tipuri de tromboflebita

7/25/2019 Tipuri de Tromboflebita

1/13

Tipuri de tromboflebita

Venele membrelor inferioare si superioare sint dispuse in doua sisteme: sistemul

venos superficial, situat imediat sub piele si sistemul venos profund, situat sub fasciamusculara, printe muschi. Venele superficiale sint legate de cele profunde prin vene

perforante. Acestea sint prevazute cu valve care permit trecerea singelui intr-un singur

sens: dinspre venele superficiale spre cele profunde. De asemenea si venele profunde sint

prevazute cu valve, care directioneaza singele spre inima si nu permit refluxul (intoarcerea

acestuia. !istemul venos profund este calea principala de retur al singelui la nivelul

membrelor, el fiind responsabil de "#-"$% din returul venos. &n consecinta, avem doua tipuri

de tromboflebita: profunda si superficiala. Tromboflebita superificala afecteaza venele

sistemului venos superficial, cel mai adesea la nivelul membrului inferior, dar poate afecta

si venele membrului superior. &n tromboflebita profunda tromboza si inflamatia afecteaza

venele sistemului venos profund, deci cel principal. Tromboflebita superficiala si cea

profunda au gravitate si tratamente diferite.

Tromboflebita superficiala: apare frevent la persoanele cu varice

Tomboflebita superficiala inseamna formarea unor trombi (cheaguri de singe la

nivelul unei vene superficiale' concomitent se produce inflamatie la nivelul peretelui venos

si a tesuturilor perivenoase (reactii inflamatorii -roseata - venelor superficiale. !e

manifesta prin aparitia unui cordon rosu, dur, dureros la nivelul unei vene. recvent

tromboflebita superficiala apare la persoanele cu varice, in zona pachetelor varicoase.

Venele devin rosiatice, dureroase, pruriginoase (cauzeaza senzatie de mincarime. ata de

tromboza venoasa profunda, venele superficiale nu beneficiaza de muschii gambei care sa

se contracte si sa rupa trombusul. De aceea tromboflebita superficiala determina rar

embolii.

Tratament cu unguente locale


2/13

Tromboflebita superficiala dureaza in medie doua-trei saptamini. )el mai frecvent

ea cedeaza prin aplicarea de unguente locale, de doua ori pe zi. &n ceea ce priveste

tratamentul chirurgical, pentru tromboflebita superficiala acesta are putine indicatii:

* cind este varicoasa si se insoteste de tromboza unui pachet varicos poate aveaindicatie chirurgicala. !e poate face o incizie chirurgicala pentru evacuarea trombilor, in

felul acesta fenomenul inflamator fiind mai de scurta durata'

* atunci cind tromboza se intinde pina la radacina coapsei (locul de varsare al

safenei interne in sistemul venos profund - se poate practica o interventie chirurgicala

(crosectomie, pentru a evita migrarea cheagurilor din vena safena interna in sistemul

venos profund.

Tromboflebita profunda: de ce este o boala grava+

ste o boala grava deoarece presupune formarea de trombi la nivelul sistemului

venos profund. Acesti trombi compromit circulatia venoasa a membrului inferior si returul

venos. !istemul venos profund - axul principal pentru circulatia venoasa a membrului

inferior - comunica direct cu vena cava inferioara care merge spre cord. Astfel, exista riscul

mare ca un cheag sa plece spre plamini si sa determine o embolie pulmonara care atunci

cind este masiva poate fi fatala. Acesta e riscul cel mai mare daca nu este tratata corect.

!imptome

&n cadrul tromboflebitei profunde se disting doua stadii:

* stadiul preedematos caracterizat prin febra de ", tahicardie ( n.r. - accelerare

anormala a batailor inimii, o durere spontana la nivelul gambei sau plantarei, greutate si

schiopatare, cresterea temperaturii locale'

* tromboza venoasa care se manifesta prin aparitia unui edem (n.r. - umflatura

dur, cald, lucios, uneori violaceu la nivelul gambei.xplorarea cea mai importanta este


3/13

echografia doppler care arata localizarea si intinderea trombozei, constituind o punct de

reper pentru a urmari evolutia ulterioara a trobozei.

