă" , a u c r e a t l imi t e l e c o n c e r t u l u i i a r s imfonia I I I -a î n fa ma jo r , a fost, a l ă t u r i de conce r ­t u l d e v ioară , l u c r a r e a de t e m e i a se re i s imfonice „ B r a h m s " -

D i n t r ' u n a l u a t sonor p o a t e c a m compac t , î n t r ' o d e s f ă ş u r a r e u n e o r i g r e ­oaie , n u d e ega l i n t e r e s e x p r e s i v i n a l e g e r e a e l e m e n t e l o r t e m a t i c e , s imfo­n ia I I I -a p ă s t r e a z ă to tuş i o g r a ţ i e s p e ­cială şi m l ă d i e r e a ca t i fe la tă a frazei p r e l u n g i a lui B r a h m s , şi îşi c l ădeş te v ig u ro s şi v a s t f o rma a rh i t ec ton ica . ^

D. I o n e l P e r l e a a c a r ac t e r i z a t -o in cond i ţ iun i d o v e d i t o a r e a t â t a u n o r af i ­n i t ă ţ i r e a l e câ t şi a u n u i d a r d e p r e ­ţ u i r e c o n v i n g ă t o a r e a muzic i i , de c a r e d i s p u n e c u a lese mi j loace de şef de o r c h e s t r ă .

R Ă T Ă C I R I Din depărtări de vis , plecat pe căi de gând, Te chem să vii spre mine ca spre-o vatră... Te-aştept de eri, de azi, de orşicând, Cu ochii grei de vis şi 'nfăşurat în mine Ca 'ntr'o reţea de h u m ă şi de piatră, Orb pentru ceruri 'nalte şi senine.. . Mi-e gândul plin de p lumb şi paşii 'împleticiţi In grunji i tari de lut din drumul serii, P e care trec cu ochii rătăciţi Să-ţ i caut urma 'n vânt şi sborul printre vise Şi odihnit din umbrele tăcerii, Să plec apoi spre zările închise. . .

A m să te caut mult.. . Ş i 'ntr'un târziu de zori,

Când voiu găsi 'n ţărână doar uitarea, A m să 'ngenunchi ca de atâtea ori Ş i -am să te chem, pierdut, ca 'n cea din urmă dată, Cu sufletul plecat pe toată zarea, Ca să m'auzi, să ştii c'ai fost uitată...

MUGUR MARDAN

P Ă M Â N T Cu braţe vânjoase pe coarne de plug, Păşeau. . . Păşesc şi acuma ţărani, Muncind alături cu vita din jug... Săpat-au în suflet cuvântul cel sfânt, Şi-1 poartă într'înşii de ani întregi. . . Doritul p ă m â n t !... Pornit -au ţărani din case de lut, Cu ghioaga în mână.. . Cu gândul pierdut, Pe aripi fugare de vânt Ciobani au pornit din vreo stână... Şi toţi pentru tine, p ă m â n t L . Au plâns femei. . . Ş i azi, poate, una mai plânge, Gândind cu ce chipuri senine, Scuipat-au ţăranii cu sânge, In glodul murdar, un cuvânt : „Murim pentru t ine Cu toţii... P ă m â n t !"...

TJRAIAN LALESiCU

T I N E R I M E A A R T I S T I C A Mi-e c u n e p u t i n ţ ă s ă - m i op re sc u n

s e n t i m e n t confuz de r e g r e t v i z i t ând expoz i ţ i a „ T i n e r i m i i a r t i s t i ce" , de r e ­g r e t p e n t r u ce s 'ar fi p u t u t face, p e n ­t r u e fo r tu r i l e m e r i t o a s e a le d - lu i K i m o n Logh i . A c u m câ ţ iva ani , „ T i n e ­r i m e a " înce t a se de a m a i c o r e s p u n d e t i t lu lu i . î nce t , încet , o m a r e p a r t e d i n t r e fonda to r i p l e c â n d — al ţ i i a u m u r i t — a u l u a t cu ei şi p a r t e a d e p res t ig iu ce r e p r e z e n t a u şi i n t e r e s u l ce c ă p ă t a u expozi ţ i i le p r i n p r e z e n ţ a lor. D u p ă război , neces i t a t ea de a r e g e n e r a r â n d u r i l e Soc ie tă ţ i i a f ăcu t p e D- l K i m o n - L o g h i , p r e ş e d i n t e l e ei, să inv i t e u n n u m ă r d in ce în ce m a i m a r e d e a r t i ş t i t i ne r i d i n t r e cei ce se r e m a r c a ­se r ă fie la Sa lonu l -Of ic ia l fie î n e x p o ­ziţ i i le lor . E fo r tu l d - lu i K i m o n Loghi , făcut cu a t â t de l ă u d a b i l e in ten ţ i i , n u

v io ic iune şi o u ş u r i n ţ ă r e m a r c a b i l e . D-na C u ţ e s c u - S t o r c k a d u c e d o u ă

peisagi i p l i ne de i n t e r e s . î n c ă o v e r i g ă de a u r la f r u m o a s a d-sale ca r i e ră . D e s p r e d-ni i Gh ia ţ ă , N . E n e a , G. N i -chi ta , P a n t e l i - S t a n c i u , a m sc r i s cu ocazia expoz i ţ i i lo r p e r s o n a l e . Vior ica Gr igo re scu d o v e d e ş t e f r u m o a s e ca l i tă ţ i în cele două l u c r ă r i e x p u s e . D - n a Olga G r e c e a n u p r e z i n t ă o f rescă p l i n ă de i n ­t e re s şi c â t eva p a n o u r i b i n e c o m p u s e şi ag reab i l co lora te . C â t e v a peisagi i , n a t u r i m o a r t e , î n d r ă s n e ţ v ă z u t e de d-na G e o r g e t a P . Ho lban . Hore l e , p l a j e l e î n t o t d e a u n a ace leaş i a le d - lu i P a n . Ioan id . Ionescu -S in a r e u n u l d i n ­t r e ce le m a i f rumoase p a n o u r i . N u d u l m a i a les e d e o î n a l t ă ţ i n u t ă a r t i s t i că . Pe i sage le , n a t u r a m o a r t ă şi p o r t r e t u l s u n t l u c r ă r i excep ţ iona l e .

N. ENEA: „Muzică"

p a r e azi să fi d a t r oade l e a ş t e p t a t e . D a c ă az i „ T i n e r i m e a " e o expozi ţ ie

„ b o g a t ă " şi u n d e cei „ h a r n i c i " a cope ră g e n e r o s p a n o u r i l e , ţ i n u t a expozi ţ ie i , î n t r e g u l ei n u p o a t e fi m u l ţ u m i t o r . N u m e ca Ionescu-S in , Ş te fan C o n s t a n -t inescu , Ba ra sk i , A n g h e l u ţ ă , Mac . C o n ­s t an t inescu , Stoica , Bă l ţ a tu , Iosif, Borgo P r u n d , R. Man iu , P h o e b u s , O-nofrei , V. Popescu , I o r g u l e s c u şi a l ţ i i p a r a n u fi a j uns p e n t r u ech i l ib ru l necesa r u n e i expoz i ţ i i d e i m p o r t a n ţ a „ T i n e r i m i i " , să a t e n u e z e p r i n p r e z e n ţ a , s o b r i e t a t e a lor c a r a c t e r u l ce i-1 d a u un i i e x p o z a n ţ i exces iv d e p o m p i e r i . E posibi l ca şi a r a n j a m e n t u l să fi c o n t r i ­b u i t î n o a r e c a r e m ă s u r ă la a s p e c t u l obos i tor a l expoz i ţ i e i d e a c u m . P r e a m u l t e t ab lou r i , m u l t p r e a m u l t e . Ce a r fi fost însă dacă to ţ i soc ie ta r i i t r i m i ­t e a u câ te 10, c â t e a v e a u dreptul . . - E u n a d e v ă r e l e m e n t a r că t ab lou lu i îi t r e b u e spa ţ iu , d i n î n t r e g u l p e r e t e l u i t r e b u e l ă sa t t a b l o u l u i u n cad ru , în a -fa ră de cel d e l e m n , u n c a d r u de a e r c a r e să-1 s e p a r e d e v e c i n ă t ă ţ i s u p ă r ă ­t oa r e . F ă r ă îndo ia lă aces te g reşe l i s u n t t o t d e a u n a pos ib i le î n t r ' o expoz i ţ i e co ­lect ivă , de aceea u n n u m ă r m a i m i c de t a b l o u r i a r fi ae r i s i t şi l in i ş t i t s imeze le ca r i a c u m p a r de u n î ng r i j o r ă to r d ina­m i s m .

• E g reu , dacă n u impos ib i l , să sc r iu

a t â t cât aş i dor i d e s p r e f iecare e x p o ­zant , de aceea voiu no t a , a t â t câ t î m i î n -g ă d u e spa ţ iu l , u n e l e obse rva ţ i i ce ţ i n p o a t e m a i m u l t de i m p r e s i e dp câ t d e ana l iză . D-l K i m o n - L o g h i n e în fă ţ i ­şează î n c ă o d a t ă Balcicul , u n Balc ic idilic, în f lor i t şi î n t r ' o m a n i e r ă în ca r e s u n t p r e z e n t e t o a t e însuş i r i l e d-sa le . Ma i nou , u n p o r t r e t , deoseb i t de i n t e ­r e san t . D-ni i A r t a c h i n o şi G r a n t s u n t aceiaş i de t o t d e a u n a ; ou ca l i t ă ţ i l e şi de fec te le c a r e le-<au făcut s t r ă l u c i r e a s a u u m b r e l e ca r i e re lo r r e spec t i ve .

D-l A r t u r V e r o n a , a t â t de f idel î n v ă ­ţ ă t u r i l o r m ü n c h e n e z e n e a r a t ă î n t r ' o n a t u r ă m o a r t ă , î n n i ş t e flori , o r a r ă c u n o a ş t e r e a m e ş t e ş u g u l u i . D-sa r ă ­m â n e , p e l â n g ă p i c to ru l emot iv , u n m a r e m e ş t e r a l p ic tu r i i . A n g h e l u ţ ă a r fi fos t m a i b i n e r e p r e z e n t a t cu u n a d in scene le de i n t e r i o r d e s p r e ca r e a m s p u s t o t b i n e l e cu p r i l e j u l expozi ţ ie i sa le . P ă c a t că B ă j e n a r u , u n u l d i n t r e cei m a i sub t i l i p ic to r i a t r i m i s n u m a i o b u c a t ă .

B ă l ţ a t u e î n v ă d i t p r o g r e s . R e m a r ­cabi l m a i a les pe i sag iu l cel m a r e . B ă r ­b ier i e u n u l d in ce le m a i f r u m o a s e ta ­l en te .

