IМѴШІ11ШІІ P R O P R I E T A R :

SOC. AN. „UNIVERSUL" BUCUREŞTI, BREZOIANU 25 DIRECTOR ŞI AD-TOR DELEGAT, STELIAN POPESCU înscrisă sub Nr. 163 Trib. Ilfov.

ABONAMENTE : L e i 2 2 0 p e 1 a n

„ 120 pe 6 luni

APARE SÀPTÀMÂNAL

P R E Ţ U L 5 L E I

T E L E F O N : 3.39.10

A N U L X L V I I • Nr. 15 S Â M B Ă T A 28 M A I 1938

Redactor responsabil : MIHAI NICULESCU

Romanul românesc

v i

Pentru a intra în amănunte , se cere o deosebită pricepere şi un spirit de observaţie pătrunzător care să destra­me din ce ne înconjoară caracteristicile demne de a figura în roman, acestea trebuind să fie după cum am amintit chiar în articolul precedent, caracteris­tice acţiunii romanului, iar n u unui o6ieci exterior, întâmplător aranjat.

Gândindu-ne la minuţiozitatea din Eugénie Grandet , n u trebue să vedem în ea u n g e n propriu al autorului ci tendinţa lui de a caracteriza u n avar. Or, ce este mai nimerit într'o asemenea procedare, decât a intra în minuţiozi­tatea, tot aşa de precisă şi plină de precauţie, ca şi suf letul avarului. Se poate obiecta : Dar nu numai în acest roman este Balzac precis, minuţios .

Desigur. Insă trebue să şt im că el cercetează o societate burgheză din veacul al X I X - l e a , care în toate ex te ­riorizările ei se asemăna cu avarul bă­trân Grandet. El îşi îndreaptă privirile asupra unei lumi în care amănuntul este primul e lement şi cel mai impor tant.

Să ne dăm seama că cifrele joacă im imens rol în suf letul unui avar, şi în roman fiind vorba de u n avar, de quintesenţa lui, repetarea până la ob­sesie a cifrelor, minuţiozitatea până la cele mai mici măsuri , este un e lement dator să producă efectul de avariţie. Sgârcenia trebue să iasă de ori şi unde în roman.

Chiar înălţ imea lui, dacă ar fi fost mai ext insă, era prost, f i indcă ar fi necesitat mai multă hrană, şi Grandet nu-şi poate permite acest lux . Pr in ur­mare stabilirea înăl ţ imei de cinci pi­cioare, at i tudinea îndesată, pătrată, precum şi mul te alte preoiziuni sunt amintite pentru a hotărnici caracte­rul personagiului.

Minuţiozitatea descripţiilor are ros­tul ei, când ele sunt făcute spre a de­termina sensul operei.

E permis să ne întrebăm dece Balzac nu ne descrie în Eugenie Gran­del o noapte cu lună ? Răspunsul e simplu. Fiindcă o noapte cu lună n'ar avea nici o legătură cu avariţia.

Minuţiozitatea lui t inde să reliefeze tema romanului, să scoată în evidenţă caracterul de avar, răsfrângând u-se

asupra obiectelor înconjurătoare, şi înfluenţându-le în aşa chip, încât din toate, „sgârcenia" să ne obsedeze.

Iar în celelalte opere precizia este impusă de logica superioară a tendin­ţei ce Ie caracterizează, de a fi analiza unei societăţi anumite , caracteristică prin minuţiozitate şi pedanterie .

Romanele ce alcătuesc u n scenariu de o obsedantă preciziune în legătură cu fapte ne însemnate , sunt concepute pe baze greşite.

La sfârşit, romanul clădit pe astfel de baze dev ine obositor, chinuitor, şi sunt demni de plâns numai criticii

obligaţi să-l citească pentru scrierea cronicei l iterare.

VICTOR POPESCU

Grigorescu Bâlciu la Bacău

G R I G O R E S C U L u m e a oficială şi neoficială c o m e m o ­

rează azi o su t ă de a n i de la n a ş t e r e a lu i Gr igorescu , p i c t o r u l ce t o t d e a u n a a fost d e p a r t e d e of icial i ta te , în v i a ţ ă fiind.

R â n d u r i l e de m a i la va l e v o r să fie o c o n t r i b u ţ i e a g e n e r a ţ i e i care , pe la 1907, îşi făcuse a p a r i ţ i a în m a n i f e s t a ­ţ i i le de a r t ă pub l i ce .

C o n t a c t u l p e ca r e aceas tă g e n e r a ţ i e îl l uase cu o p e r a lu i Gr igo re scu a fost de s tu l de superf ic ia l , la î ncepu t . P r i m a expozi ţ ie , v ă z u t ă de aceia ce p e a t u n c e a a v e a u v â r s t a d e 20—25 ani , a fost la 1900, a l t a l a 1904, când , a r t i s t i ceş t e e r a m copii, p r o a s p e ţ i ieşi ţ i d in şcoala şi ce se n u m e a de B e l l e - A r t e . Cu toţ i i e r a m ucenic i c rescu ţ i în sp i r i t u l p i c to ­r i lor M i r e a s au Popovic i , de la Iaşi , ei înşişi p r i n o p e r a şi s t r u c t u r a lor suf le ­tească foa r t e d e p a r t e s i tua ţ i de a r t a lui Gr igorescu , şi de or ice a p r o p i e r e cu p i c t u r a d e p l in aer ,

Efec tu l p e ca re p i c t u r a lui G r i g o r e s ­cu îl făcuse a s u p r a gene ra ţ i e i d in ca re făceam şi noi p a r t e a fost des tu l de cur ios : n e a t r ă g e a p e uni i , pe a l ţ i i ne f e rmecase d e a d r e p t u l , f ă ră să î n d r ă z ­n im să o m ă r t u r i s i m . A r t a aceas ta s im­plă, l ips i tă cu t o tu l de ar t i f ici i le p i c t u ­r i lor aşa zise d e „ g r a n d a p p a r a t " n u ni se p ă r e a că î n t r u n e ş t e d e s tu l e cal i tă ţ i , d r a g ă D o a m n e , de î na l t ă şcoală, ca re ce re n e n u m ă r a t e p r e p a r a ţ i i şi s tudi i p r e ­m e r g ă t o a r e f iecăru i tablou, de „mise en s cène" şi a l te le . Cu toţ i i n u î n ţ e l e ­g e a m o a r t ă l ips i tă de obic inui ta a p a ­r a t u r ă academică , cu ca r e lucrează , au l uc ra t şi poa t e vo r m a i l u c r a m u l t ă v r e ­me toa t e A c a d e m i i l e de p i c t u r ă din toată l u m e a .

D a r n u e r a n u m a i aceas ta cauza p e n t r u ca r e n u ne a p r o p i a s e m de G r i ­gorescu d in p r i m a clipă. Ma i e ra o cau­ză, u n a m a i adâncă , m a i g r avă . E r a m g e n e r a ţ i a ce se man i f e s t a se şi c rescuse în ani i 1907. 1914—1918, p â n ă la 1927. T i n e r e ţ e a n o a s t r ă t r ă i se mişcă r i l e a g r a ­re , r ăzbo iu l cel m a r e , epoca ag i t a t ă a î m p r o p r i e t ă r i r i l o r , a inflaţiei . . . A n i de g r e l e î n c e r c ă r i p e n t r u t oa t ă l u m e a şi m a i g re i p e n t r u a r t i ş t i i de ca r e efectiv,

(CÂTEVA REFLEXII) în l a rgă m ă s u r ă , n u se ocupa n i m e n i , şi n u se ocupă n imen i , f i indcă aşa e d o m ­n ia economicu lu i , ce n u v r e a să m a i to le reze şi a l t e p r e o c u p ă r i a l ă tu r i . An i i aceş t ia c rescuse o g e n e r a ţ i e t r i s tă , a p r o a p e că u i t a s e m cu toţ i i , a r t i ş t i i , că m a i s u n t cân tece vese le p e l u m e . N a ­t u r a l a fost ca în a s e m e n e a î m p r e j u r ă r i , în p r e o c u p ă r i l e n o a s t r e de a r t ă n o ţ i u ­n e a l i r i cu lu i să n u - ş i af le locul . Aces t e î m p r e j u r ă r i n e făcuse a r t a a sp ră .

Mai tâ rz iu , m u l t m a i t â r z iu a m gă ­s i t -o , când d r u m u l vie ţ i i n i se s c u r t a s e cu o b u n ă buca t ă , c â n d l u m i n i l e a p u ­s u l u i v ie ţ i i s e l in i ş t eau în a m u r g u l ei, a t u n c i c â n d v â r s t a şi e x p e r i e n ţ a e i n e - a u a d u s o l a r g ă î n ţ e l e g e r e a v ie ţ i i în gene ra l . C â n d soa r t a f iecăru ia d in ­t r e noi se p r o n u n ţ a s e po t r iv i t firii f ie­căruia , l i b e r â n d u - n e d e b a l a s t u l şcolii, f ă c â n d u - n e capabi l i să n e b u c u r ă m de l u m e , de t oa t ă l u m e a cu f ăp tu r i l e ei de tot felul , să n e b u c u r ă m ch ia r de v ia ţ a n o a s t r ă des tu l d e t r i s t ă î n fond, a m a-j u n s să - l p r e ţ u i m şi i u b i m p e G r i g o ­rescu .

L a r â n d u l n o s t r u a m păş i t d in casă în l u m e . A m descoper i t ace laş pe isa j al ţ ă r i i în a l t e m o m e n t e a le zilei, cu a l t e colori decâ t a le lu i Gr igorescu .Peisa­j u l n o s t r u n u c u n o a ş t e s e n i n ă t a t e a a b ­so lu tă a lu i Gr igorescu .

In colori le n o a s t r e cele m a i vese le , în pe i sa ju l cel m a i însor i t , în f lori le cele m a i v iu colora te , se a s c u n d e m e l a n ­colia t ine re ţ i i n o a s t r e t r i s t e . E o a l t ă g a m ă a s e n t i m e n t u l u i ce colorează un pe i sa j , d u p ă spusa lui Gr igorescu . P o a t e în t oa t e l uc r ă r i l e g e n e r a ţ i e i n o a s ­t r e s t ă r u e do ru l A r e a d i e i fer ice ce e ra p e n t r u Gr igo re scu ţ a r a lui . P o a t e , el însuş i n u se s i m ţ e a suf le teş te m a i p r e ­sus , m a i compl ica t decâ t c iobănaş i i din t ab lou r i l e l u i . De-ac i o m o g e n i t a t e a s e n ­t i m e n t a l ă a î n t r e g e i lu i opere , ch ia r c â n d ea se afla i n f l u e n ţ a t ă de a r t a a l to r m e l e a g u r i . D . Al . B u s u i o c e a n u s'a g â n ­di t să n e înfă ţ i şeze p e acest Gr igorescu , î n t r ' o expoz i ţ i e î n f ăp tu i t ă p r i n î n s ă r ­c ina rea p r i m i t ă de la C o m i t e t u l î n tocmi t p e n t r u c o m e m o r a r e a lu i Gr igorescu . Ne va a r ă t a l u c r ă r i ce s 'au zămis l i t sub

de FRANCISC ŞIRATO

i n f luen ţa m a e ş t r i l o r d e la Ba rb i zon şi d e a iu rea , p o a t e . N i se v o r înfă ţ i şa ecour i a le p ă d u r i i d e la F o n t a i n e b l e a u şi p r i n e le n e v o m ap rop i a de p ic tor i i Rousseau , T royon , Diaz, Mil le t , J a c q u e . L a F o n t a i n e b l e a u a găs i t Gr igo rescu acea l u m e s implă , n e a t i n s ă încă de i n ­f luen ţe l e o răşeneş t i , a găs i t f ă p t u r i c u m l e cunoscuse şi de acasă . A r t a B a r -b izonu lu i îi v o r b e a u n g r a i p e în ţe lesu l lui , a l t u l decâ t j a r g o n u l a r t e i s a l o n a r d e a academic i en i lo r pa r i z i en i . Acolo s'a s imţ i t î n t r e a i săi , î n t r e o a m e n i i p ă ­m â n t u l u i .

A d e v ă r a t a şcoală, Gr igo re scu la B a r ­b izon a făcu t -o . î n v a ţ ă r e p e d e m e s e r i a p i c to ru lu i de şevale t , î n v a ţ ă c u m t r e ­bue v ă z u t ă n a t u r a . î n v ă ţ ă t u r a aceas ta n u m a i c u l t u r a och iu lu i i-o poa t e da. î n v a ţ ă c u m a r a t ă l a fa ţă u n pe isa j f ă ră „ d r e s u r i " f ă ră i n t e r v e n ţ i a m i n ţ i i ce rect i f ică sau ce pur i f ică n a t u r a . N a t u r a a r t i ş t i lo r de la Ba rb i zon e o m a i a p r o ­p ia t ă r e p r o d u c e r e a r ea l i t ă ţ i i decâ t o cunoaş t eau a r t i ş t i i epoci i r o m a n t i c e . P r i n ei c u n o a ş t e m o n a t u r ă nes t i l i za ta , t i n e r e a s c ă ad ică fă ră p r e t e n ţ i i de „ g r a n ­doa re " , o b ţ i n u t ă p r i n ar t i f ic i i de s t i l i ­za re . P ic to r i i de la Ba rb i zon t r ezesc lu i Gr igorescu s e n t i m e n t u l şesur i lo r na t a l e , p r i n a s e m ă n a r e a , p ropo r ţ i ona l ă , a s u ­b iec te lor de acolo c u cele de acasă .

De-ac i î n a i n t e va rea l iza cu î n ţ e l e ­ge rea a scu ţ i t ă a ace lu ia ca re , ş t ie" s u ­b iec te l e p e ca re m a e ş t r i i de la Ba rb i zon l -au î n v ă ţ a t să le v a d ă fă ră p r e j u d e ­ca ta une i es te t ice scolast ice .

î n d e m n u r i l e p r i m i t e l a Barb izon , Gr igo rescu le v a u r m a o v i a ţ ă î n t r e a g ă . A r t a p ic tu r i i , el d e aci î n a i n t e o va în ţe lege ca p e o a r t ă a color i lor şi n i ­mic n u - l v a c l int i d e la aceas tă con­v inge re . U l t e r i o a r a d e s ă v â r ş i r e a a r t e i lui, c â n d n i se v a înfă ţ işa în au t en t i ca lu i pe r sona l i t a t e , d e s b ă t u t de in f luen ţe , el t o t d e a u n a aces ta v a r ă m â n e : u n poe t al p l a iu r i lo r na t a l e , u n f e r m e c ă t o r c r ea to r de i m a g i n i l uminoase , f ă ră a l t ă semnif ica ţ ie , — şi e s t e î n v ă ţ ă t u r a ce a l ă sa t -o u r m a ş i l o r săi, cel m a i au t en t i c şi p â n ă azi cel m a i r e p r e z e n t a t i v p ic ­t o r al ţ ă r i i lu i .

Marea fresca a Ateneului Român

M a r e a frescă a Ateneului, reprezen­tând istoria generală a neamului româ­nesc, ce s'a inaugurat în cursul săptă-mânei acesteia, poate fi considerată cea mai importantă operă de arta picturală executată la noi în ţară. Este în între­gime pictată de maestrul Costin Pe­trescu, profesor de artă decorativă la A c a d e m i a d e a r t e f r u m o a s e şi cea de arhitectură din Capitală şi prof. onorar la A c a d e m i a din Lyon.

Arta maestrului Costin Petrescu are adânci rădăcini tradiţionale, şi ea s'a desvoltat prin cultura dobândită după studii în mai toate centrele artistice europene. Reputaţia marelui pictor este de mult stabilită în ţară şi străinătate.

Importanţa operei săvârşite la Ate­neu prezintă trei aspecte.

Din punct de vedere istoric şi cultu­ral, nu se poate găsi nicăeri o zugrăvire mai limpede şi mai sugestivă a trecu­tului Românilor. O simplă privire a-runcată în jurul marei săli a Ateneului, va arăta oricui, intelectual sau munci­tor, fazele glorioase ale poporului ro­mân, fără nevoe de explicaţii amănun­ţite şi prelungite.

Din punct de vedere artistic sau de artă pură n'am avut până acum în Ro­mânia o operă în care armonia compo­ziţiilor succesive, fără a fi separate, să contribuie a pune în valoare cu atâta măestrie personagiile principale fără a strica ansamblul. Păstrând armonia co­loritului, d. profesor Costin Petrescu a ştiui să accentueze precizia desenului şi asemănarea izbitoare a Regilor şi Voevozilor, cari ne dau impresia că vor scoborî de pe zid pentru a se rein­tegra în viaţa românismului.

Din punct de vedere technic putem constata că este cea dintâi operă exe­cutată în întregime în pictură „a fres-co", adică pe tencuială crudă după ve­chile tradiţii ale zugravilor de biserici români.

Acest fel de a picta, cel mai solid din câte există, fusese părăsit de mai mult de un secol. Datorită tradiţiei păstrată de zugravii români, această technică şi-a reluat avântul şi acuma se practică cu cel mai mare succes în ţară şi în străinătate.

Nu putem, descrie în aceste câteva rânduri toate scenele, altitudinile, an­samblurile care împodobesc această lu­crare magistrală, în sensul vechiu al cuvântului.

Măreaţa operă a fost studiată mulţi ani de maestrul Costin Petrescu.

In urma aprobării schiţei generale, de către comitetul Ateneului român, s'au început lucrările în vara anului 1934, iar după 3 ani de muncă neîn­treruptă s'a desăvârşit în primăvara lui 1937.

Cuvintele sunt neputincioase spre a descrie această operă monumentală. Trebue văzută şi înţeleasă, pentru a cunoaşte râvna şi dragostea de muncă şi arta depusă în această înfăptuire.

— f . —

GRIGORESCU OMAGIAL de N. CREVEDIA

Nu poţ i vo rb i de Gr igorescu , f ă ră să nu-ţi v ină în m i n t e poe ţ i i Vas i l e A l e c -sandri şi Coşbuc . C r e d că n ic iun al t pictor n ' a r fi p u t u t să i l u s t r eze m a i bine pe aceşt i doi m a r i c â n t ă r e ţ i n a ţ i o ­nali, de cât Nicolae Gr igorescu , de là a cărui n a ş t e r e s fân tă s 'au î m p l i n i t de curând o s u t ă de ani . A l e c s a n d r i şi Coşbuc au e x p r i m a t în v e r s u r i acel specific r o m â n e s c de D u m i n i c ă , a l b a s ­trul op t im i s m al aces tu i p o p o r c a r e ş t ie să şi g lumească , ei a u c â n t a t p e Rodica , pe R a d a şi p e G h e o r g h e , a u c â n t a t nunta, oş t i rea , r ă z b o i u l şi m o a r t e a , t oa te marile e v e n i m e n t e ca re c u t r e m u r ă con­ştiinţa aces tu i p o p o r de ţ ă r a n i . Ace laş lucru l-a î n c e r c a t şi Du i l i u Zamf i r e scu — a l t m i n t e r i poe t c u m a r i însuş i r i — în ciclul lu i de r o m a n e , d a r d in toa tă această u r i a ş ă i n t e n ţ i e n ' a m a i r ă m a s astăzi decâ t o l u n g ă d i ze r t a ţ i e n u l i p ­sită de st i l l i t e r a r .

Rodica l u i A l e c s a n d r i o găs im la G r i ­gorescu. în fa imoasa fată c u doni ţa .

apoi ciobanii , apoi ce leb re le c a r e cu boi şi ch ia r do roban ţ i i pe car i i-a n e m u r i t şi p i c to ru l n o s t r u cel m a i m a r e .

In c ă u t a r e a speci f icului na ţ iona l , noi n e - a m re fe r i la doină , la „Mior i ţ a " , la l inia ja ln ică d e p e oale şi la m ă r e a ţ a a r m o n i e d i n t r e n e g r u - c u - a l b a u n o r cos tume . N u d e m u l t , î n t r ' o confe r in ţă a n o a s t r ă d e s p r e Primăvară, c o n s t a t a m că poe ţ i i noş t r i n ' a u p r e a c â n t a t acest a n o t i m p l u m i n o s . A u cân ta t va ra , i a r n a şi m a i a les t o a m n a , p e n t r u ca re d. Ion P i l l â t a î n t o c m i t ch ia r şi o anto logie . No ta a d â n c u r i l o r suf le teş t i a le aces tu i popor , fiu al împ i l ă r i l o r şi al codru lu i e s t e t r a g i s m u l şi n u e o s implă î n t â m ­p l a r e că cel m a i m a r e l i r ic al nos t ru , Eminescu , e u n poe t t r ag ic şi că George Enescu a fost a t r a s d e oa rbe le fa ta l i ­t ă ţ i d in poves t ea lu i Oed ip .

D a r E m i n e s c u de p i ldă e s t r u c t u r a l u n poe t t r ag ic . Specif icul său aci s tă şi în e x p r e s i a l i r ice i sa le ca re f r ă m â n t ă o l i m b ă r o m â n e a s c ă au ten t i că , de la isvor .

Dincolo de „Călin" de „Făt Frumos din teiu", de Scrisori ş i d e a l t e câ t eva p i e ­se, a u t o h t o n i s m u l eminesc i an es te de o rd in cu l t u r a l . D u p ă c u m tot d in cu l ­t u r ă şi d in î nc l i na rea lu i sp r e u n n ih i ­l i sm mora l , s e t r a g e şi p e s i m i s m u l s c h o p e n h a u e r i a n şi s e t ea de N i r v a n a .

Nicolae Gr igo rescu n u face a r t ă de idei . P i c t u r a în g e n e r e se p r e t e a z ă m a i p u ţ i n la e x p u n e r e a idei lor pe ca re s c u l p t u r a le p o a t e m a i uşor real iza . P i c t u r a lu i Nico lae Gr igo re scu e p r e a î ncă rca t ă de aces t specific e x t e r i o r : faţă, ba sma , p i e p t ă n ă t u r ă , căciulă , b r â u , opinci , caru l , boii , caii, câ ine le ori m ă g a r u l t u r m e l o r . Pe i sa ju l e p r i n s def ini ţ ie a u t o h t o n şi Gr igo rescu e un m a r e poe t al p r ive l i ş t i lo r r o m â n e ş t i .

De aci î ncepe însă p r o f u n z i m e a g e ­n i u l u i său.

Gr igorescu , Ca şi Coşbuc, p o r n i s e r ă d in popor , şi se î n t â m p l ă foa r t e adesea ca uni i a r t i ş t i d in aceas tă ca tegor ie să n u profeseze în a r t a lo r r e a l i s m u l d in care au p u r c e s . N u ş t iu : es te aceas ta o def icienţă , e u n fel de ciocoism sau es te o e t ică şi o s u p e r i o a r ă concepţ ie d e s p r e . a r t ă ? „Ex i s t ă a t â t a u r â c i u n e

în n a t u r ă . î ncâ t ea n u m a i t r e b u i e e x ­p r i m a t ă şi în a r t ă " — s p u n e a adesea poe tu l G e o r g e Coşbuc . S e p r e a p o a t e ca Niculă i ţă , fos tul copi l descu l ţ ca re v i n d e a iconi ţe 'n p ra fu l Oboru lu i , să se fi î n n ă l ţ a t cu t i m p u l p â n ă l a a ceas ­tă s u p e r i o a r ă concep ţ ie a f rumosu lu i . Groaza de acest horror d in n a t u r ă , să- l fi r id ica t c a şi pe a u t o r u l „ N u n ţ i i Z a m f i r e i " p â n ă la i dea l i smul acelor in ­va r i ab i l e fe te cosânzene cu ta l ia e le ­g a n t ă ca a fusu lu i şi acei c iobănaş i de s e r b a r e c â m p e n e a s c ă de pens ion ? D u ­pă c u m u n George L ö w e n d a l , b a r o n din naş t e r e , să fie a t r a s de magn i f i cu l r e a ­l i sm al ţ ă r a n i l o r săi .

Dar , c u m s p u n e a m m a i sus, d incolo de conven ţ iona lu l cos tume lo r şi al a l to r clişee, t r e b u i e obse rva t că p e r ­sonagi i le lu i Gr igo rescu e x p r i m ă toa te o indic ib i lă melancol ie , o s t a r e de p a c i -n ică t r i s t e ţ e , v a s t ă şi egală c u aceea a c â m p u r i l o r , amieze lo r şi î n se ră r i l o r a t â t de specifice a le M a e s t r u l u i şi a le p ă m â n t u l u i aces ta . F a t a dela f ân tână , păs to ru l , p lăvan i i , caii, dulăi i , c i reada sun t t oa t e n i ş t e f i in ţe to rop i t e de p e i ­sa ju l aces ta r o m â n e s c , a că ru i p u l ­

be re , cu loa re b la j ină şi f e r m e c ă t o a r e lene , n i m e n i n u le -a zug răv i t m a i b ine ca dânsu l .

Gr igorescu n u e u n p e n e l d inamic . Chia r c â n d înfă ţ i şează o horă, p e r s o n a ­gii le se mişcă încet , agale , r i tmic , de t e a m ă p a r c ă să n u c la t ine m e d i u l celei m a i dep l ine păci , să n u s p a r g ă visul ca re -a i n sp i r a t p e cel m a i senin , m a i a r m o n i c d i n t r e a r t i ş t i i noş t r i p las t ic i . V iu n u es te Gr igorescu decâ t în p o r -t r e t u r a p r o p r i u zisă — a ţ i v ă z u t sfinţi i de la Agap ia car i te p u n în g e n u n c h i , cu p r i v i r i l e lor ! — şi, b ine în ţe les , în p u t e r e a cu ca re gen iu l său, ca dege te le î n f r i g u r a t e ale u n u i nou Crea to r , o r i ca o s implă s c u t u r a r e d e p e t a l e în d i fer i te cu lor i — reuşe ş t e să dea v i a ţ ă u n e i l u m i noui . Şi tocmai p r i n ca r ac t e ru l s t a t i c al aces te i p ic tu r i , p r i n idea l i s ­m u l concepţ ie i şi f r u m u s e ţ e a rea l i ză ­rii , a r t a lui Gr igo rescu capă tă u n aer sf inţ i t .

Dincolo, însă, d e t o a t e conven ien ţ e l e şi de toa te con t rove r se l e a s u p r a a u t o h ­ton i smu lu i său, r ă m â n e o m a r e ce r t i -t u d i n e : a r t a , t e h n i c a lui Nicolae G r i -

(Urmare în pag. 2-a)

2 UNIVERSUL LITERAR 28 Mai 193 8

CRONICA LITERARA de CONSTANTIN FANTANERU

G. TOPARCEANU: „Postume" (Ed. „Cartea Românească", 1938)

U T O R I $ 1 I D E I

Pe urmele lui Q. Topârceanu în Bulgaria

S'a t i pă r i t în „Postume" to t ce a lă ­sa t T o p â r c e a n u , d u p ă m o a r t e a lui , n e ­s t r â n s în v o l u m . S u n t : u n ciclu de şase poezi i ; u n r o m a n „Minunile Sfântului Sisoe", a juns deab ia la 4 capi to le şi r ă ­m a s n e t e r m i n a t ; 5 f abu le p e n t r u copii şi a l t ciclu cu ,,Fables microscopiques", apoi o poezie n e t e r m i n a t ă Plouă; p r o ­logul u n e i comedi i în v e r s u r i , Papură Vodă, t r a d u c e r i d in Nadeja Ştirbei, Microcosm, (pro logul în ve r su r i ) . Acest m a t e r i a l e s t e p r e c e d a t de u n f r a g m e n t d i n t r ' o confe r in ţ ă a lui T o p â r c e a n u „Cum am devenit ieşan", şi ca re s e r ­veş te d r e p t „ P r e f a ţ ă " v o l u m u l u i .