Variante terapeutice pentru tomboflebita profunda

* Tratamentul trombolitic: vizeaza liza cheagurilor si poate fi administrat cu

eficienta in primele zile inainte de inceperea organizarii fibroase a cheagului. olosirea lui

este asociata cu o rata mai mica a incidentei sindromului posttrombotic.

* Tratamentul anticoagulant: de cele mai multe ori, se opteaza pentru tratamendul

medicamentos cu anticoagulante. &nitial, pacientul trebuie internat in spital si facut

tratament cu anticoagulant in/ectabil. Dupa aceasta, pacientul este externat si urmeaza la

domiciliu tratament oral cu anticoagulante pentru cel putin sase luni, pentru a prevenirecidivele. Atentie: tratamentul cu anticoagulante este de lunga durata la o tromboza

venoasa profunda. !ub nici o forma nu trebuie oprit tratamentul inainte de sase luni, chiar

daca pacientul se simte bine. Daca se intrerupe tratamentul, exista riscul ca tromboza

profunda sa reapara. oarte important: inainte de intreruperea tratamentului trebuie facut

obligatoriu un control Doppler. 0epet : tratamentul este de lunga durata si uneori poate

depasi sase luni. foarte important ca pacientul sa inteleaga ca tratamentul pentru

tromboza profunda poate dura ani de zile, timp in care trebuie sa se prezinte la controaleperiodice si trebuie sa urmeze exact medicatia prescrisa de medic, fara intrerupere. Altfel

boala poate reaparea sau se poate complica. &n ceea ce priveste stitul de viata nu exista

restrictii alimentare, insa este necesara o hidratare corecta - minim 1 litri de lichide pe zi.

De asemenea, trebuie purtati ciorapi de compresie recomandati de medic. oarte

importante sint si mersul pe /os zilnic si evitarea statului indelungat in picioare sau pe

scaun - la birou, calculator sau la volan.

* Tratamentul chirurgical: Tromboza venoasa profunda are indicatii chirurgicale

limitate. !e poate recurge la operatie, in faza initiala daca este descoperita in primele 12

de ore. &ndicatie operatorie exista si atunci cind apare o tromboza venoasa profunda pe

venele de deasupra genunchiului. )heagul poate fi extras chirurgical. Dar, aceasta manevra


4/13

chirurgicala are un risc mare pentru pacient: se poate declansa o embolie pulmonara in

timpul operatiei. De aceea multi refuza o astfel de interventie chirurgicala.

--------

!indromul posttrombotic: piciorul poate ramine mai gros, suferind, cu tulburari

trofice pentru toata viata

3e termen lung, tromboza venoasa profunda poate compromite circulatia venoasa

la nivelul membrului inferior. &n multe situatii repermeabilizarea venei nu este completa

sau, chiar daca este completa, sint deteriorate valvulele care impiedica refluxul singelui.

Vorbim practic de sindromul posttrombotic care poate fi insotit de tulburari trofice,chiar ulcere trofice ale gambei. De regula, piciorul va ramine mai gros, suferind, cu

tulburari trofice toata viata. 4embrul inferior se umfla, in special in cursul zilei, este

dureros si apar varice secundare.

Tratamentul este medical: gimnastica, purtarea de ciorapi medicinali. Varicele

secundare nu au indicatie de operatie, pentru ca nu rezolva problema. &ndicatiile operatorii

sint rare, se adreseaza formelor grave si sint operatii de b5-pass venos.

Tromboflebitasauboala tromboembolic este o afec6iune a sistemului cardio-

vascular, caracterizat7 prin inflama6ia venelor 8nso6it7 de formarea cheagurilor de s9nge.

Tromboflebita - Epidemiologie

Acest7 afec6iune provoac7 usturimi, dureri, febr7 i totodat7 este periculoas7

pentru c7, 8n cazul 8n care cheagurile de s9nge migreaz7 8n organism, pot genera

complica6ii mortale. !e 8nt9lnete mai frecvent la membrele inferioare i la femei dup7

v9rsta de $# de ani.


