ABORDĂRI INTERDISCIPLINARE ALE VIOLENŢEI ÎN FAMILIE

Procesarea multinivelară a traumei în separarea

prin divorţ şi impactul asupra relaţiei părinte copil

Camelia - Anca BorleanPsihoterapeut,mediator

- Oradea, 2016 -

Conflictul in cuplu

- Diferenţierea sinelui• In cuplu • Faţă de familia de origine • Negocierea rolurilor• Starea de sănătate psihică• Relatia cu familia de

origine

• Parentalitatea • Disciplinare• Afecţiune • Luarea deciziilor• Alianţe• Coaliţii

Sistemul familiei

Organizarea familiei

Functia adaptativa (rezolvare de problemeParentalitatea – coparentalitate

Caracterul familiei

(contextul)

ComunicareImplicare si continuitate

AlianţeViata emoţionala a familiei: atmosferaIdentitatea familiei (transgenerational

Competenţa familiei Abilitatea de a se organiza pe sine

Adaptarea la stresorii specifici crizelor ciclului de viata a familiei

Introducere Divorţul - ameninţă echilibrul familiei ca întreg Abordarea sistemică

investigarea antecedentelor stresorilor relaţionaţi cu divorţul modul în care sistemul se re-organizează pentru fiecare

individ Familia - sistem unic cu legături de natură biologică, afectivă,

legală, geografică şi o istorie comună Se negociază:

expansiunea diminuarea realinierea sistemului

să suporte schimbări, ieşiri şi adaptări

Parentalitatea îngrijire, siguranţă confort disciplină, control dezvoltare cognitivă, afectivă, comportamentală socializare şi menţinerea relaţiilor personale cu

ambii părinţi. rolurile parentale se dezvoltă o dată cu apariţia

copiilor in familie.

ABORDARI FAMILIALE SISTEMICE structura atipică

compromite capacitatea membrilor săi de a răspunde adecvat şi adaptativ schimbărilor specifice evenimentelor de tranziţie şi de criză

surse principale de ajustare: rutina zilnică a familiei, coaliţii dintre membrii;ritualuri graniţele de delimitare a subsistemelor accesibilitatea spre paternuri alternative de acţiune.

( S. Minuchin)

Problemele nerezolvate in stadiile anterioare - paternuri disfuncţionale de interacţiune intre membrii săi

Intervenţia familiei extinse ca reacţie la schimbare

Din perspectiva ontogenetică Evenimentele şi procesele din cadrul familiei

de origine au implicaţii pe termen lung pentru traiectoria de viaţă a copiilor. (M. Transgeneraţional, Modelul ciclurilor de viaţă)

Schimbare

Criza in Sistem- Conflict- Incertitudine- Instabilitate- Pericol- Homeostazia

sistemului

Conflict in cuplu

Incertitudine Nesiguranţă Violentă Teamă Furie

Structura familiei (Madden –Derdich et.all, 1999)ambiguitatea granițelor si conflictul coparental

Intensitatea Emoţională(diferenţierea sinelui) Identitate IntimitateAutonomie

Aspecte financiare

Satisfacţie inparentalitate

Satisfacţie privindCustodia

Procedura legala

Ambiguitatea graniţelor

Conflict coparental

Ajustarea copiilorpostdivorţ

Pierderea la nivel individual - conjugalitatea -

Divorţul – ameninţare - furie si disperare de a menţine homeostaziaOrganizarea

familiei

Aşteptări, investiţii in relaţia de cupluDragoste, afecţiune, suport

Legături, Ritualuri

Caracterul familiei

Sistemul de convingeri si valori personale “Vrea sa se răzbune pe mine.L-as radia de pe Terra. Este un om parşiv pe care nu l-a interesat decât banii ”

Competenţa familiei

Entitate – Identitate- Conexiuni socialetot timpul auzeam de la soţie: ai mei asa făceau… ai mei aşa procedau… - nu-mi convenea… nu puteam fi noi .”