Aceas t ă prefaţă, î m p r e u n ă cu p o e ­zii le: Martie, Aprilie, şi cele p a t r u ca ­pi to le d in „Minunile Sfântului Sisoe", s u n t p roduc ţ i i cu t o t u l r emarcab i l e , p r i n t r e cele m a i b u n e d i n o p e r a a u t o r u ­lui . De „Prefaţă" n e - a m m a i ocupa t î n ­t r ' u n n u m ă r r e c e n t d in „Universul li­terar". N e - a m op r i t cu p r e ţ u i r e a c u v e ­n i t ă a s u p r a a f i rmaţ ie i lui T o p â r c e a n u : ,,In artă nu există gen superior şi gen inferior; există numai opere izbutite sau încercări avortate. Puterea de ex­presie este totul". S u b l i n i e m încă o d a ­t ă a s e m e n e a g â n d i r e l i m p e d e d e s p r e a r t ă ! E a n i se p a r e , în s imp l i t a t ea ei. p r e a subt i lă , s p r e a fi uşor în ţe leasă , ch i a r de aceia car i îşi fac d in a r t ă o p ro fes iune .

„ E x t a z u l de u n u l s ingur" , „ f iorul metaf iz ic" , „ d o c u m e n t u l p e r s o n a l cu t i t lu l de e x p e r i e n ţ ă " , a u i n t i m i d a t mai t o t d e a u n a şi a u împ ied i ca t p e scr i i tor de a fi ce t r e b u e să fie î n p r i m u l r â n d : m e ş t e ş u g a r , l u c r ă t o r d ibac iu de cuv in ­te şi propozi ţ i i . Aceas t ă lege un ică a c rea ţ ie i scapă m u l t o r a , car i n u p r i c e p că în a fa ră de e x p r e s i e n u ex i s tă î n ţ e ­les, şi nici c o n ţ i n u t poet ic . Va lo r ează doa r ceea ce ai p u t u t t r a n s m i t e p r i n s e m n e , p r i n conven ţ i e . Vers i f ica ţ ia es te o conven ţ i e t r a d i ţ i o n a l ă de mi i de ani . Ea es te clasicism. Cine se foloseşte de r e s u r s e l e ei excep ţ iona l e es te a d e v ă r a t c r ea to r şi a r e s i g u r a n ţ a că a t r a n s m i s pos te r i t ă ţ i i ceea ce a u r m ă r i t . Câ t p e n ­t r u s e n t i m e n t e , ele a u o i m p o r t a n ţ ă cu m u l t m a i mică decâ t expres ia , decâ t conven ţ i a t ehn ică . F i i ndcă s e n t i m e n t e l e

. pot fi a le t u t u r o r , ia r e x p r e s i a n u m a i a u n u i a s ingur , a poe tu lu i .

T o p â r c e a n u se î n t r eba , de pi ldă, dacă a u v r e o î n s e m n ă t a t e s e n t i m e n t e l e , c â n d ele s u n t aceleaşi , p e n t r u to ţ i : „Va săzică n u e b ine să - ţ i e x p r i m i s e n t i m e n ­te le p r e a d e - a d r e p t u l î n v e r s u r i , — m i - a m zis eu m a i t â r z iu ; n u e b ine să te d ă r u e ş t i cu to tu l . Dacă s e n t i m e n t e l e t a l e pe r sona l e n ' a u nici o va loa r e p e n ­t r u alţ i i , d e ce să - ţ i e ta lezi suf le tu l cu n a i v i t a t e s u b t ochii s e m e n i l o r tăi? D in acel m o m e n t a m î n c e p u t să fiu m a i p r e ­caut , să m ă i ronizez, eu cel d in t â iu , î n a i n t e d e a m ă i roniza al ţ i i ; s ă - m i i -au în r â s p rop r i i l e s e n t i m e n t e şi, pu ţ in , p e a le a l t o r a " . P o e t u l v r e a să-ş i e x p l i ­ce b a l a d e l e sa le umor i s t i ce , da r îşi e x ­p l ică m a i m u l t a r t a sa o r ig ina lă ; i r o ­n ia sa e ra luc id i ta te , m ă s u r ă , a u t o c o n ­t ro l de poe t sc rupu los . S u b aceas tă i ron ie ca r e n u e ra d e c â t p a s i u n e p e n ­t r u r euş i t a opere i , se a s c u n d e a e m o t i ­v i t a t ea u n u i l ir ic, d in cea m a i supe r ioa ­ră spe ţă , c u m se vede , de e x e m p l u , în Martie: Prin luminişul crângului tăcut, De-atâta vreme nimeni n'a trecut.

Copacii goi, în lungă nemişcare, Par umbra lor ce stă'nălţată în picioare. Arar ajunge până-aici, O pasăre cu aripile mici, Şi glasul ei răsună în linişte, prea tare.

Dar Primăvara, care ştie tot, Va risipi prin iarba dimprejur, Scântei de-azur — Albastru miozot. Şi dintre foi tivite cu argint, Vor creşte ciucuri albi de margarint. Pe-aici, o zână mică coboară dintre stele Şi'n fiecare noapte, culege viorele.

Dar nimănui pe lume nu-i e dat s'o vadă

Cum vine pe cărările din mladă, Făcând în taină îndelung popas, Din loc în loc, pe unde a mai rămas Zăpadă...

Poez ia p o a r t ă sub t i t l u l Singurătate. Es te vo rba d e s i n g u r ă t a t e a d in p ă d u r i , că t r e s fârş i tu l ie rni i , p r e m e r g ă t o a r e i u ­r e şu lu i de p r i m ă v a r ă . S u n t a t u n c i c â t e ­va zi le de t ă c e r e to ta lă . Copaci i s u n t negr i , p ă m â n t u l gol şi usca t . P a s ă r i l e a p a r sfioase şi s u r p ă t r e p t a t t e m p l u l de t ăce re ! Cine a t r ă i t aces te zi le d i n t r e i a r n ă şi p r i m ă v a r ă , nu. le p o a t e u i ta . In poezia lui T o p â r c e a n u , l i r i smu l e s t e r e ţ i nu t , ca şi când n ' a r fi v o r b a de o î n ­t â m p l a r e i n t e r ioa ră , ci d e u n e v e n i ­m e n t obse rva t . E o tac t ică fină, ca re d ă

poezie i l i b e r t a t e a ei ca lmă. I n Apri­lie, e m o t i v i t a t e a s'a camuf la t sub zor ­zoane decora t ive , s u b culor i pufoase şi z u m z e t muz ica l :

Baloane mari de spumă albă prin grădini

(Şi zarzărul, şi vişinul şi perii), Stau gata să se'nalţe din tulpini,

Spre cerul primăverii.

Caisul nostru s'a gătit la poartă Cu panglici albe ca'n tablouri vechi, Şi cu zulufi de floare la urechi, Cum astăzi nicăeri nu se mai poartă.

Pe strada mare, Ies flori înalte la plimbare In rochii de sezon, uşoare, Cu toate că-i o vreme-aşa de schim­

bătoare. Ah, fetele — şi mai ales cucoanele — Când vine primăvara, Sunt dulci şi colorate ca ЪопЪоапеІе /

GH. TOPARCEANU

Pe cea care-a trecut o chiamă Clara, Fiindcă are Ochi albaştri tare,

Şi gura ei cu rouge ca de coral Surâde vertical.

Un mic vârtej, copil al nefiinţei, Deacurmezişul străzii rătăcit, Nebun în jurul lui s'a răsucit Să-şi prindă coada galbenă cu d in ţ i i .

Departe, în azurul dintre nori, S'arată bifurcat pe cer, Un şir subţire de cocori, — O escadrilă de pe vremea lui Homer.

Es te c la r că b u c a t a e compusă d u p ă teor ia i ronie i . P o e t u l se t e m e a de faci­l i t a tea t eme i , de b a n a l i t a t e a ei. D a r f ru ­m o s u l d in ea, nu -1 fo rmează nici m e ­ta fore le o r n a m e n t a l e , or i spoiala ca r ica ­t u r a l ă , ci însăş i e m o ţ i a foar te p u r ă , a t â t de cava le re ş t e a p ă r a t ă de i n t e l i g e n ţ a ar t i s t ică . O a l tă m ă s u r ă a i n t e l i gen ţ e i sa le de ar t i s t , a d a t - o T o p â r c e a n u în acele b u c ă ţ i scr ise î n f r an ţuzeş t e d e a -d rep tu l , i n t i t u l a t e „Fahles microscopi­ques":

— Au revoir ! dit Toto Et partit en auto. Il n'avait nul souci. Au tournant dangereux Il lui creva un pneu Toto creva aussi.

Moralité: Mourir c'est partir un peu.

sau :

Un grand ours blanc mangea un petit daim.

Il assouvit sa faim, Au moins pour une fois.

Mora l i t é : On a toujours besoin d'un plus petit

que soi.

şi u l t ima , d in două v e r s u r i :

Un moucheron d'un jour piqua le grand Enée

Mora l i t é : La valeur n'attend pas le nombre des

années.

R ă m â n e să s p u n e m câ teva cuv in t e

d e s p r e cele p a t r u capi to le t e r m i n a t e d in r o m a n u l : Minunile Sfântului Sisoe. î n ­t r e g u l u r m a să a ibă 12 capi to le . T o p â r ­ceanu luc ra la el, cu o l u n ă î n a i n t e d e a m u r i . P r e ţ u i a p r o b a b i l m u l t aces t r o ­m a n „umor i s t i c " , d in c a r e p u t e m cita e x e m p l e de p roză d e aceeaş ca l i t a t e cu cea m a i b u n ă d in l i t e r a t u r a r o m â ­nească . T o n u l es te cel de b a s m şi n e a-duce a m i n t e de Creangă , d i n Harap Alb sau d in Ivan Turbincă, g â n d i r e a es te însă de ac tua l i t a t e , cu ap l ica ţ ia î n l u ­m e a m o d e r n ă : „ In c u r â n d , oamen i i or să dea ga t a Ra iu l , cu to t ce- i în el. P ă ­m â n t e n i i îşi uc id mor ţ i i ; v i a ţ a cea v e ş ­nică a m o r ţ i l o r n 'o să m a i fie, căci R a ­iul n u m a i e veşn ic . Mur i to r i i ş i - au m â n c a t Raiu l , ca ţ igani i b i se r i ca" .

„Mol ips i t de scep t i c i smul u n i v e r s a l , Sisoe, — ca re ven i se d in r a iu , p e p ă ­m â n t , ca să facă m i n u n i , s p r e b ine le oamen i lo r ,— a j u n g e la u r m ă să se î n ­doiască şi el de e x i s t e n ţ a r a i u l u i şi a vieţ i i veşn ice . A t u n c i îşi p i e r d e p u t e ­r e a d e a face m i n u n i . Şi c â n d se î n ­toarce în Raiu , „ î l gă seş t e f i rav, s t r ă ­veziu, g a t a să se r i s ipească" , — ca o p l ă s m u i r e i luzor ie" , (pag. 132).

I a t ă t onu l de basm, în cea m a i a leasă l i m b ă r o m â n e a s c ă , d in r o m a n u l acesta , p e ca r e îl r e g r e t ă m e n o r m că a r ă m a s ne i sp răv i t : „A doua zi d iminea ţ a , Sisoe se pogor î cu h â r z o b u l d in cer, p e vâ r fu l u n u i m u n t e îna l t .

D e acolo a r fi p u t u t c u p r i n d e cu ochii t oa te î n t inde r i l e lumi i , dacă p iscul acelui m u n t e n ' a r fi fost p u r u r i a scuns în nour i , ca să n u p o a t ă v e d e a n imen i , de jos cele ce se î n t â m p l ă p e acolo, p e sus ; m a i joacă o h o r ă d e Ie le , m a i p o ­goa ră d in cer câ te u n Sfânt. . . ce n e -voe să şt ie oamen i i to t? D a r as ta - i , că nici de-acolo , d in mi j locu l ace lor n e ­g u r i posomor i t e , dacă t e u i t a i în jos , n u p r e a se v e d e a m a r e luc ru . Z a d a r n i c se i sp i t i deci Sisoe să ză rească ceva, m ă c a r câ t de cât , m a i d e p a r t e de v â r ­ful nasu lu i , ca să şt ie s p r e ca r e p a r t e a l umi i să po rnească . D i b u i n d p r i n ceaţă , ca o m u l l ipsi t de v e d e r e , făcu câ ţ iva paş i încoace şi încolo, de ' n ce r ca r e ; d a r î n d a t ă a junse la o m a r g i n e şi se t r a s e î n d ă r ă t s p ă i m â n t a t , s i m ţ i n d că e ra g a t a să p u r c e a d ă în p r ă p a s t i e .

•— Aceas t a n u m a i p e p ă m â n t e s t e cu pu t i n ţ ă , cuge tă el îngrozi t , — să s ta i cu p r ă p a s t i a l â n g ă t i n e şi să n ' o vezi .

F a ţ ă cu a s e m e n e a p r i m e j d i e , d e s p r e ca re în ce r n ic i p o m e n e a l ă n u p u t e a fi, Sisoe socoti m a i cu cale să r ă m â e n e ­mişca t , p â n ă ce l u c r u r i l e se vo r a lege la v r e - u n fel. Se lăsă deci b in i şo r la p ă m â n t şi s 'aşează p e v â r f u l m u n t e l u i , t u rceş t e . Şi ca să n u s tea d e g e a b a acolo, î nă l ţ ă sp r e cer o c â n t a r e de l aude , p o ­t r i v i t ă cu s t a r ea lu i de a c u m :

Şi ia tă , şi ia tă , P e vâ r fu l m u n t e l u i n e - a m

aşezat . . . "

GRIGORESCU. OMAGIAL

(Urmare din pag. ha)

gorescu, p e ca re n 'o î n c a p e c u v â n t u l şi s t i l u r i l e p las t ice , n e c u m fo i le tonul u n u i s i m p l u nespecial is t . . .

Nicolae Gr igo rescu a c â n t a t c â m p u ­ri le, ho lde le şi f lorile, c r ângu l , t u r ­me le , zăduful , p u ţ u r i l e şi î n se r ă r i l e a-cestei ţ ă r i ; a cân t a t ţ ă r a n i i c u v i te le , h a m u r i l e , că ru ţe l e , h o r a şi c â r c i u m a

lor ; a c â n t a t p e do roban ţ i i I n d e p e n ­d e n ţ e i ; pe ţ igan i i şi p e ovre i i „ n o ş t r i " dacă v r e ţ i —• gen iu l s ău a n e m u r i t o î n t r e a g ă l u m e şi a tmos fe r ă r o m â ­nească .

Şi to tuş i Nicolae Gr igorescu e s t e u n necunoscu t . Nicolae Gr igorescu es te e l însuş i u n b ie t cl işeu p e c a r e un i i au î n c e p u t ch i a r să-1 şi contes te !

O p e r a lui , c a r e e cu m u l t m a i v a s t ă decâ t a m înce rca t no i s'o c a r a c t e r i z ă m aici, t r e b u i e ce rce t a t ă p â n ă în u l t i m e l e ei consec in ţe şi dacă d in ea s 'au p i e r ­d u t p e n t r u t o t d e a u n a a t â t e a capod 'o -p e r e , comoara t r e b u i e r econs t i t u i t ă m ă c a r s u b f o r m a u n u i m a r e a l b u m în culori , scos p e che l tu ia la S t a t u l u i .

Şi p â n ă se vor găsi fondur i l e ag r i ­cole p e n t r u î n n ă l ţ a r e a u n u i m o n u m e n t m ă r e ţ , — să - i z u g r ă v i m ch ipu l lu i N i ­colae Gr igo rescu u n d e v a î n t r ' o b i se ­r ică.

To t a r fi u n ac t de r e c u n o ş t i n ţ ă şi de cu l t u r ă .

N. CREVEDIA

C â n d în 1916 a m a juns ca g r e u r ă ­nit , în l u n a S e p t e m b r i e , în sp i t a l e l e din o răşe lu l b u l g ă r e s c Razgrad , r e p e d e a m d a t de u r m a lu i T o p â r c e a n u , căci ace ­laşi bă ie ţ e l b u l g a r A n d r e i , e lev în cl. V I I I - a de liceu, careul însoţ ise delà T u r . t uca ia s p r e Razgrad , m i - a d e v e n i t şi m i e p r i e t e n . C u m A n d r e i vo rb i a b i n i ­şor f r an ţuzeş te , el s'a p u t u t în ţ e l ege b ine , m a i î n t â i cu T o p â r c e a n u , apoi cu m i n e . De T o p â r c e a n u ş t ia m u l t e l u c r u r i p r i v i t o a r e şi la o p e r a lu i şi la o r i e n t a ­rea ideologică a r ev i s t e i i e şene Via ţa R o m â n e a s c ă .

Bu lga r i i a u m u l t ă cons ide ra ţ i e p e n ­t r u scr i i tor i . C â n d s p u n ei pisatei, scr i i ­t o r p a r c ă li se u m p l e g u r a c u m i e r e .

A m ă r t u r i s i t - o şi T o p â r c e a n u în car ­tea Pir in Planina.

L i c e a n u l b u l g a r A n d r e i m ' a î n ­t r e b a t dacă-1 cunosc pe sc r i i to ru l r o m â n T o p â r c e a n u . C â n d i - am r ă s ­p u n s că-i c u n o s c opera poe t i că şi că

GH. BĂNEA

ş t iu b ine şi cele ce se d e s b ă t e a u a tunc i în Via ţa Românească , a r ă m a s g â n d i t o r şi n u şi-a p u t u t opr i ref lec ţ ia : „ Ţ a r a as ta a v o a s t r ă e m a r e şi p l ină de m u l t e r e su r se , dacă-ş i î n g ă d u i e a t â t a r i s ipă de o a m e n i a leş i" .

In B u l g a r i a n u l - am în t â ln i t pe T o ­p â r c e a n u .

C â n d p r i n F e v r u a r 1918 n e - a m a d u ­n a t la Rusc iuc inval iz i i r o m â n i , a m da t şi de câ ţ iva bă ie ţ i de ai noş t r i , ca re fu­sese ră la Sofia, în sp i ta le . P e ei i -am î n t r e b a t d e T o p â r c e a n u . II cunoş t eau . F u s e s e cu ei p â n ă la u n t i m p . Apo i fu­sese a d u s de N e m ţ i în ţ a ră , c u m s p u n e ch ia r el în p r i m a c a r t e scoasă r e p e d e d u p ă războiu . Acea c a r t e se n u m e a : „ In g h i a r a l o r " . A p r o a p e aceleaşi l uc ru r i , m a i ampl i f i ca te şi c u u n e l e adăogir i ,

de GH. BĂNEA

c u p r i n d e şi u l t i m u l v o l u m Pirin Piani­na. In a m â n d o u ă a m cău ta t înf r igura t să v ă d dacă găsesc ceva d e s p r e Raz­grad , d e s p r e A n d r e i .

In p r i m a c a r t e n ' a m găsi t . In Pirin Planina a m găsi t . A m găs i t şi amin t i ­r e a l i ceanu lu i b u l g a r A n d r e i , bă ie ţe lu l sub ţ i r e , b u n cunoscă to r a l l imbi i f ran­ceze. A m găs i t însă şi r ă s p u n s u l la o n e d u m e r i r e a m e a d in v r e m e a aceea.

L i c e a n u l b u l g a r îşi aducea to ţ i p r i e ­teni i , m a r i şi mici , l a m i n e la spi tal . C â n d a m p u t u t să ţ i n o c a r t e î n m â n ă m i - a a d u s şi că r ţ i de citit, că r ţ i f ran­ţuzeş t i . Mi -a a d u s în v iz i tă şi p e profe­sori i lu i de l iceu.

M i - a m i n t e s c de u n b ă t r â n d e ş t i inţe n a t u r a l e , m o ş n e a g s impa t i c şi b lând, p e care-1 c h i e m a Iavaşev . A m zâmbit , căci n u m e l e - i v e n e a de là c u v â n t u l t u r ­cesc i avaş , încet .

Apo i şi ai n o ş t r i r â d e a u de n u m e ­le m e u , s p u n e a fiul p ro f e so ru lu i de n a ­tu ra l e , of i ţer de a r t i l e r i e , r ă n i t şi el, că n u p r e a m ă g r ă b i a m cu b a t e r i a mea. D a r şi dacă m ă g r ă b i a m , p r e a m u l t ă i sp r avă n u făceam cu t u n u r i l e n o a s t r e vechi . A c u m a da, a c u m a o să m ă g ră ­besc, că a m d o b â n d i t delà Tutracan m u l t e t u n u r i b u n e româneş t i . . .

A n d r e i mi -a adus m u l t e căr ţ i f r an ţu ­zeşt i de là p ro fe so ru l lu i de l i m b a f ran­ceză, m i - a ladus delà a c e s t a şi o m u l ­ţ i m e d e v o r b e b u n e , de î ncu ra j a r e , dar pe el n u 1-a p u t u t a d u c e .

C i t ind „ P i r i n P l a n i n a " a lui Topâ r ­ceanu , m i - a m expl ica t de ce n ' a veni t n i c ioda tă să m ă v a d ă p ro feso ru l de f ranceză de l à „ G h i m n a z i a " d in Raz­g rad .

B ie tu l om avusese de su fe r i t delà B u l g a r i p e n t r u c ă a ju t a se pe Topârcea ­n u şi- i d ă d u s e la u r m ă ch i a r şi o p â i n e c â n d t r e c u s e p e la Razgrad . Şi c u m la bu lga r i , m a i m u l t ca la alţii, ziloţii m i ş u n ă , o m u l se t e m e a să n'o pă ţ ea scă m a i r ă u d in p r i c ina mea .

P e T o p â r c e a n u n u a m a v u t fer i ­cirea să-1 c u n o s c pe r sona l . L - a m ascul ­t a t î n t r ' u n a n c i t ind d i n v e r s u r i l e lui la o ş e z ă t o a r e la Bră i la , a l ă t u r i d e domni i D e m o s t e n e Botez, S a d o v e a n u şi de ră ­posa tu l P a n a i t I s t r a t i . V o i a m să- i t r i m e t lu i T o p â r c e a n u ca r t ea m e a Zile de la­zaret, dar , p â n ă să fie t i p ă r i t ă car tea , g r e e r u l m i c u ţ şi gă lb ior , c a r e a a juns să a d u n e du ioase accen te de cântec , p â n ă şi d i n Ba lcan i i cei c iudaţ i , s'a s t ins .

Cea d in u r m ă icoană ce m i - a r ă m a s delà acest m i n u n a t c â n t ă r e ţ es te aceea a u n u i o m u l e ţ f i rav, s imbo l al g r e e r u -lui ca re cân tă :

„ T a r e - s m ic şi necă j i t " .

Decernarea premiilor na}ionale pentru literatură

M a r ţ i d. a. s'a î n t r u n i t la m i n i s t e r u l cu l t e lo r şi a r t e l o r comis ia p e n t r u acor ­d a r e a celor d o u ă p r e m i i n a ţ i o n a l e : p e n ­t r u n u v e l ă şi r o m a n şi a l doi lea p e n ­t r u ve r su r i , în v a l o a r e d e câ te 100.000 lei f iecare .

A p r e z i d a t P . S. Nicolae Colan, m i n i s ­t r u l educa ţ ie i n a ţ i o n a l e şi al cu l te lor şi a r t e lo r .

Din p a r t e a A c a d e m i e i R o m â n e a a-s i s ta t d. prof. R ă d u l e s c u Mot ru , iar d in p a r t e a soc. scr i i tor i lor a fost de l e ­

ga t d. prof. N . I. He rescu . P e n t r u p r e m i u l r o m a n u l u i s'a dat

u r m ă t o r u l vot : d. Al . C a z a b a n a î n t r u ­ni t 9 vo tu r i , d. Al . La ' scarov-Moldo-v a n u 5 v o t u r i şi d. I. T e o d o r e a n u 3 vo tu r i .

D. Al . Cazaban a fost proclamat lau­reat al premiului .

P e n t r u p r e m i u l poeziei a fost a les d. Al. S t a m a t i a d cu 10 v o t u r i . D . D e m o s ­t e n e Botez a ob ţ i nu t 9 v o t u r i .

Premiile Societăţii scriitorilor romani Socie ta tea scr i i to r i lor r o m â n i a acor ­

da t a n u l aces ta u r m ă t o a r e l e p r e m i i : P r e m i u l „Regele Çarol II", de lei

25.000, înf i in ţa t d e m i n i s t e r u l cu l te lor şi a r te lor , s'a a c o r d a t d- lu i L u d o v i c Daiuş, p e n t r u r o m a n u l „Jumătate de om''.

P r e m i u l „I. A. Brătescu-Voineşti", de le i 10.000, p e n t r u r o m a n , înf i in ţa t de m i n i s t e r u l cu l t e lo r şi a r te lor , s'a acor­da t d - lu i Ion Missir , p e n t r u l u c r a r e a „Fata moartă".

P r e m i u l „Socec", d e lei 10.000, p e n ­t r u poezie , s 'a acorda t d- lui Ş e r b a n Bascovici , p e n t r u v o l u m u l „Destăi­nuiri".

P r e m i u l „St .1. Costacopol", d e lei 6.000, p e n t r u cr i t ică , s'a aco rda t d- lu i Ion Biber i , p e n t r u ca r t ea „Etudes sur la l ittérature roumaine contemporaine".

P r e m i u l „S. S. R.", de lei 15.000 (di­vizibil) , p e n t r u cea m a i b u n ă ca r t e a anu lu i , p roză sau v e r s u r i , s'a acorda t d- lor Mi rcea Ges t icone , 7.000 lei p e n t r u r o m a n u l „Răsboiul micului Tristan" ; Iu l i an Vesper , 4.000 lei, p e n t r u v o l u m u l de poezi i „Poeme de nord" ; Teofi l L ia -nu, 4.000 lei, p e n t r u v o l u m u l de poezii „Curcubeu peste ţară".

P r e m i u l „S . S. R.", de lei 6.000, p e n t r u cea m a i b u n ă t r a d u c e r e a a n u ­lui , n e d i s t r i b u i t a n u l t r ecu t , se acordă d- lu i N . I. Herescu , p e n t r u „Lirica la­tină".

Acelaş p r e m i u , p e n t r u exe rc i ţ i u l cu­ren t , se a c o r d ă d- lu i Al . T. S t a m a t i a d , p e n t r u „Pagini din Oscar Wilde", poem în proză , P o v e s t i r i feer ice şi mora l e , B a l a d a t e m n i ţ e i d in R e a d i n g .

28 M a i 1938 = UNIVERSUL LITERAR

F ac to ru l face d r u m u l p â n ă în sat în d o u ă cea su r i şi a d u c e poş ta de t r e i o r i p e s ă p t ă m â n ă . Ra r ,

când a r e colete m a r i , î n h a m ă calu l la cariolă. încolo , v i n e că la re cu g e n t i l e de c o r e s p o n d e n ţ ă po t r i v i t e î n dăsagi .

Ca să fie la t i m p în oraş la poş tă , se scoală î n a i n t e de c â n t a r e a r â n d u n i c i i , că el ş a d e cu casa tocmai în B u g h e a . Se ridică soa re le s u s p â n ă să -ş i c u m p ă ­nească dăsagi i p e cal şi să po rnească la d rum.

Calul m e r g e r e p e d e în a e r u l r ăcoros al d imineţ i i de m u n t e . F a c t o r u l r e s p i r ă adânc şi se s imte u ş u r a t , p a r c ă a r fi

S c r i s o a r e din C o g e a l a c

w \ \

scăpat d e c ine ş t ie ce gr i je . D r u m u l a lb se p ierde în l u m i n a soare lu i , p r i n t r e livezile înve rz i t e .

Trece tot c ă l a r e o n e v a s t ă la t â rg . Neajungând p â n ă la scăr i , ţ i ne p ic ioa­rele în c u r e a u a scăr i i . F o t a i s 'a da t mult la o p a r t e şi se v ă d poa le le a lbe . Şi e î m b u j o r a t ă la faţă, că s o a r e l e o b a ­te drep t în spa t e şi a r e n i ş t e ochi n e ­gri.

— B u n ă d imine a ţ a ! — M u l ţ u m i m d u m i t a l e ! Şi-şi v e d e f iecare de d r u m . • Ce l'o fi a p u c a t p e fac tor că începe

să cânte încet , n u m a i p e n t r u el: — Murguleţ, căluţul meu! Ce te-abaţi din drum mereu? Ori ţ i-e greu trupşorul meu? Factoru l îşi s a l t ă pă l ă r i a d e p e f r u n ­

te, mai r e sp i r ă oda tă adânc , p a r c ă a r ofta. Dore ş t e ceva şi nici el n u ş t ie ce.

