teza

57
MINISTERUL AGRICULTURII ȘI INDUSTRIEI ALIMENTARE AL REPUBLICII MOLDOVA COLEGIUL AGRICOL din ȚAUL CATEDRA “DISCIPLINE ECONOMICE ȘI CONTABILITATE” PRIVIND DESFĂȘURAREA PRACTICII DE DIPLOMĂ SPECIALITATEA 1810 „CONTABILITATE” A ELABORAT: ELEVA GR. 43-C Chitic Tatiana PROFESOR-COORDONATOR: PALII RAISA PROFESOR DE DISCIPLINE ECONOMICE ȘI CONTABILITATE, GRAD DIDACTIC I

Upload: sabina-ichim

Post on 15-Apr-2016

13 views

Category:

Documents


2 download

DESCRIPTION

teza

TRANSCRIPT

Page 1: Teza

MINISTERUL AGRICULTURII ȘI INDUSTRIEI ALIMENTARE AL REPUBLICII MOLDOVA

COLEGIUL AGRICOL din ȚAUL

CATEDRA “DISCIPLINE ECONOMICE ȘI CONTABILITATE”

PRIVIND DESFĂȘURAREA PRACTICII DE DIPLOMĂ

SPECIALITATEA 1810 „CONTABILITATE”

A ELABORAT:ELEVA GR. 43-C

Chitic TatianaPROFESOR-COORDONATOR:

PALII RAISAPROFESOR DE DISCIPLINE ECONOMICE

ȘI CONTABILITATE, GRAD DIDACTIC I

Țaul,2015

Page 2: Teza

Cuprins:I.Caracteristica generală a gospodăriei;1.1.Politica de contabilitate a întreprinderii;1.2. Caracteristica economico-financiara a întreprinderii;1.3. Instructajul privind protecția muncii;II.Evidenșa primară a numerarului în casă și în conturi la bănci;III.Contabilitatea operațiunilor de decontare/creanțe și datorii;IV.Evidența primară a mijloacelor fixe;4.1.Evidența primară a imobilizărilor necorporale;4.2. Evidența primară a terenurilor;4.3. Evidența primară a resurselor minerale;V.Contabilitatea producției agricole,stocurilor de mărfuri și materiale;VI.Contabilitatea OMV și SD și a uzurii acestora;VII. Evidența primară a activelor biologice imobilizate,în curs de execuție;VIII.Contabilitatea muncii și retribuirii ei;IX.Evidența costurilor activităților auxiliare;X.Contabilitatea costurilor indirecte de producție;XI.Contabilitatea costurilor de producție în fitotehnie;XII.Procesul de comercializare;XIII. Operațiunile de creditare;XIV.Capitalul social,suplimentar,secundar precum și cel al rezervelor;XV.Rezultatul financiar și utilizarea profitului;XVI.Evidența sintetică și analitică la întreprindere;XVII.Întocmirea bilanțului și a situațiilor financiare;XVIII.Agenda desfășurării practicii;

Page 3: Teza

I.Caracteristica generală a gospodăriei;

1.Prezentarea societății

Statutul este elaborat în conformitate cu prevederile Legii Republicii Moldova „Cu privire la antreprenoriat și întreprinderi”,”Regulamentul Societăților economice din RM”aprobat prin hotărărea Guvernului RM nr.500 din 10.09.1991 șiContractul de constituire al Societății cu răspundere limitată denumită în continuare

„SOCIETATE”Denumirea completă a Societății: SRL “MUNCEL-AGRO”Sediul Societății:MD 4726,Raionul Briceni,sartul CorjeuțiSocietatea poartă răspundere pentru obligațiile sale numai în limitele patrimoniului său.Societatea nu poartă răspundere pentru obligațiile Asociaților săi.Asociații Societății poartă răspundere pentru obligațiile Societății numai în limita cotelor lor depuse la capitalul social.Asociații,care și-au depus integral cotele,poartă răspundere pentru obligațiile Societății și cu partea nedepusă a cotelor respective.

Societatea obține drepturile de persoană juridică din data înregistrării de stat în modul stabilit.Societatea dispune de bilanț autonom și conturi în bănci,poate să încheie în nume propriu contracte,să dobîndească drepturi patrimoniale și personale nepatrimoniale,să execute obligațiuni,să fie reclamat .Societatea are ștampilă și alte elemente de indentificare necesare activității sale. 2.Domeniul de activitate2.1.Societatea se crează în vederea desfășurării activității orientate spre obținerea beneficiului.Societatea va avea ca obiect de activiate următoarele activități:- Producerea, prelucrarea și comercializarea merelor;- Producerea, prelucrarea și comercializarea cartofilor;- Producerea, prelucrarea și comercializarea varzei;- Și altor produse agricole3.Capital social.Cotele de participare3.1 Capitalul social al Societății la data fondării 2001 constituea 5400 lei acum capitalul sa majorat,fiind de 4.416.400lei3.2.Depunerile în fondul statutar al societății pot fi în formă de mijloace bănești sau prin transferarea în propritatea ori în folosința a unor bunuri imobiliare-clădiri,construcții,utilaje,alte valori materiale,precum și transmiterea dreptului de folosire a clădirilor,construcțiilor,utilajelor și altor valor materiale.3.3. La data constituirii Societății capitalu social a fost format pe contul aporturilor Asociaților-fondatori,depuse respectiv:

Page 4: Teza

Capitalu social poate fi completat pe contul:--Beneficiului restant la dispoziția Societății după achiatrea păților în buget;-Noilor cote de participare.Capitalu social poate fi micșorat pe contul:-Micșorării valorii certificatelor de cotă;-Răscumpărări de către Societate a certificatului de cotă a Asociatului retras din compnanța ei,cu anularea ulterioară a acestui certificat.4.Fondul de rezervă.Aporturi suplimentareSocietatea crează fondul de rezervă în mărimea de 15%din capitalul social.Fondul de rezervă se crează prin prelevări anuale din beneficiu pînă se atinge cuantumului prevăzut.Mărimea prelevărilor anuale este stabilită de către adunarea generală,dar nu pote constitui mai puțin de 5% din suma beneficiului net5.Organele de conducereOrganele de conducere ale Societății sînt:-Organul superior de conducere al Întreprinderii-adunarea generală a asociaților ,în cazul a sau mai mulți asociați.-Organul executiv,ce se crează sub formă de Consiliu de administrație sau prin punerea acestor funcții în sarcina directorului.Organul executiv,indiferent de forma sa se denumește în continuare”Director”;-Comisia de cenzor sau cenzorul,numit în continuare „cenzor”6.Adunarea generală.Evidența voturilor asociaților3.1.De competența exclusivă a adunării generale este:1.modificarea Statutului,majorarea sau micșorarea capitalului social;2.aprobarea raportului și bilanțului anual,repatizarea beneficiului;3.alegerea și revocarea Directorului;4.alegerea și revocarea Cenzorului;5.aprobrea modului de remunerare muncii și a salariilor tarifare ale Dorectorlui și Cenzorului;6.excluderea Asociatului din Societate;7.aprobarea contractelor,încheiate pe sume ce depășesc de 30 de ori capitalul social,precum și contrectelor încheiate între Societate și Asociații ei;1.1.Politica de contabilitatePolitica de contabilitate- reprezintă o totalitate de convenții, principii, reguli,metode și pricedee adoptate de conducerea întreprinderii pentru ținerea contabilității și întocimirea rapoartelor financiare. Politica de contabilitate constituie parte integrantă a rapoartelor financiare și trebuie să fie elaborată de fiecare întreprindere care desfașoara activitate de întreprinzaător și este înregistrată în Republica Moldova.

Nrd/o

Numele Asociatului Aport în Capitalul Social

Cota asociatului din beneficial distribuit al Societății (%)În lei %

1 Stînca Vasile Dumitru 4968 92 922 Zosim Ana 432 2 23 Agapi Oleg 432 2 24 Stînca Elena 432 2 25 Stînca Raisa 432 2 2

Page 5: Teza

Destinația de bază și obiectivul politicii de contabilitate adoptată de întreprindere constă în asigurarea furnizării unei informații veridice privind situatia patrimonială și rezultatele activității întreprinderii. Politica de contabilitate a întreprinderii se elaborează la constituirea întreprinderii și se precizează pentru fieare an de gestiune.Responsabilitatea pentru formarea și respectarea politicii de contabilitate o poartă conducatorul întreprinderii.Politica de contabilitate a întreprinderii trebuie să contină ca minimum:

Sistemul contabil utilizat; Varianta aleasa a sistemului contabil simplificat; Forma de ținere a contabilitătii; Metodele de evaluare a imobilizărilor si datoriilor; Metodele de calculare a amortizării imobilizărilor; Modul de constatare și contabilizare a veniturilor, cheltuielilor și rezultatelor

financiare; Alte aspecte metodice și de organizare a contabilitătii.

IndicatoriiAnii Anul 2014 in

% față de2012 2013 2014 2012 2013

1 Suprafața terenurilor agricole,ha inclusiv:terenuri arabileplantații perene

481

44536

336

30036

395

35936

82,12

80,67100

117,56

119,67100

2 Efectivul mediu anual de lucrători încadrați agricultură, persoaneinclusiv:în cultura plantelorîn sectorul zootehnic

27

27 -

29

29 -

30

30 -

111,1

111,1 -

103,45

103,45 -

3 Efectivul mediu anual de animale agricole, cap. Conv. - - - - -

4 Valoarea medie anuală a MF, mii lei, inclusiv:MF cu destinație agricolă

17204,56

17204,56

16998,84

16998,84

15641,25

15641,25

90,91

90,91

92,01

92,01

5 Venituri de la vînzări, mii lei 9254,63 4482,98 3890,11 42,03 86,77 (Anexa 1)

1.2 Caracteristica economico-financiara a întreprinderii;Dupa forma organizatorico-juridică Întreprinderea își dezvoltă activitate în agricultură cu statutul de organizație profit.Indicatorii mărimii la întreprinderea SRL “MUNCEL AGRO” Tabelul 1Concluzie:

Page 6: Teza

În urma calculelor efectuate am determinat indicatorii mărimii SDE a Întreprinderii și am observat că anul 2014 comparativ cu anul 2012 suprafața totală s-a micșorat cu 86 ha,adică cu 17,88% .Micșorarea fiind din contul terenului arabil care s-a diminuat cu 86 ha.Valoarea medie anuală a MF cu destinație agricolă în anul 2014 comparativ cu anul 2012 s-a micșorat cu 9,09%,iar comparative cu anul 2013 cu 7,99%.Observăm ca venitul din vînzări în anul 2014 comparativ cu anul 2012 nu s-a implinit cu 57,97% și cu 13,23% comparative cu anul 2013.

