UIMIVERvitJL L I T E R A » mi

D. P H E R E K I D E : C L O P O T N I Ţ A MĂNĂSTIRI C Â M P U L U N G

In aces t n u m ă r : U A M I L P E T R E S C U , L U C I A N R L A G A , S C A R L A T S T R U Ţ E A N U , M I H A I L C E L A R I A N U , N . N . T O n i -T Z A , I . C . B Ă C I L Ă , G H . C A R D A Ş , P A U L P A P A D O P O L , G. G. C O S T I N , I O N M A R I N S A D O V E A N U , A L . T . S T A M A T I A D , GH. T A L A Z , E U G E N V I C T O R , M A T E I U A L E X A N D R E S C U , R U D . A . K N A P P , P E R P E S S I C I U S . Bu le t in bibliografic săptă­

m â n a l de A L . - S A D I I O N E S C U .

An. XLII, Nr. 25 20 Iunie 1926. Lei 5

2 UNIVERSUL LITERAR

Există D u m n e z e u ? Poeţii laureaţi Deci luând cele cinci pâini şi

cei doi peşti , căutând la Cer , !e-a b inecuvânta t şi le-a frânt şi le-a dat ucenicilor să le pue înaintea norodului.

Şi au mâncat şi s'au să tura t toti şi au luat din sfârâmiturile care r ămăsese ră , douăsprezece coşuri .

Luca IX—16, 17.

Ne apucase noaptea, tot discutând, Ia prietenul Nae Popescu, asupra exister.jei lui Dumnezeu.

Părerile, numai în aparenţă, erau împărţite ; în fond niciunul nu în­drăzneam să fim categorici şi, odată eu întunericul, credinţa ne învăluia treptat într'o ceaţă de poésie caldă şi înfiorătoare.

Se sfârşiseră lungile peroraţii, mai mult sau mai puţin creştine, descor-darea era leneşă şi prietenească; gazda ne desmerda cu a treia serie de cafele cu rom.

Unii pe scaune, cu picioarele lun­gite până la jumătatea mesei, alţii trântiţi pe cele două paturi covo-ruite, gustam liniştea sfârşitului ue luptă.

Ca niciodată, în seara aceea, isbu-tisem să fim civilizaţi : nimeni nu era supărat, sau cel puţin, mâhnit, că nu-i s'ar fi luat în scamă părerile şi socoteam că în curând ne vom îm-prnjşiia, fericiţi de succesele avute în conversaţie, fluerând tot drumul, până acasă.

Reveria noastră i'u, însă, turbu­rată de. intrarea în cameră a cum­natului gazdei, perceptorul Stroe Margarint. Cu căciula pe sprânceană, într'o haină scurtă, blănită cu oae neagră, cu faţa rumenă şi mustăţile lungi roşcovane, amicul nostru intră jovial, scuturându-şi, cu coatele, ză­pada, care se risipi şi pe noi.

— Eu am plecat, făcui, trăgând, eu greu, picioarele amorţite, de sub masă.

— Şi eu, se grăbi altul, din întu­neric.

Ridic şedinţa ! •— rosti, cu solem­nitate, al treilea.

Parc'am fi fost înţeleşi să ne scu­lăm cu toţii deodată, apărându-ne în suflete ezerül de visare, în care plutisem până atunci. Cu Stroe, însă, nu era de glumit ; venise omul pe frig şi era bucuros că dăduse peste ceata întreagă, în odaia caldă şi pri­mitoare.

— Staţi, fraţilor ! — se opuse el, astupând cu spatele toată uşa ; asta însemnează că vă gonesc eu ! Mai aveţi niţică răbdare !

— Ce v'a găsit, mă ? V'aşteaptă muerile acasă ?. . . ne trezi Nae, cu voce răsunătoare.

Mai staţi, zău ! — gunguri, lingu­şitor, domnişoara Puica, sora dumi-sale, apucându-mă de colţul revers­ului.

Poftim de pleacă ! . . . Unul câte unul. ne aşezarăm din nou, fără nici un chef, însă.

•— Hei, ce mai nou, fraţilor ? Ce­nţi mai pus la cale ? — rosti, fre-

cându-şi mâinile degerate, Marga­rint.

— Păcat eă n'ai fost !. . . — ciripi cr is ta l in , domnişoara Pu ica . E r a aşa frumos !

— Totdeauna generoasă, — mormăi cineva într 'un colţ.

— Da, lampa n'o aprindeţi, oameni buni ? — urmă Stroe — să ne mai vedem la faţă !

P a r ' c ' a u d că i a r a ţ i făcut filosofic ! — Azi s'a vorbit despre Dumnezeu,

despre Domnul nostru Isus Christos.... păcat, zău, păcat ! se tângui domni­şoara.

— Ufff ! Voi o să înebuniţi de tot cu filozofia asta ! Când v'aud : cu Dumnezeu şi cu Christos ! Eu n'am atâta carte, ca voi, dar vă spui drept că sunteţi nişte proşti !

— Eşti prea simplu ! — îl trăzni cineva, răspicat şi solemn.

— Stai, dragă, eu nu zic altfel, dar am spus totdeauna şi o repet sus şi tare : dacă cineva poate să mă con­vingă, aferim, mă supun ! Am citit şi eu n i ţe luş . . . . dar, să zicem că nu şiiu nimic.

— O, dar nu zice nimeni că... — Ba nu . . . dece ? . . . . eu n'am de

cât un an la „Ştiinţe". In anul întâiu, şiiţi bine că studentul nu este încă lămurit dacă există, ori nu există Dumnezeu. Dacă apucam barem a-nul al doilea ! Cu toate astea ni­meni, până astăzi, n'a putut să-mi dovedească şi mie, aşa ca să 'nţeleg şi eu, înfine că există Dumnezeu. Mai alaltăeri chiar am citit pe Pa-pini. Ei, vă spun drept că m'a lăsat rece ; la capitolul minunilor, nici nu mai vorbesc e şi ridicol !

•—• Taci frate ? — zâmbi cineva. — Eu unul aşa văd lucrurile, urmă

vorbitorul. Când eram mic, vă spun drept că mă duceam şi eu la biserică, nu pot să zic că m'am născut ateu. Am crezut şi eu în Dumnezeu, în Maica Domnului, în Isus Christos... ca fiecare. Acuma nu mai pot : ra­ţiunea mă opreşte. Pentru mine, până nu văd cu ochii mei, nu există nimic.

— Oi fi vrând să vezi pe Dumne­zeu cu ochii liberi ? . . .

— Nu, nu zic asta, dar, cel puţin, să am o probă materială, cât de mică De Isus nu pot să spun că n'a existat ; dar ce-are-aface ? Poţi dumneata să mă faci să cred că era fiul lui Dumnezeu ? . . . că a făcut minuni ?. . . Eu, vă spun drept, nu cred !

— Ereticule ! — Nu, zău, lăsaţi gluma ; eu vor­

besc ser ios . . . . Tot aşa am mai dat peste unii cari vroiau să mă con­vingă, cu orice p re ţ ; pace! Să nu vorbim de Dumnezeu ; să zicem că este prea departe ; dar să luăm pe Christos !

— Haidem ! •— Ei ce vreţi să discutăm despre

El ? — Minunile ! , — Hai cu minunile ! Care s o luam

mai întâiu ?

AL. T. STAMATIAD

Mie sufletul o creangă Mi-e sufletul o creangă Ce'n umbră veştejeşte . Când te visez, tresare Şi iarăş înfloreşte !

Mi-e sufletu-o fântână Uitată şi pustie, Când îmi apari, prin farmec Se schimbă 'n apă vie !

Mi-c sufletul un clopot Stingher şi ruginit. Când mă priveşti , răsună D e par'că e vrăjit !

Mi-e sufletul o baltă Cu apa înverzită, Când îmi zâmbeşti, întreagă Vibrează l impezită !

Mi-e sufletul o noapte C'un cer pustiu, de ceaţă, Când îmi vorbeşti, de-odatu Se face dimineaţă !

Mi-c sufletul o mare In veşnică furtună, Când mă săruţii, răsare Tremurătoarea lună !

Mi-e sufletul atâta D e trist şi obosit. Că fără t ine 'n viaţă D e mult aş fi murit.

AL. T. S T A M A T I A D

din v o l u m u l Poezii, p r e m i a t dc A c a d e m i a R o m â n ă

-— învierea lui Lazăr ! •— Prefacerea apei în vin ! — Izbăvirea celor îndrăciţi ! •— Vindecarea orbilor ! •— A lunaticului ! — Înmulţirea pâinilor şi a peştilor ! — Cum ziseşi ? înmulţirea peş­

tilor ? . , . Hai, p'asta ! S'o luăm pe

UNIVERSUL LITERAR

Struguri

L. VIORESCU: PEISAGIU Salonul Oficial

asta ! Bineee ! Uite, domnilor -— ca sa nu batem câmpii — mie-mi place să fiu clar — s'o luăm delà azbuche... Mai întâi, staţi ! — câte pâini erau toate ? . . . .

— Cinci pâini ! — Câţi peşti ? — Doi peşti ! — Doi peşti ? Buun ! Vasăzică, sä

zicem că erau cinci pâini şi doi peşti. Iacătă, o pun pe hârtie. Buuun ! . . . (scrie). Acuma norodul . . . Cam cât norod credeţi dumneavoastră că era acolo, în vremea aceea ?

— De unde vrei să ştim noi ? — Nu, să presupunem să zicem

că erau numai o mie de oameni. . . E mult ? . . .

Toti eram în picioare, deabia ţi-nându-ne răsuflarea.

— Vasăzică o mie de oameni. . . A-veti ceva de zis ?

— N'avem ! — Bineee ! . . . Asemenea, să luăm,

mai întâi, pâinile în parte, apoi fie­care peşte în parte.

Dintr 'o pâ ine . . . cât să fi cântărit atunci o pâine ?

— Să zicem... două kilograme !... — Un peşte ? — Patru kilograme !. . . — Aşaaa, să facem putină socotea­

lă ; uitaţi-vă ici. (Toti ne înghesui-răm pe umerii vorbitorului, cu ochii ţintă la carneţelul pe care Marga­rint făcea calculele lui minuuate).

Cinci ori două : zece ; astea sunt pâinile : zece kilograme.. . Acuma. . . două ori patru : opt, ăştia sunt peştii.

Total general optsprezece chiîogra-ше— buun . . . acum. . .

— Pardon ! — Au băut şi apă ! — Niciun pardon! împărţiţi dum­

neavoastră pe optsprezece la la o mie ! ! ! Cât vine de fiecare om ?

•— N'o lua aşa ! Aici nu e vorba de o simplă împărţire ; e vorba de o

minune ! Cu cele patru operaţiuni ale dumitale n'ai să deslegi nicio­dată o revelaţie ! — se înfurie Gică Petrescu, cel mai credincios dintre noi.

— Stai, domnule, că nu merge aşa ! Să spue oricine — cât ar fi minunea aceea de mare — pofi să saturi dum­neata un om cu un sfert de firimitură de pâine ? ! . . . . E la mintea oricui ! Hâţ ! . . . .

— Bată-te, să te bată ! — Staţi, domnilor ; lăsaţi omul să

isprăvească ' Eu. domnule, îţi spun că se

poate ; dumneata trebue să ştii că oa­menii ăia n'au mâncat numai pâine şi peşte. Aşa vine vorba : asta este o hrană simbolică !

•— Simbolică ?. . . Şi pâinea şi peş­tele ?. . . Ei asta e bună, izbucni în­tr 'un hohot superior, Margarint.

— Sigur că hrană simbolică ! Şi, poate nici atâta nu trebuia, pentru ca oamenii aceia să se simtă sătui,— urmă. cu inspirare, Petrescu.

— Bravo Petrescule ! — Brava Georgică ! •— Ei, ce mai zici, craiule ? •— Te-ai înfundat rău, necredincio­

sule ! •— izbucnirăm cu toţii, într'o larmă triumfătoare.

—• Staţi, oameni buni, că nu m'am înfundat deloc ! Vasăzică, hrana era simbolică ? Să n'o schimbaţi.

— Hm ! . . . eu s'o schimb, domnu­le ? pufni, batjocoritor, Petrescu.

— Păi bine, nene, să zicem că hrana era simbolică Dar cele douăsprezece coşuri cu firimituri, cari le-au mai rămas . . . alea tot sim­bolice erau ? . . .

Şi, după o pauză, cu palma stra-şină la ureche :

— Aud ? . . . . Dar, se făcuse tăcere. Cel mai cum­

plit exeget, în situaţia asta, n'ar mai fi putut scoate o vorbă.

Struguri copţi, struguri copţi. V'am cântat atâtea nop| i Singură prin vie; Roşi frugani de poamă coiuiiă Tămâioşî şi razachie — Dorul meu, şi-acum In bobite vi se toarnă, * Dorul meu şi-acum.

In lăstari, în lăstari sub butuc însetată să mă duo — Dor ce-mi arde pieptul Şi s'ascult cum lin foşneşte) Foi leana sură, Şi s'ascult cum doru-iiii creşte In bobifa mură. Numai dor şi-un sirop de miere In bobita mură

De-nr veni, dc-ar veni La culescul viei, Lui i-nşi da să-mi bea din pumni Mustul razachiei, Lui i-aşi da şi n'ar şti nimeni — Beii de dorul meu Vor cânta culegătorii Beji de dorul meu.

G. TALAZ

Cântec

Frunza se leagănă 'u soare, Râde pădurea în ea Vieaţa biruitoare Cântă 'n dragostea mea

Miros de flori se răsfiră, Pasări îmi cântă de dor, Numai iubirea respiră, Cântă în cântecul lor.

Ape le toate oglindă Farmec de ziuă în hău. Ape le nu pot să prindă Farmecul chipului tău.

Singur în sufletul dornic Dragul tău chip eu îl prind, •— Vremea opreşte-se'n ornic Lumea în gând o cuprind.

EUGEN V I C ' J O R

; Margarint, transfigurat, crescuse deodată, ca un titan ; din gulerul do oae. capul lui se ridica, uriaş, într'o trufie sălbatică. Tăcerea noastră îi alimenta curajul şi proporţiile : ci­frele au fost zdrobitoare !

MIHAIL CELARIANU

4 UNIVERSUL LITERAR

M I O \ R \ Fragment din actul II

de CAMIL PETRESCU

Bălăaescu : Sufer i , R a d u l e ? Radu : ( r idică sp re el ochii p l in de su­

fer in ţă) . Da . Bă lănescu : Bie tu l bă ia t . R a d u : D a c ă a i şti ce e viaja m e a ,

D u m i t r e , (depr imat ) d a c ă ai şti ce e via­ta m e a a c u m .

Bălănescu : N ' a i m a i l u c r a t n imic , t e în ţe leg , t u p e n t r u artă. . . .

R a d u : (nervos , viu) A r t a ! ? (expl i ­când) Aceia c a r e a p leca t . N e v a s t ă - m e a c a r e e a c u m a l ă t u r i d e d-nul ace la în au tomobi l .

Bălănescu : Ei as ta - i , o s imp lă p l im­b a r e . Şi pe urmă. . .

R a d u : Şi pe u r m ă ? Bălănescu : D a c ă ai fi zis „ n u " a r fi

r ă m a s poa te . Radu : (amar) poate . . . poate. . . S'a is­

p r ă v i t Dun i i t r e . Bălănescu : Atunci , divorţează. . . . Radu : (surâs amar ) Să d ivor ţez (cade

p e gândur i ) S'ar fi p u t u t odată , a c u m s a sfârşit . M'am obişnui t cu ea. A c u m e în c a r n e a şi ne rv i i mei .

Bălănescu : Ştiu cât o iubeş t i . P e n t r u ea te-ai b ă t u t în due l .

Radu : Nu sti i n imic . Nici eu n ' a m ş t iu t p â n ă acum. D e două luni de când n e - a m în to r s femeea a s t a îmi răscoleş te suf le tul ca u n v i rus .

Bălănescu : Cau tă - t i l in iş tea l uc r ând . T o a t ă l u m e a a ş t e a p t ă de la tine.. .

R a d u : ( ap roape violent) Ce să luc rez ? C u m să luc rez ? Ca să lucrez , a m p leca t acolo la m u n t e , imed ia t d u p ă n u n t ă . La începu t m ă a p u c a s e m cu o a r e c a r e d r a ­goste de muncă , d a r când am b ă g a t de s e a m ă că e din zi în zi ma i t ă cu t ă a în­ceput să m ă f r ă m â n t e ne l in i ş t ea . D u p ă un a n am în ţe les că i se u r ă ş t e cu mine Şi de a tunc i sun t un om p ie rdu t . D u ­mi t r e . Mai p u n e u n p a h a r . P i e rd femeia un ică p e n t r u mine şi t u vre i să fac — a r t ă ? (Gest Ia D u m i t r u — p a u z ă ) — C â t e n ' a m încercat . . . . n u m a i ca să-i t r ezesc in­t e r e su l ca od in ioa ră p e n t r u viafa noas t r ă , în doi. Excu r s iun i . că r ţ i c i t i te î m p r e u n ă , colecţii de gravur i . . .

Bălănescu : I ţ i s p u n e ea că se pl ict i ­seşte ? P > 14

Radu : Niciodată . D a r a s t a se s imte a şa cum s imţi că î n a m u r g e ş t e i a rna . C e e r a să mai luc rez ? Nici eu nu a v e a m poftă de luc ru . Nu m a i m ă in te resa decâ t ceea ce o p r e a a t e n ţ i a e i . (nervos aducându - ş i amin te ) Ah ! dacă ai şti la câ t r idicol m ' a m p r e t a t (cu ochii umezi , nervos) As­cul tă , D u m i t r e , o b s e r v a s e m de la un t i m p că se a m u z ă ca un eonii de ghiduş i i le mele . T i -aduc i a m i n t e când mă ruga ţ i voi să vă imit p e profesor i la şcoală, să cân t cum cân tă cocoşii- c ă fac cum l a t r ă cui­nii... Ei b ine . făcea haz câ te o s e a r ă în-trec-gă de toa t e s t r î m b ă t u r i l e mele. . . d e oozne le me le şi (ironic) eu e r a m fericit . C â n t a m cum cân tă cocoşii. D u m i t r e , d o a r oi vedea-o zâmbind , ( r ă m â n e cu ochi i ftxil Pe u r m ă o p l ic t i sea şi as ta .

Bălănescu : A fost o g reşea lă că v 'a t i izolat . E, f emee tânără. . . . T i e b u i a să vii numa i de cât în Bucureş t i .

Radu : I a t ă c'am veni t în Bucureş t i . C e copil eşti şi tu ! D é două lun i d e c â n d sunt aici, n ' am o cl ipă de od ihnă . Mi-s nervi i här tu i f i în f iecare cl ină.

Rălănescu : D e ce a t â t a sbuc ium ? Radu : (p r iveş te în ochi) Mi-e fr ică să

n 'o n ie rd . Dun i i t r e . Bălănescu : ( î ndure ra t ) T e înşea lă ? R a d u : D e u n d e să şt iu. D e a t â t ea o r i ,

p l eacă s i ngu ră de acasă. Cum d i s p a r e pe

uşe , m ă f r ă m â n t ca un n e b u n ( jucându-se cu p a h a r u l ) La câ te m u r d ă r i i nu m ' a m p r e t a t ca s'o spionez. Telefonez p e u n d e mi-a spus că se duce . C a u t să s u r p r i n d con t raz ice r i în de ta l i i l e p e c a r e le dă d e s p r e viteitele făcute . ( încet sacada t , ne rvos , surâs) Ii desfac scr i sor i le cu a b u r cald.

Bălănescu : D a r eşt i n e b u n . D i v o r ţ e a z ă şi t e r m i n ă oda t ă .

Radu : (( înfiorat) , respicat) Nu pot t ră i fă ră ea.

Bălănescu : C u toa t e aces t ea — adu- t i a m i n t e — vrea i să s tr ici logodna ?

Radu : ( zâmbind amar ) A tunc i ! C â t e s'au sch imba t de a tunc i .

Bălănescu : (pe gândur i ) F i r e ş t e . Te-ai obişnui t cu ea . Bă rba t şi nevas t ă . G r e u să te de spa r t i .

• i

CAMIL PETRESCU D e s e n de S. Maur

Radu : Şi pe u r m ă e a l tceva , D u m i t r e . (II p r iveş t e în ochi) Eu sun t un schilod...

Bălănescu : Eş t i nebun. . . . Radu : D r a g u l meu , n u fac l i t e r a t u r ă

p e s p i n a r e a mea . Eu sunt u n schilod. 'Dacă p i e rd femeeia aceas t a (nervos, c r i s ­pat) Ei b ine , p i e r d s i ngu ra femeie p e ca r e o po t avea .

Bălănescu : D a r a t â t e a femei.. . R a d u : A t â t e a femei ( r âzând) . Florăreasa : ( in t ră o f l o ră reasa cu ochi

frumoşi , c ă t r e Bălănescu) A v e m flori fru­moase boe ru l e .

Bălănescu : (îi face semn să plece) Florăreasa : Ei, ia o f loare de la m i n e

(i-o p u n e în p iept ) . Radu : (pr iveş te lung, cunoscă tor , m e ­

lancolic) F r u m u ş i c ă f lo ră reasa . Ia dă co­şul încoace ( f lorăreasa vine) A r fi u n model admi rab i l , (alege încet şi o mă­soa ră cu ochii) Hai , p e n t r u că eşti f ru­moasă^ să-t i iau t r e i t r anda f i r i .

F l o r ă r e a s a : Ia d o m n u l e o d a t ă că sun i g răb i t ă , ma i a m muş te r i i .

R a d u : ( îngă lbeneş te , cu ochi i m a r i , îi scapă f lori le d in m â n ă , ţ iganca p leacă , el îşi sp r i j i nă capul în pa lme) ( D u m i t r u îl p r i v e ş t e compăt imi to r , p e u r m ă p a r c ă a r v r e a să scuze ges tu l inconş t ien t al fi-gancei ) .

Radu- ( su râde p ie rdu t ) Tu ştii, D u m i t r e , că eu nu ma i găsesc nici modele. . . p e n t r u p o r t r e t e măcar . . . .

