tragedia greaca

22
Proiect realizat de: Onea Andreea Sarchi

Upload: andreea-iulia

Post on 29-Jun-2015

546 views

Category:

Documents


73 download

TRANSCRIPT

Page 1: tragedia greaca

Proiect realizat de: Onea Andreea Sarchiz Eliza

Page 2: tragedia greaca

« Intre Zeus, care cu o singura incruntare de spranceana cutremura pamantul si oricare din manuitorii carelor de lupta [..] diferenta e numai de scara. Substanta e aceeasi ».- Perpessicius

Page 3: tragedia greaca

Termenul de ‘’tragedie’’ provine din frantuzescul ‘tragedie’ si grecescul ‘tragodia‘,‘cantecul tapului’(,,tragos-tap,,), imn intonat cu prilejiul serbarilor zeului Dionises de catre cantaretii care purtau masti de tap, pentru a se identifica simbolic satirilor, personaje mitologice. La originea tragediei aparuta in Grecia antica sta ditirambul (poem liric cantat in cor in cadrul Dionisilor, sarbatorile lui Dionisis.

Page 4: tragedia greaca

Aristotel in “Poetica’’defineste tragedia drept ‘’imitatia unei actiuni alese si depline, cu o anumita intindere intr-o limba frumoasa [..], imitatie facuta de personaje in actiune [..] si care, starnind mila si frica, savarseste purificarea caracteristica unor asemenea emotii.’’

Page 5: tragedia greaca

Tragedia este specia genului dramatic bazata pe repezentarea alegoriei a tragicului si caracteristica prin existenta unui conflict puternic, care se finalizeaza prin prabusirea ( moartea ) eroilor, dar principiile morale ale acestora supraviestuiesc.

Deznodamantul carastrofal al conflictului are un efect purificator ( kathorsis).

Definitia:

Page 6: tragedia greaca

Corul- acest sambure orignar din care s-a nascut tragedia –reprezinta ‘vocea poporului’ sau glasul constiintei cetatenesti, a publicului. Prin cuvintele sale uneori recitate, alteori cantate – corul dadea o explicatie asupra antecedentelor sau asupra faptelor ce urmau sa se desfasoare pe scena.Totodata, prin comentarii euritmia miscarilor sale dansate, prin care mima anumite reactii in fata avenimenteor, care se petreceau pe scena , corul participa efectiv, liric, emotional la actiune, deplangandu-i pe eroii dramei.

Page 7: tragedia greaca

Toate rolurile unei tragedii –inclusiv cele feminine – erau interpretate de doi sau, cel mult, trei actori; peste acest numar nu s-a trecut niciodata in teatrul antic. Fireste ca actorii erau numai barbati, femeia neavand acces pe scena nici in timpul lui Shakespeare. Mastile, fara de care nici un actor nu aparea, caracterizau, in linii si culori puternice, personajul. Pentru tragedie se foloseau douazeci si opt de feluri de masti; reprezentand sase tipuri de batrani, opt tipuri de tineri, trei de sclavi si unsprezece de femei.

Page 8: tragedia greaca

In plus, gura mastii era facuta in asa incat amplifica vocea, ca un megafon. Costumele erau stilizate, somptuoase si conventional colorate, potrivit situatiei personajului. Incaltamintea purtata de actori avea o talpa groasa, spre a-i inalta si a le da o infatisare cat mai impunatoare. Cu toata grija lor pentru spectacol, insa, si cu toata punerea in scena, tragicii greci puneau accentul pe textul dramatic in primul rand, pe valoarea sa literara, pe continutul sau educativ, moral si catetenesc.

Page 9: tragedia greaca

Reprezentatii de seama ai tragediei grecesti sunt: ESCHIL, SOFOCLE SI EURIPIDE.

Page 10: tragedia greaca

Sensul social de baza al tregediei grecesti apare pentru prima data, in toata forta si maretia sa, la Eschil(525-456 i.H). Luptator la Marathon si Salamina, unde grecii au invins colosul personal, Eschil a fost marotul ocular al celor mai grele si glorioase momente ale tarii sale. In cei 69 de ani ai vietii, a scris peste 90 de tragedii si drame cu satiri si a cunoscut numeroase triumfuri si la concursurile teatrale; din pacate s-au pastrat numai sapte tragedii eschiliene, in fruntea carora sta ‘’ Prometeu inlantuit’’ si ‘’ Orestia’’, singura trilogie completa pe care a lasat-o Antichitatea.

Page 11: tragedia greaca

In “Poetica”, Aristotel il considera pe Eschil de a fi introdus al doilea actor si de a fi miscorat importanta corului, de a fi redus lirismul tragediei, punand accentul pe dialog, fapt ce a imprmat tragediei un puternic caracter dramatic. Eschil tine sa arate, insa, ca asemenea nenerociri sunt pricinuite nu de vointa zeilor, ci de necinstea si de crimele oamenilor.

Page 12: tragedia greaca

Cu Sofocle ( intre 496 sau 494-406) tragedia greaca intra intr-o perioada dinstincta, el fiind omul ‘’Secolului de aur” al Atenei. Dupa victoria reputata asupra persilor, Atena conduce o liga maritima, construieste mari edificii publice si inalta Partenonul.In arta domneste spriritul lui Fidios, inteatru cel a lui Sofocle, in filosofie convingerea ca ‘’ omul este masura tuturor lucrurilor”. De aceea, nici tragedia lui Sofocle nu va mai cauta elanul si grandoarea titanica urmarita de Eschil, ci pletitudinea de ganduri si sentimente ale cetateanului noii Atene. Rivalul lui Eschil introduce acum pe scena al treilea actor, readuce elementul liric si dezvolta dialogul dramatic, imbogatind implicit structura piesei.

