zpLr-s öuminsva. /<bonamsntul ps un 16 oor., ps V2 cis an 8, ps 3 luni 4. psntru kîomânia ps an 20 Isi.

Klnusiuns.(Din orient.)

(komén.) bel )Vd Urii» Iubire.

Un straáa Lximerar-mabalesi a láonastirului Ma- âosâouia), soum âous ásoeuil ss aüá în buná stare îaoâ o oasâ ou pivâorul ourat yi tapisat ou tarba vorâs îu ka^a, ou Zrââiuâ la spate, ou uu Zsaruiio luminos, proprietatoa vöáuvei láariaa Iui Litu, mama lui Lanâu yi al Lsusi.

Lanâu srâ ou áoi ani mar ruio oa soru-sa yi ps vrsruss aossa învâ(â ia iiosui româu âiu uumitul oray.

Vsoiuil il 2iosaü „Lanâu al Llsrioi âasoâlu°, ps simplu motiv oâ moâitâ la sstrsmitatsa âs uorâ a orayului ps üul unui Lîmbaya?

O» 3 p. m. sab la 8 a la turoa plsoâ âs avasa yi la 9 srâ iu oasa Limbaysi, oars-I plâtiâ ou 4 me- Zifi^ luuar.

Os mults ori Limbaya i âstsa o lira turosssoâ la skâryitul lunel, oâuâ atunol mulțumit binâ âs ms- âitatorul üului ssü lusuk, aââoZâ: «niol aurul uu s iu stsrs sa râsplâteasoâ o muuoâ psutru âsytsptarsa minM".

Orâ obiar mult ossa os oâytiZâ Lanâu: o lira kaos o suta lei turoeyoi yi oa sâ obeltuîasoâ oiusva aoolo o suta ps luna, ar trebui sâ bs un ytrsnZar.

Ls lânZâ aosasta m'aî oâytiZa yi âin obiria oa­selor ayâ oâ lira âs Ia Limbaya o ââ în primirea mâ-soi sâ o aâaoZs la eoonomil.

^.stkel într'o vreme, lirâ ou lirâ, înjZbebase o âu2iuâ ou oaro se Moá âe-a uorooul ou soru-sa in Lile âs ssrbâtosrs.

* Neior.Nonedâ ou velősre âe 5 iei.

In bsoars 21, la aossayi orâ yi ps ori os timp Lanâu merZs» la oasa Limbaysi, âspârtars âs loou- in^a sa mai bins âe un bilomstru.

într'o 2Î plsaoâ âs aoasâ ou un sksrt âs orâ mai târâ. — Ltrâbâtuss straâa „Nalio La^'° loouitâ numai âs turoi yi nu mai avea mult pânâ Ia oasa Limbaysi.

Osssls priu numita straââ sraü bins âispuss priu aye^âmeutul lor, iuss oatul al âoilsa soos âiu planul tsmslisi atât âs mult akarâ, iuoât trsoâoâ oinsva ps aoolo, ar b putut oreâs oâ ameninhâ sâ oaâL âin olipa in olipâ.

Os un au âs xils Lauâu krsoveutâ iutr'uua a- oesayi straââ— Ia preparare.

Hi ossa osl înZriM, erâ oâ trebuiâ sâ se în- toaroâ ps iuoptate, luoru os uu-I vsuiâ Ia soootsalâ sâ ss ZLssasoâ ayâ târâ ps o straââ loouitâ âs mu­sulmani.

^uus la loouinha Limbaysi, un usZru il primi oa âs obiosi yi-I oonâuss iu sala âs meâita^is. Ui- oul lusuk îl ayteptâ la masa sa âs stuáiü. Lâiatul xurtânâu-yl kssul royu ps oap, oam ps o sprâuosana, se soulâ în pioioare yi âuse mâna âreaptL la Zurâ apoi la krunte salutânâ po prokesorul ssü.

Furorile lui lusuk se keriaii sâ âsa oobi ou Lanâu oa âs koo. 6âuâ noZrul ls auun^â vsniroa lui, els se învbiâsau in oâasa lor, aytsxtaü pânâ os Lanâu plsoâ yi apoi iutrati in msâita^is sâ surprinââ âin mina kshsl Iui lusuk oum s'a purtat preparatorul ou si.

Lraü în boarea verstei Lsmbsia yi Laiâa yi nu puteaü resistâ ispitei âs a nu se intsrssâ âs krumo- sul bâiat ou toate oanoansle ooranulul.

Oin întâmplare, Lanâu vsninâ ou oâteva mi­nute in urma orei bxate, surprinse ps Lemboia, in vârstâ âs 17 ani, in sala âe meâila^ie.

Lsmbeia erâ kârâ ksreZss.biu oâ kusese ourios sab oâ inima il înâemnsss

sâ o vaââ, întâmplarea i o pussss in oslo, îuse ls 14

168 O H. U I O I H. Hál XXXIX.

veâsroa Iul, Oomboia âoto un yi ou mâuiio aoo- psriuâu-yl ksHs, so asouuso âupâ masâ.

Oo orâ?Ropoâo iyl aâuse smiuto, ouin oâ oorauui o-

proyoo po o katâ âo a b vSHutâ âo uu oroytiu.Oo sosea so rotraso iuaxol, oa yi oum ar L so-

vâryit vro-o orimâ yi treoeuâu-I priu miuto oâ talál Oembo! ii va iuviuovM âo ouriositatoa sa, saü âo iuleuhie roa, soobori soara iu ^os yi biuâ oâ lusuk uu-i oyi iu oaio sâ-1 oproasoâ, pârâsi oasa Oimbayol, kârâ sâ-yl mal kaoâ âatoria iu aooa soarâ.

8traâa orâ pustie yi pâuâ sâ szuuZâ aoasâ, mal avoa o âistsuM iusemuatâ.

Oo aoeoa siliâ pasul mal ropeâo yi la orl oo pas oo-l kâoea, iyl âeytoptâ uoul bâuuoil, oâol luroil suut asprit ou Abiauril: armap pâuâ iu âiuhl yi iu portul lor bi^ar, iuspirâ Aroariâ orl oârula.

Hi iu Aouoro oopül aü âroptul sâ se teamă iu Iuroia—

îuoâ uu eyise âiu str. „Nalio Oaj" oâuâ âo-o- âatâ ku uevoit sâ se oproasoâ pe loo. Oiuova il vbomâ. 80 iutoarso yi ku ateul. Ou oap âe ksmee apăru la uua âiu kereslrols loouinhol oe so âoskâyurâ mâro^ iu âropiui uuâo so oprise.

— Oiuo me olilamâ yi âe uuâs me poale ou- uoayoe, murmura Oauâu yi o mulțime âs iâsl ii kui- Zsrsrâ priu miuis.

— Xu oumva oiusva vosyos sâ-ml iuliuââ vro o oursâ?

lâsla aosasla il iuspirâ o iuâoilâ krioâ.— Oâuâ suut liber iml voiü oâlâ âs ârum iyl

râse iu osie âiu urmâ yi iuâikereul o iâsâ sâ-yl ur­mele bâlaia ia Zlam.

Oar iu aooi miuui o poartă euormâ se âosobise yi ia âosobiâstura el uu oiopo^oi kâou sZomot iu straâa tâoutâ.

Ou ueZru apăru âiu uâuutru, ia veâerea oârula tost muyobil i ss ooutraotarâ yi borî rool il paraii- sarâ iuima.

XoZrui iuaiutâ ou psyl repsâl spre Oauâu yi ou oobil iu! soâutootorl, 86 aârosâ po turooyoo biuo voilor:

— Oiur, oiur bir»2, Zbiusoi oiuZiuo?— Oo vrol ou miuo? iutrobâ Oauâu omo^iouai

âo limba uoZruiul.— Oouâm Okouâim- vroa 8â lo vaââ oiuZiuo,

uîio-o la Zoam oum io oboamâ.îutr'aâovsr Zrätarolo korootrol ss âotooo iu iâ-

turl yi tiuSra komoo i kâooa 8omu ou mâua 8â iutro po poartâ.

— Xu yoioa oo sâ or6aââ.Oo o b svSuâ ou miuo Oaâiua — 86 Aâuâi o

oiipâ.— 8uut Zrâbit âomuuie, 80 iuooroâ kauâu 8â-l

riioâ.Oar usArui âoja il axuoaso âo mâuâ yi ou toatâ

siliu^a oo yl-o âoto sâ uu-l urmele, il 8iii sâ troaoâ praful portei.

îutrs, lar poarta so iuobise iu urma iul Zreol yi âuroros.

Oeoa oo so âsskâyurâ privirilor salo, iu iutorio- rui aoostol ioouiulo, orâ oova iuoâutâtor: soarele iu- soâar s'ar ti iuoeroat sâ strâbatâ r^sie salo iu iuto- riorui our^el; o vM ouormâ pâstrâ o umbră âuioe yi

' List, stal sulin i>umosnls bâîktkl.- Ltâpâna ms».

biuokâoStoaro iu timpul oâlâuriior âo vară; iu kuuâul ourhol pavată ou marmoră alba, so âoskâyurâ o aioo împroMuitâ âo tot kelül âe arbori kruotikorl, lar priu tubul uuul basm oare se abâ iu osutrul ourhsl, ^iy- uiaü stropl âs apâ, os oáásaü ia âistau^L kormâuâ uu prak alburiü oa âe âiamaute.

8e putea lesue Abioi, oâ o palatul uuul arislo- orat musulman. H.yâ suut ioouiuheis osmaubilor: simplo la esterior yi luxoase âiu oaio akarâ iaiutorior.

Oo páréul uuul autroü vast so vsásaü piotate iu ooiorl âikorito sosus âo rosboiü, peisaZs yi tot oo a putut iuveutâ imaZiuoa bo^atâ a uuul artist.

Oovoaro soumpo so äoskäyuraü po soârl.îyl sooaso Zaioyil âiu pioloaro; yoioa obiooiui

musuimau, oâ oâatâ a^'uus iu oâao, trebuiâ sâ-yl sooalâ yi Zbotoio. XoArui il prssiutâ o pâreobe âo papuol Zaiboul.

Iuima iuoopü a-l bato ou ropoâivluuo; krioa ii uâuoiso.

Oâuâ uu mal avu âo suit, riâioâ priviriio iu sus; orâ yi momoutui, oâol ii iutimpiuâ o KZurâ po oaro o 2âriso ou oâtova momeuto ia Zoam.

Hi uoouuosouta il 2imbiâ.Xu iuârâsui mult timp sâ o privoasoâ iu oobl,

o saiutâ ou rospootui ouvouit yi piooâ oobil lar iu ^'os, sytsptâuâ oa uu viuovat seutiu^a-l.