î na in te se v e d e m a r g i n e a r u m e n ă a pădurii şi l u c e ş t e f ierul a lb la c lopotn i ­ţa bisericii t ocma i în va le . P a r c ă i -ar face s e m n să v ie m a i d e g r a b ă .

Calul f l ămânzeş t e de a ş t e p t a r e în curtea oficiului poş t a l şi de d r u m u l l u n g şi de ae ru l t a r e .

Când s i m t e f r âu l s lab, p leacă bo tu l pe răzoare şi r e t ează fa ţa ie rb i i . O m e s ­tecă r o n ţ ă i n d t a r e , îl s u p ă r ă zăbala şi f luş tură d in cap să s c a p e de ' f râu.

De că ldură , de oboseală , de m e r s u l prea încet , pe fac tor îl a p u c ă p i ro t ea l a de somn şi m e r g e cu ochii închiş i câ te o postată b u n ă .

Calul se op re ş t e de tot şi î ncepe să rupă i a rba cu d in ţ i i .

Factorul se t r ezeş te , t r a g e f râul şi strânge p in t en i i : — Hi, g loabă! c ă - i to t m â n c a în c u r t e a

lui Vâlcu! Ca şi cum ar fi în ţe les , calul s t r ă n u ­

tă odată t a r e şi p o r n e ş t e în b u e s t r u mărunţel şi l egăna t .

I I

Vâlcu s tă la m a r g i n e a sa tu lu i , pe drumul d i n s p r e o raş . F a c t o r u l se ob i ş ­nuise să n u t r a g ă d r e p t la p r i m ă r i e Strigă la p o a r t a l u i Vâ lcu :

—Acasă s u n t oameni i , m ă i n e n e Vâ l -cule?

Omul îi iese îna in te , îi r ă s p u n d e la bunăziua şi s e u i tă la fac tor c u m dă jos dăsagii cu g e n t i l e u m p l u t e de co­respondenţă.

Aci sun t copii le de c h e m a r e în j u d e ­cată, cu c i ta ţ i i le de la t r i b u n a l , gaze te cu războaie î n t r e ţ ă r i , m o l i m i grozave. . . veşti din toa tă l u m e a .

Factorul aşează cu g r i j e dăsag i i p e prispă, c â n t ă r i n d u - i în m â n ă , să vadă dacă sun t g re i ; că de aci p â n ă la p r i ­mărie îi duce în sp ina re , că n u e d e p a r ­te... un pas de loc.

Vâlcu n u ş t ie să c i tească. A î n v ă ţ a t „az b u c h e " la cerc , o i a rnă , pe nis ip , în şcoala veche . A r ă m a s doa r cu do ru l

de car te şi-i p l ace să a u d ă p e P e t r e , fiu-său, c i t i ndu- i d in că r ţ i n o u t ă ţ i dela marginea p ă m â n t u l u i .

De aceea a ş t e a p t ă cu m u l t ă b u c u r i e pe factor şi p â n ă se î n t o a r c e d e la p r i ­mărie, îi î ng r i j e ş t e de cal, îi scoa te f râ ­ul din cap, îi s l ăbe ş t e ch inga şi-1 lasă să pască i a r b a de s u b t p r u n i .

— De u n câ rd de v r e m e aduci tot mai multe hâ r t i i . I a r s 'o fi î n t â m p l a t ceva prin a l u m e !

— Se î n t â m p l ă m u l t e , n e n e Vâlcu le . Ei le sc r iu p r i n gaze te ş i -mi încarcă m i e gen t i l e , d a r ce, o să poa t ă să le cu­p r i n d ă p e toa te?

Vâ lcu a r fi v r u t să afle m a i m u î t e ; m a i a les e ra do r i to r de războa ie , p e n ­t r u c ă fusese şi el în r ăzbo iu l cu Turc i i . Fer icea pe fac tor : ce n o r o c a r e el, să s t ie tot ce se p e t r e c e p e fa ţa p ă m â n t u ­lui .

I I I

F a c t o r u l lasă ca lu l p r i pon i t in cu r t e , a r u n c ă dăsagi i la s p i n a r e şi p o r n e ş t e sp r e p r i m ă r i e . C â n d dă în u l i ţ a sa tu lu i , s u n ă d in corn şi p a r c ă t r ece un fior pes te l u m e a care a ş t e a p t ă în c u r t e a p r i m ă r i e i .

F e m e i l e se opresc d in to r s şi se u i tă cu j i n d la dăsagi . In g â n d se roagă la D u m n e z e u să l e fi ven i t sc r i soarea a ş ­t e p t a t ă , sau b a n i t r imi ş i d e b ă r b a t u l p leca t în ba l tă , d u p ă m u n c ă .

Mai p e t oa t e le ş t ie fac toru l p e n u m e . — Nimic , Mar i ţo , n imic , nici azi. D ü ­

te acasă şi m a i a ş t eap t ă . Şi femeia tot n u p leacă . De u n d e ştii ,

că n 'o fi sc r i soarea a r u n c a t a acolo, în fundul gen ţ i i .

— Le le S u l t a n o , eş t i b u n ă de c ins te . Ţ i -a căzu t în bob i ve s t e b u n ă p e d r u m de sea ră?

— Căzut , ma ică . — Şi sc r i soarea u i t e -o colea la m i n e . — Hai , neică, ha i în p r i m ă r i e ! Ara u n

pache t , c a r e îmi mi roase mie a ci taţ i i , se ad re sează el a l tu ia , u r c â n d u - s e pe scăr i .

N o t a r u l i scă leş te de p r i m i r e , fac toru l îşi u ş u r e a z ă gen t i l e şi g l u m e ş t e cu lu ­mea . N i m e n i n u s 'ar fi s u p ă r a t p e el şi c â n d pleca , lăsa în u r m ă p ă r e r i de r ă u s au vese l ie .

Cei car i n u p r i m i s e r ă n imic se m â n ­gâ ie cu g â n d u l :

— Acu, p o a t e po imâ ine , dacă o v r ea D u m n e z e u !

IV

L a î n t o a r c e r e , Saf ta Vâ lcu lu i îl c in­s t e ş t e cu ce se î n t â m p l ă să a ibă în casă

u n ciocan de rach iu , o g lugă de m e r e , d o u ă - t r e i ouşoare. . .

— Ia maică , ia! Să duci acasă ia co­pii!

— Leică Safto, leică Safto! N u şt iu, zău, c u m o să m ă p l ă t e sc eu de d u m ­n e a v o a s t r ă !

— Las ' că n u e nici o p a g u b ă ! Ai d u m n e a t a cu ce să t e p lă teş t i . Ui te că m a i e o leacă ş i -mi ia pe P e t r e m i l i t a r şi o să t e r o g p e d u m n e a t a s ă - m i aduc i scr isor i le .

— F a c tot p e n t r u d u m n e a v o a s t r ă .

T o a m n a le-a p leca t b ă i a t u l la un r e ­g i m e n t de că lă raş i t ocma i în Dobrogea , la Cogealac . E r a s i n g u r u l copil şi Saf ta n u m a i înce ta d in p l â n s .

Vâ lcu ş t ia că mi l i ţ i a n u e ca r ă z b o ­iul, c ând g loan ţe l e ş u e r ă p e la u rech i , î ţ i sp in t ecă m a n t a u a şi ţ i - a r u n c ă ch i ­p iu l câ t colo.

P e bă i a t îl dusese p â n ă la t r e n , îl v ă ­zuse u r c â n d u - s e în vagon, se u i t ase în cale, p â n ă n u s'a m a i v ă z u t fum de m a -

de I. BOTENI

L a t re i zile d u p ă p l eca rea lui P e t r e , c â n d e r a să v ie fac torul , Saf ta a s ta t de d i m i n e a ţ ă în capu l t inzi i şi n u ma i s l ăbea d in ochi d r u m u l o raşu lu i . . — O m fi a v â n d şi noi v r eo sc r i soare de la băiat . . . se a d r e s ă ea fac toru lu i , cam cu ruş ine .

Vâlcu , d e s c h i z â n d p o a r t a cea m a r e , ca să î ncapă calul , g ros de co respon­den ţă , i n t e r v i n e r e p e d e :

—• Taci , f emee , d in gu ră ! Ce scr isoa­re? Bă ia tu l , nici n 'o fi sosit acolo...

E d r u m lung , ce crezi? înche ie el, î n -d r e p t â n d u - s e că t r e factor , t re i , p a t r u zile... ş i p e u r m ă m a i m e r g e şi p e jos .

F a c t o r u l c rede că t r e b u e să s p u e şi el o vo rbă :

— P e s t e o s ă p t ă m â n ă t r e b u e să p r i ­mi ţ i scr i soare .

Saf ta s 'a m a i l in iş t i t şi de câ te ori p u n e ceva în desagi i fac toru lu i , îi s p u ­n e în t a ină :

— Vezi, maică , a d o - m i o sc r i soare ! A t r e c u t s ă p t ă m â n a , a t r e c u t a l ta ş i -

n imic . F a c t o r u l u i îi e ra r u ş i n e să m a i lege

ca lu l în c u r t e a lu i Vâ lcu şi îi e r a mi lă

ş ină. I-a p leca t bă i a tu l mi l i t a r , cum p leacă f iecare f lăcău. N ' a r e dece să se în t r i s t eze , că doar n u e război .

Se m a i î m b u n a Vâlcu , d a r tot îl să­ge tau şi pe el câ t eoda tă n o d u r i în capu l p iep tu lu i .

şi de u n u l şi de a l tu l , p e n t r u că a m â n ­doi îl a ş t e p t a u a c u m cu l a c r ă m i l e în ochi şi Saf ta se j e lea ca d u p ă m o r t la ges tu l d in u m e r i , c â n d omul op rea ca­lu l în p o a r t ă .

— Nimic ! Nimic !

ISTORIE LITERARĂ

Debutul lui Duiliu Zamfirescu In a r t i co lu l O monografie despre

Duiliu Zamfirescu, pub l i ca t t o t în a-ceas tă rev i s tă , a r ă t a m , p r i n t r e m u l t e l e greşe l i c a r e se p u t e a u r ep roşa celui ce scr isese o c a r t e d e s p r e aceas tă r e m a r ­cabi lă f igu ră a l i t e r a t u r i i r o m â n e ş t i , că n u fusese cunoscu t ă d a t a d e b u t u l u i . L u ­c ru l aces ta , de al tfel , e ra u n a d in cele m a i mic i v in i a le s t u d i u l u i de ca re m ă o c u p a m şi p e ca r e nu-1 r e c o m a n d a m de loc celor ce v o i a u să cunoască u n a d e ­v ă r a t Du i l iu Zamf i r e scu .

D e b u t u l aces tu i scr i i tor a fost so­cot i t la 10 F e b r u a r i e 1880, când a p a r e în Literatorul lu i Macedonsk i poema Levante şi Kalavryta. Ch ia r î n t r ' o c a r t e a t â t de b o g a t i n f o r m a t ă ca Istoria literaturii româneşti contemporane a d- lui N. Iorga , aceas tă d a t ă a p a r e şi n u a l ta . In a r t i co lu l pomen i t , a m r e p r o ­şa t că d a t a d in 1880 n u c o r e s p u n d e r e a l u l u i d e b u t . Mă s i m t d a t o r cu câ ­t eva p rec iză r i , cu a t â t m a i m u l t cu cât a f i rma ţ i a a r p u i e a s u r p r i n d e pe foar te m u l t ă l u m e . P r e z e n t a r e a lui M a c e ­donski , ca re înso ţea p r i m a b u c a t ă a p o e t u l u i p u b l i c a t ă în Literatorul, p ă ­rea că n u lasă nicio îndo ia lă că ace la e ra a d e v ă r a t u l debu t , m a i a les când n imen i , nici ce rce tă to r i i l i t e ra r i , nici cei ce au p u b l i c a t a m i n t i r i d e s p r e scr i i tor , nici el însuşi , câ t a t r ă i t , p r i n scr isor i , n ' a p o m e n i t d e a l t ă da t ă .

D e b u t u l în să n ' a fost acela, ci cu a-p r o a p e doi an i m a i î na in t e .

I n z ia ru l Rësboiul, condus d e scr i i to­ru l Gr . H. G r a n d e a , se află în z iua de 12 Mai 1878, poezia Bătrânul şi fluturul, s e m n a t ă Du i l iu L. Zamf i rescu . C u m n u m e l e D u i l i u es te foa r t e r a r , i a r pe t a t ă l s c r i i to ru lu i îl c h e m a Lască r , es te ne îndoe ln i c v o r b a de a u t o r u l Vieţii la ţară. R e p r o d u c aceas t ă poezie , m o d e r ­n i zând sc r i e rea :

B Ă T R Â N U L ŞI F L U T U R U L

„Vale verde 'ncântătoare, — tainic râu [ce'n liniştire

„Printre maluri înflorite ne'ncetat [călătoreşti, —

„Flori şi fluturi ce vă treceţi toată [vieaţa 'n îndrăgire,

„Iacă-mă, — venit-am iară ca din tim-[pul de iubire

„Ce-a trecut, să-mi daţi o parte ! — [Puterilor omeneşti,

„Nu le 'i dat să poată-a 'ntoarce a tre­cutului mărire.

„Florilor, îmi daţi profumul, iar voi [fluturi aripioare.

„Ca să sbor şi s'ajung timpul când am [fost tot fericit.

„Nu voiesc vieaţă lungă, ci numai cât [ţine-o floare

„Să trăesc în fericire, şi apoi întinerit „Să mor vesel ca un flutur, deşi alb,

[îmbătrânit. Doarme fluturul pe floare ! — Moşu'i zice cu 'ntristare: „Măi băete, nu dormi. „Dă-mi aripele-ţi uşoare „Să cutreer lumea mare... „Voiesc a întineri. Şi îndată mâna 'ntinde De aripi uo ind a-l p r i n d e Sprinten, fluturul zbură, Dar din zboru-i lin el pică Căci după aripa-i mică Praful, i se scutură.

„ — C e nebun, îşi zise iară, moşul cu [barba a lb i tă , —

I

4 '

Cu ce slabe aripioare după ani voiam să [zbor...

Gândule, tot împreună spre juneţea-m' / fer ic i tă

V o m zbura, căci pentru aripi de un [flutur sprinteor

Prea sunt grei ai vieţii mele ani de jale [şi de dor !"

O l u n ă şi j u m ă t a t e m a i t â rz iu , ace­laşi z iar pub l i ca . î n n r . 334 d i n 23 I u ­n i e 1878 (p. 3), u r m ă t o a r e a sc r i soare :

D-le Redactor, Vă sunt. necunoscu t , şi cu toa te a-

ces tea vă scr iu . — U n r e d a c t o r v e d e m u l t e cur ioz i tă ţ i î n v i e a ţ a sa de ziar is t , d a r u n r edac to r , însă ca re e s t e şi poet , ace la de s igur , t r e b u e să v a d ă şi m a i m u l t e , — d a r acela şi i a r t ă m u l t e .

M u l ţ u m i n d u - v ă p e n t r u p u b l i c a r e a celor d in tâ i v e r s u r i , vă rog a citi şi pe aces tea .

D U I L I U L. Z A M F I R E S C U

de G. C. NICOLESCU

N o u a poezie t r i m e a s ă , u l t i m a p u b l i ­ca tă în z i a ru l lu i G r a n d e a , cu ca r e se va î n ţ e p a m a i t â rz iu , es te u r m ă t o a r e a :

O H ! TACI. . .

Din ochii tăi cei negri o lacrimă fierbinte Pe mâna mea răcită — în umbră a

[picat, — Şi ce-am simţit atuncea... nu ştiu;

[plăpânda-mi minte Părea că se topise în plânsu-ţi înfocat. Oh! taci, oh! taci, iubito! — P ă m â n t i i i

[tot înghite; Curând... Şi răsuflarea pe buze-mi va

['ngheţa, încet, încet mai vino; de buzele-mi

[pălite Lipesc încă-odată, gingaş figura ta. Văzut-ai tu vr'o dată, în zorile senine, Lucind a nopţii rouă pe frunze şi pe

tflori? — Ca n o a p t e a - a m p l â n s adesea, uitân-

[du-mă la tine, Gândind că las în urmă o floare printre

[flori.

Oh! taci, dar, taci, iub i to , şi lasă-mă pe [mine

Să plâng, nebun de dorul acestor ochi [frumoşi.

Eu plec, mă duc departe, iar tu rămâi [cu Ыпе,

Şi uită tot trecutul din anii furtunoşi.

Sigur , a m b e l e poezii s u n t s labe . Nici v â r s t a a u t o r u l u i , n ic i d a t a la ca re e r a u scr ise n u le po t scuza. I s tor ic l i t e r a r însă es te p r e ţ i o s să ş t im d a t a e x a c t a şi î m p r e j u r ă r i l e în c a r e a d e b u t a t u n scr i i tor , m a i a les dacă e l e m e n t e l e aces ­tor b u c ă ţ i se i n t e g r e a z ă în cad ru l i de i ­lor p e c a r e le r e p r e z i n t ă toată poezia lui D. Zamf i re scu . St rofa , în c a r e p o e ­tu l , la 1899, se ad re sează f l u tu re lu i :

Dau pentru clipa-ţi uşarnică Toată viaţa mea harnică; Dau pentru leagănul vântului

Tronul pământului. (F lu tu re ) .

r ep rez in t ă , cu a l t e posibi l taţi d e e x ­pres ie , ceea ce înce rcase cu 21 d e an i m a i î n a i n t e .

C â n d p r i m a poezie p u b l i c a t ă de u n poe t se dovedeş t e a a v e a adânc i l egă­tu r i , v iz ib i le de la p r i m a p r i v i r e , cu o î n t r e a g ă t r ă s ă t u r ă d i n ope ra de m a i t â rz iu , î n s e m n ă t a t e a descoper i r i i aces­te i bucă ţ i , p ă s t r â n d cu g r i j e p ropor ţ i i l e , n u va p u t e a fi con t e s t a t ă n ic i de cei m a i scept ic i .

P . S. Datoresc d-lui Barbu Theodo-rescu sugest ia că Dui l iu Zamfirescu a debutat înainte de 1880.

D i m i n e a ţ a , c â n d p leca d in poş tă , fac­t o r u l se u i t a la t o a t e scr isor i le şi s e î n ­t r i s ta , c â n d v e d e a că n u e n i c iuna cu a d r e s a lui Vâlcu.

A v e a el u n p l a n m a i d e m u l t . A c u m , zis şi făcut .

Se aşează la m a s ă şi scr ie : Cogealac, 22 N-brie

Iubiţii mei părinţi, Din mila lui D u m n e z e u aflaţi că sunt

sănătos şi o duc bine cu serviciul. A m venit întâi în Tulcea la regiment şi pe urmă am făcut patru zile pe jos şi n'am avut t imp să vă scriu.

Scrisorile vin anevoe, că vin pe apă şi aşa să ştiţi că eu sunt sănătos şi nu mi-au ajuns paralele.

Tată, să-mi mai trimeţi ceva bani, că mâncarea e rea de la cazan şi puţină, de te scoli dela masă mai f lămând ca înainte.

M'ar lătra Lăbuş o săptămână, să mă vadă cum sunt îmbrăcat. Curând o să ne dea caii în primire, dar să n'a-veţi nici o grijă, că ştiu eu să mă păzesc de dobitocul nărăvaş.

D e Crăciun nu-mi dă permisie, poa­te tocmai de Paşti o să ne mai vedem sănătoşi.

Al d-voastra fiu, care vă doreşte Petre N . Vâlcu

B ă t r â n a îl a ş t eap t ă . S e tot u i tă d u p ă soa re şi i se p a r e că în t â rz i e fac toru l .

— Ce zici, omule , v ine scr i soarea? — Ş t iu eu? — Ba eu c red că v ine . N 'a i v ă z u t p ă ­

i a n j e n u l ă la c u m s'a l ă s a t d in g r i n d ă d r e p t în pa t . Şi a m v isa t a z i -noap te faptori d'aştia, mul ţ i . . . se p ă r e a că e ra p l in s a t u l de ei. E u a m fiert g ă i n a şi m ă m ă l i g a e ga ta . S ă m ă n â n c e că lă to ru l

,1a m a s ă . Adu-1 D o a m n e , cu sc r i soare! Ui te , de e r i m i se b a t e m i e g e a n a

d r e a p t ă şi as ta e ceva .

VI

F a c t o r u l , d u p ă cal, a făcut s e m n că e ve s t e b u n ă . S'a d a t r e p e d e jos, a de s ­făcut gean ta , a c ă u t a t î n t r e hâ r t i i , a desfăcu t p l icu l tact icos, u i t â n d u - s e când la Vâlcu , c â n d la Safta , b u c u r â n -d u - s e şi el de b u c u r i a lor .

A cit i t sc r i soarea t a re , d r e g â n d u - ş i g lasul , c â n d şi când. P e u r m ă a m a i l ua t -o la r epe t i ţ i e şi Vâ lcu l-a î n t r e r u p t la c u v â n t u l Tu lcea :

— .. .Turcia, c u m ziseşi? — Nu! Tulcea . — Mă m i r a m şi eu! Ce să cau t e el

în Turc i a? Că d o a r n u e r ăzbo iu acu? — Ba o ft mă ! Mai şt i i? v o r b e a şi

Saf ta . ^ — N u e, n u . Las ' că ş t iu eu. zice

Vâ lcu . F a c t o r u l n 'a p u t u t să scape ş i a s t a t

la masă . A b ă u t ţu ică d in bu to ia şu l cel mic, p ă s t r a t ă d in ani i t r e c u ţ i şi au vo r ­bit d e s p r e bă ia t .

A spus el c u m e p r i n p ă r ţ i l e alea, că făcuse oas tea to t în Dobrogea . C u m se v indea v i n u l cu u n ban de zece ocaua, că Turcoa ice le u m b l ă î m b r o b o d i t e pe s t e faţă.. .

Tocma i e ra să plece, c â n d se a u d paş i de c i sme p e sală. Uşa se deschise înce t şi P e t r e se a r ă t ă în p r a g .

D i n t r u 'n tâ i mesen i i au c rezu t că e v reo a r ă t a r e .

P e t r e dă m â n a cu to ţ i şi s p u n e c u m l-au î n to r s î n d ă r ă t în oraş , s ă facă m i ­li ţ ia m a i ap roape , f i indcă e s i n g u r la p ă r i n ţ i .

S'a î n c o n t r a t cu u n c ă p r a r şi l-a b ă ­g a t la înch isoare , de aceea n 'a scr is n i ­mic acasă

— Ai scris , ma ică ! Tocmai azi a m • p r i m i t de la t ine .

— Eu? N ' a m scr is . — Pă i , as ta ce e? adaogă Vâlcu , î n t i n -

z â n d u - i p l icul . Ia bă i a tu l scr isoarea , o c i teş te , o în ­

toa rce , o r ă suceş t e . Se u i t ă la fac tor ; a r

v r ea să- i ceară o l ă m u r i r e . Aces ta se g r ă b e ş t e să m u l ţ u m e a s c ă , încalecă ca­lul şi p leacă .

Saf ta dă b ă i a t u l u i s caun la m a s ă şi-i s p u n e , r u g â n d u - 1 :

— Ii fi scr is , maică! T u ai scris , că p r e a s p u n e a f rumos acolo!

Din ziua aceea fac toru l n ' a m a i dat p r in cu r t ea lui Vâ lcu şi Safta se mi ră , că ce să fie, că nu-1 s u p ă r a s e cu n imic .

UNIVERSUL LITERAR 28 Mai 193 8

D Д H T E C O N U N I C U Ades, cu Dumnezeu , în ochi şi 'n gând, Truditul suflet stă pe loc, şi-ascultă Tristul nenoroc, al glasului, plângând.

E-al veacurilor glas, nestins, ce frânge Liniştea de vis, şi 'nchis îşi plânge Taina neînvins , de-al iadului abis.

U n om ş i -un duh, prin iad, cercetători, Pe mal de stânci, ajunseră, spre zori, Pe unde Christ, cu ochii-I, iertători,

Pr in El, de El le-a amintit . U n soare Nou, pe drumul ce urcuş, de-acum, era Le lumina şi le-aducea 'ntr'o boare

Viaţa Sa 'n ecou de suferind, Ecou al unui vis, ce fi-va, în curînd, Etern, al celor ce vor fi iertaţi.

Cei doi urcând, în spre destin, se-opresc. Virgil s'a dus — Iar Dante, singur,

vede un vis, E Beatrice 'naintând, spre flori ce cresc

In Paradis. Lumină 'n cer şi flori Lumini şi flori şi scânteieri, ce

prevestesc Seninul drum, pe care, Dante 'n zori

Purtat va fi, de har dumnezeiesc Mai sus. Se 'nalţă-uşor, iar ochii'n ochii îngerului prinşi, senini, găsesc

Un freamăt ca de sbor, în care-aprinşi, Toţi fericiţii cresc. U n trandafir De duhuri care 'n freamăt prins,

Pe Dumnezeu îl simt, în ochi şi'n gând Şi-1 ţes, în fir, inel de scump topaz,

aprins. Eternă viaţă 'n candelabre, stând.

ILEANA BUSUIOCEANU

Expoziţia de covoare a d-nei Maria Nisipeanu

In u n a d in p r i m i t o a r e l e săli al fun­daţ ie i Dal les se află deschisă de la î n c e ­p u t u l aces te i lun i , expoz i ţ i a d e covoa­r e a d -ne i M a r i a Nis ipeanu , d i r ec toa ­r e a şcoalei de i n d u s t r i e casnică. Es t e — dacă socot im b ine — a zecea expozi ţ ie

Covor odtenesc

de acest fel, în ca re d ^ s a înfă ţ i şează pub l i cu lu i p r o d u s e l e une i a r t e î n p r a c ­t i ca rea că re ia se cer însuş i r i a lese de g u s t s igu r şi î n d e m â n a r e a t e n t ă şi m i ­găloasă , u n s imţ e x e r s a t a l a r m o n i e i color i lor d a r m a i ales o g r i j e ne spusă în dozarea şi d i s t r i bu i r ea accen te lo r de inova ţ i e pe r sona lă , c o n s t r â n s e în toa tă clipa, de r e s p e c t a r e a celor m a i s t r i c te t rad i ţ i i . Aces t e însuş i r i , d -na N i s ipeanu le v ă d e ş t e cu pr i sos in ţă , î n t r ' u n g r a d r emarcab i l , sub îndo i tu l r a p o r t al măes t r i e i a r t i s t ice , al m e ş t e ş u g u l u i t e h ­nic p r o p r i u zis, ca şi s u b a l gus tu lu i p r o p r i u şi n u a n ţ e i p e r s o n a l e .

A r t a p o p u l a r ă r o m â n e a s c ă şi-a m a n i ­fes ta t cu o r a r ă p l e n i t u d i n e e x p r e s i v ă t oa t ă bogă ţ ia mo t ive lo r de insp i ra ţ i e , în a c e a s t ă i m p o r t a n t ă r a m u r ă de p r o ­duc ţ i e a i n d u s t r i e i casnice ţ ă r ăneş t i , ca re es te ţ e s u t u l scoar ţe lor .

I n tu i ţ i a suf le tu lu i a r t i s t i c p o p u l a r a s u r p r i n s s ec r e tu l î m b i n ă r i i color i lor şi al împ le t i r i i mo t ive lo r d u p ă o r i tmică a rmon ioasă , f ixând astfel , cu p re s t i g iu l desăvâr ş i t e i f rumse ţ i , c anoane le rigu­roase a le une i a r t e , de la care or ice a b a ­t e r e s 'ar p ă r e a o erezie .

A m a m i n t i t de aces t e l uc ru r i , cunos ­cu t e p robab i l de cei m a i mul ţ i , d a r nu ş t iu şi în ce m ă s u r ă t r ă i t e cu toa tă s ince r i t a t ea şi r ea l i za t e cu f ine ţea ar­t is t ică p e care a m p u t u t - o a d m i r a în expoz i ţ ia d -ne i Ni s ipeanu .

