Pădurea

Plămânul verde al naturii

UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTIFACULTATEA DE ADMINISTRA IE I Ț ȘAFACERI

Padurea – plamanul verde al naturii

Padurea este cel mai important si complex ecosistem.Caracteristica esentiala a

arborilor este productia de biomasa, data fiind marea lor capacitate de asimilatie

(suprafata foliara asimilatoare poate depasi de 10-15 ori suprafata de teren ocupata).

Padurile indeplinesc functii importante de protectie, dintre care se disting:

- functia hidrologica

- functia de protectie a solului si de asigurare a stabilitatii terenurilor

- functia de ameliorare a factorilor climatici

- functia de purificare a atmosferei

Functiile economice ale padurii

Padurile dau materia prima pentru diferitele ramuri ale industriei de prelucrare a

lemnului si a produselor accesorii:

- lemnul de rezonanta

- lemnul de cherestea si celuloza

- lemn de foc

- produse accesorii: fructe de padure, ciuperci comestibile, plante medicinale, carne de

vanat, etc.

Functiile protective

Pe langa functiile economice,padurile indeplinesc si importante functii de protectie

a mediului ambiant.Un rol deosebit in aceasta privinta revine padurilor de molid care prin

excelenta pot fii considerate si ca paduri de protectie.Functiile protective cele mai

importante pe care le indeplinesc aceste paduri sunt:

-functia de protectie a apelor

-functia de protectie a solurilor

-functia padurilor de interes social

-functia de protectie a monumentelor naturii si a rezervatiilor stiintifice

In ce priveste functia de protectie a apelor ,mentionam rolul deosebit care le revine

padurilor de molid pentru protejarea apelor minerale.In perimetrul acestor paduri se va

urmari permanentizarea vegetatiei forestiere ,fiind contraindicate aplicarea de

ingrasaminte chimice,erbicide,combaterea daunatorilor forestieri cu substante

chimice.Functia hidrologica a padurilor trebuie inteleasa si ca o importanta functie

energetica,care in actuala penurie de materii prime si de energie joaca un rol bun.

Importanta padurilor

Padurile au aparut cu mult inaintea aparitiei omului, dar rolul lor si importanta lor a

fost perceput diferit atat in timp cat si in spatiu, in stransa dependenta cu dezvoltarea socio

– economica si cu restrangerea continua a resurselor forestiere. Rolul padurilor trebuie

interpretat evolutiv, la scara geografica si istorica, inegala dezvoltare geografica si istorica a

facut si va genera si in viitor ca perceperea rolului si importantei padurilor sa fie diferita.

De exemplu, in tarile cu o stare economica prospera sau in cele sarace, in curs de

dezvoltare, rolul padurilor nu poate fi la fel perceput.

La scara istorica, se poate aprecia ca omul primitiv a gasit in padurile intinse

adapost si hrana din belsug. In societatea feudala, mai evoluata, padurile au cedat mari

suprafete de teren mai fertile pentru dezvoltarea agriculturii sau crestere animalelor. In

perioada dezvoltarii capitaliste, dezvoltarea industriala mai intensa a ridicat pe primul

rang utilizarea lemnului, nu numai in scopuri energetice si mestesugaresti, dar pentru

nenumarate utilizari industriale. Desi resursele forestiere continua sa se diminueze, cerinte

de lemn au continuat sa creasca. Tocmai aceste nevoi la constientizarea rolului si

importantei padurilor, la necesitatea dezvoltarii stiintelor silvice pentru a gasii solutii

privind acoperirea nevoilor societatii. Rolul si importanta padurilor decurge din cantitatea

si valoarea produselor sale pe de o parte si din influentele (serviciile) binefacatoare pe de

alta parte

Produsele padurii

Cantitatea si calitatea produselor padurii sunt dependente de natura, starea si

structura padurii, precum si de modul de gospodarire adoptat si aplicat. Dezvoltarea

economico-sociala a facut ca insusirea padurii de a produce biomasa sa se transforme in

produse valorificabile. Acestea se grupeaza in doua mari categorii: produse lemnoase si

produse nelemnoase (servicii ).

Reprezinta principalul produs al padurii iar productia calitativa si cantitativa a

padurii cultivate a devenit un obiectiv de prim ordin in gospodarirea durabila si judicioasa

a padurii. In prezent, valoarea anuala a lemnului exploatat in paduri depaseste 2% din

produsul intern brut la scara mondiala (circa 400 de miliarde USD). Lemnul produs in

padure prezinta insusiri diferite este mai valoros decat lemnul produs de arborii existenta

in afara masivelor forestiere.

Lemnul produs de arbori este utilizat fie ca lemn de foc, in scopuri energetice, fie ca

lemn de lucru cu nenumarate utilizari in cele mai diferite ramuri industriale si nu numai.