Oeusa il iutiu8o mâua aibâ, «ars il tromurâ. Oauâu il o sârutâ ou sbioluuo.

Nâua iul orâ reoe yi âiakauâ, a ol aibâ, moalo yi arâeuââ, lar uuZbiiio âeZotolor il oraü vopsit« iu royu.

O obpâ âurâ tâoorea.— Oo iimbâ vorboyol, âomuuio? — il iutrobâ

âousa iu limba-! uataiâ.— Oimbile orieutale, âoamuâ, — plus po oo»

româuâ.— Vorboyol yi limba Aroaoâ?— Ou iuiosuiro, âoamuâ.— Xe vom iuleioZe âo miuuuo — aââoZâ âeusa

iutr'o §roooasoâ ouratâ yi iutiucleuâ mâua il pokti iu 8aiou.

O. oiipâ Oauâu stâtu ia iuâolaiâ ia praful uyel, apol reiuâ:

— O tárriiü yi oü ioouoso oam âoparto; po iâuAâ aooasta a y âori sâ ouuoso, ou oo mi-ay putea motivâ prosou^a mea iu oasa âvoastrs?

Oeusa-i tixâ ou privirea, ouviuteio iul avurauu okoot âureros iu subotui el.

— lfl voiü 8PUU8 — âomuuie.(Va urmâ.)

k>sdru Vulssu.

Ougsbäl-i.

Ouioui âiutre patimi, euerZioui amor Xu suksrs iu ârumu-l trsout yi viilor.

-i-

Nuitâ 'uoroâoro iu oameul s periooi, Araba kaoe 8â bm speouia^l, tot Arabuio, âo o mâuâ mal âibaoo.

*Oa uuil oameni pobtet»

O-o strimbâturâ sooiaiâ:8e ^ââ âo Aoi oâuâ

îyl sooato uasui ia ivoaia,X- kî^âulsssu^Xigsi'

i^nul XXXIX. 8 XN I 8 I 159

Láritss âs peirnsvsk'á.

Oât s rá,/-/?,« oa aîasoaT-o<8îâ ^î ckoa?-N7,s oaîâa öoa?-s, D«?- ,9á?r, â'oaâsrîîo poz-aoso. ^«râw, sâ oa^6A6/a, /sts, f/âroosî îa D^wAobets Hl bz-âaâz^ss, oá 'a^oroso Hî-aâ sâ rasâ raz-â^ zzr-aAaz-î, Hl ps oâzap Âozaâzr-l ou, pla</az-l, l^'a /l oalâ ^l r-a /l blzr,o Oâ 'zroep rllelo âo oz-oso.

H/âzr-lal soaz-e-o laz-zr-â loalâ ^V'a 'zr-âz-âL-rll âla zr-az-l sâ soocrtâ âîzla sa, 'ax/z-ar-ll âs x/sz-. ^i/âzâl^az» lzr-se l zls^loa/zlâ Oâot pââaz-llo-l aslsa/zlâ, â'lorlls zarsll-l oe?- — Hl-aâ- sâ ale z-ezr-âazr-ele, Hl â'laz-llls ou- ele, â'a^oels ou- sus z-osll Hl ou- âlol /oâzr-â 'zr- oo/-.

Wal-aâ plolls 'aoarsle, /âzr-â s/âzr-lal /rlsz- âels Oz-azzr-al /zlelloz- âs su-s. ä'ael st oâutâ, â'a/zaz-aââ, lâus, /âoare, ^l u-s u-ââ Kâ z-esaz-â AZ-ââ zLss/oas, Oât azr- pazazr- «ââ /îs sploal, Hî âs-o 'zr-lrâ pz-lzr, Az-ââ aolzr-leal >8â zr-zz-l asâl, s'aa-szzr, ta- loazzr-zr-â âzrzzr-lll âsoât azzr, /-us.

^ilâzr-âz-' al /ost tu-, /zz-lzaâzzaz-â, ^âzr-âz-â esll ^l zaâzr-âz-â lwz-â H/âzrlâ saleâ 'zr, za-izr-l sâ /-aall / ^ââ /r,oel st «ââ ylazzr-e, Oats eâutsos /ve lazzr-e, î?z-asâe aez-âl ta- ust st poz-ll, Hl ts our, /zz-sazzr-âz-l ou- Mosást, Hl ps outât so/u, /aos /ooust âzrâlzr-âzr-âa-zrs putsstt Ostut os-a 'zralal âta zzr-oz-ll.

Nartio 1903.

ás áeurri.— 1-Ä OLmpinÄ. —

M^alä, 8O8-I-6, aor imbâlsâmat äs üori, oer albastru, VLoiripit âo päsärolo. 8ssonul bällor 6 în toiü. ?s

»166 lumoa miyuna, un tarak äs lăutari oântâ romanlo sentimentale; ferioirea äs a IM âomneyoe în toată atmosfera.

8uh nuoul äs ps promenaââ, aytoptânâ ora soäl- äatulni, staü äs vorbä s/in amis. drivirsa noastră ss plerâe pe valsa pootioâ a krabovei, printre oars riulsburäalnio 86 strssoarä oristalin, urmäreyoe nos- talZioul fum al trenurilor os 8S suooeâ aproape Ia üeoars sfert äs oeas, äussnä saü aâuosnâ peste Zra-

niha boZálii — äs patru oinol orl ps 21 yi ksrioip oäu- tätorl äs ssnsalii îu Wrî pâAâno.

8a pisloarelo noastre, sute äs pucuri äs päourä. Unele primitive, ou oalul slâbânoA ianZa ele, ou Zo­ránul oars umüa toata siulioa foalele, 8a trirnsata aer nenorooitulul ooborit la 200 metri sâ sonäs^o— altele perfoolionato. 8ârâ 8a vrem, äam ou oobii äs un biet luorator oare toomal less äintr'un pul, in oostumul lul Xäam, nsZru äs päoura, yi reüseMle inoep:

— ^e nsäreptate în lupta pentru esistenlâ I Omul aos8ta, oare-yi 68pune vial», plătit ou trei lel pe si, — pentru exploatatorul oare va eooate âin truâa lul 2sol âs mii âe kranoi pe oral

Rö8uüa Arsă sörmanul, yi apa ou oare 86 8palâ pe obra2 îl âseoopsra paloarea. Orivinâu-I, te ou- prinâe mila.

— Hi la âol xsyl, trântorii oarl 86 brân68o âin r6nt6, ^'oaoâ â6 a86ara Laoara la ma8a verâe, aâaoZ 6ü, aratânâ dafinul â6 Ia 8pat6le nostru.

— Oe oânâ vő oaut, âomnilor! am ooolit âs patru orl bâils, ns intrsrups oonvorbirsa o âomni- yoarâ, oars 808syos in luZâ. k'aosll ps intsrssanlil; v^ap rstras âs lums yi Llosokall. Hi âssprs oe, ve roZ ?

Instinotiv, NOI privim 8prs nenorooitul oare 86 8palâ m6r6ii.

— 8a I 8a! 8a! 8a! 8a! 8a! 8a! isbuonsyos âomniyoara, puusnâu yl ruyinatâ mâna Ia oobl, âupâ 06-a vsăut linia privirilor noaatro. ^.It-osva mal ,nostim" n'ap Aâ8it? ^t^propO8' vo oäutam 8a V6 introb: morAsp ou nol la ^eloZa 8â vi8itâm oonelo yi temnil»? 8 foarte intereeant, „parole â'bonnsur". 8aiâe, nu maî laosp kaeoano. Oavaleril nu plateso ootÍ8alie âsoât la lăutari; noi luăm ooyul ou âe-mân- oare yi eârula ou bol. O 8â petrooem âe minune. 8â ve in8oriü?

— Xu, âomniyoara, î-o tas eourt amioul meü. Oâseso oa e o ironie prea amara sâ te âuol ou lău­tari sa vsâî nonorooilii aosia ksrsoall in bars, pe oarl soarta lor vitreaZâ l-a trimis Ia oonâ.

— ^pol âta— Ne miram oü sâ-mi laol o plâ- oors, inAânâ nemullumitâ relusata. 6el pulin âta vil, nu-l ayâ? mi se aâresssLâ mie.

— Iertali-mo, âar nu-ml pot lâsâ prietenul singur.

— ^m ioleles. 8a mal poltilî sâ ve invit yi altâ-âatâ, se suxSrâ âomniyoara, intoroonâu-ne ofen­sata spatelo.

In loo sa se turbur6, amioul moü iyl oontinuâ roüoolülo:

— Hi oânâ to Aânâoyol oa oropoitul aoola e su­pus Ia o munoâ yi mal noumanâ âooât oonayil ps oarl vrea sâ-î vaââ âomniyoara, ou lâutarl, fara oa ol sâ so ü kâout oulpabil âo niol o «rima, li 86 8U6 oâvAslo in obrar.

— 86 mânAâ6 ool pulin ou iluoia oa o liber, inoero 8â-I imblânâooo.

— 8ibor in funâul pământului!Ninerul se imbrâoase yi âoborit âe obossalâ,

aâormise po iarba vorâo. 8n altul ii luaso looul.

8oarole so riâioase. din spro Oa^in vonisü stri- Zâtols âe veselie ale oolor oari so proZatiaü sâ se âuoâ in exoursiune. dâutaril oántaü maryul âo plo- oare.

— vaoâ no-sm âuoe sâ veâom yi noi oonelo? insinuos oü.

*

160 k' N I I. I Xnul XXXIX.

prima tigaretá.

— Llo intorosea^a. Dar nu ou lăutari.— b'ireyoo oâ kârâ. Ulks, luâm o trâsurâ yi

pornim. într'un oeas suntem Iu 1?eloga.— Oar oo or sâ Lioâoeialalp eânâ ne-orvoâos?— 2ioâ eo or pokti. b-e-am âat o loo^ie. Oa

urma urmei, âaoâ I om întâlni, trsgom o minoiunâ: lo spunem o'am vrut sâ Io kaoom o surprisâ.

întro prieteni buni, înțelegerea o repeâo. Laâoa 8tan a înbamat caii Ia trusura, a mal legat unul âo ââr- loagâ, yi iatâ-no sub aryita soarelui po árumul Is­leréi. Xm âa sâ aâmirâm poisagiul oobnolor, âar va­gonul penitonoiar âin gara Oâmxina ne aminteyoe tristul ârum pe oare mergem. 8 alâturi âe oalea ko- ratâ, iol oolo întrerupt âe poâoîo, 8ub oari krabova yerpuoyoo po albia ei puâratâ âo sare. Oâru^o înoâr- oato ou bolovani âo sare soârhio greii po prunâiy, umxlonâu-no âo prak — pulberea obiar aro gust âo saro.