Nivelul intensivitătii producției agricole la S.R.L. “Muncel Agro” pe anii 2012-2014

Tabelul 2

IndicatoriiAnii Anul 2014 în %

față de2012 2013 2014 2012 2013

1 Revine la 1 ha de terenuri agricole, mii lei:

MF de producție cu destinație agricolă;

Consumuri de materiale directe; Consumuri directe privind

remunerarea muncii.

35,768312,3571

1,1360

50,591816,7543

1,2657

39,598116,2571

1,4613

110,71131,56

128,63

78,2797,03

115,45

2 Consumuri de muncă vie în raport la 1 ha de terenuri agricole, om-oreinclusiv:

în fitotehnie în sectorul zootehnic

--

--

--

--

--

3 Cantitatea ingrasamintelor minerale incorpote la 1 ha de terenuri arabile (kg de substanta activă)

157,30 450,00 533,15 94,67 52,27

Concluzie:

În urma calculelor efectuate am determinat nivelul intensivității producției agricole și am constatat că SDE a fost supraîmplinită cu mijloace fixe de producție cu destinație agricolă in anul 2014 comparativ cu anul 2012 cu 10,71%,iar comparativ cu anul 2013 s-a înregistrat o micșorare cu 21,73%.Consumurile directe de matariale In anul 2014 comparativ cu anul 2012 s-a majorat cu 31.56%,iar în comparație cu anul 2013 s-a micșorat cu 2,97%.La fel SDE nu a fost îndestulată cu îngrașăminte minerale în anul 2014 comparativ cu 2012 cu 5.33%,iar comparativ cu anul 2013 cu 47.73%.

Recolta la 1 ha pe anii 2012-2014 la întreprinderea “S.R.L. MUNCEL-AGRO”

Page 7: Teza

Tabelul 3

Culturi Anii Abaterea,2014,fa ă deț2012 2013 2014 2012 2013

1.Grîu 15,63 17,43 22,50 6,87 5,07

2.Porumb 2,1 29,82 49,50 47,6 19,68

3.Floarea-Soarelui 1,53 2,60 1,45 -0,08 -1,15

4.Cartofi 179,85 195,57 450,13 270,28 254,56

5.Varză 12,73 2,50 - - -

6.Mere 129,37 32,52 170,00 40,63 137,48

7.Soie - 7,16 - - -

Concluzie:În urma calculelor efectuate am determinat recolta la ha pe perioada anilor 2012-2014,observăm că o recoltă mare sa înregistrat la cultivarea cartofului,în anul 2014comparativ cu anul 2013 a crescut cu 150,28 %,iar comparativ cu anul 2012 cu 130,16%.Observăm că la mere in anul 2014 comparativ cu 2012 se înregistrează o majorare de 31,41%,iar comparativ cu anul 2013 a crescut de 4 ori.Se observă o descreștere a rodei la Floarea-soarelui cu 5,23% in anul 2014 comparativ cu anul 2012,iar în comparație cu anul 2013 cu 44,23%.La cultivarea grîului se înregistrează o majorare de 43,95% în anul 2014 comparativ cu anul 2012, și cu 29,09% în comparare cu anul 2013. Unele posturi ale bilanțului contabil la întreprinderea S.R.L. “MUNCEL AGRO” pe anii 2013-2014 Tabelul 4

Posturi de bilanțSoldul la finele anului Anul 2014

în % fată de2013 2014 2013

Mijloace fixe 14.489.387 16.793.121 115,89Uzura mijloacelor fixe 10.319.914 9.512.805 92,18Materiale 109.247 262.588 240,36Productia în curs de executie 668.002 357.037 53,45Creante :· Ale cumpărătorilor· Ale personalului · Alte creante

3.561.344--

2.594.521--

72,85--

Mijloace bănești:· În casă· În bănci· Mijloace speciale

272.1151.824-

245.45338.225-

90,202095,66-

Datorii fată de:· Furnizori· Privind retribuirea muncii· Casa natională de asigurări sociale· La buget

2.249.546-35.529601

86.125-3110.690

3,83-0,0871778,70

Concluzie:În urma calculelor efectuate am determinat unele posturi ale bilanțului contabil în SRL “Muncel Agro” pe anii 2013-2014.Astfel am observat că întreprindereaa fost supraîmplinită

Page 8: Teza

cu Mijloace fixe în anul 2014 comparativ cu 2011 cu 15,89%,un fapt înbucurător este că amortizarea MF in anul 2014 comparativ cu anul 2013 a scăzut cu 7,82%. Studiind materialele am observat ca acestea s-au mărit cu 140,36 % in anul 2014 față de 2013. Analizind creanțele cumpărătorilor observam că acestea s-au micsorat cu 27,15 % în anul 2014 față de 2013. Referindu-ne la mijloacele bănești în casa observam că acestea în 2014 față de 2013s-au micșorat cu 9,8%. Datoriile față de furnizori s-au micsorat cu 96,17%, această majorare a fost benefică,deoarece la întreprindere au apărut surse proprii ,ceea ce a dus la micșorarea datoriilor. Deasemenea această micșorare a datoriilor s-a observat și la cele față de asigurari sociale care s-au diminuat cu 99,91% în 2014 față de 2013.Cu privire la mijloacele bănești în bănci ,observăm o creștere a acestora de1995,66% sau 19,66 ori.Cu referire la datoriile față de buget observăm o creștere considerabilă,cu aproximativ 17 ori,în anul 2014 față de 2013.In general aceasta situatie la intreprindere este benefica deoarece s-a observat o crestere a mijloacelor fixe si s-a observat o creștere a mijloacelor bănești la bănci.

1.3.Instructajul pe tehnica securitațiiPrin instruirea lucrătorilor în probleme de tehnica securităţii muncii se urmăreşte caaceştia să-şi însuşească şi să cunoască temeinic măsurile de protecţi a muncii.Angajatorul are obligaţia să asigure securitatea şi sănătatea salariaţilor în toate aspectele legate de muncă.Dacă un angajator apelează la persoane sau servicii exterioare, aceasta nu îl exonerează de răspundere în acest domeniu.Obligaţiile salariaţilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă nu pot aduce atingere responsabilităţii angajatorului.Măsurile privind securitatea şi sănătatea în muncă nu pot să determine, în niciun caz, obligaţii financiare pentru salariaţi.Normele şi normativele de protecţie a muncii pot stabili:a)măsuri generale de protecţie a muncii pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, aplicabile tuturor angajatorilor;b)măsuri de protecţie a muncii, specifice pentru anumite profesii sau anumite activităţi;c)măsuri de protecţie specifice, aplicabile anumitor categorii de personal;d)dispoziţii referitoare la organizarea şi funcţionarea unor organisme speciale de asigurare a securităţii şi sănătăţii în muncă.În cadrul propriilor responsabilităţi angajatorul va lua măsurile necesare pentru protejarea securităţii şi sănătăţii salariaţilor, inclusiv pentru activităţile de prevenire a riscurilor profesionale, de informare şi pregătire, precum şi pentru punerea în aplicare a organizării protecţiei muncii şi mijloacelor necesare acesteia. Elemente organizatorice Practica este activitatea desfăşurată de studenţi, în conformitate cu planul de învăţământ, care are drept scop verificarea aplicabilităţii cunoştinţelor teoretice însuşite de aceştia în cadrul programului de instruire.Practicantuleste studentul care desfăşoară activităţi practice pentru consolidarea cunoştinţelor teoretice şi pentru formarea obligaţiilor, spre a le aplica în concordanţă cu specializarea pentru care se instruieşte.Organizatorulde practică este instituţia de învăţământ universitar, care desfăşoară activităţi instructiv-educative şi formative.Partenerul de practicăeste o societate comercială, o instituţie centrală ori locală sau orice altă persoană juridică ce desfăşoară o activitate în corelaţie cu specializările cuprinse în

Page 9: Teza

nomenclatorul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi care participă la procesul de instruire practică a studenţilor.Practica studenţilor se organizează şi se desfăşoară pa baza unui contract-cadru de colaborare sau a uneiconvenţii, după caz, încheiate între organizator şi partenerul de practică.Practica se desfăşoară pe baza unei programe analitice/portofoliu de practică, întocmită (întocmit) de instituţia de învăţământ a practicantului.  Norme de securitate şi sănătate de muncă                                                                                                              1.1. Sarcinile şi obligaţiile partenerului de practică - Pentru studenţii practicanţi, partenerul de practică stabileşte reguli privind instruirea şi însoţirea acestora prin instituţie.- Partenerii de practică va asigura instruirea introductiv–generală a studenţilor practicanţi privind activităţile specifice ale instituţiei, riscurile pentru securitate şi sănătate în muncă, precum şi măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul instituţiei, în general şi se va consemna în fişa de instruire colectivă.- Fişa de instruire colectivă se întocmeşte în două exemplare, din care un exemplar se va păstra de către partenerul de practică şi un exemplar de către conducătorul de practică.- Instruirea la locul concret de desfăşurare a practicii se face de către partenerul de practică pe baza tematicilor stabilite şi va cuprinde:·      informaţii privind riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională specifice;·      prevederile instrucţiunilor proprii elaborate;·      măsuri privind acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea personalului;·      prevederi ale reglementărilor de securitate şi sănătate în munca privind activităţile specifice;·      instruirea va cuprinde în mod obligatoriu demonstraţii practice privind activitatea pe care studentul practicant o va desfăşura şi exerciţii practice privind utilizarea echipamentului individual de protecţie, a mijloacelor de alarmare, intervenţie, evacuare şi de prim ajutor. 7.2. Sarcinile şi obligaţiile coordonatorului de practicăCoordonatorii de practică au următoarele obligaţii:·      însoţeşte studenţii practicanţi pe timpul desfăşurării practicii la partenerul de practică;·      asigură participarea studenţilor practicanţi la instruirile referitoare la securitatea şi sănătatea muncii efectuate de către reprezentanţii partenerului de practică;·      respectă normele de securitate şi sănătate în muncă, specifice locului de desfăşurare a practicii;·      păstrează un exemplar al fişelor de instruire colectivă a studenţilor practicanţi întocmite de către partenerul de practică. 7.3. Sarcinile şi obligaţiile practicantuluiFiecare practicant trebuie să îşi  desfăşoare activitatea în conformitate cu pregătirea şi instruirea sa, precum şi cu instrucţiunile primite din partea partenerului de practică, astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât şi alte persoane care pot fi afectate de acţiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de practică, drept pentru care îi revin următoarele obligaţii:

Page 10: Teza

- să participe la instruirile privind securitatea şi sănătatea muncii efectuate de către partenerul de practică;- să utilizeze corect maşinile, aparatura, substanţele periculoase, echipamentele de transport şi alte mijloace de producţie;- să utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat şi după utilizare, să-l pună la locul destinat pentru păstrare;- să nu procedeze la scoaterea din funcţiune, la modificarea, schimbarea sau înlăturarea arbitrară a dispozitivelor de securitate proprii, în special ale maşinilor, aparaturii, uneltelor, instalaţiilor tehnice, clădirilor şi să utilizeze corect aceste dispozitive;- să comunice imediat partenerului de practică şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice situaţie de muncă pe care o consideră un pericol pentru securitatea şi sănătatea practicanţilor, precum şi orice deficienţă a sistemelor de protecţie;- să aducă la cunoştinţa coordonatorului de practică şi/sau partenerului de practică accidentele suferite de propria persoană;- să îşi însuşească şi să respecte prevederile legislaţiei în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi măsurile de aplicare a acestora;- să dea relaţiile solicitate de către inspectori de muncă şi inspectori sanitari.Obligaţiile practicanţilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă nu aduc atingere principiului responsabilităţii partenerului de practică.