Bălănescu : Bine, az i modele le sun t inaccesibile. . . .

Clopotnifă cu scări de putregai C u treptele în ceară ţintuite. Mături de pustiuri zămisl ite Toiagul clopotarului mai ai ?

...II văd domol urcând treaptă cu treaptă De -o grea suflare-adâncă apăsată, D e un toiag ne margini însemnată Ca buchile din strana lui cea dreaptă.

La denie acum un an era Biserica prea plină d e creştini, Iar sus se 'mpreunară plâns de crini Cu lutul ce fringhiile trăgea.

MATEIU C. ALEXANDRESC'U

Radu : Nu profes ionis te . Feme i „b ine" ca r e să-mi pozeze p e n t r u p o r t r e t e . î na in ­te t o a t e p r i e t e n e l e şi cunoscu te le se îm­b u l z e a u să-mi pozeze . O h ! t r e i an i ăş t ia . C â n d t e gândeş t i că acum t r e i a n i (gân­deş te sufocat) şi acum... acum.. .

Bălănescu : (ochi în ochi) Reg re ţ i Ra­du l e ?

Radu : ( r id ică p r i v i r e a z â m b i n d depr i ­mat , pauză ) .

Bălănescu : (pe gândur i ) E r i m ' a m în­tâ ln i t cu G h e o r g h i u , G h e o r g h i u ca r e i-a fost m a r t o r . Cu ca r e a m d iscu ta t d u e l u l A veni t v o r b a d e s p r e t ine . Mi-a spus că în z iua în ca r e a ven i t la expoz i ţ i e G a r n o s k i p i e r d u s e t r enu l , că v r e a să p lece la Ias i .

Radu : (uimit , înf iorat) A v r u t să p lece la Iaş i î n z iua ace ia şi a p i e r d u i t r enu l ? ?....

Bălănescu : A a j u n s p r e a t â r z i u la ga ră , ches t ie de un minu t .

Radu : (ca d u p ă o de scope r i r e g rozavă , î n t r eabă , nu exc lamă) D a c ă omul ă la n u p i e r d e a t r e n u l , eu e r a m az i u n om cu ch inu l şi cu sufletul î n t r e g ? Se răceş te c a r n e a pe mine , D u m i t r e . î n ţ e l e g i tu ; ceri un bi le t la u n gh i şeu şi viafa ta de­v ine a l tceva .

Bălănescu : (dându- i s implu d rep t a t e ) Ti -aduci a m i n t e poves tea aceia o r i en ta ­lă ?.. Nu ştii dacă nu \i-ai sa lva t v i a t a — sau poa t e ai o m o r â t un om făcând u n pas la d r e a p t a ori a l tul la s t ânga .

Radu : (agitat , a scu l t ând la ce i-a spus) Ţi-a spus G h e o r g h i u as ta ?

Bălănescu : E r a şi el impre s iona t de î n to r să tu r a l uc ru r i l o r .

Radu : (gândind mereu ) Nu-fi dà la t i m p l e g ă t u r a la telefon şi poa t e ai scă­pa t de a fi n u t r i t t o a t ă viafa p r i n t r ' o g a u r ă făcută îngâ t .

Bălănescu : E x a g e r e z i si tu. Viafa ta, ducă ai fi î n ţ e l e g ă t o r a r fi....

Rndu : (violent) Viafa mea fă ră u n zâmbe t de femeie e o m o a r t e de f iecare cl ipă, D u m i t r e . T o a t ă copi lă r ia m e a a m visat mâ in i a lbe şi ochi îndu ioşa ţ i . To t ce-am gândi t frumos.. . şi bun.. . şi f raged, a fost d e s p r e femee. Şi toa tă a r t a m e a e r a p e n t r u ele, p e n t r u toa te . U n zâmbe t de femee d i m i n e a ţ a mă făcea vesel pen­t r u t o a t ă z iua . O r i c e p r i v i r e a lor mă t u r b u r a .

UNIVERSUL L1T2RAR 5 Bălănescu : De. . . T u n ' a i p r e a cunoscut

femeile. Ţi -a i făcut î n c h i p u i r i d e s p r e e l e . R a d u : N ic ioda tă n ' a m asocia t de chi­

pu l uue i femei un g â n d murdar . ' B ă l ă n e s c u : P o a t e că a i d r e p t a t e . —

Din c a u z ă că a i los t s ingur , j i - a m u r i t m a m a d e mic . n 'a i a v u t suror i . . . A l tmin ­ter i te-ai fi c e r t a t cu e le l a masă , a i fi ş t iut când sun t b o l n a v e ( râzând) da, da, ai d r e p t a t e . To ţ i ca r i a u su ro r i m u l t e in casă sun t ma i b ine p r e g ă t i ţ i î m p o t r i v a seduc j iun i lo r femeeş t i .

N u şt iu. R a d u : D a r a t u n c i c â n d îmi v o r b e a o

femee, o r i ca re , o s t r ă ină , o t r e c ă t o a r e , în f lo rea ceva în m i n e . Şi acum.. . .

Bă l ănescu : Şi a c u m ? R a d u : (nervos) Şi a c u m ? Ui te- le . (a-

r a t ă masa vecină) sau î n a u t o m o b i l , sufo-cându-1 pe.... Niculescu. . . A h ! le u răsc .

Bă l ănescu : D a r ce a i t u cu ele , toa te ? R a d u : M'au t r ă d a t . T o a t e m ' a u t r ă d a t . Bă l ănescu : (zâmbind) T o a t e ? R a d u : T o a t e . In t o a t e c r e d e a m . In su­

f le tul t u t u r o r a c r e d e a m (brusc) Ui te vezi tu femeia a c e e a d 'acolo mimoza ceia fra­gedă, cu ochii m a r i şi languroşi . . . . cu g u r ă de copil ? A r e să d o a r m ă la n o a p t e cu d o m n u l de colo c ă r u i a i n t e l i g e n t a îi a t â r n ă în cu te cum îi a t â r n ă p â n t e c e l e , (cu ochii c r i spa ţ i pa rcă )

b ă l ă n e s c u : S t âpâneş t e - t e o m u l e . Te-a o b s e r v a t l u m e a , b i t e cum se u i t ă la t i n e t ipu l ă la .

R a d u : (vede că toţ i c e l de l a m a s a vec ină îl p r i v e s c cu o a r e c a r e cu r ioz i t a t e şi desgust)

Bă l ănescu : S t ă p â n e ş t e - t e . T o a t ă l u m e a a obse rva t în j u r u l n o s t r u , că eşt i agitat . . .

R a d u : S igur u n schi lod ca r e se ag i t ă . Ah l u m e a as ta . Ar t r e b u i să m ă scol în picioare, să le str,i> în faja....

Bă l ănescu : D a r l ln iş teş te- te o m u l e . R a d u : D u m i t r e , să l e s t r ig în fa tă :

C e a t ă de n e m e r n i c i , t r a f i can ţ i scârboş i , ju i s sor i idio{i, g r ă j d a r i e l egan ţ i şi fru­moşi ca n i ş t e vi{ei... A m a v u t şi eu când­va un o b r a z î n t r e g şi f rumos , u n ob raz je r t f i t p e n t r u s e n t i m e n t a l i t a t e a j i gn i t ă , ca o f loare , a une i femei.. . m e r i t t oa t ă scâ rba v o a s t r ă ? Eu n u po t t r ă i f ă r ă voi. Voi toţi t r ă i ţ i f ă r ă m ine .

Bă lănescu : D a r o m u l e l in i ş teş te - te . R a d u : Eu n u po t t r ă i f ă r ă u n s u r â s do

femee. Se d e p ă r t e a z ă tot de m i n e şi m ă lasă p ă r ă s i t . P e n t r u e le a m gând i t tot şi a s tăz i m a i m u l t ca or i când, m a i a p r i g decât poţ i să crezi , n u - m i p o t înch ipu i viaja f ă ră e le . (obosit scade tonul) Ş t iu c a r t r e b u i să fiu „a l t fe l" (după o pauză ) Ui tă - te la ea. Nici o f r e să r i r e , nici o u n d ă a unu i g â n d în p r i v i r e . C i n e a vo rb i t de te lepat ie , de c o m u n i c a r e s impa t i că . Uita­te la ele... la f r u m u s e ţ e a a c e e a f r agedă şi cat i fe la tă .

Bă lănescu : D a r n u sun t decâ t n i ş te în t re ţ inute . . . .

Radu : Sun t femei f rumoase . Nu se > poate ca î n t r ' u n t r u p a t â t de f raged, cu

niş te ochi a t â t de ca t i fe la ţ i , c a r e m ă ' n î i -oară în f iecare clipă.. . să nu ad i e m ă c a r un ecou , o u n d ă d e s impa t i e . I n m i n e v ibrează o r i ce î n c e p u t d e senza ţ ie , r î -mă to ru l ace la n ic i nu ş t ie s'o p r e ţ u i a s c ă măcar .

Bă lănescu : D a r eş t i a b s u r d . A s t e a a u în t r u p u r i d e r eg ină , suf le te le d e b u c ă ­tărese .

Radu : U n l ep ros . U n lepros. . . s u n t u n lepros.

Bălănescu : Eşi nebun. . . Eş t i n e b u n ! sau nu , eşt i s ă rac . D a c ă a i a v e a bani . . .

Radu : Să c u m p e r i u n s u r â s de femeie , o p r iv i r e !

Bălănescu : Ii c u m p e r i t r u p u l cu gân- _ duri cu tot... A t â t e a câ te a r e .

( intră cei p l eca ţ i , îşi r e i a u afec ta ţ i locurile).

D X 1 M O N I O N IV. SPINOZA ŞI G O E T H E

S'a vorb i t mul t de Goe the , f ă r ă d e v r e ­un p r o lest ser ios d in a l t ă p a r t e , ca de u n „vpinozist". El însuş i d in n a i v i t a t e se so-cou-.i u n fel de discipol a l filozofului si­nis t ru b l e s t e m a t d e t a lmud i ş t i ceeace a consac ra t confuzia r e g r e t a b i l ă d i n t r e p a n t e i s m u l s ă u p i t o r e s c şi ce l a l lu i Spi-n j z a , m a i l in i a r şi m a i m o n u m e n t a l . As­tăzi c â n d c u n o a ş t e m a t â t e a fo rme de p a n t e i s m câ te v a r i e t ă ţ i d in c u t a r e spec ie b o g a t ă de p ă s ă r i exot ice , n e v ine m a i p u t u i g r e u să d isoc iem cele d o u ă metaf i ­zici i n t r a t e cu a t â t a r ă s u n e t în conş t i in ţa e u r o p e a n ă , aceea a lui G o e t h e d e a c e e a a a sce t i cu lu i ş lefuitor de l en t i l e opt ice din A m s t e r d a m . Ei n ' au c o m u n d e c â t concepţ ia i den t i t ă ţ i i : d e u s s ive n a t u r a . In a t a r ă de a c e a s t ă r odn i că d a r pu ţ i n con t ro l ab i l ă r e d u c e r e a celor m a i l a rg i t e r m e n i metaf izici l a a c e l a ş n u m i t o r , ce le d o u ă s i s teme de g â n d i r e (dacă la G o e t h e se p o a t e vorb i de „sistem' ') se deosebesc p â n ă la î m p o t r i v i r e . „Natura" ' lu i Spinoza e u n D u m n e z e u impe r sona l , m a t e m a t i c , mecan ic , geomet r i c . „ N a t u r a " lu i G o e t h e e deopo t r i vă ţ e su t ă şi l ega tă cu n o d u r i de legi , d a r a n t i m a t e m a t i c ă în veşn ică pu l sa ţ i e , u n o r g a n i s m com p l i c a t c ă r u i a el îi d ă c â n d n u m e l e sin­g u r u l u i D u m n e z e u , c â n d u n mul t ip lu n u m e pol i te is t . G e n i u l lu i Goe the n u s ' a * *

ident i f ica t def ini t iv cu schema a b s t r a c t ă a sp inoz i smulu i . D e ob ice iu G o e t h e vor­beş t e d e s p r e „dumnezeesd ' ' acolo u n d e î n ţ e l e g e r e a î n c e t e a z ă şi u n d e copleşi­t o a r e î ncepe v e n e r a ţ i a . D a r c a m la a c e ­leaşi r ă s c r u c i cosmice v o r b e ş t e a l u n e o r i şi d e s p r e „ d e m o n i c " : aces t a e tot a t â t d e ne în ţ e l e s , şi n u tot a t â t d e v e n e r a b i l , a t u n c i î n or ice caz m a i cuce r i t o r şi m a i fasc inan t decâ t dumnezeescu l . „ C r e d e a m să găsesc î n n a t u r ă , î n c e a v ie şi c e a f ă r ă v ia tă , î n cea însuf le ţ i t ă şi î n cea ne însuf l e ţ i t ă ceva ce se man i f e s t ă n u m a i în con t rad ic ţ i i şi d e aceea d e n e c u p r i n s cu nic i o n o ţ i u n e şi c u a t â t m a i p u ţ i n cu v r e - u n c u v â n t . Aces t c e v a n u e d iv in căci p a r e i r a ţ i o n a l ; n ic i omenesc nu e căc i n ' a r e in te lec t , nici d r ăce sc căci e b inefăcător . . . Se a s e a m ă n ă cu h a z a r d u l •căci n u a r a t ă n i c i o consecven ţă ; se a-s e a m ă n ă cu p r o v i d e n ţ a f i indcă î ngădu i e să se î n t r e v a d ă o l e g ă t u r ă d e fapte . Tot ce n e l im i t ează p a r e p e n t r u el p e r m e a ­bil ; p a r e să d i s p u n ă a r b i t r a r de e l e ­m e n t e l e necesar i ; a l e e x i s t e n ţ e i n o a s t r e : c o n t r a g e t impu l şi d e s t i n d e spa ţ iu l . P a r e

a se complace în imposibi l şi, să a l u n g e cu d i s p r e ţ posibidul. A c e a s t ă f i in ţă ce i n t r ă p r i n t r e t oa t e ce le la l t e î m p r e u n â n -du- le şi d e s p ă r ţ i n d u - l e , a m numi t -o de­monică , d u p ă e x e m p l u l ce lor vechi. .

CAMIL PETRESCU I. BRATEŞ (MARIA PILLAT): P O R T R E T

ő • UttlVÉnSÜL LITERAR

Am c ă u t a t să m ă sa lvez de aceas t a g rozavă f l in |ă a s c u n z â n d u - m ă conform obice iu lu i m e u d u p ă o m e t a f o r ă 4 . (Dich­tung u n d W a h r h e i t , c a r t e a XX.) D a c ă s a r fi ci t i t o d a t ă cu a t e n ţ i e r â n d u r i l e aces tea de-o u i m i t o a r e d e s ă v â r ş i r e st i­l is t ică d e s p r e „demonic ' ' a r i i fost cu n e p u t i n ţ ă să se m a i confunde ide i l e m e ­tafizice a l e lui iGoethe cu cele a l e lu i Spinoza . Ni ' ă i r i n u s e vădeş t e m a i l im­p e d e des«7 ,a t |ă d | ifarenţa întjre c e i d o i c a î n t e o r A a c e a s t a mi t i că a demonicu ­lui . I n nf . tura de t e rmin i s t a , m a t e m a t i c ă , p l i n ă de ca l cu l ş i d e c a u z a l i t a t e meca ­n i c ă a lu i Sp inoza (niu e s t e loc p e n t r u „demonic ' ' . Goe the găseş te î n d e m o n i c tot a t â t e a e l e m e n t e car i s p a r g schema logică sp inozis tă : d e m o n i c u l e i r a ţ i ona l , s e usc i imănă t o tu ş i cu p r o n i a ce rească , t i ăe ş t e d in cont rad ic ţ i i , e a r b i t r a r şi se complace in imposib i l . D a r în s i s t emul lu i Spinoza n u î n c a p e a v e n t u r a , şi min­tea lui refuză s ă c o n c e a p ă h a z a r d u l .

Goe the n u m e ş t e d e m o n i c u l — (nu tot-(deauna) — o fi inţă, p r i n c e e a c e î n for­mu la sa p a n t e i s t a i n t r ă un corp s t r ă i n şi a n a r h i c . F i r e ş t e , demon icu l dev ine o f i inţă n u m a i p e n t r u i m a g i n a ţ i a mi t ică . D a r n imic m a i uşor decât s ă r e fac i p a n ­te ismul î n g l o b â n d î n eil şi e l e m e n t u l a-n a r h i c . O p e r a ţ i e d e c a r e G o e t h e însuşii s e î ng r i j e ş t e î n t r ' o a l u z i e afor is t ică , sa<u dacă voi ţ i î n t r ' u n s c u r t c o m e n t a r a l idei­l o r sale a s u p r a demon icu lu i .

C â n d demonicu l s e man i f e s t ă î n t r ' u n ind iv id î n t o a t ă p l e n i t u d i n e a , a ce s t a e î n s t a r e să ia l u p t a cu toţi o a m e n i i şi în p l u s şi cu e l e m e n t e l e f irei . P u t e r i l e mo­r a l e a l i a t e î n ace l a ş c o r d o n d e a p ă r a r e împo t r iva demon icu lu i n u vor p u t e a să-1 zăgăzuiască . Nu-1 poa te d i s t ruge , ză-d i i rnk ' indu- i p ă c a t u l b ine făcă to r , d e c â t u n i v e r s u l cu oa r e şi-a î nce rca t p u t e r e a , .şi î n c a r e r e i n t r ă a ş t e p t â n d u n n o u p r i ­lej de. man i f e s t a r e . F ă c â n d u n a n a l o g co­m e n t a r în m a r g i n e a p r o p r i u l u i s ă u mit , G o e t h e îşi r e a m i n t e ş t e o „c iuda tă şi g rozavă m a x i m ă ' ' a ce lo r vech i : „ n e m o con t ra d e u m iiisi d e u s ipse ' ' . Astfel de ­mon icu l se r e i n t e g r e a z ă în d iv in i t a te . D e m o n i c u l e i e ş i r ea d in s ine a d iv in i t ă ­ţii, o e v a d a r e a ace s t eea d in o r d i n e a lo­gică şi m o r a l ă ce şi-a impus-o : de aci p u t e r e a i r ez i s t i b i l ă ce-1 care tc ter izează , de ac i l a t u r a poz i t ivă a mani fes tă r i Іоь s a l e c a r i d i f e r ă aşa d e b ine f ăcă to r d e c e l e negaltive a l b d r ă c e s c u l u i Mefftslo-fel ; d e ac i şi î n t â m p l ă t o r u l , œ p r i c i o s u l şi p r o v i d e n ţ i a l u l î n t oa t e i sbucn i r i l e de­monicu lu i . D a c ă n i s e î n g ă d u i e o e x p r e ­sie m a i t a r e a m putiea s p u n e : d e m o n i ­c u l e a u t o i r o n i a u n u i D u m n e z e u c a r e a r e p u t e r e a s ă i asă d i n sine, s ă se l u p t e şi să se j o a c e cu s ine .

E x i s t ă pr i inurmane panteifem şi p a n ­te ism. D u m n e z e u l lu i Sp inoza e i d e n t i c cu tot ce e s t e . dair î n a c e a s t ă i d e n t i t a t e e l nu - ş i p ă r ă s e ş t e nici o d a t ă ogaşe l e d in veci o r â n d u i t e . D u m n e z e u l lui Spinoza n u p o a t e să a l t e r e z e s u m a u n g h i u r i l o r î n t r ' u n trt iunghiu. D u m n e z e u l u i Spinoza n u c u n o a ş t e f a r m e c u l a v e n t u r i i şi p l ă ­c e r e a un ică a î n t â m p l ă r i i . D u m n e z e u l lu i G o e t h e e î n a c e e a ş m ă s u r ă iden t i c c u to t ce ex i s t ă , şi l u c r e a z ă î n a c e l a ş ch ip d u p ă leg i a r l i a ice (să n e a m i n t i m „feno­m e n e l e o r ig ina re" ) d a r d i n c â n d î n când , tdintr 'o n e î n ţ e l e a s ă s u p e r i o r i t a t e şi in-sondaibiilă î n ţ e l e p c i u n e îşi î n g ă d u i e sal­t u r i l e i r a ţ iona le şi a u t o i r o n i a demon i ­cu lu i .

L e g e n d a spinozismuluà lu i G o e t h e va t r e b u i deci, s ă î n d u r e se r ioase r ev izu i r i . Şi c h i a r d a c ă Goe the s a r declaira pos­t u m , m a i hotărâ t î ncă d e c â t a făcu t-o, d r e p t u r m a ş s e n i n a l l u i Spinoza , nu l -am c r e d e . I -am a m i n t i mi tu l d e m o n i ­culu i , şi nu l -am crede.

LUCIAN BLAGA

Doua albume englezeşti despre noi de IOAN C. BAC1LA

Printre călătorii cari au vizitat tara noastră sunt şi doi englezi cari ад în­semnat ceeace au văzut. Unul din e l e e acel al Iui George Hering, despre ca re am vorbit î n t r ' u n număr trecut. In anul 1804 apare albumul lui Wi l ­liam Miller, tipărit în Londra, cu un

tiu, Moravia. Transilvania şi Bucovina. Privitor Ia

{ara noastră, acest album aduce o con­tribuţie etnografică foarte preţioasă. Toate gravurile au mărimea 16 X 18,5 cm. şi sunt gravate de Ellis şi Poole ; ele sunt : pl. 24 25 26 27 28 29 39 48 49.

WILLIAM MILLER . RUTEANCÄ DIN MARAMUREŞ D i n colecfia de s tampe a Academiei Române, pl. 49.

text introductiv şi explicativ în limba franceză de Bertrand de Moleville şi cu traducere în limba engleză de R. C. Dallas. Se remarcai în acest album exactitatea informaţiunilor ce le dă cum şi reproducerea de tipuri şi cos­tume din Bucovina şi Transilvania.