De la sobra e l egan ţ ă a feţei d e masă o l teneş t i , cu m o t i v e f lorale, a d m i r a b i l s t i l iza te şi d u n g a t ă d iagona l de o l a tă fâşie a lbă , p â n ă la bogă ţ i a fas tuoasă de

de M. NICOARA

m o t i v e şi colori a m a r e l u i covor de pe p ă r e t e l e d in fund a l sălii, p r i v i t o r u l a r e doar g r e u t a t e a a leger i i şi a f ixăr i i p r e ­fe r in ţe lo r sale .

Co lo r i tu l ş te rs , a t â t d e suges t iv şi r i tmica l ini i lor o n d u l a t e a l e mo t ive lo r d i n covoare le o l teneş t i s u n t cu deose ­b i r e a t r ă g ă t o a r e şi ou g r e u t e poţ i s m u l g e f a r m e c u l u i d i sc re t p e care-1 r ă s ­pândesc . S u n t to t a t â t de r e m a r c a b i l e p r i n i n t e n s i t a t e a s imţ i r i i şi pe r f ec ţ iune ar t i s t ică , ace le compozi ţ i i l u c r a t e în mo t ive şi t o n u r i de t o a m n ă , în ca re p r e o c u p a r e a de a r e d a m a i d e a p r o a p e a s e m ă n a r e a cu mode le l e d in n a t u r ă — ciorchini de s t r u g u r i şi p ă s ă r i — î n ­f rânge rigoarea une i exces ive s t i l izăr i .

Bogăţ ie i o r n a m e n t a l e d i n covoare le o l teneş t i , în ca re a b u n d ă m o t i v e l e f lo­r a l e şi t o t ce n a t u r a p o a t e oferi ca m o ­del, con t r a s t ează cu p r e c ă d e r e a a c o r d a ­tă m o t i v e l o r g e o m e t r i c e d in compozi ­ţ i i le b a s a r a b e n e . S t i l i za rea e s t e aci m a i r i gu roasă şi color i tu l m a i v iu , de o p r o s p e ţ i m e spon tană , e fec tu l m a i d i rec t d a r p o a t e şi de aceea m a i pu ţ in du rab i l .

P r i c epe rea , g u s t u l şi s t ă r u i n ţ a e n t u -s ias tă cu ca re d -na Ni s ipeanu con t inuă f rumoase le t r ad i ţ i i a r t i s t i ce a l e ţ e s u ­tu lu i covoare lor , de l ă sa t e as tăz i de t ă ­rănc i le noas t r e , s 'au b u c u r a t d e p r e ţ u i ­r e a şi î n c u r a j a r e a u n o r cunoscă tor i , d a r se p a r e că pub l i cu l m a i la rg , ce f r ecven tează de obiceiu expozi ţ i i l e de p i c tu ră , ocoleşte astfel de man i f e s t a -ţ i un i de „ a r t ă m i n o r ă " — f o r m u l ă co ­m o d ă ca re , g reş i t î n ţ e l easă de cele m a i

V

« • - V i і ' • t л " s \

Covor basarabean

m u l t e ori , îl l ipseş te de p r i l e ju l u n o r n e b ă n u i t e sat isfacţ i i a r t i s t ice .

U n astfel de p r i l e j es te expozi ţ ia de covoare a d -ne i M a r i a Nis ipeanu , ca re v a fi socot i tă c r edem, ch ia r de c u ­

noscător i , o r eve la ţ i e .

N u l - a m cunoscu t n i c ioda tă (a m u ­r i t î n a i n t e d e n a ş t e r e a mea) însă , de m u l t ce a m to t auz i t de dânsu l , p a r ' c ă l -aş fi cunoscu t . O c iuda t ă v r e r e a d e s ­t i n u l u i a făcut să a u d m e r e u d e „ c o n u N i c u " şi, chiar , să calc p e u r m e l e lu i . Dar , as ta se v a v e d e a m a i încolo .

P e „ c o n u N icu" a m î n c e p u t să-l c u ­nosc, în tâ i , d in poves t i r i l e J u l i é i

C â n d a v e a m v r e o cinci an i , a m că­p ă t a t î n t r ' o zi o dădacă n o u ă . E r a o fe ­m e e îna l t ă , voinică, n e m ţ o a i c ă şi — aşa m i s'a p ă r u t — b ă t r â n ă . P o a t e n u e r a ch i a r a t â t d e b ă t r â n ă c u m m i s 'a p ă ­ru t , dar , o r i cum, e r a t r e c u t ă b i n e cu v â r s t a . O c h e m a lu l i a . Deş i „ n e m ţ o a i ­că" p e n t r u c ă v o r b e a n e m ţ e ş t e , e ra o r i ­g i n a r ă de la B rody , d in Gala ţ ia , şi, des i ­gur , d u p ă chip şi t ip , e r a r u t e a n c ă , o r i poloneză . Im t i n e r e ţ e s lu j ise „ to t p e la bo ie r i m a r i " — c u m s p u n e a adesea — şi se m â n d r e a cu as ta . Câ t e poves t i r i f r u m o a s e cu l u m e de a l t ăda t ă , cu m o ­şii şi c u r ţ i şi bo ie r i n ' a m ascul ta t , d e -a l u n g u l copi lăr ie i , d in g u r a ei ! C u n o s ­c u s e t oa t ă b o i e r i m e a Moldove i de a c u m o s u t ă de ani . Aş p u t e a î n tocmi azi u n v o l u m î n t r e g d in p o v e s t i r i l e l u l i e i pe ca r e de a t â t e a o r i l e - a m auzi t , în cele două decen i i cât a s t a t la no i î n casă. „ C â n d e r a m la S tü rza . . . " — căci aşa î n ­cepea lu l i a — ş t i am ce avea să u r m e ­ze. „ C â n d e r a m la Cânta . . . " sau „ C â n d e r a m la Cerviceş t i . . . " — da r o a s c u l t a m ca şi când a t u n c i poves t ea p e n t r u î n t â i a oară .

— C â n d e r a m la conu Nicu.. . Aşa a m auz i t î n t â i d e „conu Nicu" . l u l i a fusese şi la „conu Nicu" . Şi m a i

ades şi — p a r ' c ă — m a i cu d r a g , p o ­ves t ea d in v r e m e a t i n e r e ţ e l o r ei, „ când e r a la conu Nicu" , la ţ a r ă , c ămără ş i ţ ă , m a i î n t â i la u n a d in moşi i le lui , apoi la al ta, căci conu Nicu a v e a v r e o p a t r u moşii , şi to t a t â t e a c ă m ă r ă ş i ţ e . P e d â n ­sa a m auz i t -o s p u n â n d că „conu N icu" e r a om „ iu t e la m â n i e şi ap r ig la f i re" . B ă t e a ha idă i i şi a rga ţ i i — s p u n e a I u -l i a — „cu h a r a p n i c u " şi n i m e n i n u c r âc ­nea î na in t ea lu i . N u m a i p e d â n s a n ' a b ă t u t - o n ic iodată . D i m p o t r i v ă , în ea a-vea toa tă î n c r e d e r e a . E a e r a „ c ă m ă r ă ­ş i ţ ă " şi „ m a i m a r e p e s t e cei m a i mic i " . T o a t ă c u r t e a şi gospodăr ia e r a u pe m â n a ei, în l ipsa dela moş ie a lu i conu Nicu. Când , p e n e p u s ă m a s ă , c u m îi e r a obiceiul , s i ngu r or i cu d roa ie de v â n ă t o r i d u p ă dânsu l , conu Nicu pica la moşie şi afla de la „ Iu l i şca" ceva pe s e a m a cu tă re i a d in s lugi , îl c h e m a p e făp taş în . c ăn ţ ă l e r i e " şi îl j u ­

deca în p a t r u ochi de se auzea dela p o a r t ă „ h a r a p n i c u l " . De aceea toţ i oa­m e n i i d in ogradă , t o t s l u g ă r e t u l de la c u r t e a lui conu Nicu a scu l t au de „ m a ­d a m a l u l i a " şi n u - i i e şeau d in cuvân t . Voi poves t i c â n d v a ce a p ă ţ i t u n u l S t e ­ja r ; ca re e ra fecior boeresc şi s'a o b r ă z ­nic i t cu „ m a d a m a lu l i a" , p e când conu Nicu n u e ra casă.

De al t fel conu Nicu n u p r e a şedea acasă. E r a hol te i , (apoi bur lac ) şi m a r e vână to r . Când e ra la s i ta r i , când e r a la r a ţ e , când la p r epe l i ţ e , când la vu lp i , când la bu r suc i , când la mis t r e ţ i , s ingur sau cu al ţ i vână to r i , p e toa te m e l e a g u ­r i le j u d e ţ u l u i , sau m a i d e p a r t e ch iar ; or i e ra dus , la m u n t e , d u p ă cerb i şi u rş i . A v e a în t â r g u l l a ş u l u i casă şi gos ­podăr ie , avea şi acolo — ca şi la f ie­ca r e moş ie — o „ c ă m ă r ă ş i ţ ă " , d a r n i -căer i n u s t ă t e a s t a to rn ic , căci m e r e u e r a d u s la v â n ă t o a r e

P a t i m a lu i cea m a r e e r a v â n a t u l . F a i ­m a lu i de . s t raşnic v â n ă t o r şi de b u n o-ch i to r e r a cunoscu t ă în t oa t ă Moldova . In a m i n t i r e a aces te i fa ime socie ta tea vână to r i l o r din Vas lu i îi p o a r t ă n u ­m e l e 1 ) .

C o n u Nicu — poves t ea b ă t r â n a lu l i a — asvâ r l ea go loganu l în sus şi da cu puşca d u p ă el. Şi go loganul v e n e a î na ­poi, t o tdeauna , găur i t . Şi c â t e poves t i r i v â n ă t o r e ş t i !

A v e a m v reo 16 an i c â n d m a m a a c u m p ă r a t , în j u d e ţ u l Vaslui , o moşie . Moşia fusese, pe v r e m u r i , a lu i „ с о п ц N i c u " p e c a r e îl c u n o ş t e a m d in poves t i ­r i le lu l ie i . E r a ch ia r aceea d i n t r e m o ­şii le lui u n d e îşi făcuse, cu m u l t ă che l ­tu ia lă şi s t r ă d a n i e , t eme in ică a şeza re de cu r t e . L a moş ia aceea îşi făcuse a c a r e ­tu r i d e s p r e a căror s t r ă şn i c i e îi m e r s e s e ves tea în to t ţ i nu tu l , g r a j d u r i m a r i cu z idur i groase , şu r i p e n t r u t r ă su r i , p i v ­n i ţ e bo l t i t e n u m a i în p ia t ră , g h e ţ ă r i e adâncă , tot de p ia t ră , bec iu p e n t r u v e r ­d e ţ u r i şi m u r ă t u r i , s a ivane m a r i p e n t r u vi te , case, p e n t r u a rga ţ i , s t andoa le , şo-p roane , h a m b a r e , h u l u b ă r i i , gă inăr i i , câ t e şi m a i câ te . A c a r e t e ca la conu N i ­cu — s p u n e a l u m e a — n u se m a i v ă d de cât la f ra te -său , Gheo rgheş , la Ş o r o -neş t i . F ă c u s e şi n i ş t e coşare m a r i pe s tâ lp i de s t e j a r şi t eme l i e de p ia t ră , cu t r e i r â n d u r i în î n ă l ţ i m e de încăpea în el p o r u m b u l şi de p e cele la l te moşi i . N u e r a u în t oa t ă p a r t e a locului ma i s t r a ş -

1) „Nicu Racoviţă" (T. R.)

de TH. RAŞCANU

nice coşare ca a le lu i conu Nicu . Şi tot ce c lăd ise conu Nicu e r a n u m a i în pia­t r ă ş i 'n s t e j a r . To t ce făcuse, făcuse ca p e n t r u vec in ic ie cu toa te că nici însu­rat n u era , n ic i copii n u avea . Şi a mai î m p r e j m u i t cu g a r d de nu ie le câteva fălci d e loc, în spa t e l e cur ţ i i , p â n ă de va le , în a p a B â r l a d u l u i ş i a a d u s un g r ă d i n a r n e a m ţ ca re a c ro i t d r u m u r i pe ca r e a a ş t e r n u t p r u n d i ş şi nă s ip galben, şi a săd i t t o t soiul de copaci de p e la no i şi d in s t r ă i n ă t ă ţ i şi a că ra t apă cu sacale le ca să - i to t u d e în t i m p u l verei şi a t ă i a t u n m a l de a că r a t p ă m â n t în mi j locu l g răd in i i u n d e a r id ica t o mo­vi lă m a r e p e vâ r fu l că re ia a aşeza t un pav i l ion l u c r a t şi el n u m a i în stejar. Apoi , a m a i făcut o m o a r ă pe apa Bârla­du lu i . M u l t s t e j a r şi m u l t e p a r a l e a mai b ă g a t şi ' n t r ' î n sa . Şi a î n c o n j u r a t toată moş ia cu u n ş an ţ adânc , să n u - i mai oalce nici u n vec in h o t a r e l e .

Dar , d u p ă a t â t e a che l tue l i , conu Nicu s'a î n d a t o r a t p e s t e cap şi, c u m s 'au ni­m e r i t n i ş te a n i răi , a t r e b u i t să vândă moşia .

De a tunc i , ea a t r e c u t p r i n mul te m â i n i p â n ă c â n d a c u m p ă r a t - o mama. In f iecare v a r ă v e n e a m de la Iaşi la ţ a r ă î m p r e u n ă cu m a m a şi c u lu l ia , care tot la noi e r a şi că re ia c i uda t a v r e r e a de s t i nu lu i îi h ă r ă z i s e să se î n toa rcă bă­t r â n ă acolo unde , în t i n e r e ţ e , s luj ise la „conu Nicu" .

Aşa m i - a fost d a t să a u d iarăş d e s p r e „conu Nicu" . A m i n t i r i l e luliei, r e v e n i t ă cu noi p e locur i le u n d e fusese a l t ă d a t ă „ la conu Nicu", e r a u împros ­p ă t a t e de p r e z e n ţ a ei p e ace le locur i şi de ceea ce m a i r ă m ă s e s e d in v remea lui conu Nicu. Căci m u l t e se sch imba­se ră de -a tunc i . V r e m i l e şi oameni i adu­seseră de s tu l e pre facer i . P r o p r i e t a r i i şi a r endaş i i car i s 'au p e r i n d a t pe moşie, dela conu Nicu p â n ă la noi , a u schim­ba t m u l t e d i n ro s tu r i l e de odinioară. D a r s t r ăşn ic ia aca re t e lo r „ lu i conu Ni­cu" a î n f r u n t a t v r e m e a şi u rg i a a r en -dăş imi i . l u l i a a regăs i t g r a j d u r i l e cele m a r i , de p i a t r ă , şi coşarele , şi pivniţele, şi g h e ţ ă r i a . M a i e r au în p ic ioare , şi sai­v a n e l e cele m a r i de v i te . D a r m u l t e din aoa re tu r i l e vechi n u m a i e rau , ori erau d ă r ă p ă n a t e . G a r d u r i l e e r a u toa te că­zute , i a r în g răd ină , (unde „foişorul lui conu N icu" î n f r u n t a nec l in t i t fur tuni le pe vâr fu l movi le i de p ă m â n t ) săpâneau

(Urmare în pag. y-a)

S Ă P T Ă M Â N A M U Z I C A L Ă Debuturi le dela Operă. Desch i zând

m a i l a rg decâ t în al ţ i ani po r ţ i l e O p e r e i R o m â n e , în u l t i m e l e s ă p t ă m â n i d in s t a ­g iune , t u t u r o r înce rcă r i lo r t i n e r e ş t i s e ­r ioase conducă to r i i ei au r ă s p u n s c u m se cu v ine mis iune i oe va lor i f i ca re a e-l e m e n t e l o r noi şi de p r e g ă t i r e a v i i t o ­r u l u i lor ar t i s t ic , ce le es te î n c r e d i n ­ţ a t ă .

S'a d a t p r i l e j în acelaş t i m p , a n g a ­ja ţ i lor m a i r ecen ţ i ai Opere i , să-ş i v e r i ­fice fo r ţ e l e i n t e r p r e t â n d r o l u r i noi , d in r e p e r t o r i u .

D i n t r e cand ida ţ i i aces to r e x a m e n e pub l i ce p l ine de r i scur i şi q u a s i e l imi ­na tor i i , m e r i t ă să fie cons ide ra ţ i r euş i ţ i cu succes , î n specia l d. Miha i l Ş t i rbe i şi d -na Olga B e r c e s c u - D u d ă u .

D in p u n c t d e v e d e r e al s i m ţ u l u i a r ­t ist ic, al înc l inăr i lo r c ă t r e r a f i n a m e n t în e x p r e s i v i t a t e şi muz i ca l i t a t e a leasă, se cuv ine î n t â i e t a t e d-lui Miha i l Ş t i rbe i .

D. Ş t i r be i a a s igu ra t p r i m i l o r d-sale paş i în scenă o ţ i n u t ă a r t i s t i că d e b u n ă ca l i t a te şi a c â n t a t ro lu l duce lu i de M a n t u a d in „R igo le t t o " cu deb i t voca l i n t e l igen t s tud ia t , cu r ea l ă d i s t inc ţ ie muz ica lă şi î n suş i r i n a t u r a l e d e f r ăge ­z ime în s u b s t a n ţ a g lasu lu i şi de accent cald, ev iden t e .

î n t r e a g a d -sa le p r e z e n t a r e a fost o indicaţ iur ie p r e ţ i oa să c u p r i v i r e la v i i ­toa rea d-sa le car ie ră , în c a r e se poa t e n ă d ă j d u i în ch ip î n t eme ia t .

D - n a B e c e s c u - D u d ă u a s t r ă b ă t u t d i ­f icul tă ţ i le e sen ţ i a le vocale a le ro lu lu i „Gi lde i " cu dovezi de u ş u r i n ţ ă de cânt , l impez ime , color i t a t r ă g ă t o r şi şcoală des tu l de s igură .

J o c u l de scenă a p ă r u t a p t ac ţ iune i de m e ş t e ş u g i r i v i i toa re a e x t e r i o r i z ă r i ­lor la care va t r e b u i s u p u s i a r l in ia g e ­n e r a l ă vocală a r edă r i i r o l u l u i p e r m i t e d e a s e m e n i să se ţ i nă s eamă de acest d e ­b u t şi de pe r spec t ive l e ce desch ide .

Din e fec t ivu l p e r m a n e n t al anga j a ţ i ­lor O p e r e i R o m â n e , o a f i r m a r e a r t i s t i că i sbu t i t ă a fost a c e a a d - re i I r i na Do-geanu , s o p r a n ă l ir ică şi i n t e r p r e t ă a „ M a r g a r e t e i " din opera" „ F a u s t " de Gounod .

D i s t r i bu i r ea d-sale în acest rol în ­s e m n a t şi de de l ica te ex igen ţe , s'a do ­vedi t b i n e jus t i f icată , a t â t p r i n c o n t u ­r a r e a muz ica lă d e deosebi tă g ra ţ ie , câ t şi p r i n sensu l e x p r e s i v in te l igen t ne tez i t , p e ca re l e -a d e s e m n a t cu r e s u r s e de glas ce t r e b u e s c ev iden ţ i a t e p e n t r u o-m o g e n i t a t e s t r u c t u r a l ă în toa te reg i s ­t re le , f l ex ib i l i t a te ca t i fe la tă şi că l ­d u r ă .

D. N. Secă reanu , a c ă r u i capac i t a t e a r t i s t i că în necon t en i t p rogres , a p u t u t r ă s p u n d e , fe rm, v o c a l m e n t e în special , u n o r ce r in ţ i de r ă s p u n d e r e a celor din rolul „Mefis to" , d - ra F lor ica Popovic i , t a l e n t vocal ce evolu iază i n t e r e san t , sp r i j in i t de o mlăd ioasă muz ica l i t a t e , d - r a M a r i a B le janu , î n z e s t r a t ă cu p l i ­n ă t a t e d a r care ţ ine u n e o r i să folosea­scă acu te s t r ă b ă t ă t o a r e ch i a r în clipa în ca re r iscă să creeze dezech i l ib ru de a n s a m b l u , d. A u r e l B o r n e a n u , cu g las cald şi r o b u s t şi d i c ţ i une ser ios p u s ă la punc t , au s u s ţ i n u t f iecare, cu văd i t apo r t pozi t iv , cauza e x t i n d e r i i cad re lo r de i n t e r p r e t a r e .

Concerte corale. P e t ă r â m u l muzice i corale , ţ a r a n o a s t r ă a isibutit să î n a i n ­teze aprec iab i l şi es te capabi lă să se m e n ţ i n ă cu cinste , p r i n t r e ţ ă r i l e cu b u ­ne o rgan iza ţ i i cora le ,a tâ t ma t e r i a l i c e ş ­t e cât şi ca l i t a t iv .

Coru l „ C a r m e n " a doved i t -o s t r ă l u ­cit, la expoz i ţ ia i n t e r n a ţ i o n a l ă d in P a ­r is i a r coru l „ R o m â n i a " în f r u m o a s e că lă to r i i de concer t e la R o m a şi I s t a m ­b u l

Soc ie ta tea „ C â n t u l nos t ru " , Cora la î n v ă ţ ă t o r i l o r r o m â n i , coru l c r a i o v e a n şcolar r e m a r c a b i l d i r i j a t de prof. Ne lu Ionescu, coru l „ B a c h " d in Braşov , s u ­por t ă , t oa t e , c o m p a r a ţ i e cu rea l iză r i l e b u n e ale vec in i lor noş t r i , cu vech i t r a ­di ţ i i de a r t ă corală .

D o u ă n o u i demons t r a ţ i i , la „ A t e n e u " , f ă ră îndo ia lă n u s ingure le ce t r e b u e a-d ă o g a t e înş i ru i re i de m a i sus, s 'au c la­sat, în condi ţ iun i de a semen i d e m n e de t oa t ă a t e n ţ i u n e a şi succesul , p r i n t r e cele m a i b u n e a lcă tu i r i cora le de la noi .

A u fost concer te le da t e de coru l aso-

de ROMEO ALEXANDRE SCI!

ciaţ iei c u l t u r a l e C. F . R., s u b condu­ce rea d- lu i Geo rgescu Pos t e ln i cu şi de cele două co ru r i r e u n i t e a le Episco­pie i d in Cluj şi A c a d e m i e i Rega le de m u z i c ă tot d in Clu j , d i r i j a t e de d. Au­g u s t i n Bena .

Dacă a m b e l e conce r t e au fost exce­len te , p r i m u l , c o m p u s fi ind din păr taş i benevo l i d in fe lur i te le servic i i a le cai­lor fe ra te , ia r n u cor iş t i specia l izaţ i sau v i i tor i muzic ieni , n e - a s u r p r i n s prin ţ i n u t ă ar t i s t ică , n u a n ţ a r e a leasă şi mai a les g r a d ă r i e x p r e s i v e de cea m a i reu­şi tă p r e z e n t a r e .

D. Georgescu Pos t e ln i cu a r e mer i te ie — ce p r e s u p u n rea lă c o m p e t e n ţ ă şi m u n c ă s t ă r u i t o a r e , — de a fi obţ inut , cu acest cor, a t â t de l ă u d a b i l e rezul ta te .

Conce r tu l de m u z i c ă re l ig ioasă şi p o p u l a r ă d a t de co ru r i l e d in Clu j , a c u p r i n s exc lus iv l u c r ă r i d a t o r i t e d-lui Bena , r ec to ru l A c a d e m i e i din Cluj şi d i r i jo ru l c o n c e r t u l u i .

D in t oa t e s 'au p u t u t l ă m u r i a t â t cu­noş t i n ţ e l e e x p e r i m e n t a t e de sc r ie re co­ra l ă a le compoz i to ru lu i B e n a cât şi d e x . t e r i t a t e a insp i ra ţ i e i d-sale me lod ice ca­re - ş i găseş te cu e x p e r t ă u ş u r i n ţ ă liniile po t r iv i t e .

A m i n t i m as t fe l co ru r i l e „Mân tueş t e D o a m n e p o p o r u l t ă u " sau t r i p lu l cor „ î m p ă r a t e Ceresc" , cel m a i a p r o p i a t de s t i lu l n o s t r u b iser icesc ou f u n d a m e n t e b i z a n t i n e sau cân t ece ca „Foic ica" şi „ L a f â n t â n ă " , u l t i m u l în special bine cunoscu t asocia ţ i i lor cora le .

Afară de oa reca re s u r p l u s de in ten­s i t a te la vocile femeeş t i , execu ţ i i l e con­c e r t u l u i n ' au a c u m u l a t decâ t măr tu r i i ca tegor ice de discipl ină, de sonori ta te şi r i t m s ă n ă t o a s e şi s imţ i t ă n u a n ţ a r e .

] O C „Cine nu mă lasă să mă joc, Liber să dau ochi cu svel te le Forme fără timp şi fără loc ? Cine-mi fură, rând pe rând, uneltele?

Cine-mi toarnă 'n desfătări obidă Şi -mi dă zor şi totu-i în zadar ? Ii cer apă şi-mi dă cărămidă Şi -mi dă 'n loc de piatră, — var ?"

Strigătul acesta, tot mai crud, M'a 'ntâlnit sub t imp şi loc. Din grumazuri încordate 'n munci, din foc, Din sudoare, groaznic, copilăros, aud : „Cine nu mă lasă să mă joc ?"

ŞTEFAN STANESCU

28 Ma i 1938 UNIVERSUL LITERAR 5

V I A Ţ A Ş l O P E R A P I C T O R U L U I NICOLAE GRIGORESCU

N. Grigorescu şi sinceritatea în arta Rânduri despre Grigorescu N e t ă g ă d u i t că î n suş i r ea d o m i n a n t ă

în a r t a lui Gr igo re scu es te sinceritatea. Glasul ei e s t e c â n t e c u l nou , p e c a r e I-a adus Gr igo re scu p e l u m e . P r i n acest farmec i res is t ib i l , l u c r ă r i l e lui G r i g o r e ­scu au p l ă c u t de la începu t , ch ia r celor cari n u p r e a ş t i au ce să v a d ă în e le J ) . Şi s ince r i t a t ea nu i-a fost t u r b u r a t ă de nimic: nici de r é g u l e î n v ă ţ a t e , n ic i de

• setea de g lor ie , n ic i ch i a r de şcoala, p e

care a p r i m i t - o la F o n t a i n e b l e a u . Ea nu i-a da t decâ t o d i rec ţ ie ; i-a a r ă t a t un d r u m . încolo , şi-a descă rca t p r i sosu l fericirii lu i suf le teş t i în p i c t u r ă aşa c u m cântă p r i v i g h e t o a r e a s u b f a r m e c u l d i -

Ciobănaş

mineţii de p r i m ă v a r ă 2 ) . Opera lu i Gr igo re scu ne dă astfel

prilejul de a î nce rca o l ă m u r i r e a in ­teresante i ches t i un i de es te t ică : ce în­seamnă sinceritatea în artă? S ince r i t a ­te în sensu l că a r t a a r reda» exact r e a ­litatea? In aces t caz, a r însemna că a r t a este o copie f idelă a n a t u r i i . Teor ia a-ceasta a exp l i ca t secole d e - a - r â n d u l a r ­ta; astăzi, însă, n u m a i m u l ţ u m e ş t e p e nimeni. Şi o s i nce r i t a t e în acest sens n'ar fi a s igu ra t lu i Gr igo re scu u n loc de f runte p r i n t r e c rea to r i i de c u l t u r ă românească. Ceea ce î n s e a m n ă că a l ta este semnif ica ţ ia s incer i t ă ţ i i în a r t ă .

Pen t ru exp l i ca rea ei, facem o d i s t i n c ­ţie: a) sinceritatea obiectivă, î n r a p o r t cu rea l i t a tea e t e r n i z a t ă în a r t ă şi b) sinceritatea subiectivă, în r a p o r t cu «tare a suf le tească a a r t i s t u lu i .

