teza exemplu

CUPRINSINTRODUCERE .……..………………………......………………………......................………3

1. Noţiuni generale şi concepţii de elaborare a Sistemului Informatic (SI) ....................5

1.1. Sistem, Sistem informaţional, Sistem informatic ......................................................5

1.1.1. Componentele sistemului informatic ................................................................7

1.1.2. Clasificarea sistemelor informatice ...........................................................9

1.2. Concepţii de iniţiere şi planificare a realizării SI ................................................... 13

1.2.1. Identificarea, selecţia, iniţierea şi planificarea proiectului .......................14

1.2.2. Conţinutul metodologiilor de realizare a sistemelor informatice .............161.2.3. Metode şi tehnici de realizare a sistemelor informatice ............................17

1.2.4. Instrumente CASE (Computer Aided Software Engineering) de realizare a SI ……………..........................................................................................................................20

2. Studiul şi analiza Sistemului Informaţional Existent (SIFE) .....................................25

2.1. Conţinutul etapei de studiu a SIFE .........................................................................25

2.1.1. Determinarea cerinţelor sistemului SIFE ......................................................26

2.2. Metodele utilizate în analiza şi determinarea cerinţelor SIFE al Centrului de Caritate pentru Refugiaţi(CCR) .......................................................................................27

2.2.1. Reprezentarea în diagrame a SIFE al CCR …………………………..….…343. Proiectarea de ansamblu a SI al CCR ................................................................................37

3.1. Definirea cerinţelor Sistemului Informatic al CCR ……………..………..……....38 3.1.1. Intrările şi ieşirile sistemului informatic al CCR .........................................38

3.1.2. Soluţiile de realizare şi necesarul de resurse pentru SI al CCR ..............40 3.1.2.1. Proiectarea SOFT-ului şi HARD-ului necesar pentru SI ..................40

3.1.2.2. Proiectarea reţelei de calculatoare pentru CCR ……………..……....423.2. Structurarea SI al CCR .................................................................................................45

3.2.1. Elaborarea Diagramelor Fluxurilor de Date (DFD) pentru SI al CCR ..45

3.2.2. Elaborarea diagramelor SADT, Gantt pentru SI al CCR ..........................49

4. Proiectarea de detaliu a SI ………………….…………………………………………..….52

4.1. Diagrama entitate-asociere pentru SI al CCR ……………………………...…..…52

4.2. Realizarea bazei de date (BD) pentru SI al CCR …………………………………53 4.2.1. Stabilirea structurii tabelelor BD şi a caracteristicilor acestora ……….....54

4.2.2. Indexarea tabelelor BD pentru SI al CCR …………………………….……..57

4.2.3. Relaţii între tabelele BD pentru SI al CCR ......................................................59

1

4.3. Gestionarea bazei de date pentru SI al CCR ……………....……….….........…......60 4.3.1. Crearea interogărilor şi vederilor pentru SI al CCR ………..……......…......60 4.3.2. Crearea formelor ( formularelor ) şi rapoartelor pentru SI al CCR ….......61CONCLUZII ………………………............................................................................................65

CONCLUSIONS .........................................................................................................................66BIBLIOGRAFIE ………………............…………………………………………….....……....67GLOSAR DE TERMENI ………………………………………………………………...…...68ANEXE …………………………………………………………………………………………..69ADNOTARE …………………………………………………………………………………….83ANNOTATION …………………………………………………………………………………84

INTRODUCERE

În perioada de tranziţie la economia de piaţă o importanţă deosebită capătă

automatizarea proceselor de prelucrare a informaţiei. Aceasta se explică prin faptul că

în condiţiile actuale procesul de dirijare devine determinant asupra procesului de

producţie, iar eficienţa producţiei este direct influenţată de gradul de automatizare a

prelucrării datelor. Din acest motiv eliberările şi realizările în acest domeniu sînt un

imperativ incontestabil pentru redresarea economiei republicii.

Astăzi prin trecerea la societatea informaţională toate statele au şansa de a-şi

2

reînnoi şi revigora structurile democraţiei, prin facilitarea accesului la informaţii, prin

furnizarea unor servicii publice mai eficiente şi prin implicarea activă a cetăţenilor în

luarea deciziilor.

În cadrul unităţilor social economice o importanţă deosebită o are modul efectiv şi

calitatea de gestionare a informaţiei, timpul şi mai ales operativitatea de care se dă

dovadă în prelucrarea informaţiei.

Totodată, specific economiei Republicii Moldova, informatizarea rămâne în urmă

faţă de alte state, fiind o problemă majoră. Partea bună a lucrurilor se datorează

dezvoltării echipamentelor de calcul, a calculatoarelor electronice, care au contribuit

la perfecţionarea modelelor economice, ceea ce a făcut posibilă apariţia sistemelor

informatice de conducere.

Utilizarea modelelor economice cu ajutorul sistemelor electronice de calcul a permis

formalizarea şi adoptarea deciziilor mai eficiente la nivel micro şi macroeconomic. În

aceste condiţii informatica a devenit un instrument important de investigare şi

cunoaştere ştiinţifică a fenomenelor şi proceselor desfăşurate în toate domeniile de

activitate socială cu implicaţii fundamentale în domeniul economic.

În lucrarea de faţă a fost făcută analiza sistemului informaţional existent şi pe baza

acestuia au fost depistate laturile slab dezvoltate ale acestuia, argumentând

oportunitatea elaborării unui nou sistem informatic (SI).

Problema studiată se referă la evidenţa resurselor umane prin elaborarea unui SI,

pentru a face faţă cerinţelor actuale, în special la operativitatea cu care va răspunde

sistemul la cererea utilizatorilor, veridicitatea datelor care evident este un factor

determinant în luarea deciziilor de către conducere.