Page 11: Teza

II.Evidența primară a numerarului în casă și în conturi la bănciContabilitatea la întreprinderea S.R.L. MUNCEL AGRO este automatizată și toate operațiunile economice sînt înregistrate în calculator prin intermediul programei informatice 1C  Бухгалтерия,iar prelucrarea datelor contabile se efectuiază în mod automat de computer. Pentru înregistrarea în contabilitate a informației economico-financiare se utilizeaza atit documente tipizate, cît și documente elaborate de societate.

Mijloacele bănești reprezintă activele cele mai lichide ale întreprinderii.Operațiile de casă sînt efectuate de către casier care poartă responsabilitate materială totală pentru păstrarea, folosirea mijloacelor banești și documentele banești aflate în casierie.În timpul perioadei de gestiune la întreprindere au loc atît operațiuni de primire a numerarului în casierie, cît și de eliberare a acestora.În casierie numerarul poate fi primit din conturile curente în valută națională sau străină, din rambursarea avansurilor neutilizate de lucrători; din vînzarea produselor, materialelor. Eliberarea mijloacelor bănești se efectuează la achitarea salariilor, premiilor, acoperirea unor cheltuieli generale si administrative, la acordarea avansurilor, plata indemnizațiilor pentru pierderea temporară a capacitații de munca.Toate operațiile de casa trebuie să fie documentate. La primirea mijloacelor bănești se intocmește “Dispoziția de încasare ” (Anexa 2 ). La eliberarea banilor se intocmeste “Dispoziția de plată ”(Anexa 3 ) sau “Borderoul de plată”. La sfirșitul zilei de muncă datele din documentele de casă se inregistrează de către casier în “Registrul de casă” (Anexa 4 ) care poate fi întocmit manual sau la computer,insă la întreprinderea dată acesta se întocmeșete la computer. Registrul de casă se întocmește în 2 exemplare: primul exemplar la care se anexează documentele de încasare și plată se transmite în contabilitate ca raport al casierului, 2-lea – ramine la casier.Evidența analitică a operațiunilor de casa se ține pe surse de încasare și direcții de utilizare a numerarului.

La primirea mijloacelor bănești se întocmesc formulele contabile: La ridicarea numerarului din bancă pentru achitarea salariului și efectuarea altor plați

D 241 C242 La sumele încasate din conturile valutare

D241 C243 La încasarea avansurilor neutilizate,

D241 C226 La suma avansurilor în numerar primite

D241 C424,523 La suma depunerilor în numerar în capitalul statutar efectuate de fondatori după

înregistrarea întreprinderii,D241 C313

La suma încasarilor în numerar la vînzarea activelor întreprinderiiD241 C611,612,621

Page 12: Teza

La suma veniturilor încasate sub formă de redevențe, și mijloacelor bănești primite cu titlu gratuit.D241 C622

Eliberarea mijloacelor bănești se reflectă prin formula: La suma avansurilor spre decontare, acordate titularilor de avans

D226 C241 La sumele depuse în conturile curente în valută națională si straină

D242,243,244 C241 La restituirea avansurilor primite anterior

D424,523 C241 La achitarea datoriei față de furnizori

D521 C241 La achitarea salariului

D531 C241 La recuperarea cheltuielilor efectuate de titularul de avans, fără eliberarea avansului

D532 C241Întreprinderea este obligată să efectueze inventarierea.La inventarierea disponibilului de bani în casă se formează o comisie din trei persone, în componența căreia este necesar să fie incluse persoane calificate, care confirmă faptul existenţei sumei concrete pentru necesitățile Întreprinderii S.R.L. “MUNCEL AGRO“, datele din urma inventarierii în baza “Listei de inventariere” se reflectă în contabilitate în dependenţă de rezultatele acesteia.Dupa inventarierea mijloacelor bănești se întocmește Proces-verbal de inventariere a numeralului, iar la formulare și documente cu regim special se întocmește lista de inventariere a valorilor și formularelor cu regim special. Procesul-verbal se semneaza de toti membrii comisiei, in cazul cind unul sau cițiva din membrii comisiei nu sint deacord cu cele expuse in procesul-verbal, se intocmeste un act unde iși expun opiniile, se anexeaza la procesul-verbal și este semnat de membrii ce nu sînt deacord cu procesul-verbal.

Dacă în urma inventarierii se constată lipsuri acestea se reflectă prin formula contabilă:D714 C241

În cazul în care se depistează plusuri de mijloace bănești acestea se înregistreaza prin formula contabilă:

D241 C612 Informația privind mișcarea mijloacelor bănești din casierie trebuie să fie sintetizată în registrele contabile pe fluxuri de mijloace bănești pentru facilitarea întocmirii “Raportului privind fluxul mijloacelor bănești”2.1.Contabilitatea numerarului în conturi la bănciÎntreprinderea S.R.L.”MUNCEL AGRO”are deschise 2 conturi la bănci. Toate întreprinderile, indiferent de forma juridică de organizare a acestora, sunt obligate să păstreze mijloace bănești temporar libere în instituțiile bancare.Documentele de decontare tebuie să corespundă cerințelor legislației în vigoare privind structura, continuțul, dimensiunile și modul de legalizare.Ele trebuie întocmite numai în limba de stat. Pentru generalizarea informației privind existentă și mișcarea mijloacelor bănești în valută națională, este destinat contul de Activ242 “cont de decontare”. În cadrul contului 242, pot fi deschise urmatoarele subconturi:

Page 13: Teza

- 2421 ”mijloace banesti neafiliate“- 2422 ”mijloace banesti afiliate”Subcontul 2422 este destinat evidenței distincte a mijloacelor bănești sechestrate, blocate, gajate.La contul curent se reflecta mijloacele bănești încasate pentru produsele și mărfurile vîndute, serviciilor prestate, achitarea creanțelor, primirea creditelor bancare și împrumuturilor, depunerea mijloacelor din casieriaÎntreprinderii.Pentru reflectarea operatiunilor economice în conturile de decontare și valutare se utilizează documentele numite jurnal-order care se deschide pe fiecare lună aparte.Toate înregistrările se efectuiază în ordine cronologiăa în baza extrasului din cont (Anexa 5) și documentelor primare anexate.Astfel in jurnalul-order se calculeaza rulajele creditoare și rulajele debitoare a conturilor 242 și 243.La fel se indică soldul la începutul și sfîrșitul lunii. El se calculeaza în același mod ca și pentru contul 241. Soldul la sfîrșitul lunii din jurnalul–order trebuie sa fie egal cu sfîrșitul care este indicat în extras.La sfîrșitul lunii datele se înscriu în Cartea Mare. Operatiunile economice efectuate:1)Încasările mijloacelor bănești în contul curent la sumele încasate din vînzari nemijlocit prin mijloace bănești: D242 C611,612,622,623 2)Încasarea mijloacelor bănești prin achitarea creanțelor aferente: -facturilor comerciale D242 C221 -personalului D242 C2263)Inregistrarea creditelor bancare pe termen scurt pentru întreprindere: D242 C511 4)Achitarea datoriilor: -parților neafiliate privind operațile comerciale: D521 C242 -bugetului: D534 C242 -fondului social: D533 C242 5)Ridicarea în numerar din contul de decontare: D241 C2426)Acordarea avansurilor contra contribuțiilor: D 226 C2427)Achitarea plăților pentru procurarea documentelor bănești : D246 C242

Evidenţa analitică a mijloacelor băneşti se ţine pe bănci comerciale la care sunt deschise conturile respective, pe tipuri de mijloace băneşti.

Page 14: Teza

Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa şi mişcarea mijloacelor băneşti în valută

străină este destinat contul de activ243 „Conturi curente în valută străină” . În contul

243 „Conturi curente în valută străină”se înregistrează echivalentul în lei al sumelor exprimate în valută străină. Pentru recalculare se aplică cursul de schimb valutar stabilit de B.N.M. la data efectuării operaţiunii respective.Dintre operaţiunile reflectate în contul 243 „Conturi curente în valută străină” menţionăm,în primul rând, operaţiunile curente privind procurarea şi/sau vânzarea valutei străine, cumpărareaşi/sau vânzarea produselor, mărfurilor şi serviciilor contra valută străină, primirea şi/sau achitareacreditelor în valută străină, alte procurări şi/sau vânzări de active pentru care întreprinderea îşiasumă angajamente sau se achită în valută străină. Încasările de mijloace băneşti în valută străină în cadrul altor operaţiuni curente ale întreprinderii se reflectă prin următoarele formule contabile:

-la sumele încasărilor în vederea achitării creanţelor: D243 C161,221,223,224,226,231,232,233,234-la sumele creditelor bancare şi împrumuturilor primite: D243 C411,412,511,512 -la sumele mijloacelor băneşti primite sub formă de avansuri pe termen scurt şi lung: D243 C423,523 -la suma mijloacelor băneşti vărsate în contul valutar din casieria întreprinderii: D243 C241 Ieşirile de mijloace băneşti din contul valutar al întreprinderii se contabilizează prin următoarele înregistrări: -la sumele transferate în vederea achitării datoriilor financiare şi comerciale: D411,412,511,512,521,522,523,544 C243 Înregistrările în contul 243 „Conturi curente în valută străină”se efectuează în bazaextrasului de cont (Anexa6 ) eliberat de banca la care întreprinderea are deschis contul valutar. În acest extras se indică data, cursul de schimb valutar stabilit de B.N.M., codul şi denumirea valutei străine, soldulla începutul şi sfârşitul zilei, rulajele debitor şi creditor. La extrasul de cont se anexează documentele care confirmă efectuarea operaţiunilor respective. Operaţiunile reflectate în debitul şi creditul contului 243 „Conturi curente în valutăstrăină” se înscriu în registrele analitice şi sintetice elaborate de sine stătător de întreprindere. Astfel de registre servesc pentru întocmirea ulterioară  Raportului privind fluxul mijloacelor băneşti.