D- l B u r a d a , cu f rumoase l e sa l e î n ­suş i r i d e cu loa re n e a d u c e compozi ţ i i p e ca re l e - a m fi do r i t m a i s t i l izate . D e a s e m e n i şi d-l T r o t e a n u . L a a m â n ­doi se v ă d e ş t e p r e f e r i n ţ a p e n t r u p i c ­t u r a de c h e v a l e t p e n t r u c a r e a u m a r i însuşir i -

E l e n a B a r b u , M a r i a M a n e a , a d u c peisagi i , n a t u r i m o a r t e , c u m i n t e şi i n ­t e r e s a n t p i c t a t e . Nico lae C e r n e s c u e x ­p u n e d in n o u d u p ă m u l ţ i a n i de a b ­sen ţă . S a l u t ă m cu b u c u r i e r e i n t r a r e a în v i a ţ a a r t i s t i că a u n u i foa r t e înzes ­t r a t p ic tor .

Ş t e fan C o n s t a n t i n e s c u n u e n u m a i u n p i c to r c a r e cunoaş t e ca p u ţ i n i m e ş ­t e ş u g u l d a r a r e şi u n sp i r i t de obser ­va ţ i e , o s p o n t a n e i t a t e , un ice . Pe i s a ju l e x p u s , ca şi n a t u r a - m o a r t ă de al tfel , a t â t de f r u m o s t r a n s p u s e , s u n t o p e r e l e u n u i m a r e p ic tor . I n t e r e s a n t e — m a i a les n a t u r a m o a r t ă — t a b l o u r i l e d-nei Ecat . Cr i s tescu Delighioz- L a C r e ţ u -lescu e încă e v i d e n t ă a m p r e n t a m e ş t e ­r u l u i V e r o n a . D-sa a r e însă în p l u s o

D-l I sach ie — u n e m e r i t t e chn ic i an a l p i c t u r i i a r câş t iga cu u n p l u s de sobr ie ta te - Mot ive le , t oa t e p r e a f ru ­moase , i -au depăş i t emoţ ia , l ă s ând loc p r e a m u l t p i to rescu lu i . R. Iosif p r e ­z in tă u n p a n o u de 10 t ab lou r i co lo ra te de l i ca t şi b i n e compuse . O n a t u r ă m o a r t ă cu flori , m a i a les , e de o p r o s ­p e ţ i m e d e s e n t i m e n t r e m a r c a b i l ă . I o r ­gu l e scu - Y o r a d u c e în l uc ră r i l e sale, l a r g văzu te , cu p re ţ ioz i t ă ţ i de b i ju t e r i e o n u a n ţ ă de r o m a n t i s m n o u ă în p ic­t u r a sa. D- ra L a e t i t i a Lucas iev ic i e x ­p u n e d o u ă peisagi i în c a r e se vădesc f rumoase l e sa le însuş i r i de cu loare . Mănc iu lescu , p e l â n g ă ce le la l te p â n z e t oa t e d o v e d i n d u n m a r e p r o g r e s , u n i n t e r i o r şi m a i a les o i a r n ă s u n t d e o ­seb i t d e f rumoase . P e i s a g e l e d-lui G. M a n e a , a f a ră de u n e l e c r u d i t ă ţ i i n e ­r e n t e locur i lo r u n d e au fost p i c t a t e p ă s t r e a z ă ca l i tă ţ i le celor f ăcu te la Balc ic . R e m a r c a b i l e cele 3 l u c r ă r i a le d-nei Rodica M a n i u . Miha lcea d o v e ­deş t e m u l t s i m ţ a l a r m o n i e i î n cele d o u ă t a b l o u r i e x p u s e .

D-l M ü t z n e r n e a r a t ă u n Balc ic g r av , sob ru , i m p r e s i o n a n t . N ă s t u r e l , de da t a aceas t a e p r e a p u ţ i n colorat , t o tuş i exp res iv . D - n e l e F l o r e n ţ a P e t r a r i a n şi S t e l a Nedelcovic i , dacă n u cons t ruesc des tu l , n e cuce resc p r i n l uminoz i t a t ea şi f r ăgez imea v iz iun i i . Nicolescu-Nic e x p u n e pe i sage p i c t a t e cu m u l t ă în ţ e ­l e g e r e a fo rmei . D-l P a ş c a n u — u n cap de t u r c , b i n e s tud ia t , P a u l P i l tz , f r u m o a s e ca l i tă ţ i d e cu loare . P o i t e v i n -Sche l e t t i e x p u n e u n p o r t r e t foa r t e f r u m o s c o m p u s şi b i n e studiat- Vas i le Popescu , p r i n veşn ice le sa le cău tă r i , n e s u r p r i n d e în f iecare a n şi p r i n n o u t a ­

tea şi p r i n i n t e r e s u l l u c r ă r i l o r sa le . D-l S c h w e i t z e r - C u m p ă n ă , i m p e t u o s , v e h e m e n t d a r foa r t e s t ă p â n p e emo ţ i a şi pos ib i l i tă ţ i le sa le car i s u n t i m e n s e . Nicolae Stoica, u n u l d i n t r e cei m a i în ­zes t r a ţ i t iner i , a d u c e u n p o r t r e t în c a r e p r o b l e m a c u l o r i i ca şi a ceea a p o r t r e t u ­lu i în s ine s u n t c ă u t a t e cu ega lă î n ţ e ­l ege re . R o m e o S t o r c k t r i m i t e d o u ă pe i sage d in Balc ic . Aces t e t a b l o u r i a t â t de f r u m o a s e n e fac să r e g r e t ă m a b ­s e n ţ a a t â t d e l u n g ă de p e s imeze le expozi ţ i i lo r n o a s t r e . S t r u ţ i n s c h i t r i m i t e c â t e v a t a b l o u r i de l i ca t n u a n ţ a t e . D-l S â r b u e x p u n e scene d in de l t ă î n car i exce lează . Mi rcea Teodorescu ca re e x ­p u n e a t â t de r a r t r i m i t e d o u ă pe i sage p l i n e d e ' i n t e res . C â t e v a foa r t e 'p i to ­reş t i t a b l o u r i d e D-l T e o d o r e s c u - R o -m â n a ţ i . D - n a M a n d i a U l l ea dovedeş t e p r i n p l ăce rea cu ca r e s t i l izează, f r u ­m o a s e însuş i r i p e n t r u p i c t u r a m u r a l ă .

E l e n a V a v i l y n a a r e u n s i ngu r t a ­b lou; u n f r u m o s peisa j d in T u r t u c a i a . D-l P a u l V e r o n a e covârş i t d e i n f lu ­e n ţ a d- lu i A r t u r V e r o n a . C. V lădescu a r e u n u l d in cele m a i î n c h e g a t e şi m a i i n t e r e s a n t e p a n o u r i . P i c t a t e cu o ega lă e m o ţ i e şi cu o p r o f u n d ă c u n o a ş t e r e a m e ş t e ş u g u l u i , n u d u r i l e , p o r t r e t e l e , pe i ­sage le e x p u s e dovedesc m a r i l e r e s u r s e .

Al . P h o e b u s e x p u n e 8 g u a ş e ca r i s u n t p r i n t r e podoabe l e expozi ţ ie i .

S imion Iuca g r a v u r i e x c e l e n t e . D e a -s e m e n e a d-na M a r i a Manolescu-

D- l G. Chi rov ic i a q u a r e l e cu m o t i v e r o m â n e ş t i d e u n r a r p i to resc . R e m a r ­cabi le f r umoase l e i n t e r p r e t ă r i a le d -ne i N o r a S t e r i a d e . N o t ă m guaşe l e d - r e i A n n a T z i g a r a - S a m u r c a ş şi S i lv ia P a ­n a i t escu .

In ce p r i v e ş t e s c u l p t u r a , s e n t i m e n t u l d e c a r e s c r i a m l a î n c e p u t u l aces te i cronici , e m a i p u t e r n i c , m a i s t ă ru i t o r , i n t r â n d în sa la î n ca re e e x p u s ă . Con ­t r i b u ţ i a u n o r a r t i ş t i c a Ba ra sk i , B o r g o P r u n d , Onofre i , M a c Cons t an t inescu , Cé l ine Emi l i an , I r imescu , N e g r u l e a

N. ENEA: Compoziţie

T u r e a t c o - C a r a g e a e l i t e r a l m e n t e sufo­ca tă .

R e m a r c a b i l e l u c r ă r i a u t r i m i s ; Zoe Bă ico ianu , Cobizoda Claudia , M a r i a n a C r e ţ u , M e r e a n u , Fa l t i , Tă lăşescu .

T E O D O S I E, F I U L LU I N E A G O E Lunatec mire, îmbătat de cer, D e adieri cu amiros de roze Eu te slăvesc, domn fără g iuvaer

Venind de cine ştie ce departe, D in cine ştie ce metempsihoze Sau dintre file de prăfoasă carte.

Tu ai descins din alba ta caleaşca învălui t în horbote şi 'n catifele Cu faţa pură ca o ceaşcă.

Şi ai călcat pământul în picioare Păzit de vornici şi de ste le întocmai ca un rai de soare.

Aşa cum stai şi cum te mişti Cu trup subţire şi mlădiu, Din fumuri pare că te işti,

Ş i când te 'ntorci din nou în vreme Să-ţ i culci făptura în sicriu U n înger de pe boltă geme.

Te du, Cocoane, către Domnul Te du spre mândra mănăstire Ce îţi aşteaptă, goală, somnul

Şi lasă oameni mulţ i şi mici Să se întrebe, să se mire Cum de-ai putut să treci pe-aici .

ŞTEFAN BACIU

9 Aprilie 1938 UNIVERSUL LITERAR 7

CRONICA DRAMATICA de CICERONE THEODORESCTT

T E A T R U L C O M O E D I A : „ Ionescu C. Mar ia ' C o m e d i e în 3 a c t e d e T u d o r M u ş ă t e s c u şi C i c ă A l e x a n d r e s c u d u p ă F O D O R L A S Z L O

U l t i m u l spec taco l a l t e a t r u l u i C o -m o e d i a i n t r ă — cu doc i l i t a t e — în ca­tegor i a „ loca l i ză r i lo r " d e n i v e l c o m u n şi d e succes g a r a n t a t .

D e s t u l de t r i s t p e n t r u aces t n i v e l şi p e n t r u aces t soiu de succese .