Pierderea la nivel de subsistem- Parentalitatea -

Relaţia părinte – copil: (Factori de risc):

Organizarea familiei

Roluri - CoparentalitateaRelaţia cu familia extinsă

Ritualuri, rutineLipsa consistentei disciplinei

Caracterul familiei

Comunicare cu dublu mesajResponsivitate emoţională redusă

Competenţa familiei

Dificultăţi în desprinderea de conjugalitateDificultăţi în renegocierea relaţiei parentale

- structura familiei, nivel redus al conflictului

- se menţine o comunicare intre părinţi

Pierderea la nivelul sistemului extins- familia nucleară -

Divorţul – ameninţare - furie si disperare de a menţine homeostazia

Organizarea familiei

Graniţe neclare si difuze, permeabile Interferenta familiei extinse – acţiuni de protejare

Caracterul familiei

Cultura familiei factor protectiv vs.de riscSistemul de credinţe si valori

Competenţa familiei

Ruperea legăturilor cu membrii familiei extinse – ca pedeapsăEste afectat sentimentul de identitate, apartenenţă

DinamicaFormarea coaliţiilor

Pierderea la nivelul sistemului social - familia extinsă -

Sistem Social

Normele culturaleNormele religioase

Familia extinsă

Percepţia unui eşec Ruşinea “socială”

Familia nucleară

Întărirea coaliţiilor

Pod de legătură

Arena de “luptă”- pregătirea apărării -

Soţii – poziţii de competiţie in instanţă Fiecare devine victima celuilalt Distrugerea celuilalt partener Intervenţia avocaţilor amplifică “jelirea”

Relatia părinte - copil Isi distrag atenţia de la satisfacerea nevoilor copilului Devin uşor iritabili, nerăbdători, responsivitate emoţională scăzută,

neglijentă Apariţia unui nou partener – preocupare acută Dificultăţile financiare Imaginea socială Presiuni asupra copiilor – discursul in instanţă conflict de loialităţi

(blamare,vinovăţie) Întărirea coaliţiilor in familie

Structura familie amplificarea conflictului - relaţia de comunicare este defectuoasă- lipsa siguranţei si lipsa predictibilităţii

Prima “înfăţişare” Reclamant vs. Pârât Efecte asupra relaţiei părinte - copil

Sistem Social

- Probele cu martori cresc “miza” - Intrarea in scenă a specialiştilor - Ascultarea copiluluiIn instanţă

Familia extinsă

. Discutarea problemelor din instanţa de faţă cu copiii

- Presiuni asupra părinţilor căutând scenarii

Familia nucleară

- Lipsa de comunicare- Copilul nu are interacţiuni constante cu părintele nonrezident- Reacţiile emoţionale ale copilului arme împotriva celuilalt

Îndepărtarea copilului de părintele nonrezident (tatăl)

Copilul este alienat de către mamă

Disputarea copilului în arenă- ascultarea copilului -

Influenţarea copilului cu privire la discursului lui in instanţă

mesaje ambivalente,subliminale copilului bazate pe loialitatea filială

Afectează performanţa rolurilor in familie

Presiunea socială Ascultarea copilului de către

instanţă –“alegerea”

Procesarea traumei la copii

Copilul – salvator al părintelui, mesager, “nu ne iubeste, altfel nu ne-ar fi părăsit”

Nu-i voie sa lovească femeia care m-a crescut….Am stat in mijloc sa nu o lovească pe mami si m-am temut ca daca daca sunt singură cu el se comportă urat cu mine si mie mi-e frică . Aici (n.s. in cadrul audierii) stă blând si nu face scandal…”

„mama a făcut o alegere foarte proastă de a divorţa. Ce i-a lipsit? ….familia mea daca ar fi întreaga as avea o viata liniştita, …. Tăticul meu nu si-a căutat o femeie să mă plimbe, dar mama si-a căutat…

Procesarea traumei la copii La nivel emoţional: anxietate, furie, deprimare, vinovăţie Comportament: opozant, retragere, evitare, agresivitate Cognitiv: disonanţă cognitivă – reprezentarea mentala a

părintelui înainte si post separare

“din observaţiile comportamentelor mamei post separare …credinţa despre tatăl sau ca este un om rău sau care nu ar fi in stare sa aibă grija de el sau un om despre care mamei nu-i place si atunci când este in prezenta lui mama nu se simte bine, confortabil emoţional sau chiar sa sufere.