3

1. Noţiuni generale şi concepţii de elaborare a Sistemului

Informatic (SI)

1.1. Sistem, Sistem informaţional, Sistem informatic

Un sistem reprezintă un ansamblu de elemente (componente) interdependente

între care se stabileşte o interacţiune dinamică, pe baza unor reguli prestabilite, cu

scopul atingerii unui anumit obiectiv [4]. Conform teoriei sistemelor orice organism

economic este un sistem.

Organizaţie – o întreprindere, instituţie, societate comercială.

În orice organizaţie se disting 3 componente:

4

- sistemul de conducere sau de decizie;

- sistemul informaţional;

- sistemul operaţional.

Sistemul informaţional cuprinde ansamblul informaţiilor interne şi externe utilizate în

cadrul organizaţiei precum şi datele care au stat la baza obţinerii lor, procedurile şi

tehnicile de obţinere a informaţiilor (plecând de la datele primare) şi de difuzare a

informaţiilor, precum şi personalul implicat în culegerea, transmiterea, stocarea şi

prelucrarea datelor.

Sistemul informaţional are două componente:

- componenta pentru stocarea (memorarea informaţiilor);

- componenta pentru prelucrarea informaţiilor.

Orice organizaţie interacţionează cu alte organizaţii externe ei primind informaţii din

exterior şi furnizând informaţii către lumea exterioară.

Funcţiile unui sistem informaţional sunt:

- să colecteze informaţii din sistemele operaţional şi decizional precum şi

informaţiile ce provin din mediul extern;

- să memoreze aceste informaţii precum şi informaţii rezultate din prelucrarea

lor;

- să asigure accesul la memorie în vederea comunicării informaţiilor stocate;

- să prelucreze informaţiile la cererea sistemului operaţional şi a sistemului de

conducere.

Noţiunea de sistem informatic este legată de informatizarea activităţii organizaţiei,

deci folosirea echipamentelor hardware şi a produselor software pentru organizarea şi

administrarea informaţiilor. Utilizarea calculatoarelor în cadrul sistemului

informaţional (SIF) al unei organizaţii conduce la definirea componentei Sistem

Informaţional Automatizat (SIFA) – care cuprinde numai lucrările realizate cu

ajutorul calculatoarelor. Relaţia SIF – SIFA este reprezentată în figura 1.1.

5

Fig. 1. Relaţia SIF – SIFA (Sursa: [10])

Definiţie.

Un sistem informatic este un sistem utilizator-calculator integrat, care

furnizează informaţii pentru a sprijini activităţile de la nivel operaţional şi activităţile

de management într-o organizaţie, utilizând echipamente hardware şi produse

software, proceduri manuale, o bază de date şi modele matematice pentru analiză,

planificare, control şi luarea deciziilor [10].

Elaborarea sistemelor informatice impune modelarea sistemului informaţional

al organizaţiei cu ajutorul unui formalism prin care să poată fi reprezentată cât mai

sugestiv şi fidel realitatea din cadrul sistemului informaţional.

Sistemele informatice complexe pot fi descompuse în subsisteme, care la

rândul lor pot fi descompuse în aplicaţii destinate unor categorii de utilizatori,

aplicaţii care la rândul lor pot fi constituite din unul sau mai multe programe scrise în

diverse limbaje de programare după cum este ilustrat în figura 1.2.

6

Fig. 2. Sistem informatic, subsisteme, aplicaţii, programe

Pentru organizaţii de complexitate mică, informatizarea poate însemna realizarea unei

singure aplicaţii informatice referită de asemenea ca sistem informatic.

Sistemele, subsistemele şi aplicaţiile informatice sunt produse informatice

numite şi produse software.

Un produs informatic este constituit din programe care accesează baza de date

şi din documentaţia necesară pentru utilizarea şi întreţinerea programelor. Acestea se

realizează în baza unor metodologii şi necesită parcurgerea unor etape începând cu

specificarea cerinţelor şi terminând cu implementarea, exploatarea şi întreţinerea lor.

Sistemul informatic economic este un ansamblu structurat de elemente

intercorelate funcţional pentru automatizarea procesului de obţinere a informaţiilor şi

pentru fundamentarea deciziilor. Sistemul informatic este inclus în sfera sistemului

informaţional atâta vreme cât în cadrul sistemului informaţional vor exista o serie de

activităţi care nu vor putea fi automatizate [2].

1.1.1. Componentele sistemului informatic

Un sistem informatic este compus din [2]:

- baza informaţională;

- baza tehnică;

- sistemul de programe;

- baza ştiinţifică şi metodologică;

- factorul uman (resursele umane);

- cadrul organizatoric.

Baza informaţională cuprinde:

- datele supuse prelucrării;

- fluxurile informaţionale;

- sistemele şi nomenclatoarele de coduri.

7

Baza tehnică este constituită din totalitatea mijloacelor tehnice de culegere,

transmitere, stocare şi prelucrare a datelor, locul central revenind calculatoarelor

electronice.

Sistemul de programe cuprinde totalitatea programelor utilizate pentru funcţionarea

sistemului informatic în concordanţă cu funcţiunile şi obiectivele stabilite. Sunt avute

în vedere atât programele de bază (software de bază) cât şi programele aplicative

(software de aplicaţie).

Baza ştiinţifică şi metodologică este constituită din:

- algoritmi;

- formule;

- modele;

- tehnici de realizare a sistemelor informatice.

Resursele umane constau din:

- personalul de specialitate: analişti, programatori, ingineri de sistem,

analişti-programatori ajutori, operatori, etc.;

- beneficiarii sistemului.

Cadrul organizatoric este cel specificat în regulamentul de organizare şi funcţionare

(ROF) al unităţii în care va fi utilizat sistemul informatic.