G e n u l ag reab i l , d r ă g u ţ , vesel , d i s ­t r ac t iv , n u a r e i i r e ş t e n i m i c d e î m ­p ă r ţ i t cu re f l ec ţ iun i l e n o a s t r e , o idee. . . melancol ice-

In s ine , n ic i n u i -am a d u c e v r e o î n ­v i n u i r e , n ic i n u a m găsi că e locul v r e u n e i m u s t r ă r i .

E s t e însă aci, c r e d e m , locul u n e i cons t a t ă r i : aceea că t i m p u l „ loca l iză­r i lo r " a c a m t r e c u t şi că, o r i câ t d e b u n ă p r i m i r e a m b ă n u i că a u ele î n pub l ic , n u v e d e m d e ce să e x p l o a t ă m cu atâta..- p l a ton i c nesa ţ , u n t e r e n s igu r în r o a d e p rac t i ce , foa r t e i n c e r t t o tu ş i î n r e z u l t a t e ca l i t a t ive .

A fost o v r e m e — e s t e a d e v ă r a t — când loca l izăr i le c o r e s p u n d e a u n u n u ­m a i une i e x c e l e n t e accep t ă r i publ ice , da r şi u n e i r e a l e nevo i a t e a t r u l u i nos t ru .

Ceeace în t e r m e n i d idact ic i se n u ­m e ş t e şi azi — î n t r ' o ţ a r ă cu u n p r o ­cent i m p r e s i o n a n t de ana l f abe ţ i — „ d e s v o l t a r e a g u s u l u i d e cet i t" , — t r e -

C i n e m a A r o NOSTALGIE

C r e d că s u n t p u ţ i n i aceia car i s ă con­tes te t a l e n t u l lu i H a r r y B a u r . Căci a-cest t r a g e d i a n de m a r i pos ib i l i t ă ţ i a i s -bu t i t cu d e s t u l ă u ş u r i n ţ ă să -ş i facă mu l ţ i a d m i r a t o r i p r i n t r e cinefil i i n o ş ­tri . D e v r e o şase ani , ad ică d in c l ipa în ca re och iu l n o s t r u a făcut c u n o ş t i n ­ţă cu s i l ue t a m a s i v ă a lu i H a r r y b a u r pe ec ran , e l a a v u t t o t t i m p u l să a r a t e că es te pose so ru l u n u i t a l e n t b ine î n ­zest ra t în ceea ce p r i v e ş t e e x t e r i o r i z a ­rea s t ă r i l o r suf le teş t i .

Şi c u m m a i t oa t e f i lmele f ranceze , spre deoseb i r e de f o a r t e super f i c ia le le filme a m e r i c a n e , c a u t ă să l ă m u r e a s c ă diferi te confl ic te suf le teş t i , c i n e m a t o ­graful f r ancez 1-a î m b r ă ţ i ş a t cu t oa t ă dragos tea p e H a r r y B a u r , în m a i t oa t e d ramele , ce se t u r n a u , f ă ră ca să se mai u i t e la ca l i t a t ea ro lur i lo r , conv insă fiind t o a t ă l u m e a că H a r r y B a u r va isbuti să facă d in ro lu l î n c r e d i n ţ a t , o creaţie p e g u s t u l pub l i cu lu i . Şi as t fe l am a v u t ocazia să-l v e d e m în ch ip de căpitan pe u n s u b m a r i n , de şofeur de taxi, d e p a z n i c de i a r , de p r e o t ca to ­lic, de co ion is t şi m a i a les a e r u s . E r a normal ca H a r r y Bau r , u n n u m e p r e ­ţios d u p ă c rea ţ i i l e d in „Dav id G o l d e r " şi „ E v r e u l po lonez" , să devie u n n u m e banal în u r m a p u z d e r i e i de r o l u r i î n ­credinţa te d u p ă succesu l r e p u r t a t în „Nopţi m o s c o v i t e " .

F a i m a lu i î n c e p u s e să scadă, f i lmele sale f ăcând r e ţ e t e d i n ce în ce m a i mici.

Au h o t ă r î t a t u n c i p r o d u c ă t o r i i să- l mai lase p u ţ i n în p a c e p e H a r r y Bau r , care în u l t i m e l e lu i f i lme p ă r e a a fi în t r ' adevăr obosi t . Şi i a t ă că excep ­tând , C a r n e t u l d e b a l " , f i lm în ca re deţinea u n ro l episodic , n u n e - a m a i venit, a p r o a p e d e u n an, v r e u n a l t film cu H a r r y B a u r

Iar f i lmul p e oare ni-1 p r e z i n t ă ac ­tualmente, c i n e m a t o g r a f u l A r o a r e p r i ­lejul să n e a r a t e că t r a g e d i a n u l f r a n ­cez e u n ac to r î n t r ' a d e v ă r m a r e , p e ca ­re nu- l î n t r e c e în F r a n ţ a decâ t Cha r l e s Vanei, însă d e s p r e ca r e se v o r b e ş t e mult m a i p u ţ i n şi c a r e es te d i s t r i bu i t mai m u l t în r o l u r i a n t i p a t i c e .

„Nosta lgie" , f i lm de a t m o s f e r ă r u s e a ­scă, în ca r e n u l ipseş te nici cheful cu coruri r u s e ş t i me lanco l i ce , r u ş i be ţ i cu bă rb i false, şi p a h a r e s p a r t e , n e surprinde m u l t p r i n u r m ă t o r u l fapt . Scenariul, f i ind l u a t d u p ă o n u v e l ă a

. lui Puşch in n u se ţ i n e de ea decâ t p â ­nă la u n a n u m i t p u n c t , p r e f e r â n d în locul u n u i s fârş i t t r i s t , u n „ h a p p y e n d " dintre acelea cu ca re n e o b i ş n u i s e r ă fi l­mele a m e r i c a n e şi p e oare n u n e a ş t e p ­tam să-l g ă s i m î n t r ' u n f i lm f rancez . Apariţia t i ne r i lo r foa r t e gă t i ţ i , s e m n că le merge b ine , t o c m a i în cl ipa în ca r e bătrânul V i r i n e a r e d e g â n d să se o-moare, a re d a r u l să s u r p r i n d ă p e s p e c ­tatori, mai a les că la P e t r o g r a d — o r a ­şul în ca re îi l ă sase b ă t r â n u l p e cei doi — r ă m ă s e s e r ă n i ş t e l u c r u r i foa r t e încurcate, pe car i nu p r e a v e d e m c u m a putut să le l ă m u r e a s c ă reg i soru l .

Par tener i îi s u n t lui H a r r y Bau r , Georges R igaud , u n t â n ă r , care , d u p ă câte se spune , le -a fost r ă p i t E u r o p e ­nilor de că t r e A m e r i c a n i , acesria d in urmă vrând, pe semne, să l e facă de astă da tă u n serv ic iu F r a n c e z i l o r şi Jeannine Cr isp in , o f igură p e ca r e ci­teşti s ănă t a t e de ţ ă r a n c ă voinică şi care, poate s ingura , a d u c e ceva s l av în filmul acesta, de a t m o s f e r ă rusească-

b u i a e c h i v a l a t în t e a t r u p r i n t r ' o c a m ­p a n i e de „ a d a p t a r e " la fo rmu le , s au cel p u ţ i n t e x t e s t r e ine , t r e b u i a în ­c u r a j a t şi e x t i n s p r in t r ' un- . . r e g i m p r e ­f e ren ţ i a l , m e t o d i c şi su s ţ i nu t , p u t â n d găsi o exp l i ca ţ i e şi — cu a m zice — o... a cope r i r e .

In g e n u l aces ta , m a e s t r u l G u s t y a d a t câ t eva a d e v ă r a t e mode l e , co re spun ­z ă t o a r e şi g r a d u l u i de c u l t u r ă t e a t r a l ă şi neces i t ă ţ i l o r p r o p a g a n d i s t i c e de a t u n c i . .

As tăz i — n u m e a s c ă - s e „ Ionescu G. M a r i a " sau a l t c u m v a — o loca l izare nu-ş i m a i află jus t i f i că r i l e de a l t ăda t ă , o r i c â t d e p r o a s t ă p ă r e r e ş i-ar m e n ţ i n e b u n i i n o ş t r i d i r ec to r i d e t e a t r u a s u p r a

Leny Caler

pos ib i l i t ă ţ i lo r p u b l i c u l u i r o m â n e s c . D a r m a i m u l t d e c â t d e o p r o a s t ă p ă r e r e a-s u p r a p u t i n ţ e l o r d e î n ţ e l e g e r e şi p r e ­f e r in ţ e lo r s p e c t a t o r u l u i de la noi , ei s u n t f ă ră îndo ia lă v inova ţ i — şi l uc ru l n u t r e b u e ocol i t a-1 s p u n e cu t oa t ă t ă r i a , ch i a r a t u n c i când e v o r b a de „ceva r euş i t în g e n u l ăs ta" . . . — de

o exces ivă a t e n ţ i e a c o r d a t ă vodev i lu lu i s e n t i m e n t a l „ a d a p t a t " şi de o n e d r e a p t ă u i t a r e a ce lo r la l t e ob l iga ţ iun i , m a i p u ­ţ in , în cel m a i fer ic i t caz, i ndus t r i a ş e .

G r a ţ i o a s ă p â n ă la deb i l i t a t e , v ioaie p â n ă la v u l g a r i t a t e , suges t ivă în m o ­t ive le e x p l o a t a t e p â n ă la a-ţi să r i î n ochi , „Ionescu G. Maria" e o comedie s e n t i m e n t a l ă de ser ie .

D e se r ie l ungă , p e n t r u v i z iunea de sens u n i c a b u n i l o r comerc i an ţ i d e t e a t r u .

De se r i e p u r şi s i m p l u p e n t r u noi , câ r t i to r i i aces tu i n o u D u m n e z e u a l a r t e i d r a m a t i c e de astăzi , c a r e es te nego ţu l — m a i în t â i n e g o ţ u l — t ea -t ra l icesc (dar t ea t ra l i cesc , m a i pe u r m ă !...)

„Ionescu G. Maria" î n s e m n e a z ă un--, c u m u l des tu l de e x p r e s i v î n t r ' o p r i ­v i n ţ ă : î n t â i F o d o r Lasz lo (se scr ie cu ma juscu l e , e s u b s t a n t i v toa tă ziua, d a r în s ea ra p r e m i e r e i avea o func ţ ie a d ­jec t iva lă ):' apoi d. T u d o r M u ş e t e s c u ; apoi d. Sică A l e x a n d r e s c u ; apoi L e n i C a l e r ; apoi ace laş şi ace laş gen „Şoa­rece de biser ică" . . .