5/13

Tromboflebita - Generaliti

Tromboflebitapresupune obturarea total7 sau par6ial7 a peretelui venos prin

coagularea intravenoas7, adic7 inflamarea peretelui venos i de formarea de cheaguri de

s9nge care pot astupa total sau par6ial vena, 8ngreun9nd circula6ia sanguin7.

3rima dat7, procesul se declaneaz7, de obicei, 8n venele t7lpii piciorului i se

8ntinde la venele principale ale gambei i apoi la vena femural7 i iliac7.

;ncepe constituirea unei aglutin7rii trombocitelor, care formeaz7 cheagul alb, pe

care se va depune fibrina i hematii p9n7 la astuparea complet7 a venei, urmat7 de o

coagulare masiv7 a s9ngelui, form9nd cheagul rou.


6/13

Traumele fizice de la nivelul venelor, obezitatea, fumatul, disfunc6iile hepatice i

de la nivelul splinei, deregl7rile sistemului endocrin pot fi i ele cauze frecvente pentru

apari6iatromboflebitei.

Tromboflebita - Simptome

3rimele simptome ale tromboflebitei sunt reac6iile inflamatorii ale venelor

superficiale, temperatura, creterea pulsului, senza6ia de tensiune sau cianoz7 8n gamb7,

nelinitea, team7, hipertermia cutanat7, durerea vie la palpare 8n regiunea dorsal7 a

gambei, edem.

)9nd boala a avansat, apare edemul voluminos, care se 8ntinde p9n7 la r7d7cina

coapsei.

!emnele tromboflebiteisunt discrete, respectiv durerea continu7 i la mers,

mersul dificil i chiop7tat, st7rile de anxietate i tahicardia, apari6ia unui cordon dur, rou

i sensibil 8n zona afectat7, de obicei la nivelul venei.

Tromboflebita - Tratament

Tratament tromboflebitei const7 8ntratarea cauzelor generatoare i a leziunilorde/a produse. !e poate apela la acupunctur7 i fitoterapie i medica6ie care implic7

reducerea tensiunii arteriale, restabilirii echilibrului hepatic i al splinei, reglarea

dezechilibrelor endocrine .a.m.d.

>umai medicul cardiolog poate recomanda tratamentul adecvat pentru fiecare

pacient, dat7 fiind evolu6ia diferit7 de la individ la individ, la fel ca i eficacitatea diferit7

sub tratament.

Tromboflebita - Profilaxia

3rofilaxia tromboflebiteiconst7 8n tratarea stazei circulatorii (varice i

administrarea de anticoagulante la cei predispui: obezi, cardiaci, profilaxia emboliilor.


7/13

Tromboflebita - Complicaii

)omplica6iile tromboflebiteisunt diverse. Astfel, printre complica6iile

tromboflebitei se num7r7 tromboflebitamigratoare sau

recidivant7, tromboflebita varicoas7, tromboflebitacu spasm arterial (flebita albastr7,8nso6it7 de gangren7.

De asemenea, obturarea venelor musculare, numit7 tromboflebitprofund7,

reprezint7 un risc ma/or 8ntruc9t trombii se pot desprinde de peretele venos i pot provoca

embolia pulmonar7, infarctul miocardic sau atacul cerebral vascular.

Tromboflebitasuperficial7 nu reprezint7 un pericol imediat pentru pacient, 8ns7 8nsitua6ii particulare venele blocate pot genera infec6ii sau deterior7ri ale 6esutului 8nvecinat

din cauza circula6iei periferice defectuoase.

Tromboflebita

Tromboflebita reprezinta o inflamatie a peretelui venos secundara unei tromboze la

nivelul acelei vene.

Localizarea proceului tromboflebitic.

&n general apar la nivelul membrelor, sau la git.