Actualmente se estimeaza ca lemnul are peste 15-20.000 de moduri diferite de utilizare. De

asemenea, se estimeaza ca la scara mondiala si zonala consumul de lemn continua sa

creasca iar structura consumului se modifica si se diversifica continuu. Astfel, factorii de

decizie din interiorul sau din afara sferei gospodaririi padurilor vor avea de gasit solutii

privind armonizarea in perspectiva a nevoilor de consum de masa lemnoasa (in continua

crestere) cu nivelul resurselor forestiere (a caror tendinta generala este de scadere si nu de

crestere cum este imperios necesar) si a nevoilor de producere a unor sortimente tot mai

diverse de lemn, care sa poata asigura structura previzibila a consumului pe plan national,

in conditiile gospodaririi durabile al resurselor forestiere, a conservarii biodiversitatii si a

stabilitatii ecosistemice a padurilor, ca o conditie fundamentala de asigurare a continuitatii

productiei diversificate de lemn.

Dupa momentul in care se recolteaza lemnul din padure se diferentiaza urmatoarele

categorii de produse:

- produse lemnoase principale,rezultate din taierile de regenerare

- produse lemnoase secundare, recoltate prin lucrarile de ingrijire a padurii;

- produse lemnoase accidentale, recoltate in urma calamitatilor sau a unor defrisari de

padure legal aprobate;

- produse lemnoase de igiena, rezultate din operatiuni de ameliorare a starii fitosanitare a

padurii (extrageri de arbori dezradacinati, rupti, uscati, lancezi, etc.);

- alte produse lemnoase (arbori si arbusti ornamentali, rachita, puieti, pomi de craciun,

seminte forestiere, ramuri subtiri si craci pentru frunzare, etc.)

Produsele nelemnoase

Constituie o alta sursa de produse a caror importanta este, de asemenea, in

continua crestere. La randul lor produsele accesorii se diferentiaza in:

- produse vegetale: fructe de padure, seminte forestiere, ciuperci comestibile, plante

medicinale si aromatice, rasina, tanante, coaja, iarba, coloranti, gutaperca, etc. Au utilizari

din cele mai diverse in industria alimentara, farmaceutica, chimica, pentru hrana

animalelor salbatice si domestice, si altele.

- produse animale: fauna cinegetica si piscicola din paduri sau din crescatorii specializate

gestionate de unitati silvice sau filiale de vanatoare, melci, broaste din apele

din paduri, etc.

- humusul de padure ca un ingrasamant natural valoros, utilizat in pepiniere silvice, etc

Rolurile benefice ale padurilor sunt multiple:

1..Reprezinta plamanul planetei

Padurea produce oxigen si dioxid de carbon . Doua treimi din O2 planetei,consumat

de lumea vie ,de industrie sau autovehicule ,este furnizat atmosferei de catre arbori si

arbusti.S-a demonstrat ca un fag matur produce 1,7 kg oxigen in fiecare ora si prelucreaza

2,35 kg dioxod de carbon emanat din tevile de esapament ale masinilor.

2.Este un filtru natural

Padurile,reprezinta de asemenea foarte eficiente filtre naturale, deoarece retine in

coroanele arborilor particule fine de praf sau cenusa.

3. Este un factor de mentinere a echilibrului ecologic

Pentru protectia mediului inconjurator ,constituie cel mai important factor

natural,eficient ,stabil,inepuizabi. Acesta are rolul de a stabiliza clima locala si a conserva

calitatea solului.Distrugand padurile ,omul a deschis calea ariditatii si secetei favorizand

instalarea dezolantelor peisaje desertice pe vaste intinderi din Africa,Orientului Apropiat si

alte parti ale globului.Defrisarile excesive,fara discernamant ,au dus la eroziunea

solului.Ciclonii,incendiile forestiere ,bolile arborilor,alunecarile de teren si alti factori

naturali au, in prezent ,o influenta minima in comparatie cu defrisarile.

4. Este o sursa de lemn

Padurile pot furniza cantitati uriase de lemn de buna calitate.Acest material a fost

utilizat din cele mai vechi timpuri pentru primele arme,unelte,constructii de locuinte sau

pregatirea hranei.Astazi, este ,in continuare ,foarte utilizat ,in diferite domenii ale vietii

umane (industria mobilei,in constructii,etc.).

5. Ofera adapost omului si animalelor

De asemenea, padurea reprezinta pentru om un refugiu din calea

poluarii,zgomotului,soarelui puternic sau vantului,si o extrem de variata lume animala este

adapostita sub haina ocrotitoate a padurii.Intre plantele si animalele din paduri exista

interactiuni reciproce.Multe animale,in special insectele si pasarile ,polenizeaza

copacii.Insectele primesc hrana din nectar si alte substante ,si in schimb polenizeaza florile

pe care le viziteaza.

6.Reprezinta o sursa de hrana pentru om si animale

Acest rol al padurii se datoreaza plantelor si animalelor pe care aceasta la

adaposteste.Fructele de padure ,ciupercile comestibile,stuparitul pastoral si vanatoarea au

constituit intotdeauna o importanta categorie de surse pentru alimentarea omului.

7. Este o sursa de medicamente

Padurile contin cea mai mare diversitate de plante si animale de pe Terra. Astfel, pot

reprezenta surse de medicamente de origine vegetala si animala. Substantele medicinale

deja descoperite, in special in padurile ecuatoriale, reprezinta o garantie pentru succese

terapeutice si mai mari in viitor.