In sensul s incer i t ă ţ i i obiec t ive , G r i ­gorescu a f i rma: „Or ice l u c r u a r e o l a ­tură a lui m a i expres ivă . . . . Acolo e t a i ­na vieţii l u i " 3 ) ; su f l e tu l mis t e r ios al lucrurilor, p e ca re n u - l descoperă o r i ­cine, în a fa ră de a r t i s t . „ A r t i s t u l v e d e şi înţelege o m u l ţ i m e de l uc ru r i , p e ca re alţii nu le văd, că r ţ i l e nu l e s p u n , şi pe care n u m a i ani ş i an i d e a d â n c ă o b ­servaţie şi de r ă b d ă t o a r e m u n c ă t e a-jută să le desg rop i şi să le t r a g i la l u ­mină din p r o p r i u l t ău suf le t " . E s t e s p e ­cificul, e t e r n u l din l u c r u r i . „Şi d in acest etern al l uc ru r i l o r , n a t u r a n ' a r a t ă d e ­cât linii vagi , f o rme n e h o t ă r â t e şi p e t e de colori; eu a m să comple tez , a m să spun t a r e ceea ce -mi şop t e ş t e ea în ­cet" 4 ) .

Prin u r m a r e , s i nce r i t a t ea în a r t ă n u înseamnă că aceas ta e s t e copie a l u c r u ­rilor. S ince r i t a t e n u es te exact i tate! „Ce î n s e a m n ă exac t în a r t ă ? " se î n ­treabă Gr igo rescu . „ I n su f l e tu l t ă u este ta ina ca r e dă v i ea ţ ă pânze i , nu în forma şi coloarea exactă a lucrurilor. In sufletul t ă u e ae ru l , mişca rea , p a l ­pitarea caldă a l in i i lor d in afară, p r i n care vo rbeş t e î n ţ e l e su l d in l ă u n t r u ! Nu vezi a t â t ea t ab lou r i corec te , l inse, reci, aşa de usoate şi de l u s t r u i t e că oameni i de-acolo p a r c ' a u fost n i ş t e p ă p u ş i de lemn, da te b ine la s t rung . . . . î m b r ă c a t e şi aşezate f r u m o s d u p ă r e g u l e l e ş t i u ­te !... E x a c t i t a t e a s t r i c tă . N u - i to t ­deauna a d e v ă r u l !..„ D e s p r e u n copac în care-mi desenez i f runza cu n e r v u r a sau un pe isa j , în c a r e - m i faci f i ru l de iarbă, voiu s p u n e că n u - i adevăra t . . . Ne u i t ăm de d e p a r t e la u n necunoscu t , care vine înce t s p r e noi. Ce v e d e m noi din forma şi m i ş c a r e a lui ? Câ t eva l inii . In acele c â t e v a l ini i e „ c a r a c t e r u l " . Să le ştii p r i n d e p e acelea — şi să nu le pierzi apoi, în m u l ţ i m e a d e t a l i i l o r 5 ) .

Dorinţa de a p r i n d e adevărul, eter­nul, specificul d in l u c r u r i îl făcea pe Grigorescu să c r e a d ă că, în n a t u r ă , n u există r epe t i ţ i e ! „Vai d e acel, care , p r i ­vind un l u c r u f r u m o s n u m a i odată şi numai d i n t r ' u n punct- de vedere, c rede '"a l-a v ă z u t des tul . . . Nicio f loare n u e repetiţie!.. Nicio u n d ă de lumină. D e milioane d e ani , de c â n d soarele tr imite raze de l u m i n ă p e p ă m â n t u l nos t ru , n'au veni t două la fel!".

Se l ă m u r e ş t e p r i n u r m a r e că s inceri­tatea în artă, în sens obiectiv, constă în a prinde esenţa, eternul din lucruri.

D a r s ince r i t a t ea în sens sub iec t iv? O expl ică tot Gr igorescu . „ E t e r n u l m i s t e ­rios din l u c r u r i n u p o a t e fi p r i n s o r i ­când, ci n u m a i c â n d îl descoper i în su ­f letul tău , numai când eşti sincer.... A -tunc i , u i t ă - t e b ine la el şi, dacă eşt i «incer, d in două lov i tu r i de pensu lă , îl vei l u a cu v ia ţ ă e u tot... Dacă n u ai a-ceas tă p r e g ă t i r e de suf le t ( s incer i ta tea) , po ţ i avea t o a t e ce le la l te p r e g ă t i r i şi poţ i mâzgă l i s ă p t ă m â n i î n t r eg i : n u - i vei lua decâ t u m b r a " 6 ) . E t e r n u l găs i t în l u c r u r i es te r e d a t p r i n s en t imen t , dacă a-cesta es te s incer . „Sent imentul co lorea­ză ,nu pensu la ! P o ţ i colora c l o bucă ţ i că de c ă r b u n e , şi t oa t e t u b u r i l e d in l u m e n u - ţ i dau a l b a s t r u l u n e i flori de inişor, dacă n u - l ai în suf le t" . „De câ te or i nu m i s'a î n t â m p l a t , — c o n t i n u ă G r i g o r e ­scu, — să v ă d u n colţ d in n a t u r ă a d m i ­rabi l , c â n d n ' a v e a m colori le la m i n e . . Mă u i t a m la ceas, ca "să v iu a doua zi la aceeaşi oră, să lucrez. . . Veneam. . . şi... n u m a i e ra n imic . Erau copacii , era v a ­lea şi aceeaş i l u m i n ă era, dar. . . n u ma i e r a m eu cel de i e r i " 7 ) .

I a t ă d a r în ce cons tă sinceritatea su­biectivă în ar tă . . . A r t i s t u l e d a t o r să a-leagă din n a t u r ă , d in r ea l i t a t e , clipa, ca re înfă ţ i şează e t e r n u l ( s incer i ta te o-biect ivă) , s'o s imtă s ince r şi s'o r e d e a ca a t a r e ( s incer i ta te subiec t ivă) . Şi G r i -

de prof. IOSIF I. GABREA

gorescu alegea. ,Eu aleg!".. . „ F a c ce -mi p lace mie !

Ce c o r e s p u n d e su f le tu lu i meu. . . Căci nici n ' a ş p u t e a să fac al tceva. . . N u m a i în r ăzbo iu a m fost si l i t să ies d in h o ­t a r e l e firii mele . , da r acolo a v e a m o chemare, m a i p r e s u s de a r t a şi de v iea ţa mea. . . e r a m în r ăzbo iu" . „ S u n t a t â t ea l u c r u r i f rumoase în na tu ră . . . U n d e p u ­t e m noi u rca , n u p â n ă la ele... că acea­s ta n u e d a t ' o m u l u i . . . d a r să n e a p r o ­p i e m de ele... î n t o t d e a u n a , r ă m â n e m departe... s u b adevăr . . . foar te d e p a r ­te.. . Da r , cel pu ţ in , u n d e n u m a i ş t im ce să s p u n e m şi cum să s p u n e m , să t ă ­cem; să n u m i n ţ i m ! 8 ) .

Din cele două s e n s u r i a le s incer i t ă ţ i i în a r t ă , ob iec t iv şi subiec t iv , se des ­p r i n d e m e n i r e a a r t i ş t i lo r : d e a desface d in haosu l v r e m i i clipa, p r i n care se p o a t e p r iv i în e t e rn i t a t e . . . Aceas t a e funcţ ia , pe care o împl inesc ei p e p ă ­m â n t : „să te facă să vezi în veci i vecilor ceea ce natura nu arată decât odată, în fulgerarea unei clipe" 9 ) .

1) Al. Vlahuţă-,,N. Grigorescu",Bd. Casa S coaielor, pg. 63.

2) Ibidsm. 214. 3) Ibidem, 178. 4) Ibidem, 5) Ibidem, 175. 6) Ibidem, 155. 7) Ibidem, 180. 8) Ibidem, 180. 9) Ibidem, p. 31.

Cât t r ă e s c oamen i i m a r i , n u p r e ţ u i m î n d e a j u n s n o r o c u l aces te i tovărăş i i . D o ­liul recen t , m o a r t e a m a r e l u i Oc tav i an Goga conf i rmă încă oda t ă aces t adevă r . Ca lomnia , baga t e l i z a r ea de că t r e cei f ă r ă . n i c i o c red in ţă , fă ră a l t idea l d e ­cât u n scaun comod la cafenea, r od î n ­cet, înce t r e s p e c t u l şi v e n e r a ţ i a ce le d a t o r ă m . D e s igur , în suf le te le m u l t o ­r a aces te s e n t i m e n t e n u s lăbesc n ic io­da t ă d a r aceş t ia — cei c ins t i ţ i — s u n t m u l t m a i p u ţ i n i decâ t cei lal ţ i şi... m u l t m a i t ăcu ţ i . Aces t e ref lec ţ i i m i - a u fost s u g e r a t e cu p r i l e ju l c o m e m o r ă r e i lu i Gr igorescu , la A t e n e u l R o m â n , u n d e d. A d r i a n Maniu , î n t r ' o c u v â n t a r e e m o ­ţ i o n a n t ă n e - a evoca t f igura m a r e l u i p ic tor . Nicolae Gr igo rescu n u a fost p r e ţ u i t aşa c u m se c u v e n e a n ic i ca a r ­t is t nici ca om f i indcă v ia ţ a lui , ca şi p i c t u r a căre ia i-o înch inase a fost şi ea o capo d 'operă .

Cel d in t â i „p ro fesor" al lui G r i g o r e ­scu a fost u n i conar la care i n t r a se ca ucen ic c â n d avea n u m a i 10 ani da r n u a s t a t decâ t doi ani . Totuş i , o-chii lu i age r i au p r i n s m e ş t e ş u g u l şi a-c u m l e face el s i n g u r iconi ţe le p e ca re le v i n d e în t â rg .

De aci încolo, to t ce face p o a r t ă s e m n u l măes t r i e i . I coane le lu i î ncep să fie d in ce în ce m a i c ă u t a t e i a r el — avea n u m a i 14 ani — începe să viseze Pa r i su l , u n d e p r e s i m ţ e a m a r e a r e v e l a -

Amintirea „meşterului Nicu" Cu o s u t ă de an i în u r m ă , î n t r ' o zi

d e l a j u m ă t a t e a l une i Mai, se n ă ş t e a în s a t u l V ă c ă r e ş t i i - d e - R ă s t o a c ă d in j u d e ­ţu l D â m b o v i ţ a , al şase lea fiu al î n g r i ­j i t o ru lu i de moş ie Ioan Gr igorescu , N i ­colae, c a r e avea să a j u n g ă a r t i s t u l cel ma i r e p r e z e n t a t i v , în p i c t u r ă , al suf le­tu lu i r o m â n e s c şi al pe i sag iu lu i ţ ă r i i sa le .

A fost, f ă ră 'ndoială , u n p r e d e s t i n a t al p e n e l u l u i şi n e u i t a t ă va r ă m â n e i-m a g i n e a copi lu lu i i conar Gr igorescu , — evoca tă de p o e t u l Al . V l a h u ţ ă — din v a r a a n u l u i în care abia împ l in i se v r eo doisprezece , când, î n t r ' o Dumin i că , la obo ru l d in m a r g i n e a oraşu lu i , p e h ă i ­n u ţ a a ş t e r n u t ă jos şi m a i la o p a r t e , îşi î n t i n d e a icon i ţe le l u c r a t e p e a scuns — m a r f a lu i —- a ş t e p t â n d u - ş i ca or ice negus to r , muş t e r i i . Şi năva ln i ca lu i în ­suf le ţ i re , când va fi s imţ i t , n e d e s l u ­ş i tă încă din n e g u r i l e adolescenţe i , da r cu a t â t m a i p o r u n c i t o a r e , p r e d e s t i n a ­rea c h e m ă r i i lu i a r t i s t ice :

„Eram mare, — aduceam parale în casă, bucurie la ai mei , eu, cu munca mâinilor mele. . ."

M u n c a m â i n i l o r lui !... P rod ig ioasă şi i n s p i r a t ă m u n c ă a u n o r m â i n i care p ă ­r e a u a fi p r e l u n g i r e a suf le tu lu i — a-celaş suf le t n e s c h i m b a t d in ope ra în— t rege i v i e ţ i a lui Gr igorescu , r e s p i r â n d c a n d o a r e a şi p u r i t a t e a i coane lor a d u ­că toa re de no roc ale copi lu lu i nev i ­nova t .

A r t i s t u l al că ru i t a l en t avea să se r e l e v e c u r â n d , de o s u r p r i n z ă t o a r e

m a t u r i t a t e , a junsese to tuş i la dep l ina s t ă p â n i r e a m e ş t e ş u g u l u i zugrăve l i i fă ră să fi u r m a t v r e o şcoală şi f ă ră să fi v ă z u t u n m u z e u d e p i c tu ra , ci n u m a i d in acea b u c o a v n ă a zug rav i lo r de biser ici , d e s p r e care ne s p u n e p ic ­to ru l însuş i că e ra „o carte veche, cu slove cirilice care ne da reţete dela Muntele Athos pentru prepararea co­lorilor şi câteva lămuriri despre v â r ­sta, îmbrăcămintea, viaţa şi însuşirile fiecărui Sfânt. Atât. încolo făceam fie­care cum ne tăia capul".

Grigorescu a avu t sat isfacţ ia de a fi fost n u n u m a i în ţe les d a r şi încon­j u r a t de a d m i r a ţ i a d i sc re tă şi d e p r i e ­t en i a s t a to rn i că a u n o r Kogă ln i ceanu şi Odobescu , A l e c s a n d r i şi V l a h u ţ ă , ale că ro r n u m e , p e l ângă acela al D o m n i ­t o ru lu i Carol I, le î n t â l n i m p r i n t r e c u m p ă r ă t o r i i t ab lou r i l o r lui .

El însuş i r ecunoş tea , cu p r i l e ju l p r i ­m e i lui expozi ţ i i , ia B u c u r e ş t i , în 1873, că fă ră să fi a v u t no rocu l u n u i publ ic cunoscă to r şi i ub i to r d e a r t ă , p r e g ă t i t p e n t r u î n ţ e l ege rea p i c tu r i i lui , s'a b u ­c u r a t , to tuş i de a t en ţ i e , n u a fost ocolit şi cu a t â t ma i p u ţ i n ignora t .

D a r m a i p r e s u s de orice — şi decât a tmos fe r a ca ldă a p r i e t en ie i î n ţ e l e g ă ­toa re de care s imte nevoie ch ia r suf le ­tu l u n u i a r t i s t orgol ios —• a a v u t p a r t e „ m e ş t e r u l N icu" de b u n u l cel m a i p r e ­ţ ios p e n t r u a r t i s t : t i m p u l l ibe r — „ma­teria primă a creaţiunii", în care-ş i d o r m s o m n u l lor v r eme ln i c , a ş t e p t â n d să fie t r ez i t e la v ia ţa veşnică a a r te i , a t â t ea n e b ă n u i t e comor i .

Aces t b u n l-a p u t u t d o b â n d i Gr igo ­rescu cu p r e ţ u l u n o r s t r ă d u i n ţ e os te ­n i toa re , fă ră îndoială , d a r i-a fost c ru ­ţ a t ă a s p r a su fe r in ţ ă a mizer ie i ca re des ­cura jează , d e p r i m ă şi s le ieş te p u t e r i l e c r e a t o a r e a le celui î n c ă p u t în gh ia re l e ei. Aces to r î m p r e j u r ă r i se d a t o r e ş t e p robab i l , î n t r ' o m ă s u r ă aprec iab i l ă —• d a r în p r i m u l r â n d s t r u c t u r i i t e m p e r a ­m e n t a l e a a r t i s t u l u i — a r m o n i a şi op t i ­m i s m u l opere i lui l ips i tă de u r m a v r e ­une i ind iscre ţ i i b iograf ice , s imţ i r ea de s e n i n ă t a t e c a l m ă şi ech i l ib ru l ă u n t r i c ce se d e s p r i n d e d in c o n t e m p l a r e a ei şi u ş o a r a t e n d i n ţ ă idea l i zan tă a a r t e i g r igoresc iene , mai ' a c c e n t u a t ă s p r e s fâ rş i tu l vieţ i i p ic to ru lu i .

„Afa ră de ep isoade le de războiu şi de t i pu r i l e s e m i t e d in Moldova — scr ie d. V. Cioflec în cunoscu ta - i monogra f i e î nch ina t ă a r t i s t u l u i — n u a v e m în o-p e r a lu i Gr igorescu nic i o i m p r e s i e t r i s ­tă, n u găs im o d i fo rmi ta te , n u î n t â l ­n i m nici o e x a g e r a r e " .

de MIHAI NIOULESCU

El n ' a avu t , cum se s p u n e obişnui t , o „ t e h n i c ă " fixă, u n p r o c e d e u al lu i in­var iab i l , ca rac te r i s t i c ca a t a r e , ci s'a folosit p e r â n d , de toa te — şi nici o p r e ­di lecţ ie a n u m e p e n t r u u n a n u m i t gen de sub iec te . O p e r a lu i e to t a t â t de b o ­ga tă şi de v a r i a t ă ca şi n a t u r a de la c a ­re necon t en i t s'a insp i ra t , l iber de orice c o n s t r â n g e r e : „Eu aleg, nu corectez, — s p u n e a el: fac ce-mi place mie, ce co­respunde sufletului meu".

Pe Vârful cu dor

Fată cu furca (Desen aparţinând d-lui N. G. Grigorescu)

P r e o c u p a r e a co lor i s tu lu i e a p r o a p e exc lus ivă în a r t a lu i Gr igorescu , a r t ă impres ion i s t ă p r i n exce len ţă , — a n u a n ­ţe lo r celor m a i fuga re şi m a i sub t i l e — în ca re l inii le, fo rmele , ca şi t o a t e v a ­lor i le spa ţ i a l e s u n t r e d a t e p r i n i n t e n ­sif icarea sau d i l ua r ea c roma t i că a t o ­nur i lo r , d e t e r m i n â n d p l a n u r i l e şi a d â n ­c imea pe r spec t ive i .

D a r o a r t ă de r e c u l e g e r e şi d i s t inc ­ţie, s t r ă i n ă deopo t r ivă e x u b e r a n ţ e i d io­nis iace şi c rud i t ă ţ i i rea l i s te , — e x p r e ­sie a u n u i suf le t de o r a r ă i n t ens i t a t e c o n t e m p l a t i v ă . S e n t i m e n t u l n e t u r b u ­ra te i s i n g u r ă t ă ţ i spor i t cu impres i a u -nei d e s p r i n d e r i şi izolăr i i n su l a r e d in mi j locul semnif ica ţ i i lo r şi i n t e r p r e t ă r i ­lor ce l - a r p u t e a localiza anecdot ic , — p e care - l încerc i în faţa u n o r t a ­b lour i ca Primăvara sau Ciobănaşul de pe valea Prahovei , — cons t i tue cea m a i t eme in i că î n d r e p t ă ţ i r e a s p e r a n ţ e i că a r t a g r igoresc iană , n e î n c e t â n d de a fi comun ica t ivă şi p r e z e n t ă în miezu l p r e o c u p ă r i l o r de c u l t u r ă a le veacu lu i , îşi va găs i î n t o t d e a u n a a d m i r a t o r i de el i tă . L ipsa d e os t en ta ţ i e a ope re i lui e o chezăşie m a i m u l t că d in t e l e t i m ­p u l u i n u - i va ş t i rb i f a rmecu l , nici nu - i va ofili f r ăgez imea co lor i tu lu i şi că l ­d u r a î n v ă l u i t o a r e a s imţ i r i i p e care o degajă , ci va t r ece p e l â n g ă ea î n t o c m a i ca m u l ţ i m e a d i s t r a t ă şi n e p ă s ă t o a r e , s p r e sa t is facţ ia celor p u ţ i n i fer ici ţ i .

de PAUL MIRACOVIC1

ţ ie . D u p ă o m u n c ă u r i a şe d e t r e i ani că re ia îi d a t o r ă m p i c t u r a biser ic i i S-ţ i i Voivozi de la Agapia , „ M e ş t e r u l N icu" îşi î m p l i n e ş t e v i su l ; Kogă ln i ceanu , cu­cer i t de cele v ă z u t e la A g a p i a îi acordă o b u r s ă i a r cu ban i i ce p u t u s e să agon i ­sească la m ă n ă s t i r e îşi p r e g ă t e ş t e p l e ­c a r e a la P a r i s . D u p ă câ t eva î nce rcă r i de a se acomoda a c a d e m i s m u l u i , îşi dă s e a m a cât de s t r ă i n e d e or ice s i m ţ i r e s u n t î n v ă ţ ă t u r i l e oficiale şi p l eacă la Barb izon , u n d e , deşi a p r o a p e n e c u n o s ­cu ţ i încă, l u c r a u m a r i i a r t i ş t i ai t i m p u ­lui . Gr igo rescu a a v u t şi i m e n s u l m e r i t

Dela izvor

de a fi ş t i u t să ocolească academi i l e şi şcoli le oficiale, s ă se ducă a l ă t u r i de Mil let , Corot , Courbe t , deş i aceş t ia n u e r a u încă rca ţ i de g lor ie ca B o u g u e r e a u şi cei lal ţ i corifei ai sa loane lor oficiale din acea v r e m e . De aceea Gr igo rescu a p r i m e n i t şi a î n d r u m a t sp r e a d e v ă r a ­ta t r ad i ţ i e p i c t u r a r o m â n e a s c ă . F ă r ă el, arh fi r ă m a s la t r ad i ţ i a l ips i tă de i n t e ­res şi v i a ţ ă a „p ic tu r i i i s to r ice" a d u s ă de A m a n sau la aceea s t ea rpă , academică a d u s ă de Mirea . Cei ce au făcut r ă u lui Gr igo rescu n u a u fost nici de t r ac to r i i , nici acei car i n u l ' au în ţe les şi nici acei car i l ' au acuza t şi îl acuză de „du l ce ­gă r i e " .

D u ş m a n i i lu i a u fost acei ce l ' au imi ­t a t la exces , i -au vu lgar iza t , t r iv ia l iza t v iz iunea şi sub iec te le . A fost im i t a t şi a d m i r a t p e n t r u s lăb ic iuni le oper i i sale ca î n t o t d e a u n a când u n a r t i s t e difuzat î n t r ' u n cerc exces iv de în t in s ; pub l i cu l îl coboară la el. Es te însă u n al t G r i g o ­rescu, p e care n u l-a p u t u t imi ta şi d i ­fuza n i m e n i ; acela dela Barb izon , acela al s tud i i lo r sale n e î n t r e c u t e , al f igur i lor r e m b r a n d t i e n e din epoca sa de b ă r b ă ­ţ ie . El , ca şi Corot a u fost i spi t i ţ i — şi as ta ch ia r p r i n e sen ţa fe lu lui lor comun de e x p r i m a r e — de o r e p r e z e n t a r e o p ­t imis tă , bucol ică a vieţ i i , a tunc i când au a juns la p l i n ă t a t e a m e ş t e ş u g u l u i lor, când au căpă t a t acea m a r e u ş u r i n ţ ă , r e ­zu l t a tu l une i lung i şi î n c o r d a t e e x p e r i ­en ţe .

De aceea, ope ra a m â n d o r u r a , şi a lui Gr igo rescu ca şi a lu i Corot n e a p a r in ­f ini t m a i e m o ţ i o n a n t e a t u n c i când p o a r t ă în e le d r a m a îndoel i i , a efor­t u lu i .

T ine r i i a r t r e b u i să ia a m i n t e la a-cestea, să în ţ e l eagă cât de m u l t se r ă s -b u n ă p i c t u r a când încep i cu sfârş i tu l c u m fac a t â t de m u l ţ i d i n t r e ei azi

Tr i s t a d e v ă r e acela că l u m e a n u se s ch imbă . Gr igo rescu când a ven i t în ţ a r ă a sol ic i ta t o c a t e d r ă la Şcoala de B e l l e - A r t e . „ N u - i loc v a c a n t " i s'a r ă s ­puns . . . N u e g r e u de concepu t câ t a r fi folosit p i c tu r i i r o m â n e ş t i î n v ă ţ ă t u r i l e , e n t u z i a s m u l lui Gr igorescu . N u m a i e-v o c a r e a a două n u m e a junge ; L u c h i a n şi A n d r e e s c u . A m â n d o i au p o r n i t dela î n v ă ţ ă t u r i l e lui car i nu puteau să n u fie f ecunde .

Mi rea şi cu şcoala lu i a u născu t p e Romano . . . C â n d era cop i l andru G r i g o ­rescu cade la u n concurs al Eforiei Şcoale lor p e n t r u obu r să în s t r ă i n ă t a t e — visu l lui . E r e sp ins n u că p i c t u r a n u e ra b u n ă , i se r ecunoscuse ca l i tă ţ i le dar. . . îi l i p seau câ t eva clase „ u m a n i -o a r e " (ei n u avea — copilul gen ia l — de cât două p r i m a r e ) .

Măoar a c u m să se facă ceva. In p r i ­m u l r â n d u n M u z e u Gr igorescu . Apoi , c u m a s u g e r a t d. A d r i a n Maniu , în casa d e la C â m p i n a a m a e s t r u l u i să se facă u n m u z e u şi o şcoală de p l in -ae r . A v â n d îna in t ea ochi lor p r ive l i ş t i l e a t â t de d rag i m e ş t e r u l u i , e levi i vo r în ţ e l ege m a i b i n e cât de m u l t a p ă t r u n s el f irea şi d in p i lda lui, vo r ş t i , cei chemaţ i , să cu leagă r o d u l une i a t â t de f r u m o a s e v ie ţ i , î n c h i n a t e a r t e i .

6 UNIVERSUL LITERAR 28 Mai 193 8

I BANI NOROCOŞI C A R T E A F R A N C E Z A

Marcel Aymé: Gustalin, roman („Gallimard"-Paiis. 1938)

S u n t a u t o r i ca r i izbutesc , î n d e o b ş t e m a i a p r o a p e de î n c e p u t u l ca r i e re i lor l i t e r a re , să - ş i a f i r m e cu a t â t a s t r ă l u ­c i re şi v ă d i t ă p l e n i t u d i n e a mi j loace lo r d e expres i e , t oa t ă m ă s u r a t a l e n t u l u i lor, î n t r ' o c a r t e excep ţ iona lă , încâ t p r e ­fe r in ţe l e p u b l i c u l u i se f ixează a s u p r a ei cu o f ide l i t a te exc lus ivă , ca re n u î n ­t â rz i e c h i a r să dea n a ş t e r e u n e i p r e j u ­decă ţ i d ă u n ă t o a r e p e n t r u î n ţ e l ege rea şi d r e a p t a p r e ţ u i r e a v i i t oa re lo r ope re : aceea de a cons idera oar tea , p r i n f ap ­tu l pe r f ec ţ iun i i ei, ca u n c r i t e r iu def i ­n i t iv şi obl iga tor .

In ce-1 p r i v e ş t e pe scr i i tor , excesu l aces te i c o n c e n t r ă r i de a t e n ţ i e a l ec to ­r u l u i a s u p r a u n e i a d i n că r ţ i l e sale , îi r id ică în fa ţă ispi ta p r i m e j d i o a s ă de a încerca să se m e n ţ i n ă la aceeaş p r e ţ u ­i r e s u p e r l a t i v ă a t insă , n u p r i n t r ' o con­t i n u ă s f o r ţ a r e d e & se depăş i cu f iecare o p e r ă nouă , ci sup ra l i c i t ând , p r i n abuz de p rocedeu , ceea ce-1 v a duce , i n e v i t a ­bil , l a r e ţ e t ă şi m a n i e r ă . S p r e l a u d a d- lu i Marce l A y m é t r e b u e spus şi cu p r i l e ju l u l t i m u l u i s ău r o m a n Gus ta l in ,

Marcel Aymé

ca şi p e n t r u L e moul in de la Sourdine şi L e nain, u r m ă t o a r e e x t r a o r d i n a r e i r e u ş i t e c a r e a î n s e m n a t a c u m p a t r u ani L a jument verte, că a m i n t i r e a suc ­cesulu i r ă s u n ă t o r d e od in ioa ră n ' a iz­bu t i t să d isc ip l ineze ş e r p u i r e a c a p r i ­cioasă a fantezie i sale m e r e u ocoli­t oa r e a d r u m u r i l o r b ă t u t e .