La realizarea şi utilizarea unui sistem informatic trebuie avute în vedere reţele,

echipamente, produse software de bază, produse software de aplicaţie.

Reţele

-după aria de întindere geografică:

- Locale =LAN (Local Area Network) – la nivelul unei organizaţii;

- Metropolitane –MAN (Metropolitan Area Network) – la nivel de oraş, localitate;

- De mare întindere -WAN (World Area Network) (ex. Judeţ, Ţară).

-după accesibilitate:

- Internet (reţeaua Web) – o colecţie mondială de reţele interconectate;

- Intranet – un sit Web sau un grup de sit-uri care aparţin unei organizaţii, accesibil

numai pentru membrii acesteia;

8

- Extranet – o reţea intranet care este parţial accesibilă utilizatorilor externi

autorizaţi.

Echipamente

- Echipamente de calcul : calculatoare, staţii grafice, pentru servere de reţea,

servere de baze de date, staţii de lucru (clienţi, utilizatori), UPS-uri.

- Echipamente de comunicaţie : router-e, hub-uri, modem-uri, switch-uri.

Produse software

Produse software de bază:

- Sisteme de operare pentru serverul de reţea (UNIX, Windows NT server,

Windows 2000, Novell) şi pentru staţiile de lucru sau clienţi (Windows 95, Windows

98, Windows NT work station, Windows 2000);

- Sisteme de Gestiune a Bazelor de Date (ORACLE, SQL Server Microsoft,

MySQL, ACCESS, FoxPro etc.);

- Sisteme GIS (Geographical Information System) – utilizate pentru realizarea

aplicaţiilor din domeniul cadastrului (stocarea şi prelucrarea datelor spaţiale);

- Limbaje (medii) de programare – utilizate pentru realizare software de aplicaţie.

Produse software de aplicaţie – produse program ce constituie aplicaţiile şi

subsistemele sistemului informatic.

1.1.2. Clasificarea sistemelor informatice

Sistemele informatice se clasifică după mai multe criterii.

1. În funcţie de domeniul de utilizare, sistemele informatice pot fi pentru :

conducerea activităţilor economico-sociale ;

conducerea proceselor tehnologice ;

cercetare ştiinţifică şi proiectare tehnologică ;

activităţi speciale.

2. În funcţie de nivelul ierarhic ocupat de sistemul economic în structura

organizatorică a societăţii, conform căruia există sisteme informatice [2]:

pentru conducerea activităţii la nivelul unităţilor economice ;

9

pentru conducerea activităţii la nivelul organizaţiilor economico-sociale cu

structură de grup ;

sisteme informatice teritoriale ;

pentru conducerea ramurilor, subramurilor şi activităţilor la nivelul economiei

naţionale ;

sisteme informatice funcţionale generale .

3. În funcţie de elementul supus analizei [1]:

sisteme informatice orientate spre funcţii;

sisteme informatice orientate spre proces;

sisteme informatice orientate spre date;

sisteme informatice orientate spre obiecte;

sisteme informatice orientate spre cunoştinţe.

4. După modul de organizare a datelor [1]:

sisteme bazate pe fişiere;

sisteme bazate pe tehnica bazelor de date: ierarhice, reţea, relaţionale, orientate-

obiect;

sisteme mixte.

5. După metoda folosită în analiza şi proiectarea sistemelor [1]:

sisteme dezvoltate după metoda sistemelor;

sisteme dezvoltate după metoda clasică a ciclului de viaţă;

sisteme dezvoltate după metoda structurată;

sisteme dezvoltate după metoda orientată-obiect;

sisteme dezvoltate după metoda rapidă(RAD);

sisteme dezvoltate după metoda echipelor mixte(JAD);

sisteme dezvoltate după metoda prototipurilor.

6. După gradul de centralizare [1]:

sisteme centralizate;

sisteme descentralizate;

7. După gradul de dispersie a resurselor sistemului informatic:

10

sisteme informatice locale (bazate pe reţea locală, staţii de lucru) ;

sisteme informatice distribuite (date distribuite).

8. După gradul de automatizare a activităţilor de analiză şi proiectare a sistemelor

informatice [1]:

sisteme informatice dezvoltate pe baza analizei şi proiectării clasice ;

sisteme informatice analizate cu instrumente automate şi proiectate clasic ;

sisteme informatice bazate pe instrumente diverse de automatizare a analizei şi

proiectării ;

sisteme informatice dezvoltate cu instrumente de tip CASE.

Obiectivele sistemelor informatice

Plecând de la ideea că sistemul informatic este subordonat procesului decizional, al

cărui rol este de a asigura funcţionarea normală şi optimă a întregii activităţi şi de a

reduce la minimum pierderile în caz de funcţionare anormală, rezultă că obiectivul

oricărui sistem informatic trebuie să fie subordonat obiectivului propriu-zis al unităţii

economico-sociale. În acest context, obiectivul principal urmărit prin introducerea

unui sistem informatic îl constituie asigurarea conducerii cu informaţii reale şi în

timp util, necesare fundamentării şi elaborării operative a deciziilor [2].

Ciclul prelucrării datelor pentru sistemul informatic

Operaţiunile care se execută asupra datelor, din momentul apariţiei lor, pentru a

genera informaţii semnificative şi relevante sunt referite la un loc prin noţiunea de

ciclul prelucrării datelor. Ciclul cuprinde cinci faze: culegerea datelor, pregătirea

datelor, prelucrarea datelor, întreţinerea fişierelor şi obţinerea informaţiilor de ieşire.

Faza de culegere a datelor cuprinde două activităţi fundamentale :

observarea mediului care generează datele, fie printr-un observator uman, fie prin

diverse echipamente;

înregistrarea datelor, fie prin scrierea lor în documentele sursă, fie prin captarea

lor sub diferite forme cu ajutorul unor echipamente speciale.