WILLIAM MILLER Titlul în franţuzeşte este următorul:

Costumes des état héréditaires delà maison d'Autriche consistant en cin-quant gravures coloriées, dont les des­criptions ainsi que l'introduction ont été rédigées par M. Bertrand de Mo­leville. Londres : Imprimé pour Wil­liam Miller par William Bulwer et comp. 1804. XXVIII pagini + 50 plan­şe, în folio.

Introducerea şi textul explicativ este în limba franceză şi engleză. A-cest album reproduce tipuri şi costu­me din Austria de sus, Carniolia de tus, Tirol, Ungaria, Polonia, Dalma»

PI. 24 . Lipovean din Bucovina. Gra­vat de Ellis. In întregime, în profil spre dreapta, îmbrăcat cu cămaşe lungă albă, încins cu brâu roşu. r e cap are căciulă înaltă de oaie, în pi­cioare opinci. Părul şi barba mare.

PI. 25 . Ţărancă lipoveancă din Bu­covina. Gravat de Ellis. Femee tâ­nără, în întregime, îmbrăcată cu o haină cenuşie lungă până la glezne, pc cap are maramă rotundă roşcată, peste ea o altă maramă care se une­şte sub bărbie. In braţe ţine un coş cu ouă.

PI. 26. Ţarănci de lângă Sibiu. Gra­vat de Ellis. Două femei, una călare şi alta stă jos pe o piatră şi toarce ; sunt îmbrăcate cu ii lungi, încinse cu şurţe sau catrinţe de culoare albas­tră deschis în dungi orizontale de cu­loare galbenă şi verde. Pe cap au o învelkoare cu o maramă care cade pe ceafă ei pe amândouă urechile ; In picioare aü opinci.

UNIVERSUL LITERAR

„Sibiu, capitala Transilvaniei, este un oraş mare şi frumos, aşezat la poa­lele munţilor Făgăraş, pe râul Cebcn sau Zeben, care i-a dat astfel numele de Sibenburg. Nu este un oraş întă­rit formidabil, dar este destul de po­pulat. Transilvănenii sunt în genere mari şi bine făcuţi ; talia femeilor este mai puţin puternică, dar acestea sunt frumoase şi printre tărănci se găseşte de multe ori câte o figura distinsă şi foarte seducătoare. Părul pieptănat cu grije este în coade şi e tăiat rotund pe frunte ; coafura lor este un fel de cauc negru, care aran­jează cu artă o basma albă, mărginită cu un fir roşu ; ea cade pe umeri lă­sând descoperit gâtul, faţa şi^ partea dinainte a caucului. îmbrăcămintea lor este compusă dintr'o cămaşe ma­re, brodată cu roşu sau albastru, în jurul gâtului, ale cărei manşete sunt mărginite de o margine de aceiaşi coloare ; un brâu de piele strânge această cămaşe, în jurul corpului şi fixează în acelaşi timp înainte şi la spate două catrinte de stofă în dun­gi sau împestriţate de colori dife­rite mărginite jos de ciucuri lungi. Sărbătorile îşi pun cercei şi mărgele de corail sau perle falşe. Ele au ca încălţăminte călţuni sau ghete, al căror călcâiu este drept şi strâns. Ele îşi fac singure vestmintele lor cum .şi pe ale bărbaţilor şi copiilor lor".

PI. 27. Ţăran din ju ru l Sibiului.

Gravat de Ellis. Bărbat în vârstă in costum de vară, cu cămaşe şi pan­taloni albi, încins cu şerpar şi cu o bîtă în mână ; este un cioban.

PI. 28. Săsoaice din oraşul Sibiu. Gravat de Poole. Reprezintă două femei tinere îmbrăcate în rochii de mătase.

PI. 29. Orăşeni şi orăşence de lân­gă Sibiu. Numele gravorului lipse­şte. Gravura reprezintă un bărbat şi o femeie, bărbatul este îmbrăcat cu haină şi pantaloni albaştri, peste haină o manta îmblănită, pe cap pă­lărie în formă de tricorn şi în picioa­re cizme. Femeia are rochie verde cu un şort alb dinainte, pieptar îm­blănit şi deasupra o caţaveică ase­menea îmblănită; pe cap are un bo­nét îmblănit.

PI. 39. Locuitor din regiunea Şire­tului. Gravat de Poole. Reprezintă un bărbat tânăr, în întregime, îmbrăcat cu vestă roşie frumos brodată are că­maşe eu mănicile lungi şi largi, încins cu un brâu roşu unde sunt înfipte două pistoale mari. Are pantaloni al­baştri, în picioare opinci şi pe cap capelă roşie fără cozoroc, iar pe umărul drept are o puşcă cu cremene.

După îmbrăcăminte pare să fie al­banez. Descrierea pe care o face au­torul se raportă la locuitorii din Bu­covina, dar este un amestec confuz de cunoştinţe privitoare la locuitorii din Bucovina.

PI. 48. Ţăran rutean din Maramu-

WILLIAM MILLER ! ŢĂRANCE DE LÂNGĂ SIBIU Din colecţia da «tâmpe a Academiei Române, pl. 26.

D-na G e o r g e , c e l eb ra t r a g e d i a n ă de là Comed ia F r a n c e z ă , se găsea î n t u r n e u la Pe te r sbu rg , ín 1812, c â n d Napo leon a po r ­ni t cu a r m a t a sa î m p o t r i v a Rus ie i . A r -t ' s ta îşi î n t r e r u p s e r e p r e z e n t a ţ i i l e , ho tă -r î t ă să se î napo ieze în p a t r i e . Ţ a r u l Ale ­x a n d r u I i n t e r v e n i în p e r s o a n ă , sp re a o îndup leca să r ă m â i e şi avu loc u r m ă t o r u l d i a log :

— D o m n i ş o a r ă — zise Ţ a r u l — voiu în­f run ta l u p t a cu Napoleon , p e n t r u a vă r e t i n e aci .

— D a r , S i re , locul m e u n u m a i e aci-, el e în F r a n j a .

— Lasaf i a r m a t a m e a să ne-o ia î n a i n t e şi eu î n s u m i vă voiu conduce acolo.

— I n aces t caz, Sire , r ă s p u n s e a r t i s t p a t r i o t ă , p r e f e r să aş tep t ca F,rancezii să a j u n g ă la Moscova, voiu a ş t ep t a ma i puţ in . . .

Şi t r a g e d i a n a se î n t o a r s e Ia P a r i s . •*-

Ludovic XVIII p r e z i d a î n t r ' o zi Cons i ­l iul de min i ş t r i . D e C o r b i è r e s , u m i l d in min i ş t r i îş i p u s e t a b a c h e r e a p e masă . Ludovic , m i r a t d e aceas t ă că l ca re a reg'u-le lor de b u n ă cuv in ţă , îl p r i v i m u s t r ă t o r , s p r e a-şi a r ă t a astfel s u p ă r a r e a . D a r de C o r b i è r e s nu b ă g ă de s e a m ă s u p ă r a r e a rege lu i , şi-şi m a i scoase d in b u z u n a r şi ba t i s t a . Rege le îşi p i e r d u r ă b d a r e a şi î n . t r e r u p â n d u - ş i d i scursu l , îi zise p e un ton foa r te a s p r u :

— C r e d că o să-ţ i goleşt i t oa t e b u z u ­n a r e l e !

Abia a tunc i de C o r b i è r e s îşi de t e s eama de necuv i in ţ a ce făcuse , şi f ă r ă să-şi p i a r ­dă sânge le rece , r ă s p u n s e z â m b i n d :

— Sire , c r e d că, p e n t r u un min is t ru , es te m a i b i n e decâ t să şi le u m p l e !

Şi Ludovic zâmbi i e r t ă t o r de sp i r i tu l m in i s t ru lu i său.

•

P a d c r e w s k y a da t la I xmdra mai m u l t e concer te de ca r i t a t e , ca r i a u s t â rn i t im e n t u z i a s m d e nedescr i s . A d m i r a t o r i i săi b locau i n t r a r e a locuinţe i i l u s t ru lu i pia­nist, astfel că î n t r ' o zi, el t r e b u i să fuga pe s c a r a de serv ic iu .

In s t r a d ă r e s p i r ă ferici t că se s imţea l iber . Se opr i , p e n t r u a p r iv i p e un om c a r e l uc ra conşt i incios la p a v a j , şi nu­mai decâ t l egă conve r sa ţ i e cu el .

— C e p l ă c e r e să vorbeş t i cu aces t b r a v om! gând i P a d e r e w s k i . El nici n u m ă cunoaş t e !

D a r i a t ă că în m o m e n t u l când i lus t ru l p i an i s t v ro ia să se î n d e p ă r t e z e , a u z i :

— D o m n u l e P a d e r e w s k i , î n t r e b ă t imid l u c r ă t o r u l , n ' a ţ i p u t e a să-mi d a ţ i foto­graf ia d-voas t ră , cu s e m n ă t u r a p o ea?

R U D . A. K N A P P .

res; Gravat de Ellis. In întregime, în profil spre stânga, îmbrăcat cu o că­maşă lungă mai jos de brâu, are pan­taloni negri şi opinci, pe cap căciulă înaltă de oaie, la brâu un topor.

PI. 49. Femee ruteancă din Mara­mureş. Gravat de Ellis. Femeia este îmbrăcată cu o iie frumos brodată pe mâneci, are rochie albă, în faţă un şorţ albastru, la gât mărgele şi pe cap o învelitoare care se leagă pe sub • bărbie.

IOAN C MOLA

Ù

La-„Grandiflora"

Viaţa Românească a pub l i ca t î n u l t i ­m e l e sa le d o u ă n u m e r e (2—3 şi 4) o nu ­ve lă de m a r i p ropor ţ i i , a p r o a p e u n mic r o m a n . La „Grandiflora'' a d4uii' Gib. I. Mihăescu .

Ce t i to r i i noş t r i îşi a m i n t e s c n u m e l e şi însuş i r i l e aces tu i v iguros scr i i tor de là p u b l i c a r e a nuve le i „Troi ţa ' ' , u n a n u m a i d in a t â t e a c r ea ţ i un i d e v a l o a r e cu ca r e a o n o r a t r ev i s t e l e româneşti", de d u p ă r ăz -bo iu . C u m însă, cu toa te necon te s t a t e l e sa le cal i tă ţ i , vo lumul •—• şi o p e r a d-lui Gib . 1. Mihăescu e d e p e a c u m cu mul t mai n u m e r o a s ă — î n t â r z i e să a p a r ă Iii vi t r ina ed i tu r i lo r noas t r e , folosim acest p r i l e j ca să a t r a g e m a t e n ţ i u n e a celor în d r ep t de sp re v a l o a r e a e p i c ă a aces tu i tâ­n ă r scriiiotr.

Ceeaoe în b u n ă o rd ine , nici n ' a r t r e b u i făcut . D e o a r e c e consi l iul l i t e r a r ce se p r e s u p u n e că as is tă or ice e d i t u r ă nu p j a t e să nesocotească şi să n u solici te, p e n t r u g lor ia î n t r e p r i n d e r i i însăşi , p e a u t o r u l c a r e a r fi scris, p â n ă as tăz i , să zi­cem n u m a i : Troiţa, î n t â m p l a r e a , Vede­nia şi La „Grandiflora''.

Am mai a v u t şi a l t ă d a t ă p r i l e j u l să a-r ă t ă m cum d i n t r e cei m a i t i ne r i d. Gib . I. Mihăescu formează , p r i n a r t a sa vigu­roasă , p r i n b r u t a l i t a t e a î n t â m p l ă r i l o r şi r i tmul v e c h e m e n t al des făşurăr i i , un ad­m i r a b i l p e n d a n t la a r t a f r agedă şi de ca l i t a te f emen ină a d-lui Ionel Teodo-r e a n u . Gib . I. Mihăescu e d in f ami l i a li­t e r a r ă a d-lui Liviu R e b r e a n u .

La „Grandiflora" e r o m a n u l unu i D o n J u a n de p rov inc ie , p e ca r e d. G i b . I. Mi­hăescu î l supe r io r i zează , î l a d â n c e ş t e , î l compl ică şi-1 r id ică la r a n g u l unu i e rou , ce se l up t ă cu p r o p r i a lu i i n d e p e n d e n t ă , p e n t r u ca e x a s p e r a t de d â n s a să c a d ă în­t r ' un m o m e n t de d e s c u m p ă n i r e , sub ch ia r aceas t ă i n d e p e n d e n t ă . D a r n u e v o r b a să i n t r ă m în deta l i i , p e n t r u c ă şi p ropor ţ i i l e şi ca l i t a tea aces tu i un ic r o m a n , compor­t ă p r e a m u l t e deta l i i , Şi noi n u d i s p e r ă m să avem p e cât m a i c u r â n d vo lumul , d- lui Gib . I. Mihăescu .

Totuşi p u t e m amin t i , ch ia r în t reacă t , de g r a n d i o a s a f igură a aces tu i s u p e r i o r D o n J u a n M a n a r u , ca şi de d u b l u l său, o u m b r ă o a r e c u m r id icu lă şi p o m ă d a t ă a unu i a l t D o n J u a n , R a m u r ă , ea şi de-o î n t r e a g ă ga l e r i e de t i pu r i de là p a t r o n u l g răd in i i d e v a r ă şi p â n ă l a fer ic i tu l c u p l u al soţ i lor M o r a r u , şi cas ta „Morărifa, ' ' , .singura d in to t t â r g u l , ce se î m p o t r i ­veşte cuce r i t o ru lu i şi-1 g r ă b e ş t e pc d r u m u l c r ime i cu c a r e se sfârşeş te nu ­ve la . Poves t i r ea î ncepe î n t r ' u n c a d r u de s u m b r ă vesel ie în g r ă d i n a de v a r ă „Grand i f lo ra ' ' . M a n a r u s i leş te p e cucerir t o ru l sofiei sa le , p e R a m u r ă , să-i des -t a inu i a scă a d e v ă r u l . Şi de a c u m î n c e p e o goană n e b u n ă , o se te nepo to l i t ă că t ru d e g r a d a r e p e n t r u c ă s i n g u r a c e r t i t u d i n e că n u ex i s t ă nici u n suflet femeesc, îi u-ş u r e a z ă d u r e r e a suf le tească . Şi cercu l se î n t r e g e ş t e cu ep i soade v io len te , a s p r e , cu p o r t r e t e de p rov inc ia l i robi ţ i p l ăce r i ­lor, cu scene t ip ice p e n t r u viafa d e p r o ­vincie p â n ă când cas t i t a t ea d-nei „Mo­r a r u ' ' şi a v e n t u r o a s a e i c u c e r i r e şi m a i a les imed ia t a ei s inuc ide re , z d r u n c i n ă const i infa lu i M a n a r u care-1 uc ide pe ri­va lu l său, pe R a m u r ă .

Nu e v o r b a însă de poves t ea î n s ine . S ime t r i a cu c a r e e u r m a t ă î n să a c e a s t ă l up t ă a eroi lor , de là î n t â i l e la u l t imi l e pag in i , befia de conş t i in ţă ş i l a b i r i n t u l suf le tesc p r i n c a r e s t r ă b a t e ca să r ăz ­b a t ă în p r a g u l une i închisor i , con f i rmă încă o d a t ă m a r e l e t a l en t ep ic al d-lui Gib . 1. Mihăescu .

UNIVERSUL LtrERÄÜ

G. N1CHITA: PE M A L U L D U N A K i I Salonul Oficial

Mater Dolorosa )

— FRAGMENT —

Departe'n portul fără catarguri ş î cu rada Pustie de pontoane ce'şi cântă'n gând balada, In mahalaua mută cu fafa către apă, E mica noastră casă pe-un mal pe care- l sapă Necontenita vreme. Acolo 'ntre perefii Săraci, sub coperişul pierdut de sub nămeţ i i îngrămădiţi de crivăţ, asemeni unei s f inte . Ce 'nnalfă Prea-Curatei o rugă prea f ierbinte , Iţi treci singurătatea, o mamă 'ndurerată, Răstălmăcind în gându-ţi via|ţa de-a l tădată . Zadarnic, înspre ziuă, când noaptea mai persistă Aştepfi s'auzi sirena cu aria-i prea tristă Momind pe om la muncă ; să te mai s c o l i cu grijă, S'aprinzi vioaia lampă, maşinei mici de schijă Să-i reaprinzi văpaia, să dogorească >n casă, Când s'or scula copiii la ora pentru c lasă , Să stai pe scundul scaun, cu ochii duşi la ornic, Să torci şi pe podele să cânte fusul spornic In acompaniamentul pisicii care toarce... Zadarnic ! roata vremii azi n'o mai pofi întoarce : Copila este moartă, băiatu-i prin spitale. Azi nu mai ai cui face, prin neaua nin să, cale Şi cum te-opreşti Ia geamuri, cu oehfi d u ş i la cheiuri, Tu suferi azi că toate-s tristeţilor t emeiur i . Maidanul nins, pe-alocuri e ros de ciori în stoluri Ce se ridică n aer şi după largi ocoluri

UMlVËRSUL LlTÊRÂU Ö

Nuvele din viata grecească

de CÓSTAS URANIS

„Viata a fost v i t r e g ă cu mine" , spu ­nea deseo r i , c u u n a e r t r ag i c şi convins , l an i Pe t r id i s , s e o r e t a r la Min i s te ru l de In­te rne , c â n d vo rbea de sp re v ia ţa l u i cu v r e u n prie. ten, î n t r ' u n a d i n cafene le le ' de la l í a f t i a , unde-ş i l ua cafeau, d u p ă masă .

E r a f raza lu i favor i tă . O p r o n u n ţ a î n to tdeauna , cu a m ă r ă c i u n e , d a r şi c u vo lup t a t e în ace la ş t imp , p e n t r u c ă - i p lă ­cea să c r e a d ă î n t r ' a d e v ă r că v ia ţa fusese v i t r egă cu el . D e fapt însă , v i a ţ a nu- i fă­cuse n imic r ău , abso lu t n imic . A v e a douăzeci şi opt d e a n i şi, c u toa te aces tea , d a c ă nu s imţ ise nicio b u c u r i e p r e a m a r e in v ia ta lui , nu s imţise , în sch imb , nici vre-o d u r e r e sfîşiet . iare. A r fi p u t u t s p u n e c ineva că Б іпе-b ine d e tot v i a ţa nici n u p r e a b ă n u i a ex i s t en (a lui . S e c r e t a r de 5 an i la I n t e r n e , p leca d in odă i ţ a lu i s ă r ăcăc ioasă s p r e min i s t e r sau s p r e ca­fenea şi, de acolo, î n d ă r ă t s p r e odă i ţa lui cu aoeeaş r e g u l a r i t a t e cu c a r e ca tâ ­rul î n v â r t e ş t e r o a t a u n e i fân tân i . A f a r ă de m o a r t e a lu i t a ică-său , î n p rov inc ie , de două - t r e i a v e n t u r i de d r a g o s t e cu fetele de p e la c ro i tor i i l e d in vec ină ta t e , d e o e x c u r s i e p â n ă la Po ros cu câ ţ i va colegi , îutr*o Lun i d u p ă D u m i n i c a Tomii , şi de o p n e u m o n i e c a r e 1-a ţ in tu i t d e p a t o l u n ă înche ia tă , în v ia ţa lui nu p u t e a i nu ­m ă r a nici o î n t â m p l a r e m a i de s eamă .

D a r , cu toa t e aces tea , lu i l a n i Pe t r i d i s î i plăceat să r e p e t e cât m a i des , cu u n ton j a l n i c de n e s p u s : „Via ţa a fost v i t r e g ă cu m i n e i ' '

* Se socotia omul cel m a i nenoroc i t . î n ­

zes t r a t cu o i m a g i n a ţ i e c a r e n ă v ă l e ş t e n e î n f r â n a t ă c ă t r e lumi le azu r i i a l e h i ­m e r e i ş l c a r e vede r e a l i t a t e a m a i rea decâ t es te , e r a t â r î t z i ln ic de a v â n t sp re dez i luz ie în r i t m u l r e g u l a t şi mecan i c al ceasorn ice lo r d e p e r e t e . E r a u n f ra te su­fletesc a l D-ne i Bova ry , e r o i n a r o m a n u ­lui cu ace laş n u m e a l lu i F l a u b e r t , c a r e e veşn ic n e m u l ţ u m i t ă de v i a ţ a p e c a r e o duce ş i t r ă e ş t e n u m a i cu v i su r i de m ă ­r i r e şi de î n t â m p l ă r i e x t r a o r d i n a r e . P e n -t i u c ă n u e r a decâ t u n b i e t s e c r e t a r în

iminister, l a n i P e t r i d i s isuferia î ng roz i ­tor . P e n t r u c ă n u e r a mi l i ona r şi n ' avea СЧ a^nantă p e cea m a i f rumoasă feinee d in a r i s t o c r a ţ i a a t e n i a n ă , găs ia că v ia ţa fusese c r u d ă cu el .

„Viaţa a fost v i t r e g ă cu m i n e ! " Ofta d in a d â n c u l suf le tu lu i p e n t r u c ă

nu p u t e a să m ă n â n c e la Averof, ci e r a nevoi t s ă se în funde în o spă t ă r i i l e po­p u l a r e , infecte , d in l l a f t i a . In f i eca re •dimineaţă, când îşi p u n e a vesta lu s t ru i t ă , ofta iar, d in g reu . C â n d îşi î m b r ă c a cio­rap i i , t o t d e a u n a gău r i ţ i — îi v e n e a si lă de el însuş .