8uim un âeal; baâoa 8tan a lâsat oaii âomol, a âat árumul bacurilor, yi po oânâ uroâm la pas, ou ka^a întoarsâ spre noi, no povostoyoo:

— Veâurâp po oârutayul oaro troou? 8 Loro- van — nu yoiu âao'aO au^it âe isprâvilo lui la oray. LI o oel mai mare tâibar. X tâiat vre-o 18 ani saro. X oyit âin oonâ an-târ^. Xoum s'a kâout om oum- so-oaâe.

—„Oupu-yi sobimbâ pârul âar năravul ba" nu yoil proverbul, baâo 8tane?

— Nai mint yi alo proverbe, boori âvosstre. Uite, bobilor eyi^î âo po-aoi, nu lo mai srâ âo rolo. 6u banii eoonomisip âin luoru s'apuoâ âo oâto-o negustorio.

— 8 oapâ oâto-unul vro-oâatâ âo sub pasa son- tinelolor?

— Xpoi ââ! oâto unu, soapâ. ko oâto unul îl kao soâpat solâaM — oa sâ-1 împuyoo, oa po ?an- ta^osou, âl âo-a kurat ^Oloyoa ou puii".

— Oum asta, baâo 8tano?— laoa: lo ââ orâin stăpânirea — aâioâ lo âa,

oâ oi-oâ aoum e porunoâ âo sus sâ nu so mai kaoâ â'aloa — lo âa orâin solâahilor sâ românâ în urma arostantului, ayâ oâ sâ oroaâa oonayul oâ poato s'o Ia la sânâtoasâ, yi pânâ n'apuoâ românu sâ-yi ia vont, pao! îl yi ouloaii.

Ooalul a romas în urma, o^papyto înboritâ so întinâo aoum înaintea noastrâ. în mi^looul oi, un poro rontás o margboritâ. Oum sâ n'atrag atenția priotonului asupra saorilogiului? O boare, krumoasâ yi plapânâa üoaro po oaro inamorshii o întroabâ âaoâ sunt Iubiri, âistrusâ — oo prokanaro! — âo ool mai rîtos animal

„Ou srâtlll potruns cis isis 2aäsrnio ooliii ti-I tot storoi, 6âoi yi ilusiiio tale, bs vor mânoâ tot oiyts xorei."

îmi rospunâo oam brutal, âar koarto spiritual a- mioul.

k-sâu Q. k^osst:t!l.

LLââLâââLLL-LLLâLLââLO1tili-»s Vsk'trs.

Orr ?rrr ts ^rrost«r o'o prâorrs s«rs patr»r« sâ trps,

Oâor at tsâ s«/rst o «rr krrps/' Os-«?> bats powts ârrr «rrps,-

Ar, rrrât^lrrârr-ss ps o r-«LâV/r stascr ors«trrr /rrnrsrro, Orrr otarut otrpstor âs crstâLr, il/'ttr prâoâtr r/r rrrtrrrrsrro.

rVror oo?rrr 'rr oar-r r/r/rrrrt«/ Ar-« 'rrro/rrs aâ<lrr6«/-rt6-«^/-crstr6 X'o sâ r oo/rrp«/' o« äspar-tat» â/st«rrootrs-« «nâ- «str-s /

Hr rrror r/r stro/s rr'o sâ-tr t««â â^oo«î, rrnrdstrrî fr per-«^/ Os vorbs-a?» r-srrsr sâ sp««â Or>r oât âs p«trâ, «âsosrrrt?

^Vror gâ«s« rrrr -r'o sâ ptârrA« '« ortr-rrrrr Oe /'«Aâorrrrrs s«« ârres^s, Ar rrror orrorrrte 'rr^äoär«ts Os âor«t tsâ rr'o sâ r-ostsso, — . .. Hr ârrr o«orrrtsts n-ssprrss, Aâ rrrtstspr oât ts rrrdsso.

Lirisinsid ps^/slsssu.

Xuul XXXIX. L' M I o 1 161

L'srnsils msk'08sns.

â'ipurils popoarelor sunt âikorite âupâ oum yi oa- ^K.raoteru1 natural ui jSrilor âikerâ unul âs uliul. 8'ar putoa 2ioe: Xatura iyl kormossá îu oursul voa- ourilor îu bo oaro 20nâ u xâmeutulul, priu leZl mis- torioaso, massole popoarelor el îu obip stat âs pross- uaut îuoât priutr'o sebimbaro miuuuatâ înlre viata uulurel yi u omului îu Zenoratiunilo urmâtoars 68 Iu iveulu oars-oarl parlieuluritâp storootipo âe rusa mal eu âsossbirs îu apsritiuuils sstsrus, Lsios.

l?riu aossto partivulariiâtl âe rasa, a? putea 2Îoe, spirituale yi oorporals, 686 ls iv6»Iâ â6O86bir6a

a kost xrsa puțin iutlueuhatâ â6 oivilisahiu apu- seuua.

^oolsayi obiooiurl, aoessyl 86veritat6 îu positiu-. U6a sojialä a ksmsilor, oars u .âomuit oâiuioarâ îu 6lrauâa spaniola, aü pâstrat-o ou kâelitato, îu oea mul mars parte, triburile arabe âiu Uurooo. Nai ru seama la kruntayil imperiului yi la oel boxați âom- uoyoo uekalyiüoatá sosea?! viatâ âo oâiuioarâ.

Oaoâ examiuâm kormsls viszel straturilor mij- loeil yi âs jos als poporului, observâm îu aosste o oars-oars sobimburs, oâol pests tot la uu popor, îu oars siuZuratsoils triburi ss ooboarâ âiu îuâlhimea âs mal iuaiute, mal íuteiü la straturile âe jos, la oel

tipurilor popoarelor. Oâ uu popor sub oorul uorâio prosiutâ alp iuâiviâl oa îu jSrils oalâe âe Ia suâ, este luoru ouuosout. Xu ss poats tâZââui oâ îu jiun- turilo ksrioito, ou o olimâ âulos, ss prosiutâ korms omsusyol mal krumoass yi mal plâouts.

8â kaosm o sourtâ âssoriors a sexului komiuiu âiu imporiul akrioau Nsrooo yi aâioâ âiu olasa uobilâ.

8â us trausportâm ou Aâuâirsa îu sara oâlâu- roasâ a 8ultauulul Narooulul, unâo sotualmsute bâu- tus o rtzsooalâ sângeroasa. 8â lâsâm îuso luptsls îuvsryuuats als bârbajilor yi sâ us ooupâm ou „loou- iulsls xaoluios als ksmsilor".

^oim âiu istoria oomxarativâ a popoarelor, oâ uiol îu iOigsria, uiol îu luuis uu s'a păstrat atât âe ourat „tipul arab" oa îu Xlarooo, a oârul poporale

saraol yi iuoulp, slâboso lsgâs nosorise ale âatinelor yi origiusl. ^stksl veâem ps lângâ Livrsiosls yi Xa- bilele împoâobits ou bslns multioolors, strsourâu- âu-se pe straâols înguste âiu orayels marooaue yi ps ksmsils âiu stratul âs jos al poporului yi privinâ ou lâoowis obisotsls prețioase îugrâmââits îu bazare, ^.oum vrs-o oatsva âeosnil aoeasta srá imposibil îu Narooo yi îussâar oâutau aiol oobil bărbaților sâ gâ- ssasoâ vre-o ksmss kârâ voal.

Dar oum ștab astâsl luorurils ou ksmela maro- oauâ âiu sristoorajie? Liste ea înoâ o juoârio lipsită âe voința a bărbatului, saü timpul a aâus o sobim- bars yi psutru ksrioirea sârmausl ksmsl?

L'smsla marooauâ aristooratâ osto îuoougluratâ âs soțul si ou tot luxul yi ooukortul posibil. Iu apar-

162 O NIOI ^nul XXXIX.

1áM6nl6l6 la oars loou6y06 ss — saü ss aüá pri8O- nierâ o» o sörmaná pásörioá în oobvia âs aur — osls îngrâmââitâ ou îmbalyugare toatâ poâoaba oriou- tala, psntru os sâ â68kât626 inima grapoasol stâpâno. Ltoks prstwsss, parkumeril âs tot kelül, üorl, mobila âs Israu âs tranäaür yi siâek, sto., ss gâsoso îu a- partsrusutoîs ol. Lova îl lipsoyoo îuso ^sörmanol stâpâne" a aoostor apartamente: miyLarea libera yi iuâopouâsuta îu uaturâ yi îu viaha omonvasoâ.

Oaoâ stâpâua ss trs^eyoe âiu somnul usliuiytit âo uoapto, oo s ârext sa saluta rasele aurii sie lu- minei silsl, âar ab! ea uu poate sâ riâios âsoât nu- mai aripile uusl taluios âoriu^e spre bolta mâ- reaM a osrulul, pe oâuâ persoaua el româno priso- uierâ îu striotele logâturl ale âatiuelor populare noüroyoi, oâol uiol oâatâ uu-l este permis oa sâ gusto plâoorile „lumel ostorno". Oentru oa so potrivoso ouviutele maróiul poet german Ooetbe: „Oât âe strîus este legata korioirea komeel!"

Lorvitoril yi servitoarele oautâ sâ âistreso pe stâpâua lor ou oâuteoe âiu gurâ yi âiu mauâoliue.

Oaro este oonpapunea krumoasoî kemesî? îuâatâ oo se ââ jos âiu pat, se îmbraoâ îu mâtasâ yi bro- oat, so îmxoâobeyo6 ou broâoril yi ou giuvaerioale, îyl vâp86yo6 genele yi sxrânoonolo yi aytoaptâ spol ou süalá po strajnioul stâpâu yi 86 simte korioitâ, âaoâ soosta ara pontru 6a o vorbâ smioala saü o priviro xliuâ âo buuâ-voiuM.

Oaoâ siua oslo krumoasâ, stuuol stâpâua so preumbla. îu grââina liuiytitâ xliuâ âo iasomio yi tranäaürl, portooall yi tukyurl âo m/rt yi îu oarl so aüá numeroase kântâul săritoare.

Oue-ori os so streooarâ priu mioile apartsmouto slo oastelulul seu yi oobii ol mari âs Zaselâ privoso sxlsuâosrea ksutastioâ s obiootolor âo tot kelül.

^âesos-orî oâuâ krumosss stâpâua este obosită, este purtatâ priu întinsele grââinl îu lootioâ îuobisâ.

Osr oe koloseso toate aoeste poâoabo kemeilor oriontale? Oovoarele seumpe, mobilele îuorustato ou üláey, perâelole grele yi alte obioots strâluoitoare nu pot umplea golul po oare trebus sâ-l simtâ ksmela msurâ oultâ yi aristooratâ.

femela turoâ, kemsis âin rasa mongolă, ars o nonstitupo ou mult mal taro. Apariția ol ostornâ âe- vissâ âeja âo la aoooa a aâevSratel kemel marooano âistiuso. Oorpul el este, am pulsa 2ioe, oam neoloplit; luroosiosl îl lipssso aproape ou lóiul kormele mol yi mlââioase alo kemoel marooano âin oliiâ oarl o prinâ alâl âo bins.

