Turta dulce ca acum o suta de aniSe iau un kilogram de faina, 200 de grame de miere, o jumatate de kilo­gram de zahar, sase oua intre­gi,coaja rasa de la o lamaie mare, doua lingurite de cuisoare, doua lungurite cu varf de scortisoara, o lingurade bicarbonat de sodiu o lingura rasa de amoniu, timp si suflet. intr-un castron se bat bine cu mixerul cele sase oua intregi si cand s-au intarit se adauga zaharul si seames­teca bine compozitia, pana se mai intareste. Ar fi foarte bine ca mierea sa se incal­zeasca putin(eventual in cuptorul cu microunde), dupa care se toarna si ea in compozitia de ou cu zahar. Se pun apoipeste toate acestea, printr-o sita, scortisoara si cuisoarele (care au fost macinate in rasnita de cafea), dar sicoaja de la lamaie si faina si se amesteca totul cu grija sa nu faca cocoloase. Compozitia se toarna apoi, pe o planseta pentru a se framanta. "E bine sa se folo­seasca cat mai putinafaina cand se lucreaza. Eu pun aluatul pe planseta si putina faina intr-un colt, in care imi inmoi palmele."La aluat se lucreaza aproximativ o ora, pana cand devine neted. Se pune, apoi, intr-o punga de nailon si seda la rece in frigider pentru maxim 48 de ore si minim 24 de ore, pen­tru a se combina aromele. Dupa ce s-a odihnit in frigider, inainte de a se lucra, se scoate aluatul de la rece si se tine la temperaturacamerei pana se inmoaie putin, dupa care se intinde o foaie de aproximativ patru, cinci milimetrigrosime, care se taie cu formele dorite. Se asaza pe tava foarte putin unsa cu ulei, hartie de copt si se puneturta dulce in cup­torul preincalzit, unde sta la copt aproximativ 20 de minute. Se bat doua galbenu­suride ou cu putin lapte si imediat ce turtitele se scot din cuptor, cu o pensula, se ung cu aceasta compozitie,dupa care se asaza pe o suprafata plana, cu mare grija, pentru a nu se indoi. in cazul in care se vreadecorarea lor cu glazura de zahar, trebuie asteptat 24 de ore, pana se usuca. Pentru glazura se iau 100 de grame de zahar pudra dat prin sita si un albus de ou proaspat si se batimpreuna, cu un mixer, pana cand se intareste albusul si zaharul se topeste bine. Se pune, apoi,compozitia intr-o punga in care se face o mica gaura si cu ajutorul ei se decoreaza turta dulce, dupa bunulplac al fiecaruia. Asa suna reteta de turta dulce de la tanti Faze, dupa cum o numeau colegele de serviciu pe doamnaElisabeta Fazekas, care are 74 de ani. Tanti Faze a ales sa le imparta­seasca cititorilor Tribunei cea maidraga prajitura, turta dulce din caietul cu retete al mamei sale, care la randul ei cunoaste ingredientele siproportiile de chimist de la bunica. O turta asa cum a vazut fiecare Craciun sibian, inca de dinainteavremurilor baro­nului Brukenthal, fiind "dulcele" favorit de iarna al locuitorilor vechii cetati transilvane. Fara colindatori si fara sarmale Tanti Faze, care este de etnie maghiara, nu ne-a impartasit doar reteta cea mai draga inimii sale, ci siamintirile din Craciunul ei romano-catolic, care cuprind, ca un nor, anii tineretii cu scoala elementara de"la maici" de pe strada Dealului si cei ai copilariei, cand ca­dourile erau aduse de inger. "La noi nu semerge la colin­dat. Craciunul este strict o sarbatoare de familie", ne spune doamna Elisabeta, subliniindca inainte de marea sarbatoare crestina cu patru saptamani, romano-catolicii intra in Advent si "in fiecarezi, pe la 6.45 di­mi­neata, la biserica se desfa­soara o slujba scurta, nu obisnuita ca cea de dumi­nica".Adventul nu este sin­gura particularitate, ci si obiceiurile casei. "La noi sarmalele se fac la Revelion.Pentru Craciun se pregatesc fripturi, cu doua zile inainte de marea sarbatoare, pe 23 decembrie. Deobicei, pentru Craciun preparam curcan umplut cu prune uscate, pui umplut, friptura de porc si aperitive.in 24 se face numai cozonacul si se impodobeste pomul cu lucrusoare facute de mana", mai spune tantiFaze, amintindu-si de vechea credinta, cum ca in Ajun, Iisus Hristos insarcineaza un inger sa le ducabradul si cadourile copiilor cuminti. "ingerul zboara prin geam, lasa bra­dul si cadourile si cand totul e