11

Pregătirea datelor constă într-un număr de operaţii executate asupra datelor pentru a

facilita prelucrarea lor ulterioară. Ele sunt :

clasificarea datelor, care implică atribuirea de coduri de identificare (simbol cont,

cod secţie, etc.), astfel încât datele să fie incluse în submulţimile corespunzătoare;

gruparea datelor, adică acumularea intrărilor similare, pentru a fi prelucrate în

grup;

verificarea datelor cuprinde o mare varietate de proceduri pentru controlul

corectitudinii datelor, înainte ca ele să fie prelucrate;

sortarea datelor, prin care grupurile de date sunt aranjate în loturi de înregistrări,

după criterii de ordonare numerică, alfabetică, alfanumerică sau de timp;

cuplarea a două sau mai multe loturi de înregistrări într-unul singur;

transmiterea datelor de la un punct la altul;

transcrierea datelor dintr-o formă în alta, astfel încât să se efectueze trecerea de la

scrierea de mână la cea tipizată sau de la documentele scrise la mediile specifice.

Pregătirea datelor este o activitate realizată în toate tipurile de sisteme informaţionale,

dar capătă o semnificaţie deosebită în sistemele de prelucrare automată a datelor;

partea informatizată a acestora fiind cunoscută ca sistem/subsistem informatic.

Prelucrarea datelor, poate să includă activităţi, cum sunt :

calculaţiile cuprind unele forme de tratare matematică a datelor;

compararea supune unei examinări simultane două sau mai multe tipuri de date

între care există o legătură logică (ex. soldul iniţial şi cel final);

sintetizarea este o activitate importantă prin care se comasează informaţiile;

filtrarea este o altă operaţiune prin care se extrag datele ce vor fi supuse

prelucrărilor următoare;

restaurarea, prin care sunt aduse datele din memorie într-o formă accesibilă

omului, pentru prelucrarea umană în continuare, sau într-o formă prelucrabilă tot pe

calculator.

În faza de întreţinere a fişierelor există mai multe activităţi, dintre care amintim:

memorarea (stocarea) datelor în vederea utilizării lor viitoare;

12

actualizarea datelor memorate astfel încât să surprindă cele mai recente

evenimente;

indexarea datelor pentru a înlesni o uşoară regăsire a lor;

protecţia datelor memorate, care cuprinde o mare varietate de proceduri şi tehnici

pentru prevenirea distrugerii lor sau a accesului neautorizat.

Ultima fază a ciclului de prelucrare a datelor este obţinerea informaţiilor de ieşire.

Informaţiile de ieşire pot fi regăsite în una din următoarele trei forme: documente,

rapoarte ori răspunsuri la întrebări. Termenul ieşiri le cuprinde pe toate .

De cele mai multe ori, datele nu parcurg toate activităţile, iar unele dintre ele pot

chiar să nu treacă prin cele cinci faze.

1.2. Concepţii de iniţiere şi planificare a realizării SI

Realizarea sistemelor informatice reprezintă o acţiune complexă, care îmbină un

număr mare de activităţi: analiză, proiectare, implementare, exploatare [2], în plus,

reclamă, resurse umane, materiale şi financiare însemnate, pe o perioadă

considerabilă de timp. Folosirea eficientă a acestor resurse, în scopul obţinerii unui

sistem informatic performant a impus ordonarea acestui proces complex, într-o

succesiune bine stabilită de etape şi subetape şi utilizarea unor metode şi tehnici

adecvate. Acest lucru a dus deci, la conturarea unor metodologii de realizare a

sistemelor informatice.

Între diversele etape de realizare a sistemelor informatice există o legătură

indestructibilă, legătură reflectată şi de faptul că în mod logic şi practic calitatea

realizării unor activităţi din etapele şi fazele precedente influenţează în mod decisiv

calitatea activităţilor din etapa ce îi urmează [2].

1.2.1. Identificarea, selecţia, iniţierea şi planificarea proiectului SI

Identificarea şi selecţia proiectului de dezvoltare a sistemului informaţional reprezintă

prima etapă din ciclul de viaţă a dezvoltării sistemului care, împreună cu iniţierea şi

planificarea proiectului, constituie microanaliza, componentă preluată din

13

managementul proiectelor. Evidenţierea acestor activităţi în cadrul modelului cascadă

de derulare a fazelor sau etapelor ciclului de viaţă a sistemului este reprezentată în

figura 1 .

Fig. 3. Ciclul de viaţă al dezvoltării sistemelor

Din modelul prezentat rezultă că orice etapă se descompune în activităţi, ceea ce

pentru identificarea şi selecţia proiectelor înseamnă :

identificarea potenţialelor proiecte de dezvoltare;

clasificarea şi ierarhizarea lor;

selecţia.

Identificarea potenţialului proiect de dezvoltare

Problema esenţială a activităţii de identificare a potenţialului proiect de dezvoltare a

sistemului constă în nominalizarea celor ce pot fi abilitaţi să facă propuneri

pertinente. Aceştia pot fi: top-managerii, comitetul de iniţiativă, departamentul

utilizatorilor, grupul de dezvoltare.

14

Selecţia proiectului de dezvoltare a sistemului informaţional

Datorită efectelor diferite şi a amplitudinii lor, se recomandă evidenţierea distinctă a

proiectelor pe termen lung şi a celor pe termen scurt. Dintre ele se selectează cele ce

ating obiectivele CCR . De asemenea, se urmăreşte modul în care proiectele se

aliniază dinamicii unităţii.

