Presiunea Intraoculara

Umorul Apos

Masurarea Tensiunii Intraoculare

Tipuri de Tonometre

Concluzii

AGENDA

Parametru esential al fiziologiei oculare

Asigura forma anatomica cat si functionalitatea optica si metabolica a ochiului

Este determinata de circulatia Umorului Apos

Factor principal in diagnosticul si urmarirea Glaucomului (alaturi de CV, examenul fundului de ochi si pahimetrie)

PRESIUNEA INTRAOCULARA

Fluid similar plasmei deproteinizate

Secretat de procesele corpului ciliar in Camera Posterioara (fata post iris – fata ant cristalin)

Iese prin pupila in Camera Anterioara (fata post cornee – fata ant iris)

Drenat la nivelul Unghiului Camerular (irido-cornean) → Retea Trabeculara → Canalul Schlemm → Sistem venos episcleral

Echilibrul secretie – excretie determina nivelul presiunii (tensiunii) intraoculare

UMORUL APOS

Circulatia Umorului Apos

Legea Imbert-Fick aplicabila unei sfere perfecte cu pereti

flexibili

P = 𝑭

𝑺

Unde P = presiunea din interiorul sferei; F = forta aplicata; S = suprafata de contact

Forta constanta va produce o Deformare masurabila Deformare fixa cu masurarea Fortei necesare inducerii

acesteia

Ochiul nu este o sfera elastica perfecta → masurarea precisa a Tio ia in considerare proprietatile fizico-elastice ale tesuturilor oculare

Principiul masurarii Tio

Cum masuram Tio?

Direct si invaziv– prin plasarea unei canule in camera anterioara si evaluarea Tio prin Manometrie (doar in conditii experimentale)

Indirect si non-invaziv - Tonometrie

1. Contact Statice

a) Tonometre cu Indentatie

- Forta constanta (ex. Tonometrul Schiotz)

- Indentatie (deformare) constanta

b) Aplanotonometre

- cu Arie constanta (ex. Tonometrul Goldmann)

- cu Forta constanta (ex. Tonometrul Maklakoff)

2. Contact Dinamice (ex. Tonometrul cu contur dinamic Pascal)

3. Non-contact (ex. Tonometria air-puff, Pulsair, ORA)

Tipuri de Tonometre

Tonometrul prin indentatie Schiotz

Masoara gradul de indentare (deformare) a suprafetei corneene la aplicarea unei Forte fixe

Cilindru cu baza concava de 15 mm care se sprijina pe cornee in timpul masuratorii

Centrul cilindrului are un piston mobil caruia ii este atasata o greutate variabila de 5,5 sau 7,5 g

Aplicat pe ochi, pistonul va indenta centrul corneei iar valoarea Tio va fi citita pe scala cu ac a tonometrului

Tonometrul Schiotz

Aplanotonometrul Maklakoff

Masoara suprafata aplatizata de o Forta constanta

O greutate de 5,5 7,5 sau 10g

Pe cele 2 suprafete plane, albe se aplica un strat de colorant

Se atinge centrul corneei printr-o miscare rapida dar fina

Se masoara diametrul urmei lasate de contactul cornee-aparat cu ajutorul scalei atasate

Maklakoff

Aplanotonometrul Goldmann

Masoara Forta care produce o aplatizare fixa a corneei

Standardul de aur in masurarea Tio

Diametrul ariei de aplanatie este de 3,06 mm

1 gram-forta aplicat corneei va determina o aplatizare de 3,06 mm diametru la o Tio de 10 mmHg

(Conform Legii Imbert-Fick)

1 picatura Fluresceina 0,25% si 1 picatura anestezic

topic

Se fixeaza pacientul la biomicroscop

Se alege lumina albastra

Varful prismei va face contact cu centrul corneei

Prin oculare se vor vedea 2 semicercuri fluorescente initia suprapuse sub forma de cerc

Crescand manual Forta aplicata se va urmari aplatizarea de 3,06mm diametru iar cele 2 semicercuri vor fi unite la marginile lor interne

Tehnica tonometriei Goldmann

Goldmann

Tio masurata astfel trebuie coroborata cu valorile

pahimetriei

O grosime corneana < 550 microni → Tio < real

(keratoconus, miopie forte, chirurgie refractiva)

O grosime corneana > 550 microni → Tio > real

(edem cornean)

Concluzii aplanotonometrie

Evalueaza Tio in mod continuu

Amplitudinea oculara a pulsului si Presiunea oculara diastolica pe durata mai multor cicluri sistolo-diastolice

Folosit cu succes la pacientii cu miopie forte sau care au suferit chirurgie refractiva corneana

Tonometrul cu contur dinamic Pascal

Pascal