Pagina 1 / 2

gata pregatit, pleaca su­nand clopotelul. Eram mica si imi amintesc cum tot­deauna am avut brad de jossi pana in tavan, iar in brad puneam artificii si lumanari". Un brad inalt si bogat de sub care se iteaucadourile invesmantate in hartie de matase alba. "Era foarte important ca si cadourile sa fie aspectuoase.Pe vremea aceea le impachetam in hartie de matase alba, iar snurul cu care le legam era crosetat din lanasau din bumbac si neaparat, la fiecare cadou, era asezat un bradut. Mai decupam o inimioara din hartie pecare scriam numele celui caruia ii era destinat sau il notam direct pe pachet." isi amin­teste doamnaElisa­beta, aratandu-mi cadourile pe care le-a pregatit deja, fiecare dintre ele fiind "incins" si acum, caatunci, cu fir lucrat de mana. "Important mai era si felul in care era aranjata masa. imi amintesc cum mama scobea un mar, in carepunea o hartie mai groasa, sau staniol, care se gasea foarte greu, si o lumanare. Puneam foarte mare pretpe suflet si ca­dourile trebuiau sa arate asta. Turta dulce este si ea importanta. Nu lipsea si nu lipsesteniciodata de Craciun, pentru ca pe masa de sarba­toare, in farfuria fiecaruia se gasea cate o turta dulcemica." Turta dulce a fost me­reu pentru tanti Faze un sim­bol al Craciunului, care i-a marcat atat de multamintirile, incat, acum, la fel ca si mama ei, "construieste" casute din materialul de poveste. "Mama faceacasute din turta dulce. Şi acesta este cadoul meu pentru familie. Fiecare, in parte, primeste o casuta" Ajunul si Craciunul Craciunul este o sarba­toare a familiei, a impacarii cu sine si cu ceilalti, lucru care se regaseste inruga­ciunile casei. in Ajun, "dupa ce scoatem si dis­tri­buim pa­chetele spu­nem ruga­ciunea si ne dammana, lucru pe care il faceam mai ales daca eram pu­tin suparati sau agitati, iar dupa ce mancammer­geam la slujba de noap­te de la biserica, din jurul orei 22. Baie­tii mei dupa ce au cres­cut maimergeau putin cu prietenii dupa slujba, dar nu stateau mult pentru ca a doua zi eram la biserica". in 25decem­brie, in prima zi de Craciun, la ora 10 se merge la bise­rica. "Mama era ro­mano-catolica si tatarefor­mat si ei doi s-au inteles ca daca vor avea fete, acestea vor fi romano-catolice, iar baietii reformati.La fel a fost si in familia mea, dar in prima zi de Craciun mergem la bise­rica la reformati ca sa fimimpreuna cu toata familia", mai spune tanti Faze, poves­tind cum vizitele se fac in dupa- amiaza mariisarbatori dar numai la prietenii foarte apro­piati, oamenii transfor­man­­du-se in musafiri abia in a douazi de Craciun. Doamna Elisabeta este o femeie plina de viata care isi umple la maxim si cu folos fiecare zi. Acum, inprag de Cra­ciun, a pregatit de sarba­toare unul dintre colturile casei, in care, pe langa turta dulcepreparata dupa vechea reteta a mamei si a bunicii, a asezat in miniatura, ieslea in care s-a petrecutminunea Nasterii Mantuitorului. Nu numai scena aceasta ii aduce bucurie, ci si cele patru "personaje"confectionate de sotul ei trecut la cele vesnice. "A facut din panusi de porumb toata familia noastra. Eisunt cei doi baieti ai nostri si aici, langa, suntem noi. Eu sunt cea cu codite, asa cum aveam cand m-acunoscut el", mai spune tanti Faze zambin­du-i cu drag cadoului facut de sotul ei cu multi ani in urma.

Cuvinte cheie: brukenthal artificii buia biserica vremea revelion maghiara cetati transilvane cadouribac lumanari casute cort particulari iisus hristos miere decor oar coala

Pagina 2 / 2