Hulele groase yi oârnoaso alo lurooaioolor kaos oa ka^a lor sâ pară koaris urîlâ, yi aslkol öle nu ab nimio âin krumusoloa âo rasâ a komoilor somilo yi akarâ âo aoeoa lurooaioolo so mullumeso ou viata matorialâ oomoââ. lurooaioolo siml maro buourio oânâ aü gluvserioale yi balno broâaio; gânâul lor oslo numal la poâoabâ.

Oaînolo po oarl i Io kaos oaâob kemoel turoe , siâpânul ol, Io poarlâ kârâ niol o grape, alâl âo oo-

muuâ la komeile marooano âin olilâ. lurooaioolor Io plao koarte mult âuloelurile, kârâ âe oarl niol nu pol lrâi, âar yi „Hayiyul" îl întrebuințează ele koarlo mull yi ou mare patimâ yi apoi visea^â în amețeala uaroolioâ — înlinse pe oanaxos — âssprs loais 1u- orurile xaraâisulul Iul baboméi, âssprs karmsoul viotol kârâ grija yi nsoasurl.

Osmola arabâ, âupâ oum o asounâs baremul Nsrooauilor în talnioele sale »parlamente, oslo âo

rasă nobilă yi superioară. Oa este svellâ yi mlââi- oasâ os trestia, ou umbre âolioate, ou o üná tâie- turâ a trăsăturilor koM, ou oapul mio yi âe kormâ nobilâ, ou oobi! înkooap oarl privoso ou âor în no- ounosout; o» poate ü âo o maro krumusoto, oaro a- proapo în totâauna este în legâturâ ou o gratie ker- mooâtoaro.

O astkol âo ksmeo msrooanâ sesmönL în oașul soosta mal mult ou Leita Vonus ^matbusia, oântatâ âo poetil greoi, — po oara yl-o înobixuisb oâ s'a nâsout âin spuma mâril, — âooât ou o komoo âe pe pâmânt.

Oste ea oare kerioitâ? Xumal arare ori pstrunâs o privire proksnâ în interiorul misterios al unul apar­tament marooan pentru kemel, numal arare ori se lssâ velul aoopsritor pontru oâteva momente; yi âaoâ so întâmplă ao6asta, atunoi o6l noobiâmat, privitorul ström, poato mal mult sâ prosimtâ âooât sâ privoasoâ krumusotoa trăsăturilor ketei oi.

Ou toato aoostoa komoilo marooano âin olitâ meritâ mai multâ oompâtimiro âsoât inviâie.

^.ooperitâ ou un voal galbon, yi oâlare pe o oâmilâ, Mireasa marooanâ urmează pe soțul ei în oasa sa, os o marka prețioasa asupra oâreia el poate âispune ou o putere absolută yi pe oare o kereyoe âo ori-oo atingere ostornâ.

Oorioitâ este aoeastâ tinerâ üintá âaoâ nu a^ungo Ia oonyoiinta âepsnâentsi ei, âaoâ trâeyoe oa un oo- pil gustânâ viata âin splenâiâul barem Ia sunetul manâolinelor. Oaoâ mse suüetul prisonierei se tre- 26Y06 spre o viatâ inâepenâentâ yi âaoâ pölrunäo âin akarâ o «soântoie kulgerâtoars" în inima sörmanel ko­méi, atunoi oa trebus sâ suksro oumplit yi kârâ niol o sprerantâ.

Oare starea aoeasta a komoilor marooano va mal âurâ înoâ mult? Oino poato yoi.

Oânâ oânâ înso oultura orientala, vs mal âurâ, yi soarta komoilor marooano âo olitâ va româno a- oeosyl, aâioâ „o misorio ou lustru".

Olirnpis.

pt'ovsk'trs.

?6 oino îl ajuta O26Ü, nimeni nu poate sâ-I vateme. (Oranoe^.)

Xu risoâ sâ te pui în bâtala vântului, oâol popÜ âoborîb (Onglö2.)

Ookta bunâ nu alego mânoarea. * (Kpaniol.)

Omul N6âr6pt 86 t6M6 â6 top. (lîomâneso.)*

«Xu 6 kruot V6râ6 oar6 sâ nu 86 ooaoâ.(Oranoe^.)

*Oa jug se ounoayoe boul. (Oerman.)

Oooât 2006 vrâbn P6 garâ, mal bin6 una 'n mâna.

Oa 06 e bunâ oarl6» p6ntru o6l 06 n'are minte? yi la 06 6 bunâ ogbnâa p6ntru 06l 06 6 orb?

(Inâian.)

Xnul XXXIX. O lâ I O I 163

psnisolul lOsuikibsIot' unnsás.

un numör voiosul âo Iovului umoâo yi lu MArorayo yi Iu sslo yi ps lânZâ uvsstsa în oon8truo- po lurây un numer maro âs vuss, «urî Lo âin ouusu solului, üo âin uossu u âokootuooitâplor âs oonslruo- po, vor putea âsvsni uinsâs.

^surnu âs rsurnuiisin ur trebui su ns kaoâ su vsâsin oontinZentul reumatioilor, os ns înoon^oarâ, yi ps oarl îi ounouyoeln âupâ partioularitatea inLr- mitâ^el lor, âupâ temperamentul lor nervos, în tot- âuunu posaoi, oupSrâoloyl yi plánZötorl— ou un ekoot ui lovuin^slor umsâs. Osumatiomulul nu-l orsâsm âs- oât oânâ oukerim, oânâ âursriis ns oiopsysso yi a- iunol s prsa târziu.

Xol top putem iooui unâs voim yi majoritatea inul ulss iu oruys trebue su ioouiusou unâs ss poats: linii oât mai aproups âs utsiisrsis unâs îyl oâytiZâ pânea, alpi âs biuroul unâs kunoponea^a, alpi în vsoinâtatsu olisnplor, sto. Xossta s un uásvör ps oars înss trebue su-l suoriüoum oânâ sânstutss nous- trâ o în psriool.

Oa 8olnmbarsa loouintslor pupul ss intorsssu^u âs oonâipunils igisnios ale oassl os vor a înobirîâ. Isrsnul nu ss sonâsuLU, psrmsuliilitatsa solulul nu 6 ounosoutu, nu 86 in8p6ot6U2U pivnițele, pârepl oââilor, lumina yi expooipa la sours a loouinM. Astkel oassl6 umeâo 86 înobiria^â, kamilia s expusa la boale, rsumutismul, raobitismul, sorokuiosu yi tu- beroulooa îyi kao oulb yi nonorooirils înosp 8U âevi- M62S kamilla.

Oerivolul loouin^slor umoâs s imens, ras» su- kore, âoMnsreusâ, oopilul âevine plupânâ, bolnâviolos, yi aâultul inürm înaintea verstei împlinite. In oon- siâsrupuneu aoeasta, mösurl severs se impun, ^pli- oareu reAulamentslor în osea oe priveyoe oonstruopu olââirilor, eseroitarea mösurilor âe polips sanitara yi doiootursa loouinlslor umeâs, oarl su Le lusate pe seama proprietarilor, sunt oonâipunl os pot u înâe- pârtâ xerioolul. Orima ouusu âo umiâitateu loouirpo- lor osto solul ps ouro olo sunt olââito. Xu so ou- noayoo oapilaritato» yi uxu solulul so riâioâ ps siâu- rilo mul mult suü mul pupn poroase, asemenea pe- trolulul oare pStrunâo ütilul lampsl.

Oin oausu aoeasta nu se vor ?iâi 1oouin(6 pe asemenea soluri, âaoâ nu ss aysaâa â'asupra solulul un strat âo piotriy, ooOo, oimont suü uskalt; yi în niol un ous nu vom Iooui o oaoâ âo âosubtul oârolu nu ss Zâsoyoo sâxutâ o pivnița.

Oumina yi oxposipu lu sours sunt lurây oonâi- punl primorâiuls pontru ou lovuinhu sâ tio iZi- snioâ.

Ooounoayosm oâ o loouinM o umoââ yi nosâ- netousa, prin urmare âo neloouit, oânâ învâl^âmin- tolo 80 aoopor âo muooAuiü în âulupurl, oânâ umo- âeulu ss oboorvâ ps pârep suü oânâ tapetul pârop- lor se â6sljp6yoe yi nu e dino usoat, oânâ alimentolo yi oonservolo ss strioâ ourenâ, într'un ouvont oânâ întrânâ îutr'o oasa, avsm în moâ imoâiat o ssnsups noplâoutâ, un miros Zreü, osruotsristio tuturor 1o- ouintelor saräoäolouss, roü oonstruito, âosnios, în- tunooouso, oarl aloâtueso atâtoa straâs strîmto yi kunâuturl âo prin orayo, yi atâtoa alto oase os so Zâsoso ps la l»râ în vooinatato» grajáurilor yi âs- positolor âo Aunol

Lursl Ssui-bu.

t)Oins popot'sls (si stk'igâbUt'1.)

- Oomitatul Ounsâoara. —

Oirsar trăsnit Oumne^sîî In talpâ Ia fá^sááü Hi 'n talpâ Ia lsa^snu M6Ü! dând maiso m'ai Isxânat, Ou sura m'ai blâ8tsmat, 8â umblu âin sat în sat, Oa banu âs sâpstat, 8â umblu âin tara 'n tara, Oa banu âi la ssmarâ.

(Lolomioa Oaiâuo. Volei.)

Ousuioo âs sub setate Ilrimste la maisa sarts, Oâ âs mins n'ars paris, Mm' un an yi lumstats, Oâ ps mins m'o ssrut Oââssma âs ssssrâ, lin tîsior âin altâ tara; ktââsoina grâului Oisiorul birsului. Ossât nora la birsu, Nai binl slulnieâ 'n Oraysü.- Din Lraysü maisa ms ssoats, Os ia birsu nu ms poats, Mma sssrsata' âs moarts.

(Ova Oââurean jună. Vulvei.)

Ouss Mamtu lîeiorii Oa yi misrla strugurii, di rsmân kstltsls Oa yi 'n vis krun2sls. di 'n csal vsrâs ssrââinntâ (8utlstsl eu âor su isis) lot ss primbl'o nsvsstut», O'o dâtut-o bsrbatu(l) Oa 8â-yi lase nâravu.— Os m'ar bate oât m'ar date, lot nâravu nu l-a scoate;Os ma'r puns p'un oârbuns "tot ârs^utu nu I-oiü 8puns! Os l-oiü 8PUN6 O-oi prspune, Os-oiü tâsea O-oiü mai â'avsa.