Copilul il respinge deoarece in mintea lui părintele reprezintă o sursa de instabilitate, insecuritate si faţa de care mama nu-şi exprima acordul. “

Reacţiile au un rol protectiv dar dezadaptativ pentru sine şi pentru mama lui.

Intensitatea traumei gradul de îndepărtare a copilului de către un părinte faţă de celălalt părinte.

Îndepărtarea nu este rezultatul unor comportamente abuzive anterior separării

Acest proces are la bază:Acest proces are la bază: distresul emoţional si sistemul de credinţe al părintelui alienator

Credinţele : “copilul nu are nevoie de celălalt părinte iar vizitele acestuia sunt văzute ca o ”hărţuiala a copilului”

orice obiecte ale părintelui respins sunt eliminate din casă, lasă la alegerea copilului daca vrea să-şi viziteze părintele.

Transmite mesaje copilului că celălalt părinte este rău Manifestă comportamente de a proteja copilul de un pericol

prezumat Se foloseşte de avocaţi, alţi profesionişti Vulnerabilităţile copilului Răspunsul părintelui îndepărtat. Factori care amplifica: intervenţia membrilor familiei extinse, a avocaţilor,

a clinicienilor dar a judecătorilor.

Factori contextualiFactori relaționali

Probleme de intimitate Sistemul de credințe Paternuri de comportament

Factori personali

Post separareAjustare parentala-Schimbarea stilului de viața-Probleme de sănătate-Reglarea emoțiilor-Probleme de identitate

Abilităţile părinților • nevoile copiilor:

• siguranța• îngrijire• control• supraveghere academica• relația cu părinții

Factori protectiviVârstaStatut social si profesionalAtașament in cuplu Locul controlului – internStima de sine ridicataSuport socialEchitate – rolul de gender

Factori de risc•Vârsta •Situație financiara•Statut social•Atașament in cuplu•Sensul lipsei de putere•Toleranta scăzuta •la frustrare•Rolul tradițional de gender

Separare

Stilul coparentalStilul parental

după, Carr, A. The Handbook of Child and Adolescent Clinical Psychology. A Contextual Approach.(1999).

Factori predispozanți personali-Demografici-Biologici-Psihologici (personalitate) -reglare emoționala

Factori predispozanți contextuali- Istoric de familie- Expunerea la conflicte,violenta- Evenimente stresante

Post separare-Probleme de internalizare -Probleme de externalizare-Probleme academice-Probleme relaționale

Factori protectivi personali•Vârsta•Statut social si profesional•Atașament in cuplu •Locul controlului – intern•Stima de sine ridicata•Suport social•Stil atribuţional – optimist•Autoeficacitate•Abilitați de coping

Factori personali de menținere•Vinovăţie•Frica de abandon, respingere• din partea celorlalți copii•Abilitați de coping reduse•Distorsiuni cognitive

SEPARARE

Factori contextuali protectivi-Structura si dinamica familiei-Comunicarea in familie-Diferențierea,rutine, ritualuri-Eficienta parentală-Stil parental democratic-Autocontrol-Contact cu părintele nerezident-Suport social

Factori contextuali de menținere-Stilul coparental-Triangulari-Stil parental inconsistent-Comunicare confuza-Nediferențiere intre subsisteme-Reacția părintelui la separare-Strategii de coping dezadaptative-Lipsa rețelelor de suport