Page 15: Teza

III.Contabilitatea operațiunilor de decontare/Creanțe/DatoriiCreanţele întreprinderii se reflectă în contabilitate la valoarea lor nominală. Creanţele în valută străină se înregistrează şi se reflectă în rapoartele financiare în valută naţională, la cursul de schimb valutar la data apariţiei acestora.Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa, formarea şi achitarea creanţelor cu o durată nu mai mare de un an, aferente decontărilor cu cumpărătorii şi clienţii pentru produsele (mărfurile) expediate şi serviciile prestate, este destinat contul de activ 221 “Creanţe comerciale”Operatiunile economice efectuate: 1)Încasarea mijloacelor bănești prin achitarea creanțelor aferente: -facturilor comerciale D242 C221 2)Achitarea creanţei pe seama datoriei faţă de furnizori în cazul decontărilor prin compensare reciprocă: D 521 C 221 3)Anularea creanţei la expirarea termenului de prescripţie D 712 C 221 (Anexa 7 )Datoriile comerciale cuprind angajamentele de plată ale întreprinderii faţă de furnizori, antreprenori şi alţi creditori pentru activele procurate, serviciile de care a beneficiat şi avansurile primate.Datoriile comerciale se constată şi se contabilizează la valoarea nominală în baza facturii fiscale sau contului de plată prezentat.Achitarea datoriilor poate fi efectuată cu mijloace băneşti prin transfer, ce se confirmă de extrasul de la bancă însoţit de dispoziţia de plată, sau cu mijloace băneşti în numerar din casierie confirmate de dispoziţia de plată de casă, sau prin intermediul titularului de avans prezentându-se decontul de avans împreună cu documentele justificative.

Evidenţa analitică a datoriilor comerciale se ţine pe fiecare furnizor, antreprenor pe termene de apariţie şi de stingere a datoriilor; Pentru evidenţa sintetică a datoriilor comerciale sunt destinate conturile 521, 522, 523.Datoriile comerciale în valută străină se reflectă în contabilitate în lei la cursul oficial de schimb la data efectuării operaţiei;În rapoartele financiare datoriile comerciale în valută străină se reevaluează la cursul oficial la data întocmirii acestora. Contabilitatea datoriilor privind facturile comerciale Achitarea datoriei:-prin transfer de la contul current în monedă națională D 521 C 242 -în numerar

Page 16: Teza

D 521 C 241-pe seama creditelor bancare D 521 C 411, 411-prin decontarea reciproca a datoriilor cu creanțele D 521 C 221 (Anexa 8 )

IV.Contabilitatea imobilizărilor necorporale, mijloacelor fixe, terenurilor, resurselor mineraleImobilizări necorporale– reprezintă active nebănești indentificate, care nu îmbracă o formă materială, pot fi utilizate o perioadă mai mare de un an în activele de producție, comerț sau în alte tipuri de activitați precum și în scopuri administrative sunt destinate pentru a fi date în folosință persoanelor fizice sau juridice.Pentru evidenta imobilizărilor necorporale este destinat contul 112 ”imobilizări necorporale”, care include în componența sa urmatoarele subconturi:-112 (1)Drepturi de autor și titluri de protecție;-112(2) Operatiuni economice:1)Înregistrarea imobilizărilor necorporale de intreprindere: D112 C1132)Înregistrarea imobilizărilor necorporale primate cu titlu gratuit: D112 C6223)Înregistrarea imobilizărilor necorporale primite în arendă pe termen lung: D112 C4214)Casarea, amortizarea imobilizărilor necorporaleieșite: D113 C1125)Casarea valorii de bilanț a imobilizărilor necorporale ieșite. D121 C112 Mijloacele Fixe(Anexa 9 ) – reprezintă active nemateriale(imobilizări necorporale), prețul unitar al cărora depășește plafonul stabilit de legislație, planificate pentru mai mult de peste un an în activitatea de producție comercială și în alte active, executarea lucrărilor, prestarea serviciilor, sau sunt destinate închirierii sau pentru scopuri administrative.Pentru generalizarea informației privind existența și mișcarea mijloacelor fixe aflate în patrimoniul întreprinderii este destinat contul 123 ”mijoace fixe”.Ţinerea evidenţei corecte a contabilităţii mijloacelor fixe asigură :

Perfectarea documentelor şi reflectarea la timp în registrele evidenţei Operaţiunilor, privind intrarea, mişcarea, lichidarea şi ieşirea mijloacelor fixe; Controlul sistematic asupra integrităţii fiecărui obiect al mijloacelor fixe şi folosirii

efective a maşinilor, utilajelor, mijloacelor de transport şi suprafeţelor de producţie; Calculul corect şi reflectarea la timp în evidenţă a sumelor de uzură a mijloacelor fixe; Reflectarea corectă a cheltuelilor pentru repararea mijloacelor fixe. Mijloacele fixe în funcţie de componenţa naturală şi substanţială, se subdivizează în

următoarele grupe:

Page 17: Teza

1231 – “cladiri”1232 – “constructii speciale”1233 – “masini utilaje si instalatii de transmitere”1234 – “mijloace de transport”1235 – “instrumnte și inventar”1236 – “costuri ulterioare aferente obiectelor neiregistrate în bilanț”1237 – “mijloace fixe primite în leasing finnciar”1238 – “mijloace fixe primate in gestiune economică “1239-“alte mijloace fixe”

Contul 124 “Uzura mijloacelor fixe”este destinat generalizarii informatiei privind uzura mijloacelor fixe aflate la patrimoniul întreprinderii. Acest cont are ca scop repartizarea sistematica a valorii amortizabile a mijloacelor fixe pe perioade de gestiune în decursul duratei de funcționare utilă.

La intrarea (punerea în funcţiune) mijloacelor fixe se întocmeşte “Procesul-verbal de primire-predare a mijloacelor fixe” Acest document se completează de către o comisie numită de către conducătorul întreprinderii. Procesul-verbal se semnează de către toţi membrii comisiei şi se transmite în contabilitate împreună cu documentaţia tehnică.

Evidenţa analitică a amortizării mijloacelor fixe se ţine pe feluri sau grupe de obiecte. Pentru evidenţa sintetică a amortizării este destinat contul de pasiv 124 “Amortizarea mijloacelor fixe”. ( Anexa 10)La calcularea uzurii mijloacelor fixe se întocmeşte formula contabilă: La suma totală a amortizării calculate.- D 111 ,121, 261,713 821 C124 Casarea sumei uzurii calculate a mijloacelor fixe se efectuează la ieşirea acestora şi se înregistrează prin formula contabilă:D124 C123 Evidenţa sintetică a mijloacelor fixe se efectuiază in contul 123 ,,Mijloace fixe’’. Evidenţa analitică a mijloacelor fixe se duce pe obiecte, pe fiecare grupă aparte.Intrarea și mișcarea mijloacelor fixe în cadrul întreprinderii S.R.L.”Muncel Agro” se perfectează în urmatoarele documente primare: - acte de primire – predare a mijloacelor fixe: - act de primire – predare a obiectelor reparate și reconstruite: - actul de primire a plantatiilor multianuale și darea lor în exploatare: - acte de formă liberă.Ieșirea mijloacelor fixe se efectuiază prin urmatoarele documente: - act de casare a clădirilor și construcțiilor: - act de casare a mașinilor, utilajului și mijloacelor de transport: - act de casare a plantațiilor multianuale: - act de casare a inventarului gospodăresc și a obiectelor de mică valoare și scurtă durată.La contabilitatea ieșirii mijloacelor fixe se reflecta rulajele din Debitul si Creditul contului 123 ”mijloace fixe “, cu deschiderea acestora pe conturile corespondente respective. Totalurile calculate in registrele de evidență se verifică și se trec în Cartea Mare în care se determina soldul la sfirșitul lunii în contul indicat.Pina la inventarierea mijloacelor fixe, se verifica existenta pașapoartelor tehnice și altor documente aferente obiectelor închiriate sau aflate temporar în utilizare.

Page 18: Teza

Inventarierea mijloacelor fixe se efectuiaza prin examinarea fiecarui obiect de inventar, separate pe locuri de utilizare indicind caracteristicile principale ale acestuia.

Operațiuni economice care pot fi deschise la contul 123 ”mijloace fixe”:1)Punerea în funcțiune a obiectelor de mijloace fixe. D123 C1212)Calculul uzurii mijloacelor fixe. D124 C1233)Primirea mijloacelor fixe cu titlu gratuit. D123 C622 4)Intrarea mijloacelor fixe procurate de la furnizori. D123 C5215)Trecerea dobînzilor aferente creditelor și imprumuturilor la cheltuieli privind crearea mijloacelor fixe . D123 C411

Terenurile – reprezintă un gen special de imobil limitat în spațiu cu capacitate de regenerare și de ridicare a fertelității care poate fi utilizat în activitatea întreprinderii o perioada nelimitaăa sau poate fi destinat inchirierii în scopul obținerii unui avantaj economic. Întreprinderea S.R.L. Muncel Agro dispune de o suprafață 420 ha teren agricolEvidența terenurilor la întreprindere se ține în contul 122 ”terenuri” care este destinat generalizării informației privind existența și mișcarea terenurilor aflate în patrimoniul întreprinderii. Operatiuni economice:1)Procurarea terenurilor de la persoanele fizice: D122 C5212)Reflectarea cheltuielilor la perfectarea documentelor respective: D122,534 C222 3)reflectarea cheltuielilor de evaluare a terenurilor: D122 C242

Resursele materiale – sunt activele materiale pe termen lung care au o forma naturală concreta de resurse de petrol, gaze, var, piatră, și fiind extrase în cursul unei perioade îndelungate și nu mai pot fi generate.Operațiuni economice:1)Procurarea resurselor materiale la valoarea de cumpărare: - cu achitarea imediată D125 C241 - cu achitarea ulterioara D125 C426,521,532,522

 

Page 19: Teza

V.Contabilitatea producției agricole,stocurilor de mărfuri și materialPentru desfăşurarea activităţii de producţie, comerciale şi de prestare a serviciilor S.R.L. „Muncel Agro” utilizează în acest scop în gestiunea sa stocurile de mărfuri şi materiale.Contabilitatea stocurilor se organizează în baza unui grup de conturi din clasa activelor curente, care generalizează informaţia privind acestea.

