Tendinţe actuale în mass-media.Vocabular şi structuri gramaticale

Anglicismele

Drăgănel Maria Cristina

TALLR, AN2, SEM 2

Mass-media aşa cum o cunoaştem în prezent cu variatele canale şi mijloace de

diseminare a informaţiilor este în fapt rezultatul evoluţiei tehnice şi tehnologice a

omenirii. Astfel că, fara Johannes Gutenberg care să inventeze tiparul, fără telefonul lui

A.G. Bell, fără radio, fără imagini sau fără Intel sau Microsoft, mass media nu ar fi

existat în forma ei actuală.

În prezent, în era vitezei când informaţia este puterea, avem de a face cu

dominaţia WEB. Fără îndoială în ţările dezvoltate şi nu numai observăm un monopol al

pieţei informaţionale deţinut de Internet care se remarcă prin viteză (în defavoarea

preciziei), prin faptul că înglobează toate celelalte media şi oferă un grad de interacţiune

complex, care mulţumeşte receptorul prin garanţia feedback-ului ce ii conferă voce, şi îl

face spectator/jucător activ în arena informaţiei.

Internetul reprezintă simbioza dintre datele de arhivă furnizate de media scrisă,

imaginile televiziunii şi informaţia curentă, este un non-stop informaţional care s-a

dezvoltat şi ca nou spaţiu pentru advertising, în defavoarea tiparului care pierde teren şi

bani pe segmentele publicitare oferite în publicaţiile lor.

Putem sublinia două aspecte legate de tendinţele media. În primul rând atitudinea

faţă de informaţiile pe care le răspândeşti, deschiderea spre nou şi reevaluarea

jurnalismului, abordarea de noi perspective care să nu ştirbească ştirea în sine, dar să îi

confere atractivitate. Ziarul Adevarul şi-a dobândit o calitate de brand cu influenţă asupra

mentalităţii unei generaţii prin articolele sale şi prin editorialişti de renume, ceea ce

menţine tirajul ridicat şi consfinţeşte ziarul ca lider de vânzări pe piaţa românească de

profil.

Jurnalismul de tipul celui lui Andrei Gheorghe din anii ‘90 a atras după sine

numeroase tentative de a scrie ostentativ, diferit şi reprezintă o tendinţă în presa scrisă şi,

nu numai, pe care mulţi o îmbrăţişează.

1

În ceea ce priveşte publicaţiile au apărut o serie de schimbări în cadrul acestora.

După 1990 lexicul românesc s-a confruntat cu o avalanşă de anglicisme care au invadat

limba şi care continuă să crească într-un ritm accelerat. Presa, un factor important în

modernizarea limbii, oglindeşte din plin acest fenomen. Revistele adresate tinerilor sunt

saturate de articole presărate cu anglicisme, iar adolescenţii, din dorinţa de a epata,

împrumută acest limbaj.

Definim anglicismele ca împrumuturi recente din engleza britanică şi americană,

incomplet sau deloc adaptate (ca atare, ele se scriu şi se rostesc în română într-un mod

foarte apropiat sau identic cu cel din limba de origine). În ultima perioadă, prin influenţa

mass-mediei (radio, televiziune, internet, presă), foarte multe anglicisme au pătruns in

lexicul nostru, românizându-se.

Împrumuturile din engleză aparţin vocabularului pasiv al unui idiom. Cu timpul, o

parte din ele trec în vocabularul activ al limbii, dar nu întotdeauna: unele neologisme nu

intră niciodată in lexicul activ, altele deţin un loc periferic in sistemul limbii sau chiar

dispar complet, deoarece nu există o delimitare strictă a celor două compartimente ale

vocabularului: activ-pasiv; cuvintele se mişcă permanent dintr-un domeniu in altul şi

viceversa. Această situaţie este determinată de mai mulţi factori, printre care ii

menţionăm pe următorii: nivelul cultural, experienţa de viaţă şi lingvistică, mediul etc.

Deşi anglicanismele sunt termeni neadaptaţi sau incomplet adaptaţi la sistemul

limbii, studiile specializate au pus în evidenţă faptul că, prin caracterul lor regulat şi

repetabil, pot fi considerate că având caracter de normă (fonetică, ortografică,

morfologică). Din exemplele de mai jos putem constata faptul că majoritatea termenilor

sunt neasimilaţi fonetic şi morfologic la structura limbii române, ba chiar neînregistraţi în

lucrările lexicografice româneşti: boyband, cover, casting, challange, fresh, look,

modeling, maxi-single, nick-name, outfit, partytime, songwriter, target.

Stoichiţoiu Ichim vorbeste despre aceasta manifestare evidentă de snobism

lingvistic. Este şi cazul anglicismelor intrate demult în limbă şi care sunt ortografiate

conform etimologiei lor, deşi acestea sunt adaptate fonetic şi grafic: interview (pentru

interviu), clown (pentru clovn), leader (pentru lider) ş.a.

În scrierile mass-media dificultăţi apar adesea în scrierea compuselor englezeşti

cu sau fără cratimă, precum şi în utilizarea cratimei în cazul formelor articulate enclitic,

2

flexionate sau derivate: skate-board şi skateboard, workshop şi work-shop, duty free şi

duty-free. Normele actuale nu sunt explicite în aceste situaţii.

În ceea ce priveşte pronunţia cuvintelor provenite din engleză in mass media,

putem spune că sunt două tendinţe pe care cercetătorii le-au înregistrat. Atunci cand sunt

utilizaţi termeni precum top-módel, non-prófit, sex-sýmbol, aceştia se accentuează ca şi

cuvintele româneşti modél, profít, symból.

Pe de altă parte, există o confuzie de omofone (boardul ziarului – colectiv de

conducere cu bord – punte a unui vas). Ortografia etimologică este motivată dacă

anglicismele au semnificaţie particulară, de evocare a unor realităţi britanice sau

americane (Noi nu suntem hooligans!, imagini cu speakerii japonezi etc).

Era clasică a jurnalismului a apus făcând loc pentru ceea ce în caţiva ani ni se va

părea banal. Apărut în 2005, internetul prin telefon a ajuns să se transforme în PDA

(agenda personală digitală) sau smartphone technology, altfel spus informaţia accesibilă

oriunde şi oricând. Internetul pe lângă accesibilitate şi viteză permite unor non-jurnalişti

sau pseudojurnalişti să se exprime în ceea ce se numeşte editorial (independent) online,

blog, online diary sau cel mai comun pentru mase, în forum-uri.

În concluzie, o dispariţie media şi a mijoacelor ei nu se va produce, poate doar un

regres calitativ care se manifestă încă de pe acum. În ceea ce priveşte varietatea lor şi

prezenţa lor pe piaţa concurenţiala, individul va alege acel mediu care i se potriveşte lui şi

stilului său de viaţă.

Bibliografie

1. Stoichiţoiu Ichim, 2006 – Adriana Stoichiţoiu Ichim, Aspecte ale influenţei engleze în

româna actuală, Bucureşti, Editura Universităţii

2. Stoichiţoiu Ichim, 2008 – Adriana Stoichiţoiu Ichim, Vocabularul limbii române

actuale, Bucureţti, Editura All

3. Avram, 1997 - Anglicisme în limba română actuală, Editura Academiei Romane

3