(8olomioa Oaiâuo. Vs^ol)

Oânâ întru în satu nost, Oonoas sânii ps lstrat, Os kaâsa ps üusrat. — lliu t'âm spus io baâs bins, 8s nu tlusri âupâ mine? Oâ mâiouta I rs^uloasâ Ns pus însbisâ 'n oasâ di-mi ââ pitâ ps mssurs, Oa sâ ms Muit âs ^urâ di-mi ââ pitâ mvsuratâ Oa 8» ms rsuit â'oâatâ.

(âunolo kopa. Vohol.)0ulo8o âo: Lrnîl V. O«g»n.

' Vislsanâ ori yi akuri8its.

164 k' Ll I D I ^.nul XXXIX.

Os Is OuEUi-sssl.

LepismânL mare. loses. Nusios în discrics. Oonccrtslc simfo­nice. Loncertui ini v. vinicu. Icstrui klstionsi.

Um pul veseliei a trsout. 8 söptömána mars. Xu o permis uiol uu speotaool publio. teatrele yi șalele âo oonoort suut iaobiss. Losouul, oare Iu oolo âiu urmâ sSptSmâni trăgea âo moarto, y-a âat ob- ytosoul skâryit. Xumai toaoa sunâ într'una Ia biserioi, obiomânâ po orsâinoioyi Ia mâtâuil.

Lissrioils sunt pliuo. di veâom ia olo 8oouo â'o evlavie oaro uo surprinâ. Da Domnita Lalaya, biss- rioa lumol elegante, âame yi âomni, par transpor- tati iu o lume âo wisteril. Oborul, oo-l âroptul uu oam pâ^eyoe axiomul orioutal, âar oântâ sâmirabil âo krumos. Oino uu 8'ar âuoo buouros 8â-1 asculte? ^mü iutrst poutru câteva momente yi n'am putut 8â loyim pânâ 'n skeryit. latâ puterea artol.

Oaoâ prin bissrioilo uoastro âo âinoolo pretot- inâonl yi totâauna 8'ar oântâ krumoy, âo sigur yi oroâinoloyil s'ar presiatâ mal regulat yi 'n numör mal mare. asoultâ ounosoutele „glasuri^ alo unor eântârejl âo strana, preâato kârâ niol o artâ yi âo multo orl oântato po na8, nu to kaoo 8â simhi a- tragsre.

^iol la Luouroyoi, in multo biserioi 86 oântâ prea krumos. Oântarea oboralâ biserioeasoâ a kâout mare progres. Ds mults orl ss áaü yi oonosrts reli- gioase, atât la seminarii yi in alts looalurl âs invö^áment, oât yi la ^teneü. Oslo mal perfecte obo- rurl sunt Ia mitropolie, la biserica Domnita Lalaya yi biserica Orehulsscu. loate bisericile sunt inse miol, inoât num»! un numör mio âs asoultâtorl poate 8â aibâ plâoerea s'asculte oântarea meloâioasâ. Dar mulp staii prin ooriâoare yi la uys.

In general ss poate 2ioe, oa la Luoureyoi oul tura musioel 86 abâ Ia un nivel ianalt. Rar oray unâs 8â ss âea atâtea oonosrte oa yi aici. Oâte âoue- trel ia kieoare söptömána. dl aproape toate atrag lume multâ. Intre toate inse concertele simkonioe, âirijate âo âl I^aobmann, aü publicul oel mal maro yi mal statornio. 8plenâiâa salâ a Ateneului totâa­una o intosatâ âe lume. Iot Luoureyciul elegant e âe kahá. O veâere koarto kormooâtoaro sâ privoyol acest public, oompus in maro parte âin âame, alo oâror xâlâril roprosintâ o aâovSratâ grââinâ ou bori.

Oausa aâuintol mari oslo kaptul oâ regina en- say, oa mare amatoare âo musioâ, vine 1» toato con- oeriolo mal âo seama, asistâ pânâ noaptea târziu yi ââ semnalul splausslor.

Oltimul oonoert simkonio, ou oare s'a încbelat sesonul, s'a âat iu âumiueoa trecutâ. 8'a oântat 8im- kouia nr. 4 in «, yi L, âs Leetboven, loooata âs Laob, Naryul funebru âin , Ootterââmmerung^ âs Rogner, Impresiuul âin Italia âs Obarpentier.

Oa totâauna lums imsnsâ, oaro — in krunte ou

rovina —a aplauâat ou entusiasm aâmirabilslo orea- tiunl âs musioâ olassioâ. di s'a aâus priaoass âs re- ounoyointâ âlui IVacbmann, oare ars msritul â'a 6 introâus sossto oonosrts in societatea bucureyoeaaâ.

Dupâ concert, oare âs la orsls âous a tmut paaâ la patru yi jumState, o mars parte a publicului a oyit cu trasurels la yosoa, unâo s'a ókorit privito­rilor aâmirabila privoliyto â'a voâoa alergâaâ in pa­tru yirurl bino incbiogato poște o mie âs trâsuri elegante ou niyts oai aâmirabill, oâtâ vreme alâturi oäläriaü amazoane râpitoars yi oavaleri.

In sjun, sâmbâtâ seara, âass tot aoolo un oon­oert violonoelistul D. Diniou ou oonoursul âyoarei Rosine 8teiner yi sl âlui D. Dimitriu.

Dl D. Diniou, un kavorit al publioulul buou- royoean, bine ounosout yi in oonoertele âin Luâa- pesta, a oântat piese âs Leslbovsa, 8aint-8asns, 8obumann yi Roppsr ou o bravurâ oo i-o ounoayoom mai âo mult. !n âoosobl a înoâatat auâitorul ou Oonoertul âo 8aint-8aons in oaro nu numai a ssoo- lat ou teobnioa sa briliantâ, âar a vörsat yi o sim- hiro inâuioyitoaro. Asemenea a kost intimpiaal ou multâ insuüstire piosa Mbonâbeâ° âo 8obumana.

Dyoara 8toinor, prsoum mi s'a spus, osto o ab- solvontâ a oonsorvatorulu! musioal âin Luoureyoi. Tlnerâ yi krumoasâ, oslo o aparinjâ koarte plâoutâ. ^.re o vooe âulos yi armonioasa, oare oultivata ou sirguiaM, va putea obținea suoosse mari. X oântat krumos yi ou simțire toato piosolo olassios. Da oororo apoi a oântat în melosul unul toront âo aplauso ounosouta noastrâ âolaâ „Nugur, mugurel" âs âl O. Dima, — âo mo simtiam par oâ la noi aoasâ.

Dl Dimitriu, oaro a Mut aoompaniamontul po pian, ne ssto ounosout âe Ia un âejua luat împreuna söptömáaa treoutâ la âl ^4. Vlabusâ, unâs no-a oân- tat aâmirabii mal multe oomposi^il ale sale. Da rar talent, o teobnioa nontreoutâ yi mal ou seamâ un temperament ia aâevsr artistio.

leatrul XaMnal y-a iaobis stagiunea ia âumi- neoa Rloriilor. Bilanțul n'a kost favorabil niol in o pri- vinM. 8e poato oonstatâ o âooaâonM atât morala, oât yi matsrialâ. Aooasta âin urmâ so poato reparâ uyor, âar prima roolamâ o resgânâire ssrioasâ. L timpul oa oerourilo oompotonto sâ obib^ulasoa mij- loaoolo oarl ar putea sâ riâioo prima sosnâ la nivelul oe-i oompste yi sâ reâsa teatrului XaMnal misiunea psntru oare a kost inâinhat.

Aosasta misiuas oulminsa^â in oultivarsa lits- raturei âramatios Originals, teatrul Xahional ars sâ spriginsasoâ po autorii noștri, sâ le âssobiââ porhilo, sâ lo joaoe piosolo, oâol numai astksl vor simp în- âomnul sâ luororio mai âeparts yi sâ soris piese nous, poate mal reuyite; numai astksl putem sâ ns orsâm o litsraturâ âramatioâ originala.

8ub raportul aossta stagiunea troouta ns pro- âuos un rssultat âsprimator. Din osls 8-10 xiess originale nous, oâts s'au anuahat Ia iaosputul sta­giunii, nu s'a jucat âecât una. Oolelalte au rsmas in cartoanele âireoMnii, spre a kacs Ioc looalisârilor yi operetelor, oarl aü Mut akyul, kâoenâ serii.

De oo s'a întâmplat asta, nu yoim. A toomal pontru oâ nu yoim, obostiunea no pare yi mal oiu- âatâ. Oum? IIn teatru oare se numsyoe »national' sâ aibâ oroare âo piosolo originale? 8unt slabe? Dar atunol âireoMnea âo oe le-a aâmis pentru soenâ?

^.nul XXXIX. p 14. U I O I 165

Hi âaoâ le-a sámis, âe oe nu Is ropresintâ? Iată un yir âe întrebări oari 86 iveso yi oer solupune grabnioá.

üsttől oum 6 astăzi teatrul Xaponal, nu mal ?0»l6 IH6I-A6 ; o rokormâ raâioalâ 86 împuns. Xutoril, artjytii yi xublioul âe o potriva sünt nemul^umip. ^otí recâamâ îmbunetâpre, top oor oa poatrul ao68ts sa âevinâ, oo! pupn âupâ oinoi-rieoi âo ani âo osis- ton^a, un aáovörat poatru Xaponal.

Ou aoeasta áorinM îml lnokeid sorisorile. ^i, 8Lta ás árum, ou smopunsa pláosrilor oo áru simtit aiot timp âo o lunâ, ms illtoro aoasâ urânâ:

— Okristos a înviat!losik Vulssn.

MOOOOOiOGGiGGOlO'OGOOO« vs îs Kssâsrnis k^Ottiânâ.

— LosiunkL xsneralâ âin 1903. —V

^»r-ST-roer ÄS /r-or-ck. OI I. Rianu A- rata oa âi I. RrinoOsrlioIk âaolrson, ministru plsni- potsnpar al 8tat6lor unita alo ^msriosl âo norâ, a vonit Ia ^oaâswio yi a kâout propunerea âin partoa guvernului 86Ü oa l4.oaâemia 8â trimită pudlioapunilo ol prsoum yi publioapunile oâoialo alo servioiilorsta- iului yi alo Meritelor institupunl soiintiüoe yi soo- nornioo Ia biblioleoa oongresului âin ^alisington, avZnâ l^oaáemia oa primsasoâ in sobimb publioapu- nilo guvernului yi alo institupunilor âo 8tat alo sta- tolor nnito. Ol âaolrson a remis liota xublioatiunilor românsyol po oarl lo aro bibliotsoa oongresului, pre- ourn yi a publioapunilor oarl 86 propun a 86 triniit6 ^.oaâemiel noaotro. Ol Rianu riioe oâ bikliotooa oon- grssulul 68to marea kikliotooâ naponalâ a Ltatolor unita yi oa 86 buourâ â6 una âin 06Í6 mal granâi- o»86 inslalapunî âin lum6. Obeltuelile p6ntru trimi- I6r6a yi primir68 publioapunilor 8okimbato nu vor â mari, âin oausa oa ao68t6 operapunl 86 vor kaoe prin mipooirea unul biurou âo ooliimkurl anumo instalat la Oip8oa. 8o â6oiâ6 a 86 primi propunerea kâoutâ âe ministrul 8tatolor unite.