Conform SNC, stocurile de mărfuri şi materiale sunt repartizate în:1) Materiale – care la rîndul sau se împart în: - prime – sunt bunurile care participă la fabricarea produselor şi se regăsesc în produsul finit integral sau parţial, fie în stare iniţială, fie în stare transparentă. - consumabile – sunt acele categorii de bunuri de natura activelor curente, care participă direct la procesul de producţie fără a se regăsi de regulă în conţinutul materialelor produselor fabricate.2) Obiectele de mică valoare şi scurtă durată – sînt bunurile cu o valoare nu mai mare decît limita stabilită de legislaţie, pentru a fi considerate mijloace fixe indiferent de durata lor de serviciu sau cu o durată de utilizare mai mică de un an indiferent de valoarea acestora.3) Producţia în curs de execuţie – este producţia care nu a trecut prin toate fazele de prelucrare prevăzute în procesul tehnologic, precum şi produsele terminate, dar presupuse probelor şi recepţiei calitative şi cantitative sau necompletate în întregime.4) Produsele – sunt reprezentate de bunuri în diferite faze în procesul de producţie sau alte active destinate livrării terţilor şi în unele cazuri consumului intern.5) Marfurile – reprezintă bunurile cumpărate de către întreprinderile în scopul revînzării.

În interiorul activităţii ce o desfăşoară întreprinderea, activele circulante sunt supuse anumitor operaţiuni economice de aprovizionare, de eliberare, de inventariere. Totalitatea acestor acţiuni sunt justificate prin perfectarea anumitor documente.În procesul de achiziţionare, mai întîi S.R.L. „Muncel Agro” emite comenzi către furnizori, în baza căror se întocmesc şi contracte economice respective. Ulterior, întreprinderea cumpărătoare primeşte de la furnizor factura fiscală, factura de expediţie, anexe la facturele date. De asemenea la achiziţia stocurilor de mărfuri se perfectează şi „Actul de achiziţie a mărfurilor”, unde se indică timpul întocmirii (data, luna, anul), conducătorul întreprinderii, denumirea mărfurilor, cantitatea, preţul unitar, suma totală în cifre şi litere,etc. La pocurare, stocurile sunt recepţionate cantitativ şi această recepţie este executată de către magazioner perfectîndu-se bonul de primire sau nota de intrare, iar în cazul recepţiei calitative specialistul respectiv anexează certificatul de calitate. La eliberarea materialelor pentru consum se utilzează bonul de consum – care se întocmeşte la eliberarea produselor în cantităţi mici, zilnic, cu indicarea gestionarului, cantităţii de produs eliberat şi destinaţia; fişa-limită de ridicare a valorilor materiale – se foloseşte la eliberarea unei cantităţi mari de

Page 20: Teza

produse şi se întocmeşte lunar(după necesitate), iar în cazul cînd întreprinderea realizează aceste mijloace se perfectează factura fiscală sau factura de expediţie. Materialele aflate în proprietatea întreprinderii se contabilizează cu contul de activ 211 „Materiale” care include generalizarea informaţiei privind existenţa şi mişcarea stocurilor de materii prime şi materiale şi începe prin a se debita cu valoarea de intrare a materialelor cumpărate şi se creditează cu valoarea materialelor ieşite din stoc.

Intrările sunt reflectate sintetic în felul următor:Dt 211 „Materiale”Ct 241 „Casa”, 242 „Cont de decontare”, 243 „Cont valutar”, 244 „Conturi speciale la bănci” – în caz cînd are loc achitarea directă;Ct 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” – în cazul achitării ulterioare;Ct 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului” – se execută cînd are loc aprovizionarea prin intermediul titularilor de avans;Ct 622 „Venituri din activitatea financiară” – în cazul cînd întreprinderea primeşte stocuri cu titlu gratuit;Ct 313 „Capital nevărsat” – în cazul reflectării intrărilor de la fondatori în contul datoriilor aferente aporturilor aduse la capitalul statutar;Ct 223 „Creanţe pe termen scurt ale părţilor legate” – achiziţionarea prin schimb;Ct 213”Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”, 123”Mijloace fixe” – în cazul obţinerii materialelor din casarea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată sau din lichidarea mijloacelor fixe;Intrarea stocurilor sunt însoţite de un şir de cheltuieli auxiliare cum ar fi transportarea, taxe vamale, asigurările:Dt 211”Materiale”Ct 521”Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”, 812”Activităţi auxiliare”, 533”Datorii privind asigurările”,etc.;Inventarierea stocurilor se efectuează de întreprindere de obicei la 1 noiembrie anual, se execută metoda inventarierii care se face în baza deciziei managerului întreprinderii. Înainte de a începe această procedură, uşile depozitului sînt sigilate şi se întocmeşte „Proces – verbal de sigilare”. Se stabilesc rezultatele, abaterile şi apoi se cercetează cauzele apariţiei acestora. Dacă din lipsa de produse este vinovat şeful depozitului, atunci el este obligat să restituie suma pagubei, fiind perfectat documentul „Decizie de recuperare”. Aici se perfectează ordinul prin care se formează o comisie generală (director, contabil-şef, inginer-şef) şi o comisie pentru fiecare material în parte (magazioner, contabil pe materiale, un lucrător).Înregistrarea de surplus sau lipsă constatată în urma inventarierii se înregistrază prin corespondenţa următoarelor conturi:Dt 211 „Materiale” Ct 612 „Alte venituri operaţionale”Dt 714 „Alte cheltuieli operaţionale” Ct 211 „Materiale”.La evaluarea stocurilor de mărfuri şi materiale în contabilitate pot fi aplicate următoarele metode:- costului normativ;- vînzărilor cu amănuntul;

Page 21: Teza

- de identificare;- costului mediu ponderat (C.M.P.);- primei intrări – primei ieşiri (FIFO);- ultimei intrări – primei ieşiri (LIFO).Întreprinderea „Muncel Agro” utilizează în practica sa pentru evaluarea stocurilor metoda costului mediu ponderatProdusele care se află în cadrul întrreprinderii se înregistrează la contul 216 „Produse” cont analitic 216.4 „Produse transmise terților” (Anexa 11)

VI.Contabilitatea obiectelor de mică valoare și scurtă durată

Pentru desfasurarea activitatii de profil, Întreprinderea S.R.L. “MUNCEL AGRO” se asigură cu o bună parte de obiecte de mică valoare și scurtă durată ca: inventar gospodăresc, șalopete, instrumente, etc. Conform SNC-2, Stocuri de marfuri si materiale, obiectele de mică valoare și scurtă durată sînt active, valoarea unitara a cărora este mai mică decît plafonul stabilit de legislație (3000 lei), indiferent de durata de exploatare sau cu o durată de serviciu mai mică de un an, indiferent de valoarea unitară.În componența obiectelor de mică valoare și scurtă durată se includ: " instrumentele si dispozitivele cu destinatie generala si speciala;" utilajul de schimb;" ambalajul tehnologic;" inventarul de productie si de uz casnic;" îmbracaminte si încaltaminte speciala, dispozitive de protectie, lenjeria de pat;" constructia si dispozitivele provizorii;" Alte obiecte (vesela inventarul sportiv si turistic, prelata etc)Pentru generalizarea informatiei privind existența și mișcarea obiectelor de mică valoare și scurtă durată aflate în stoc sau în exploatare, precum și a construcțiilor provizorii edificate de întreprindere este destinat contul de activ 213. În debitul contului 213 se reflecta- valoarea de intrare a obiectelor procurate contra plată sau într-un alt mod de la alte întreprinderi și persoane;- consumurile aferente intrării obiectelor de mică valoare și scurtă durată;- costul efectiv al obiectelor de mică valoare și scurtă durată fabricate la întreprindere;- valoarea obiectelor de mică valoare și scurtă durată aflate în exploatare, valoarea unitara a cărora depasește ½ din limita stabilită; - suma majorării (ajustarii) valorii obiectelor de mică valoare și scurtă durată intrate în anii precedenti;În creditul contului 213 se reflecta:- valoarea de bilant a obiectelor de mica valoare si scurta durata iesite (predate în exploatare, casate, vîndute, transmise altor întreprinderi ca cota în capitalul statutar si cu titlu gratuit, transferate în componenta mijloacelor fixe/marfurilor etc.);- uzura decontata aferenta obiectelor de mica valoare si scurta durata iesite;- suma micsorarii (ajustarii) valorii obiectelor de mica valoare si scurta durata intrate în anii precedentiSoldul este debitor și reprezintă valoarea tuturor obiectelor de mică valoare și scurtă durată

Page 22: Teza

existente la Întreprinderea S.R.L. “MUNCEL AGRO” la finele perioadei de gestiune. Operațiuni economice1.Obecte de mică valoare și scurtă durată au fost procurate cu plata lor ulterioară. D213 C5212.Procurarea obectelor de mică valoare și scurtă durată cu achitarea imediată. D213 C241,2423.Eliberarea unui avans pentru procurarea obectelor de mică valoare și scurtă durată. D213 C226

(Anexa 12 )

VII. Evidența primară a activelor biologice imobilizate,în curs de execuție

Întreprinderea SRL „Muncel Agro” dispunde de o suprafață de 36 ha plante pomicole.Plantele pomicole se cultivă pentru obținerea fructelor de la diferite specii de plante. În general omul pentru menținerea in stare sanatoasă a organismului necesită de a folosi intre 250-400g pe zi, sau 80-120 kg pe an. Practic toate fructele au o influență benefică asupra organismului omului. Majoritatea fructelor se folosesc în stare proaspată însă concomitent destul de larg în stare conservată și prelucrată.După ce are loc recoltarea producția se transportă din cîmp la depozite unde sînt păstrate o perioadă de timp sau direct la locul de realizare a lor.Pentru a concretiza această operaţiune se întocmește Foaia de parcurs a tractoristului, cu ajutorul ei se aduce la cunoștinţă despre:-numele celui care face transportul;-data în care este făcut transportul; -marca tractorului;-de unde se aduce încărcătura;-unde să furnizeze încărcătura; -volumul combustibilului ce este distribuit tractoristului.În baza acestei foi se calculează salariul tractoristului care lucrează în brigada pomicolă. Foaia de parcurs a tractoristului este folosită în contabilitate și ca mijloc de evidenţă a consumurilor cu scopul de a determina costul produselor fitotehnice.În urma tuturor operaţiilor privind evidenţa producţiei obţinute se întocmește Jurnalul – order pe contul 216 Produse.Jurnalul – order este o formă a contabilităţii ce se caracterizează prin înregistrarea succesvă a informaţiilor contabile, mai întîi cronologic, în documente primare și apoi sistematic în registre contabile.La întreprindere se folosesc urmatătoarele chimicale:fungicide Bravo 01,8 litre la haTaspa 0,3 litre la ha,delan0,3litre la ha chorus 75-0,2 kg la haInsecticide:Confidon 200SL 0,3 litri la ha,Nurel 500 EC 1,5 carogen 0,2 litri la haErbicide-Compass 97WDG Documentele care se perfectează pentru evidenţa pesticidelor, ierbicidelor, îngrăşămintelor sunt următoarele: Factura de expediţie- unde se indică tipul insecticidelor, fungicidelor, unitatea de măsură, cantitatea, preţul şi valoarea, expeditorul şi destinatarul. Ea se întocmeşte în 5 exemplare. Un alt document este Bonul de consum- care se perfecteză pentru transmiterea îngrăşămintelor de la depozit în brigada pomicolă şi legumicolă, în care se indică: cantitatea