8.Rolul estetic

Vazuta de la distanta sau de sus ,bolta padurii impresioneaza prin varietatea

culorilor frunzisului ,prin multitudinea de nuante de verde care alterneaza pe suprafete

imense.Sub acoperisul maiestuos al arborilor ,isi duc existenta felurite familii de plante

care,prin coloritul lor ,incanta ochiul privitorului..Acest fapt este foarte important pentru

omul modern care duce o viata stresanta.

Frumusetea padurii a impresionat si multi artisti care,prin arta lor,si-au exprimat

sentimentele fata de aceasta perla a naturii.

Resursele forestiere insemnate ale Romaniei au determinat creearea unei puternice

industrii a lemnului,care insa s-a concentrat exagerat in combinate mari in detrimentul

localitatilor forestiere.

Activitatea de cultura a padurilor si de exploatare a lemnului ofera posibilitati de

munca unui numar insemnat de oameni,nu numai temporar sau sezonier ,ci si permanent.

Pana nu demult se considera ca functia principala a padurilor ar fii numai aceea de a

produce lemn.In prezent aceasta optica schimba pe zi ce trece ,se iau in considerare ,pe

langa alte produse ale padurilor si factorii principali de protectie a mediului ambiant.La o

analiza mai atenta a situatiei actuale si a fenomenelor naturale survenite in ultimele

decenii ,se pare ca in prezent se pune problema ca functia protectiva sa treaca pe primul

plan iar cea de productie sa fie puternic corelata cu aceasta.

Pe de alta parte ,lemnul arborilor a fost primul combustibil folosit de om si continua

sa aiba inca aceeasi destinatie.Lemnul de calitate superioara se foloseste in constructii,la

fabricarea mobilei si a instrumentelor muzicale,etc.In acelasi timp ,lemnul constituie

materia prima pentru fabricarea hartiei a cartoanelor si a placilor stratificate.

Consumul de hartie in 1997 a fost de circa 6 ori mai mare decat cel inregistrat in

anul 1950,

estimandu-se o crestere de aproximativ 31% pana in anul 2010.Din pacate,speranta

privind reducerea semnificativa a consumului de hartie ca urmare a utilizarii comertului

electronic ,e-mail-ului si internetului nu s-a concretizat datorita aparitiei aparaturii de

birou consumatoare de hartie.

Efectele industriei celulozei si hartiei sunt dezastruoase asupra mediului

inconjurator prin defrisari, poluarea aerului si poluarea apelor. O analiza atenta a

problemelor poate conduce la adoptarea unor decizii care sa permita eliminarea partiala

sau totala a riscurilor la care este supus ecosistemul natural,la managementul eficient al

resurselor si deseurilor ,cu implicatii favorabile asupra starii de sanatate a mediului si a

populatiei.

Rolul padurilor in schimbarile climatice

Ca depozite globale importante de carbon, padurile joaca un rol fundamental in

influentarea climei Pamantului.Plantele si solurile din paduri conduc ciclul global al

carbonului prin retinerea dioxidului de carbon in fotosinteza.

Parcul forestier mondial absoarbe o treime din emisiile de dioxid de carbon

provocate de combustibilii fosili.Cu toiate acestea,in multe parti ale lumii ,padurile sunt

defrisate rapid in scopuri agricole sau pentru pasuni,utilizate si exploatate in mod abuziv

si degradate de incendiile produse uneori chiar de oameni.Despaduririle sunt

responsabile pentru emisia in atmosfera a 2,9 miliarde de tone de CO2 pe an,mai exact

pentru 26% din totalul emisiilor.La randul lor ,emisiile de combustibili fosili ajung,in medie

,la 8 miliarde de tone pe an.

Potrivit Grupului Interguvernamental de Experti ai ONU privind Evolutia Climei

(GIEC),despadurirea reprezinta 17% din emisiile globale de gaze cu efect de

sera ,depasind chiar si sectorul transporturilor.

Despaduririle-infractiuni grave asupra umanitatii

In perioada 2000-2010 ,despadurirea a dus la pierderea bruta a 13 milioane de

hectare de padure pe an ,a avertizat Organizatia Natiunilor Unite pentru Alimentatie si

Agricultura (FAO).La o astfel de rata a despaduririi ,padurile tropicale ar putea sa dispara

complet in mai putin de 100 de ani.Conversia terenurilor agricole ,taierile nusustenabile de

lemn,lipsa sau proasta gestionare a terenurilor ,precum si construirea asezarilor umane in

apropierea padurilor sunt cele mai frecvente motive pentru care zonele impadurite au de

suferit.

Despaduririle sunt responsabile pentru 15% din totalul emisiilor de gaze cu efect de

sera.Incepand din 2000 ,66 de tari din intreaga lume au implementat noi legi pentru

oprirea despaduririlor.

Potrivit Uniunii Internationale pentru Conservarea Naturii (IUCN) si Parteneriatul

global privind Reabilitarea Peisajului Forestier,in intreaga lume se afla mai mult de 1

miliard de hectare de teren forestier pierdut si degradat care ar putea fi restaurat.

Expansiunea agricola si nevoile industriale ,cresterea

populatiei,saracia ,indisponibilitatea terenului liber si cererea de consum sunt principalele

motive ale despaduririlor.La nivel mondial,80% din padurile originale care au acoperit

pamantul au fost defrisate ,distruse sau sunt intr-o continua degradare si nu mai pot

furniza ecosisteme intacte,critice pentru supravietuirea pe termen lung a speciilor.