O. <7oseroovror. Oa propunerea âlul I. OaragianI, seopunea literara reoomanââ tipărirea biograâel lui O. Oosaooviol, Român maooâonsan, numit membru al l4.oaâemiel în 1866. propunerea se aâmite.

O. KrtT-ers» prssintânâu-so âupâ boala oaro l-a împeâooat a vini âo la înooput la sesiune, 2Í00 : ^yâ osto menit omul oa sâ i se aâuoâ aminte oâ e plin âe slâbiolunl. ^.yâ a kost ou mino: âo 20 âo anl âo oânâ sunt în ^.oaâowio, anul aoosta a kost întola-oarâ oânâ, âin oausa unel inâisposipunl, am kost împeâeoat sâ lall parto âo la înooput la luorâ- rilo sosiunil generale, pontru mino aoeasta a kost o âuroro ou atât mal maro, ou oât trobuiâ sâ viu în mploeul âvoastro spre a ve mulțumi pentru mani- kestarea binevoitoare oo ml-ap kâout ou prileglul îm­plinirii a 70 anl âe versta. Aoeasta manikestaro a kost pontru mino o maro mângaere suâoteasoâ yi oa aro în sino un maro pre^ yi o maro însemnătate. Ovoastre ml-ap kâout aoeasta manikestars oa unul membru al ^oaâemiol, va unul egal al âvoastro yi ml-ap kâout-o pentru oâ ap oreHut oâ am pus po oât ml-a kost ou putin^â munoa moa la propâyiroa aoes- tol institupunl naponale. pentru mino o o maro o-

noaro âs a ü membru al ^oaâemiel; esto inse în aoelay timp yi o maro saroina. Nanikestarsa Ovoas- tro aro aoest înțeles: ap arătat âragosto unul ooleg yi ap înoura^'at împlinirea saroinelor. pentru aoeasta ve mulsumsso tuturor âin inima atât oa amio al Ov. oât yi oa membru al ^oaâemiel. 8unt aoum treout m rânâul oeior mal bstrânl; am avut aoest noroo, po oaro îl âoroso tuturora âintro vvoastre. Pieoaro ^âiviâ aro partioularltâplo lul, oaraoteristioa Iul.; âar nooaro apartino sooietâtil, aparpne omoniril, oaro îyl aro morsul ol înainte pe un teren soliâ: aâevârul. 8tatul, al oarul oel mal liotârît yi âevotat servitor sunt, este stăpânul tuturor yi âin parple oari-I oompun, osa mal înnaltâ este aoosa oe se tine âe âesvoltarea morala yi soiintiöoa. In aoeasta pri- vinM ^.oaâemia noastrâ aro rolul ool mal mare oa trobuo sâ pnâ sus partoa moralâ yi împroglurul a- oostel iâol sâ no stringom ou topi. âoua parto oslo ooa soiintiüoá. Irobuo sâ luorâm ayâ oa ^.oa- âemia noastră sâ âo âo o potrivâ ou oelelalto ^oa- âomil âin lumo. 8â luorâm âool în aoesto âouo âi- reopunl ou toata inima, lar noîntologorilo yi nepotri- virilo âintro noi sâ lo lâsâm la uyâ oânâ întrâm în aoost looay. 8smnLturils âin aâresa âo' manikostaro alo membrilor âin ^.oaâemie, oari aü alte veâori yi aii alte tenâinho âeoât mino în unelo oestiuni; m'sü buourat koarte mult. Aoeste bune apuoâturl sâ lo generalisâm în toato luorârilo noastre, oâoi ele so roskrang asupra mersului ^.oaâemiol yi înlosneso a- îungorea soopulul el în mipooul napunil române. In alegerea âe membri yi în âarea âo premii sâ luorâm tara animositate yi kârâ pasiune. Xol îmbătrânim yi avem âo âatorie sâ eliiemâm în sinul ^.oaâemiel ele­mente tinere ou âragosto âo munoa, oari sâ kaoâ yi mai mult bino âeoât am kâout noi. pe aoeste ole- Eâ sâ le oliiemâm aiol ou iubire, nu ou animosi- tate. Ol kturâ^a terminâ amintind âin nod oâ ma- mtestarâo ^oaâemiel l-ati miyoat aââno, atât oa membru, oat yi oa seoretar al aoestei institupuni.

lașa âupâ moarte âin averea lor pentru soopu- rile ^.oaâemieO od âad în viaM âinâ tot oe pot; âad munoa yi toatâ âragostea mea pontru aoeasta insti- tupune. Ol 8turâM presintâ apoi în âar mal multe meâaln comemorative yi un sigil âe ls Oonstantin tperban voââ.

pr»^ocr?r, 2Í00: Orl oât âe mare este oura- gml med âe a luâ ou vântul în aoest moment solemn âupa vorbirea âlul O. 8tuâa, totuy nu pot tâoos, oaoi la serbarea âsale nol membri âe âinoolo n'am putut partioipâ. pin a âeolarâ în numele lor, oâ la aoest maro aot oultural yi naponal, no asooiâm âin toata inima yi oâ luâm parto la manikostârile âo îu- brre oarl s'ad aâus atunol în numolo Xoaâemiol. Oao sooasta, în spiritul âo âinoolo, oaro voâo în ^oaâo- M16 un kar luminâtor. Oânâ ^oaâomia aro o asomo- noa sorbaro, nol Romanii âo âinoolo nu putom sâ lipsim; nu putem opri bâtailo inimei. Oa aoeasta serbare impreunâ ou Ovoastro âe sloi am luat ou inima parto yi nol ool âo âinoolo, lar prin graiul mod moâost uro2 mulp ani korioip ilustrului nostru soorotar gonoral.

/o?r,Âr»^r»r! Oa propu-noroa âlul p. Roni, seopunea yoiiipolor rooomsnââ sa so 1ipar6asoa în publiospunil6 konâului ^âamaoki sori6rea âlui p. Logâsn: „Inüunn^a no6leotrolit6lor asupra ssnsmnil âo vapori în aoiâul aootio". provu- noros soopunii so aâmite.

1«

166 O N I O I ^nul XXXIX.

oc>»rrs5«,»,rk /vsn.t?'«. ssaur-r^KT-ecL ^r»o/°ä- rrüor. Oomisiunoa (Repitos, Narionosou yi Vuloan) pentru oerootaroa luorârilor âo peste an îyl prosiutá raportul prin âl 8t. Ropitos, aprobând mersul akaoo- rilor yi kâeând ologii sooretarului goneral. Oomisiu- noa îyl mai osprima dorința oa ^.nalolo 8â so pub­lioo în kasoioule tot la âouo luni. 8o aproba.

Ksrg-ers« ru-6ULd/-5oore«-oo?rcr6»K. Ol O. 8turd2a kaoo propunoroa în soris oa ^ndrol Visanti, alos la 23 martie 1882 mem- bru oorosponâont al ^.oadomiel la soo^iunoa istorioâ, oaro a pârâsit ^ara aoum vallva anl spro a soapâ âo poâoapsa legii, âo oaro so kâouse vinovat prin dela- xiâaro âo bani publioi, sa so yteargâ âintro mombril ^.oaâomiol, îatro oarl nu poato bgurâ numolo unul om desonorat. Rropunoroa so aproba.

Owrovens pontru dosvol- taroa îuvâtâmâutului publio âo 1500 le! pontru ooa mal buna oarto didaotioâ, la propunoroa oomisiunii oompuso âin ânil 6. Rrbiooan, 8p. Rarot yi "I?. Vla- ioresou, so âooorno în parhl ogalo pontru urmâtoarelo soriorl: Ours âo limba româna, Rseroitil âo grama- tiva, Oarto sistomatioâ âo oitiro yi oompunorl, Oeo- ^iunl âo gramatioL, Ooo(iuui âo sintaxa, Oiteraturâ yi stil âo Mbail Oragonesou yi Roorgo ^.âamosou, — yi „România yi (ârile loouito âo Romain" âo âr. N. Nurgooi yi I. ?opa Ruroa.

^ksm,d/-u, 7r,ort r», rsts^roá, Oa propu­nerea âlul O. 8turdr:g, seotiunoa istorioâ reoo- mavâa a so alogo mombru în 8ootiunoa istorioâ, în looul dooedatulul V. Rreobia, âl 1. Logdan, au­torul mal multor soriorl istorioo, prokosor la univer­sitatea âin Luouroyoi yi aoiual (Iveau al kaoultâtil âe litere. Rropuuerea so aâmîto ou 17 voturl, oontra 8. ^i âl I. Bogdan so proolamâ alos.

Oö I 6^. MLeT-« înyoiin^oa^a ^oaâomia oa tîinâ bolnav, nu poato luâ parto la sosiunoa generala.

Dî I. presintânâu-so în yoâintâ mul(u-meyoo ^.oaâomiol pontru onoaroa oo i s'a kâout prin alegerea sa âo membru în sesiunea Istorioâ, promi- tânâ a-yl âoâioâ toatâ aotivitatoa literara pentru oon- tinuarea oerootârilor salo istorioo, în oarl totâauna a kost oonâus âo aâover.

Dr Ovrck De»â^r«?r,n, propus âo âl I. Bian la rooomanâaroa seojiunil literaro, so alege—la a âoua votare — membru ooresponâent al aoostel seo^iuni ou 16 voturl oontra 7.

Rr-snr7u7 <7s ^000 rer. Oomi-siunea âo 9 propune pontru premiul aoosta âouo lu­orârl yi anumo : „Istoria armei geniului, Luouroyoi 1902" âe oolonolul O. X. Hörnen yi „Oartea âe aur saü Ouptele politioe naționale alo Românilor âo sub ooroana ungarâ", 2 voi., 8ibim 1902, âo leodor Vi kâoâtian, oarl amândouo aü obținut în oomisiuno oâto 5 voturl albe yi 3 negre. Oupâ âisoutio, so puno Ia vot întâia luoraroa âlul Rârjen. Rosultatul votu­lui: 18 voturl pontru yi 6 oontra; âeol întruninâ âouo treimi, premiul i so aoorââ.