Page 23: Teza

eliberată, unitatea de măsură, preţul şi valoarea. Pe baza bonurilor de consum se elaborează Darea de seamă unde se indică tipurile de îngrăşăminte, ierbicide, soldul la începutul lunii şi soldul la sfirşitul lunii.. Calcularea salariilor lucrătorilor antrenaţi la lucrarile din brigada pomicolă şi legumicolă se elaborează în baza documentului„Carnetul brigadierului privind munca şi lucrările executate”.. În acest document se reflectă calcularea salariului lucrătorilor din cultura plantelor. Un document important în evidenţa brigăzii pomicole este „ Agenda înregistrării producţiei agricole” unde se indică denumirea produselor, masa acestora, cantitatea sortul şi calitatea acesteia.Tot aici este menţionată persoana care a predat producţia faptul fiind confirmat de semnătura acesteia.Agenda înregistrării producţiei agricole numită şi Jurnalul de intrări a produselor agricole este destinat prezentării de informaţie despre intrarile de produse agricole, şi este semnat sau autentificat de către brigadierul brigăzii pomicole. Acest jurnal se foloseşte pentru determinarea nivelului calităţii producţiei, datorită indicatorului care este prezent în acest document numit calitatea producţiei. La determinarea calităţii producţiei se ia în consideraţie sortul acesteia “Agenda înregistrării producţiei agricole” este un document care cuprinde toată informaţia despre produs, secţie, brigadă, şi este necesar pentru ducerea evidenţei primare a producţiei agricole cît mai corectă.

Page 24: Teza

VIII.Contabilitatea muncii și retribuirii ei

 Salariul reprezintă datoria întreprinderii față de angajații săi, pentru munca efectuată, se mai numește datorii față de  personal.

Salariații reprezintă numarul de lucrători ai întreprinderii la o data anumita. Conform legislatiei în vigoare, întreprinderea stabileste de sinestătător statele și numărul de lucrători, cu excepția organizațiilor bugetare.Conform actelor normative pot fi utilizate 2 forme de salarizare:     1. pe unitate de timp sau in regie     2. pentru volumul de munca sau în acord.Pentru organizarea evidenței corecte a muncii, a producției și salariului este necesară determinarea numarului mediu scriptic a personalului la întreprinderii și evidența operativă a personalului, deoarece personalul scriptic se schimbă continuu în funcție de procesele de angajare, transferare, concediere.Atunci cînd o persoană vrea să se angajeze la serviciu aceasta persoana depune o cerere de angajare , în baza acestei cereri se emite „Ordin de angajare”, care se prezintă angajatului spre a lua cunostință cu condițiile și pentru a se semna. Cu angajatul se încheie un contract de munca „Contract individual de munca”. În acest contract se menționeaza funcția care o va îndeplini angajatul, perioada angajării, drepturile și obligațiile părților, regimul de muncă și odihnă, semnăturile ambelor părți. După încheierea contractului angajatul completează „Fișa personală”(Anexa 13 ) personalul administrativ mai completează și „Fișa personală de evidență a cadrelor”.Dacă angajatul vrea să rezilieze contractul de muncă atunci salariatul depune cererea de concediere, și în baza acestei cerere se emite „Ordin de demisie”, și se întocmește „Fișa de concediere”.Prezența la lucru și evidența timpului lucrat se realizează prin utilizarea „Tabelului de evidență a folosirii timpului de muncă” (Anexa14 )aceste tabele sunt completate zilnic în fiecare secție, și la sfîrșitul lunii sunt prezentate în contabilitate.La SRL „Muncel Agro” calculul salariului se efectuează tarifar lunar, aprobat de conducerea întreprinderii .Calculul salariului se efectuează în baza „Calculul salariului” (Anexa 15) deschisă pentru fiecare salariat în parte.Eliberarea salariului se efectuează în baza „Borderoului de plată pentru plata salariului”

(Anexa 16)

Page 25: Teza

 Veniturile impozabile ale salariaților cuprinde toate formele de venit: salariul, premiile suplimentare, onorăriile, îndemnizațiile, comisioanele și alte plăți. În venitul impozabil nu se cuprinde plățile de asigurare conform contractului de asigurare, compensațiile în caz de pierdere temporară a capacității de muncă, inclusiv a invalidității, bursele etc. La SRL „Muncel Agro” plata salariului are loc prin achitarea în numerar din casieria întreprinderii. Conform hotărîrii întreprinderii plata salariului trebuie să fie facută pînă la data de 5 a lunii urmatoare în care se calculează salariul. La plata salarului se întocmește formula contabilă:D 531 C242Achitarea salariului din casa se efectueaza în baza „Registrului salariilor” unde se indică suma ce trebuie să fie primită de fiecare angajat care își pune semnatura dupa ce o încasează și se întocmește formula contabilă:D 531 C241La sfîrșitul zilei casierul calculează suma salariilor acordate și suma salariilor neridicate. Pentru sumele salariilor neridicate se întocmeste „Registrul salariului depuse” (Anexa17).Informația privind calcularea și mișcarea datoriilor față de salariați se reflectă în registrul pentru contul 531 „Datorii față de personal pentru retribuirea muncii”.  

Page 26: Teza

IX.Contabilitatea activității auxiliarePentru întreţinerea mijloacelor fixe în stare de lucru, dacă este necesar şi convenabil din punct de vedere economic,ca întreprinderea S.R.L. “Muncel Agro” efectuează reparaţia acestor mijloace.După complexitatea şi volumul lucrărilor distingem reparaţie curentă, medie şi capitală a mijloacelor fixe.Reparaţia poate fi efectuată prin două metode:-în regie proprie,-în antrepriză.La efectuarea reparaţiei în regie proprie, cheltuielile referitoare la lucrările respective, în baza documentelor primare (bonul de consum al materialelor, fişa-limită, tabelul de pontaj etc.) se acumulează în debitul contului 812 “Activităţi auxiliare”.Cheltuielile acumulate se decontează şi se includ în consumurile şi cheltuielile perioadei curente, în funcţie de destinaţia obiectelor reparate. Dacă reparaţia efectuată ridică productivitatea obiectului şi în rezultatul efectuării acesteia întreprinderea obţine un avantaj economic suplimentar, cheltuielile se includ în valoarea acestui obiect, adică se capitalizează.Exemplu:Să admitem reparația utilajului din secția întreprinderii a dus la prelungirea termenului de exploatare a utilajului cu 3 ani, care va permite obţinerea unui avantaj economic suplimentar. În acest caz la decontarea cheltuielilor de reparaţie vor fi întocmite următoarele formule contabile:-în varianta efectuării lucrărilor în regie proprie :D123 C 812 S– 43 902 lei, (TVA nu se calculează, fiindcă lucrările sînt efectuate în interiorul întreprinderii şi nu are loc livrarea serviciilor)-în varianta efectuării lucrărilor în antrepriză:D123 C521 S -39 600 lei,D534 C521 S-7 920 lei (TVA),D123 C521 S - 47 520 lei.

Page 27: Teza

X.Contabilitatea costurilor indirecte de producție

SRL „Muncel Agro” ca şi orce altă întreprindere, nu poate funcţiona fără servicii de aprovizionare cu energie electrică, energie termică, reparaţie, etc. care nu pot fi prestate mereu de terţi. Astfel pentru aceasta sunt destinate diverse subdiviziuni care cuprind cazangeria, secţia electrică, atelierul de reparaţie. Consumurile producţiei de bază se subdivizează în costuri directe şi indirecte. În componenţa costurilor indirecte de producţie se includ consumurile privind întreţinerea şi deservirea utilajului şi încăperilor secţiilor, salariile personalului administrativ al secţiilor cu contribuţiile pentru asigurările sociale precum şi altele. Pentru generalizarea cheltuielilor aferente deservirii şi gestiunii subdiviziunilor de producţie ale întreprinderii este destinat contul 821 „Costuri indirecte de producţie”. Acesta este un cont de colectare-repartizare. În cursul perioadei de gestiune, în debitul acestui cont se acumulează consumurile aferente articolelor stabilite de întreprindere, pornind de la cerinţele S.N.C. 3 „Componenţa consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii”. La finele perioadei de gestiune, consumurile acumulate în debitul contului 821”Costuri indirecte de producţie” se repartizează şi se includ în costul produselor şi serviciilor activităţilor de bază şi auxiliare, altor active sau se trec la cheltuielile perioadei. Evidenţa consumurilor la întreprinderea dată se efectuează prin corespondenţa următoarelor conturi: - Reflectarea valorii materialelor utilizate pentru nevoile gospodăreşti ale secţiilor:D821 C 211 -Calcularea salariilor muncitorilor încadraţi în activitatea secţiilor auxiliare aparatului administrativ şi personalului de deservire al secţiilor, precum şi reflectarea contribuţiilor pentru asigurările sociale:D821 C531D 821 C533 -Reflectarea valorii obiectelor de mică valoare utilizate pentru nevoile gospodăreşti ale secţiilor:D 813 C213 -Reflectarea valorii energiei termice consumată pentru secţiile producţiei de bază conform facturii fiscale:D821 Ct 812 -Acceptarea spre plată a facturii pentru energia electrică utilizată în secţiile producţiei de bază:

Page 28: Teza

D 821 C521 -Includerea în consumurile secţiilor producţiei de bază a costului serviciilor activităţilor auxiliare:D821 C812 - Repartizarea şi includerea în costul produselor producţiei de bază a consumurilor indirecte de producţie: D811 C821