In ultimii 20 de ani ne-am pierdut 6 milioane de hectare de paduri primare ,prin

exploatarea forestiera ,comertul ilegal de carbune,pasteurizare si urbanizarea.Pentru multe

dintre speciile de specialitate pierderea habitatului lor este impingandu-le la un pas de

disparitie ,altele au fost deja pierdute pentru totdeauna.

Politicile care se ocupa cu metode de reducere a emisiilor cauzate de defrisari si de

degradarea padurilor (REDD) au fost abordate ca fiind una dintre solutiile majore pentru a

face fata schimbarilor climatice.Ideea centrala a REDD este utilizarea fondurilor de la tarile

dezvoltate pentru a finanta proiectele care implica reducerea defrisarilor si a degradarii

padurilor in tarile in curs de dezvoltare.Acest lucru poate fi atins prin mecanisme

financiare complexe.

Doar 26,76% din suprafata Romaniei este acoperita cu paduri,media europeana

fiind de 29,3%.Conform datelor Ministerului Mediului,anual se reduc aproximativ 127.601

hectare prin taieri rase si rariri ilegale.S-a redus in ritm accelerat suprafata padurilor pe

care se fac lucrari de ingrijire cu deosebire in padurile private ,dar a crescut suprafata

padurilor pe care se fac lucrari de regenerare nereusite.

Romania are cel mai valoros patrimoniu natural din Europa ,si anume singurul

peisaj forestier intact din zona temperata a Europei: Muntii Retezat -Godeanu –Tarcu.

Parcul National Retezat se intinde pe o suprafata de peste 35.000 de hectare si,potrivit

specialistilor ,este ultima padure din Europa in care omul nu a ajuns.

In scopul evaluarii si supravegherii starii de sanatate a padurilor ,s-a organizat un

sistem de monitorizare a padurilor din Romania ,bine pus la punct si conectat la sistemul

european.

Romania este considerata o tara cu paduri moderat afectate ,depasind cu putin

pragul de incadrare in grupa tarilor cu paduri slab vatamate.Pentru cresterea rolului

padurilor in redresarea mediului ,impadurirea terenurilor degradate ,creearea de perdele

forestiere in zonele supuse secetei ingrijirea padurilor ,realizarea de amenajamente

silvice sunt masuri de importanta strategica in Romania.Retrocedarea padurilor,in lipsa

unor legi drastice de protectie ,este una dintre cele mai grave masuri postdecembriste.Mii

de hectare de padure au fost masacrate si vandute pe nimic ,ecologia si conservarea

mediului neavand niciun rol in tot acest proces. Padurile au in primul rand un rol

ecologic ,de aceea 50% din padurile Romaniei sunt incadrate in categorii de protectie a

apei,a solului,a climei.Modul in care sunt gestionate padurile poate afecta semnificativ

calitatea mediului.In regiunile cu sol fragil,padurea joaca adeseori un rol protector

impotriva eroziunii provocate de vant, dar si in cazul eroziunii provocate de ape.

Padurile tarii noaste sunt incadrate in doua mari grupe si anume:

Grupa I: Paduri cu functii de protectie, ocupa 52% din totalul padurilor tarii. Se

subimpart in:

1. Paduri de protectia apelor

2. Paduri de protectia solurilor

3. Paduri de protectie climatica

4. Paduri de interes social, cinegetic si agrement

5. Paduri rezervatii stiintifice si monumente ale naturii

Grupa a II-a: Paduri cu functii de productie si protectie, ocupa 48% din totalul

padurilor tarii.

Padurile din grupa a II-a functionala sunt destinate sa produca in principal masa

lemnoasa cu alese insusiri tehnologice fara a fi neglijate insa si celelalte functii

ecoprotective. De remarcat ca incadrarea fiecarei unitati amenajistice intr-o grupa sau

subgrupa functionala nu conduce spre o silvotehnica monofunctionala asa cum gresit s-ar

putea intelege . De fiecare data si in fiecare loc la stabilirea masurilor tehnice se vor avea in

vedere intregul complex de functii pe care trebuie sa le exercite padurea respectiva.

In concluzie ,putem spune ca ,padurea amelioreaza clima,impiedica inundatiile si

alunecarile de teren ,precum si eroziunea solului.

Tipuri de paduri

Pădurea reprezintă una dintre cele mai complexe biocenoze ale planetei,

ecosistemele forestiere fiind foarte dinamice, aflate într-o metamorfoza continuă.

Repartizarea şi fizionomia pădurilor este determinată de tipurile mari de climă.

Cantitatea de căldură şi umiditatea sunt doi parametri esenţiali în repartizarea pădurilor. În

lume există două brâie împădurite:

- de nord (pădurile de conifere şi foioase);

- de sud (pădurile tropicale umede şi ecuatoriale cu frunza lată).

La scară planetară pădurile se clasifică în funcţie de complexul pedoclimatic în 5

mari tipuri de pădure:

a) Pădurile boreale (taigaua/padurile de conifere) ocupă suprafeţe vaste, formând o

centură continuă în regiunile reci ale emisferei nordice (între paralelele 50o-60o latitudine)

şi practic sunt absente în emisfera australă (excepţie făcând pădurile de araucaria din

Muntii Anzi, estul Australiei etc.). Această zonă cuprinde cele mai întinse păduri de pe Glob

cu o suprafaţă de circa 1100 ha sau 27,5 % din suprafaţa forestieră totală. Se evidenţiază

patru specii de bază: molidul, pinul, bradul şi zada care au o mare importanţă economică.