Iniţierea proiectului

Din momentul selecţiei lui, proiectul trece în faza de iniţiere, ceea ce presupune

desfăşurarea unei activităţi laborioase, prestată de un responsabil, cunoscut în

practică sub numele de manager de proiect, care răspunde de :

Fig. 4. Sarcinile managerului de proiect

Activităţile efectuate în faza iniţierii proiectului sunt:

1. stabilirea echipei de iniţiere a proiectului;

2. stabilirea bunelor relaţii cu beneficiarii;

3. stabilirea planului iniţierii proiectului;

4. stabilirea procedurilor manageriale;

5. stabilirea cadrului de desfăşurare a proiectului şi a manualului de operare al

acestuia.

Managerul de proiect trebuie să dea dovadă de multe calităţi pentru a putea jongla cu

elemente cum sunt:

15

Fig. 5. Elemente cu care jonglează managerul de proiect

Planificarea proiectului

Planificarea proiectului va cuprinde o evaluare a cerinţelor informaţionale ale

sistemului la nivelul întregii organizaţii.

Planificarea proiectului este procesul prin care are loc definirea clară a activităţilor şi

a eforturilor necesare înfăptuirii lor în cadrul fiecărui proiect.

1.2.2. Conţinutul metodologiilor de realizare a sistemelor informatice

Metodologiile de realizare a sistemelor informatice cuprind [2]:

modalitatea de abordare a sistemelor, pentru elucidarea raportului dintre variaţiile

sistemului şi dinamismul său;

regulile de formalizare a datelor şi proceselor de prelucrare;

instrumentele pentru concepţia, realizarea şi elaborarea documentaţiei;

modalitatea de derulare a proiectului şi acţiunile specifice fiecărei etape (ciclul de

viată);

definirea modului de lucru, rolului analiştilor şi proiectanţilor şi a raportului dintre

ei;

modalităţile de administrare a proiectului (planificare, programare, urmărire).

Totodată, metodologiile au rolul de a indica modul de desfăşurare a acestui proces,

stabilind [2]:

componentele procesului de realizare a sistemului informatic (etape, subetape,

activităţi, operaţii) şi conţinutul lor;

16

fluxul parcurgerii (executării) componentelor; metodele, tehnicile, procedeele,

instrumentele, normele si standardele utilizate.

În funcţie de modul de abordare şi domeniul de aplicabilitate, metodologiile utilizate

sunt:

metodologii din domeniul gestiunii: AXIAL (firma IBM), MERISE (Ministerul

Industriei-Franţa), IE (James Martin), SSADM (Marea Britanie);

metodologii orientate obiect: OMT (General Electric -SUA), OOD (Michael

Jackson);

metodologii pentru conducerea proiectelor de sisteme informatice: SDM / S,

METHOD/ 1 Arthur Andersen, NAVIGATOR (Ernst & Young - James Martin).

1.2.3. Metode şi tehnici de realizare a sistemelor informatice

La realizarea sistemelor informatice se utilizează : metode, tehnici, instrumente,

procedee de lucru [2].

Metodele utilizate în proiectarea sistemelor informatice reprezintă modul unitar

sau maniera comună în care analiştii de sisteme, programatorii şi alte categorii de

persoane implicate, realizează procesul de analiză a sistemului informaţional-

decizional existent, proiectarea şi introducerea sistemului informatic. Deci, metoda

are un caracter general, în cadrul ei aplicându-se anumite tehnici de lucru [2].

Tehnicile de lucru utilizate în proiectarea sistemelor informatice reprezintă felul

în care se acţionează eficient şi rapid, în cadrul unei metode, pentru soluţionarea

diferitelor probleme ce apar în procesul de proiectare. Prin aceste tehnici se îmbină

armonios cunoştinţele despre metode cu măiestria personală a celor chemaţi să aplice

metodele si să utilizeze instrumentele adecvate [2].

Utilizarea acestor metode, tehnici, instrumente, procedee de lucru în proiectarea

sistemelor informatice se face în conformitate cu o serie de principii şi în limita unor

metodologii de lucru care se adoptă în funcţie de situaţia reală la care se referă.

În abordările incipiente se lucra cu probleme izolate şi ulterior s-a efectuat trecerea la

abordarea sistemică (modulară), odată cu abordarea funcţională sau, mai bine zis, cu

analiza şi descompunerea funcţională (în fiecare modul există câte o funcţie) şi

17

ulterior abordarea orientată-obiect [2]. Pe parcurs s-au impus două strategii de

abordare şi anume:

- strategia top down (de sus în jos);

- strategia bottom – up evolutivă (de jos în sus).

În strategia top – down abordarea generală este divizată în unităţi componente prin

rafinări repetate, metoda de proiectare putând fi descrisă sub forma unei diagrame

ierarhice cu module de control pe nivele superioare şi cu module detaliate pe nivelele

inferioare. Structura organizatorică a unei unităţi economico-sociale numită

organigrama unităţii poate fi reprezentată printr-o astfel de diagramă ierarhică.

Pentru unităţi economice productive în organigramă se disting următoarele patru

nivele de reprezentare [10]:

- nivelul conducerii strategice, reprezentat de directorul general şi consiliul de

administraţie;

- nivelul conducerii tactice (directori pe funcţiuni);

- nivelul compartimentelor funcţionale (servicii şi posturi de lucru) şi de proiectare,

cercetare (laboratoare) care asigură conducerea operativă a sistemului prin şefii lor;

- nivelul compartimentelor de producţie (secţii, ateliere) care realizează funcţia de

producţie a sistemului economic.

În strategia bottom – up evolutivă, se porneşte de la o tratare minimală care se

extinde treptat pe măsura înaintării în realizarea sistemului.

În practică, de cele mai multe ori se utilizează o combinare a celor două strategii.