XI.Contabilitatea costurilor de producție în fitotehnieLa întreprindere principala ramură de producere face parte din ramura fitotehnică.Pentru contabilizarea costurilor aferente producției fitotehnice este preconizat contul 811 “Activități de bază” cont analitic 811 2 “Producția fitotehnică“ În cadrul întreprinderii SRL “Muncel Agro”se cultivă următoarele culturi:Cartof,Floarea-Soarelui,Varză,Porumb,Grîu,Soie.Astfel în nul 2014 întreprinderea dispunea de o suprafață de 359 ha care sunt repartizate în felul următor:22 ha sunt recoltate cu grîu de toamnă,35 ha sunt recoltate cu porumb pentru boabe,7 ha sunt recoltate cu floarea soarelui și 298 ha cu cartofi.Întreprinderea este în stare să se aprovizioneze în deajuns cu producție fitotehnică. În primul an de activitate întreprinderea a procurat semințe,însă acum aceasta deja beneficiază de propriile stocuri de material semincer.Eliberarea materilului semincer din depozit se efectuează în baza „Bonului de uz intern”care se întocmește în două exemplare:1.rămîne la șeful depozitului,iar 2 la agronomul-șef răspunzător de îmsămînțarea terenurilor.La recotarea producției întreprinderea se utilizează în totalmente de tehnica proprie,perfectînd toate costurile în cadrul următoarelor documente:transportarea producției din cîmp la fățare se efectuează prin intermediul „Bonului de uz intern” care se întocmește în două exempleare:unul rămîne la agronom iar celălalt se transmite șefului de depozit.Cîntarirea este prima operațiune căreia este supusă producția.Cîntărirea e efectuează de către cantaragiu,date fiind înscrise în„Jurnalul de intrări ale produselor agricole”(Anexa 18) iar apoi informția se generalizează în cadrul „Registrului cantaragiului”unde se indică:-nr bonului;-cantitatea producției;După ce producția este descărcată la fățare ,unde are loc sortare,prelucarea și uscarea producției.Înaite ca producția să fie pusă la păstrare,aceasta este uscată și sortată,pentreu aceasta se întocmește„Act de uscare și sortare a producției agricole”se stabiește o cmisie din trei persoane: agronomul-șef,șeful depozitului și cntaragiului.În acest act se indică producția totală la început,apoi cantitatea de producție calitativă și deșeurile. Înainte de a fi pusă la păstrare producția iarăși se cîntărește în baza „Bonului de uz intern”producția finită se transportează la depozit.Deșeurile obținute se trec după destinație în baza „Actului de anulare a deșeurilor”.Toate datele sunt generalizate în „Darea de seamă pe producția finită”.

Page 29: Teza

XII.Procesul de comercializare( realizare)

Întreprinderea SRL” Muncel Agro”,se ocupă cu producerea și comercializarea cartofului și merelor. Producția se acumulează și se păstrează în depozit,pentru a nu-și pierde calitățile inițiale apoi sunt supuse comercializării.În cazul prestării serviciilor în contabilitate se înregistrează următoarele operaţiuni:Exemplu:1.Achitarea serviciilor prestate de furnizori:D 221 C611(3) S 14333 lei2.Reflectarea valorii TVA:D 221 C534 S200 lei

Cheltuelile comerciale—sunt cheltuieli aferente desfacerii produselor, mărfurilor şi prestărilor de servicii, şi anume:-cheltueli privind operaţiuni de marketing;-cheltueli privind ambalajele şi ambalarea produselor şi mărfurilor;-cheltuelile de transport privind desfacerea ;-cheltueli de reclamă;-cheltuelile privind reparaţiile şi deservirea cu termen de garanţie a produselor şi mărfurilor vîndute;-cheltuelile aferente creerii rezervelor pentru datorii dubioase;-cheltuelile privind returnarea şi reducerea preţurilor la mărfurile vîndute;

În procesului comercializării se perfectează următoarele documente:„Factura de expediţie pentru expedierea-recepţia cerealelor”;„Factura de expediţie pentru expedierea-recepţia fructelor, legumelor”; „Fişa limită”;„Lista de plăţi naturale”;„Bon de uz intern”.

În baza acestor documente se întocmeşte corespondenţa:D 711,714,721 C123,211,216

Page 30: Teza

XIII.Contabilitatea operațiunilor de creditare

Creditul este operațiunea prin care se ia în stapânire imediată resurse, în schimbul unei promisiuni de rambursare viitoare, în mod normal însoțită de plată unei dobânzi ce remunerează pe împrumutător.

Cu privire la situația întreprinderii,aceasta apelează la credite.Însă informația este confidențială.În luna februarie a anului 2015 întreprinderea SRL “Muncel Agro” a primit un credit în sumă de 100.000lei de la Banca de Economii,însă aceasta nu acordă contractul de credit. Creditul a fost folosit pentru acoperirea altui credit a întreprinderii.

Creditele acordate:1. În funcţie de durata pentru care sunt acordate :- credite pe termen scurt - pîna la 1 an;- credite pe termen mediu - 1-5 ani;- credite pe termen lung - mai mare de 5 ani.2. În funcţie de natura activităţii:- credite acordate clientelei nefinanciare (pers. fizice şi pers juridice) care desfaşoară activităţi comerciale şi necomerciale cu excepţia celor ce desfasoară activităţi de mobilizare a resurselor băneşti pe piaţa de capital; - creditele acordate clientelei financiare formată din societăţile de investiţii financiare, agenţii de schimb valutar şi intermediere, societăţile de valori mobiliare.3. În funcţie de destinaţia pentru care se acordă creditele clientelei nefinanciare :- credite comerciale;- credite de trezorerie;- credite pentru export;- credite pentru echipament;- credite pentru bunuri imobiliare;- alte credite acordate clientelei.4. În funcţie de forma sub care se acordă creditele :- avansuri în cont (cont autorizat să aiba sold debitor în limita unui plafon);- credite acordate sub formă de lichidităţi (creditarea conturilor clientilor);- credite de plăţi;

Page 31: Teza

- cesiune de creanţă (scontare si factoring). 5. În funcţie de situaţia economico-financiară a debitorului :- credite performante (standard);- în observaţie;- credite substandard;- credite îndoielnice;- credite pierdere. Documentatia pe care agenții economici o prezintă băncii în vederea obținerii de credite cuprinde :- cererea de acordare a creditului;- ultimul bilanţ contabil şi contul de profit şi pierdere;- bugetul;- lista bunurilor materiale şi a valorilor ce constituie garanţii asiguratorii pentru bancă;- situaţia stocurilor şi cheltuielilor pentru care se solicita creditarea. Pot constitui garanţii :- depozitul bancar reprezintă o garanţie materială sub forma unei sume de bani depuse de debitor în vederea beneficierii în anumite condiţii stabilite şi comunicate băncii de către debitor;- garanţia bancară - un înscris prin care o altă bancă (garant) se angajează necondiţionat şi irevocabil ca în cazul în care un debitor nu va executa obligaţia de a plăti, suma aceasta sa fie plătită de banca respectivă în favoarea băncii beneficiare;- gajul fără deposedare - un contract consensul în cadrul caruia bunul care constituie gajul ramîne în continuare în posesia debitorului;- gajul cu deposedare (amanet) - se constituie în situaţii deosebite asupra bunurilor mobile cu valoare mare si volum mic (metale preţioase, obiecte de arta, etc.) pe baza de contract de gaj;- ipoteca - garanţie reală care nu implica deposedarea de bunul ipotecar celui ce o încheie. Pot fi ipotecate numai bunuri imobile;- cesiunea de creanţă - o convenţie scrisă prin care un creditor transmite o creanţă a sa unei alte persoane. Parţile cesiunii : cedentul - care este creditorul ce transmite creanţa sa; cesionarul - persoana către care se transmite creanţa; debitorul cedat - debitorul creanţei remise.Pot fi cesionate creanţele din livrări de bunuri, prestări servicii şi executări de lucrări. Cesiunea trebuie să fie constatată printr-un contract de cesiune încheiat între bancă si clientul care cesionează încasările din livrări la intern sau extern cu titlu de garanţie.Contabilitatea creanțelor sau creditelor comercialeCreantele comerciale ale băncilor sunt rezultatul cesiunii de creanțe sub forma scontului și factoringului.Scontul comercial reprezintă operațiunea prin care, în schimbul unui efect de comerț (cambie, bilet la ordin), banca pune la dispoziție clientului sau valoarea efectului de comerț mai putin agio fară a aștepta scadența efectului respectiv.Factoring operațiunea prin care clientul (aderent) transferă proprietatea făcturilor sale băncii (factor), aceasta avînd obligația conform contractului încheiat de a asigura încasarea creanțelor aderentului amînîndu-și riscul de neplată al acestuia.

Page 32: Teza

XIV.Capitalul social,suplimentar,secundar precum și cel al rezervelor

Capitalul propriureprezintă diferența dintre marimea totală a activelor și datoriilor întreprinderii și reprezintă sursa de formare a mijloacelor proprii ale întreprinderii. Capitalul propriu cuprinde capitalul docial, suplimentar, rezervele, profit nerepartizat si capitalul secundar.     La determinarea mărimii capitalului propriu primele cinci elemente ( capitalul social, suplimentar, rezervele, profitul nerepartizat) se reflectă cu semnul plus la majorarea capitalului social, iar ultimele patru (capitalul nevarsat, retras, pierderea neacoperita, profitul utilizat al anului de gestiune) se înregistrează cu semnul minus, corectând mărimea capitalului.     Capitalul social al Societatii conform „Statutului” este compus din depuneri bănești și patrimoniu in suma totală de 5400lei.     De la momentul constituirii intreprinderii și pana în momentul de față suma capitalului social s-a marit pina la 4.416.400 lei.     -La formarea capitalului social au fost întocmite urmatoarele formule contabile:D 241 C311     -Dacă aportul la capitalul social nu a fost în mijloace bănești ci în active materiale, atunci formula este:D 211 C311În „Raportul privind fluxul capitalului propriu” (bil.con.) constatăm ca in anul 2014 SRL„Muncel Agro”  nu dispune de rezerve.Astfel putem spune că situația la întreprindere nu este chiar favorabiă,aceasta obținînd pierderi,și ne putînd să formeze rezerve.Profitul (pierderea) net reprezinta rezultatul financiar al anului de gestiune dupa impozitare.Suma profitului net al anului de gestiune se determina în contul 351 „Rezultatul financiar total”. La finele anului în acest cont se trec veniturile și cheltuielile acumulate pe toate tipurile de activități. După reflectarea în acest cont a cheltuielilor aferente impozitului pe venit, suma diferenței dintre rulajul debitor și cel creditor va reprezenta rezultatul financiar net. Inregistrarea la suma profitului net este:D 351 C333 S-2.772.722 leiDat fiind faptul ca fiecare an de gestiune trebuie să înceapă cu soldul „zero” a contului 333 „Profit (pierdere) al perioadei de gestiune” la reformarea Bilanțului contabil, soldul contului numit trece la rezultatele anilor precedenți prin formula:D333 C332 S-2.772.72287 leiEvidenta capitalului social este dusa la contul 341.2 „Diferente din reevaluarea activelor materiale pe termen lung”. Evidenta analitica a diferențelor din reevaluare a activelor materiale pe termen lung se ține pe fiecare obiect în parte.