Taigaua se întinde pe suprafeţe mari în Rusia, Finlanda, Suedia şi Canada.  

Coniferele sunt arbori inalti, cu trunchiul drept, fara ramificatii, cu frunze mici,

aciculare, acoperite de ceara. Conifele nu isi pierd frunzele toamna. De la aceasta regula se

abate doar laricele.       

Padurea de conifere ofera animalelor un bun adapost, mai ales iarna, si hrana tot

anul. De aceea, cele mai multe animale sunt sedentare. Toamna migreaza catre latitudini

mai mici doar unele pasari. Locul lor este luat de pasarile tundrei.

b) Pădurile temperate (pădurile de foioase) - cuprind specii cu frunza căzătoare.

Sunt prezente în Eurasia, America, unde cad in toate anotimpurile precipitatii suficient de

bogate pentru ca arborii sa creasca. În regiunile cu climă oceanică şi de tranziţie se

întâlnesc plantaţii de stejar, în cele cu climă continentală predominant frasinul, iar în cele

cu climă de tranziţie-fagul. Aceste tipuri de păduri, fiind situate pe teritorii dens populate,

şi-au redus cu mult suprafeţele iniţiale. Pădurile din zona temperată ocupă o suprafaţă de

circa 782 milioane ha sau 20% din suprafaţa împădurită a Terrei.      

Arborii padurilor de foioase sunt: stejarul, fagul, mesteacanul, ulmul, artarul,

frasinul etc. Toamna, cand arborilor le cad frunzele, functia lor de fotosinteza inceteaza.

c) Pădurile mediteraneene (pădure mixtă)- combină coniferele şi speciile cu frunză

veşnic verde adaptate la condiţiile secetoase de vară. Aceste zone fac trecerea de la

pădurile de foioase la cele de conifere. Coniferele sunt de talie mare şi cresc în zonele de

altitudine înaltă. În afara bazinului mediteranean, aceste păduri se întâlnesc şi în Australia

împreună cu eucaliptul şi în America de Sud cu araucaria.

d) Pădurile tropicale- caracterizate printr-o diversitate mare de specii: 2 000- 3 000 specii

de arbori, o biomasă foarte bogată, o înălţime mare a copacilor, vegetaţie vădit etajată. Se

disting mai multe subtipuri ale acestor păduri, dintre care cele mai preţioase sunt

mangrovele, pădurile tropicale de altitudine, pădurile de luminiş, pădurile musonice (Asia

de Sud-Est) etc.

Sub denumirea de Pădure tropicală se în elege vegeta ia care cre te în zonele cu ț ț șclimă tropicală umedă.

Caracteristic acestei vegeta ii este o vegeta ie foarte deasă aproape de nepătruns, cuț ț

o climă caldă i umedă; după atolul de corali urmează, din punct de vedere a densită ii ș țflorei i faunei, pădurea tropicală. Regiunile pădurilor tropicale cu o vegeta ie verde tot ș țtimpul anului, alcătuiesc un sistem ecologic adaptat la clima caldă cu o temperatură medie

anuală de 25 °C, cu oscila ii de temperatură medie anuală de 0,5 - 0,6 °C i o cantitate de ț șprecipita ii de 2.500 mm.ț

Intinderea pădurilor tropicale în prezent sunt în America de Sud, America Centrală,

Africa, Asia de Sud ca i zona ecuatorială (10° latitudine nord i sud de ecuator) a ș șAustraliei, în general zona de întinere a acestor păduri sunt zona ecuatorială, excep ie țfăcând regiunea Amazonului, regiunea Anzilor Cordilieri, prin evaporarea intensă a apei

din Oceanul Pacific care sub formă de cea ă ajunge regiunea Anzilor, sau regiunea Africii deț

est, cauzat de efectul Pasat - Muson. In anul 1950, suprafa a de întindere a pădurii tropicaleț

a fost apreciată la 16 - 17 mii km² ca 11 % din suprafa a globului, până în anul 1980, 50 % țdin această suprafa ă a fost distrusă de către om.ț

Padurile musonice se intalnesc in sudul Asiei, acolo unde bat musonii si unde, intr-

un an, exista doar doua anotimpuri, unul ploios si altul secetos. Padurile musonice se

deosebesc de cele ecuatoriale. In anotimpul secetos, cei mai multi dintre arbori isi pierd

frunzele. De asemenea padurea musonica este mai putin deasa si este intrerupta de

portiuni de savana. Arborii au trunchiuri masive, cu inele de crestere si scoarta aspra.

Curios este ca, odata cu pierderea frunzelor, arborii infloresc. Ca si in padurea ecuatoriala,

pe trunchiurile copacilor se catara liane, dar ele sunt mai putine si au lungimi mai mici.

Arborii care alcatuiesc padurile musonice sunt: abanosul (cu lemn negru), teckul (cu

un lemn foarte tare, folosit la constructia navelor), santalul (cu lemn parfumat), palmierul.