. . .Apoi, să n e m a i s lăbească ! D e câ ţ iva an i încoace , de când pu ­

t e m îns fâ r ş i t s p u n e că î n t r e g t e a t r u l s t r e in n e s tă la dispozi ţ ie , în a fa ră de o l i t e r a t u r ă d r a m a t i c ă o r ig ina lă care , de es te să n e g â n d i m n u m a i la cea t â n ă r ă , a d a t f rumoş i şi f ăgădu i to r i m u g u r i , — să n u fi t r e c u t oa re , ca t r e a p t ă m a x i m ă , d e n i v e l u l comedi i lo r gen „ Ş o a r e c e de b i se r i că"?

A g r e a b i l gen , s p u m o s , a m u z a n t , s impa t i c , „ t r e i o r e de d i s t rac ţ ie" . . . to t ce v re ţ i , d a r a s t a e to t şi, î n c iuda co­med ie i , ceva e t r ag ic aci : e t r ag ic că n i m e n i p e c â t se zice !, n u p r e t i n d e m a i m u l t . A ş a sus ţ in — d e r e g u l ă — a m a t o r i i şi co lpor to r i i aces tu i soiu de t e a t r u .

E s u p r e m u l lor a r g u m e n t : „pub l i cu l nici n u ce re a l t ceva . A s t a v r ea , dom ' l e , p u b l i c u l " . -

Ca şi cum, p e n t r u a-i conv inge de con t r a r iu , pub l i cu l a r t r e b u i să-şi scr ie el s i n g u r p iese le ca re - i p lac , sau să s a r ă d in s t a l u r i p e scenă , d e m o n s t r â n d — în f ine — că n u ăs t a e t e a t r u l p e care- l „vrea" . . .

încolo , f ă ră îndo ia lă că Ionescu G. Maria fu rn izează u n spectacol du lce -savu ros , cu „ p r i m ă v a r ă , ado lescen ţă ,

V. Maximil ian

d r a g o s t e " , cu ca r i ca tu r i de profesor i s e v e r i şi c u s i lue te de profesor i i n i ­moşi , în f ine cu evocăr i — s t a n d a r d a le v ie ţ i i de şcoală „ în ca re t i n e r e ţ e a se s b e n g u e în voe d â n d cu t if la r egu -le lor ei a s p r e şi in f l ex ib i l e" !

„ P u ţ i n ă poez ie" , p e ici pe colo, „ p u ­ţ in h u m o r " , şi de ce nu , „ p u ţ i n ă

R U N T Ä t r a ţ i u n i şi p l anşe , v o l u m u l e s t e m e n i t u n u i m a r e succes .

S p i c u i m d in „ L ă m u r i r e " câ t eva cu­v i n t e î n ţ e l e p t e : „ S b o r u l e n t u s i a s m u l u i n u p o a t e fi d u s în necunoscu t , căci e i rosi t . Cei ca re a u d a r u l de î n d r e p t a r e , n u p o t păş i în d ibu i r e , nesoco t ind ceia ce es te şi ce s'a săvâ r ş i t . C lăd i r ea v i i to ru lu i , ca să fie t ra in ică , t r e b u i e î n ă l ţ a t ă p e t e m e l i a s ă n ă t o a s ă a p ă m â n ­t u l u i şi su f le tu lu i e tn ic . N u m a i aşa p u t e m a j u n g e la o m a n i f e s t a r e a ene r ­giei n o a s t r e p r o d u c t i v e .

S'a s ăvâ r ş i t m u l t în t r e c u t ; s u n t a-t â t e a r ă m a s e în s a m a v r e m i i de m â n e !

F a p t e l e cu ch ibzu ia lă rea l iza te , ieş i te d in c u n o a ş t e r e a s igu ră a i zvoru lu i ce le veşn iceş te , t r e b u i e să ieie locul v o r ­be lo r ca re se p e r d , i a r n ă z u i n ţ e l e de pe r f ec ţ i ona re să se b izue p e ceiace e al nos t ru , m a t e r i a l şi suflet .

Şi în c a r t e a de fa ţă m ' a m sili t să po t d e ş t e p t a cu r ioz i t a t ea p e n t r u o m a i t e m e i n i c ă d o c u m e n t a r e . A ş fi m u l ţ u m i t dacă ea a r t rez i în i n i m a ind i f e r en t ă , m ă c a r s imp la b ă n u i a l ă că p ă m â n t u l şi o a m e n i i d in R o m â n i a , m e r i t ă a t e n ţ i e " .

D. ION TIMUS

a u t o r u l celor 2 v o l u m e de succes d e s p r e J a p o n i a a a p ă r u t i n v i t r i ne , de as tă d a t ă cu u n r o m a n . „Ogio-san" , t i p ă r i t de „ C u g e t a r e a " a t r a g e p r i n f a r m e c u l u n e i l u m i n e c u n o s c u t e nouă , l u m e de m i s t e r şi de s t r a n i u ca şi p r i n s t i lu l v io iu în ca r e e scris .

BEŢIA DE CUVINTE

ca re i-a d a t a t â t de l u c r u lu i T i tu Maio rescu e a s t ăz i m a i m u l t ca o r i când în f loare .

I a t ă o frază a u n u i c ron i ca r d r a m a t i c ca re ne-a m a i fu rn i za t m a t e r i a l a n t o ­logic :

„ T e a t r u l , aşa c u m ac t ivează as tăz i , nu-ş i î n d e p l i n e ş t e î na l t a lu i f u n c ţ i u n e : aceea d e a e x e r c i t a a s u p r a pub l i cu lu i spec ta to r , oda t ă cu p u t e r e a lu i de s t i ­m u l a r e a superioarelor delicii sufleteşti şi acea i n f l uen ţ ă p e n t r u v i a ţ a u n u i om şi (!?) c a r e se limitează intre punctele cardinale ale bunelor orândueli spi­rituale"-

Nu- ţ i r ă m â n e decâ t — v o r b a lu i Hogaş , — să- ţ i î n s e m n i cele p a t r u p u n c t e ca rd ina l e a le t r u p u l u i , cu t r e i d e g e t e î m p r e u n a t e şi să t e minunez i . . .

d r a m ă " , p e u n d e m a i r ă m â n e loc, dau pole ia la n e c e s a r ă — în t i rnp ce a u t o h ­t o n i z a r e a n u m e l o r d e personag i i , a lu ­zi i lor şi locu lu i ac ţ iun i i , c e r t n i c ă „a-d a p t a r e a " . R e ţ e t a n u e g rea . S ă spe ­r ă m , în s c h i m b , că „ r e ţ e t e l e " vo r fi mar i . . .

I n r o l u l t i t u l a r , d -na Leny Caler p e o Unie veche , ş t iu tă , n e t u l b u r a t ă de i sp i t a v r e u n e i înno i r i , v r e u n e i s ch im­bă r i , a cuce r i t aceiaş i l a u r i scenici p e ca re - i t o t cuce reş t e şi n u m a i i sp ră ­v e ş t e — să n e fie e r t a t — de la „Şoa­r ece de b i se r i că" încoace , mereu . . .

D o u ă ca raca t i ţ e , d e u n h a z v io l en t şi c icăl i tor , a u r ea l i za t d-nele Maria Wauvrina şi Angela Mateescu.

Exce l en t ă , d -na Nora Piacentini. F r u m o s , sobru , con ţ inu t , j ocu l d-lui

George Vraca. U n fir icel de l i ca t de emo ţ i e şi h u ­

m o r , a a d u s d- V- Maximilian în ro lu l u n u i b ă t r â n profesor de filosofie, în p r a g u l scoa ter i i la pens ie .

A m r e v ă z u t cu p l ă c e r e p e t ine r i i şi t a l en t a ţ i i ac to r i Jules Cazaban şi Cr. Etterle, — două sch i ţe d e pe r sonag i i şi două măş t i , r euş i t e .

S i m p l u şi evoca to r decoru l , un ic , al ce lor t r e i ac te .

p o ş t a

r e d a c ţ i e i Prof. Vasi le Alexandrescu-Dorohoi .

— Ar t i co lu l „ P e m a r g i n e a Cazan ie i m i t r o p o l i t u l u i V a r l a a m " se v a pub l i ca . A s e m e n e a con t r i bu ţ i i la c u n o a ş t e r e a l i ­t e r a t u r i i n o a s t r e vech i n e in t e r e sează în m o d deosebi t c â n d s u n t f ăcu te cu se r ioz i ta te şi compe t in ţ ă . M a i t r i m i t e ţ i .

George Negru. — P e r s e v e r a ţ i . N u l u a ţ i în s e a m ă ce s p u n e a u s t r ă m o ş i i noş t r i la t in i i d e s p r e perseverare. . .

Ioan N. Constantinescu. — A m citi t „Ca lu l d - lu i colonel" . Intenţia h u m o -r is t ică o ap rec i em. N u însă şi... m e t a ­morfoza .

Co t robă i ţ i p r i n ce l e l a l t e a m i n t i r i a l e d -voas t r ă de războ i şi ve ţ i găs i p o a t e p r i l e j de r ea l i za re a aces te i i n t en ţ i i .

I. P . C. Racova. — To tuş i s t r ămoş i i n o ş t r i l a t in i i a v e a u d r e p t a t e .

C â n t e c de seară : Şi u n ins t inc t săpat P e umerii v ie ţ i i Es te a d â n c c r e s t a t In zori i dimineţi i

Şi p e u r m ă : s c r u m , fum, amăg i r i , nă luc i r i şi s imţ i r i (! ?), u m b r ă şi s u m ­bră. . . r e g r e t e şi susp in (mai ales r e g r e ­te) .

Ilie A. Munteanu. — „ N u an t ic ipez d a r o voce t a in ică îm i s p u n e că şi a-e e a s t ă poez ioa ră va avea soa r t a ce lor

două de ,acum d o u ă s ă p t ă m â n i . In s c h i m b s u n t însă m u l ţ u m i t că soa r t a m ' a î nze s t r a t cu o p e r s e v e r e n ţ ă u r i a şă : n u d i sperez n ic ioda tă" .

E b ine că n u d i spe ra ţ i , d u p ă c u m e b ine că an t i c ipa ţ i .

Poezioara, ca re n u m ă r ă 90 de v e r s u r i a r e defec tu l de a vers i f ica o t e m ă v e ­che : m o a r t e a m a m e i în cl ipa c â n d îşi v e d e un i cu l copil s t ins d in v ia ţă .

S fâ r ş i tu l e î n t r ' a d e v ă r o r ig ina l — v r e a u să s p u n c ă v ă a p a r ţ i n e . Şi d e a -ceea îl citez :

D i m i n e a ţ a ' n cer S f â n t u l P e t r u s p u n e A u i n t r a t în r a i U n copil cu m a m a .