* S i n g u r u l lui gând , s i ngu ra lu i ocupa­

ţie, s i ngu ru l lu i vis e r a bogă ţ ia . Visa o v i a ţ ă s t r ă l u c i t o a r e şi m o n d e n ă , să a i b ă un pa l a t , au tomobi l , să d e e recep ţ i i , să viz i teze Coas t a de A z u r şi Elveţ ia , să a ibă a m a n t e frumoase. . . . D e a c e e a , o as t ­fel de v i a ţ ă î i e r a tot aşa d e n e c e s a r ă ca şi a p a p e n t r u cel î n se t a t . F ă r ă t o a t e aces te l u c r u r i el n u p u t e a t r ă i şi v ia ţa lui , f ă r ă ele , e r a o m o a r t e t ăcu tă , încea­tă, zi de zi. D a r , f i re l e n e ş ă şi r o m a n t i ­că, l a n i P e t r i d i s n u făcea n imic ca să-şi d o b â n d e a s c ă bogă ţ i a de c a r e s imt ia a-tâ ta nevoe , ci se m u l ţ ă m i a să-şi f ă u r e a ­scă în g â n d î n t â m p l ă r i r oman t i ce , im­pos ib i le , p e n t r u d o b â n d i r e a ei. Ideea de a-şi p ă r ă s i b i rou l , î n c a r e n ' a v e a nici u n vi i tor , de a p l eca în s t r ă i n ă t a t e şi d e a se î n t o a r c e de-acolo cu o c a r i e r ă capa­b i lă să p r e f acă v isu l în r ea l i t a t e , îi t r e ­cea uneo r i p r i n cap, fă ră •— însă — ca să se şi op r i a scă . C e să m a i dor iască b o ­găţ i i , — se jus t i f ica el însuş , a p ă s a t a e l ene , dacă -o fi să le d o b â n d e a s c ă la o v â r s t ă la c a r e n u se m a i p o a t e b u c u r a d e e le? Ce-i m a i folosesc lui Rocfe l ler m i ­l ioane le? El a r v r e a bogă ţ i e a c u m a , c â n d e t â n ă r , c â n d se m a i p o a t e b u c u r a d e ea . Şi d e aceea , f iecare zi c a r e t r e c e a f ă r ă să-i a d u c ă oeeace visa, o socot ia ca o zi f u r a t ă fer ic i r i i lui, ca o n e d r e p ­t a t e m o n s t r u o a s ă , p e c a r e i-o făcea via­ţa,, c a r e n u se g r ă b i a de loc să-1 facă boga t .

I m a g i n a j i a lu i se deda la no i de s t r ă ­

b ă l ă r i , or i de câ t e or i o l ă sa slobodă. . . să-1 îmbogă ţ ea scă . F a p t e l e ce le m a i d e n e c r e z u t le socot ia pos ib i l e ş i p e e l e c lădia fantas t ice le- i cas te le span io le . D u -cându- se or i î n t o r c â n d u - s e d e la^ min i s ­te r , c r e d e a u n e o r i c 'a r p u t e a găsi aşa> d i n t r ' o d a t ă , p e d r u m ,un por tofe l umf la t . S a r p leca aşa ca n i m e n i să nu-1 b a g e în s e a m ă şi l -ar p u n e î n b u z u n a r , p e c â n d in ima i s 'ar zba t e să-i s p a r g ă p i e p t u l . P e u r m ă s 'a r î n d r e p t a în s p r e u n col t m a i l iniş t i t d in Zapion, l 'ar desch ide şi ar găsi în el o a d e v ă r a t ă c o m o a r ă . A l t ă ­d a t ă i a răş i , se g â n d i a că s ' a r p u t e a ca toţi negus to r i i d in A t e n a să-i d e e d r e p ­tu l să iee câ t e -un ob iec t d in v i t r i na lor , a f iecăru ia . C u gându l aces ta cobora în ­cet pe ca l ea S tad ionu lu i , op r indu - se la f iecare v i t r i nă ca să... a l e agă ob iec tu l p e carc-1 dor ia . Cea m a i m a r e p a r t e din v r e m e şi-o p e t r e c e a p r i n fa ţa j u v a e r g i i -lor, a l e g â n d ce i se p ă r e a m a i d e p r ê t . P e u r m ă , r e v â n z â n d t o a t e a ce s t ea , a r avea , însfârş i t , m u l t v i s a t a c o m o a r ă . D u p ă ce deven ia boga t în fe lu l aces t a , în­cepea—în î n c h i p u i r e a lui—să-şi a l că tu ia ­scă v ia ţa cea nouă . Mai în tâ i s 'ar duce la Min i s te r şi ş i -a r svâr l i demis ia î n o-b r a z u l şefului . G â n d u l aces ta , s ă vor ­bească d i sp re ţu i t o r şefului , de c a r e se t emea , îl făcea să zâmbească . P e u r m ă s 'ar duce să-şi c u m p e r e un a u t o m o b i l •fi s ' a r î n d r e p t a s p r e cel m a i ves t i t c ro i ­tor, ca să-şi c o m a n d e zece cos tume. Sea­ra ş i -ar pe t r ece -o î n t r ' u n c a b a r e t , b â n d ş a m p a n i e şi ţ i n â n d ipe g e n u n c h i doua ş an t eze f rumoase , A doua zi a r p leca să-şi ca te л g a r s o n i e r ă la cen t ru , p e c a r e a r mobi la -o în stil a r a b , p e u rmă . , p e u r m ă l a n i Pe t r id i s ofta, r e î n t o r c â n d u - s e b ru sc Ia r e a l i t a t e .

* l i n u l d i n v i su r i l e lui cele m a i d r a g i

e r a şt ace la de a c u c e r i î n t r ' o b u n ă zi, o fa tă f rumoasă , d in famil i i le b o g a t e a le A tene i . I au ; Pe t r id i s şi-o şi înch ipu ia , o vedea . E o fa tă b l o n d ă şi de l ica tă . O î n t â l n e ş t e p e s t r a d a H e r o d At icu l , p e c i u d t r ece cu g u v e r n a n t a . O p r i v e ş t e . Ea s e face p u r p u r i e . l a n i P e t r i d i s p u r ­m ă r e ş t e ca să v a d ă u n d e s tă . A doua zi t r ece p r i n fa ţa case i . Ea e la fe rea­s t ră . O sa lu tă . Ea îi zvâ r l e f loarea p e c a r e o p u r t a la p iep t . Mi tu ind u n se rv i ­tor , i zbu teş t e ca, p e s t e c â t e v a zi le, să-i t r i m i t ă o sc r i soa re . Se în tâ lnesc . Se iu ­besc . O conv inge să-1 u r m e z e . F u g la Kefisia, la u n otel şi acolo l a n i Pe t r i d i s o i ubeş t e cu si la . D u p ă a c e e a a n u n ţ ă p e p ă r i n ţ i că fa ta lor n u m a i e fecioară , c ă se iubesc cu p a t i m ă ş l că l e c e r e m â ­na . P ă r i n ţ i i , î n fa{a f ap tu lu i impl in i t , c e d e a z ă . Ii d a u z e s t r e u n mi lon . P l e a c ă şi-şi fac l u n a de m i e r e l a Vene ţ i a .

* I n n ă d e j d e a aceas ta , l a n i P e t r i d i s a ros

c a l d a r â m u l s t răz i i H e r o d At icu l , m u l t e D u m i n i c i le-a p e t r e c u t la Kefisia şi, măir-g in indu-ş i che l tue l i l e p e n t r u masă , şi-a b ă u t cea iu l la D o r é , la u n loc cu „a r i s ­toc ra ţ i a" . D a r copi la b l o n d ă şi f r agedă n u a p ă r e a n i căe r i şi l a n i P e t r i d i s a în­cepu t să viseze a l tceva .

O d a t ă , a f lând c ă m a r e l e b o g ă t a ş Za-hurof n a r e famil ie , i-a t r imi s o sc r i soa re p e 7 pag in i , î n ca re , c u u n aetr c â n d h a z ­liu, c â n d poet ic , îi c e r ea să-1 înf i ieze. S c r i s o a r e a i-a t r imis -o r e c o m a n d a t ă şi o zi î n t r e a g ă d u p ă aceea a t r ă i t î n t r ' o n e r ă b d a r e ch inu i t oa r e , a ş t e p t â n d r ă s p u n ­sul , c a re , b ine în ţ e l e s , n u i-a veni t nici az i .

„ D i s p r e ţ u l " aces t a — c u m zicea el — p e c a r e i-1 a r ă t a s e Zaharof, î l făcea să u r a s c ă şi m a i m u l t p e bogă taş i . C â n d vedea p e câ t e u n u l d i n e i t r e c â n d în a u t o m o b i l e l uxoase , care -1 u m p l e a u de praf, când, l a D o r é , vedea t i ne r i a r i s to ­c r a ţ i a p l e c â n d u - s e la u r e c h e a fe te lor fru­moase ş i e l e g a n t e ş i v o r b i n d u - l e s u r â -

Se lasă ca lăcusta pe goale le hambare. Zăpada vărueşte o lanele pe care Era mai verde muşchiul de cât mătasea broaştei. Din nal te le 'corăbii in?a mai rămas n i c i moaşte Pe Dunărea 'nsolzită de sloiuri mari d e ghiată. Pust iu debarcaderul s'a mistuit în ceată Şi'n hohote de crivăţ gemând prin ramur i mute, Plâng sălcii le băltii coroanele pierdute. In malul plin de cuiburi, sglobia rândunică Nu-şi mai împlântă sborul în puii ce-ş î despică Micuţul p l i s c ; prin poduri de magazii sărace , O bufniţă lugubră în cântece posace Adoarme seara care scânceşte pe 'ntuneric . Luceafărul la dreapta Măcinului, v e s p è r i e Doar el îşi mai aprinde statornica făclie.

Botoşani, 1917 PERPESS1CIUS

*) Din volumul Scut şi targa, de curândapărut.

10

Pentrucă la dreapta tronului tău m'ai primit ; pentru drumul ce trece prin mine, iară sfârşit; Pentrucă la dreapta tronului tău m'ai primit ; te-am iubit! Pentru sângele ce mi-1 spurca cel mai u m i l fiu al tău : Satan ; pentru ziua de vară, ce-i un bulgăr de aur în an; pentru unda ce trece din femee prin apă şi lan; pentru Cer, pentru ger, pentru cercul de fier; pentru tot ce mă'ndoaie, mă taie şi mă despoaie, fii (binecuvântată dumnezeiască ploaie ! Pentru suflet, ce-mi înfloreşte în jur, ca un cais; pentrucă zăvoare le fi inţei m e l e l e -a î deschis; pentrucă una cu pânza apelor m'ai făcut acoperind cu mine atât necunoscut, te-am recunoscut! Cruce de vânt, cu stoluri nevăzute de suflete în braţe, te văd, de câteori cobori peste pământ... D e câteori pământul pornesc, tăcuţi, să-1 sape, (pământul meu, pe care l-ai spânzurat pe ape) şi poposeşte vreunul de-al meu, lângă mormânt, te cânt! Te cânt într'o grădină cu bălării şi Pace, în care orice mort, sub lespezi e-o pangl ică ce se desface !...

I O N MARIN S A D O V E A N U

zător i , îi venia să-i gâ tue , ca şn cum i -ar fi fu ra t — lui p e r s o n a l — au tomob i lu l sau femeea .

Visul lui de î m b o g ă ţ i r e g r a b n i c ă îl a-d u s c s e î n t r ' u n aşa ha l de a j â ţ a r e , încâ t , d a c ă n ' a r fi fost o f i in ţă fr icoasă, n e ­des to in ică să fure sau să facă o c r imă , d e t e a m a p e d e p s e i şi a închisor i i , g â n d u l s t ă r u i t o r a l fu r tu lu i şi a l c r ime i a r fi î ncepu t să-1 ch inu iască aşa fel, ca şi c u m a r fi fost s i n g u r e l e mi j loace p r i n c a r e să-şi c a p e t e m u l t do r i t a bogă ţ ie . î nch i ­soa r ea însă , d a r ma i a les d e c a p i t a r e a , îi p r o d u c e a u a t â t a groază , încâ t s imţ ia o a d e v ă r a t ă agon ie o r idecâ te or i îi t r ecea p r i n cap un a s e m e n e a gând . O d a t ă în­să, când a cet i t n u ştiu u n d e d e s p r e p r o ­b l e m a m o r a l ă , p e c a r e o t r a t a C l e m e n ­ceau î n t r ' u n a d in că r ţ i l e lui , a r ă t â n d că omul , de ce le m a i m u l t e ori , nu-i cin­st i t de câ t n u m a i p e n t r u că se t e m e de u r m ă r i l e une i fap te nec i s t i t e san a l e ri­nei c r ime în d r u m u l Iui s p r e îmbogă ţ i r e , l a n i Pe t r i d i s ş i -a p u s imed ia t î n t r e b a r e a : „ p r e s u p u n â n d că a r r ă m â n e a n e p e d e p ­s i t şi, p e d e a s u p r a , a r p u n e m â n a şi p e d o u ă s u t e d e mi i d e franci» a r a t i n g e u n b u t o n e lec t r ic , c a r e sa p r o d u c ă u n cu­r e n t şi să uc idă un m a n d a r i n chinez undeva , î n C h i n a ? în el n u s"ar da nici o l u p t ă m o r a l ă ? " Ei! c u c e g r a b ă a r apă ­sa b u t o n u l , c h i a r d a c ă a r fi v o r b a ca, în felul aces ta , să o m o a r e n u unu l , ci d o u ă su te de m a n d a r i n i ! C u ce l e d o u ă su te de mii de f ranci p e c a r e l e -a r l u a î n sch imb, n ' a r p u t e a , se în ţe l ege , să-şi împ l inea scă toa te v i sur i le . A r p u t e a du­ce însă o v ia jă m a i u ş o a r ă şi m a i fru­moasă. . . şi ia r se cufunda î n p l a n u r i , s i l indu-se ca să-şi a l că tu i a scă v ia ta „cea ţmuă" p e t eme l i a u n e i averi . . . d e două su t e d e mii de francit

D a r d e g e a b a ! N i m e n i n u v e n i a să-ii p r o p u n ă ca sa u c i d ă v r e u n m a n d a r i n ch i ­nez ; t â n ă r a b londă , c a r e să-1 iubească , î ncă n ' a p ă r u s e ; de găsi t n u găs ise nic i o c o m o a r ă în v r e u n por to fe l ; i a r Zaha-rof îl „d i sp re ţu i a ' 1 şi nu- i răspundea . . . . Se posomor i se , deven i se m i s a n t r o p şi tot m a i des ca î n a i n t e r e p e t a —_ p e n t r u el însuşi — fraza-i f avor i t ă : „Viata a fost vitregă cu minei"

C a o cea{ă, c a r e se l asă înce t - înceb se î n t i n d e şi î n v ă l u e u n o ra ş , tot a ş a s 'a l ă sa t g r e o a e melanco l ia , s 'a î n t i n s p e s t e el şi i-a acope r i t suf le tu l . Mohor î t (se t r ez i a d iminea ţ a , mohor î t , şi m a i moho­rî t , se t r â n t i a , s ea r a , să se od ihnească . La Minis te r n u ma i vorb ia a p r o a p e cu n i ­m e n i . C â n d î l î n t r e b a u c e a r e , r ă s p u n d e a n e h o t ă r î t , monos i l ab i c . C â t e oda tă , p e c â n d l u c r a la b i rou , se op r i a d i n l u c r u şi cădea în r eve r i e , t in t indu-ş i ochii de ­p a r t e , în gol. I n două r â n d u r i i-au făcut obse rva ţ i i că şi-a p ă r ă s i t s lu jba şi, în cele din u r m ă , l -au a m e n i n ţ a t cu des t i ­tu i rea . Se p ă r e a î n să c ă l a n i Pe t r i d i s nu d ă nicio a t en ţ i e l u c r u r i l o r d e felul aces t a . C â n d p leca de Ia Minis ter , oi l ua sp re Zâ-pion, s e a şeza î n t r ' u n colt m a i feri t , pe-o bancă , îş i p r o p t i a coa te le în ge­nii chi şi f run tea în p a l m e şi s e cu­funda în veşnici le lui p l a n u r i . Sea ra , în c â t e u n colt a l v r e u n e i cafenele din llaf-t ia, şedea aşa ceasu r i în t reg i , f ă r ă s ă pa ­ră că vede p e c ineva, f ă r ă să a r a t e că au ­de l a r m a d i m p r e j u r u l lu i . Uneor i , legă­na t i a ră ş i d e înch ipu i r i , îşi p e r i a cos tu­mul l u s t ru i t de ros ce e ra , p u n e a o căma­şă cu ra t ă , îş i văcsu ia ghe te le şi se ducea să-şi i ee cea iu l la D o r é , cu aceeag n ă d e j ­de — d r a g ă lui — că v r e o t â n ă r ă d i n a-r i s toc ra ţ i e a r e să-1 vadă , să-1 î n d r ă ­gească şi să-1 iee de b ă r b a t a d u c â n -du- i şi o ze s t r e m a r e . I n t r a î n loca lu l a-ce la m o n d e n cu u n a e r m ă r e ţ şil so lemn, zvâ r l i a o p r i v i r e d e j u r î m p r e j u r şi se a-

şeza l â n g ă câ te-o n m s ă u n d e v e d e a f e t e f rumoase . Ş i - ap r indea ţ iga ra , îşi coman­da ceaiul cu u n ton p l in d e u n n e m ă r ­gin i t d i s p r e ţ şi î ncepea să p r i v e a s c ă s tă­ru i to r , magne t i c , p e a c e e a d i n t r e fete ca r e i se p ă r e a m a i f rumoasă şi m a i b i n e î m b r ă c a t ă . D e obicei , f e t e l e n u - i d ă d e a u nici c e a m a i mică a t e n ţ i e . Vor -b iau , r â d e a u ş i făceau haz nespus c â n d câ te u n t â n ă r , cunoscu t , se a p r o p i a şi se a ş e z a la m a s a lor . C â t e o d a t ă însă, ză­r ind p e l a n i Pe t r id i s , c a r e l a p r iv i a , se u i t au l u n g Ia h a i n e l e lu i Ins t ru i t e , s e p l e c a u u n a s p r e a l ta , îşi şop t i au ceva şi p e u r m ă i zbucn iau î n hohote . l a n i P e ­t r id is î n ţ e l egea că-1 i ron izau şi roşa ta r u -şinei şi mâniei începea să-i ardă obrajii. Alteori chiar lumea cealaltă, care venia

UNIVERSUL LITERAR

I M N r e g u l a t în loca lu l acela , se u i t a la e l cu o p r i v i r e care-1 s t i nghe r i a şi-1 sil ia de mul te o r i să p l ă t e a s c ă şi să p lece , n u m a i să scape deaco lo . D u p ă î n c e r c ă r i l e aces­tea, l ips i te d o noroc , me lanco l i a lu i de ­venise din ce î n cc m a i adâncă . Se s im­tia nespus d e s t i n g h e r şi d e neno roc i t în ­t r e ce l e d o u ă c lase socia le î n t r e c a r e se af la : d e o p a r t e e r a l u m e a că re ia a p a r ţ i -nea , d a r p e c a r e n 'o p u t e a sufer i , d in­colo e r a a r i s toc ra ţ i a , s p r e c a r e se în­d rep t a , d a r care-1 d i sp re ţu ia .

E r a u zi le c â n d me lanco l i a lui a j u n g e a la o a s e m e n e a a c u i t a t e , î n c â t n ' a v e a pof­t ă nici de m a s ă , nici de cafea, n ic i d e vorbă . Ră tăc ia p e s t r ă z i l e d e p ă r t a t e de cen t ru , încet , încovoia t sub g r e u t a t e a melanco l ie i care-1 apăsa , p r i v i n d d i s t r a t case le şi t r ecă to r i i . Zi cu zi, n ă d e j d e a r o m a n t i c ă a îmbogă ţ i r i i , p ă r ă s i t ă de ima­gina ţ ie , se ofilia to t m a i t a r e , ca o floa­r e u i t a t ă f ă r ă a p ă . A j u n s e s e a c u m a de nu-şi mai î ng r i j i a î m b r ă c ă m i n t e a şi p ie r ­d u s e şi c o n v i n g e r e a c a r p u t e a r ă n i ini­ma v r e u n e i fete f rumoase şi b o g a t e cu bo iu l lu i . Imaginaf ia lui , care- i sch i ţase v i su r i strălujcite de v ia ţu v i i toare , s e s c h i m b a s e a c u m a n u m a i ca s ă facă şi m a i u r â t ă decâ t e r a v i a ţ a lu i f ă r ă no­roc, p o s o m o r i t ă şi s t i nghe ră . Min tea lu i se î n d r e p t a a c u m a cu î n c ă p ă ţ i n a r e s p r e a ceeace p u t e a să-i d e e p l ă c e r e a a m a r ă a su fe r in ţe i . Se g â n d i a c u m îi t r e c an i i , f ă r ă nic i o d ragos te , f ă r ă bucu r i i , î n o-d ă i ţ a lu i să răcăc ioasă , î n b i r t u r i l e in­fecte s a u î n b i r o u r i l e p r ă f u i t e a l Minis­t e ru lu i . N u n u m a i că n ' a r e să m a i a jun­gă v r e o d a t ă bogat , d a r nic i n ' a r e s ă poa­t ă duce m ă c a r o v i a ţ ă r e l a t i v comodă . Re lua , u n u l d u p ă a l tu l , t oa t e vechi le lui v isur i r o m a n t i c e ş i găs ia o p l ă c e r e a m a ­r ă să le d e s p o a e şi să le a r a t e câ t e r a u d e c a r a g h i o a s e .

—• rtNu se p i e r d comor i p e d r u m ! " îşi z icea s ingur , cu u n s a r c a z m c rud , c â n d îşi a m i n t i a că t r ă i se a l t ă d a t ă cu n ă d e j ­d e a c a r p u t e a găs i u n por to fe l cu su le d e mii de f ranci p e s t r a d ă . To t aşa , ideea că s a r p u t e a c a pa t ronu l (magazinelor d i n A t e n a să-i d ă r u i a s c ă f iecare câ t euu ob iec t d i n v i t r ina lor , n u şi-o r e a m i n t e a decâ t ca să se c o m p ă t i m e a s c ă s ingur .