Padurile musonice sunt populate de maimute (giboni, macaci), elefanti indieni, tigri,

pantere, serpi, soparle, veverite zburatoare si diferite specii de pasari.

e) Pădurile ecuatoriale (pluviale, ombrofile, hidrofile ) – sunt răspândite pe aproximativ

15 de o parte şi de alta a ecuatorului. Pădurile ecuatoriale, mereu verzi, au o extindere

mare în America de Sud, Africa, Asia de Sud şi Sud-Est, coastele de Nord şi Est ale Australiei

şi Oceania. Aceste păduri numără circa 2 500-3 000 de specii şi au o pondere de 22%

dintre pădurile planetei. Contin mai mult de jumatate din speciile de plante si animale de

pe Pamant.

Padurea ecuatoriala, caracteristica climatului ecuatorial, cald si umed tot anul, se

deosebeste de celelalte paduri prin marea densitate de plante si prin etajarea sa in functie

de inaltimea arborilor.

Primul etaj este format din arbori mici, de 10 m inaltime. Urmeaza etajul mijlociu, cu

arbori de 30 m inaltime, a caror coroana formeaza o bolta continua. Ultimul etaj, cel mai

inalt, este format din arbori de 40-60 m.

Printre arborii padurii ecuatoriale cresc ierburi si ferigi arborescente. Pe

trunchiurile si ramurile copacilor se sprijina si se incolacesc liane, lungi de peste 100 m. Din

aceasta cauza, padurea ecuatoriala este foarte deasa, intunecoasa si greu de strabatut.

Arborii au frunze mari si carnoase, iar florile lor sunt mici. Tulpinile sunt drepte,

fara ramificatii, cu scoarta neteda si lucioasa si nu prezinta inele de crestere. Cei mai

frecventi arbori sunt: mahonul, acajuul, abanosul, palisandrul, arborele de cauciuc,

palmierul de ulei, bananierul, arborele de cacao, arborele de chinina etc.

Numeroase specii de animale sunt perfect adaptate la conditiile mediului in care

traiesc. Corpul lor este in asa fel alcatuit incat sa se poata strecura usor printre copaci, sa

sara si sa se catare. Cele mai bine dezvoltate simturi sunt auzul si mirosul. Pentru a se

proteja de dusmani, multe dintre animalele padurii ecuatoriale iau culoarea mediului.

In padurile ecuatoriale traiesc maimute de diferite marimi (cimpanzeul,

urangutanul, gorila, cercopitecul, pavianul), serpi de mari dimensiuni, soparle, pasari viu

colorate (papagali multicolori, pasarea colibri, pasarea paradisului), furnici, tantari si

paianjeni uriasi. In Africa traieste musca te-te. Intepatura ei omoara vitele, iar la om

provoaca boala somnului. La marginea padurii traiesc elefanti, rinoceri, hipopotami si

jaguari.

Tabelul 1

Tipurile mari de păduri din lume

Sursa: Le livre de Paris, Hachette vol. 4, Lester R. Brown, Starea lumii, 1999.

Pădurea amazoniană - un paradis imens şi fragil

Rai al biodiversităţii, pădurea amazoniană înseamnă cinci milioane de kilometri

pătraţi de paradis pentru cercetătorii naturii şi de bogăţie pentru noi toţi, toţi oamenii

planetei.

Av nd n vedere vegetaţia luxuriantă a pădurii pluviale amazoniene, pareȃ ȋ

paradoxală afirmaţia că solul acesteia este sărac în nutrienţi. Dar aşa este. În ciuda

aparenţelor, aici nu există un strat gros de sol fertil, bogat în substanţe hrănitoare. Ceea ce

asigură creşterea masei vegetale şi susţine întreaga biodiversitate este ritmul rapid al

descompunerii resturilor vegetale şi animale, în climatul cald şi umed care domneşte în

Tipuri de păduri Suprafaţa

milioane km2

Biomasa

(t /ha)

Numărul de

specii de arbori

1.Boreale

2.Temperate

3.Mediteraneene

4.Tropicale

5.Ecuatoriale

15.0

4.5

0.5

17.0

9.15

100-400

150-500

50-250

500-1 500

20

50-200

50

600-1 000

2 500-3 000

această regiune. Tot ceea ce ajunge pe pământ - fie că sunt frunze şi ramuri căzute din

copaci, fie că sunt organisme animale moarte - este imediat reciclat prin mecanisme

naturale, în stratul subţire de sol de la suprafaţă; materia organică este imediat reintrodusă

în circuit şi, pe seama ei, se dezvoltă formele de viaţă care dau marea bogăţie de specii a

pădurii.

În acest sol sărac, copacii nu se pot înrădăcina adânc. De aceea, arborii înalţi au

adesea rădăcini ca nişte contraforturi, menite să lărgească baza trunchiului, pentru a-i oferi

stabilitate, şi să absoarbă substanţele hrănitoare de pe o suprafaţă cât mai mare în jurul

tulpinii.

O caracteristică a pădurii amazoniene este fantastica ei biodiversitate: pe o

suprafaţă mică, există mii de specii de copaci. Un studiu din anul 2001 a arătat că,  pe o

suprafaţă de un sfert de kilometru pătrat de pădure tropicală din Ecuador, existau peste

1.100 de specii de arbori.