Metodele de abordare a sistemelor informatice ar putea fi grupate prin prisma celor

mai mulţi autori astfel [1]:

metode orientate spre funcţii, numite şi metode ale descompunerii funcţionale;

metode orientate spre fluxuri date, deci metode orientate spre procese, deoarece

diagramele fluxurilor de date se întrebuinţează pentru descrierea proceselor;

metode orientate spre informaţie sau date, orientate-informaţii, apărute ca urmare

a popularizării puternice a ingineriei informaţiei a lui JAMES MARTIN, dar şi a

diagramelor entitate-relaţie ale lui CHEN [3];

metode orientate-obiect.

18

Caracteristici esenţiale ale principalelor metode

Informaţia este văzută de DeMarco în 1982, ca fiind posibil de abordat prin trei

perspective specifice sistemelor informaţionale sau prin trei dimensiuni: date, funcţii,

comportament.

Datele sunt surprinse din prisma structurii lor sub formă de atribute şi înseamnă de

fapt, ceea ce are stocat, şi reflectă structura statică [1].

Funcţiile scot în evidenţă în mod limitat ceea ce face sistemul. El poate fi văzut şi ca

un proces, întrucât elementele sistemului despre care se păstrează datele de rigoare

sunt supuse unor transformării funcţionale, prin intermediul proceselor [1].

Comportamentul este invocat pentru a reda o altă modalitate de percepţie a

sistemului, influenţa evenimentele şi proprietăţilor sistemului, şi sugerează dinamica

lui [1].

Metoda descompunerii funcţionale (orientate funcţii) [1].

Dintre autorii remarcabili care au abordat descompunerea funcţională îi enumerăm pe

câţiva cum ar fi DeMarco, Yourdon şi Constantine, Jackson, Page-Jones, Warnier-

Orr, Dahl, Marco&Gowan. Descompunerea funcţională este cea care anunţă apariţia

proiectării structurate şi analizei structurate. Fiecare funcţie este descompusă în

subfuncţii, până se obţin structuri uşor de transpus în instrucţiunile limbajelor de

programare.

Metodele fluxurilor de date (orientate-proces) [1].

Prin această metodă analiştii efectuează reprezentarea lumii reale prin simboluri care

reprezintă fluxul datelor, transformările datelor, stocarea datelor, entităţi externe, etc.

Metoda orientată spre procese are încă un mare grad de asemănare cu descompunerea

funcţională.

Metode orientate spre informaţii (orientate-date) [1]

Două realizări importante în domeniu au dat tonul unei orientări în abordarea

sistemelor: modelarea datelor cu ajutorul diagramelor entitate-relaţie, de către Peter

P. Chen (1976) şi ingineria informaţiei, în viziunea lui James Martin.

19

Metoda orientată-obiect [1]

Metodele OO constituie o categorie particulară a metodelor de dezvoltare software,

care privesc construirea sistemelor pentru care clasa reprezintă unitatea arhitecturală

fundamentală. Clasa este o grupare logică a obiectelor care au aceeaşi structură şi un

comportament similar.

1.2.4. Instrumente CASE (Computer Aided Software Engineering) de realizare a

SI

Problema CASE-ului (Proiectarea Sistemelor/Programelor asistată de calculator

sau cu Ajutorul Calculatorului – Computer Aided Software Engineering) a devenit

foarte importantă la mijlocul anilor 1980, când hardul sa extins prin seria PC-urilor,

iar reţelele au devenit mai puternice, constituindu-se sistemele distribuite. Obiectivul

principal al CASE-ului îl constituie punerea în practică a produselor-program de

proiectare şi realizare a softului cu ajutorul calculatorului. Instrumentele oferite de

CASE sunt utilizabile din faza de definire a cerinţelor până la întreţinerea fizică a

produsului informatic. Totuşi, analiza şi proiectarea, bazate pe conceptele şi metodele

structurate, reprezintă elementele forte ale instrumentelor CASE, iar în ultimii ani

CASE a acordat atenţia cuvenită analizei, proiectării şi programării orientate pe

obiecte [1].

Majoritatea produselor soft au fost construite în mod artizanal, fără posibilitatea

testării complete a lor, fiind însoţite de o documentaţie destul de slabă. Instrumentele

CASE implică utilizarea calculatorului ca un mijloc de susţinere a activităţilor de

planificare, definire, proiectare şi realizare a softului. Ele se bazează pe logica

structurală, pe descompunerea funcţională şi reprezentarea prin diagrame a fluxurilor

de date ale aplicaţiilor.

Potrivit principiilor conceptuale, sistemele CASE au fost realizate pentru a încuraja

abordarea logicii structurate şi pentru folosirea calculatorului ca un mod de

tezaurizare a lucrărilor şi ca o planşetă de desen, pe care pot fi plasate reprezentările

structurate ale sistemelor sau aplicaţiilor. Pe măsura evoluţiei lor, sistemele CASE au

devenit mult mai complexe, permiţând ca procesele de proiectare şi realizare a

20

aplicaţiilor să se desfăşoare într-un mediu informatic interactiv, oferind utilizatorilor

un întreg arsenal de instrumente şi proceduri, prin care pot proiecta, realiza, testa,

documenta, întreţine/actualiza şi exploata sistemul.

Utilizarea produselor de tip CASE a fost determinată de [1]:

calitatea îndoielnică a aplicaţiilor realizate în mod tradiţional;

frustrarea utilizatorilor în încercarea lor de a participa la procesul de proiectare şi

realizare a aplicaţiilor, datorită nivelului ridicat de cunoştinţe informatice solicitate de

metodele tradiţionale;

costuri deosebit de mari pe care le presupun întreţinerea şi actualizarea softului

funcţional;

imposibilitatea rezolvării tuturor cerinţelor utilizatorilor;

limitarea posibilităţii de reprezentare grafică a schemelor de realizare a noilor

proiecte.