Sub i ec tu l r o m a n u l u i şi p a r t i c i p a r e a pe r sonag i i lo r la d e s f ă ş u r a r e a lui, pot să p a r ă n e v e r o s i m i l e şi ar t i f ic ia le ace ­lu ia c a r e ia cunoş t in ţ ă de e le d in r e z u ­m a t u l u n e i recenzi i , d a r p e n t r u ci t i tor , a r t a n a t u r a l i s t ă a d- lui M. A y m é , g r a ţ i a u şoa ră şi f i rească a t o n u l u i poves t i r i i îl vor a j u t a să p ă t r u n d ă , s u b în fă ţ i şa rea a p a r e n t ă d e p r in soa re , în semnif ica ţ ia t ă i n u i t ă a căr ţ i i , d o v e d i t o a r e a u n e i g e ­ne roase în ţ e l ege r i . F ă r ă ca a u t o r u l să aecen tu ieze o p r e c ă d e r e vizibi lă p e n t r u p e r s o n a j u l al că ru i n u m e s tă scr i s p e cope r t a căr ţ i i Gus t a l i n se d e s p r i n d e din c o n t u r u l u n e i f ă p t u r i p u n e de v i a ­ţă şi a d m i r a b i l i nd iv idua l i za tă , î n t r ' u n în ţe les s imbol ic , p r e l u n g i n d u - s e în a-minitire m a i s t ă r u i t o r decâ t în cazul ce lor la l ţ i .

P a s i u n e a l u i p e n t r u mecan ica a u t o ­mobi l i s t ică a r p u t e a fi socot i tă , în a l te î m p r e j u r ă r i , ca s e m n u l une i vocaţ i i n e -desmin ţ i t e , d a r impos ib i l i t a t ea de a şi-o exe rc i t a cu folos, de a t r ă i d e p e u r ­m a ei, în sa tu l Chesneva i l l e s d in a p r o ­p i e r ea m u n ţ i l o r J u r a , p e u n d e n u t r e ­ce în f iecare zi c â t e o m a ş i n ă de t u r i s m , la ca re se a d a u g ă şi l ipsa s i m ţ u l u i p r a c ­tic, fac d in Gus t a l i n u n soi d e m a n i a c ideal is t , de v i să to r h imer i c , p i e r d u t în r eve r i i fă ră sfârş i t . De obicei f i ru l p e

ca r e se d e a p ă n ă r a z n a n e o s t e n i t a lui î n c h i p u i r e începe de là v r eo desco­p e r i r e s au u n mi raco l ce a r t r a n s ­fo rma m o d e s t u l lu i sa t n a t a l în local i ­t a t e i s to r ică sau loc de p e l e r i n a j . R e z u l ­t a t u l a r fi o p r o s p e r i t a t e n e b ă n u i t ă p e n t r u ga r a j şi m a i a l e s o r ă s p l a t ă m o ­r a l ă m e r i t a t ă a d u s ă c red in ţe i lu i s t a ­to rn ice . Al teor i , imag inează o ţ e s ă t u r ă ba lzac iană de o p e r a ţ i u n i f inanc ia re , p o r n i n d însă, v a i ! d e la sp r i j inu l ipo­te t i c al af lăr i i u n u i s ec re t n u m a i d e el ş t i u t : că p ă m â n t u l d in Chesneva i l l e s şi î m p r e j u r i m i c u p r i n d e fabu loase zăcă­m i n t e pe t ro l i f e re .

I p o t e c â n d u - ş i ţ a r i n a lui, cu ban i i lua ţ i , Gus t a l i n a r c u m p ă r a a l t e p ă ­m â n t u r i , p â n ă când, p r i n t r ' u n ş i r de

ipo tecăr i şi c u m p ă r ă r i a r deven i p r o ­p r i e t a r u l î n t r e g u l u i sat . A t u n c i a r înce ­pe e x p l o a t a r e a bogăţ i i lo r subso lu lu i şi în s c u r t ă v r e m e Chesneva i l l e s a r a j u n ­ge u n c e n t r u i n d u s t r i a l i m p o r t a n t , o l i ­n ie fe ra tă s 'ar cons t ru i , c a r e t ă i n d d r u ­m u l p r inc ipa l , a r face ca toa te maş in i l e să a ş tep te , — pr i l e j de a se a l i m e n t a cu benz ină şi u le i de là g a r a ju l lui G u s t a ­lin. S i n g u r u l însă p e ca re G u s t a l i n nu-1 va specula , c u m p ă r â n d u - i p ă m â n t u l , v a fi H y a c i n t h e , b u n u l lu i p r i e t e n . Acest H y a c i n t h e , cu toa te s tud i i l e făcu te ca­re-1 d e s t i n a u p ro feso ra tu lu i , r e n u n ţ ă la benef ic i i le u n e i l i cen ţe în ş t i in ţe şi t r ă e ş t e v i a ţ a ag r i cu l to ru lu i , pe r fec t a-dap ta t , p r i n a p u c ă t u r i şi vocabu la r , la r i t m u l m u n c i l o r c âmpu lu i , s en in şi î m ­păca t cu o e x i s t e n ţ ă mediocră , l ipsi tă de o r izon tur i . Aşa o j u d e c ă n e v a s t a lui , M a r t h a , fiică de p ă d u r a r i , - c a r e s p e ­rase , c ă s ă t o r i n d u - s e cu el, să t r ă iască în o raşu l dor i t cu o p a t i m ă ap r igă şi m i s ­tu i toa re . Când e sili tă, în cele d in u r m ă , să r e n u n ţ e la or ice n ă d e j d e de a-1 m a i conv inge p e H y a c i n t h e să p lece la B e ­sançon , fuge î m p r e u n ă cu Gus ta l in , ca re n u p o a t e rez is ta t e m p e r a m e n t u l u i v o l u n t a r al M a r t h e i , cu toa tă p r i e t e n i a şi a d m i r a ţ i a ce o a r e p e n t r u H y a c i n ­t h e . D a r în o raş M a r t h e m o a r e c u r â n d d in cauza u n e i naş t e r i , i a r G u s t a l i n se î n toa r ce la Chesneva i l l es , u n d e r e v e r i ­i le lui n u e r a u si l i te să se a d a p t e z e for­m e i p rec i se şi să s u p o r t e con t ro lu l b r u ­t a l al rea l i t ă ţ i lo r . H y a c i n t h e însuş i se r ecă să to r e ş t e şi v ia ţa^şi reia, n e t u l b u ­r a t ă acum, cu r su l m o n o t o n î n t r e r u p t p e n t r u s c u r t ă v r e m e .

R e g ă s i m în Gustalin ace leaş i însuş i r i din L a jument verte, de obse rva ţ i e m i n u ţ i o a s ă împ le t i t ă cu o f e r m e c ă t o a r e i n g e n u i t a t e a p a r e n t ă , ca re c re iază î n t r e toa te făp tu r i l e , o a m e n i ş i a n i m a l e , c l i ­m a t u l favorab i l une i i n t i m e în ţe lege r i , ce p a r e foa r t e f i rească ; apoi, u n s i m ţ al comicu lu i g ras , de cea m a i p u r ă spe ­ţă mol i e re scă şi u n l imba j t r u c u l e n t de o n e s e c a t ă v e r v ă , u n e o r i cu efecte de b r io e x t r a o r d i n a r , a t i n g â n d fă ră să le fi c ă u t a t cu d m a d i n s u l , a m p l o a r e a şi e x e m p l a r i t a t e a u n o r pag in i d e a n t o l o ­gie .

- Ace lea în ca re e s t e v o r b a d e s p r e M u ­seau, câ ine le c iobănesc al fami l ie i J o u -q u i e r , sun t d i n t r e cele m a i r e m a r c a ­bile, pe c a r e le î n s e m n i l a p r i m a lec ­t u r ă , ca să le po ţ i m a i l e sne regăs i , cu p r i l e j u l u n e i r even i r i . I a t ă câ t eva r â n d u r i n u m a i , d i n t r ' u n f r a g m e n t m a i în t ins , d i n ca re se poa t e v e d e a to tuş i d a r u l d e poves t i t o r şi p u t e r e a î n ţ e l e ­g ă t o a r e a s impa t i e i a u t o r u l u i :

„ D u p ă obice iu l lui , H y a c i n t h e î l des -legă p e M u s e a u d u p ă v r e o j u m ă t a t e de oră de là p l eca rea M a r t h e i . N eş t i u to r d e s p r e ce avea să u r m e z e , câ ine le n u se a r ă t ă deloc r ecunoscă to r . Deal t fe l , o m u l şi a n i m a l u l , t r ă i n d în b u n a î n ţ e ­l ege re ,nu p ă r e a u să fie î n l e g ă t u r i p r e a s t r â n s e . î ş i a c o r d a u u n u l a l t u i a p u ţ i ­n ă î n s e m n ă t a t e şi cu t oa t ă a d m i r a ţ i a ce avea p e n t r u felul v i u al l u i H y a c i n t h e de a-1 pă l i c u vâ r fu l sabo ţ i lo r î n coaste , M u s e a u e r a m a i p u ţ i n zelos fa ţă de el decâ t de s t ăpână - sa , şovă ind u n r ă s ­t i m p , ca şi c u m a r fi v r u t să s e a s igu re

ma i în t â i că e ra vo rba de o p o r u n c ă ch ibzu i tă . L u c r u c iuda t , M a r t h a le v o r ­bea adesea a m â n d o r u r a p e acelaş ton de b ă n u i a l ă şi i r i t a r e s t ă p â n i t ă .

Câ ine le , p o r n i n d de là aceas tă obse r ­vaţ ie , se ob i şnu ise să -ş i p r i v e a s c ă s t ă ­p â n u l ca pe un t o v a r ă ş d e s t u l d e î n ­z e s t r a t s u b a n u m i t e r a p o r t u r i , d a r de o sens ib i l i t a t e r u d i m e n t a r ă . Cel p u ţ i n de là el n u s e p u t e a a ş t e p t a la s u r p r i z e şi l ov i tu r i l e de sabo t al căror p r i v i l e ­g iu îl avea e r a u m e r e u ech i t ab i l e şi î n t o t d e a u n a a ş t ep t a t e . D i n s p r e p a r t e a lui , H y a c i n t h e n u înce rca p e n t r u M u ­seau decâ t u n s e n t i m e n t de amic i ţ i e foar te m o d e r a t . De al t fel n u p u n e a m a r e p r e ţ p e câini , a ş e z â n d u - i în r â n ­du l acelor speci i domes t ice , cu deose ­b i r e s u p u s e au to r i t ă ţ i i femei lor , ca re iubesc în ei o î nc l ina re imp u d ică s p r e u m i l i n ţ ă .

M u s e a u n u se g r ă b i să p ro f i t e de l i ­b e r t a t e , ţ o p ă i n d p r i n cu r t e . Vro ia să man i fe s t eze î m p o t r i v a a tmos fe re i d u ­min i ca l e şi să a r a t e în acelaş t i m p că n u - i b u c u r i e p e n t r u el, în casa asta , în l ipsa M a r t h e i C u m p ă r e a p u ţ i n d i spus să r ă s p u n d ă chemăr i i sale, H y a c i n t h e îi zise, ieş ind d in c u r t e :

— N u m a i face mof tu r i ! Cu m i n e n u m e r g e " .

— m. n. —

P e d e a s u p r a mese i verz i , f u m u l de t u t u n se r id ica în v a l u r i g roase , c u p r i n ­zând bucă ţ i că cu bucă ţ i că a tmos fe r a şi f ăcând-o i r e sp i rab i l ă .

C r u p i e r u l cel g r a s şi chel , cocoţa t p e s c a u n u l lui îna l t , s t r igă cu voce s u b ţ i ­r ică : — „Face ţ i jocur i le , domni lo r !".

Discul , p r e s ă r a t cu cifre colora te , pe care a l e rga în s a l t u r i desmet i ce , o m i n ­g e micu ţ ă , se î n v â r t e a d in nou, a m e ţ i ­to r de r e p e d e .

M u l ţ i m e a de cape te a s u d a t e , ca l a o c o m a n d ă magică , s'a ap l eca t d e a s u p r a mese i . O s u t ă de m â i n i t r e m u r ă t o a r e s ' au î n t i n s p e s t e p o s t a v u l v e r d e şi p ă ­t r a t e l e n u m e r o t a t e s 'au acope r i t de t i se co lora te .

Ins t inc t iv , R a d u duse m â n a la b u z u ­n a r u l ha ine i şi deş i ş t ia b i n e că n u m a i a r e nici u n ban , se scotoci cu î n d ă r ă t ­nicie , î n t â i în b u z u n a r u l s u r t u c u l u i , a-poi în cele a le pan ta lon i lo r .

N imic ! N u m a i avea inimic. P r iv i , b u i m a c , în j u r u l lui . — D o a m ­

n a g ra să de a l ă t u r i consu l t a u n c a r t o ­n a ş p e ca re n o t a s e n i ş t e cifre. E r a s t a ­cojie la fa ţă şi d in c â n d în când ofta înăbuş i t . In p a r t e a ceala l tă , u n t â n ă r s lab şi pa l id , lăsase să cadă, cu o m â n ă t r e m u r ă t o a r e , câ t eva fise p e u n n u m ă r , da r se r ă s g â n d i s e n u m a i d e c â t şi le s c h i m b a s e p e a l tu l . S e ag i ta î n t r ' u n a , cu n e r v o z i t a t e şi lovea cu co tu l p e v e ­c inu l său, u n o m u l e ţ cu u n n e g m a r e p e vâ r fu l na su lu i . S e î n toa r se , cu o f i ­g u r ă r u ş i n a t ă că t r e aces ta şi se scuză poli t icos : — „ Ie r t a ţ i , v ă rog" .

D a r o m u l e ţ u l p ă r e a cu t o tu l absen t . L u ă câ t eva fise verz i şi le a r u n c ă pe u n n u m ă r . D u p ă aceea îşi spr i j in i , l i ­niş t i t , c apu l în p a l m e şi a ş t e p t ă n e ­mişca t .

R a d u p r i v e a t o a t e cele ce se p e ­t r e c e a u în j u r u - i şi i se p ă r e a că t r ă ­eş te î n vis . D e s t i n d e r e a ce u r m a e n e r ­vă r i i p e ca re o î n d u r a s e a t â t e a o r e d e - a -r â n d u l îl cu funda î n t r ' u n fel de i n ­conş t ien ţă . To tuş i g â n d u l de ad ineao r i r even i , î n d ă r ă t n i c , s f r ede l indu - i c re i e ­ru l ca u n cui : „N imic ! N u m a i avea n imic" .

Se smu l se de l â n g ă m a s a d e joc şi cu paş i r epez i ieşi d in sală . In t i m p ce-şi î m b r ă c a p a l t o n u l se p r i v i î n t r ' o ogl indă .

O a r e el e ra o m u l acela pa l id ca u n c a d a v r u , cu obra j i i scofâlci ţ i şi cu o -chii adânc i ţ i în o r b i t e ? V r u să z â m ­bească d a r i m a g i n e a d in og l indă n u - i î n toa r s e d e c â t o s t r â m b ă t u r ă pen ib i lă . B ă i a t u l de là g a r d e r o b ă ca r e îi a ju t a se să î m b r a c e pa l t onu l , îl p r i v e a m i r a t , î ş i a d u s e a m i n t e că a r t r e b u i să- i dea u n bacş iş şi f ap tu l că n u p u t e a s'o facă îi r id ică u n va l de s â n g e în obra j i .

— Ia t ă că m a i s u n t î n s t a r e să r o ­şesc şi p e n t r u f leacur i , g â n d i el. î ş i p u s e p ă l ă r i a s t r â m b p e cap şi sooborî în g r a b ă t r e p t e l e Caz inoulu i . A e r u l r ece şi u m e d de a fa ră îl izbi î n fa ţă cu v i o ­len ţă , făcându-1 să s tea o cl ipă locului , déso r i en tâ t .

P l o u a — o p loa ie m ă r u n t ă şi î n g h e ­ţ a t ă de t o a m n ă tâ rz ie . S u b l u m i n a p a ­l idă a becu r i l o r e lect r ice , t r o t u a r e l e che iu lu i l u c e a u d e p a r c ă a r fi fost l u ­s t ru i t e . M a r e a se agi ta n e b u n e ş t e , s co ­ţ â n d m u g e t e să lba t i ce de p ă r e a u , în î n ­t u n e r e c , s t r i gă tu l de m o a r t e al une i f iare apoca l ip t ice .

R a d u p o r n i cu paşi şovăeln ic i d e a -l u n g u l che iu lu i .

„Ce să facă a c u m ? î n c o t r o să m e a r ­gă ? P i e r d u s e tot , abso lu t tot . N u m a i avea nici m ă c a r a t â t cât i -a r fi t r e b u i t ca să-şi a s t â m p e r e foamea, ca re î n c e ­puse d e o d a t ă să-1 ch inuiască . Ce a n i ­m a l ca ragh ios m a i e şi o m u l ! E d r e p t că n u m â n c a s e n imic de azi d i m i n e a ţ ă , d a r î n t r ' o î m p r e j u r a r e ca as ta m a i t r e ­bu i a oa re să - i fie foame ?

P i e r d u s e b a n i car i n u e r a u ai lui — ban i i aceia b l e s t e m a ţ i p e car i t r e b u i a să- i înapoieze ch ia r m â i n e . B u c u r o s a r fi r ă b d a t de foame, b u c u r o s a r fi r ă b d a t de frig, b u c u r o s a r fi r ă b d a t or ice, dacă a r ma i fi a v u t ban i i aceia s t r ă in i .

A c u m de u n d e să- i ia D o a m n e ? De u n d e ?

Se opr i în fa ţa b a l u s t r a d e i ce m ă r g i ­nea cheiul , şi p r i v i s b u e i u m u l m ă ­rii care , în î n t u n e r e c , p ă r e a ca de păcu ră . Cu tot fr igul u m e d al nopţ i i , lu i îi e ra te r ib i l de cald. î ş i scoa­se p ă l ă r i a şi şezu aşa, c u c a p u l descoper i t în bă t a i a a s p r ă a ploi i . P i c ă t u r i l e se p re l i ngeau , î n g h e ţ a t e pe fa ţă , s t r e c u r â n d u - s e pe s u b t g u l e r u l p a l t o n u l u i şi gâd i l ându-1 pe gâ t . D e o ­da tă , c ineva d in spa te îi p u s e o m â n ă p e u m ă r . Se în toa r se , t r e s ă r i n d şi la l u m i ­n a s labă a f e l ina ru lu i p u t u să d i s t ingă fa ţa t r u d i t ă a une i femei t i n e r e î m b r ă ­ca tă sărăcăcios .

— „Ai p i e r d u t ? voce aspră .

îl î n t r e b ă ea cu o

— „ A m p i e r d u t tot , tot , abso lu t tot , r ă s p u n s e el maş ina l i ce ş t e .

— „Ei, şi a c u m ?" R a d u n u r ă s p u n s e . Se m u l ţ u m i să r id ice d i n u m e r i şi îşi î n toa r se p r i v i r e a d in nou sp re m a r e .

— „ A c u m , g â n d i el, n u - m i r ă m â n e de cât m o a r t e a " .

— „Pros t i i , spuse femeia , ca şi c u m i -ar fi ghic i t g â n d u l şi l uându -1 de b ra ţ , a d ă u g ă r e p e d e , a p r o a p e p o r u n c i t o r : „Ha ide , v ino cu m i n e . T r e b u i e să t e î n ­călzeşt i o leacă. T r e b u e să be i u n ceai f ie rb in te . N u vezi c u m t e - a p ă t r u n s p loa ia p â n ă la p i e l e ? "

R a d u se u i t ă la ea m i r a t . P e fa ţa r ă ­văş i t ă a necunoscu te i , p loaia se p r e l i n ­gea în r â u l e ţ e subţ i r i , ş t e r g â n d u - i pe a locur i f a rdu l . Aşa, inega l vopsi tă , fe ­m e i a p ă r e a că p o a r t ă o mască c a r a ­ghioasă .

„Ce to t v o r b e a f i in ţa aceas ta s t r a n i e ? Doar îi spusese că n u m a i a r e nici u n ban . Ce n a i b a nu-1 lăsa în pace ?"

O u r m ă to tuş i cu doci l i ta te . Or ice u r m ă de ene rg i e i se topise şi se s i m ţ e a a t â t de s lei t de p u t e r i î n c â t îi v e n e a să se t r â n t e a s c ă jos în s t r a d ă şi să r ă m â n ă acolo în ploaie .

N u şi-a d a t s e a m a cât a m e r s p â n ă ce s'a p o m e n i t d i n a i n t e a u n e i case s t r â m b e , cu por ţ i m a r i de l e m n . A u r c a t ca u n a u t o m a t , scăr i le p u t r e d e ca re t r o s n e a u îngroz i to r s u b g r e u t a t e a paş i ­lor . A i n t r a t d u p ă aceea î n t r ' o odă i ţă ca ldă în ca r e mi rosea p lăcu t , a gu tu i , şi epuiza t , s'a în t ins , aşa î m b r ă c a t c u m era, pe p a t u l m ic de f ier ce ocupa o j u m ă ­t a t e din î n c ă p e r e . C ă l d u r a îi p ă t r u n d e a p r i n to ţ i por i i , moleş indu-1 .

R ă m ă s e s e cu p r i v i r ea p i ron i t ă în t a ­v a n u l ca re p ă r e a că se ap rop ie d in ce în ce d e el, ga t a să-1 s t r ivească . A p r o a p e că nu - ş i m a i d ă d e a s e a m a ce se p e t r e ­cea în j u r u - i . P a r c ă femeia i-a spus ce­va şi a r â s . D u p ă aceea a d i s p ă r u t din odaie şi el a r ă m a s s ingur . V r u să-ş i a-m i n t e a s c ă ce i-a spus „ D o r m i d ragă . Mă duc să- ţ i fac u n ceai şi v iu acuş" . — C a m aşa ceva. D a r as ta n ' a v e a nici o i m p o r t a n ţ ă . Ii e r a s o m n şi a r fi v r u t să d o a r m ă o veşnic ie . Ah , D o a m n e ce s o m n îi e ra !

Se în toa r se pe o p a r t e şi băgă m â n a f i e rb in te s u b sa l t ea ca să şi-o r ă c o r e a ­scă de f ierul r ece al soner ie i . D e o d a t ă t r e să r i şi d i n t r ' u n sa l t fu în mi j locu l odăii . In m â n ă avea o p u n g ă v e c h e de p ie le p l i nă de monez i şi hâ r t i i .

B a n i ! D u m n e z e u l e m a r e — b a n i ! O deschise şi î n c e p u să n u m e r e r e p e d e : cinci sute. . . o mie. . . o m i e t r e i sute . . . două mi i cinci su te . D o u ă mi i c inci su t e ! E r a u des tu i . Cu ban i i aceş t ia p u t e a să câş t ige î n t r ' u n ceas t o t ce p i e r d u s e .

F ă r ă să m a i s t ea p e g â n d u r i , îşi l uă pă l ă r i a de p e m a s ă şi desch izând b in işor uşa, scoborî t r e p t e l e şi ieşi în s t r adă .

S e ap rop i e de p o a r t ă să v a d ă n u m ă ­r u l casei căci nici o cl ipă n u - i t r ecuse p r i n m i n t e că s 'ar p u t e a să n u m a i î n a ­poieze ban i i aceşt ia . In s u r e s c i t a r e a n e r ­voasă în care se găsea , e v e n t u a l i t a t e a u n e i p i e r d e r i n u - i a p ă r u s e în m i n t e .

Cu g r e u p u t u să descifreze pe t ăb l i ţ a r u g i n i t ă cele două cifre : 1 şi 7 deci 17.

P o r n i a p r o a p e în fugă sp re cheiu . Ii e r a t e a m ă a c u m să n u se fi înch i s Cazi ­noul . D a r nu , s lavă D o m n u l u i , n u se î n ­chisese încă. V ă z u de d e p a r t e f e res t r e l e l u m i n a t e car i , în noap te , p ă r e a u un g r u p de l icur ic i şi s imţ i i n i m a s b ă t â n -du- i - se , g a t a să- i s p a r g ă p i ep tu l . C â n d deschise uşa , b ă i a t u l delà g a r d e r o b ă , c a r e a ţ ip ise , t r e s ă r i î n s p ă i m â n t a t .

— „ D o m n u l s'a î n to r s ? î n t r e b ă el cu j u m ă t a t e de glas .

D a r R a d u n u r ă s p u n s e . îş i a svâr l i p a l t o n u l şi se repez i sp r e sa la de jocur i . C â n d in t r ă , l u m i n a p u t e r n i c ă şi f u m u l de t u t u n , îl o rb i r ă o clipă, s i l indu-1 să î nch idă ochii .

Auz i vocea obosi tă a u n u i c rup i e r a-n u n ţ â n d : „Face ţ i jocur i l e d o m n i l o r " . Se ap rop ie a tunc i de u n a d in mese l e verz i , d i m p r e j u r u l căre ia l u m e a se m a i r ă r i se şi s co ţând d in p u n g a j e rpe l i t ă o h â r t i e de o mie , o puse pe n u m ă r u l 17. D u p ă aceea înch ise ochii şi a ş t ep t ă s p r i ­j in i t cu p a l m e l e de m a r g i n e a m e ­sei. Vocea m o n o t o n ă s t r igă : — „Nimic n u m a i m e r g e " . N u m ă r ă câ teva cl ipe g re le în ca re R a d u a v u senzaţ ia mor ţ i i . I n i m a nu - i m a i bă t ea în p i ep t i a r m â i ­ni le şi p ic ioare le i se făcură ca d e g h i a ­ţă . Şi deoda tă , în t ăce rea ce se făcuse o cl ipă în j u r u l mesei , vocea cunoscu t ă a-n u n ţ ă p e acelaş ton n e u t r u :

— „Şap tesprezece , n e g r u , i m p a i r ! R a d u n u se cl int i d in locul lui . D e ­

schise doar ochii şi p r iv i m u n t e l e de fişe co lora te pe ca re c ineva i-1 î m p i n g e a î n -n a i n t e . E ra l in iş t i t ca şi c u m se a ş t e p ­t a s e să câş t ige . G â n d u r i m u l t e şi f e lu r i t e i se î n v ă l m ă ş e a u în m i n t e . N u m a i e ra a t e n t la cele ce se p e t r e c e a în j u r u l lui . G r ă m a d a co lora tă d e bucă ţ e l e de os îl fascina şi n ic i n u auzi c â n d c r u ­p ie ru l a n u n ţ a u n nou joc. T r e s ă r i p u ­ţ in doar a t u n c i când auzi aceeaşi voce sub ţ i r i că şi m o n o t o n ă r e p e t â n d : „ ş a p ­tesprezece , n e g r u , impa i r .

Se u i t ă a m e ţ i t î m p r e j u r şi văzu pe o m u l e ţ u l cu n e g pe nas , p r iv indu-1 m i ­ra t , îşi d ă d u s e a m a că se aşezase d in î n t â m p l a r e , la aceeaş i m a s ă la c a r e j u ­case şi m a i î na in t e .

— „ L u a ţ i - v ă bani i , d o m n u l e , îi s p u ­se c r u p i e r u l cel g r a s şi chel , de p e scau ­nu l lui î na l t şi cu lopă ţ ica îi î m p i n s e i m e d i a t u n nou m o r m a n de fise şi de h â r t i i de bancă . Ca în vis, R a d u le luă

de PETRU ŞERBANESCU

şi-şi u m p l u b u z u n a r e l e cu ele. Aşa t r e ­bu i a să fie, aşa e r a d r e p t să fie... ş ap ­tesprezece , n e g r u , impai r . . . D o a m n e ce m a i bani . . . m â i n e va p u t e a înapo ia ba­ni i ce n u e r a u ai lui.. . ş ap tesprezece , n e g r u impai r . . . o a r e câ te mi i avea în b u z u n a r ?....

G â n d u r i l e i se î n v â r t e a u în c r ée r ca î n t r ' u n ga lop fan tas t i c . A ş t e p t ă să mai s t r ige oda t ă c r u p i e r u l şi când acesta a n u n ţ ă : „33. n e g r u i m p a i r " — s imţ i p a r c ă o m i r a r e că n u ieşise iarăşi 17. Se d e p ă r t a de masă , şovă ind ca u n om bea t , ţ i n â n d m â i n i l e s t r â n s l ipi te d e b u z u n a r e l e p l i ne cu fise. T r e c u p e la „cassă" , ca să le s ch imbe , apoi îşi luă delà g a r d e r o b ă , pa l t onu l , pe care acelaş bă i a t s o m n o r o s îl a ju t ă să-1 î m b r a c e şi ieşi din Cazino.