Peste 40.000 de specii vegetale au fost catalogate şi mai sunt multe alte mii încă

necunoscute. De la copacii înalţi de peste 50 metri - uriaşii solitari care alcătuiesc nivelul

cel mai de sus al pădurii, în structura ei stratificată - până la covorul de plante mărunte care

acoperă solul oriunde pătrunde un pic de lumină, selva (cum o numesc vorbitorii de limbă

spaniolă) amazoniană este un tezaur vegetal. Mii de specii reprezintă plante de interes

economic - surse de materii prime pentru industria lemnului, a alimentelor, a

medicamentelor şi a cosmeticelor ori plante de interes decorativ.

Acest biom (ansamblu de ecosisteme) unic se micşorează întruna, ameninţând să

dispară chiar înainte de a fi fost cercetat îndeajuns. Unele specii probabil că au dispărut,

deja, înainte de a fi apucat să le descoperim. Şi multe altele ar putea avea aceeaşi soartă.

Marea bogăţie naturală a pădurii se traduce, pentru unii, într-un uriaş potenţial

economic, pe care încearcă să-l valorifice fără a se gândi la consecinţe. Defrişările masive

sunt o dureroasă consecinţă a prezenţei umane în acestă parte a lumii.

În Brazilia, mai ales - ţara pe al cărei teritoriu se află şi cea mai mare parte a pădurii

amazoniene, cca. 60% - tăierea şi arderea copacilor, în scopul înfiinţării de crescătorii de

vite, este cea mai importantă cauză a despăduririi. Peste 90% din terenul defrişat în

Amazonia începând din 1970 este folosit în acest scop. Culturile - cea de soia, mai ales -

ocupă şi ele suprafeţe mari, obţinute prin masacrarea pădurii. Cum solul, în această

regiune, este puţin fertil, se obţin producţii bune doar pe o perioadă scurtă de timp, după

care e nevoie de noi terenuri, dobândite prin distrugerea unor noi bucăţi de junglă.

Calcule pesimiste indică faptul că, dacă ritmul actual al defrişărilor se menţine, în

două decenii suprafaţa pădurii amazoniene se va micşora cu 40% - o perspectivă

îngrozitoare, dat fiind rolul benefic uriaş al acestui biom în dinamica biosferei, în

oxigenarea aerului, în tot cea ce înseamnă viaţă pe Pământ. Suntem încă departe de a

înţelege complexitatea ameţitoare a modului în care funcţionează Terra, iar pierderea unei

asemenea bucăţi enorme de natură, ticsită de forme de viaţă, ar avea consecinţe pe care

nici nu le putem anticipa în mod precis. Nu ne putem imagina decât că ar fi cumplite.

De ce este biodiversitatea importanta?

Biodiversitatea este un concept destul de amplu, care cuprinde milioane de plante

si specii de animale de pe planeta noastra. Chiar si aceasta cifra, care depaseste odinul

milioanelor, este o cifra estimata, deoarece ecologistii cred ca numarul real este mult mai

mare decat acesta. De fapt, se crede ca numai padurea amazoniana din America de Sud este

casa unui milion de specii de plante si animale. Toate organismele care traiesc pe aceasta

planeta sunt dependente unele de altele intr-o anumita masura sau alta, si aici

intervineimportanta biodiversitatii. Pierderile suferite de planeta noastra sunt o

pierdere pentru noi, si, prin urmare, trebuie sa fim la curent cu asta si sa depun anumite

eforturi pentru a salva biodiversitatea Pamantului.

De ce este biodiversitatea importanta intr-un ecosistem?

Asa cum am mentionat mai sus, toate fiintele vii de pe aceasta planeta depind unele

de altele pentru a supravietui, iar importanta diversitatii biologice se invarte chiar in jurul

acestui fapt. Fraza „toate fiintele vii" include fiecare organism care locuieste pe planeta, de

la speciile de bacterii microscopice pana la enormele balene albastre.

De ce este biodiversitatea importanta pentru evolutia continua?

Aceasta diversitate are un rol crucial atunci cand vine vorba de evolutia speciei.

Planeta noastra a suferit cinci extinctii in masa de cand exista. Acestea au fost suficiente

pentru a distruge 99% din speciile de plante si animale care au trait vreodata pe Pamant.

Ultima dintre aceste extinctii in masa a avut loc cu aproximativ 65 de milioane de ani in

urma si a dus la disparitia dinozaurilor. Faptul ca 99 % din aceste specii au disparut implica

faptul ca disparitia si evolutia speciilor sunt perfect normale si se repeta din cand in cand.

Pe masura ce unele specii dispar, altele noi apar. Chiar daca pare simplu, acest proces

dureaza milioane de ani. O privire pe lista animalelor disparute in ultimii 100 de ani arata

ca rata lor de disparitie a crescut de-a lungul anilor. Cu toate acestea, rata de evolutie

ramane aproximativ constanta. Daca rata de disparitie creste, iar cea de evolutie ramane

aceeasi, ciclul de viata de pe planeta va fi drastic afectat, si, prin urmare, ecologistii

considera biodiversitatea un factor important pentru continuarea evolutiei.