A j u n s e s e n e u r a s t e n i c Melancol ia lu i nu m a i e r a o me lanco l i e r o m a n t i c ă . De­ven ise d u r e r o a s ă , d e nesu fe r i t şi-1 a p ă s a cu o g r e u t a t e s p ă i m â n t ă t o a r e . Z a d a r n i c cu tase să s c a p e d e ea. Imag ina ţ i a , s in­g u r a t o v a r ă ş ă a v ie ţ i i lui , c a re , la în­ceput , ca o v r ă j i t o a r e f rumoasă d in po­veşt i s ch imbă c n b a g h e t a e i f e rmeca t ă o col ibă î n t r ' u n pa la t , o s lu t en i e î n t r ' o zî-n ă şi c a r e f ăcea să t r e a c ă p r i n f a ţ a och i ­lor l u i a iu r i j i i coane d e b e l ş u g şi d e bo­gă ţ ie , s e sch imbase î n t r ' o v r ă j i t o a r e b ă ­t r â n ă ş i hâdă , î nve l i t ă î n z d r e n ţ e , c ă r e i a îi p lăcea să-i r e p e t e , m o n o t o n şi spă imân-tă to r , r â n j i n d u - i h idos , c ă v ia ţa lu i e r a n e n o r o c i t ă şi că aceas t ă mişe l ie a vieţ i i lu i n ' a r e să-1 p ă r ă s i a s c ă n ic ioda tă , nici­o d a t ă ! Z a d a r n i c s ' a r c e r ca v r e o d a t ă să-i ţ i n ă p i ep t ! R ă u l m e r s e s e m a i d e p a r t e , căc i i a r c ă d e a î n melancol ie , c a şi u » bol­n a v c a r e s e t r u d e ş t e să se r id ice d in aş­t e r n u t , d a r p u t e r i l e îl l a să şi c a d e i a r greoi , v lăgui t of tând, p e p a t u l d e sufe­r in ţă .

U n e o r i s e a ş e z a p e m a r g i n e a p a t u l u i şi p l ângea , p l â n g e a ca u n copil , gând in -du-se la n e n o r o c i r e a şi la m a r e l e , la ne ­sfârş i tul gol d in suf le tu l Iui.

V ia ţ a îi a j u n s e s e tot m a i g rea . T ră i a ca u n s o m n a m b u l , f ă r ă să-şi «mai d e e sea­m a d e v ia ţa d i m p r e j u r u l lu i . S c a r a s e în­funda undeva , p r i n t a v e r n e l e d e p e ca lea Pirtisii lor, î n n ă d e j d e a n e m ă r t u r i s i t ă că p o a t e a r găsi o u ş u r a r e î n іБере. Orişil câ t a r fi b ă u t însă , n u i zbu t i a n ic ioda tă să-şi afle u i t a r e a în băutură. Atâta doa r că a doua zi »e scula cu capul freu, cu

UNIVERSUL LITERAR 11

gura coclită şi mai posomorit ca nici­odată.

Ne mai îtigrijindu-se, barba îi cres­cuse; şi aşa, Cu haine le lustruite, c u ghe­tele scălciate, c u chipul pal id şi cu barba rară, avea aerul unui om bolnav şi bă­tut de Dumnezeu . Pe drum, oamenii se întorceau şi-1 pr iveau cu curiozitate, lani Petridis însă nu mai lua seama la impre­sia pe care o făcea. Acum toate-i erau indiferente şi cu totul străine.

Ajunsese să nu mai poată mânca mai nimic, era veşnic distrat, cădea în crize de melancol ie atât de adânci, încât Işt neglija s lujba şi rămânea zi le întregi cu ochii ţintiţi în gol, fără să se mişte, fără să facă ceva. I-au repetat ameninţarea că or să-l concedieze, dar el nu se mai sinchisia de nimic. In ce le din urmă, în­tr'o dimineaţă, când şeful lu i 1-a găsit iarăşi căzut în letargie, a raportat mi­nistrului şi i-a cerut concedierea. Peste vre-o câteva zile i-au şi anunţat acest lucru.

Iani Petridis, când a auzit că e dat a-fară din slujbă, a simţit un fel de cea­ţă care-i împăenj ineşte ochii. In gât i s'a suit un suspin pe care 1-a înghiţit cu mare anevoinţă. S'a ridicat fără să sufle ö vorbă, şi-a luat pălăria şi, după ce şi-a salutat cui amărăciune colegii , a eşit şi, cu manile în buzunări, cu capul gol de gânduri, a pornit-o agale spre odăiţa lui. S a trântit 1 pe pat, ş i-a ascuns faţa în pal­me şi a rămas aşa un ceas, două, privind cu ochii sufletului la vechi le lui visuri, la vechi le lui nădejdi , cum se depărtea­ză tot mai tare, tot mai tare şi se pierd ca un stol de pasări călătoare, care fug de iarnă în ţări îndepărtate şi ca Ude. Concedierea lui de la Minister i se pă­rea o nouă rană omorîtoare a vieţii , care nu încetase să-l duşmănească şi să-l p e i -scţcute. \

îndurerat şi stoic a şoptit iarăşi fraza hm favorită :

— „Viaţa a fost v i tregă cu mine!'' Imaginaţia îi arăta şi prezentul şi vii­

torul în colori tot mai negre. Acuma ce să mai facă? D e ce meser ie să se apuce când n'avea decât un certificat de ba­calaureat şi nu ştia nici l imbi străine, nici nu se pricepea la negoţ, nimica? N'a-vea cunoşt inţe pol i t ice ca să ceară şi să capete al t post în maşinăria statului. Ce-i mai rămânea? Să se facă băiat de prăvălie ori chelner ori altceva, la fel? Viaţă era asta? P e cerul lui, acoperit de nouri, nu lucia, cârmuitoare, nicio stea, Pentru e l totul era întunecos, mohorît şi rece...

Pentru prima dată, Iani Petr idis s e afla — cu adevărat — faţă'n faţă cu via­ţa, pentru prima dată trebuia să lupte cu ea. D a r chiar înainte de a se coborî la lupta aceasta s'a recunoscut învins şi şi-a plecat capul cu resemnare. Privind marele ocean a l vieţii , s'a umplut de groază. Visase bogăţii , o viaţă pe care o duc eroii romanelor p e care l e cetia, să aibă automobile , amante, să călătoria-scă.... Şi acum, iată, până şi pânea îi era nesigură, iar viaţa se desfăşura înainte-î Întunecoasă, nefericită şi săracă de orice farmecO asemenea viaţă nici nu merită s'o trăeşti!

Când Iani Petridis şi-a şoptit cuvintele acestea, s'a simţit mai uşurat, mai lini­ştit. Şi-a ridicat capul depe pernă. Se părea că a luat o hotârîre mare, so lem­nă. A intrat în birou, a scris două rân­duri pe-un petec 'de hârtie, p e care I-a pus sub călimară, şi-a luat pălăria şi-a plecat. Mergea ca un hipnotizat. A luat tramvaiul e lectric şi a coborî t la Faler, unde, la ceasul acela , nu se afla ţ ipenie de om. Cheiul era pustiu. P e mare, în depărtarea azurie şl uşor încreţită, se clreau două pAnze albe,. Pe cer alergau clţlTâ norlfori »rfiatli,

Vasile Alecsandri şi scriitorii francezi Iu d isc ip l ina is tor ic i l i t e r a r e s u n t foar­

t e r a r e c e r ce t ă r i l e , î u c a r e să se facă, nu a t â t b iogra f ia a u t o r u l u i , câ t b iog ra ­fia ope re i l i t e r a r e . O as t fe l d e b iog ra ­fie a ope re i . î n c a r e să se s t u d i e z e na ş ­t e r e a ei şi dec i l e g ă t u r i l e cu îna in taş i i , apo i d i fe r i t e le t r a n s f o r m ă r i a l e f i inţei li­t e r a r e de Ia o ed i ţ i e la a l t a cons t i tue , în­t r ' u n d o m e n i u d e va lo r i f i ca re , c u m es te s tud iu l ope re i de a r t ă , o a d e v ă r a t ă cerce­t a r e ş t i inţ i f ică, p e c a r e va lo r i f i ca rea p r o p r i u zis e s t e t i că se va r e z e m a în to t ­d e a u n a . A m p u t e a zice chiar , că o astfel de c e r c e t a r e face p a r t e i n t e g r a n t ă d in s tud iu l es te t ic , p e n t r u ca aces ta d in u r m ă să fie comple t .

D e a c e e a nu p u t e m t r e c e cu v e d e r e a cr i i lea d-lui Ch . D r o u h e t „Vasile Alec­sandri şi scriitorii francezi 1', c a r e a p a r e , 25 d e a n i , d u p ă „L'influence des romanti­ques français sur la poésie roumaine' 1 a lui N. I. Apos to lescu , şi în c a r e profeso­ru l de l i t e r a t u r a f ranceză d e la Un ive r s i ­t a t ea d in Bucu re ş t i a d u c e s p r e deoseb i ­r e de N. I. Apos to lescu o foa r t e r i g u r o a ­să c o n f r u n t a r e d e t e x t e r o m a n t i c e cu di­fe r i te le o p e r e d in ac f iv i t a t ae l i t e r a r ă a

( » U l l H i n i l l l f

I an i P e t r i d i s şi-a a p r i n s o ţ i g a r ă şi-a lua t -o a g a l e s p r e s tânc i le d i n - F a l e r . Lă­s â n d în u r m ă mici le o spă t a r i i r o m a n t i c e d e p r i n p e ş t e r i ,a a j u n s în locul cel m a i î n a i n t a t în v a l u r i şi acolo s'a a ş e z a t jos . S u b el, m a r e a izbia m o n o t o n şi ritmic s tânc i le . A î m b r ă ţ i ş a t cu p r i v i r e a deo­p a r t e ţ ă r m u l faler ic , d inco lo P i r e u l . P e u r m ă , ochi i lui a u u r m ă r i t câ tva t i m p p â n z e l e a l b e c a r e p l u t i a u p e î n t i n d e r i l e de u n a l b a s t r u înch is . I n cl ipa aceea , d in l i m a n u l P i r e u l u i ieşia u n v a p o r şi por -nia s p r e l a r g , l ă s â n d î n u r m ă - i u n n o u r de fum n e g r u . La p r ive l i ş t ea as ta , I an i Pe t r i d i s a oftat . D e c â t e or i n ' a m a i văzu t el v a p o a r e l e p l e c â n d s p r e s t r ă i n ă ­tă ţ i î n d e p ă r t a t e şi n 'a că lă tor i t , în ima­g ina ţ i a lui , c u e le , p e c â n d i m a g i n a ţ i a lui m a i p u t e a d o r i î n c ă c e v a ! Azi însă , v e d e r e a v a p o r u l u i c a r e p leca î n d e p ă r ­t ă r i îl u m p l e a de-o su fe r in ţ ă f ă ră m a r ­gini . V a p o r u l aces ta , c a r e p leca — gân­di a el — e v ia ţa a c e e a s t r ă luc i t oa r e , p e c a r e o v isase el a l t ăda t ă , p ă r ă s i n d u - 1 p e s t ânc i l e aces t ea pus t i i a l e F a l e r u l u i . A-cum toa te g â n d u r i l e î i e r a u acolo , pe, va­p o r u l ace la c a r e o l u a s e s p r e l a r g , p e î n t i n d e r e a a c e e a nes fâ r ş i t ă şi mi şcă toa re , p e n t r u c ă să nu se m a i î n t o a r c ă — p o a t e — nic i oda tă î n d ă r ă t !

S'a r id ica t d e p e s t ânca p e ca r e şedea şi a cobor î t d ă m o l de t o t p â n ă la ţ ă r m . Acolo s'a o p r i t şi a î n c e p u t a p r i v i a p e l e cu o p r i v i r e a t â t d e f ixă, î ncâ t p ă r e a de s t ic lă . A p e l e se d e p ă r t a u şi s e r e î n t o r ­ceau, l e g ă n â n d u - s e , l ă s â n d s p u m e a lbe , c a r e l uc i au la soa re . F ă r ă s ă - ş i dea s e a m a ce face, şi-a l u a t p ă l ă r i a şira pus-o p e ţ ă r m . P e u r m ă , u i t â n d u - s e ţ i n t ă Ia ape , s'a în t ins î n a m t e şi şi-a d a t d r u m u l . A p e ­le a u p lescă i t o cl ipă, d a r p e u r m ă şi-au r e l u a t veşnicul , r i tmicu l , l e g ă n a t u l lo r du - te — v ino s p r e s t ânc i .

A doua z i i -au găsi t c a d a v r u l p e ţ ă rm. Ziare le , c a re , î n t â m p l ă t o r , poves t i au fap­tul , d ă d e a u d e s t i r e că în o d a i a lui , po­l i ţ ia găs ise o h â r t i e pe c a r e e r a u scr ise cuvinte le următoare: „Mă sinucid pentru că viaţa a fost vitregă cu mittel"

Tfâd, O. G. COSTIN

lui V. A lecsandr i , s p r e a d e m o n s t r a ge­neza r o m a n t i c ă şi f r anceză a u n e i bune p ă r ţ i d i n o p e r a ace lu ia , c a r e a ş t iu t să găsească a d â n c a f rumuse ţ e a poez ie i po­p o r a n e ro mân eş t i .

Pe) d. Ch . D r o u h e t l 'a i n t e r e s a t d in b io­graf ia ope re i lu i A l e c s a n d r i numai_ fe­n o m e n u l gene t ic : a c ă u t a t să identifice n u m a i o p e r e l e sc r i i t o ru lu i r o m â n , găsin-du- le i z v o a r e l e î n o p e r e l e r oman t i c i l o r f rancez i ca : L a m a r t i n e , V. Hugo , Th. Gau t i e r , în a c e l e a l e vodevi l i ş t i lor , sau ch ia r a l e d r a m a t u r g i l o r de ta l i a u n u i Molière s a u Emi l e Aug ie r .

D . Ch . D r o u h e t î n g e n e r e l a să l a opa r -te, p o a t e d inad ins , o p e r e l e lui A l e c s a n d r i ce le m a i d e seamă, p e c a r e n u le iden­tifică, fie că n u e cazul , fie că ident i f i ­c a r e a n u m a i p u t e a fi decis ivă .

I n t r ' a d e v ă r la A l e c s a n d r i poa t e n u se a p l i c ă p r o c e d e u l iden t i f i că r i lo r gene t i ce p e n t r u c a p o d o p e r i l e sa le . In to t cazul , ceeace e c e r t e f ap tu l , că d a c ă p r e l u c r a ­rea m a t e r i a l u l u i î m p r u m u t a t s e înfă ţ i ­ş e a z ă ca o pos t - c rea ţ i e , l e g ă t u r a cu mo­d e l u l p i e r d e d in i m p o r t a n ţ ă .

O c o m p a r a ţ i e î n t r e „Le chien du Lou­vre" (Cas imi r De lav igne) şi „Câinele sol­datului" (Gr. Alecsandrescu) ; î n t r e „Les animaux malades de l a peste" (La F o n t a ­ine) şi „Dreptatea leului", G r . Alecsan­d r e s c u î n t r e „La Foret el le bûcheron" (La Fon ta ine ) şi „Toporul şi pădurea'' (Gr. Alecsandrescu) n e p o a t e uşor conv inge c u m m o d e l u l îşi p i e r d e d in i m p o r t a n ţ ă , ca p u r ă d e s c o p e r i r e i s tor ică l i t e r a r ă , în­t ru cât p r e l u c r a r e a i n t r o d u c e e l e m e n t e noi ce-i n u a n ţ e a z ă pozi t iv v a l o a r e a es­te t ică . A c e a s t a n u se î n t â m p l ă în u r m a comparaţiJei, p e c a r e a m face-o I n t r e „La jeune captive" (André C h é n ï e r ) şi „ O fată tânără pe p a i u l morţii" (D. -Boţin-t ineanu) , f i indcă poe tu l r o m â n a ca lch ia t mode lu l f rancez e x t i r p â n d u - i î n să cele ma i i m p o r t a n t e e l e m e n t e d e m o t i v a r e .

D i n ace l a ş p u n c t d e v e d e r e d a r cu u n r ezu l t a t m u l t m a i de favorab i l p e n t r u a u t o r u l imi t a to r es te c o m p a r a ţ i a î n t r e „Gefunden" (Goethe) şi imi t a ţ i a l u i Vă-că rescu d e s p r e c a r e V. A. U r e c h e a v e a î n să o p ă r e r e ce a fost î n de s tu l d e r i ­d i cu l i za tă de c ă t r e T i t u Ma io re scu (Ob­servări polemice І869), ca să m a i ins i s tăm şi no i .

S t ab i l i nd însă l e g ă t u r i gene t i ce î n t r e a n u m i t e o p e r e a l e l u i Coşbuc , ca „Elzo-rab" şi „Die Per le der Wüste'' (S t rach-wi tz) , s a u „Trei D o a m n e şi toţi trei !" şi „An Anfrag" (Kar l St ieler) n e d ă m foar­te uşor s e a m ă că r e z u l t a t u l n u e p r e a d e p a r t e de ace la la c a r e s 'ar a j u n g e p u n â n d a l ă t u r i „L'ajvare (Molière) de) „Aulularia" (Plaut) ; s a u „Hippolytos (Euripide) d e „Phedre'' (Racine) . C u E m i -nescu s 'a făcut a c e e a ş g r e ş e a l ă c â n d „La steaua"... a fost v ă z u t ă p r i n „Der Stern" (Got t f r ied Kel le r ) şi „S'a stins viaţa fa l ­nicei Veneţi i" p r i n „Venedig" ( C e r r i şi L e n a u , d a r m a i a l e s C e r r i ) , s au c â n d „Foaia Veştedă" p r i n „Das dürre Blatt" (Lenau) .

Nu ne ma i r e fe r im la„Hedda Gabler" (Ibsen) fa ţă d e „Patima roşie" (M. Sor­bul ) , la „Niculăiţă Minciuna" (Bră tescu Voineşt i) fa ţă de „Ianko Muzicantul" (Senkieviez) sau „Blana lu i Isaia" (Bră­tescu Voineşt i ) şi „Mantaua" (Gogol) e tc . f i indcă aci i den t i t a t ea mater iaLului b r u t duce la r e f l e x e f ranc deoseb i t e atât ca v a l o a r e câ t m a i a l e s ca e s e n ţ ă es te t ică .

î n s e m n ă t a t e a imi t a ţ i un i lo r s a u a p r e ­l u c r ă r i l o r a c e s t ó r a ' s a u a l e a l t o r a do­b â n d e ş t e u n c a r a c t e r decis iv ş t i in ţ i f ic : sau atunci, când opera imitată nu ajun­ge prin prelucrare la o post-creaţie, fi In laiul acestei identificare* ut pute* sî ne І&ашгемеВ вмі definitiv, dâadu<n»

vmvÉRsüL literar

pos ib i l i t a t ea să ver i f icam l ipsa de valoa­re a operei ; sau îu a l doi lea caz valoa­rea c rea ţ ie i , c a r e a u t i l i za t u n m a t e r i a l vechiu , î n t u n e c ă p r i n l a t u r a p u r es te t ică i n t e r e s u l is tor ic , ş i a t u n c i e x a m e n u l cr i ­t ic d e t e r m i n ă c a r a c t e r u l ce lo r d o u ă va­lor i .

Se m a i pot c ă u t a şi a l t e m o d e l e ger ­m a n e a l e lu i E m i n e s c u s a u C o ş b u c ; s e pot c ă u t a în poez ia c o n t i m p o r a n ă mode­le le f ranceze a l e lui Minulescu s a u cele tot g e r m a n e a l e lu i Blaga . D a c ă o p e r a re f l ec ta tă e s l abă , d e s c o p e r i r e a e i s tor ică si es te t ica o u t i l i zează p e n t r u n e g a r e a va­lorii în o p e r a imi ta tă , d a c ă ea e izbut i tă , mode lu l n e i n t e r e s e a z ă , p e n t r u d e t e r m i ­n a r e a es te t ică a celor d o u ă ope re .

D. Ch . D r o u h e t în l u c r a r e a ce n e p r e o ­cupă , depăşeş t e , d u p ă c u m a m spus , cu m u l t s tud iu l lu i Ni I. Apos to lescu din 1909, î n t r u cât d. Ch . D r o u h e t nu desfă­ş o a r ă cons idera ţăun i g e n e r a l e a s u p r a inf luente i f ranceze la romant ic i i noş t r i , ci se m ă r g i n e ş t e la u n s ingu r scr i i tor , a le că ru i i zvoa re le u r m ă r e ş t e în mod str ict , nu a p r o x i m a t i v .

T r e b u e să ne î n c h i n ă m în faţa aces te i munc i migă loase c a r e s c r u t e a z ă p a g i n ă cu p a g i n ă t e x t e l e f r an ţuzeş t i d in epoca, în c a r e i n f i l t r a ţ i unea e r a p r e z u m a t ă .

S tud iu l d-lui C h . D r o u h e t n e l uminea ­ză de f in i t iv c a r a c t e r u l d e r e p e r t o r i u im­p r o v i z a t a l t e a t r u l u i l u i A lecsandr i în ­t r 'o epocă de f o r m a ţ i u n e a d r a m a t u r g i e i n o a s t r e , c â n d o r g a n u l l u a s e f i in ţă ( tea­t ru l ) , în c iuda p r inc ip iu lu i , î n a i n t e a func-{iunei ( r e p r e z e n t a r e a unu i r e p e r t o r i u ) .

In a c e l a ş t i m p o p a r t e d in l i r i smul său a n c o r a t tot p e ţ ă r m u r i l e r o m a n t i s m u l u i f r ancez în e l e m e n t e l e sa le ce le m a i va­r i a t e n e l ă m u r e ş t e des tu l d e ca tegor ic a p a r e n t a v a r i e t a t e a t eme lo r a t â t d e va­lo roase d a r în g e n e r e tot p e a t â t de p u ţ i n e x p l o a t a t e . Poez ia sa ep ică cu toa­tă i n f luen ţa lu i V! H u g o r ă m â n e o r ig i ­n a l ă î n r e z u l t a t e l e ei es te t ice .

D . C h . D r o u h e t a a c c e n t u a t o r ig ina l i ­t a t e a a c e a s t a a lu i V. A l e c s a n d r i şi poat& că n ' a r fi greşi t , dacă , m e r g â n d m a i de ­p a r t e a r fi văzu t , că aco lo u n d e o in­f luen ţă s t r ă i n ă n u m a i e ca t ego r i c r e -ve l an tă , în în ţ e l e su l t i t lu lu i l uc r ă r i i , a r fi c ă u t a t să d e t e r m i n e va lo r i l e şi a l e u-ne ia şi a le ce le i l a l t e ope re .