Folosirea sistemelor CASE este motivată şi de următoarele avantaje:

reducerea complexităţii logicii de descriere a sistemului;

posibilitatea de a alege dintre mai multe variante de proiectare;

creşterea vitezei de realizare a sistemelor;

realizarea succesivă a componentelor unui sistem;

creşterea integrării;

consolidarea disciplinei de proiectare;

oferirea unei interfeţe de proiectare;

folosirea depozitelor modularizate;

salvarea şi refolosirea unor componente din diagramele realizate;

simplificarea activităţilor de proiectare şi realizare a sistemelor/aplicaţiilor.

Utilizarea sistemelor CASE a început cu introducerea diagramelor fluxurilor de date,

care fac posibilă realizarea unui model al derulării proceselor sistemului/aplicaţiei

care se proiectează. A urmat folosirea dicţionarului de date ca un depozit al tuturor

datelor privind sistemul sau aplicaţia. Au apărut ecranele predefinite pentru a

prezenta ce poate să obţină utilizatorul prin exploatarea sistemului. S-a apelat la

21

facilităţile grafice, care pot folosi simbolurile logicii structurate şi care permit

proiectantului să realizeze o diagramă coerentă a fluxurilor de date [1].

Funcţiile CASE

Primele sisteme CASE erau un set de aplicaţii neintegrate, cu funcţii distincte, fără a

fi interconectate. Aceste limite au fost eliminate, în cea mai mare parte, prin

generaţiile actuale, care încearcă să realizeze o integrare completă şi uşoară a tuturor

elementelor, integrarea reprezentând, de fapt, factorul cel mai important al

metodologiei CASE [1].

CASE se bazează pe două funcţii fundamentale [1].

Prima funcţie constă în posibilitatea descompunerii de sus în jos (top-down) a

sistemului informatic în procese şi module distincte, fiecare având definite

responsabilităţile funcţionale şi/sau operaţionale.

Cea de-a doua funcţie se referă la faptul că sistemele informaţionale pot fi

reprezentate într-o formă grafică concisă, folosind câteva simboluri de bază.

Importanţa acestor două funcţii rezidă în posibilitatea utilizării modularităţii

aplicaţiilor, a diagramelor, obţinerea unei documentaţii privind realizarea, evaluarea

arhitecturii şi utilizarea sistemului.

Pentru definirea şi construirea sistemelor, produsele CASE presupun stabilirea şi

respectarea unei anumite discipline. Metodologia oferă o interfaţă între crearea şi

verificarea/validarea proiectului logic, dezvoltarea unei biblioteci cu documentaţii,

care include şi integrează caracteristicile proceselor şi paşii de parcurs, pentru

descrierea modului de lucru; oferă un model al produsului final, ce poate fi folosit în

realizarea operaţiilor de exploatare şi întreţinere a sistemului/aplicaţiei, şi oferă o

interfaţă pentru păstrarea evoluţiei proiectului.

Folosirea reprezentărilor grafice în logica CASE oferă posibilitatea descompunerii

aplicaţiei în mai multe componente logice. Prin ataşarea unei baze de date la

elementele grafice, se va obţine un depozit ce va conţine paşii şi funcţiile reprezentate

în diagramele construite. Dacă aceste elemente sunt corect stabilite, ele vor sta la

baza descrierii proceselor, ce vor constitui procedurile de prelucrare ale

sistemului/aplicaţiei. Modelarea grafică în sistemele CASE prezintă o interactivitate

22

ridicată, permiţând construirea diagramelor, deplasarea de la o diagramă la alta,

modificarea, extinderea, copierea, evaluarea şi descrierea elementelor unei aplicaţii

[1].

Modelele grafice permit conectarea fluxurilor logice între activităţile şi funcţiile

specifice aplicaţiei, relaţii care pot fi testate şi validate în mod automat.

Exemple de instrumente CASE (Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia

a III-a, 2005)

În literatura de specialitate, instrumentele CASE sunt clasificate şi după un alt criteriu

decât cel al activităţilor din ciclul de viaţă al sistemelor pe care le sprijină. Acest

criteriu se referă la metodologia pe care o încorporează pentru realizarea sistemelor.

Astfel, se întâlnesc următoarele trei categorii:

- instrumente CASE bazate pe metodologia structurată;

- instrumente hibride, ce conţin elemente specifice orientării-obiect, dar care nu permit

realizarea sistemelor orientate-obiect;

- instrumente pur orientate-obiect.

În cele ce urmează se vor prezenta câteva exemple de CASE folosite de cele mai

utilizate metodologii de analiză şi proiectare, respectiv metodologia structurată şi cea

orientată pe obiecte.

A) Metodologia structurată Westmount I-CASE Yourdon oferă suport complet

pentru realizarea sistemelor informatice. Având la baza metoda structurată propusă de

Yourdon, acest instrument CASE integrat oferă posibilitatea lucrului în echipă,

posibilitatea de generare şi reutilizare a codului şi generarea automată a

documentaţiei de realizare a sistemului informatic.

Repository este componenta centrală a arhitecturii Westmount I-CASE Yourdon.

Repository este implementat cu ajutorul unui SGBD relaţional: Informix, Ingres sau

Oracle.

Analyst, este componenta ce oferă suport pentru analiza structurată. Metoda este

implementată de Yourdon şi De Marco. Westmount I-CASE Yourdon oferă suport

pentru un set extins de instrumente şi anume editoare pentru diagrame de flux a

23

datelor, diagrame entitate - asociere, diagrame de structură a datelor editoarele

matriciale pentru matricea listei de evenimente.

Arhitect este componenta ce permite definirea arhitecturii sistemului (proiectarea de

ansamblu). Editorul Designer este componenta ce oferă suport pentru proiectarea de

detaliu a sistemului informatic.

Proiectarea de detaliu a aplicaţiei este strâns legată de proiectarea bazei de date.

Pentru modelarea datelor se utilizează diagrama entitate - asociere.