J. Mexi . Adio : Iub i to ! As tăz i î ţ i m a i scr iu De cea d in u r m ă oară , De m â i n e n u v r e a u să m a i fiu V r e a u eul m e u să m o a r ă .

I n c h i p u i ţ i - v ă că „ U n i v e r s u l l i t e r a r " a r fi i ub i t a d - v o a s t r ă şi... ţ i n e ţ i - v ă de c u v â n t . E b u r g h e z d a r e sănă tos . N u fiţi î n să aşa d e c r u d cu „ e u l " d - v o a s t r ă .

D. P i m e n Constantinescu. — Vă ce ­r e m scuze p e n t r u î n t â r z i e r e a aces tu i r ă s p u n s . T r a d u c e r i l e d in d ' A n n u n z i o se v o r publ ica . De la d - v o a s t r ă m a i a ş t e p ­t ă m şi a l t e lucruri 4 .

Vă u r m ă r i m ac t iv i t a t ea în „ C u r i e r u l " dela ca re p r e t i n d e m î n ţ e l e g e r e mai m u l t ă decâ t de or iunde . . .

Petre Paulescu. — M a i t r im i t e ţ i . „ U n i v e r s u l l i t e r a r " îşi v a face o b u c u ­r ie d in f ap tu l de a v ă avea co labora to r .

R ă s p u n s u l Ia s c r i s o r i l e p r imi t e s e d ă la P o ş t a r e d a c ţ i e i , în t e r ­m e n d e 2 luni d e l a p r imi re .

M a n u s c r i s e l e nu s e î n a p o i a z ă în n ic i un f e l .

r. st.

C R O N I N. T. L E O N T E S C U

a p u b l i c a t în e d i t u r a „ U n i v e r s u l " „Biograf i i le o a m e n i l o r m a r i " , o ca r t e e x t r e m d e folosi toare .

In no t i ţ e succ in te s u n t în fă ţ i şa t e t oa t e m a r i l e p e r s o n a l i t ă ţ i a le t u t u r o r n e a m u r i l o r şi t i m p u r i l o r . N i m i c d e pr i sos d a r şi n imic de s e a m ă ca re să l ipsească . D. L e o n t e s c u a folosit c u m , n u se p o a t e m a i b i n e spa ţ iu l r e s t r â n s ce i-a s t a t la î n d e m â n ă s p r e a n e da i m a g i n e a v ie ţ i i şi opere i f iecăruia d i n t r e o a m e n i i m a r i .

C a r t e a e î m p o d o b i t ă cu ch ipu r i l e celor a c ă ro r b iograf ie o c u p r i n d e .

N U M Ă R U L 2

al r ev i s te i „Veac n o u " n e a d u c e b u c u r i a convinger i i că p r i m u l a fost u n acc ident în v ia ţ a revis te i , p e ca re o do ­r i m cât m a i lungă (viaţa n u rev is ta ) .

R e m a r c a b i l i n t e r v i e w - u l d- lu i N . R o ­şu d in ca r e d e s p r i n d e m :

Destinul scriitorului tânăr. Tragic. Cere o pâine, şi „boerii" din

marea burghezie sau din lumea acade-mico-universitară îi dau lecţii de bună purtare şi de morală. Şi care n'au avut nici un fel de morală... Cred însă, că desrădăcinarea scriitorului tânăr ar avea deocamdată un leac. D . Ionescu-Siseşti , ministru al agriculturii şi dome­niilor, el însuşi remarcabil intelectual, ar putea să găsească în moşi i le Statu­lui o bucată de pământ cu pădure şi loc de grădinărit în care câţiva scriitori sau mai mulţ i chiar, să fie împroprietă­riţi. Aici, cu o primă de încurajare a muncii , s'ar putea face de toate, şi tâ­nărul scriitor ar avea unde să locuiască şi să trăiască. O societate rurală a scrii­torilor. U n fel de Abbaye dacă vreţi . Uni i cred că biurocratizarea tânărului scriitor ar fi o soluţie. Veche morală. Sunt şi alţii care cred că dacă au scris câteva strofe bune, Statul trebue să le dea o pensie .

Oricum însă, budgetul statului mai poate suporta salarii pentru retribui­rea munci i tinerilor scriitori.

D. N. M. Condiescu s e m n e a z ă a d ­m i r a b i l e „ î n s e m n ă r i p e c r ip t a de la A r ­g e ş " .

D. N. Crevedia sc r ie p e t o n amica l şi pe a locur i popesc , g a s t r o n o m i c şi e q u e -s t r u d e s p r e : „ D r a g o ş (P ro topopescu a-d ă u g i m noi) sau o n o u ă e s t e t i că" .

C A M Ă „ P r o z a p l i nă d e i c r e " a ce lor două

o p e r e a ie m a e s t r u l u i „de z ă l t a r e (?) l i ­t e r a r ă " n i se p a r e u m b l e t p e bicicletă , cu g h i d o n u l l iber , p e s t e zambi l e l e l i t e ­r e lo r r o m â n e . Ce să faci, a şa - i d. C r e ­ved ia c â n d n u scr ie p e n t r u a l ţ i i ( v reau să zic a l te le) .

D-na Coca Farago a s v â r l e d e p a r t e u n „Disc" d e s p r e f e m i n i t a t e şi f emin i sm.

In p a g i n a p e n u l t i m ă u n m a r e u m o ­r is t v o r b e ş t e de „ c ă r ă m i d a m o r a l ă " p e care d. De la f ras o p u n e l a t eme l i a i n s t i ­t u ţ i e i s a l e şi d e s p r e „ i d e a l u l " t i ne r i l o r sc r i i to r i ca re „ t i n d e s p r e o s i n g u r ă d o ­r i n ţ ă " , să-ş i v a d ă t i p ă r i t ă „o p l a c h e t ă măca r" . . . „ în ca re a u d e p u s to t c e a u a v u t m a i s c u m p : i n i m a şi m i n t e a l o r t i n e r e a s c ă ( in ima n u m i n t e a ) p l i n e de a v â n t şi de dragoste" (tot in ima) .

Cu e x c e p ţ i a ches t i e i c u c ă r ă m i d a , c a r e — D o a m n e fe reş te ! — e o r i când şi o r i u n d e per icu loasă , r ev i s t a a d u c e u n f r u m o s a p o r t în v i a ţ a n o a s t r ă l i t e r a r ă .

V o m r e v e n i în n u m ă r u l v i i tor .

V I A Ţ A L A Î N T Â M P L A R E

r o m a n u l d - lu i T e o d o r S c a r l a t v a a-p a r e î n e d i t u r a „ C ă r ţ i i R o m â n e ş t i " .

R o m a n u l s t â r n e ş t e , încă de p e a c u m , c o m e n t a r i i şi d iscuţ i i .

D. S c a r l a t a d a t în j u d e c a t ă soc. d e f i lme „ P a r a m o u n t " p e n t r u f ap tu l d e a-şi fi î n suş i t t i t l u l r o m a n u l u i d-sa le în v e r s i u n e a r o m â n ă a u n u i f i lm.

Şi p r o c e s u l şi c a r t e a vo r pas iona .

TINERE CUNOAŞTE-ŢI Ţ A R A

V o l u m u l m u l t a ş t e p t a t a l d-lui prof. I. S imionescu a a p ă r u t d e c u r â n d la „ C a r t e a R o m â n e a s c ă " -

A n u l t r ecu t , d. prof. S imionescu a d ă r u i t p u b l i c u l u i r o m â n e s c o a d m i r a ­bi lă l u c r a r e „ Ţ a r a n o a s t r ă " p e ca re „ F u n d a ţ i a p e n t r u l i t e r a t u r ă şi a r t ă Rege le Caro l a l I I - l e a " a t ipă r i t -o în s u p e r i o a r e cond i ţ i un i t e h n i c e .

„ Ţ a r a n o a s t r ă " f i ind m a i p u ţ i n ac ­cesibi lă m a r e l u i pub l i c a t â t p r i n p r e ţ câ t şi p r i n d i m e n s i u n i , h a r n i c u l o m de c u l t u r ă a pub l i ca t v o l u m u l de faţă ca re se a d r e s e a z ă deopo t r i vă „ t â n ă r u l u i " p e n t r u ca re a fost scr isă câ t şi b ă t r â ­n u l u i i ub i t o r de f rumos .

Sc r i s î n t r ' o m i n u n a t ă l i m b ă r o m â ­nească , cu p ă r i n t e a s c ă d r a g o s t e p e n t r u ci t i tor , î m p o d o b i t cu n u m e r o a s e i lus-

8 UNIVERSUL LITERAR 9 Aprilie 1938

S A T E L E D u p ă ce-a b ă u t o v a r ă î n t r e a g ă , V a n -

ghe le G u t ă s'a p u s p e economie . C â r c i u m a r u l i-a m â n c a t t oa t ă r e ­

colta. Ca să-ş i scoa tă o a r e c u m p a g u b a , V a n g h e l e ca r ă n i s ip cu c a r u l cu boi, la Bu jo ru , u n d e se cons t ru i e sc n i ş t e b i ­n a l e şi p r i m e ş t e , de f iecare că ru ţ ă , câ t e douăzec i şi cinci d e lei. L a tâ rg , d u p ă ce-ş i încasează ban i i , se a b a t e p e la c â r c i u m ă şi bea tot , i a r când se î n ­toa rce sp r e sat , a d o a r m e în fundu l că ­ru ţ e i . N o r o c că boi i ş t iu d r u m u l . C â t e o ­da t ă i se î n t â m p l ă să- i cadă roa t a de là car, d a r el d o a r m e aşa de b ine . încâ t

nici n u s i m t e s d r u n c i n a t u l . R o a t a r ă ­m â n e în mi j locul c â m p u l u i şi osia t â ­r â t ă p e p ă m â n t , a r ă d r u m u l p â n ă în sat . Din c ă r u ţ ă îi a t â r n ă lui V a n g h e l e biciul şi b r â u l desfăcut . Dacă se î n ­t â m p l ă să s e î n t â lnească cu v r e - u n om, aces ta îl t r e z e ş t e şi V a n g h e l e se î n ­toa rce î n j u r â n d , să-ş i c a u t e roa ta . O ia. p e jos, înapoi , d u p ă ce-şi l eagă boii de u n copac d in m a r g i n e a d r u m u l u i . A -lea rgă pe d r u m , s p r e t â rg , ca u n l u n a -tec, cu f r u n t e a b r o b o n a t ă de sudoa re . Dacă e a m e ţ i t b ine , m e r g e în o p t u r i şi c â t eoda t ă i n t r ă cu capu l în tu fe le de p e m a r g i n e . C â n d găseş te roa ta , o c io ­căneş t e cu coada b ic iu lu i , o r id ică p e ş ină şi î n c e p e s'o dea de -a d u r a . P â n ă să a j u n g ă la c ă r u ţ ă şi s'o p u n ă la loc. se face seară . C â t e o d a t ă însă , când îi cade roa ta , V a n g h e l e n u se m a i t r e ­zeşte p â n ă la p o a r t a casei , u n d e boii se opresc cumin ţ i . II ia în p r i m i r e n e v a s ­ta, cu b lagos loveni i :

— I a r t e - a i î m b ă t a t , p â r l i t u l e ! Scoal ' , c'ai a juns di r â s u l s a t u l u i . U n d i - s b a n i i ?