Definiţia clasică a abuzului emoţional

Respingere Izolare Ameninţare / spaimă Neglijenţă Manipulare Agresiune verbală Presiune psihică

(J. Garbarino et al., The Psychologically Battered Child, 1986)

Părinte preferat

Părinte- Ţintă Alienat

Copil

BlamareBlamare

Fuziune

emoţională

“Alienarea parentală,” - John Dunne

Părintealienator

Părinte ţintă

Copil

BlamareBlamare

Cauzând îndepărtarea copilului înseamnă rele tratamente aplicate copilului

Efectele pe termen scurt ale alienării parentale

Aspecte pozitive: Copilul poate evada de pe câmpul de luptă al părinţilor Copilul poate gestiona emoţiile negative ambivalente care-i

cauzează suferinţă psihică Copilul poate gestiona disonanta cognitivă

Aspecte negative: Copilul fuzionează emoţional cu părintele preferat Copil pierde relaţia cu părintele respins

Alienarea parentală ca abuz emoţional

Copilul este respins: “(n.s.mama) ne spune ca ar trebui sa nu mai zicem nimic, că suntem la fel ca el”

Copilul este izolat: departe de părintele respins, de grupul de referinţă, de activităţile sociale.

Copilul este ignorat: este tratat ca si un “duşman” sau “un trădător” când se întorc din vizită de la părintele respins.

(Amy Baker, Adult Children of Parental Alienation Syndrome, 2007)

Alienarea parentală ca abuz emoţional Copilul este terorizat: “Tata ar fi in stare sa-şi ia arma si sa spună

ca s-ar omorî dacă nu-i arat credinţa si loialitatea mea faţă de el.”

Copilul este corupt: “ea spune ca mă bate daca nu-i aduc bere.”

Copilul este agresat verbal: “Mama ar începe sa plângă si să mă jignească/ înjure si să mă pedepsească.”

Asupra copilului se pune presiune : “Tatăl a antrenat echipa mea de fotbal. M-a obligat sa câştig de 15 ani.”

„hai Doru, ca iar mă doare mana….sau vrei sa mă doară iar mana, să-mi fie rău… uite ca începe sa mă doară mana … hai ieşi un pic afară…..”

„dacă te duci cu el o sa vezi ce păţeşti… ” ii spune mama copilului. Imediat după aceasta minorul – aşa cum reiese din descrierile executorului judecătoresc –a început sa-şi lovească tatăl si sa devina agitat părăsind locul întâlnirii cu tatăl.

Efecte pe termen lung a alienării parentale

Probleme raportate de adulţi ca victime ale alienării parentale– studiu retrospectiv (N = 40).

Stimă de sine scăzută (65%) Depresie (70%) Probleme cu alcool si droguri (35%) Neîncredere (40%) Înstrăinaţi de proprii lor copii (50%) Divorţ (57.5%)

(Amy Baker, Adult Children of Parental Alienation Syndrome, 2007)

Familie in divorţ – alienare parentală

Tipuri de stresoriAtaşament – trauma relaţională

- In relaţia de ataşament cu îngrijitorul primar- Insecuritate dată de responsivitatea scăzută

a părintelui - Lipsa răspunsului - Lipsa empatiei si a valorii personale- Îngrijitorul primar ca sursă de frică şi confort- Insecuritate- Teama de abandon, lipsa protecţiei, abuz

fizic, injurii

Domeniile afectate in cazul copiilor expuşi la trauma complexa

- Relaţia de ataşament – ambivalent- Somatizări- Reglarea emoţiilor - Disocieri - Dificultăţi in controlul

comportamental - Distorsiuni cognitive- Conceptul de sine

Efectele procesării traumei la copii

Pierderea:sensului identităţii de sine, sensului autonomiei, intimităţii sentimentului de afiliereDisfuncţionalităţi pe diferite paliere: cognitiv, emoţional și comportamental Tulburări comportamentale, alimentare, somatice, anxietate, depresie.Distresul emoţional al minorului este dat de: interacţiunile copilul cu familia si mediul şcolar social amplificat de conflictul dintre cei doi părinţi de participarea lui in „mijlocul acestui război ” „arena judiciară si socială ” si devine „o armă nucleară in acest război”(Shepard, A.,2001)