F ă c u câ ţ iva paşi pe che iu şi se aşeză pe o b a n c ă —- p e aceeaş i bancă p e care şezuse f emeia t r i m i s ă de p r o v i d e n ţ ă .

N u m a i p loua şi m a r e a se m a i po to­lise p u ţ i n . De d u p ă nour i , a p ă r u s e r ă câ t eva s te le ca re cl ipoceau, s t inghere , în î n t u n e r e c .

Mai tâ rz iu , n ' a r fi p u t u t s p u n e cât a s t a t acolo: o oră , două , m a i m u l t poate . D o r m i s e s au fusese t r eaz ? Nu-ş i mai a m i n t e a n imic . A t â t d o a r ş t ia că a-tunc i , când s'a t r e z i t d in to ropea la a-

-*—N

ceea, vec ină cu m o a r t e a , se făcuse ziuă. M a r e a e r a a c u m l in i ş t i t ă şi în lumina n e h o t ă r î t ă a d imine ţ i i , va lu r i l e p ă r e a u cenuşi i .

D e p a r t e , s p r e r ă să r i t , v ă z d u h u l se înroş ise . A v e a să r ă s a r ă soare le . R a d u se r id ică d e p e b a n c ă şi-şi î n t i n se t r u ­p u l î n ţ epen i t . „ B a n i i " fu p r i m u l lui g â n d şi spe r i a t îşi p i p ă i b u z u n a r e l e . Dar ban i i e r a u acolo: hâ r t i i m u l t e şi m o n e ­de g re le . E r a u m a i m u l t e decâ t a r fi s p e r a t v r e o d a t ă să a ibă. îş i s t r â n s e la p iept , p a l t o n u l şi z â m b i n d ferici t , porni cu paşi m a r i s p r e oraş . „ T r e b u i a să dea înapoi , n u m i d e c â t , ban i i necunoscu te i , ban i i p e car i îi l uase aseară . . . Ii luase sau îi fu rase ? B ine în ţe les că n u se gând i se nici u n m o m e n t să n u - i î napo­ieze,,, d a r ' dacă p i e r d e a ? Ei b ine , a tunci a r fi m u r i t şi el. Ei, şi ? as ta parcă s c h i m b a s i tua ţ i a ? Bani i t o t fu ra ţ i e-r a u " . R a d u se opr i o cl ipă şi, dându-ş i pă l ă r i a m a i pe ceafă, îşi ş t e r se cu dosul p a l m e i n ă d u ş e a l a ce- i i zvora de pe f run te .

Ce ros t m a i a v e a u g â n d u r i l e acestea, a c u m ? Ii va d a înapoi femei i toţi ban i i şi îi va m a i da de là el încă pe a t â t a .

G r ă b i paş i i şi p e s t e câ teva minu t e fu d i n a i n t e a casei d ă r ă p ă n a t e cu porţ i m a r i de l e m n . P e t ăb l i ţ a rug in i t ă , nu­m ă r u l a p ă r e a a c u m clar , scr is cu vop­sea roşie , de o m â n ă n e d i b a c e : u n 1 m a r e şi u n 7 m a i mic . I n t r ă în cu r t e şi î ncepu să u r c e scăr i le de l e m n pu t rede , ca re t r o s n e a u îngroz i to r la f iecare pas. O pis ică n e a g r ă îi ţ â şn i în faţă, f ă c â n ­du-1 să t r e s a r ă . D a r oa re ce e ra lumea acea a d u n a t ă p e co r ido r ? Ce s'o fi în­t â m p l a t ?

O b ă t r â n i c ă încovoia tă ca o cârjă, şedea m a i la o p a r t e şi p r i v e a î m p r e ­ju r , cu ochii sper ia ţ i . R a d u se apropie d e ea.

— „ D a r ce s'a î n t â m p l a t , mă tuş i co?" — „Apă i s'a spânzu ra t , să raca . —• „S 'a s p â n z u r a t ? Cine s'a spân­

z u r a t ? — „ O femeie , d o m ' l e d r agă . Că-şi

s t r â n s e s e şi ea s ă r ă c u ţ a câ ţ iva gologani să p o a t ă p leca la ma ică - sa , în Polonia şi i-a fu ra t a s ' n o a p t e u n golan . T r ă s -n i - l - a r D u m n e z e u să-1 t r ă snească . Că cică e r a un boer , boe r i - l - a r Scaraoski pe l u m e a cea la l t ă ! A lăsat , să rmănica , o sc r i soare . D a c ă v re ţ i , p u t e ţ i să in t ra ţ i că e d o m n u comisar î n ă u n t r u .

R a d u n u m a i ascu l tă sporovă ia l ă bă­t r â n e i . Gâ t l e ju l i se uscase ca după febră , u rech i l e îi ţ i u i au şi s imţea sânge le s v â c n i n d u - i vijel ios, în t âmple . Imp le t i c i ndu - se , scobor î t r e p t e l e şi ieşi în s t r a d ă . Se opr i p u ţ i n şi r e z e m a t de p o a r t a m a r e , de l e m n , cău t ă să-şi li­n i ş tească bă t ă i l e n e b u n e ş t i a le inimii, încolo , sp r e s t ânga , la c apă tu l străzii, se v e d e a m a r e a , ca re a c u m , în bătaia raze lor soare lu i , e ra a l b a s t r ă — d e un a l b a s t r u sp lend id , de safir . U n v â n t căl­du ţ a d u c e a d i n s p r e por t m i r o s s ă r a t şi a sp ru . A v e a să fie o zi m i n u n a t ă . De d u p ă u n colţ a p ă r u d e o d a t ă o femeie s d r e n ţ ă r o a s ă , cu u n copil în bra ţe . C â n d a junse la d r e p t u l lu i Radu , se opr i să cea ră ceva d e p o m a n ă . Acesta t r e s ă r i şi o p r iv i m i r a t , ca şi c u m s'ar fi d e ş t e p t a t d i n t r ' u n vis, î n t r ' u n loc ne­cunoscu t . Sco toc indu-se , r epede , prin b u z u n a r e , scoase u n p u m n de monede şi de h â r t i i de b a n c ă şi i le dădu . Cer-ş e toa r ea îi p r i v i o cl ipă î n m ă r m u r i t ă , apoi v r u să zică ceva da r R a d u îi în­toa r se s p a t e l e şi se d e p ă r t a . Undeva , la o biser ică , p o r n i să s u n e c lopotele . A-tunc i femeia se î n toa r s e sp re r ă s ă r i t — în t r ' aco lo de u n d e soare le îşi t r i m i t e a-c u m raze le ca lde — şi cu m â n a plină d e b a n i îşi făcu cruce .

28 Mai 1938 UNIVERSUL LITERAR 7

C i t i m : „S tag iunea T e a t r u l u i N a ţ i o n a l se

închide în s e a r a d e D u m i n i c ă , 29 M a i " . La u n s fârş i t de s t a g i u n e a p r i m e i

scene r o m â n e ş t i , s ' a r c u v e n i — ve ţ i spune de b u n ă s e a m ă — să n e a r u n ­căm p r i v i r i l e î napo i p e n t r u a î m b r ă ­ţişa ho lde l e cu rod, t e r e n u r i l e a r t e i dramatice m u n c i t e cu r â v n ă , b e l ş u g u l însfârşit a l r e z u l t a t e l o r cu lese .

Ne-am p r o p u s să o facem, n u f i reş te fără a n e î n a r m a cu u n b inoc lu .

Şi r e c u n o a ş t e m că a m greş i t . Am greş i t , t r e b u e să p r e c i z ă m , in ­

s t rumentul .

CRONICA DRAMATICĂ de CICERONE THEODORESCTJ

La închiderea stagiunii Teatrului Naţional n 'a p u t u t d in p ă c a t e să fie vorba) a r fi fost m a i i nd i ca t t e lescopul .

Şi încă.. . De p e t e r a s a C e r c u l u i Mi­l i tar , d e p i ldă , cu t e l e scopu l c a r e s t ă ' n t r ' u n picior , v i sând ca du lce le coco­s t â r c m e d i t a t i v al lu i Alecsandr i , tot

Activitatea teatrală del.a noi plutind în cel mai bun caz în nori (fiindcă de viziuni conforme unui progres real, sau de înfăptuiri demne de admiraţie,

m a i p o ţ i v e d e a ceva. P o a t e n u l u n a şi p o a t e n u ine le le lui

S a t u r n , în o r ice caz î n s ă ' l i m b i l e ceasu ­lu i ciclopic de p e f ront i sp ic iu l h o t e l u ­l u i B u l e v a r d se v ă d des tu l de l impede . . .

Posta redacţiei c D. AL. P. B. COHULEANU. — Vă răs­

pundem, la acest „psiodonim" aşa cum aţi dorit, nu însă tocmai cuim veţi fi dorit.

Colaborarea d-voastră nu poate fi ac­ceptată cu asemenea versuri:

„Erai micuţă în vremea aia O biată humă (?) în coajă verde Gândul, iţi zbura, ca ploaia La vârsta ta cum lumea crede".

E incă departe vremea aia când — versurile d-voastră vor putea fi înserate într'o revistă literară.

AUREL CHERLEA. — „îmi permit, .scrieţi d-voastră, cu puţina mea însemnătate (de ce atâta modestie?) să vă rog ca alăturata poezie „Vagul'' cu totul originală (lucrul se dovedeşte — din păcate — a ii cu totul exaot) pe care, dacă o veţi găsi de cuviinţă bună, să mi-o publicaţi şi mie...

Dacă ar degaja vreo însemnătate îmi permit să vă mai trimit succesiv".

Mai trimiteţi succesiv. S'ar putea ca alte versuri dintre cele — să zicem — poste­rioare să degajeze însemnătate. Vagul nu prea degajă:

„Inform Pe-o pernă dorm Geana umedă, debila S'a înictiis dormind copilă. Visuri vagi prin cap incerte-mi trec. Sumbru chipuri mă'nfioară Simt că mă'năbuş şi mă 'nec, Şi c'o mână mă omoară Tresar Un vis bizar". Un sfat: nu vă recitiţi versurile. S'ar

putea s' aveţi coşmaruri mai fioroase. EMIL DEM. RUSU. — „Poiana licuri­

cilor" promite. Mai trimiteţi.

D-NA FAVORITA ROMANESCU. — Tri-tniteţi-ne ceva fără caracter ocazional versuri care să nu aibă nevoie a fi de­clamate. Primim cu plăcere.

TEOFIL ALBAmos. — „...iar prin raf­turile circumvaluttiunilor gânduri negre imi vin ca nişte torente mânate de tai­funul distrugător şi sălbatic al vieţii, întins pe patul nenorocirii mi se perinda prin minte, furtuni de coşmar si ultimele clipe ale nenorocirii .... Firul gândurilor tai e curmat de besna de moarte adusă pe aripile vântului haotic, ce-mi loveşte temporar în timpan şi care mă obseda 'ca o părere de rău".

„Torentele de gânduri" ce vă vin „prin rafturile circumivoluţiunilor cerebrale" mânate de taifunul distrugător al vieţii" canalizaţRe spre altă destinaţie decât o revistă literară.

„Temporar" e cel mai bun lucru ce pu­teţi face.

SANDU RUSSU-SARU. — „Picăturile de otravă" au duh. Continuaţi. Se vor pu­blica unele.

PAUL ŞTEFANOVICI. - „Fragment" e pün de duioşie. Aveţi calităţi literare Cand veţi reuşi să lepădaţi unele trivia-Maţi scrisul d-voastră va fi demn să vadă Іішшіа tiparului.

V IVANESCU. — Versificaţi cu uşu­rinţa. Scrieţi cât mai mult si revedeţi-vă scrisul. Poarte curând vă veţi vedea ver­surile tipărite.

u u n ce profi t , în cazul de m a i sus, v reasăz ică , to t t e m a i a legi .

L a ce n e - a r fi s lu j i t ( i a t ă -ne uşor şi r e p e d e consolaţ i , n u ?) fie şi u n t e le ­scop , p e n t r u u r m ă r i r e a ac t iv i t ă ţ i i m a i d e g r a b ă cenuş i i decâ t s t r ă l u c i t o a r e (negat iv , c u m a r ă t a r ă m : m a i de g r a b ă igras ie de n o r i ameţ i ţ i , decâ t l u m i n ă de a s t r e neu i t a t e ) a T e a t r u l u i Na ţ iona l în d e c u r s u l ă s tu i an?

A n u l cu pr ic ina , s t a g i u n e a 1937-ЗУ, se î nchee aşa c u m s 'a r î ncheea c ineva — f r u m u ş e l d e tot, tac t icos şi d e m o d ă v e c h e — la n a s t u r i i de là r ed ingo tă , î n c l i n â n d u - s e de l ica t din şale, amabi l ,

zâmbi to r , fer ice şi f ă ră a face n i m ă n u i , nici p r e a m a r e b u c u r i e , nici p r e a m a r e s u p ă r a r e , foa r t e d i spus să d i spa r ă n e -l ă sând m o t i v e d e vo rbă s au c u m v a de r eg re t e , foar te . . . „ e n g l e z e ş t e " şi de-o pe r fec t ă d i sc re ţ iune !

D ar p e n t r u a p ă s t r a f iecăru i l uc ru genu l s ău — as ta şi în sensu l g r a m a ­t ical — n u v o m zice, i a ră ş , d e s p r e r ă ­posa t a s t ag iune ( D u m n e z e u s'o e r t e , că dacă nic i El n ' o va face, apoi s p e c t a ­to r i lo r — d e h ! —- ce să le m a i p r e ­t i n d e m ?) u r m â n d p i lda lui Odobescu :

De e cu rcă Ce se ' ncu rcă In r e v ă r s a t u l zor i lor In calea vână tor i lo r . . .

N u v o m zice d in două mo t ive . Ma i î n t â i u p e n t r u c ă noi , c u m ne -a

p l ăcu t s'o s p u n e m şi în a l t e r â n d u r i , n u s u n t e m v â n ă t o r i m a i a l t c u m decâ t Odobescu , şi p e u r m ă p e n t r u c ă însăş i zisa s t a g i u n e n e sugerează , dacă e vo r ­ba să- i c ă u t ă m a s e m ă n ă r i în n e a m u l păsă re sc , m a i r e p e d e bibi l ica sau gâscă, decâ t curca .

Dacă ne v o m fi g â n d i t şi la aceas ta d in u r m ă , f ap tu l se d a t o r e ş t e neg reş i t n u m a i în fă ţ i şă r i i ei, la fel de p l ă ­pândă. . .

Ş i m a i la u r m a u r m e i de ce n u a m s p u n e - o p e ş l eau ?

In sensu l contabi l icesc , p u t e m vo rb i p e b u n ă d r e p t a t e de o î n c h i d e r e a s t a ­g iun i i T e a t r u l u i Na ţ iona l .

F a p t u l es te cu s t r i c t e ţ e exac t . In sensu l a r t i s t i c însă, n ' a r fi o g e n ­

t i lă — n u m a i — b a l i v e r n ă , p r e t e n ţ i a de a v o r b i şi de u n b i l an ţ al s tag iuni i?

Ni se p a r e că îndo ia lă n u m a i încape

şi n ic i chip de v r e o g re şa l ă n u es te . P r i m a n o a s t r ă scenă (şi e locul să

r e a m i n t i m că îi z icem c u m i se zice : „ p r i m a n o a s t r ă scenă". . . f i ind în cele ce s c r i e m d e s p r e dânsa , de fap t u n ci tat că ru i a în m o d corec t m u s a i a r fi să - i p u n e m gh i l ime le !) n ' a îmbogă ţ i t şi n ' a sărăci t , n ' a a j u t a t şi n ' a u m i l i t m a i m u l t decâ t e ra , n ' a s t i m u l a t şi n ' a d a t înapo i p e s t e ce d ă d u s e p â n ă acum, v ia ţa t e a t r a l ă r o m â n e a s c ă .

A n u l 1937—38 a l T e a t r u l u i N a ţ i o n a l s'a scu r s monoton, . — fă ră să-ş i s i m t ă t r i s t e ţea , f ă ră să -ş i s c h i m b e u n mi l i ­m e t r u d in m a t c a t ă i a t ă oblu, — ca o sup ra f a ţ ă n e t u l b u r a t ă , de a p ă , d e şes.

M a t ă d e ce n u a v e m cu ra ju l („co-r a j " , în r o m â n e a s c a ţ ă r a n u l u i î n s e m ­nează in imă , î n d e m n ) de a amin t i , de a men ţ iona , d e a ca ta loga, de a e x p r i ­ma.. . dez ide ra te , de a r e l eva rea l izăr i , de a sub l in ia e ro r i .

N u n i se p a r e , aceas tă nobi lă şi fe r i ­ci tă t r eabă , de nici o specia lă l ipsă.

Şi n ic i n u n e găs im covârş i ţ i d e v re ­u n deosebi t s e n t i m e n t d e r ă s p u n d e r e , sau de d a t o r i e ne împ l in i t ă , s au de a b s e n ţ ă n e m o t i v a t ă .

. . .Iar dacă e s t e v r e o a b s e n ţ ă în a d e ­văr , apoi m a i a les m o t i v a t ă es te !

C a m aşa ceva. Regisor i . actor i , piese, decorur i , m a -

şinişt i , i a u — p â n ă la d a t a când v o r începe repe t i ţ i i l e p e n t r u s t a g i u n e a v i i toa re — pe loc repaos .

V o m ceti m a g a z i n e f r an ţuzeş t i i l u s ­t r a t e , v o m poves t i (unic exe rc i ţ i u p e n ­t r u spă l a r ea c reeru lu i ) a n e c d o t e s a ­v a n t a rde ia t e , v o m t r e c e d u p ă succe ­sele scenei la succese le de v e s t i m e n t a ­ţ ie es t iva lă şi ne vom hodin i din be l ­

şug, generos , m u l ţ u m i ţ i , cu conv inge ­rea de nec l in t i t a celor s igur i de m e r i ­te le şi de s t e a u a lor..

• a ş a d a r „ s t ag iunea T e a t r u l u i N a ­ţ ional se î nch ide în s ea ra de D u m i n i c ă , 29 Mai . Şi ga t a ?

A m t r a s cor t ina d e fier, cu sgomot de p r ă v ă l i e la ora de d u p ă a m u r g , a m obloni t d r e p t u n g h i u l — p a s ă - m i - t e m a g i c — al scenei , a m răsu f l a t u ş u r a ţ i şi n e p l i m b ă m de aci î n a i n t e p e Calea Vic tor ie i sau n e p r e g ă t i m de ceeace se c h i a m ă la noi „ u n voiaj de s tud i i (dragă.. .) în s t r ă i n ă t a t e ? "

L O C A L I S M C R E A T O R

DINU STELIAD. -suferă de retorism, ocazională.

• Versurile d-voastră Feriţi-vă de poezia

MATEI BATRANU. - Aveţi imagini fru­moase şi versuri muzicale. Mai trimiteţi.

P.P. TAT ARU. - Mai aşteptăm si alt* poezii. „Drum" ne-a plăcut mult. "

VICTOR BALANESCU ii publicată.

„La umbră să ascult un cor De naţii păidurene" (!).

„Dor" nu poate

st.

P r o b l e m a cu l tu r i i r eg iona l e e deoseb i t de i m p o r t a n t ă , f i indcă d in acest focar ca re es te p rov inc ia , se cre iază u n m e d i u de î na l t e p r e o c u p ă r i l i t e r a r e . Loca l i s -m u l c r e a t o r e s t e deviza cu ca re au p o r ­n i t sc r i i to r i i şi l i t e ra ţ i i d in o ra şu l a t â ­t o r s t r ă l u c i t e t r ad i ţ i i c u l t u r a l e : S ib iu l . ,,E v o r b a a n u m e de i l u s t r a r e a p r i n nou i fapte , a ac t iv i tă ţ i i c r e a t o a r e a p r o v i n ­ciei şi impl ic i t de o t e m e r a r ă l u p t ă î m p o t r i v a p e r i m a t e i concepţ i i ce a so­cot i t a t â t a v r e m e p rov inc i a d r e p t u n ţ i n t i r i m al va lo r i lo r c u l t u r a l e " . Astfel v o r b e a p ro feso ru l Al . Dima, p r e ş e d i n ­t e l e sc r i i to r i lo r s ibieni , î n t r ' o confe­r i n ţ ă . A u p o r n i t scr i i tor i i s ib ieni la m u n c ă , sp r e a r e î n v i a f i lonul de e sen ­ţă p u r ă al A r d e a l u l u i t â n ă r . D in c l e ­

m e n t e l e ce l u c r a u m a i î n a i n t e d i spa ra t s 'a cons t i tu i t a c u m g r u p a r e a i n t e l e c t u ­a lă „Thes i s " , ca re se s t r ă d u i e ş t e să r e ­înv ie loca l i smul c r ea to r şi p r i n ca re se sădesc n ă z u i n ţ e l e sp i r i t ua l e a le u n e i g e ­n e r a ţ i i ve şn i c s t ă p â n i t ă de bogă ţ ia v a ­lor i lor c u l t u r a l e .

Cu m u l t î n a i n t e i r e g r e t a t u l Oc tav i an Goga, în „ F r a g m e n t e au tob iogra f ice ' ' sc r ia că l i t e r a t u r a t r e b u e să i zbucnească local, vu lcan ic , d in r ă r u n c h i i u n u i p o ­por , căci n u m a i a t u n c i îşi a r e va loa rea ei. I a t ă dece jus t i f i că r i l e d- lui prof. Al . D i m a a s u p r a loea l i smulu i c r e a t o r s u n t cu to tu l î n t e m e i a t e . Căci su f le tu l a r d e ­l e an ce se desvo l t ă p e a r ipa e tn icu lu i e s t e î n s c ă d e r e în fa ţa p u t e r n i c e i o-fensive a s p i r i t u l u i m i n o r i t a r . Deaceea , loca l i smul c r e a t o r t r e b u e să o p u n ă a-ces to r n ă z u i n ţ e m i n o r i t a r e , o p e r e pos i ­t ive a le sp i r i t u lu i n o s t r u na ţ iona l . D. Ioan Chinezu , î n t r ' u n i n t e r e s a n t s t u d i u i n t i t u l a t „Aspec t e d in l i t e r a t u r a m a -g h i a r ă - a r d e l e a n ă " , s p u n e că o î nv io ­r a r e , o c r e ş t e r e can t i t a t i vă şi ca l i t a t ivă a p roduc ţ i e i l i t e r a r e m i n o r i t a r e , se r e ­m a r c ă în m o d ev iden t . Soc ie tă ţ i şi g r u ­p u r i l i t e r a r e încep să a ibă o v i a ţ ă m a i i n t e n s ă ; n u m a i delà 1918 încoace, s 'au î n t e m e i a t , în r ă s t i m p de 5 ani , 243 p u ­bl ica ţ i i nou i , i a r v i a ţ a / e v i s t e l o r m a ­gh ia r e , cu t oa t e oscilări le , a cunoscu t u n a v â n t deosebi t . Apoi , t r e b u e să ma i ţ i n e m seamă , că în Ardea l , m i şca rea l i ­t e r a r ă a saş i lor es te foar te b ine o rga ­n iza tă , i a r r e v i s t a „K i in g so r " a cărei ac t i v i t a t e es te b ine cunoscu tă , în decu r s d e 16 ani a a v u t o f ruc tuoasă ac t iv i ­t a t e ce s'a r ă s p â n d i t p â n ă în G e r m a ­n ia şi a rea l i za t la noi în ţ a ră , acea fa imoasă „ D e u t s c h e Buchg i lde in R u ­m ä n i e n " .

In fa ţa aces te i ofensive de c rea ţ i e c u l t u r a l ă m i n o r i t a r ă , loca l i smul c r e a t o r al i n t e l ec tua l i t ă ţ i i a r d e l e n e es te p i edes ­t a lu l u n e i t r a i n i c e a f i rmă r i r o m â n e ş t i . I a r d i n a m i c a a u t o h t o n i s m u l u i n u t r e ­b u e să se sp r i j i ne n u m a i pe a r g u m e n t e i s tor ice în Ardea l , ci t r e b u i e să se l e ­g i t imeze şi p r i n t r ' o c rea ţ i e sp i r i t ua l ă m a n i f e s t a t ă î n ciclu r o m â n e s c , în f eno ­m e n n a ţ i o n a l o rgan iza t .

Loca l i smul c rea to r care a da t n a ş t e r e g r u p ă r i i i n t e l e c t u a l e „ T h e s i s " desfăşoa­ră o r e m a r c a b i l ă ac t iv i t a te .

D in s â n u l aces te i g r u p ă r i fac p a r t e

n u m e r o a s e t a l e n t e a f i rma te sau p l i ne de f ăgădu in ţ i a le l i t e r a t u r i i c o n t e m p o ­r a n e şi de m a i t â rz iu . In mi j locul a-ces tu i cenac lu l i t e r a r îşi des făşoară ac t iv i t a t ea : Al . D ima , E m i l Cioran , P i m e n Cons tan t inescu , dr . P o p eseu S i ­biu , L ieu P o p , Mi rcea Alex iu , Ione l N e a m t z u , P a u l Cons tan t , L u c i a n Bolo-ga, I u l i an D u m i t r u , G i u s e p p e Cifarel l i , G. Fonea , C. Medrea , E c a t e r i n a S ă n d u -lescu, î n d r u m a ţ i de p e r s o n a l i t a t e a co­v â r ş i t o a r e a v e n e r a b i l u l u i s c r i i t o r a r d e ­l ean Hor ia P e t r a P e t r e s c u .

NICOLAE CIUCEANU

CONU IV i e r (Urmare din pag. 4-a)

p a r a g i n a şi capre le a r e n d a ş u l u i . M a m a , c â n d a c u m p ă r a t moşia , a găs i t -o a r e n ­da t ă u n u i e v r e u şi a t r e b u i t să r e spec t e con t r ac tu l de a r e n d ă înche ia t de fostul p r o p r i e t a r . B ă t r â n a Iu l ia s e r ăzbo ia a p r o a p e zilnic cu a r e n d a ş u l c â n d v e d e a capre le lu i în g r ăd ină , c â n d v e d e a că ţ ine v i ţe i în o-daea „ p o r t a r u l u i " , sau că a făcut gă i ­n ă r i e în v r e u n a d in încăpe r i l e conacu­lu i şi îl a m e n i n ţ a cu m â n i a de dincolo d e m o r m â n t a lu i „conu Nicu" .

Iu l ia — de s igu r — n u şt ia de a l t c ine ­v a decâ t de „conu Nicu" , d a r ch ia r b ă ­t r â n i i d in sat , deş i v ă z u s e r ă p e r i n d â n -du - se a t â ţ i a p r o p r i e t a r i la s t ă p â n i r e a moşiei , n u p o m e n e a u decâ t to t d e „conu Nicu" .

F i e c a r e loc, f iecare aca re t le r ă sco ­l eau a d u c e r i a m i n t e d in v r e m e a de d e ­m u l t „ cân d e r a conu Nicu" .

Deşi conu Nicu n u m a i e ra de m u l t , deş i moşia t r e c u s e d e - a t u n c i p r i n a t â ­tea mâ in i , ţ ă r a n i i n u p o m e n e a u decâ t n u m a i de „conu Nicu" . D u h u l lui „conu N i c u " p l u t e a , d u p ă a t â t a v r e m e , pe s t e l u c r u r i şi p e s t e locur i .

— C â n d e ra conu Nicu...