V a n g h e l e se r idică, somnoros , d in fundu l ca ru lu i , s c ă r p i n â n d u - s e la ochi :

— C a r i b a n i ? I - a m che l tu i t . — Ui te , ţ i -o eh iea t roa ta , păcă to su l e ! — Iar o ch ica t ? L u a - o - a r d r a c u s'o

ieie ! — Du- t i b e ţ â v u l e , şi-o cau tă . — N u m ă duc , m u i e r e , că ' i noap t e .

A m să p u n o r o a t ă veche şî p lec mâ in i , d in nou, la t â r g .

î n t r ' o zi n o t a r u l ven i să se r o a g e d e V a n g h e l e să-1 ducă cu c ă r u ţ a la B u ­jo ru .

— Hai , V a n g h e l e , că- ţ i p l ă t e sc . — O su t ă di l euşcan i ! — E m u l t , m ă . I ţ i d a u şinşizăşi . — Niş iun b a n m a i p u ţ â n . — D a r n ă s â p u l c u m îl ca r i cu d o u ă -

zăşi şi ş inşi di lei ? — N ă s â p u - i a l t şeva . D u m n e a t a ai

leafă ; po ţ i să p lă teş t i . N o t a r u l n ' a p lecat , da r a d o u a zi v i n e

d in nou . — I a r l a t â rg , d o m n u l e n o t a r ? — Nu, V a n g h e l e , a c u m n u m a i m e r g .

Ie r i aş fi v r u t . Azi m i - o t e l e fona t însă u n p r i e t e n a l m e u delà B u j o r u că a r avea nevo ie de o c ă r u ţ ă cu n ă s â p dila J o r ă ş t i . Vre i să- i duş i o c ă r u ţ ă ?

— C u m de n u ? — Cât p r e t i n z i ? — Apoi , cât îmi dau şî şei lal ţ i . D o u ă -

zăşi şi şinşi di lei. — Bine , V a n g h e l e ! F a ş e m t â r g u l ? — F a ş e m ! — Ui t e şe, t o t n ' a m e u azi t r e a b ă la

p r i m ă r i e . N ' a i p u t e a să m ă iei şâ pi m i n i d e - a s u p r a n ă s â p u l u i ?

— Di şi n u ? T r e b u i e s â - m i a r ă ţ i u n d e s tă p r i e t e n u l .

II d u c e V a n g h e l e p e n o t a r la B u j o r u fără n i c iun b a n şi p e d e - a s u p r a şi o c ă r u ţ ă cu n i s ip .

N ' a p r i c e p u t V a n g h e l e n ic ioda tă că a fost păcă l i t . A j u n ş i la t â rg , V a n g h e l e s 'a dus , ca de obiceiu, la c â r c i u m ă să b e a u n p ă h ă r e l cu rach iu . A ven i t şi n o t a r u l , d u p ă ce şi-a t e r m i n a t t r e a b a .

— Iei u n p a h a r cu rach iu , d o m n u l e notai" ?

— Iau, V a n g h e l e . D a r m ă g r ă b e s c să cau t o că ru ţ ă , să m ă ia acasă .

— Şi m a i cau ţ i c ă r u ţ ă ? Ti i au eu. N 'a i ven i t cu m i n i ?

— Bravo , V a n g h e l e , eş t i om di t r e a ­b ă !

— Aşa a m fost eu t o t d e a u n a , d o m ­n u l e no ta r . N o r o c ! Eu, di p i ldă , n u m ă u i t la ban i . Şi sâ fac cu b a n u l ? A m u n s i n g u r copchil ş-o m u i e r e , c a r e - m i faşe za le f r ip te . C â n d au să v ină ai noş t r i la p u t e r e , a m sâ- i a r â t eu m u ­ier i i .

D u p ă ce^au b ă u t de a juns , au p leca t s p r e sat . L a m a r g i n e a t â rgu lu i , V a n ­

ghe le a t r e b u i t să m a i facă u n popas . — Şi zâşi, d o m n u l e n o t a r ? P â n ă la

J o r ă ş t i e d r u m lung . Aiş i îi o p r ă v ă l i e cu r a c h i u r i monopo l . D a c ' a m m a i lua u n p ă h ă r e l ?

— De, Vanghe le , fie c u m zâşi tu . N u m a i să n u fie p r e a m u l t !

— N u - i m u l t , d o m n u l e n o t a r . Se d u c e î n ă u n t r u şi se î n toa r ce la

c ă r u ţ ă cu o s t ic lă e t i che t a t ă . — N ' a u p a h a r e , d o m n u l e n o t a r , da r

s tă i câ găsesc eu cu c i sâ b e m , ca sâ n u n i h i e g r e a ţ ă u n u di a l tu .

A l ă t u r i s u n t g r ăd in i l e d e za rzava t . V a n g h e l e coboară d i n şosea şi se î n ­toa rce cu doi a r d e i bocşi .

Cu secerea , p e ca r e o p o a r t ă m e r e u a t â r n a t ă de be lc iugu l loi t re i , r e t e a z ă cape te le a rde i l o r şi face două cupe .

— Noroc , d o m n u l e n o t a r ! — Noroc A r d e i i se tă f lăgesc r e p e d e . V a n g h e l e

ar m a i v r e a u n p a h a r de rachiu , da r st icla e goală .

— D o m n u l e no ta r , încă o sticlă. . . — P r e a m u l t , V a n g h e l e ! Dar , hai ,

dacă zâşi tu, pi as ta o p l ă t e sc eu. — Mă supă r , d o m n u l e n o t a r ! Noroc

câ n u m a i a m p a r a l e . Al t fe l n u t e l ă ­s a m .

V a n g h e l e m a i a d u c e o s t iclă şi o b e a u tot la r o a t a că ru ţe i , de as tă da t ă cu n iş te b o s t a n e i g ă u r i ţ i cu b r i ceagu l .

Boii s tau , r ă b d ă t o r i , în soare , cu ca­pe t e l e p leca te . To t a ş t ep t ând , li se u r ă ş t e însă şi a r v r e a s'o ia d in loc.

— Ho, boa lă ! S t r i gă V a n g h e l e , su ­p ă r a t . S ta ţ i , c 'acuş p o r n i m .

E a p r o a p e sea ra când se h o t ă r ă s c , în -sfârşi t , să p lece . V a n g h e l e se u r c ă în p ic ioare , în c ă r u ţ ă şi boii, s i m ţ i n d că s t ă p â n u l s'a u rca t , o şi po rnesc fă ră să m a i a ş t e p t e î n d e m n u l . V a n ­ghe le v ine , g r ă m a d ă , pe s t e no ta r . S e r id ică î n j u r â n d şi începe să b a t ă boii cu codi r i ş tea b ic iu lu i . Aceş t ia o iau la goană pe şosea, h u r d u c â n d ca ru l pe p ie t r e , d a r când d a u de n i s i p se opresc la pas .

P e m a r g i n i s u n t ho lde le luncaş i lor . Boii, f l ămânz i , s e r e p e d să a p u c e câ te 0 g u r ă de i a r b ă d in m a r g i n e a d r u m u l u i .

— N u - i n i c iun j â t a r pe-a ic i . S a r sâ t a i u n b r a ţ d i popuşo iu . I i p u n e m la fund- Şi zâşi, d o m n u l e n o t a r ?

— S ă n u t i p r i n d ă ca reva . — N u m ă p r i n d e . V a n g h e l e sa re jos şi i n t r ă în l a n u l

d e popuşo iu . P e s t e c â t e v a m i n u t e se î n toa r ce cu u n b r a ţ p l in de popuşo iu v e r d e .

— Aşa, îi p u n e m s u b saci. Se m a i r e p e d e oda t ă şi m a i a d u c e u n

b ra ţ . P e m a r g i n e a şoselei se r id ică niş to

pomişo r i p ipern ic i ţ i , puş i în p r i m ă v a r ă de C a m e r a Agr icolă .

— Şi b u n îi i s ta p e n t r u o codi r i ş te d i b ic iu ! zice V a n g h e l e , op r indu-se în d r e p t u l u n u i p o m i ş o r m a i r ăsă r i t , ca re - ş i l e agănă mica lu i coron i ţă v e r d e în m a r g i n e a l anu lu i .

A p u c ă s ecu rea d in c ă r u ţ ă şi p a c ! r e ­tează copăcelul , p e care-1 a s c u n d e tot s u b saci, î n t r e popuşo iu .

P â n ă în t o a m n ă , to ţ i copăcei i puş i de C a m e r a Agr ico lă d i spar . Câ t e nevoi n ' a r e omu l ! O oişte, o codir iş te p e n t r u biciu, o cobi l i ţă ! Şi ce v o l u p t a t e p r o ­cu ră f ap tu l de a fu ra ! Te u i ţ i în d r e a p ­ta, t e u i ţ i î n s t ânga , n u e n i m e n i . H a r ş ! Copăce lu l cedează . 11 c u r e ţ i r e ­pede de f runze şi r a m u r i , c u două , t r e i tăieturi d e s e c u r e şi- l bagi la fund, în că ru ţ ă . N i m e n i n u şt ie , n i m e n i n u b ă ­nu ieş t e . S u n t l e m n e b u n e în p ă d u r e , d a r p â n ă acolo e d e p a r t e . T r e b u i e să p ierz i o zi, p e c â n d aşa, îl ai a p r o a p e de -a ga ta . Ce b u n i s u n t cei de là Ca­m e r a Agr ico lă ! C u m ş t iu ei de ce a u nevo ie oamen i i ! L a a n u l p u n a l ţ i p o ­mişor i . M a i s u n t o a m e n i car i au n e ­voie .

V a n g h e l e n u a r e r e s p e c t u l b u n u l u i pub l i c şi nici n u ş t ie ce- i acela . Când 1 se ce re b i ru l , n ' a r e n ic ioda tă b a n i de p la t ă .

— Şi sâ m a i dau e u ? Lasă câ dă s t a tu l .