Efectele procesării traumei la părinţii îndepărtaţi - alienaţi

Părintele nonrezident și membrii familiei sale de origine trăiesc „pierderea” copilului ca un proces de doliu însă, mult mai intens, dureros psihologic decât decesul deoarece „pentru unii părinţi reprezintă o continuă jelire și trăire a morţii” (Gardner, 1992).

Exemplu - discursul bunicii paterneBunica arată că „copilul ca sa vina la Bucureşti trebuie pregătit… nu-i da

atenţie tatălui, îl evita, el (copilul) trebuie sa fie susţinut de mama copilului in intenţia de a se apropia si a se comporta normal cu tatăl lui.

Cum sa trimită mama copilul cu tatăl, când tatăl ii spune copilului sa vina sa mănânce si el nu vrea?

...a mers la capătul lumii cu copilul…după divorţ… „la baza unor relaţii stă bunul simţ. Chiar dacă îmi întoarce cineva spatele eu nu i-l întorc. Fiul meu nu scapă ocazia să meargă la Oradea deşi ştie ce-l aşteaptă… şi totuşi pleacă….e simţul datoriei şi al bunului simţ…

Ce tărie mai poţi să ai dacă copilul nici nu se uită la tine? Asta-i durerea cea mare….”

Children of Divorce Intervention Program(CODIP), Pedro Carroll

– program de prevenţie -

Obiective generale:1. Reducerea stresului datorat divorțului părinților2. Dezvoltarea abilitaților şi a competentelor de gestionare a divorțului

Sarcini si abilitaţi pe care să le dezvolte copiii: 1. Înţelegerea divorțului la nivelul lor de dezvoltare cognitiva; informare 2. Dezangajarea din conflictul părinților 3. Rezolvarea pierderilor suferite o data cu divorţul 4. Rezolvarea problemelor legate de furie si autoblamare 5. Acceptarea permanenţei divorțului 6. Ajutarea copilului sa-şi seteze aşteptări realiste in legătura cu viitoarele relaţii

Programul are patru părti / unităţi 1. Emoţii, familie si schimbările in familie 2. Abilităţi de coping: învăţând cum să gestionăm emoţiile si cum să rezolvam

problemele 3. Relaţia copil – părinte 4. Percepţia copiilor despre sine si familia lor

Family reflections reunification program (K.Reay)

Program în reunificarea familiei- program pilot in 2012 – 2013

Grup ţintă: copii 8-18 aniObiective:

Reunificarea copilului cu părintele ţintă Consilierea părintelui favorizat Dezvoltarea abilităților raționale la copil Ajutarea copilului sa inteleaga ce i se întâmpla Re-crearea rolurilor, responsabilităților şi

granițelor Dezvoltarea abilitaților de comunicare la părinți Menținerea procesului reunificării Promovarea relațiilor copilului cu ambii părinți

Excepție: istoria de abuz in familie

Family reflections reunification program (K.Reay) Program in reflectarea si reunificarea familiei

- program pilot in 2012 - 2013

Componente: Întâlniri cu copiii Psihoeducaţia Consilierea părintelui ţintă - pregătirea lui de

către un psiholog Programe desfășurate cu copilul şi părintele

ţintă Consilierea părintelui favorit Menținerea progresului

the world may be different because I was important in the life of my child.“

A hundred years from nowit will not matter what sort of house I live in,what my bank account was, or the kind of car I drove,

But,

The nature of the child’s tie to his mother.

“the infant and young child should

experience a warm, intimate, and continuous

relationship with his mother in

which both findsatisfaction and

enjoyment”

(Bowlby, Attachment and loss)