Page 33: Teza

Perioada de gestiune 1.01.2014 – 1.12.2014 au avut ieșiri de imobilizărine necorporale în urma cărora s-a înregistrat ecart de reevaluare, pentru care s-a întocmit formula contabilă:D 341.2 C621.2

XV.Rezultatul financiar și utilizarea profitului

Sfîrșitul periodei de gestiune este o etapă importantă,etapa în cadrul căreia se determină rezultatul financiar al activității econmice a întreprinderii.La întreprinderea SRL „Muncel Agro” din s.Corjeuți spre finele anului de gestiune se execută procesul de închidere a conturilor, manifestîndu-se prin trecerea sumelor acumulate din conturile de venituri şi cheltuieli în contul 351 „Rezultat financiar total”. Acest cont se utilizează numai la finele anului de gestiune pentru generalizarea veniturilor şi cheltuielilor realizate în cursul anului şi determinarea rezultatelor financiare din toate tipurile de activităţi ale întreprinderii (operaţională, de investiţii, financiară).

-Reflectarea la suma totală a veniturilor acumulate pentru anul de gestiune se execută prin:D 611 ,612 ,621, 622, 623 C351-La suma totală a cheltuielilor acumulate pentru anul de gestiune, se înregistrează corespondenţa:D 351 C711,712,713,714,721,722,723La finele anului această comparare se execută cu contul 351 „Rezultat financiar”, înregistrîndu-se sumele din conturile de cheltuieli(în debit) şi din conturile de venituri (în credit). Diferenţa dintre rulajele contului 351 reprezintă rezultatul financiar al activităţii S.R.L.-ului dat, care se înregistrează cu ajutorul contului 333 „Profitul (pierderea) anului de gestiune”. Pentru înregistrarea documentară a acestora se întocmeşte Raportul privind rezultatele financiare.

Page 34: Teza

XVI.Evidența sintetică și analitică la întreprindere

Pentru generalizarea informaţiei a activităţii întreprinderii SRL “Muncel Agro” , la finele anului de gestiune se întocmesc anumite rapoarte financiare care la rîndul său cuprind o totalitate de indicatori prezentaţi în formularele stabilite pentru utilizatori şi care reflectă situaţia financiară şi patrimonială a agentului economic. Anul de gestiune se începe la 1 ianuarie şi se finalizează la 31 decembrie a anului calendaristic, cu excepţia primului an de gestiune pentru întreprinderile nou formate. Conform S.N.C. întreprinderea întocmeşte şi prezintă următoarele rapoarte financiare:• Bilanţul contabil; • Raportul privind rezultatele financiare;• Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti;• Raportul privind fluxul capitalului propriu;Înaintea procesului de întocmire a bilanţului contabil şi a altor rapoarte financiare se efectuează anumite procedee:- totalizarea datelor din registrele contabile şi raportarea acestora în Cartea mare;- compararea reciprocă a totalurilor rulajelor şi soldurilor conturilor sintetice şi analitice;- calcularea soldurilor în Cartea mare şi întocmirea balanţei de verificare;- închiderea conturilor care nu au sold.

Page 35: Teza

Totalurile din jurnalele-order, borderourile de evidenţă a operaţiunilor economice şi balanţele de verificare se trec în Cartea mare, în care se determină rulajele la fiecare cont, se calculează totalurile şi soldul fiecărui cont sintetic. La prima etapă se verifică corectirudinea reflectării în bilanţul contabil a tuturor operaţiunilor economice şi corespondenţei conturilor conform datelor din documentele primare. În continuare sumele din conturile corespondente se înregistrează în registrele respective ale contabilităţii analitice şi sintetice. A doua etapă constă în faptul că datele registrelor contabile se trec în Cartea mare. După determinarea soldurilor conturilor, acestea se compară cu datele contabilităţii analitice şi se întocmeşte balanţa de verificare. La etapa a treia filiala trebuie să efectueze inventarierea integrală a patrimoniului, decontărilor şi datoriilor şi să reflecte rezultatele acesteia în conturile contabile.Etapa a patra a lucrărilor premergătoare întocmirii rapoartelor financiare o constituie închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli şi stabilirea rezultatului financiar total.Pînă la întocmirea rapoartelor financiare anuale se efectuează de asemenea corectarea sumelor datoriilor curente privind impozitul pe venit aferente rezultatului anilor precedenţi, constatate în anul curent.

XVII.Întocmirea bilanțului și a sitauției financiare

Bilanţul contabil - este un raport privind situaţia patrimonială şi financiară a întreprinderii la un moment dat.Inițial conform datelor din documentele primare se verifică corectitudinea reflectării în contabilitate a tuturor operațiunilor economice și corespunderea datelor contabilității analitice cu rulajele și soldurile conturilor contabilității sintetice. Ulterior la finele perioadei de gestiune soldurile și rulajele din Jurnalele-order de la fiecare cont se trec în „Balanța de verificare” care asigură verificarea exactității înregistrării operațiunilor economice în conturi, legatura dintre conturile sintetice și bilanț . La sistematizarea și structurarea rulajelor fiecărui cont utilizat pe conturi corespondente este utilizată „Cartea Mare”. Cartea Mare este un instrument de verificare a inregistrărilor contabile efectuate , o sursă pentru furnizarea datelor. O dovadă a reflectării corecte a operațiunilor economice ce au avut loc pe parcursul perioadei de gestiune servește egalitatea dintre sumele totale a soldurilor si rulajelor din Cartea Mare comparativ cu Balanța de Verificare. Întreprinderea „Munel Agro” aplicînd sistemul contabil complet în componența Raportului financiar anual trebuie să conțină urmatoarele:1.      Bilantul Contabil (formularul nr.1) ,2.      Raportul pe profit și pierdere (formularul 2) ,

Page 36: Teza

3.      Raportul privind fluxul capitalului propriu (formularul 3),4.      Raportul privind fluxul mijloacelor bănești (formularul 4),5.      Anexa la Bilanțul Contabil (formularul 5),6.      Anexa la raportul privind rezultatele financiare (formularul 6),7.      Nota explicativă.Bilantul Contabil este definit ca un tablou al situatiei patrimoniului care reprezintă valoarea bunurilor economice, in corelatie cu sursele de finantare a acestora, precum și cu rezultatul obținut. Pentru întreprindere întocmirea Bilantul Contabil este obligatorie parcurgerea unor lucrări premergătore care sunt desfasurate într-o ordine logică și anume:1.Verificarea inregistrarilor din conturi a tuturor operatiunilor economice și financiare efectuate în cursul anului sau în perioada de gestiune pentru care se întocmeste Bilantul Contabil.2. Întocmirea Balanței de verificare (a rulajelor si soldurilor ) înainte de inventariere.3. Inventarierea mijloacelor materiale și banești, componențele patrimoniului administrat, precum și a resurselor de proveniență a capitalului, drepturilor de creanță și datoriilor.4. Verificarea concordantei dintre datele înregistrate în conturi și realitatea constatată la inventariere, stabilirea diferentelor de inventar.5. Inregistrarea în conturi a diferențelor constatate și executarea tuturor regularizărilor, a amortizărilor, limitării în timp a cheltuielilor și veniturilor.6.Determinarea rezultatelor financiare ale exercițiului.7. Întocmirea Bilanțului Contabil și a anexelor la acesta pe formulare tipizate aprobate de Ministerul Finantelor al RM. Marimea fiecarui element patrimonial se determina pe baza relatiei de sold in felul urmator: Soldul elementului patrimonial la finele perioadei de gestiune = Soldul elementului patrimonial la începutul perioadei de gestiune + Creșterea elementului patrimonial în timpul perioadei de gestiune – micsorarea elementului patrimonial în timpul perioadei de gestiune. Raportul pe profit și pierdere  este una din cele mai importante părți a rapoartelor financiare care reprezintă interes deosebit pentru toate categoriile de utilizatori.

o Profitul brut (rd.30, forma 2 ,rap.fin) o Rezultatul din activitatea operationala o Rezultatul din activitatea de investitii o Rezultatul din activitatea financiara o Rezultatul exceptional o Profit net (pierdere neta)

Raportul privind fluxul capitalului propriu – caracterizează acea parte a activelor care constituie proprietatea întreprinderii. Raportul dat este constituit astfel încît modificarea fiecarui element component al capitalului se reflectă astfel: Soldul la finele perioadei de gestiune curente = Soldul la finele anului de gestiune precedente + Incasat – Consumat.

Page 37: Teza

Raportul privind fluxul mijloacelor banești- prezinta informatii suplimentare despre modificarile intervenite in resursele financiare ale întreprinderii din punct de vedere al încasării și plății mijloacelor bănești. În raportul dat se reflectă fluxul mijloacelor bănești din diferite tipuri de activități, precum și în legătură cu decontările aferente dobînzilor, dividendelor și impozitelor, date ce nu le furnizează nici bilanțul contabil, nici Raportul pe profit si pierdere.

În urma desfăşurării practicii de diplomă în S.R.L. „Muncel Agro” din satul Corjeuți, r-nul Briceni, pot menţiona faptul că este o întreprindere ce se ține conform direcţiilor principale de activitate se menţine şi este axată pe condiţiile economiei de piaţă din sfera agrară.Variantele şi metodele alese de organizare a contabilităţii în întreprinderea dată menţin continuitatea activităţii ce o dezvăluie

şi evidenţa în contabilitate se desfăşoară conform standardelor.

Întreprinderea SRL “ Muncel Agro” este orientată în producerea și comercializarea catofului,merelor,acestea fiind cultivate pe o supragață mai mare ,însă întreprinderea pe lîngă aceste produse cultivă și altele însă în cantități mai mici. Ca întreprinderea să-şi largească sfera de activitate şi respectiv veniturile, în acest scop aş propune ca :-aceasta să lărgească sfera de producere;

Concluzii și

propuneri:

Page 38: Teza

-să nu apeleze așa des la credite bancare;-să încheie contracte cu mai mulți furnizori;-etc.

În urma efectuării practicii la întreprindere, am observat că întreprinderea foloseşte la ducerea contabilităţii programul 1C ceea ce contribuie la automatizarea informaţiei contabile, şi astfel lucrul contabil e mult mai uşor.

Un dezavantaj esenţial în cadrul desfăşurării activităţii în S.R.L. „Rediagro”, este faptul că întreprinderea nu se poate autofinanţa şi parcurge la credite bancare.La nivel de economie naţională, în activitatea agenţilor economici apar probleme operative de producţie, de planificare sau proiectare, care cer o anumită soluţionare în aşa mod ca acestea să corespundă unui anumit obiectiv determinat din timp, de exemplu cum ar fi: un program de producţie realizat cu beneficii cît mai mari, cu cheltuieli cît mai mici sau într-un timp cît mai scurt. La acest capitol întreprinderea nu dispune de rezultate binevenite şi pretinde la menţinerea continuităţii activităţii pe o perioadă nestabilită.