Rr-enîâr 8'r«r«7u7 Drraâ-D«cr«>r6sou, ÄS FOOt) r«r. Oomisiunoa âo nouo propuno pontru aoost premiu trel luorârl: „In resboia", roman âo Ouiliu 2awü- rosou, Luouroyoi 1902, ou 5 voturl oontra 4; „Din bátrául" narațiune istorioâ âe I. 8lavioi, Ruouroyoi 1903, vu 4 voturl oontra 3; „^nooâoto poporale" âo 1b. O. 8porantia, vol. I, odi(ia III, Ruouroyoi 1903, asomonoa ou 4 voturi oontra trei. Oupâ o âisousio mai luugâ, puuându so la vot întâia oartea âlul Ouiliu

2ambresou, promiaroa 86 rospiugo vu 17 voturi kon­tra 9; apol 86 pune la vot oartoa âlul 1b. O. 8po- rauM yi premiaroa 80 rosprugo.ou 21 voturi oontra 4; în urma 86 votoasâ asupra luorâril álul I. 8Iavlol, oar6 Ia âouo votări noîntruninâ âooât simplâ majori- tato, Ia a treia obține 13 voturl pontru yi 8 oontra, yi Linâ oa âo asta-datâ nu 86 ooro âeoât simplâ ma­joritate, premiul i so aoorââ.

^/c7a.ur«6/-,5 âs AMt) Oomisiuuoa âo 9 a propus sâ so împartâ premiul întro opt ânyl. Oupâ o âisou^iuno mal luugâ, ^.oaâomia votoariL: âlul âr. N. Vlanioatiâo, pontru sorioroa sa: „Moro- bul yi sorotorapia tusol oonvulsivo", layl 1902 ou 25 voturl oontra 1, suma âo 2000 Isi; âlul B. Oulku, pontru traâuoerea âramel „Ikgouia" ou 23 voturi oontra 2, suma âo 600 lei; âlul 8t. O. losik, pentru volumul âo „Roosii" ou 20 voturi oontra 5, asomo­noa 600 lei; âlul 1. Ojuvara, pontru volumul âo Roosil alo lui 1. ^orbâuoseu, ou 16 voturl oontra 7, 400 loi; âlul âeau Rart, pontru volumul soü „durual âo bord", la a âoua votare, ou 14 voturl oontra 4, 600 lel; álul I. Rarbulesou, pentru luoraroa sa„8tu- âil privitoare la limba yi istoria Românilor", Ia a treia votaro, ou 16 voturi oontra 5, 400 Iei; âlul 8t. Vleitani, pontru luoraroa sa „Rvolu(iuuoa âroptulul âo proprietate la Romani" Ia a treia votare, ou 15 bile pontru yi 7 oontra, 400 loi.

Dspitss. Oa 30 martie v. (12 aprilie n.) Oupâ o sourtâ întroâuooro, âl Repitos îu- trâ în konâul âisoursului ssü vorbinâ âospre aer yi kâoânâ un detaliat istorie al moteorologiol, âin veobia antioitate pânâ în prosont. Astronomia o voobiâ, a 2Îs âsa, âar âootrina o rsooutâ. ^.ratâ rolul oo so atribuo yî a^i masivelor pââuroaso pentru meteoro- logio, ou toate oâ luorul nu e demonstrat, ^ioânâ oâ meteorologia aro âropt ba?:â obsorvatiunilo. In a âoua parto a ooukeronM âl Ropites so ooupa âo as- oonsiunilo aoronantioo, arâtând marolo kolos po oaro îl aduo moteorologiel. Raoo istorioul asoensiunilor yi al rezultatelor meteorologios obținute prin ajutorul baloanelor yi aratâ ínüuon(a solului asupra ouren^i- lor aerianl. 8o ooupa yi do rănea, porumbelul sburâ- tor, oum a kost numit do aoola oaro 1-a descoperit întâia, riioând oâ tisioa s'a servit mult do aooasta juoârio do oopii, oaro atragoa kooul din nourl. Invâ- tatul forrna Raimau a ridioat, prin ajutorul acestor smouri, Ia 5000 m. înâl^imo, aparate moteorologioe ou oarl a kâout âosooporirl importautó. Rrin ajutorul baloanolor yi smourilor, se vor dosoopori marile logi meteorologios. în partea din urmâ dl Repitos kâou o oxpunore a importautói po oaro o aro meteorologia, putând prevesti prin ajutorul tolograüoi, toate varia- t^iunilo atmoskerioo. Osa îyi oxprîmâ înorodorea în notâSâduituI viitor al yoiinhei meteorologice.

Oupâ o suspendare de 10 minute a yedinM, 86 aoordâ ouvântpl dlui dr. Rolix spro a rospundo dlui Ropites la disoursul soü do roooptiuno. Ol dr. Robx kâou mari oloSÎi dlui Ropitos, arâtând luorârile salo ounosouto oarl sunt aplaudat« nu numai do oamnii do yoiin(â do la noi, dar yi do oei din strâinâtato. sminti do drul Repitos, ilustrul prokosor, sioâud oâ bul soü dl 8tokan Repitos kaoe oanoaro ^.oadomioi oa yi întrogol Wrl. Oosoriind aotivitatoa dlui 8tokan Repitos, do oând a pârâsit ingineria, poutru a so dovotâ dosvoltâril motoorologioi îu România yi pânâ oând Oâmpinoanu, kost ministru do domenii, i-a în- orodinM oonduooroa stagiunii moteorologioo din 8u-

^nul XXXIX. R N I R I 167

ouroyoi, o numi koarto proâuotivâ. Osa kolioitá pe ál 8tokan Ropitos âs rooopliunoa sa oa membru al ^oaáomioi.

Dr OvrÄ Dö^s^rcL/r.r«', noü-alesul membru oorss- ponâont în sootiunea literara, mullumoyoo prin sori- soaro pontru onoarea oe i s'a kâout prin alegerea sa.

oorsäpon-Äs/rA îrr, seo^5»/rs«se aleg, âintre Români, ál ^.6. 6112a, prokesor in layl; âintre străini R. Ouillonará, Rrnest X^s yi ^sser, primul yi al trolié zurisoonsulli kranoe2i, sí âoile belgian.

Äs 9 se alege in persoanele álor Naioresou, Xogru22i, Ollsnesou, áin sooliunea lite­rara; Logâan, Xalináeru, Vlarisnesou, áin sesiune» istorioâ; Rolix, 8aligo^ yi lstrati áin sesiunea yoiin- tolor.

Rrenrrr»r Oomisiunea pentruesaminaros luorârilor oari se vor presentâ la premiul ^.lesanáru l. 0u2a áin 1904, ás 10-000 lei, áimpreuna ou peroentele aoostei sume âe Ia 1891 asupra sub- ieotului: Istoria Românilor ás la ^urslian pânâ la kunâaroa Rrinoipatolor, ss alege in persoanele álor Rogâan, 8turâ2a, Xenopol.

Oomisiunea pentru osawinarea luorârilor oari ss vor prssintâ la premiul Waâe-Rââulesou âin 1904, âe 5000 lei: Rpooa lui Vlatoiü Rasarab yi Vasile Ruxu, se oompune astkel: Xalinâeru, Narian, Xenopol.

Oomisiunea-, pentru esami- narsa luorârilor oari se vor prssintâ la premiul ^.âamaolii âin 1904, âe 5000 lei: Istoria xoesiei li- rios la Români până la ^leosanâri, ss oomxuns âin ânil Raum, Xogru22i yi Ollanesou.

LoÂssou,. Oomisiunea pentru esamina- rsa luorârilor oari se vor prssintâ la premiul ^.le- sanâru Roâosou âin 1904, âs 1500 lsi: „lüonograüa a âouo oomuns ruralo românoyol", so oompune âin ânii Aurelia», Xalinâoru, Roni.

8e oitoyoe raportul «omisiunii âiolionarului, prin oare se aratâ ea âl Rliilippiâe ooro înoâ 2606 ani pentru a reâaotâ tot materialul aâunat. 8'a luat liotârirea a interveni la âsa oa sâ se aooelero26 luorarea, âânâu-i-se mai mulp oolabo- ratori, sourtânâu-se artioolii, oa astkel tipărirea sâ so poatâ inoepo in ouronâ yi sâ so tormino in timp âe 5 ani. 8o realege oomisiunea âiotionarulul.

Oon-stitu-rrsa, 8oo^iunea literarâ aalos proyoâinte pe âl R. Naioresou, vioepreyoâinto ps âl l. O. Xogru22i; sootiunsa istorioâ, proysâints Xe­nopol, vioeproyeâinte Lalinâoru ; seotiunoa yoiinlelor, xroyoâinte Roni, viveproyeâinte Rolix.

80 oitoyoe raportul «omisiunii buâ- getaro, oare se aprobâ. Luâgotul ss inobele «u un ssooâont âe 440 lei.

Rroyeâinte 86 aloge R. 8. ^ure lian, vioepreyeâinll Ollanesou, Xalinâeru, 8align^.

7ir,o/r,5Äsrsw ses5r»?rrr! As/re^crile. Ibrminânâu-se toate luorârile, seoretarul gonoral oiteyoe raportul âespre luorârile seoliunil generale yi preyeâintele in- obiâo 868iunea.

Ra tribunalul oonyoiinlii noastre nu oliemâm âevât martori in âesoâroars; âs aossa syim in tot- âsuna aobitali. *

Vârsta nu âistruge grafia, oi o inooronsa2â.

Qi'oniss nioâsl.

Oâinioara roobiolo âs mireasă se kâoeav âin stokö trainioo yi 8VUMP6, ele orali âurabile oa yi oâs- nioiilo yi puteau ü trooute âin mama, 'n kiioâ, moâa nesoliimbânâu-se ayâ âe âoe. ^oum alto timpuri, alto obiooiuri. loalotolo pontru nunta sunt vaporoase, âe ekeot, âar oonkev^ionate âin stoke uyoare; olo oonstau âin kustâ yi blusâ yi âupa oununis pot ü puse Ia ori oe ooasie, pe oânâ bunioolo noastre pästraü roobiole âe mireasâ in toouri tâinuito, ele kormânâ un kel âe MU8SÜ al oasei, visitat la 2llo mari yi numai âe per- 80ÄN6 soumpo. lomeinioia oâsnioiilor a2i este os y-a roobielor. Oo poato âurâ tulul, musulina, ga2ul y-alto stolo vaporoase? lin vis, o ilusiune, iâealuri ajunse, ilusii spulberate! —

Rustele so kao sus strimte yi^os largi yi outate. Oarniturolo se kao bogate âin âantelo yi âin oelo mai üns broâorii albe yi oolorate.

Râlariei e so poartâ tot mari yi ornate ou klori multo yi mai ales ou koi, eâerâ yi râsuri.