De ce este biodiversitatea importanta pentru stabilitatea lantului trofic?

Un lant trofic instabil poate fi un dezastru pentru ecosistem. Disparitia unei singure

specii animale pune in dificultate mai multe specii care sunt dependente de ea. Cand un

pradator din varful lantului trofic (un animal carnivor) este pe cale de disparitie, populatia

consumatorilor secundari (care sunt erbivori, in majoritatea cazurilor) tinde sa creasca.

Aceasta creste numarul de erbivore, care, la randul lor, agreseaza vegetatia, iar lipsa de

vegetatie afecteaza precipitatiile, ducand astfel la desertificari intr-o anumita regiune.

Pentru a evita astfel de complicatii, trebuie sa ne asiguram ca se mentine un anumit

echilibru.

De ce este biodiversitatea importanta pentru societatea umana?

Pe langa faptul ca oamenii sunt cea mai inteligenta specie de pe planeta, sunt si cea

mai dependenta specie. Din timpuri preistorice, depindem de natura pentru a ne indeplini

nevoile de baza. De-a lungul anilor, am ales sa alteram natura pentru nevoile noastre, si

facand acest lucru, cu buna stiinta sau in necunostinta de cauza, le-am daunat

imprejurimilor noastre. Se pare ca am uitat ca noi depind em de natura mult mai mult decat

depinde ea de noi. Exista multi "daca" atunci cand vine vorba de importanta diversitatii

biologice pentru noi. Astfel, daca n-ar exista bacteriile de fixare a azotului, nu am putea

intretine culturile!

Daca toti pradatorii carnivor sunt ucisi prin vanare excesiva si braconaj, erbivorele

vor curata suprafata verde a planetei, lasandu-ne astfel fara apa! Daca toate padurile sunt

sterse de pe fata pamantului, animalele salbatice nu vor avea alta optiune decat sa ne

incalce teritoriul nostru! Toate aceste ipoteze se reduc la un singur lucru simplu – ne sapam

propria groapa. Trebuie sa intelegem ca oricat de mult vom incerca, natura va fi mereu cu

un pas inaintea noastra, si de fiecare data cand vom incerca sa o modificam, repercusiunile

se vor simti intr-un fel sau altul.

Tabel 2

Nr.crt

Continente,regiuni

geografice

Suprafaţa de pădure

(milioane ha)

Ponderea în total mondial

(%)

Statele cu cele mai mari

suprafeţe de pădure (milioane

ha)

Statele cu cea mai mare pondere a suprafeţei

împădurite în suprafaţa totală

(%)1 America de

Sud 900 22,6 Brazilia

(533)Peru (65)

Surinam (90,6)Guyana Franceză(81,2)Guyana(76,1)Brazilia(63)

2 America de Nord şi

Centrală

700 17,5 S.U.A. (255)Canada (245)

Panama (38,6)Canada (26,5)S.U.A. (24,7)

3 Africa 650 16,2 R.D.Congo (135)Sudan (61)

Gabon (70,8)Congo (64,6)R.D.Congo (59,6)

4 Asia 550 13,7 Indonezia (105)China (104)

Japonia (64)Coreea de Sud (63,3)Malaysia ( 8,7)

5 Europa 150 3,7 Suedia (27)Finlanda (22)Franţa (15)România (6,5)

Finlanda(72) Suedia (65,9)Austria (47)

6 Oceania 150 3,7 Australia(158)

Vanuatu (75)Fidji (64,9)Noua Zeelandă (29,7)Australia (20,6)

7 ex-U.R.S.S. 900 22,6 Rusia (850) Rusia (50,4)

Total mondial 4000 100Rusia (850)Brazilia (583)Canada (245)

Surinam (90,6)Guyana Franceză (81,2)Finlanda (72)

Pădurile sunt prezente pe toate continentele, cu excepţia Antarctidei. Ele sunt repartizate foarte neuniform pe regiuni şi state ale Globului, suprafeţele lor aflându-se într-o continuă diminuare, din cauza tăierilor masive, incendiilor, extinderii aşezărilor umane,

construcţiei drumurilor etc. Pe mari ansambluri continentale şi regiuni geografice cel mai înalt grad de împădurire îl are America de Sud (50,6%), America de Nord (40%), Europa (30%) Asia (20,4%, fără Rusia).

In tara noastra, padurea ocupa o suprafata totala de cca. 6,2 milioane ha, reprezentand 26 % din suprafata totala. In vremurile preistorice, aceasta ocupa 70-80 % din suprafata tarii, fapt pentru care in anul 1526, cand sultanul Soliman Magnificul a repurtat victoria de la Mohacs asupra armatei ungare si a ocupat Buda, nu s-a incumetat sa ocupe si tarile romanesti, deoarece erau bine aparate de muntii cei mai abrupti si de padurile cele mai greu de strabatut - " codrul frate cu romanul".

Denumiri ca Transilvania (provine de la latinescul silva care inseamna padure), Bucovina (provine de la cuvantul de origine slavona-buk, care inseamna fag), dovedesc extinderea pe care o aveau padurile in tara noastra.

4. Al. Ungureanu, Geografia economică pe ramuri - Iaşi, 1972

5. Al. Palancea ş.a., Pădurea–rădăcina sufletului - Chişinău, 1992