Cauzele proceului trombotic
http://proestetica.ro/tromboflebita/http://proestetica.ro/tromboflebita/


8/13


9/13

compresiunea directa pe axele venoase de catre o tumora, maligna sau benigna sau de

catre un chist, un hematom, o fibroza locala rezultata in urma unei manevre chirurgicale,

descoperiri venoase la copii etc. Arsurile pot de asemenea sa declanseze tromboflebite.

)e trebuie retinut este ca cea mai frecventa conditie medicala ce se complica cu otromboflebita ramine boala varicoasa. Varicele membrelor inferioare favorizeaza staza

singelui venos la nivelul membrelor inferioare. !taza si calitatea precara a peretelui venos

declanseaza tromboza si ulterior procesul flebitic de inflamara a peretelui venos.

umatul si obezitatea sint factorii de risc pentru declansarea tromboflebitei

Tromboflebita poate fi de doua tipuri ! tromboflebita uperficiala i

tromboflebita profunda"

)ea superficiala apare atunci cind sint afectate una sau mai multe vene

superficiale (suprafasciale sau tromboflebita profunda atunci cind sint implicate venele

profunde (subfasciale.

Diferentele dintre cele doua tipuri de tromboflebita sint importante, atit ca

simptomatologie cit si ca prognostic, complicatii si tratament.

Afectiunea se regaseste la ambele sexe dar predomina femeile.

Simptomatologia tromboflebitei


10/13

extinde, ramifica, ascensiona. &n general edemele si durerile sint mai reduse in

tromboflebitele superficiale fata de cele profunde. demul din tromboflebita profunda este

mai accentuat, cuprinde de multe ori tot piciorul.

3acientul poate face febra si starea generala se poate altera, asa cum vom vedeacind vom enumera complicatiile tromboflebitelor. &n cazuri rare procesul flebitic poate

evolua catre un abces local, cu aparitia unui orificiu prin care se exprima puroi.

#iagnoticul

Desi de multe ori posibil clinic, are nevoie de un examen ecografic Doppler care sa

evalueze amploarea fenomenului trombotic, extinderea eventuala in profunzime, inclusiv in

venele pelvisului, si care poate masura si gradul de obstructie in cazul tromboflebiteiprofunde. Acest lucru este important si pentru a avea un reper in urmarirea ulterioara, tot

ecografica, a pacientului.

Evolutia tromboflebitei uperficialeeste in general favorabila sub

tratament desi studii recente arata ca, in special in cazul tromboflebitelor localizate la

nivelul gambei, un procent important pot evolua catre o tromboza venoasa profunda,

poplitee, cu consecinte de multe ori grave, de aici necesitatea unui examen Doppler

complet care sa investigheze atit venele superficiale cit si pe cele profunde.

xista si situatia inversa in care un proces trombotic sa treaca asimptomatic sau cu

o simptomatologie frusta care poate fi de multe ori mascata, confundata cu

simptomatologia traumatismului care a generat tromboza sau cu simptomatologia

insuficientei venoase si a varicelor existente la acel nivel.

Tratamentul tromboflebitei uperficialeconsta in antiiflamatorii locale si

per os, unguente cu heparina, local, comprese cu gheata si cu alcool, locale, ciorapi

elastici. &n unele cazuri, dupa un examen Dopler ce poate evidentia o progresie a trombului

spre venele profunde sau in cazurile in care pacientul a mai avut episoade de tromboflebita

sau daca imobilizarea este impusa de o alta afectiune, in general ortopedica, se pot


11/13

prescrie anticoagulante in/ectabile, heparinice, pentru o perioada determinata. >u sint

necesare anticoagulantele orale.

Evolutia tromboflebitei profunde, de multe ori si in cazurile tratate

corespunzator, poate fi grava, cu complicatii redutabile ce pot pune in pericol viatapacientului in pofida tuturor masurilor de reanimare si suport existente la ora actuala.

3utem intilni urmatoarele situatii. pacientul evolueaza bine, sub tratament corect si

respectind toate idnicatiile medicului. )hiar si in acest caz fericit trebuie sa retinem ca

aparitia unui episod de tromboza venoasa profunda este factor de risc independent pentru

un alt episod, ulterior de tromboza venoasa profunda. =n profil complet de teste pentru

trombofilie se impune si poate fi necesar ca pacientul sa ramina pe medicatie

antitrombotica toata viata.