Ultima noutate sunt koile-oorsolate oari se 'm- brsoâ peste o oâmâyuM âs kularâ iar â'asupra lor ss puns un bolsro, sls nu pot veni Hins âsoât persoa­nelor subțiri.

Rentru kotige se poartă mult postavul yi velu­rul bleu marin ou ben^i tigbolito, kusta o âreapta 'n kaM iar in spate ii outatâ yi mantoluM ou busunsre tâlate vertioal.

Râlâria poats ü tot âs postav yi ou âouo pene «ooutsau".

RSrul lung yi buolat legat in spats ou oorâsa la kel ou sostumul saü royie ori albastra.

Roarte gralioase sunt oorseielo âs matass ori âs oatikoa yi oenturele âe musuline oari atârnâ la spate pânâ in ^osul volanelor âe la roobis.

Rentru baluri anul aossta s'a inventat: balul oaxetolor. toaletele sunt âe bal Iar oapul trebuie kâ­out sâ semene ou regi, regine, miniytri, oroi, martiri, politioiani, eto. lVlnlt s'a kâout anul aoesta «axul lui Ruâovio XIV, al lui Riohelieü, Oaribalâi, Naria ^n- toineta, 2ola eto.

».orLvswu, nu mai pu^in a stâpânit multe «a- pete. 8o veâe oâ toate relele tot âe la «ap sâ 'noep. Vlulto klori puse in krunte yi âupâ ureobi, multe vihe trase po timplo, multo priviri sâgotâtoaro ioyito âo sub buolo tâinuito yi luoioaso oa pana oorbului.

Ooobotâria 00 luoru are âsoât sâ invsnts28, ko- msile os luoru aü âsoât sâ ss linâ âo moââ yi sâ ÍMÍtk26.

laliolo so garni808o mult yi ou üori naturalo, âintre oari ools mai woâsrno sunt: rosole sölbatioo yi klorilo âo portosai. Oo krumos!-1/- î â â â <-î 7-7 â â â â

eui'âlit'SLi frâlât'iilOi' âs psls.Ruall una saü âouo lingurile âs âoars âs pu-

oioasâ, punoti-ls intr'o ooayoâ yi amostooall ou 2eama uns! saü âous lâmâi (oantitatoa âspinâo âs mârimss pâlâriel.) Oânâ amsstsoul kormoa2a o pastâ nstoââ, intinâolî-o ou o psnsulâ saü o poriuM psintroagapâ- îârio. ^poi lásap-o sâ so usuoo la soaro. Inâatâ oo ss usuoâ poriap ou o poriu^â asprâ, âar koarts ouratâ.

^osastâ rs^stâ psrksotâ poats ü introbuinlatâ yi pentru paiurils albo yi pontru oslo galbono.

-168 k' N I O I X ^nul XXXIX.

"p L S 1 H O.teatru în Oipova. linorimsa românâ âin Oi-

pova yi împrsAlurims va ar»n)â a treia yi âe Rayoi roprsssntafts tsatralâ, )uoânâ pisssls: »RâmâySAul" proverb ou oântsos într'un aot âo V. ^.loosanârî; „Oaraolisiorul" saü .Rlorin yi Rlorioa" oomoâio în­tr'un aot âo V. lOtzosanâri.

Seratâ âeclamaloricâ-musicalâ în Oensâui- sLrdesc. Oorul tinerime! româno Ar. oat. âin Oona- âul-ssrbsso va aran)â a âoua si âo ?ayoi soratâ âs- olamatorioâ-musioalâ în Oonaâul-sârboso ou proAramâ boAatâ yi interesantă.

Ooncert la kraâ. Nsseriayii români âin Rraâ vor âa a âoua 2Í âo Oayoi un oonoort ou oântâri yi âoolsmasiuni în otelul Oontral.

Ooncert în 8ân IVliclâusuI-mare. InvâWorul l^tanasiu Oipovan aran)ea2â a âoua N âo Rayol în 8ân-Niolâuyul-mars oonoort poporal, âupâ oaro va urmâ âans.

sí Rouniunii invöhätorsyoi âin arobiâiooosa Ar. ont. ás i^Iba-Iulia yi RâAâray vs avsa aâunaroa sa Asnorala in oomuna Oisteiul-romLn Is 6 rnsiü n. — Oosparhsmántul ^râusat sí Reuniunii invöMtorilor Ar. ost. român âin sroliiâisoonstul sâtmârsan »I âio- 0680Î Orââîi-mari vs Mos aâunaroa 8s Aanoralâ în oomun» tamâla îs 21 április n.

^U murit: /osr/ Sworu-, paroo smsritst sl Oipo- vtzi yi asesor oonsistorial, ls 3 április n. in ststs âs 82 snl; Oisor?rcL, li oolonsl âs inkants-ris nr. 64, in Orâytio ls 3 aprilie, in ststs âs 55 snl ; — /oâ âsw rnsâio ooinunsl in Rraâ, ls 2 aprilie, in ststs âs 64 ani; — /o«??, /'opscr, prokesor in PSN8ÍUN6 al Aimnasiului Ar. or. român âin Rrs- yov, la 1/14 aprilie, in state âs 64 ani.

OL L O li?«oul episcop xr. or. ai äraäului, ?r. 88a I.

I. ?app, n'a âspus înoâ )urâmsntul âo Lâolitats Na). 8alo. înotul aoosta va urmâ âupâ sorbâtori, apoi so va kaoo «ünlirsa la 8ibiia yi instalarea Ia ^raâ.

keAina lîomânieî la âl Kslinâeru. 8âmbâta trooutâ, Ia orolo patru yi )umötats âupâ mia^ârii, re- Aina Rlisabeta a Româniși a msrs înso^itâ âo âoam- nole NavroAlieni yi RsnAsseu, Ia âl I. Ralinâeru, aâministratorul âomoniilor ooroansl yi membru a! ^.oaâemiei Româno, unâo a luat osaiul în o sooio- tato intimâ âo oâpva inviMi. Na^sstatoa 8a a ps- troout aoolo timp âs troi oro yi la âsspârhiro a oo­munioat âlul Lalinâsru mulțumirea sa pentru plâoe- roa os a avut. âoua 2i âiminsaha roAina a rsmis âlul Lalinâsru o Aentilâ oartâ poytalâ, oars ars ârspt ilustr»ti6 po reAina xurtânâu-yl în spate oopila, mul- luminâu-i âin noii pontru momentele âe buouris âo a xotrsout Ia âs».

procesul âe presâ al „Oareteî transilvaniei" intentat pentru artioolele publioato în akaoerea ox- pulsâril reâaotorului Oramor âin timiyoara s'a per- traotat în 6 aprilio n. Ia Ourtoa ou )urap âin IsrAu- Nursyului. Roâaotorul respunââtor âl traian R. kopp a kost oonâamnat la 3 Âls înoliisoaro âo stat yi 20 ooroane amonââ. -Vtât xroourorul, oât yi apSrâtorul aü anunțat reours âo nulitate.

Visitsjiuns canonica în kibor. Rrsa Ouvioyia 8 a vioarul Vasilo Nan Ara a kâout în lunile treouto visita^iune oanonioâ în vomitatul Ribor, osrootânâ bisorioilo yi yoolilo Ar. or. româno în aproapo âo o sută âo oomuno.

promo)iuns Ol kost promo­vat Ia universitatea âin Oluy âootor în âropt.

ääunäri invesätoreyci. OospârhSmântul Oaroi- Oriü, aparsinâtor Reuniunii învâtâtorilor Ar. oat. âo ps toritoriul arobiâiaoonatului pârhilor sâtmârono âin âiooosa Oraâii-mari so va întruni în aâunaro Asno- ralâ în kortoloo la 29 aprilio n. — Oospâr^mântul

VI R o M L.

kîomâniî Ia koma. Narhi la 1/14 április âimi- nsahs aii 8O8it la Roma âous 8uts âe Români, sub oonâuosrea âlui Or. (4. tooilssou, 8prs a asistâ Ia oonArssul elsno-Istin. Ou toata ora matinala, multă lums ii ayteptâ la Aarâ. Nusioa înâatâ-os trenul a intrat, a oântst imnul rsAsI român. In mi^looulunei neskeryits aplause yi strÎAâte âe: „ trâiasoa România! Irâiasoâ Italia I" Oa Aarâ se aââ oontele Oubornatis, oomitotul oonAresului eleno-latin yi toarte mulfistu- âsnli. Inâatâ oe 8'a ooborît âin tren, prokesorul to- oilesou a pronunțat un âisours salutânâ ^Nama Roma^. Oontele âe Oubsrnatis a salutat ps Români in numolo Romei, oars il primeyoe oa krast Xpoi âs Oubsrnatis a oomunioat proArsmuI ssrbârilor oo ss vor âa in onoarea Românilor.

lin tramvai unic în lume, âaponia sete sara oars a kâout întreprinâersa ou totul oiuâatâ pe oars o vom âesoris soi. Oe vro-o oâtevs luni, mioul orâ- ysl Xtami este leAat ou orayul Vosbibama (provinoia Ru) printr'un tramvai oars nu-y ars «Aal in univers. Rieoare tren este oompus âintr'un vaAOn, oare ssts împins âs-alunAul oâlei ferate nu âs oâtrs un motor ou vapori, eleotrioitate ssü petrol, oi âs oâtre âoi oameni. linul âin ei se ailâ totâauns in kaha vaAO- nului; insâroinares sa oonstâ in aoeea âe a sunâ intr'un oorn sprs a avsrtisâ ps trsoötori yi a opri vaAonuI ou ajutorul uns! krâno, oânâ ssts nevos; oslalalt kaos oboiu âs oonâuotor yi âs oal. Oânâ va- Aonul a)unAe Ia vre-o panta .personalul" se âa )os yi impinAS ou putere. OunAimea oâlei ssts âo vrs-o 33 Olm. yi, ou toatâ simplioitatsa ruâimsntarâ a mo­torului.— ou bra^s, bs-oârui tron nu-i trobusyeo âs- eât 5 sksrturi âs orâ sprs a-yi kaoe «ursa.

Lâlinâst'ul sspbsrnsnsi

2iua sept.Ouminsoâ - 6buni Nsrtí Asrearí lói Vinsri Lârabâts

789

101112

_____ Olliliinsea ?s?6ilorOâlinâarul veobiü

(i) ^/.(f) ÜErrr

lp. si «oi.N. LupsiobinA. tsr. Pomp.

p. Vasile

OÄinä. noü19202122232425

Antónia 8ulpitill ánsslm 8oiir Vácidért Oeorsss ár«u

proprietär, roâaotor rsspunââtorHîtor: IO8IP (8vaâ ua. 14/296K.)

tl?068LVIL loSI? OáNK I» O»LVSL-NLaS.