C â n d a u d e că u n m i n i s t r u p r i m e ş t e pa t ruzec i , cincizeci de mi i de lei, leafă l u n a r ă , V a n g h e l e oftează o zi î n t r e a g ă :

— Vă- le - l e - l e - l eu , şi d r a c u faşe cu a ţ â ţ a b a n i ? A g e n t u l n o s t r u t r e b u i e s ' a l e rge două t r e i luni , ca să p l ă t ească leafa u n u i m i n i s t r u ! Ş 'apoi sâ sâ m a i s u p e r e ş ineva câ b e a u ? Ba a m sâ b e a u p â n ă n 'o i m a i p u t e . Aşa ! Di năcaz !

V a n g h e l e bea însă şi de necaz şi de bucu r i e . Oda tă , în a j u n u l a leger i lor , avea vre -o două su t e de lei . Copi lu l îi c e ruse ban i p e n t r u căr ţ i .

— Ta tă , îmi cere d o m n u ' n v ă ţ ă t o r . — Sâ m ă lase 'n paşe ' n v ă ţ ă t o r u l

t ău . N ' a m ! V a n g h e l e iese în u l i ţ ă şi se î n t â l n e ş t e cu a l ţ i oameni . D e s p r e ce pot să d i scu te m a i a les a c u m ? D e s p r e pol i t ică.

de B. IORDAN

I n t r ă cu to ţ i i î n c â r c i u m ă şi se p u n p e b ă u t . P e la a l ş ap te l ea r â n d de r a ­chiu, V a n g h e l e se r id ică d e o d a t ă :

— Şin i -o da t r â n d u l is ta ? — Ş in i ? E u ! r ă s p u n s e A n t o n V e -

l iche . — Bine , dau şâ eu, c u m e t r e , u n

r â n d . — Şî eu dau, câ şâ eu s â n t gospodar !

s a r e I o r d a c h e Popo iu . — P ă i dacă da ţ i voi, d a u şâ eu ! zice

Vasi le Ca l -Alb . Şâ eu s ân t gospodar . A m o vacă, o v i ţ ea şi două sc roafe cu purce i .

V a n g h e l e a b ă u t î n z iua aceea cei două s u t e de lei şi n u - i p a r e r ă u de loc. A b i a a doua zi, c ând se d e s m e t i -ceşte, î ncepe să se b a t ă cu p u m n i i în cap :

— Şi d r a c u făcui? B ă u i to ţ i bani i , în

— Dacă iesă p a r t i d u l m e u , v iu p r i ­m a r ! zice V a n g h e l e .

— Sâ deie D u m n e z e u , Vanghe le , da nu cred. V in ai noş t r i .

V a n g h e l e e în cnej i bun i . Vorbeş t e d e s p r e v e n i r e a la p u t e r e a p a r t i d u l u i său ca d e s p r e ceva împl in i t .

loc sâ - i h i da t b ă i e t u l u i p i n t r u căr ţ i . De c iudă, n ' a m â n c a t n i m i c o zi în­

t r e a g ă : — Na, cap, aşa - ţ i t r e b u i e ! T u li iaşi,

tu sâ li t r ag i ! (Din volumul „Satele'', în curs de

apariţie, la editura „Cugetarea").

î n t r e p o v e s t i r e ş i r o m a n (CONTINUARE DIN PAG. I-a)

n u ă m să c a r i c a t u r i z ă m la noi Occ iden ­t u l şi astăzi , cu t o a t e abuzu r i l e p e car i le facem a c u m cu lozincile de a u t o h ­ton i sm şi r o m â n i s m . Ceea ce acolo e o b u c a t ă de r ea l i t a t e , — şi de as tă da tă la noi n u e decâ t f o r m u l ă p a p a g a l i -zată .

P u b l i c u l occ identa l p o a t e cere r o m a n cu os ten ta ţ i e , f i indcă r o m a n u l m o d e r n e o exp re s i e t r ag i că a su f l e tu lu i lui , a z b u c i u m e l o r sale . P u b l i c u l r o m â n e s c n u poa t e refuza poves t i r ea au ten t i că , f i indcă şi ea es te o e x p r e s i e a s t r u c t u r i i sale i n t e r ioa re , a v iz iun i i sale l in i ş t i t e d e v ia ţă .

Ţ a r ă de r o m a n c i e r i n u s â n t e m încă, — cu toa te ambi ţ i i l e , en tuz i a sme le , e-fo r tu r i l e şi che l tue l i l e n o a s t r e şi în a-ceas tă d i rec ţ ie , de là Dui l iu Zamf i re scu încoace. O ţ a r ă magni f ică de p o v e s t i ­tor i , — fă ră n ic i o î n c o r d a r e ap roape , s â n t e m încă delà Ion Necu lce c ron ica­ru l p â n ă la u l t i m u l m o ş n e a g sfătos de la ţ a r ă sau incor ig ib i l p a l a v r a g i u la o m a s ă de bodegă . O ţ a r ă ca re l-a da t pe Neculce , pe E m i n e s c u cel d in . .Că­l in" , pe Creangă , ca re a găsi t m a i l a r ­gă d r agos t e la englezi şi f rancezi decâ t o r i ca re al t sc r i i to r al nos t ru , p e u n M i ­hai l S a d o v e a n u şi u n P a n a i t I s t ra t i , al t v ră j i to r al apusu lu i , pe Ion L u c a şi M a ­tei Carag ia le ,

Ce t i to ru l va fi p o a t e î n c u r c a t : în a-ceas tă l is tă se găsesc şi aşa zişi r o m a n ­cieri , p r e c u m şi a u t o r i d r a m a t i c i . De aceea a m ales delà î n c e p u t t e r m e n u l d e „ p o v e s t i r e " în loc d e „ n u v e l ă " . Ca să î n c e r c ă m să l ă m u r i m luc ru r i l e .

Povest ire ş i roman, n u s ân t a t â t o-poziţ i i de t eor ie l i t e r a r ă adică de „ g e n " ; nici de t ehn ică l i t e ra ră , adică de l u n ­gime, de c o m p l e x i t a t e . Ma i î n t â i de t oa ­te s â n t moduri de atitudine literară î n faţa vieţii . M o d u r i e sen ţ i a l e şi deopo­t r ivă .

De u n d e v in a t u n c i î n s e m n ă t ă ţ i l e inega le s u b car i le v e d e m astăzi? Din s u p r a p u n e r e a lor. Ele n u coincid nici în t i m p nici în suf le tu l omeni r i i ; ele se u r m e a z ă .

P o v e s t i r e a e a t i t u d i n e a l i t e r a r ă a o-mului vechiu în faţa vieţ i i . Ea e aceea de î m p ă c a r e cu v ia ţa . Aşeza t s igur şi l iniş t i t în pă in jen i şu i ei cosmic de r â n ­duiel i , omul vech iu o con templă . C u r s u l ei năva ln i c şi caleidoscopic de î n t â m ­plăr i , el îl u r m ă r e ş t e cu u n ca lm din adânc , de acolo u n d e s tă conv inge rea că toa te au o î na l t ă f ina l i t a te î n ţ e l e a p ­tă, ch ia r dacă lu i n u îi e da t t o t d e a u ­n a să o p r i ceapă . E le t r ec astfel f i ind­că t r e b u e să t reacă . Dacă î n v ă l m ă ş i r e a lor l - a p r ă b u ş i t p e om, — m a i t â rz iu , când se v a r id ica iarăş i sau se va m u l ­

ţ u m i cu l in i ş tea d in a d â n c u l u n d e a căzut , — el le v a a d u n a ca lm în a m i n ­t i r e şi le va a ş e z a în su f le tu l lui p e n t r u t o t d e a u n a la locul fa ta l i t ă ţ i i lor. D e îl vor fi s ă l t a t m a i sp r e soare , el îşi v a d e ­p ă n a m a i t â rz iu to t a t â t de ca lm b u c u ­ria amin t i r i i lor . Şi asta va fi p o v e s t i ­rea .

In poves t i r e n u ex i s t ă confl ic te şi deci nici ana l iză ps ihologică . Exis tă d o a r o a m e n i şi î n t â m p l ă r i , car i p lu t e sc în r â u r i de l u m i n ă sau de smoală , — ca în bucur i i l e şi f a t a l i t a t ea an t ice lor t r aged i i . P o v e s t i r e a e, încă odată , î m ­p ă c a r e cu v ia ţa . E în ţ e l epc iune .

D e a c e e a a înf lor i t în Or ien t , u n d e suf le tu l şi v i z iunea de v ia ţă a omulu i vechiu s 'au p ă s t r a t ma i î n t r eg i şi m a i b ine . De aceea a c rescu t a t â t de firesc şi de f rumos şi la noi , u n d e a m i n t i r e a s t r ăvech i i o rd in i sp i r i tua le e încă t a r e .

Poves t i t o ru l , în l in iş tea lui, în l ipsa lui de î n c o r d a r e pe ca re i-o dă l ipsa conf l ic tu lui in te r io r , — a r e sp i r i t u l l i ­ber . Viz iunea lui va fi o v iz iune a r m o ­nică şi c izela tă în acelaşi t i m p . L u m e a poves t i r i i va fi o l u m e et ică în s t r u c t u ­ra ei l a rgă şi o b i j u t e r i e a r t i s t i că în c i -ze lu ra ei a m ă n u n ţ i t ă . N u va ex i s t a p o ­ves t i to r fă ră s t i l ; şi nici st i l f ă ră o s e ­v e r ă şi de l ica tă conş t i in ţă a r t i s t i ca d i ­r ec toa r e

C R O N I C A R A D I O S 'au c o m p l ă c u t câ tva t i m p scr i i tor i i

în s i n g u r ă t a t e a t u r n u l u i de fi ldeş şi a u d i s p r e ţ u i t poezia ca re se a d r e s a unu i pub l i c de c i t i tor i d e p ă ş i n d cercu l r e s ­t r â n s al celor in i ţ i a ţ i . I ub i to r i i de l i t e ­r a t u r ă a u r ă m a s o cas tă a p a r t e în c a r e se p ă t v u n d e p r i n in i ţ i e r e şi doa r la o v â r s t ă f ragedă .

D a r a u î n c e p u t o a r e c u m să obo­sească şi scr i i tor i i de e for tu l inu t i l al c rea ţ ie i eso ter ice . î n c e p să s imtă che ­m a r e a m i s i o n a r ă a r ă s p â n d i r i i poesiei

D. S u l u ţ i u şi-a t r i m i s astfel m e s a -giul , cu des tu i so r ţ i de a a j u n g e la :ei c ă r o r a le e r a ad resa t . D a c ă n ' a r fi decâ t ş ansa de fi a scu l t a t de cei ce d in l e n e n u înch id a p a r a t u l c â n d începe v r e - o confe r in ţ ă şi to t a r fi ceva . D a r m a i s u n t cei ce ş i -au făcut u n obiceiu d in a scu l t a r ea confer in ţe lor , d u p ă adag iu l că o m u l p â n ă m o a r e î nva ţ ă .