)eea ce trebuie sa retina pacientul ce a trecut de o tromboflebita profunda este ca

piciorul respectiv nu va mai fi niciodata ca inainte, desi de multe ori o dezobstructia

venoasa obtinuta, in timp, permite functionarea normala a piciorului, acesta va purta

stigmatele trombozei si va ramine un picior vulnerabil, care trebuie prote/at in special de

traumatisme.

)ea mai frecventa evolutie este catre indromul pottrombotic, a afectiunecronica ce paote fi ameliorata dar nu va dispare nciodata. 3ractic reprezinta suma tuturor

efectelro rezultate in urma trombozarii principalului ax venos al piciorului. Desi un grad de

dezobstructie se obtine acesta nu este suficient indeplinirii complete a functiilor piciorului

si asta se manifesta de cele mai multe ori printr-un picior mai umflat, mai edematiat, decit

celalalt, cel normal. Drena/ul venos, circulatia de retur a singelui este incetinita in zona

partial obstruata unde a fost tromboza. 3ot exista dureri, in special in a doua /umatate a

zilei, culoare piciorului va fi diferita, maronie, roscat-ruginie, cu pete de dermatita ocra.

3ot exista zone cu tulburari trofice, ulcere varicoase, scuame pe tegument.

4edicatia anticoagulanta, de multe ori indicata pentru intreaga viata, si un

tratament compresiv cu ciorapi elastici precum si exercitii de gimnastica si drena/ limfatic

pot aduce piciorul intr-o conditie mult mai buna.


12/13

? complicatie redutabila o reprezinta evolutia catre tromboembolimul

pulmonarcu insuficienta repiratorie, apoi cardio-respiratorie si de multe ori deces.

3ractic procesul de trombozare evolueaza, de multe ori catre venele abdominale si,

cel mai grav, fragmente de tromb se desprind si sint purtate in circulatie catre inimadreapta si apoi in circulatia pulmonara, care actioneaza ca un filtru ce retine acesti trombi.

Vasele astupate de trombi lasa fara circulatie un segment, mai amre sau mai mic, din

plamin, scotindu-l astfel din circuitul normal al schimburilor gazoase. Dar procesele

declansate sint mult mai ample, mai zgomotoase, cu deficit respirator ce necesita

intubatie. Astfel de cazuri pot fi tratate doar in serviciile de reanimare mari, dotate cu

resursele necesare si cu specialisti pentru o astfel de patologie. 4edicatia este complexa,

anticoagulanta initial. !e poate a/unge si la o conditie extrem de grava )&D, coagulareintravasculara diseminata, cu consecinte de mult eori fatale. ? variatie a acestei evoultii

apare atunci cind intre inima drapta si cea stinga exista un mic orificiu, defect septal atrial

se numeste. 4ulte personae traiesc complet asimptomatic cu acest mic defect, genetic, dar

care devine manifest permitind unui fragment de tromb sa treaca din circulatia dreapta,

pulmonara in cea stinga, generala. Din inima stinga, trombul poate a/unge orinude in

organism, creier, cord, viscere, membre superioare sau inferioare, determinind o

infarctizare (lipsa circulatiei arteriale locala cu efecte variabile, dar in general grave, in

functie de lcoul de producere.

Tratamentul tromboembolimului pulmonareste apana/ul serviciilor de

reanimare si terapie intensiva specializate, orice caz suspectat de un astfel de diagnostic

trebuie transferat in urgenta spre un asfel de serviciu. Diagnosticul poate fi suspectat

plecind de la existenta unei tromboze profunde la nivelul piciorului in antecedentele

recente, si se copnfirma printr-un examen scintigrafic pulmonar, se pot folosi si examinarile

04>, radiologia simpla raminind doar ca o prima etapa, de multe ori in centrul de unde setransfera pacientul.

volutia acestor cazuri este impredictibila si de multe ori fatala.


13/13

tipuri de tromboflebita

Documents