Page 13: tragedia greaca

Din cele peste 120 de tragedii cate i s-au atribuit , s-au pastrat numai 7, printre care ‘’Oedip rege ‘’, ‘’ Electra’’ si ‘’Antigona ‘’.

Page 14: tragedia greaca

Tragedia „Oedip rege” începe cu freamătul cetăţii Teba, care se afla în faţa unui chin: plantele, animalele şi femeile erau sterile iar ciuma făcea nenumărate victime. Tebanii vin să ceară ajutorul lui Oedip, regele Tebei, care i-a scăpat şi de Sfinx, răspunzănd corect la ghicitoarea acestuia. Creon, fratele soţiei lui Oedip, este trimis la oracol să afle de ce s-a abătut această nenorocire asupra Tebei. Oracolul motivează prin faptul că moartea lui Laios, predecesorul lui Oedip, nu a fost ispăşită. În scopul de a afla cine l-a omorât pe Laios, Oedip cere să fie întrebat Tiresias, bătrânul profet orb. Tiresias îi spune lui Oedip că el este ucigaşul lui Laios. Crezând că Tiresias şi Creon au complotat împotriva lui Oedip, se ceartă cu ei.

Oedip rege

Page 15: tragedia greaca

Sotia sa Iocasta, alaturi de care are patru copii, doi baieti Eleode si Polinice si doua fete Antigona si Izmena, il linisteste spunandu-i ca lui Laios i s-a prezis ca va fi ucis de propriul fiu, pe care l-au dat spre adoptie in alt tinut pentru a evita aceasta tragedie. In acel moment Oedip si-a amintit motivul pentru care a venit in Teba, acela de a se indeparta de familia pe care o credea naturala ca sa nu-si omoare tatal asa cum i-a fost zis la nastere. La o rascruce Oedip a avut un conflict cu un grup de talhari astfel ucigandu-si tatal, deghizat sa nu fie recunoscut ca rege. Oedip sufera o cadere nervoasa, scotandu-si ochii considerand ca acestia sunt vinovatii din cauza carora nu a vazut adevarul.

Page 16: tragedia greaca

,,Odip rege’’ are un subiect bine cunoscut si pana astazi a ramas tragedia cea mai judecata din tot teatrul grec. Pe scurt, subiectul este urmatorul: Cetatea Tebei este greu pedepsita de zei, pentru ca unul din cetatenii ei a savarsit o mare nelegiure. Spre a-si salva cetatea de aceasta napasta, regele Odip porneste cercetarea –pe care o conduce cu atat mai intens, cu cat incepe sa banuiasca, la un moment dat, ca vinovatul ar fi chiar el.Din descoperire in descoperire, Odip se pravaleste in prapastia teribilului adevar : necunoscutul pe care cu multi ani in urma l-a omorat intr-o incaierare era tocmai tatal sau; iar regina vaduva cu care s-a casatorit, este chiar ,,Persii’’ .

Page 17: tragedia greaca

Este probabil singura tragedie compusa se Eschil pe o tema si cu un subiect luat din contemporaneitate, conceputa ca o piesa independenta, neangajata intr-o trilogie anume. Scrisa la sapte ani dupa batalia de la Salomina, lipsita de un erou tragic individualizat si de o actiune unitara, opera urmarea sa cinsteasca amintirea victoriei alenienilor si sa le exalte sentimetul patriotic. Ideea fundamentala ce se degaja din piesa este aceea a triumfului legitimal al civilizatiei, in consecinta, al respectului nutrit fata de libertate.

Page 18: tragedia greaca

Conceptia eschiliana despre eroul tragic va capata, insa expresia maturitatii depline in ,,Prometeu Inlantuit”, capodopera superioara celor anterioare prin dezvoltarea si gradarea actiunii, individualizarea personajelor, crearea atmosferei s-a numit Mitul Titanului, pedepsit de Zeus pentru ca a rapit focul din Olimp, era binecunoscuta publicului, astfel incat lui Eschil nu-i ramane decat sa-si concentreze atentia asupra caracterului dramatic al eroului: maretia eroului reiese din profunda dragoste pentru oameni pe care Prometeu o marturiseste intr-un singur grandios monolog.

Page 19: tragedia greaca

,,Tacerea-mi nu-i dispret, nici semetie, Muse inima-mi si gandul mi-l framanat, Vazandu-ma izbit de-asa ocara. Si eu caci cine altul ? daruit-am Marirea de-azi stapanilor mai noi !’’

Page 20: tragedia greaca

Ideea responsabilitatii umane revine si in trilogia care prezinta cutremuratoare poveste a asasinarii lui Agamemmon de catre sotia sa Climemnestra si a pedepsirii crimei de catre fiul lor Oreste , ajutat de sora sa Electra. Opera cuprinde trei parti :,,Agamemnon’’,”Choeforile’’ si ,,Eumenidele’’. In ,,Orestia”, Eschil tine sa arate, insa, ca asemenea nenorociri sunt pricinuite nu de vointa zeilor , ci de necinstea si de crimele oamenilor.

Page 21: tragedia greaca

Principalul mijloc de realizare a tragediei este tragicul, ce reprezinta o categorie estetica prin care se construieste un conflict amplificat de imprejurari vitrege si al carui deznodamant este infrangerea sau moartea unor personaje virtuoase, a unor idealuri, sau a unor categorii sociale de valoare. Desi mor, ei lasa in urma ideea triumfului adevarului in numele caruia se sacrifica (ex: Oedip) si iesind din individualitatea proprie, devin modele reprezentative pentru intreaga conditie umana.

Page 22: tragedia greaca