A r fi fost i a r ă ş m a i b ine , d u p ă p ă r e r e a noas t r ă , ca a c e s t e x a m e n cr i t ic să fie ge­n e r a l ş i s i s t ema t i c .

D . C h . D r o u h e t , d e va lo r i î n g e n e r e , nu se ocupă , ci n u m a i d e o r ig ina l i t a t e . C â t e o d a t ă î n c e a r c ă va lor i f i că r i ce p e noi n u n e conv inge .

Aşa sp re pMdă, d-sa a junge la convinge­r e a că „Despot Vodă" e cea m a i s l abă d r a m ă d i n l u c r ă r i l e s a l e s e r ioase .

„ In D e s p o t Vodă în să se s i m t e m u n c a : p i e s a lu i A lecsandr i face p a r t e d in ace le l u c r ă r i , d e s p r e c a r e an t i c i i s p u n e a u c ă m i r o a s e a u le iu .

. . .Neconsistenţa c a r a c t e r u l u i p e s o n a . g i i lor în fă ţ i şa te (C iubăr , Despot) î n v e d e ­r e a z ă , c â ' n ' a u r ă s ă r i t d i n fondul i n t i m suf le tesc a l a u t o r u l u i , d a r că sun t combi -парліпі a r t i f i c ia le şi c a l cu l a t e a l e do r in ­ţ e i d e a s e l u a l a î n t r e c e r e cu a u t o r i i ad ­m i r a ţ i a i epoc i i " (pag. 289).

„In s ch imb în „Fântâna Blanduziei" tonu l p iese i n u se, u m f l ă p â n ă la r e t o ­r ica s o n o r ă — însă şi d e m u l t e o r i su­n â n d a gol — d in t i r a d e l e lu i Despo t a l e lu i Tomşa şi Motoc ; d in con t r ă ; de­păş ind deabia pe ce l a l c o n v e r s a ţ i e i f a i -m e c ă p e aud i t o r i cu a c c e n t e l e g ra ţ i oa se ale vo rb i r i i Neere i şd Ge t t e i , s a u cu ac ­cente le me lanco l i ce a l e c ă r u n t u l u i Ho-raţiu, î n a m o r a t de t â n ă r a s c l avă" (pag. 290—291).

Noi credem, că nici Despot Vodă n u e o dramă atât de slediă şi n i c i .Fântâna Blanduziei" una atât d e bună. Suntem

per fec t de aco rd însă a s u p r a valorif ică­ri i lu i „Ovidiu".

„In „ O v i d i u " d o r i n ţ a de a sc r ie o co­med ie a s u p r a e l egan tu lu i poe t a l „Artei iubirii" ş i a l „Amorurilor", d e a î n jghe ­b a cu a l t e cuv in te o l u c r a r e g ra ţ i oa să şi de l i ca t ă î n felul „Fântânei Blanduziei" a fost b i r u i t ă de sugges t iun i l e de a c r e a o nouă p r o d u c ţ i e de s e a m ă p e n t r u p r i m a s c e n ă r o m â n e a s c ă de a sc r ie u n p o e m pl in de suflu l i r ic şi a v a t sp re r eg iu ­ni le î n a l t e a l e ar tei . . . ."

D a r „Alecsandr i nu e r a născu t să scr ie în felul d r a m e i roman t i ce , căc i n u posedă nici imag ina ţ i a a p r i n s ă , nici sens ib i l i t a t ea î n f l ăcă ra t ă , nici bogă ţ i a ve rba lă , nici p rod ig ioasa v i r tuoz i t a t e r i t­mică, nici u ş u r i n ţ a de i n v e n ţ i u n e a r i­m e l o r ce le-a doved i t Victor H u g o e t c . . "

I n t r ' a d e v ă r a ş a cum e conceput Ovid iu l asă să se v a d ă î m p r u m u t u r i l e i nd i r ec t e d in R e n é (Chateaubriand) sau f r ă m â n t ă ­r i l e d e f iz ionomie suf le tească ce le d e s ­cope r im î n D i d i e r s a u H e r n a n i a i lu i Hugo", e ro i s u m b r i u rs i ţ i să r ă s p â n d e a ­scă neno roc i r ea î n j u r u l lor... Ov id iu se e x p r i m ă ca H e r n a n i c ă t r e D o n a Sol' ' din d r a m a lui Hugo şi în felul aces ta , î m p r u m u t â n d a tmosfe ra t i r ade lo r hugo-l iene . A lecsandr i nu i zbu teş t e să ob ţ ină a d e c u a r e a a d e v ă r a t ă î n t r e e r o u l său şi mi j loace le de c a r a c t e r i z a r e s t r ă ine . C r e ­dem însă că d. Ch . D r o u h e t a l u n e c ă s p r e o g e n e r a l i z a r e adesea r i sca tă când c a u t ă î n imag in i l e î n t r e b u i n ţ a t e d e A l e c s a n d r i în toa tă o p e r a sa mode le l e izola te la di­feriţ i scr i i tor i roman t i c i d in F r a n ţ a .

S p r e p i l d ă a s e m ă n a r e a (pag. 121) în­t r e :

... les rois, l es d ieux, les épopées Tourbil lounaient dans l'ombre au vent

de leurs epées (V. Hugo de legende des s iècles

Şi Când te luptai la vântul produs de

spada ta Nimic nu sta în picioare

(V. Alecsandr i , Odă Ia statuia lui Ştefan cel Mare)

s a u î n t r e : (pag. 121) ...Rostabat le geant, tete basse,

Crachant Ies grognements d'un sanglier, Sourd colosse, fondit sur le bon che­

valier (V. Hugo, Le petit roi de Galice) 5І

Grodeck, zis falca-tare în cruntul său avânt

Precum un vier se'nainta prin gloată

Grodeck răpede spada-i în pieptul lui Balaur !

(V. A lecsandr i , Dumbrava roşie)

sun t s imple mi j loace romantice ident ice , nu sun t î m p r u m u t u r i d i r e c t e .

I n o r i ce caz însă monogra f i a d-lui C h , D r o u h e t e unică , p u t e m zice, î n is to­r iograf ia n o a s t r ă l i t e r a r ă , p r i n me toda r i ­gu ros ş t i inţ i f ică în gene re , p e c a r e o în­t r e b u i n ţ e a z ă — a r t r e b u i c i t a te capi to le î n t r e g i p e n t r u aceas t a —• d a r ma i a les p e n t r u g e n u l aces ta de b iograf ie a ope­rei , p e n t r u c a r e es te t ica l i t e r a r ă n u poa­te să-i fie de cât r e c u n o s c ă t o a r e , şi i-ar fi fost şi m a i m u l t dacă a u t o r u l a r h t r a s t o a t e concluzi i le şi nu s 'ar fi m ă r ­gini t m a i m u l t la d e t e r m i n a r e a or igi ­na l i t ă ţ i i de cât a va lo r i lo r .

S C A R L A T S T R U Ţ E A N U

î n s e m n ă r i (Pe marginea altor însemnări)

In a i t ă , s ince r i t a t ea n u p o a t e fi evi­dentă , fără p o s e d a r e a meş t e şugu lu i res­pect iv .

„Fa l s i t a t ea ' 1 u n e i o p e r e n u es te , de cele mai adeseor i , de câ t o insuf ic ien ţă da e x p r i m a r e .

* S u p r e m a v o l u p t a t e , p e n t r u m i n e , n u

s tă a t â t a în d ive r s i t a t ea şi a d â n c i m e a j ocu r i l o r suf le teş t i , p e car i mi le p rovoa ­că N a t u r a , — câ t în a spec te le p e car i suf le tu l m e u le do reş t e şi l e i m p u n e N a t u r i i . м

C â n d reproduci N a t u r a — eş t i scla­vul e i

C â n d o reprezinţi — o dominezi . D a r d a c ă ai în t ine u n suflet de sclav,

n u te î n c u m e n t a '— nenoroc i t u l e ! — să p o r u n c e ş t i s t ă p â n e i ta le .

Vei sfârşi zd rob i t — sub ridicol.. . . •

N a t u r a e o p i a ţ ă b o g a t ă şi vas tă , u n d e mul ţ i g u r m a n z i d a u n ă v a l ă d u p ă t ru fan­d a l e r a r e .

Ar t i s t u lu i — veşnic modes t — îi r ă ­m â n r e s t u r i l e d i sp re ţu i t e .

Şi totuşi e l p r e p a r ă d in e le — p e n t r u o m e n i r e a u imi t ă — cel ma i des făşu ră to r d i n t r e o s p ă t u r i .

Sunt u n e l e t a b l o u r i cu mot ive a l e g r e — şi c l i romat ică funebră .

Ele te j i gnesc şi dor . A ' i luzia , impos ib i l d e s u p o r t a t , că ' t i s t ă

î na in t e o v ă d u v ă ce rn i t ă , c a r e se h l izeş te cu n e r u ş i n a t a b u c u r i e — te c h i a m ă .

••-A r t a es te e d u c a t o a r e a sensibi l i tă ţ i i

noas t r e . Ea poa te fi şi i n s t r u c t o a r e a min t i i

noas t r e . Cu o s i n g u r ă condi ţ ie : să n u n e p r i ­

veze de î n c â n t a r e . i •*•

S i g u r a n ţ a că eşti o r ig ina l , î ţ i î nch ide ca lea o r ig ina l i t ă ţ i i . ;

* Nu-i vre-o p rocopsea lă să te l auz i C a i

fost p l ag ia t . -, N u m a i med ioc r i i po t fi.

Ar t i ş t i i ! c o n t e m p o r a n i se s t r ă d u e s c să păşească , f ă r ă popas , delà r ea l i smul bol­n a v de a s t ăz i — la c lasicism.

N imen i însă '.nu ia a m i n t e că înfr icoşa­tul m ă c e l m o n d i a l a răsco l i t î n suf le tu l omen i r i i , a p e l e s p u m a t e a l e r o m a n t i s ­mulu i . 1

D e a l t m i n t e r i — se zice — toţi c lasici i a u î ncepu t cândva p r i n a fi r oman t i c i .

La n a ţ i u n i l e t i ne r e , cu a r t a în p r u n c i e , critica e o d roga s t r ă i n ă , i n s i p i d ă ş i i nu ­t i lă .

O c a n t a r i d a a Ar te i . Şi e n e c e s a r ă n u m a i a t u n c i c â n d — în

soc ie tă ţ i le î m b ă t r â n i t e — cur ioz i tă ţ i i şi e n t u z i a s m u l u i a r t i s t i c , i -au succeda t i n d o ­l en t a ş i b l a z a r e a .

»: C u m sai dincolo de z a p l a z u r i l e Na tu r i i ,

t e t rezeş t i h o i n ă r i n d în g r ă d i n i l e Sim­bolului . I

Dacă vrei să te împărtăjeşti a ie; din

UNIVERSUL LITERAR 13

N i c o l a e (1819 1852)

G e n e r a ţ i a de là 1848 a fost f o r m a t ă d in-t r 'o p l e i a d ă de suf le te e n t u z i a s t e ş/i d o r ­n ice d.; i n t r o d u c e r e a une i s t ă r i noi şi în­f lor i toare î n ţ ă r i l e n o a s t r e . P e n t r u a iz­bu t i să r ea l i zeze cu succes f rumosu l lor p r o g r a m , t i ne r i i aces t e i gene ra ţ i i n u s 'au d a t în l ă t u r i a sacr i f ica tot ce a u ei m a i s c u m p p e n t r u b i n e l e p a t r i e i . N u m a i cu s ince r i t a t e a d â n c ă şi c u m u n c ă i n t e n s ă să pot r ea l i za fap te m a r i . Nico lae Băl­cescu a fost cel m a i e locvent e x e m p l u a l acele i epoci . Mucen ic a l u n o r idei sf inte, î n t r e a g a sa a c t i v i t a t e a fost î n c h i n a t ă ţ ă r i i . To t ce a scr is şi a făp tu i t aces t m a r e pa t r i o t a l n e a m u l u i , în s c u r t a sa v ia ţă z b u c i u m a t ă , p o a r t ă pece t ea u n u i nobil a l t r u i s m şi exempl i f i c a r ea ace lu i sacrif iciu de s in t e r e sa t un ic î n i s tor ia popoa re lo r .

F i r e b l â n d ă şi de l ica tă , a n i m a t ă de u n suflet î n f l ăcă ra t şi impres ionab i l la o r i c e fI t iniâiUure e x t e r i o a r ă c a r e găs ia î n s t r u c t u r a i n t e r n ă a in ime i sale , r ă s u n e t u l unor n ă z u i n ţ i m a r i şi e fec tu l ce lor m a i î n d r ă z n e ţ e fapte . C o n t r a s t u l vădi t d in ­t r e un fizic p l ă p â n d şi o fire c o m b a t i v ă ş/i ene rg i că a da t n a ş t e r e u n e i l u p t e în­d â r j i t e , c a r e fa ta l a v e a să se sf î rşească p r i n i r ' o m o a r t e p r e m a t u r ă .

C' ru t de f r ă m â n t a r e a s b u c i u m a t ă a v i ş i n e i sa le , Nico lae Bălcescu, cade în ­vins tot d e ea , d u p ă ce îşi î ndep l in i s e dfitcria ca n i m e n i a l tu l d in g e n e r a ţ i a sa.

Deş i p r i n f i rea sa a c ţ i o n a r ă Bălcescu e ra p r e d e s t i n a t poli t icei şi o r a to r i e i , to-

n i inun i l e lui , r a r e , [de a u r , — fii cât ma i s imp lu şi cât m a i n a t u r a l .

•*• T o a t e e l e m e n t e l e un ive r su lu i u r ă sc

î n c r e m e n i r e a . A r t a , d e a s e m e n i . O s t a t o r i n i c i r e a ei, î n s e a m n ă m o a r t e a

— ad ică r e n u n ţ a r e a la d e s ă v â r ş i r e . *

Vă a s i g u r : n u se af lă sens ib i l i t a te a-colo unde se i ţeş te necon ten i t s ens ib le r i a — tot astfel cum nu e p ă t r u n s de po l i t e ţ ă acela ca re , p e mică p e ceas , te face a t e n t a s u p r a pol i te ţ i i .

-Ф-C r e a ţ i a unui l i t e r a t se r eaz imă , fatal ,

pe au tob iogra f i e . Nici o d a t ă însă aceia a p las t icu lu i . R ă t ă c i r e a m u l t o r p las t ic i , obseda ţ i de

l i t e r a t u r ă , v ine , adesea , şi d e aici . *

P e n t r u „eroi i necunoscu ţ i ' ' a i r ăzbo iu ­lui : două m i n u t e de t ă c e r e .

P e n t r u acei a i Ar t e i : o veşnic ie .

Zice a r t i s t u l : C â n d va fi să mor , aş dor i să m ă aflu,

p lu t ind , în spa ţ i i l e i n t e r p l a n e t a r e — i a r t r u p u l meu , u r m â n d d u h u l meu , să l u n e c e ve r t ig inos în a d â n c i m i f ă ră de sfârşi t , să se p u l v e r i z e z e şi să se topească în r i t m u l e t e r n neod ihn i t e i ene rg i i u n i v e r s a l e .

R ă s p u n d e o m u l : D u p ă m o a r t e , v r e a u să m ă 'od ihnesc în

cavoul d e g r a n i t a l famil ie i mele. . .

N . N. T O N I T Z A

E R A T A : I n N r . trecut a l revis te i n o a s t r e — f igur ina a t r i b u i t ă d-lui Ba-raski fşi bo t eza t ă , ,Antineea'' e r a d e fap t o p e r a „PE G Â N D U R I " a d-nei C E L I N E EMILIAN, cu p r i s o s i n ţ ă r e m a r c a t ă î n r ecen tu l „Salon Oficial".

tuş i d r agos t ea n e ţ ă r m u r i t ă p e n t r u fap te­le g lor ioase a le n e a m u l u i său , l -au în­d r e p t a t s p r e t recu t , u n d e el găsia ferici­rea de a pe t r ece cu v i te j i i voevozi şi d e a t ă lmăc i m a i apoi v ia ţa lor î n cele m a i f rumoase pag in i de p roză is tor ică .

S în t foa r te i n t e r e s a n t e a m i n t i r i l e lă­sa te de I. Gh ica de sp re cop i lă r i a l u i N. Bălcescu. La vâ r s t a f r agedă de 15—16 a n i , el se o c u p a in tens cu i s tor ia ţ ă r i i n o a s t r e . >

N. BĂLCESCU

Avea cae te c u c i t a te d i n c r o n i c a r i : „ P e t r u Maior zice.... C o n s t a n t i n C ă p i ­t a n u l zice".... etc.... Deş i n ' a a v u t p r i l e j u l să s tud ieze în s t r ă i n ă t a t e , cum a v u s e s e norocul u n K o g ă l n i c e a n u şi al ţ i i , N. Bălcescu şi-a însuş i t o c u l t u r ă i s tor ică foa r t e boga tă . Tot I. Ghica n e s p u n e în scr i sor i le sale, că Bălcescu c i tea p e is to­ricii s t ră in i , vechi şi mo d e rn i , Xenophon , Tuc id ide , Taci t , e n g l e z u l GibWoln etc.. . . Conv ins că p r o s p e r i t a t e a ţă r i i s a l e se poa t e face n u m a i pe ca lea a r m e l o r , Băl­cescu se face of i ţer . El vorb ia so lda ţ i lo r d e s p r e v i te j ia s t r ă b u n i l o r noş t r i Ştefan, Mihai etc... şi c ău t a să r e d e ş t e p t e în su ­f le tele lor ' ves te j i t e , î n m u g u r i r e a unei vi te j i i d e a l t ă d a t ă . - B i n e în ţe les aces t act e r a c o n s i d e r a t ca un fapt revolu ţ io­n a r şi t â n ă r u l ofi ţer es te nevoi t să vi­zi teze, câ tă va v reme , înch i soa rea . C u toată o p r e s i u n e a s e v e r ă şi a s p r ă a u n e i s t ă p â n i r i s t r ă ine , m i şca rea p o r n i t ă d e N. Bălcescu şi confra ţ i i lui d in Mun ten i a şi Moldova p r i n d e v ia ţă şi a ş t e a p t ă doa r p r i le ju l p e n t r u a se t r a d u c e în t r ' o r ă s -v r ă t i r e în mase .

Aceas t ă zi m u l t d o r i t ă soseş te oda tă , cu a n u l 1848. Mişca rea r e v o l u ţ i o n a r ă d in aces t an , f ăp tu i t ă de t i ne r i i n t e l ec tua l i ionulu i d i n a m b e l e p r i n c i p a t e şi a l i m e n ­t a t ă de u n e l e sp i r i t e d in Apus , n u a r ea ­l iza t un succes depl in . Ea a reuş i t însă să dovedească în fa ţa p u t e r i l o r E u r o p e i că Ia gu r i l e D u n ă r i i e x i s t ă u n p o p o r s u b ­j u g a t , c a r e îşi c e r e d r e p t u l d e v i a ţ ă şi e x i s t e n ţ ă p r o p r i e .

D u p ă c u m r e v o l u ţ i a de là 1821 c o n t r a Grec i lo r , n ' a r fi l u a t f i in ţă f ă ră sp r i j i ­nu l şi sacr i f ic iul e ro ic a l p a n d u r u l u i de l à Vladimir i , tot a ş a şi m i ş c a r e a de l à 1848 n . . i sbucnia f ă r ă în su f l e ţ i r ea şi j e r t f i r e a de s ine a unu i g r u p de t iner i l u m i n a ţ i ; în f r u n t e a c ă r o r a i s to r ia v a t r e c e to t ­d e a u n a p e Necu l a i Bălcescu.

Răsp lă t i t de s o a r t ă cu s u rgh iun , Băl­cescu p o r n e ş t e pe d r u m u l p r i b e g i e i tot aşa de vesel , cum ar fi fost dacă se Înăl­ţ a p e f ront i sp ic iu l unei g lo r i i b i n e me­r i t a t e .

î n a i n t e de a a j unge î n c a p i t a l a F r a n ­ţe i e l t r ece p r i n A r d e a l . Aici a r e p r i ­l e ju l să as i s te l a o m i ş c a r e a n a l o a g ă cu cea d in P r i n c i p a t e , ' sus ţ inu tă de A r ­delen i . D o r i n ţ a sa a p r i g ă d e l i b e r t a t e a pc p o r u l u i r o m â n e s c îl face p e n t r u mo­ment , să se î n c r e a d ă î n s i m p a t i a şi co­l a b o r a r e a r e v o l u ţ i o n a r i l o r u n g u r i . î n d a ­t ă ce cu n o aş t e î n s ă m a i b i n e î m p r e j u ­r ă r i l e mi şcă r i i lu i A v r a m I a n c u e l re­n u n ţ ă la a c e a s t ă c o l a b o r a r e ne fe r ic i t ă .

D u p ă ce î n c e a r c ă în z a d a r să u n e a s c ă pe e m i g r a n ţ i i r e v o l u ţ i e i f ăcând şi un d r u m la C o n s t a n t i n o p o l cu scopul de a putea î n f ă tu i u n i r e a M u n t e n i e i cu Mol-duva, Bălcescu e s t e nevoi t să fugă la P a r i s .

Acolo e l l u p t ă 'V'in scr is ş i p r o p a ­gandă n a ţ i o n a l ă p e n t r u i n t e r e se l e ţăr i i s a l e . I n f o r m e a z ă op in ia publd'că şfl p e o a m e n i i poli t ici din P a r i s şi L o n d r a des­p re soa r t a nenoroc i t ă a R o m â n i l o r şi c e r e cu t ă r i e d r e p t a t e a , p e c a r e o m e r i t ă un popor nev inova t de a t â t e a j e r t f e şi sacrificii .

In u l t imul a n al vie ţ i i sa le se r e t r a g e in I t a l i a la P a l e r m o , u n d e m o a r e la 16 N o e m b r i e 1852.