Iaca, aşa l - am cunoscu t p e conu N i ­cu ; d in g u r a lumi i . I n copi lă r ie dădaca îmi tot s p u n e a de conu Nicu ; m a i t â r ­ziu, la moşie , oamen i i şi locur i le i a r ă ş v o r b e a u de „conu Nicu" . Mi-a fost da t să a u d m e r e u de el şi să t r ăesc în aca­r e t u r i l e lu i d e l a ţ a r ă care , astăzi , s u n t a le me le . G r a j d u r i l e cele m a r i , p ivn i ţ e l e cele g rozave , foişorul de p e movi la d in g r ă d i n ă (pe tăb l i i le c ă r u i a s 'au iscăli t

Vas i le A l e x a n d r i , Miha i l Eminescu , E u ­g e n V e n t u r a , P . P . Ca rp , Gh . Volen t i ş. a.) copaci i b ă t r â n i car i au m a i r ă m a s în v ia ţ ă îmi a d u c m e r e u a m i n t e d e s p r e conu Nicu . Aceeaş i c iuda tă v r e r e a d e s ­t i n u l u i a voi t ca şi la Iaşi să locuiesc, cei din u r m ă opt an i p â n ă la m o a r t e a m a m e i , în casa de pe s t r a d a R o m â n ă ca re a fost a lui . Şi casa lui d in Iaşi avea z idu r i g roase , p i v n i ţ e m a r i c u cot­loane de ca tacombă , g r ă d i n ă cu mov i l ă de p ă m â n t şi kiosk, g r a j d u r i t e m e i n i c e şi şur i , şi r e m i z e — ca la ţ a r ă . Se cu­noş t ea că au fost ale lu i conu Nicu.

D a r nici casa d in Iaş i — în ca re a m locui t — n u m a i e r a de m u l t a lui.. .

M u l t ă v r e m e n u ş t i u sem c u m e ra la fa ţă acel „conu N i c u " d e s p r e care to t auz i sem şi p e ca re imag ina ţ i a mea, d in copi lăr ie , mi-1 înfăţ işa , d u p ă poves t i r i l e Iu l ie i şi a le să t en i lo r de la B u h ă e ş t i . î n t r ' o zi, d in î n t â m p l a r e , l - am văzu t .

F a ţ ă usca tă , a spră , şi c ă u t ă t u r ă î n ­c r u n t a t ă . P r i v e a f ioros cu o p e r e c h e de ochi s f rede l i to r i d in p o r t r e t u l a t â r n a t în sa la P r e f e c t u r i i d in Vas lu i — u n d e s u n t p o r t r e t e l e t u t u r o r foşti lor prefec ţ i .

II ş t i u sem p e conu Nicu m a r e v â n ă ­t o r şi m a r e c t i to r d e aca r e tu r i , d a r n u ş t i u s e m că a fost şi p re fec t de Vaslui . . .

I a r ch ipul lui d in sala P r e f e c t u r i i m i - a con f i rma t spusa l u m i i c ă „e r a conu Nicu om a p r i g la f i re şi i u t e la m â n i e " .

Ab ia a c u m a m af la t că m o r m â n t u l lui, p ă r ă s i t şi î n s t r ă ina t , se află la Z ă -podeni , în ţ i n u t u l Vaslu i , u n d e a a v u t moşie .

TH. RAŞCANU

ION MINULESCU : Recital de versuri

In r ec i t a lu r i l e de v e r s u r i g ă s i m a d e ­sea cunoş t in ţ e vechi . P r i m i m al te ori î n d e m n de a ce rce ta ope re care p r i n cine ş t ie ce î m p r e j u r a r e n e - a u r ă m a s ne ş t i u t e .

C â n d ce l ce r ec i t ă es te v r e u n ac to r cu sens ib i l i t a te a t o t - c u p r i n z ă t o a r e ne ve r i f i căm p r o p r i a n o a s t r ă p u t e r e de s impa t i e , de E i n f ü h l u n g în acest cosmos ca re es te o poésie d e câ t eva s t rofe . A d e s e o r i ve r su r i l e capă tă aspec te noui , î n g r o ş â n d u - s e l ini i le p e ca re poe tu l a-b ia le -a sch i ţa t .

I a r c â n d poe tu l însuş i şi le rec i tă , a-v e m pr i l e ju l de a p r i v i în suf le tu l lui , a f lând p a r t e a d in ope ră ca re îi es te m a i d ragă , p e ca re o socoteş te m a i ca ­rac te r i s t i că sau m a i ap t ă de a-1 p u n e î n t r ' o m a i b u n ă l u m i n ă în fa ţa p u b l i ­cu lu i .

De aceea de f iecare da t ă c o m e n t ă m acest gen de m a n i f e s t ă r i şi a m voi să n e conv ingem ci t i tori i să le u r m ă r e a s c ă . S p e r ă m că oda t ă şi o d a t ă ele vor depăş i e t a p a aceas ta de p roduc ţ i i la microfon, e t apă p e care a m n u m i t - o de p r o p a g a n ­dă, de câ ş t i ga r e de neofi ţ i şi că iub i to r i i de poezi i se vo r p u t e a s t r â n g e la u n loc p e n t r u a-şi ascu l ta poe ţ i i favor i ţ i în d i ­fer i te i n t e r p r e t ă r i .

S u n t şi g r e u t ă ţ i d e o rgan i za re : t i m p u l scur t , cel m u l t douăzec i de m i n u t e , în ca r e po t fi p r e z e n t a t e ab ia câ t eva p o e ­zii. Ş i p a r c ă n u d in d ragos t ea p e ca re o a r e c ineva d in d i r ec ţ i a p r o g r a m e l o r s u n t da te , c i p e n t r u a l t e cons ide ren te . Căci a l t fe l n u n e p u t e m expl ica m a r i l e i n t e r v a l e d i n t r e ele. î n a i n t e a ce lu i de ca re v o r b i m as tăz i a m a i fost u n u l a-c u m o l u n ă şi ceva, u n t i m p c a m p r e a lung .

In cad ru l aces ta aşa dar , c o n t i n u â n d ser ia poe ţ i lo r m o d e r n i , d u p ă Ion Pi l lâ t , L u c i a n Blaga, D e m o s t e n e Botez, Oti l ia Cazimir , ş i -a p r e z e n t a t d. Ion M i n u l e -scu câ t eva poezii .

D o m n i e i sale i se apl ică n e s p u s de b ine acea ca r ac t e r i z a r e a poes ie i m o ­d e r n e ca p l a n t ă de seră . Cu loa rea p e ca re a î n d r ă g i t - o şi în ca re a d e v e n i t u n v i r t u o s es te nos ta lg ia p e n t r u ţ a r a de d incolo de or izont , o nos ta lg ie a d â n ­că de h a m a l în por t , ca re î n t r e două s c h i m b u r i p r i v e ş t e corăbi i le î n a i n t â n d s p r e insu la en igmă , ţ a r a p a r f u m u r i l o r şi a cadâne lo r .

In a t m o s f e r a aceas ta , i r ea lu l une i nop ţ i cu l u n ă poa t e căpă ta c o n t u r poe ­tic. D a r p o e t u l p r i n acest och ian p e care vânzându- i -1 b ă t r â n u l a u i t a t să- i s p u n ă că n u m a i pes te m a r e t r e b u e să pr ivească , p r i v e ş t e şi b i e t e l e m a n i f e s ­t ă r i a le e l e m e n t e l o r p e m e l e a g u r i l e n o a s t r e . I a r c i t i torul a r e i m p r e s i a de m a n i e r i s m , i m p r e s i e cu ca re n u p o a t e coexis ta p l ă c e r e a ar t i s t ică . A fost cazul cu poezi i le „S t ro fe p e n t r u p l o a i e ' şi „ R u r a l ă " .

In s c h i m b „ Insu la e n i g m ă " î m p l i n e ­ş te condi ţ i i le une i b u c ă ţ i r euş i t e .

D. Ion Minu le scu a rec i t a t în tocmai c u m m i - a m înch ipu i t că t r e b u e s c ci t i te poesi i le d o m n i e i sale. Rea l i z ând p r i n p r e lung i r ea , inf imă de altfel , a s i l abe ­lo r a c c e n t u a t e coloarea exot ică .

MIRCEA BÄRBULESCU

8 UNIVERSUL LITERAR 28 Ma i 1938

C R O N I C A M Ă R U N T Ă începând cu numărul viitor, vom

publica în paginile revistei noastre cele mai bune lucrări premiate la concursu­rile Tinerimii române.

D O A M N A

S e v e r a S i h l e a n u a t i pă r i t r e c e n t la C a r t e a R o m â n e a s c ă " v o l u m u l „Note

şi d e s m i n ţ i r i a s u p r a amin t i r i l o r d o a m ­ne i S a b i n a C a n t a c u z i n o " .

V o l u m u l d o a m n e i S i h l e a n u a d u c e o ser ie d e p rec i ză r i n e c e s a r e t u t u r o r a c e ­lora ce vo r să cunoască în adevărata lumină, a c t i v i t a t ea d o a m n e i S ih leanu , ca re n u m ă r ă m u l t e servici i a d u s e cu l ­tu r i i r o m â n e .

Scr isă î n t r ' u n stil ce d e n o t ă o t i n e ­r e ţ e sp i r i tua lă p u ţ i n b ă n u i t ă , c a r t ea d -ne i S e v e r a S i h l e a n u ce re u n popas m a i î n d e l u n g a t .

PARAZIŢII T A C Â M U L U I

r o m a n u l d - lor M. T o n e g h i n şi Al . Bi lc iurescu es te m e n i t u n u i deosebi t succes.

Cei t r e i m u ş c h e t a r i , eroi ai r o m a n u ­lu i — cari , ca to ţ i m u ş c h e t a r i i ce se r e spec t ă s u n t p a t r u — duc o v ia ţ ă de boemi p l ăcu t ă şi lor şi c i t i tor i lor .

S a n d u Vă la ru , avocat g r a v şi cel m a i abi l d i n t r e „cei p a t r u " ; L u l u Zadig , fiul ca re r euşe ş t e să speculeze cu egală r e n t a b i l i t a t e p a s i u n e a une i j u n e m a m e v i t r ege p e n t r u p in t en i i of i ţereş t i ca şi aceea a u n u i t a t ă ceva m a i copt p e n t r u o a r t i s t ă „ in spe" , Ze i ţ a ; Bob Ca l i s t r a t poe t şi z iar is t şi P o m p i , m â n c ă u de f run t e şi a r t i s t f ă ră ro lu r i s u n t cele p a ­t r u i l u s t r e f igur i a le vese le i compani i c a r e ş t ie să î n f r u n t e cu op t im i sm g r e u ­tă ţ i l e vieţ i i . „ P r i n c i p i u l " celor p a t r u es te că ban i i n u t r e b u e s c a r u n c a ţ i în n ic iun caz p e chir ie , ceea ce n u conv ine tocmai gazde lo r succes ive şi n u m e r o a s e .

Toa te t r u c u r i l e a d u c ă t o a r e de go lo­gani , p â n ă la ş t e rpe l i r ea u n u i că ţe l de là o p r o p r i e t a r ă iub i toa re , p e n t r u a ob ţ ine r e c o m p e n s a de cinci m i i de lei ofer i tă a d u c ă t o r u l u i , sun t folosite de m e m b r i i aces te i asociaţ i i cari , p â n ă la u r m ă — folosind n a i v i t a t e a u n u i îna l t func ţ io ­n a r de S t a t — reuşesc să-ş i a s i gu re şi h r a n a zilnică, d e v e n i n d pa raz i ţ i a i t a ­c â m u l u i r e spec t ivu lu i d o m n Morfeu P o p e s c u - F r u n z i ş .

In ca r t ea d- lor T o n e g h i n şi Bi lc iu­rescu a b u n d ă s i tua ţ i i l e comice, car i fac l e c t u r a a g r e a b i l ă şi si lesc c i t i to ru l să n u lase ca r t ea din m â n ă , oda t ă î n c e ­p u t ă .

I N T R ' U N U L

din n u m e l e n o a s t r e a n t e r i o a r e a m scr is d e s p r e b r o ş u r a d- lu i prof. P i m e n Cons t an t inescu . „L ' in f in i to di L e o -p a r d i in r o m e n o " .

Cu acest p r i l e j s'a s t r ecu ra t , d in v ina cu legă to ru lu i , o e r o a r e cap i ta lă p e ca­re d. P i m e n Cons t an t i ne scu a a v u t b u ­n ă v o i n ţ a să n e - o s emna leze . S'a p u t u t citi a n u m e î n c ronica d e s p r e ca re p o ­m e n i m că t r a d u c e r e a d- lui Ai . I acobes -cu es te „ d i n t r e cele m a i r e u ş i t e " când de fap t noi sc r i sesem — d u p ă c u m a-f i rma d. P i m e n C o n s t a n t i n e s c u — că

es te p r i n t r e cele m a i puţin r e u ş i t e („ t ra le m e n o r eusc i t e " , op. cit. p . 8). O m i -ţ â n d u - s e c u v â n t u l puţin, o m i s i u n e c a r e ne f i ind o b s e r v a t ă d e noi la co rec tu ră , l uc ru l a a p ă r u t t ocma i pe dos de c u m t rebu ia .

F a c e m aceas tă rec t i f icare p e n t r u că ea es te cu a t â t m a i necesa ră , cu câ t n u e v o r b a d e o op in ie a n o a s t r ă ci de a-ceea a u n u i specia l i s t în m a t e r i e .

RECENT

a u a p ă r u t d e s u b t eascur i l e „Căr ţ i i R o m â n e ş t i " î n ser ia C. a colecţ iei C u ­n o ş t i n ţ e folosi toare (No. 70 şi 71) d o u ă monogra f i i a s u p r a lu i G e o r g e Enescu şi Dr . C. I. I s t r a t i .

D a c ă a s u p r a acele ia p r i v i t o a r e la m a ­re le n o s t r u m u z i c i a n n u a v e m p r e a m u l t e d e spus , s c u r t a b iograf ie a d - r u -lui I s t r a t i d a t o r i t ă d- lu i C o n s t a n t i n K i -r i ţ e scu es te o l u c r a r e al căre i s i ngu r defec t es te că n u a r e d e c â t t re izeci şi d o u ă d e pag in i .

F i g u r a doc to ru lu i I s t r a t i t r e b u i a să fie evoca tă a t â t p e n t r u m e r i t e l e ş t i in ­ţifice cât şi p e n t r u ac t iv i t a t ea lu i d e an i ­m a t o r . A m reci t i t , cu p r i l e ju l c o m e m o ­ră r i i p i c to ru lu i Gr igorescu , a r t i co lu l „Doi lucefer i" , pub l i ca t d e doc to ru l I s t r a t i în A l m a n a h u l M i n e r v e i pe a n u l 1908. Cei ,,doi l uce fe r i " s u n t G r i g o r e s ­cu şi H a ş d e u .

P u ţ i n e p r i l e j u r i a m a v u t în v i a ţ ă să

î n t â l n i m r â n d u r i a t â t d e î n ţ e l e g ă t o a r e şi î n su f l e ţ i t e ca acelea s e m n a t e de doc­to ru l I s t r a t i .

D O M N U L

P e t r u Ş e r b ă n e s c u a c ă r u i v igoa re epică, c i t i tor i i n o ş t r i o p o t ap rec i a din n u v e l a „ B a n i norocoş i" p e ca re o p u ­b l i căm în n u m ă r u l d e faţă, a r e s u b t i p a r în e d i t u r a l i b r ă r i e i M o n t a u r e a n u u n r o m a n ca re va face senza ţ ia aces ­t u i sezon l i t e ra r . GORILA

r o m a n u l d- lu i L iv iu R e b r e a n u pe ca re pub l i cu l î l a ş t e a p t ă cu o n e r ă b ­d a r e egală n u m a i cu i n s i s t e n ţ a cu ca re e d i t u r a îi a n u n ţ ă apar i ţ i a , va v e d e a

— în f ine — l u m i n a t i p a r u l u i d e z iua căr ţ i i .

Gorila va fi u n roman. . . f rumos . „ A V E N T U R O A S A

v ia ţ ă a lu i D e s p o t - V o d ă " pub l i ca t ă de d. R o m u l u s Se i ş anu în e d i t u r a „ C u ­g e t a r e a " a d u c e o d a t ă cu n o u t a t e a g e ­n u l u i „vie ţ i i r o m a n ţ a t e " în l i t e r a t u r a noas t r ă , o boga t ă şi se r ioasă i n f o r m a ţ i e i s tor ică .

S u n t o s e a m ă d e l u c r u r i , în special în l e g ă t u r ă cu v ia ţ a de s t u d e n t a v o e -v o d u l u i r o m â n , p e ca re p u ţ i n i le vor fi ş t i u t .

C a r t e a d- lu i Şe i ş anu a r e i n c o n t e s ­

tab i le ca l i tă ţ i l i t e r a r e p e ca re spa ţ iu l n u n e î n g ă d u e decâ t să le s e m n a l ă m .

F Ä R A

să fie d i n t r e căr ţ i l e a că ro r ap r i ţ i e a s t â r n i t e n t u z i a s m şi a p r i n s e d iscuţ i i „ M ă r i a sa c e t ă ţ e a n u l " , c a r t ea d- lu i T im. P l e şea e s t e u n d o c u m e n t d e v a ­loa re ind i scu tab i l ă p e n t r u v ia ţ a p o ­l i t ică de t r i s t ă m e m o r i e , ca re s'a î n ­cheia t a c u m câ teva lun i .

L a va loa rea sa de d o c u m e n t se a-d a u g ă s ince r i t a t ea şi c l a r i t a t ea sc r i ­

su lu i d- lu i P leşea .

TOT

e d i t u r a „ C u g e t a r e a " a m a i t i pă r i t p e n t r u î n c e p u t de v a c a n ţ ă r o m a n u l „ M e d u z a " al S ă r m a n u l u i Klops tock .

F a ţ ă d e „Fec io ru l lu i n e n e a T a c h e v a m e ş u l " , „ M e d u z a " este o excep ţ i e delà legi le p rog re su lu i .

RETIPĂRIREA

I l iadei e ra o n e c e s i t a t e imper ioasă . T r a d u c e r e a d- lu i p ro feso r M u r n u es te — d u p ă c u m a m m a i scr is — u n a d i n ­t r e cele m a i pe r fec te v e r s i u n i pe care I l iada le -a cunoscu t în l imb i l e m o ­d e r n e . Va loa rea aces te i t r a d u c e r i d e ­pă şe ş t e cu m u l t p e aceea a ope re lo r o r ig ina le t i pă r i t e la noi în u l t imi i ani .

C H E S T I I . . . Tot din m a r e a cuşcă a societăţ i i , z ă ­

b re l i t ă cu d rug i i e last ic i ai p r e j u d e c ă ­ţ i lor ,face p a r t e şi o m u l „ l a s ă - m ă să t e l a s " pe ca re l ' am s e m n a l a t la s fâ rş i tu l „ches t i e i " t r e c u t e .

In m a r e a frescă a ca rac t e r e lo r de ca re n e o c u p ă m aci, p r i n t r e r ă u t ă ţ i şi a luzi i m a i m u l t s a u m a i p u ţ i n n e v i n o ­v a t e , t r e b u e să p l a s ă m la loc de c ins te pe acest „homo indolens" cu toa te d e ­r i v a t e l e lui .

C e t ă ţ e a n u l „ l a s ă - m ă să te l a s " e s t e p r o t o t i p u l i nd iv idu lu i c a r e a corci t f leg­m a b r i t an ică , cu t e m b e l i s m u l fa t id ic l a t ino -ba lcan ic . E l es te ace la pe ca re n i ­mic nu-1 z d r u n c i n ă , n i m i c n u r i s g â n -d ă r ă sau îl i u ţ e ş t e . Ii p lac l uc ru r i l e l u a t e de -a ga ta , şi dacă a r e obice iu l o r i en t a l a l c o m e n t ă r i l o r şi i n t e r p r e t ă ­r i lo r celor m a i subt i le , n u t r ece nici­oda t ă la fap te .

Ca u n discipol c l andes t in şi î n d e p ă r ­t a t al b ă t r â n u l u i şi î n ă c r i t u l u i M o n ­ta igne , a r e şi el scep t ic i smul lui . N u ­m a i că de là f o r m u l a d is t i l a tă a gândi ­t o ru lu i f rancez, î n c h e g a t ă a t â t d e c la r în s imbol icu l „que sais-je?", el a a juns la d â m b o v i ţ e a n a exp re s i e „...şi ce dacă?.."

Mâine , de e x e m p l u , dacă se de s l ăn -ţ u e u n război , se î n t â m p l ă o ca t a s t ro ­fă sau c ine şt ie ce u rg i e cerească se a-ba te ca o m ă c i u c ă pes te cape te le p ă c ă ­toase a le s e m n i l o r săi, „ o m u l " nos t ru ,

a t â t t i m p cât p r e ţ i o a s a - i e p i d e r m ă îi va fi b i n e fer i tă , va e x c l a m a cu c in ism: „ei şi?., mă lasă rece!.."

C â n d acest p e r s o n a j (bun doa r de î nch i r i a t ca să - ţ i d e s m o r ţ e ş t i p u m n i i în el, î n f iecare d iminea ţ ă ) e în fa ţa u n u i a v â n t , a u n e i ene rg i i i ncandescen t e , a une i r ea l i ză r i d e m a r e n ă d e j d e , în v o ­c a b u l a r u l s ău l ipsi t de re l ig ia c rea ţ ie i şi a e n t u z i a s m u l u i , v a găs i doa r c â t e v a f r â n t u r i de f raze ca să -ş i i l u s t r eze con­s i s t en ţa a b s e n t ă a e m a n a ţ i i l o r sa le ce­r e b r a l e . Va s p u n e t ă r ă g ă n a t şi agres iv , r i d i când d in s p r â n c e n e : ,,...e! şi la ce bun?., crezi c'o să iasă ceva? Fugi de-aici!".

A c e s t v e r t e b r a t d izo lvant , es te ace ­la ca re n ă r u e t o a t e năde jd i l e şi s p u l ­b e r ă t oa t e a v â n t u r i l e gene roase .

D u p ă ce-i expl ic i cu e l an z b u c i u m u l ca re - ţ i pu l s ează 'n suflet , î ţ i t a e r e c e c u v â n t u l cu r ep l i ca sa m o n t o n ă : „...şi mă rog, la ce serveşte?".

U n a l t a p a n a j a l aces tu i c e t ă ţ e a n p e n t r u ca re n u ex i s t ă c ins te , d r e p t a t e , mis t i c i smul s f ân t a l cruci i sau c r e d i n ţ a vân joasă în s t r ă l u c i r e a v i t o a r e a n e a ­m u l u i t ău , es te şi acel a l n e î n c r e d e r i i gene ra l e .

P e n t r u el t o ţ i s u n t suspec ţ i , co rup ţ i şi b u n i d o a r de bâr fea lă . R ă s p u n s u r i l e lu i s u n t î n t r e b ă r i şi î n d e m n u r i l e lui , de scu ra j ă r i camuf l a t e .

In fa ţa u n e i in i ţ i a t ive , r eac ţ ionează cu î n t â r z i e r e s p u n â n d u - ţ i î n t o t d e a u n a

p r i n col ţu l buze lo r l ă sa te în jo s : .,. .şi dacă n'o fi azi, ce-o să fie?" ca să a j u n ­gă la concluz ia clasică şi s t e r eo t i pă de : „mai las-o şefule!.."

O m u l „ l a s ă - m ă să t e l a s " e î n m o d invar iab i l , g ras , chel , cu guşe , şi p ă l ă ­r ia pe ceafă. E l ese în p r e a j m a p r â n ­zu lu i d in bodeg i cu scob i toa rea ţ i n u t ă mo la t ec în d in ţ i şi cu m â i n i l e în s u b -ţ ior i le j i le tce i veşn ic desche ia te .

De sp i r i te le p r i e t e n i l o r r â d e cu u n s fer t de gu ră , şi ca să le d iz love hazu l , dec la ră cu ifos să ş t ia , ,poanta" de m a i î na in t e .

In sfârşit , la b i rou t e a m â n ă cu o s ă p t ă m â n ă ca să - ţ i p u e o s implă ş t a m ­pi lă p e o pe t i ţ i e , sau te lasă să a ş t ep ţ i u n s fer t de ceas în p ic ioare in fa ţa lui , în t i m p ce es te „ o c u p a t " să-şi soa rbă cafeaua cu sgomt .

Acasă , ob i şnu i t e lo r cicăleli con juga le le r ă s p u n d e doa r d â n d r e s e m n a t d in u -m e r i şi când s canda lu l m e n a j e r a j u n g e la cu lme , începe să sforăe subi t , a p r o ­funda t în du lcea t o ropea l ă a u n u i s o m n uşo r d e d u p ă masă .

P e s t r adă , el m e r g e t o t d e a u n a agale , şi dacă ' l î n t â lneş t i , d ia logul es te veşnic ace laş :

— Ce m a i faci ? — Ce să fac ? — Ei, ce zici ? —• Ce ză zic ?

GRIGORE OLIMP IOAN

D. C L A U D I U IONESCU

a u t o r u l v o l u m u l u i „ S u z a n a " a n u n ţ ă p e n t r u la t o a m n ă a p a r i ţ i a r o m a n u l u i „Suf l e t e c h i n u i t e " . B ă n u i m că n u e vo rba de lec tor i i domnie i sale .

SATELE

r o m a n u l d- lu i B . I o r d a n ob ţ ine un succes a p r o p i a t ce lu i î n r e g i s t r a t de „ O g i o - S a n " lansa t de aceeaş i ed i tu ră .

Ca l i t ă ţ i l e ep ice a le d - lu i B . Io rdan s u n t p r e a e v i d e n t e sp r e a le m a i su­bl in ia .

D U P Ă

n u m e r o a s e inv i ta ţ i i la vals , la l i te ­r a t u r ă etc. , etc. , d. Ovid Caledoniu l ansează în P o r u n c a V r e m i i o „ invi ta ţ ie la fan tas t ic" .

T e m a p u s ă d e d. Ca ledon iu es te deo­sebi t de i n t e r e s a n t ă .

PESTE

câ t eva zile, va a p a r e în v i t r i n a l ib ră ­r i i lor , î n t r ' o ed i ţ ie d e l u x „ L e Miroir d ' O b s i d i a n e " p o e m e în l imba franceză de P a u l L a h o v a r y .

IN

u l t i m u l n u m ă r al r ev i s t e i „ G â n d i ­r e a " d. Ş t e fan Baciu , a u t o r u l f ragedelor „ P o e m e ale p o e t u l u i t â n ă r " pub l i că un ciclu de v e r s u r i d in ca re d e s p r i n d e m u r m ă t o a r e l e s t ro fe d in poesia in t i tu la tă Nimicn ic i e :

Ce mic , ce gol m ă v ă d a l ă t u r e a de Tine C â n d u n e o r i f ă p t u r a în m i n e Ţi-o

încheg S u n t ca o p i a t r ă a r să d in r u i n e U n bo lovan s g r u n ţ o s d in M a r e l e î n t r e g

S t r i g a r e a m e a în şoap ta T a se duce Ca u n i svor î n g u r a l a r g u l u i ocean Şi m â n a mea , v r â n d s t e a u a s'o apuce î ş i m i ş c ă b r â n c a , g ravă , p e cad ran .

O F R A Z Ă

ca m u l t e a l te le , poa t e ca t oa t e cele­la l te , a u n u i conf ra te c ron ica r d r a m a ­tic etc., e tc . : „Es t e d r e p t că, — (obser­va ţ i v i r g u l a şi l in ioara) cu toată r epu l s i a p e ca r e o man i f e s t ă un i i d in t re l i t e ra ţ i i noş t r i fa ţă de scr ie r i le p e n t r u copii şi t ine re t , — es te d rep t , spunem, că i se cere c r e i a to ru lu i de l i t e r a tu r ă infant i lă , ( sub l in ie rea e s t e a noas t ră ) o s u m ă de însuş i r i spec ia le" .

„ D a r t ocma i p e n t r u aceas ta poeziile.. . n u t r e b u e s c a fi l ă sa te p e s e a m a unor n e c h e m a ţ i s t r ă i n i de ps ihologia copilu­lu i şi de t o a t e e x i g e n ţ e l e aces te i psi­hologi i a t â t de c o m p l e x e " .

Tot de aceea — a d ă u g ă m noi — nu t r e b u e s c a fi l ă s a t e co loane le z iare lor pe m â n a u n o r c ron ica r i d r a m a t i c i s t ră ­ini d e toa te ex igen ţe l e sc r i su lu i r omâ­nesc, î n t r u c â t v a , l i t e ra r .

r. s*.

u ^ e i r n X ^ a E destul să zâmbeşti

TIP. ZIARULUI „UNIVERSUL", BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU, 23 Taxa poştală plătită în numerar conform aprobării dir. G-le P. T. T. Nr. 44908-938