T u t u r o r aces to ra domnia - sa le-a co­m u n i c a t c ă l d u r a sa profe t ică . Le-a vor ­b i t de poés ie ca re se găseş te în l icăr i rea s te le lor , în n e r v u r i l e une i f runze , ca şi î n t r ' o por toca lă . A des văl uit că î n ­t r e a g a n a t u r ă a r e o ţ e s ă t u r ă de p o é ­sie p e l â n g ă ca re noi t r e c e m orbi , da r p e ca re e x e m p l a r e l e acelea de oameni d ă r u i ţ i de D u m n e z e u cu al t fel de ochi şi a l t fe l de sens ib i l i t a te o e x t r a g p e n ­t r u noi şi ne-o p r e z i n t ă ca pe u n p a r ­fum ra r , în s t ic lu ţe ce se ch i amă v e r ­su r i .

I a r noi , p r i n poésie , ca p r i n t r ' o st i­

clă colorată , v e d e m al t fel l u m e a . Şi p r i v i m p r i n aceas tă sticlă, a vo i t să n e conv ingă d. Şu lu ţ iu , p e n t r u c ă d in con­t e m p l a r e a n a t u r i i sub u n a l t a spec t să n e s i m ţ i m al tfel , m a i bun i , m a i înal ţ i suf le teş te , m a i m u l t oamen i . Toţ i p u ­t e m în ţ e l ege poesia dacă o v o m citi cu s t ă r u i n ţ ă , ch ia r dacă n u v o m s imţ i de là î n c e p u t comoara ascunsă s u b cu­v i n t e .

Dacă v a fi câş t iga t cel p u ţ i n u n neo­fit, n u d in cei t ine r i , căci ei a r fi V P -n i t şi aşa la noi , ci d i n t r e cei m a t u r i

şi t o t a r fi m u l t , căci n u ex i s tă p ropa ­gand i s t m a i zelos decâ t neof i tu l . Şi c r e ­d e m că a r e u ş i t deoa rece a p r e z e n t a t poes ia ca o s t a r e euforică, pe ca re ţ i -o p r o d u c e fie c o n t e m p l a r e a n a t u r i i fie c o n t e m p l a r e a t a însuţ i , aşa c u m es te în cea m a i m a r e p a r t e poesia c o n t e m ­po rană , g â n d i n d u - s e des igur ca aces ta e s t e pe i sag iu l cel m a i a t r ă g ă t o r şi cel m a i accesibi l a l poesiei şi că d u p ă î n -d r ă g i r e a lu i v a u r m a şi î n d r ă g i r e a cele i la l te poesii , a celei cu va lo r i m a i semni f ica t ive p e n t r u v ia ţ a omenească .

Inagurarea jurnalului transmis în englezeşte C u toa t e că a m d e v e n i t un s ta t m a r e .

m a i p ă s t r ă m încă ceva d in m e n t a l i t a t e a paşopt i s tă . î n c ă n e m a i g â n d i m la efec­t u l ce vo r p r o d u c e fapte le n o a s t r e în occident . Şi m a i s i m ţ i m încă nevo ia ca oamen i i de acolo să n e ap rec ieze b ine .

A v e a m p â n ă azi u n j u r n a l vo rb i t în l imbi le f ranceză şi g e r m a n ă . A c u m a v e m u n u l şi î n eng lezeş te şi s u n t e m s igur i că f acem p r o p a g a n d ă în apus , p e n t r u c ă n e a scu l t ă câ ţ iva cur ioş i in ­fo rmaţ i i l e d e s p r e e v e n i m e n t e l e in ­t e rne . (Am ascu l t a t de m u l t e ori j u r ­na le l e as tea şi a fa ră de in fo rma ţ i i p o ­l i t ice n u se d ă d e a a l tceva) . P ropa­ganda , să- i z icem poli t ică, î n apus , n u p r e a in te resează , m a i m u l t efect poa t e a r a v e a u n a tu r i s t i că şi comerc ia lă

Es te c iuda t că u i t ă m că s u n t e m aşe­zaţ i î n r ă s ă r i t u l E u r o p e i şi că p e n t r u

popoare l e d e aici a r fi nevo ie de o p r o ­p a g a n d ă pol i t ica p r i n mi j locu l t r a n s m i ­te r i i de in formaţ i i . De pi ldă , t r ansmi t e ­rea în l imba b u l g a r a a a n u m i t o r infor-m a ţ i u n i , i -ar face să n e p r ivească cu al ţ i ochi, să-şi s c h i m b e o a r e c u m a t i t u ­d inea , c u m au făcu t -o fa ţă de vec inu l s â rb .

To t astfel , p r i n t r ' u n j u r n a l în l imbi le po loneză şi cehă a m p ă s t r a şi a m î n ­t ă r i d r agos t ea p e n t r u ţ a r a noas t ră , э m u l t o r a d in popoa re l e amin t i t e .

S ' r m a i p u t e a t r a n s m i t e t r a d u c e r i d i n scr i i tor i i noş t r i , c a r i , sun t s igur , vo r fi a scu l t a t e . A m face o p r o p a ­g a n d ă c u l t u r a l ă foa r t e folosi toare .

C r e d că a v a n t a j e l e aces tea lasă în u m b r ă p e cele a l e p r o p a g a n d e i în apus .

MIRCEA BARRULESCU

Delà bogă ţ i a d e p r o v e r b e şi compa­ra ţ i i poe t ice d in M i r o n Cost in şi Necul­ce la m i n a de g ra i a lui C reangă , până la impecab i l a a r h i t e c t u r ă v e r b a l ă din „ H a n u l lu i M â n j o a l ă " al l u i Caragiale şi f i l ig rane le în au r b i zan t i n d in „Craii delà C u r t e a Veche" , — evolu ţ ia este f i rească şi magni f ică în acelaş t i m p .

O m u l m o d e r n însă n u m a i e împă­cat cu v ia ţa . E u n c o n d a m n a t sau un r ă z v r ă t i t fa ţă de ea. O b l e s t e m ă sau o s u p o r t ă ch inu i t .

Şi a t u n c i c a u t ă să c reeze el o lume a lui , de re fugiu . L u m e a a s t a de refu­giu o a d u c e r o m a n u l . T o a t e nostalgiile, t oa t e c o m p l e x i t ă ţ i l e o m u l u i de azi sânt în el. D a r şi t o a t e ne l in i ş t i l e , t oa te zbu-c i u m e l e omulu i , se fur işează şi aici.

R o m a n u l t r e b u i a să - i a d u c ă viziuni de fer ic i re car i să-1 î ncu ra j eze : bogaţi m u l ţ u m i ţ i în m u l t u l lor, s ă rac i legă- ' n a ţ i de b r a ţ e l e s imp le a le n a t u r i i . Sau f să-1 m â n g â i e cu în fă ţ i şa rea ce lor mai f nefer ic i ţ i decâ t el. Or i să - i narcotizeze Ï z b u c i u m u l cu o rb i t oa re , t rep idante , ! scl ipir i a le fantez ie i . P e n t r u a le gă:i, s exp lo ra d in ce în ce m a i î n d â r j i t viaţa, I însă doa r în c iudă ţ en i i l e ei. ;

D a r o m u l m o d e r n n u se m a i poate u i t a p e s ine . Şi a t â t de s i n g u r cum e ;

azi, f ă p t u r a lui e n e s p u s de t r i s t ă . Izolat \ în p a r a d i s u l u i t a t al vieţ i i , — o urăşte \ d in ce în ce, ch ia r f ă ră să-ş i dea seama, i Şi cu ps ihologia ca rac te r i s t i că а exi la- | ţ i lor, a d a m n a ţ i l o r , se a d â n c e ş t e dini ce în ce m a i m u l t în p r o p r i u l s ău inte- " r ior, în p r o p r i a sa d u r e r e zbuciumată. R o m a n u l m o d e r n va u i ta şi el d in ce în ce v i a ţ a clipei şi se v a adânci din ce în ce în su f le tu l omenesc . R o m a n u l de ana l iză ps ihologică va c reş te copleşitor.

In ch inu l lui , a r t i s tu l nu ma i a re ve­chea l in iş te a poves t i t o ru lu i . Expresia îi va fi f r ă m â n t a t ă , a s p r ă ca şi sufletul. De aici se va n a ş t e o p a r a d o x a l ă .ira* faţă de stil , faţă de f r u m u s e ţ e a expre- | siei. Se va face apologia l ipse i de talent| a „ au t en t i cu lu i " , a expres i e i bolovă-Î noase şi ne îngr i j i t e . . . |"

Aces tea t o a t e s ân t r e a l i t ă ţ i pentruf omu l m o d e r n , p e n t r u o m u l apusului . }

D a r p e n t r u no i car i s â n t e m încă atâti de p u ţ i n a p u s e n i în suf le t? î n c ă a tâ t deţ î m p ă c a ţ i cu v i a ţ a? A t â t de s u p u ş i încaj vech i lo r ei o r d i n i l in i ş t i t e? •;

N u p o t să n e g că s'a î n t â m p l a t şi û; acest suf le t a l n o s t r u p â n ă azi, înce-l p â n d d e . n u de m u l t , o e v o l u ţ i e la fel? cu cea d in apus . Şi că ea a c e r u t firesci şi r o m a n u l , ca e x p r e s i e . a cut remurelor ei. D a r cine p o a t e s t r i g a că ea va conti­nua pe ace leaş i l ini i şi d e a c u m înain­te? Cine p o a t e a f i r m a că ea pune, ch i a r as tăzi , a c c e n t e l e m a j o r e î n sufle tu l n o s t r u e tn ic?

Aşa dar , c ine p o a t e jus t i f i ca sincet c r i m a p e ca re o fac ed i to r i i noş t r i , din­t r ' o p r e j u d e c a t ă s t u p i d ă şi d i n t r ' o toi* a t â t de s t u p i d ă l ipsă de c u r a j negus-i toresc , — s u g r u m â n d la noi gen iu l pol ves t i r i i ? /

OVIDIU PAPADBÍA

TIPOGRAFIA ZIARULUI „UNIVERSUL" BUCUREŞTI, STR. BRF.ZOIANU 23 Taxa poştală plătită în numerar conform aprobării dir. G-te P.T.T. Nr. 44908-93Í