P e l â n g ă a c t i v i t a t e a sa polritică-naţio-ua lă sus ţ inu tă cu a t â t e a e fo r tu r i , a t â t în ţ a ră , c â t ş i în s t r ă i n ă t a t e N. Bălces­cu ocupă un loc î n s e m n a t şi în ş t i in ţa n o a s t r ă is tor ică .

I n f luen ţ a t de s igu r d e istorici i r o m a n ­t i smulu i , Michele t şi a l ţ i i , Bălcescu pă s ­t r ează totuşi in ope re l e sa le u n t e m p e r a ­m e n t de ob i ec t i v i t a t e ş i d e d o c u m e n t a r e ş t i inţ i f ică deoseb i t d e al lor . Pa t r i o t i s ­mul său r e s f r ân t în p a g i n i l e c a r e g lor i ­fică un t r ecu t , es te u n pa t r i o t i sm sin­c e r şi c u r a t , a n i m a t n u m a i de a d e v ă r u l is tor ic p e n t r u exempl i f i c a r ea şa p i lda u-nei gene ra ţ i i ce e r a inconş t i en tă de el .

D a c ă l u c r ă r i l e sa le i s tor ice c e r a s t ăz i -mul te comple t ă r i , e le se d a t o r e s c d e s i g u r ce r ce t ă r i l o r noi ; si n u insuf ic ienţe i de in formaţ i i a u n u i i s tor ic c a r e a î n c e r c a t să p r o d u c ă ace le s tudi i des tu l d e g re l e p e n t r u epoca lui .

. .Pu te rea armată Ia Români'' s c r i să la v â i s t a de 24—25 d e a n i d o v e d e ş t e o p r e ­coci ta te şt i inţ if ică r e m a r o b i l ă , d u p ă cum şi p u b l i c a r e a ,,MagazinuIui istoric", la u n an* d u p ă aceea , m a r c h e a z ă o m a ­t u r i t a t e b ine d is t inc tă . Ar t i co lu l p r o g r a m d in aceas t ă p u b l i c a ţ i e i s to r ică „Izvoa­r e l e istoriei Românilor* a r a t ă iideûle noi c a r e îl p r e o c u p ă p e Bălcescu în cer­ce t ă r i l e sale . Conv ins de pe a t u c n i d© in ­suf ic ienţa inves t iga ţ i i lo r i s tor ice r e s ­t r â n s e n u m a i în d o m e n i u l p ă m â n t u l u i românesc , el c e r ea î n f i i n ţ a r ea u n e i so­c ie tă ţ i i s tor ice r o m â n e c a r e să c u l e a g ă toa t e d o c u m e n t e l e d in a r h i v e l e E u r o p e i .

„Magazinul istoric" m a i r ă s p u n d e a ş i la o neces i t a t e specific m u n t e a n ă , p u b l i ­c a r e a vech i lo r cronic i , a ş a c u m făcea î n Moldova K o g ă l n i c e a n u în „Letopiseţile" sale , c u e d i t a r e a c ron ic i lo r moldove­neşt i .

As tăz i când i n t e r e s e l e p a t r i e i s u n t în ­locu i te cu ace le a l e ego i smulu i p e r s o n a l şi a l poftei de g lo r i e v a n i t o a s ă şi efe­m e r ă , sacr i f ic iu l nob i l a l l u i N e c u l a i Bălcescu p e n t r u b i n e l e ţ ă r i i a p a r e m a i viu $i m a i g ră i to r .

f GH. C A B D A Ş

SPICUIRI BIBLIOGRAFICE:

A. — Opera, edltil: 1) Puterea armată $1 arta militară delà În­

temeierea principatului Valachiel până acum. I-iul memoriu în „Propăşirea" Iaşi 1844.

2) Puterea armată $1 arta militară Ia Moldo­veni In timpurile măririi lor. Il-lea memoriu în

14 UNIVERSUL LITERAR

„Magazinul Istoric pentru Dacia", t. l i (1846) pag. 36 si urmare. Ambele memorii í 'au reti­părit în ediţia Academiei Române a operelor lui Bălcescu Cf. şi N. Bălcescu „Puterea ar­mată la Români", ed. P . V. Haneş, Buc. Bib. p. toţi.

3) Magazin istoric pentru Dacia, 5 volume, Buc. I (1845), II (1846), Ш (1846), IV (1847), V (1847), în colaborare cu A. T. Laurian. O-perele publicate de N. Bălcescu în această re­vistă istorică sunt: Izvoarele istoriei Romînilor, Românii şi fanarioţii, Ion Tăutul, Miron Cos-tin, Spătarul Ion Cantacuzino, Postelnicul Const. Cantacuzlno, Puterea armată la Moldoveni, Sta­rea socială a muncitorilor- plugari, Campania Romînilor delà 1595, Buletin despre portretele principilor.

4) Filosofia socială în „Foaia pentru minte", 1846, pag. 30 şi urm.

5) Drepturile Romînilor către înalta Poartă, în „Foaia pentru minte" 1848, pag. 341 şi urm. şi în „Convorbiri literare" XXVI pag. 1028 şi urm.

6) Question économique des principautés da­nubiennes. Paris 1850.

7). Mişcarea Rominilor din Ardeal Ia 1848, în „Junimea Romină", Paris 1851, Nr. 3. Repro­dusă în „Revista Romină", Buc. 1862, pag. 588 şi urm. şi în edijia operelor complete a Aca­demiei Române.

8) Cintarea Rominiei în „Rominla Viitoare", Paris 1851 şi în ediţia Academiei. Ediţii mo­derne: Craiova 1891 şi Edit. Flacăra, Buc. 1914 cu o introducere de N. I. Apostolescu. (Se ştie că autorul acestei poeme a iost Alecu Russo şi nu N. Bălcescu).

9) Istoria Rominilor sub Mibai Vodă Viteazul. Ed. Academiei, Buc. 1878 cu o precuvântare de Al. Odobescu. Ed. II, Buc. 1887. Alte ediţii: Buc. Minerva 1901—1902, Idem cu o prefaţă de Al. Lapedatu, Ed. Casei Şcoalelor, Buc. 1908, Edit. Socec în 2 volume p. şcolari.

10) Manualul bunului romin. Introducere de P. V. Haneş, Buc. 1903.

11) Biografii istorice, Biblioteca p. toţi. 12) Testamentul Iui Bălcescu în „Ateneul Ro­

mín", 1894, pag. 352 şi în „Transilvania" 1894 pag. 204,

13) Scrisori în „Revista Nouă" IV pag. 353 şi urm. în „Convorbiri literare" XXXVI (1902), pag. 282 şi urm. şi in I. Ghica „Amintiri din pribegia după 1848, Buc. 1889.

14) Scrisori către Ion Ghica cu notiţe intro­ductive de P . V. Haneş, B u c , Bib. p. to(i.

15) Scrisori inedite delà N. Bălcescu $1 I. Ghica, publicate şi adnotate de N. Cartojan, Buc. 1913.

BIBLIOGRAFIILE 111. CONDIŢIUNI CARACTERISTICE

C u acest conţinut nou şi interesant studiul bibliografiei, care nu mai e simplă notiţa, dar se apropie de co­mentariu, trebue să sufere rigorile unor precise condiţiuni caracteristice cu a căror enumerare şi discu{iune se va ocupa fragmentul de fată şi a-nume :

1. Departe de a fi o simplă însei-lare întâmplătoare şi insuficientă, ele trebue să dea dovadă unei price­peri serioase şi temeinice, a putinţei de a se orienta şi de a înlesni чэгіепг tarea altora. Bazat pe cunoştinţele si­gure istorico-literare, cum şi pe ins­trumentul linguistic al comunicării acestora — ele vor fi — tocmai din cauza acestei temeinicii — o garan­ţie, de neînlăturat în.sensul deplinei şi definitivei lor seriozităţi.

2. Şi dac'ar fi numai atât 1 Atâtea >cercetări bibliografice moderne ne

arată, în fruntea numeroaselor lip­suri de care acestea sufăr, mai cu sea­mă pe aceia a fragmentarismului, şi ce e mai dureros, a fragmentarismu­lui lor întâmplător. Nu e de mirat de loc, prin urmare, că, în felul aces­ta, cercetări de asemnea natura, de­parte de a oglindi complet şi defini­tiv, până la deplina epuizare, exte­riorizările sufleteşti ale scriitorilor şi poeţilor, reprezintă mai degrabă rezultatele îndoelnice şi accidentale ale unor investigatiuni superficiale şi fragmentare, necomplete — şi de aici — primejdioase.

3. De-aici derivă a treia condiţi-i ine : bibliografiile fiind numai tota-lizări enumerative ştiinţifice, reali­zatorii lor vor fi îndatoraţi să pri­vească întotdeauna cu aceiaşi ochi deci : fără părtenirc, toate operele şi pe toţi cercetătorii, indiferent de categoria literară, artistică sau so­cială din care fac parte. Din potrivă, faptul semnificativ de a te opri cu sau fără voinţă, numai la anumite

Buletin bibliografic săptămânal *> OPERE GENERALE. BIBLIOGRAFIE. Crăciun (Ioachim). — Istoriografia ro­

m â n ă în 1923 şi 1924. Repertoriu bi­bliografic. Cluj, (Tip. Ardealul ) . 1926, 157 p. Lei 40.

Gyárfás Elemér. — E g y e n e s ú ton 1901— 1926. Dr. Hirschler Józsel e lőszavá­val. Dicsöszentmárton, (Nyom Erz­sébet), 1926, 313 p.

33 ECONOMIE POLITICĂ. Zănescu (Aurel) . — Organizarea şt i inţ i ­

fică a m u n c e i din punct de vedere ps icho-technic (Expunerea metode i delà Zürich). Bucureşt i , (Tip. Lop­ta, N. Stroilă) , .1926, 8 p.

P a v e l e s c u (Eugen) . — Legis laţ ia Coope­rat istă în România . Iaşi, (Tip. Via-ta Românească ) , 1925, 170 p. Lei 45.

The economica l s i tua t ion and Organi­zat ion of R o u m a n i a in 1926. [Buca­rest, (Impr. Statului ) , 1926] Í66 p . - f hartă-4-6 d iagrame.

* A se vedea tabloul c las i f icat iuni i zec imale în n u m ă r u l 1.

de AL.-SADI IONESCU 35 ADMINISTRAŢIE.

Le p i o b l è m e adminis trat i f en R o u m a n i e Lois de l 'unif ication adminis trat ive et de l 'organisat ion du conse i l su­périeur adminis trat i f précédées du raport généra l contenant un aperçu h is tor ique sur l 'adminis­trat ion en R o u m a n i e et sur la doctrine adminis trat ive e t d'un a-vant-propos par C. D. Dimitr iu . B u ­carest, (Impr. de l'Ktat), 1926, VIII + 2 0 7 p.

Vararn (M.). — M a n u a l de drept admi­n i s trat iv î n concordantă c"u n o u a const i tut ione , cu l egea de unif icare admin i s t ra t ivă d i n 1925, etc. Chişi-

P Lei 1™**" S t a t U l n i ) " Ш 6 > 4 5 9 + I V 37 ÎNVĂŢĂMÂNT. PEDAGOGIE. і о а -й а j £ t u £ a l & P n n c i p e l e Carol 1 9 . 2 - 1 9 2 5 . Bucureşt i , (Tip. Funda-

n cu l tura le Pr inc ipe le Carol), U9?6], 135 p. -f- hartă. Fig.

^ ' - Bibl ioteca pu-ïï?)S»Pere Armencea" d in Brăi la . Schiţă principală de act i iv tatea re-

manifestaţiuni dovedeşte : sau că nu Ie cunoşti pe celelalte (deci incom­petentă, adecă : neseriozitate) sau — şi aci stă vinovata părtenire — că le cunoşti, dar din motive care te privesc, deci : personale, le treci cu vederea.

4. Un asemenea criteriu, neîngăduit în niciun caz, poate dovedi, de cele mai multe ori, invidie, devenind, din ştiinţifică, personală şi interesată. Putem pretinde delà o astfel de in-seilare criterii sau norme călăuzitoa­re ? Ar fi o eroare din cele mai mari. Şi când te gândeşti că studiul biblio­grafic nu trebue să fie, aşa çum mai adesea încă e, un simplu catalog, cum dă Dumnezeu, o năvală întâmplătoa­re de nume, titluri şi edituri. O ase­menea listă, simulând bibliografiea, o denaturează. De aici rezultă că şi cercetătorul bibliograf trebue să se lase condus de un mănunchiu de norme, varieate, noui, unitare, care să-1 ducă la rezultate sigure şi ac­cesibile. Se utilizează mai mult cri­teriul cronologic şi alfabetic Fără să fie (mai ales cel dintâi) cu totul lipsite de interes, ele sânt totuşi ele­mentare. Altele (clasificarea după ge­nuri literare şi poetice, după scoale §i influenţe, după puiblicatiuni) ar putea fi folosite cu mai mult succes. Unde mai pui că, aici s'ar putea a-plica criteriul estetic care ar grupa sub această titulatură operele de in­teres universal şi permanent. Acea­sta cu privire la opera în sine a fie­cărui scriitor. Să mai adaug оатс că aceiaş ar mai putea fi urmărită în desvoltarea sa, delà cele mai sfioase până la cele mai definitive manifestări ? E şi aceasta o contribu-ţiune de valoare care ne dă putinţa să urmărim cum s'a manifestat, în diferite etape, sub diferite influenţe, un talent sau altul.

5. Un alt capitol bibliografic inte-

glonal i s t -cu î tura lă . Bucureşt i , (Tip. Bucovina) , 1926, 7 p. Lei 10.

Criş ianu (Ioan). — Repertor iu de afo­risme pedagogico-ştiinţifiice, cu lese din operele diferiţ i lor autari c lasici şi moderni . Arad. (Tip. Diecezană) , 1926, 63 p. Lei- 15.

Ange le sen (Dr. C ) . — Act iv i tatea mini ­s terulu i instrucţiunii ' 1922 — 1926. Bucureşt i , (Tip. Cartea R o m â n e a s ­că), 1926, 87 p. + 2 hărţi .

Iorga (N.). — Goleşt i i şi alţi elevi ai lui Töpffer î n Geneva. Bucureşt i , Aca­d e m i a R o m â n ă , 1925, 7 p.

a) M a n u a l e l e didact ice pentru Învăţă­m â n t u l special .

Dobrescu (Maria). — P r i n c ă m i n spre civi l izaţie . îndreptar de economie casnică . A patra ediţ ie . Bucureş t i , (Tip. Fundaţ i e i cu l tura le Pr inc ipe le Carol), 1926, 560 p. Fig . Lei 100.

39 OBICEIURI. FOLKLÓR. Ispirescu (P.). — Legende s a u basmele

Români lor adunate d in g u r a popo­rului . Bucureş t i , Cartea R o m â n e a s ­că, [1926], 280 p. Fig. Lei 65.

Rădnlescn-Codin (C) . — Cal d e S m e u , Leu-Para leu şi alte poveşti , l egende, pilde, snoave d in popor. Bucureşt i , Ancora, 1926, 157 p. Lei 18. (Biblio­teca un iversa lă nr. 132—134).

UNIVERSUL LITERAR 15

resant este : Ce s'a scris despre... Fără a fi absolut indispensabil, ne obligă, din moment ce l-am enumă-rat să-i dăm toată amploarea cuve­nită, menţionând dacă nu chiar tot ce s'a scris, desigur, tot ce s'a scris de seamă, răsfoind dacă nu toate colec-ţiunile periodicelor româneşti, fără-îndoială pe acelea ale marilor perio­dice româneşti. Aici bibliograful are ocaziune să se arate nepărtenitor.

Menţionând cu elogii şi des pe unii autori, şi trecându-i sub vălul tăce­rii pe alţii, el va fi bănuit de lipsă do independenţă. De aici nevoia u-nei priviri cât mai largi care să a-ducă la cercetarea ziarelor locale şi care se impue cetirea colecţiiutnilor vizitate. Tot de aici — datoria de a aminti nu numai articolele adhoc,

dar chiar pe acelea în care numele scriitorului ce ne interesează a fost numai amintit în treacăt. E o datorie de conştiinţă de care unii bibliografi să achită aşa de elementar — amin­tind doar câteva nume, dintre care nu lipseşte al lor — şi atât ! E de mirat că pe baza unor astfel de bi­bliografii se pot face studii atât de sărace ? Insuficienţa materialului se păstrează şi în metamorfoza pe care a suferit-o.

6. Cu aceste caractere biografia nu mai apare ca o simplă enumerare indigestă si inumană, ca un catalog inform şi monoform, ca o listă să-Vacă şi neonestă, ca un şir obositor şi întâmplător, ci ca o cercetare serioasă şi comuletă. ca un studiu imparţial si inteligent condus, ca o investiga­ţii nouă şi variată pe care, si sim­plul cetitor, ca şi specialistul o va putea utiliza cu folos. Un singur a-daos îi mai lipseşte : studiul biblio­grafic, snre a avea toată savoarea şi toată frăgezimea unei lecturi plă­cute, trebue să fie însoţit de u n ^ c explicări şi comentarii sau chiar re­produceri, toate în măsură să lumi­neze şi să fixeze mai bine schema enumerativă pe care o definitivează.

Tn felul acesta numai, împărţit în capitole şi subtitluri, întovărăşind

Rădulescu -Cod in (C.). — N e v a s t a l e n e ş ă şi a l t e poveş t i , l e g e n d e , p i lde , s n o a ­ve d i n popo r . B u c u r e ş t i , Ancora, 1926, 173 p. Lei 18. (B ib l io teca u n i ­v e r s a l ă n r . 135—137).

7 A R T E . S P O R T U R I .

Constant inescu - Iaş i (P.). — N a r t h e x u l î n a r t e l e b i z a n t i n e , s u d s l a v e ş i r o ­m â n e , T e z ă de d o c t o r a t l a f a c u l t a ­te de l i t e r e d i n I a ş i . I a ş i , (Tip . Arta, D. M i l n i t z e r şi F . Re i t e r ) , 1926, 291 p. F ig . Lei 150.

Pana i te sou ( M a r i a I.). — Colecţ ie de cu­s ă t u r i n a ţ i o n a l e r o m â n e ş t i d i n dife­r i t e j u d e ţ e . E d i ţ i a I l - a . S e r i a I—IV. B u c u r e ş t i , Casa Şcoalelor, [1926], 4 a l b u m e , de câ t e 12 p l a n ş e . Le i 60.

P o s l u ş n i c u (Miha i l Gr.) . — Din t r e c u ­tu l m u z i c a l a l R o m â n i l o r . C i p r i a n P o r u m b e s c u , v i a ţ a şi o p e r a s a m u ­zica lă . B u c u r e ş t i , (Tip . Cartea Ro­mânească ) , 1926, 95 p . F ig . Lei 40.

Epureanu (Locot . P a u l ) . — M e t o d a de a Î n v ă ţ a , şi p e r f e c ţ i o n a î n n o t u l . T e h ­n i c a î n n o t u l u i r s o d e r n . B u c u r e ş t i , (Tip . R o m â n e Unite) , 1926, 24 p . F i g . Lei 20.

simpla enumeraţiune inteligent cla­sificată cu comentariul şi citatul, studiul bibliografic se ridică la ran­gul de cercetare nu numai serioasa dar indispensabilă atât marelui pu­blic, cât şi singuraticilor specialişti.

PAUL I. PAPADOPOL

Cinematograful CINEMA P A T H É - L I P S C A N I : „ C r i n u l

R o ş u 4 cu R a m o n N o v a r r o .

Uh film p ros t e p r e f e r a b i l u n u i a i nega l căc i aces t a d i n u r m ă e n e r v e a z ă p r i n con­t inua n e s i g u r a n ţ ă î n c a r e ţ i ne p e spec ­t a to r . Ai i m p r e s i a că c ineva te-a l u a t de m â n ă să t e c o n d u c ă p r i n mi j locu l une i mu l ţ imi inu t i l e şi v u l g a r e , d a r m e r e u t e scapă , te p i e r d e ş i tocmai a t u n c i c â n d c r e d e a i că te-a p r i n s m a i b i n e .

Ar fi t r e b u i t foa r te p u ţ i n n u m a i , pen ­t r u c a „ C r i n u l R o ş u " să fie u n film b u n . Vina r e v i n e în î n t r e g i m e s c e n a r i u l u i c a r e es te — passez-moi l ' exp res s ion — p r e a l ă ­b ă r ţ a t , p r e a nes igu r şi a cea s t a tocmai în p a r t e a cea m a i ca rac t e r i s t i c ă a lui .

A t â t m e d i u l câ t şi e v e n i m e n t e l e c e for­m e a z ă e sen ţa f i lmului , sun t e x t r e m de b a ­na le , to tuş i — şi a c e a s t a e u n m a r e m e ­r i t — în felul î n c a r e a u fost concepu te şi m a i a l e s p r i n l a t u r a ps ihologică c a r e fo rmează p r i n c i p a l a p r e o c u p a r e — a r fi p u t u t fi foa r te i n t e r e s a n t e . S u n t î n să p r e a i m i t e p r e l u n g i r i , şovă i r i cu efect p r e a d i l u an t .

I n t e r p r e t a r e a des tu l de b u n ă . R a m o n N o v a r r o a fost corec t dar. . . a m fi a ş t e p t a t p a r c ă m a i mul t .

I n t e r p r e t a ro lu lu i M ă r i s e foa r t e b ine , p r i n f izicul pe r f ec t a d é q u a t ro lu lu i şj p r i n felul i n t e l i gen t î n c a r e a ş t iu t să p ro f i t e de a c e a s t ă p o t r i v i r e . D e a s e m e n e a _ foar te b i n e Wallacej B e e r y în r o l u l Bô-Bô.

M o m e n t u l cel m a i b u n e s t e î n t â l n i r e a lu i J e a n cu Bô-Bô p e che iu l Sene i , mo­m e n t foa r te i n t e r e s a n t a t â t ca s i tua ţ ie , ca a t i t u d i n i şi — l u c r u r a r — ch ia r ca d ia log . U n a l t p a s a g i u i n t e r e s a n t d a r cii foa r te m u l t e s c ă d e r i e r e g ă s i r e a şi m a i a les scena d in t a v e r n ă , s e n ă în c a r e J e a n o d i sp re ţueş t e , sau m a i b i n e z i s v r e a să o d i s p r e ţ u i a s c ă p e M ă r i s e s p r e c a r e îl îm­p inge to tuş i o for ţă n e b ă n u i t de p u t e r ­nică.

M o n t a r e a s labă . To t aşa şi fotograf ia .

8 L I T E R A T U R Ă . • I. L I T E R A T U R Ă ROMANĂ.

a) Poez ie . D e l e a n u ( P r e o t I l ie ) . — M i r e s m e . P o e ­

zii r e l i g ioase . S ib iu , (Tip . D a d a Tra-lană) , 1926, 72 p . Lei 20.

b) Teatru. Petra Pe trescu (Hor ia ) . — T e a t r u p e n ­

t r u d i l e t a n ţ i , l a o r a ş e . I n t r e d o u ă focur i . C o m e d i e de sa lon , o r i g i n a l ă , î n t r ' u n ac t . E d i ţ i a a I l - a . S ib iu , Ed i ­t u r a Asoc iaţ iuni i , 1926, 38 p . Le i 15. ( B u l e t i n u l 41 a l de sp . S i b i u a l „Aso­c i a ţ i u n i i " ) .

Speranţ ia (Th . D.). — T e a t r u s ă t e s c . L â n g ă p ă m â n t . D r a m ă c o n t r a func-ţ i o n a r i s m u l u i , î n 3 t a b l o u r i . E d i ţ i a I I I -a . B u c u r e ş t i . Cartea Românească , [1926], 42 p . Le i 10. .

c) R o m a n . Nuve lă . Doru. — Din s b u c i u m u l v ie ţe i . V l a h u l a .

R o m a n . B u c u r e ş t i , Cartea R o m â ­nească , [1926], X -f- 224 т>. Le i 40.

Lăpedatu ( I o an AL). — M o a r t e a l u i A-s a n . P o v e s t i r e i s to r i că . S ib iu , E d i ­t u r a Asoc iaţ iuni i , F e b r u a r i e 1926, VIII—58 p . Lei 5. (B ib l io teca p o p u ­l a r ă a „ A s o c i a ţ i u n i i " . A n u l XVI, N r . 134).

CINEMA L U X : P a t t şi P a t t a c h o n . Aceiaşi . V a r i a z ă d o a r d e c o r u r i l e : des tu l

de i n t e r e s a n t e v e d e r i d in ţ a r a p o p u l a r i l o r comici . Aceleaş i h o h o t e de r â s î n sa l ă î n c a r e d o a r t e m p e r a t u r a e r a m a i r id i ca t ă „et p o u r cause" .

P . u. Ig.

P E N T R U M O N U M E N T U L LUI MIHAIL EMINESCU

• P e n t r u a c t i v a r e a s t r â n g e r i i fon­du r i l o r n e c e s a r e r id ică r i i în Bucureş t i , a ui,ui m o n u m e n t lui Miha i l Eminescu , comi te tu l ins t i tu i t în aces t scop, a ho tă -rî t să o rgan i zeze în C a p i t a l ă şi în măriile o r a ş e d in ţ a r ă , m a r i fes t iv i tă ţ i a r t i s t i ce şi c u l t u r a l e .

I n Bucu re ş t i se va o rgan iza , î n t r e a l ­tele, î n t r ' u n pav i l i on din P a r c u l C a r o l o expoz i ţ i e a m a n u s c r i s e l o r lu i Miha i l Eminescu .

C o m i t e t u l r o a g ă ins i s t en t p e t o a t e p e r ­soane le ca r i p o s e d ă manusc r i s e , p o r t r e t e , fotografi i şi î n g e n e r e o r i ce a m i n t i r e r ă ­masă de p e u r m a m a r e l u i p o e t r o m â n , să b inevo iască a1 i le p u n e la dispozi ţ ie , p e n ­t ru a f igura în aceas t ă expoz i ţ i une , as i ­g u r â n d t o a t e p e r s o a n e l e b i n e v o i t o a r e , că toa te aces te ob iec te vor fi a d m i r a b i l p ă s t r a t e şi r e s t i t u i t e î n per fec tă s t a r e .

T o a t e comun ică r i l e se vor a d r e s a : Comi t e tu lu i p e n t r u m o n u m e n t u l lu i

Eminescu , Bucureş t i , ca l ea Victor ie i No. 31.

20 Iunie , 1844: S 'a n ă s c u t î n Tâ rgu -J iu lu i p o e t u l d r a m a t i c Gh. B e n g e s c u -Dabi ja .

1S4S S'a n ă s c u t î n S te i (C r i ş ana ) fol-k l ó r i s t u l M i r o n P o m p i l i u .

1*91: A m u r i t m a r e l e i s t o r i c ş i pol i ­t i c i an M i h a i l K o g ă l n i c e a n u .

21 Iunie , 1872: A m u r i t p o e t u l N i c o l a e Sche le t i .

23 Iunie , 1834: S 'a n ă s c u t î n B u c u r e ş t i m a r e l e p r o z a t o r A l e x a n d r u Odobescu .

Zi Iunie , 1836: S 'a n ă s c u t î n I a ş i j u n i ­m i s t u l I o a n I a n o v .

26 Innie , 1860: A p a r e î n Bucu re ş t i „ P e p e l e a " g a z e t ă u m o r i s t i c ă c o n d u s ă d e I. C. F u n d e s c u .

I I I . L I T E R A T U R Ă S T R Ă I N Ă TRADUSĂ. D o y l e (Conan) . — F u r t u l t a l i s m a n u l u i

, . U r i m - v e t h u m i m " . I n r o m â n e ş t e ; de D. N a n u . B u c u r e ş t i , AdevëruI, [1926], 31 p . Lei 4. ( L e c t u r a N r . 68).

Balzac ( H o n o r é de). — A m o r u l m a s c a t s a u n e s o c o t i n ţ ă ş i fe r ic i re . R o m a n u l ined i t . C u o i n t r o d u c e r e de D. K a r -n a b a t t . B u c u r e ş t i , Cartea R o m â n e a s ­că, [1926], 88 p . L e i 6. (Bib l io teca M i n e r v a N r . 116).

Mérimée ( P r o s p e r ) . — D a m a de p ică . I n r o m â n e ş t e de S. P a n t e l i . B u c u r e ş t i , AdevëruI, [1926], 31 p . Lei 4. (Lec­t u r a N r . 67).

M a n n (He in r i ch ) . — F e c i o a r e l e . I n r o ­m â n e ş t e de E. M a r g h i t a . B u c u r e ş t i , Adevărul , [1926], 31 p . Lei 4. (Lec­t u r a Nr . 65).

Tit L iv in . — L e g e n d e e ro ice . T r a d u c e r e d i n l a t i n e ş t e de Nico lae P a n d e l e a . B u c u r e ş t i , Cartea R o m â n e a s c ă , [1926], 80 p . Le i 5. (Bib l io teca Mi­n e r v a Nr . 114).

Tolstoi (Leon) . — Cazaci i . T r a d u c e r e de E r n e s t E n e . B u c u r e ş t i , Cartea Ro­m â n e a s c ă , [1926], 2 vol . , 205 p . Le i 15. (Bib l io teca M i n e r v a N r . 126, 127,

127 a) .

16 UNlVSnSUL LITERAR

E C O VI R I REDACŢIONALE

• Nui vom c e r e scuze c e t i t o r i b r noş­tri penf ru „ inc iden tu l r e g r e t a b i l ' ' din n-rul t r ecu t : desenu l r e g r e t a t u l u i Leon Donif i a a p ă r u t r ă s t u r n a t . Nu c e r e m scuze : a r î n s e m n a să n e socotim v ino­vaţ i .

Şl n u sun t em. Exp l ioa ţ iun i d e o rd in t ehn ic , t e r o a r e a

n u ştiu că ru i d u h de miez de noapte^ a făcut ca ceeace noi aşezasem cuviincios să a p a r ă s p r e m a r e a n o a s t r ă d i s p e r a r e , r ă s t u r n a t . Am cere , dacă s 'ar p u t e a , ier ­t a r e d o a r b u n u l u i d i s p ă r u t Leon Donic i .

G Zăbava cu ca r e a p a r m a n u s c r i s e l e ca şi o r d i n e a î n c a r e se t ipă resc , ca şi a m â n ă r i l e u n o r a n u m i t e cronic i t r e b u e s c p u s e p e s eama s inguru lu i i m p e r a t i v ca-p r i c ' o s n e î n d u p l e c a t : paginaţia.

O r i c e a l t ă i n t e r p r e t a r e es te a l ă t u r i de a d e v ă r .

• Rud. A. Knapp. Binevoiţ i , v ă rog, a ni comunica d in nom a d r e s a d-v.

ACADEMIA ROMÂNĂ • D o u ă şed in ţe so lemne , p r e z i d a t e de

M. S. Rege le . In p r ima , r ecep ţ i a s a v a n t u l u i p ro feso r

Emil Racoviţă, de là U n i v e r s i t a t e a din C l u j , unu l d i n t r e p r o m o t o r i i speologiei , ş t i in ţa peş te r i lo r : In r ă s p u n s u l său, d. dr. Antippa, a făcut e log iu l nou lu i m e m - ' b r u şi a e x p u s vas ta sa ac t iv i t a t e ş t i in­ţifică. D. prof. Emil Racovi ţă conduce şi as tăzi cea m a i veche r ev i s t ă de s p e o l j -gie din F r a n ţ a ; c e n t r a l a ce rce t ă r i l o r în aceas t ă direcjile la Sorbona to t de d-sa e înf i inţată i a r la C lu j , conduce în p r ezen t ini i n s t i tu t de 'speologie în f i in ţa t d e d-sa.

A doua şed in ţă so l emnă a p r e a m ă r i t p e M. S. Rege le cu p r i l e ju l împl in i r i i a 60 d e uni . D i n r ă s p u n s u l M. S. Rege lu i , t r ebuesc r e ţ i n u t e cuv in te l e de a p r e c i e r e a munc i i î na l t e i ins t i tu ţ i i ca şi sp r i j i nu l a n u a l d e 1 mi l ion p romis din fondur i l e F u n d a ţ i e i C u l t u r a l e Rege le F e r d i n a n d ca r e va lua fi inţă. E de amin t i t că d. ge­n e r a l Averescu a p r o m i s 5 mi l ioane Aca­demiei p e n t r u l u c r ă r i l e dicţionarului! .

REVISTE • SOCIETATEA D E MAINE (111, 24,

П I u n i e . Cluj) : Un judic ios a r t i co l a l d-lui Ion Clopoţel î n b r ă ţ i ş e a z ă l a t u r i l e p r o b l e m e i î n v ă ţ ă m â n t u l u i : profesorul 1 , e levul , a c t i v i t a t ea e x t r a ş c o l a r ă , i luz ia c lăd i r i lo r etc . O fer ie i tă sugges t ie în r â n ­d u r i l e :

„Dar noi vorbim despre pasiunea profesio­nală, despre apostolatul catedrei. Unde este ma­rea publicaţie pedagogică â ţării, care' să intre cel puţin săptămânal în şcoala .de orice grad ar fi ta , cu probleme pedagogice, cu lecţii prac­tice, cu teorii ştiinţifice, cu articole primite delà profesori luminaţi din toate colţurile ţări', cu • ecouri de nemulţumiri şi revendicări, cu publi-caţimvi şcolare, ordine, proiecte ? Marele corp al inspectorilor ar putea foarte bine să reali- -zeze aşteptata revistă, ori să se dea o aseme­nea însărcinare câtorva profesori dăruiţi cu ta­lentul scrisului pentru fiecare categorie de şcoa­lă: ce uşor s'ar putea face cinci detaşări pen­tru redactarea publicaţiei care ar fi menită sa stimuleze activitatea învăţământului cel puţin într'o măsură egală cu ministerul însuş, — nu mai vorbim că mijloacele materiale ar fi infim de mici căci înşile şcolile ar susţine bucuros în mod voluntar cheltuelile".

D. EmanoiI Bucuţa sc r ie despre G r a -m e t î c a lui E l i ade R ă d u l e s c u a c ă r e i copie, în poses ia î n v ă ţ a t u l u i M. G a s -te r , delà Lond ra , e r a socot i tă ca f i ind g r a m a t i c a lu i Lazăr. Şi cu pri lejul acesta o frumoasă evocare, î n cadru londonez, a figurii învăţatului Gaster,

• A D E V Ă R U L LITERAR ŞI ARTIS­T I C (Vil, 288, 13 I u n i e ) : p ă r i n t e l e Gala Galaction, d e s ă v â r ş i t u l st i l is t al scr i su lu i nos t ru v o r b e ş t e cu me lanco l i e d e u r â ţ i -r ea m o d e r n ă a m â n ă s t i r i i C ă l d ă r u ş a n i :

„Pentru noi, orăşeni, nenorociţi, bolnavi de urletul străzilor şi de ţipetele automobilelor, a-cest locaş tihnit ne învălue mai întâi cu pacea Iui. O pace clară, punctată cu rare virgule so­nore, şi care dăinueşte între cele două oglinzi, cu ape şi cu fantasme gemene.

Geamlâcul, de unde privim, se reazimă pare-că pe creştetul unei dumbrăvi de copăcei cu îoadă, crescuţi între tălpile stăretiei şi sânul la­cului. Câţiva plopi răzbesc, din trestiile dese si rumenesc soarele, pe care noi nu-1 mai vedem, sălbile lor tremurătoare. Depărtatele zări de codri, stufişurile si ostroavele plutitoare, câteva luntrii scobite în câte un singur trunchiu de copac, sfâşie între ele zăbranicul roşu al amur­gului Si-i lasă fâşiile să se înnece în adânc. Dincolo de trestiile muiate în sâiige şi dincolo de două-trei bare de argint, trec încet, în barcă iargă, năvodarii cari se pregătesc pentru lucrul de noapte".

• VIAŢA L I T E R A R A (T. 17. (2 I u n i e ) : D u p ă ce d e m o n s t r e a z ă că l i t e r a t u r a ro­m â n e a s c ă nu a r e u n c a r a c t e r colonial , d. Charles Drouhet, i n t e r v i e w â t de d. T. Va lé r i án , a r a t ă nevoia une i c a t e d r e de l i t e r a t u r i c o m p a r a t e :

„O astfel de catedră se impune. Dar litera­tura comparată să nu fie concepută ca o tăere în felii, ca o juxtapunere fără nici o unitate organică a literaturilor europene ci ca ostudiere amplă a felului cum aceleaş teme şi aceleaş idei s'au diversificat după popoare. Don Juan, de exemplu, are felurite chipuri de a se arăta după sensibilitatea fiecărui neam.

Romantismul de asemenea la o altfel de ca­tedră trebueşte studiat ca un-moment carac­teristic european într'o anumită epocă, însă rea­lizat diferit după împrejurări. Studiul acestor diverse realizări a unui moment sufletesc ar for­m a — după mine — obiectul -catedrei despre care mă întrebaţi. Şi în felul acesta s'ar do­vedi inutilitatea imitaţiilor, dar şi fecunditatea sugestiunilor".

C O N T I M P O R A N U L (V. 67. 1 Mai) : o „vizi tă ' ' la D e l t e i ! a d-lui Marcel Iancu şi a d m i r a b i l e pag in i în c o n t i n u a r e a nu­velei Luntre şi punte a d-lui Ion Vinea. Vervă , fantezie , ps ihologism, un p re ţ ios a r g i n t viu se sba t e în scr isul aces tu i o-гіціііаі scr i i tor . • ' • FAMILIA (I. 3, Maiu O r a d e a M a r e ) : A d m i r a t o r i i n a t u r e i , de Cezar Petrescu; D o u ă f lagele de George Bota ; d e s p r e Academia de d r e p t din O r a d e a M a r e in-fo rma ţ iun i şi d e z i d e r a t e e x p r i m ă d. I. Pogan. '

P B E M U P E N T R U D E S E N E DE COPII Pictorul N. N. T.onitza anunţă, pe această

cale, instituirea a trei premii anuale, cari vor dura trei ani . consecutivi (1926—1927—1928) pentru cele mai caracteristice desene (în ne­gru sau colori) executate numai din minte, sau numai după natură, dé către copii, cari să nu fi depăşit vârsta de 13 ani. Trimiterile se vor face de pe acum. în plicuri recomandate, pe adresa: N. N. Tonitza, str. Popa Soare 66, Bucureşti, până la data de 1 Sept. a. c. Fiecare copil va putea trimite, în acelaş plic, chiar zece exemplare desenate, cari vor purta, pe contra pagină, în afară de titlul bucăţii, numele şi pronumele concurentului, anul, localitatea $1 ţinutul de naştere; şcoala, localitatea şi ţinu­tul în care se află in prezent, precum şi pro­fesiunea tatălui şi a mamei. Lucrările primite vor fî cercetate între 1 Sept.—1 Oct. a. c. de către o comisiune compusă din un profesor de pedagogie, un scriitor, un cronicar de artă, un sculptor şi un pictor, al căror nume se vor anunţa la timp.

Cele mai izbutite desene — (mai copilăreşte izbutite) — vor fi reproduse în mai multe ziare si reviste şi premiate după cum urmează:

Premiul I 1500 Iei Premiul II 1000 Iei Premiul III 500 Iei

Odată cu publicarea rezultatului acestui con­curs (1 Oct. c ) , premiaţii vor primi prin man­dat poştal, la adresele indicate, sumele res­pective.

Concursurile acestea n'au nimic comun cu obişnuitele întreceri de locuri şi şarade, orga­nizate de numeroasele publicaţii hărăzite ex­clusiv copiilor. Ele urmăresc un scop mult mai înalt, anume acela de a aduna cât mai nume­roase documente, ce vor servi ulterior la un studiu amănunţit şi atent asupra ' evoluţiei teh­nicii in legătură cu evoluţia sufletească a ar­tistului contimporan.

In această delicată muncă, pictorul N. To­nitza se bizue cu încredere mare pe sprijinul luminat al tuturor d-lor profesori, învăţători, preoţi, artişti, părinţi de pretutindeni, cari sunt deopotrivă preocupaţi de problemele sufleteşti ale copiilor noştri.

D I N S T R Ă I N Ă T A T E

• „O su t ă u n a ' ' se n u m e ş t e soc ie ta tea femei lor bibl iofi le în f i in ţa tă de c u r â n d la P a r i s d a t o r i t ă in i ţ i a t ive i b a r o a n e i de B r i n u i i t ş i d-nei A lbe r t Pigasse .

Aces te „ O s u t ă una 1 ' vor pubb'ca in f iecare an un vo lum de lux c a r e va în­cerca să concureze ser ios cele m a i l uxoa ­se pub l i ca ţ i i a le „ su te lo r şi pe unu'' de asocia ţ i i d e bibl iof i l i .

• P r e m i u l Ca tu l l e -Mendès a fost îm­p ă r ţ i t de j u r i u poe ţ i l o r Wil f r ia Lucas , a u t ó i u l vol . , .Cité b l e u e ' ' şi Noël G a r n i e p e n t r u vol . „Le m o r t mis eu c ro ix" , fie­c a r e ob ţ i nând un n u m ă r egal de vo tur i .

• Sc r i soarea lu i G. H a u p t m a n n p r i n ca r e refuză a face p a r t e din. A c a d e m i a e e r m a n ă . p u b l i c a t ă de noi în î n t r e g i m e îh n u m ă r u l t r ecu t a p rovoca t p r o t e s t u l lu i M a x Linder imânn, ac tua lu l ; preşcr . d in t e al acele i Academi i .

D u p ă ce a r a t ă că H a u p t m a n n a lua t p a r t e la d iscuţ i i le ce a u a v u t loc cu p r i ­le ju l p roec tu lu i de cons t i tu i r e a l Acade­miei , a p r o b a t î n t r u to tu l şi că a p r e z i n t a t ciliar o l is tă de poeţ i c a r e a r . t rebui lua ţ i în cons ide ra ţ i e , L i e b e r m a n n sfârşeş te astfel :

„ D u p ă discuţ ia aceea , r e p r e z e n t a n ţ i i Academie i , ' c a r e a u fost p rezen ţ i , n ' au a v u t deloc impre s i a că d- ru l H a u p t m a n n a r a v e a d e făcut obiecţ i i a t â t d e ' h o t ă r î -t oa re împo t r i va înf i in ţă r i i u n e i secţii d e poez ie ; căci, în aces t caz, p a r t i c i p a r e a sa 1л s t ab i l i r ea une i l is te de cand ida ţ i a r fi f )st de ne în ţe les şi fără rost . I a r cu o-cazia discuţ i i ini i cu p r i v i r e la l i s ta can­d ida ţ i lo r ce t r ebu ia p r e z i n t a t ă min i s t e ­ru lu i , el n ' a spus nici un c u v â n t c a r e a r fi lăsa t să se î n ţ e l e a g ă că el n ' a r accep ta n u m i r e a lui e v e n t u a l ă în noua sec ţ iune . Fa ţ ă d e p r i e t e n u l său, s cu lp to ru l Klinisch, d-riil G. H a u p t m a n n , s 'a e x p r i m a t de mai m u l t e o r i f avorab i l cu p r i v i r e la p l a n u l în f i in ţă r i i secţ ie i d e poez ie" .

Vom pub l i ca la t i m p r ă s p u n s u l lu i G e r h a r t H a u p t m a n n , a ş t e p t a t cu m u l t ă n e r ă b d a r e .

F O T O - T E C H N I C A

• Socot im d e a n o a s t r ă d a t o r i e ca în m ă s u r a î n c a r e a p r e c i e m oficiile a t e l i e ­ru lu i nos t ru , p r o p r i u , d e z incograf le să sub l in iem că e x c e l e n t a ca l i t a t e a foto­graf i i lor d e p e t a b l o u r i l e Sa lonu lu i Ofi­c ia l se d a t o r e s c i n s t i t u t u l u i . fotograf ic Fo to-Technica , sp la iu l K o g â l n i c e a n u .

Redactor PERFESSICIUS