Programmer este mediul de programare care oferă suport pentru generarea codului

sursă, compilare, lansare în execuţie şi testarea aplicaţiei. Generatorul de cod

translatează specificaţiile de proiectare în cod sursă. Astfel, pe baza diagramei

entitate - asociere se generează codul DDL (în SQL) ce defineşte structura fizică a

bazei de date. Codul poate fi completat pentru a defini restricţiile de integritate şi

modul fizic de stocare a bazei de date. Este prezentată şi facilitatea de inginerie

inversată care translatează definirile asociate bazei de date existente într-o diagramă

entitate asociere. Codul aplicaţiei este generat în limbajul C îmbogăţit cu instrucţiuni

SQL pornind de la specificaţiile din schemele de structură.

Docwriter este componenta care permite generarea documentaţiei pentru fiecare

etapă de realizare a sistemului.

Utilizarea produsului Westmount I-CASE Yourdon îmbunătăţeşte productivitatea

realizării sistemelor informatice şi oferă garanţii pentru calitatea sistemelor obţinute.

B) Metodologia orientată-obiect

Expresia „pur orientate-obiect" se referă la faptul că pe de o parte, instrumentele

CASE conţin numai elemente specifice abordării orientate-obiect a sistemelor, iar pe

de altă parte la faptul că se bazează pe metodele şi tehnicile de analiză şi proiectare

orientate-obiect.

24

2. Studiul şi analiza Sistemului Informaţional

Existent (SIFE)

În cadrul acestui capitol este prezentată prima etapă a ciclului de viaţă al

sistemelor informatice, etapă prin care se determină modul în care funcţionează

sistemul informaţional curent şi se evaluează ceea ce ar dori utilizatorii să realizeze

noul sistem. Astfel, sunt prezentate o serie de aspecte privind:

- determinarea cerinţelor sistemului ;

- metodele tradiţionale utilizate în analiza şi determinarea cerinţelor sistemului ;

- metode moderne de analiză şi determinare a cerinţelor sistemului (JAD,

prototipizarea);

- metode de reprezentare în diagrame a sistemului.

2.1. Conţinutul etapei de studiu a SIFE

Prin sistem existent se înţelege realitatea obiectivă din organizaţia pentru care

urmează a se realiza sistemul informatic solicitat printr-o comandă numită cererea

beneficiarului.

Analiza sistemului existent şi definirea cerinţelor noului sistem este prima etapă din

ciclul de viaţă al dezvoltării sistemelor informatice, etapă prin care se determină

modul în care funcţionează sistemul informaţional curent şi se evaluează ceea ce ar

dori utilizatorii să realizeze noul sistem. Studiul şi analiza sistemului existent are ca

obiectiv principal stabilirea cerinţelor informaţionale ale conducerii în vederea

realizării unui sistem informatic.

Studiul sistemului existent cuprinde un grup de activităţi care urmăresc cunoaşterea

performanţelor tehnico-funcţionale ale sistemului informaţional, atât în ansamblul

său, cât şi pentru elementele de structură ale acestuia, a cerinţelor informaţionale ale

conducerii, cunoaşterea lipsurilor şi restricţiilor pe care le prezintă sistemul existent

faţă de aceste cerinţe. De modul de realizare a acestor activităţi depinde întregul

proces de realizare a sistemului informatic.

25

Studiul sistemului existent constă în :

- definirea caracteristicilor generale ale sistemului economic;

- studiul activităţilor de bază desfăşurate în sistem;

- studiul sistemului de conducere;

- studiul sistemului informaţional;

- identificarea metodelor şi mijloacelor tehnice.

Studiul sistemului informaţional presupune :

- elaborarea schemei fluxului informaţional global (cu punerea în evidenţă a

principalelor activităţi şi a legăturilor statice şi dinamice dintre acestea);

- estimarea cantitativă şi calitativă a informaţiilor de intrare-ieşire, modul de culegere

şi prelucrare;

identificarea principalilor algoritmi, regulilor de calcul şi a punctelor si

regulilor de control;

cunoaşterea principalelor restricţii ale sistemului informaţional;

situaţia raţionalizării fluxurilor şi a documentelor din unitatea economica,

studii elaborate, stadiul lor de implementare;

sistemul de codificare utilizat, restricţii;

performanţele şi limitele sistemului informaţional existent.

Identificarea metodelor şi mijloacelor tehnice utilizate pentru prelucrarea datelor

în cadrul sistemului informaţional existent se face evidenţiind: mijloacele tehnice

existente în dotarea unităţii economice ( modul de utilizare, cheltuielile de exploatare,

personalul implicat, performanţe); existenţa unor aplicaţii proiectate şi/sau

implementate .

2.1.1. Determinarea cerinţelor sistemului SIFE

Determinarea cerinţelor sistemului este activitate esenţială în aflarea situaţiei

existente şi a ceea ce se doreşte în viitor. Rezultatul activităţii de determinare a

cerinţelor sistemului se concretizează în diferite forme ale informaţiilor colectate,

26

cum sunt copii ale interviurilor, însemnări efectuate în timpul observării şi analizei

documentelor, interpretări ale răspunsurilor la chestionare, seturi de formulare,

rapoarte, descrieri ale posturilor de lucru ş.a., precum şi rezultate ale prelucrărilor

efectuate de calculator, cum ar fi prototipurile .

Rezultatele prezentate după această activitate pot fi rezumate astfel:

1. Informaţii obţinute în urma conversaţiilor cu utilizatorii sau prin observarea

activităţilor prestate de aceştia: copii sau sinteze ale interviurilor, răspunsurile la

chestionare sau interpretări ale acestora, însemnări şi rezultate din observarea

activităţilor, procese verbale ale şedinţelor ce au avut loc în acest scop;

2. Informaţii scrise care există în unitate: misiunea şi strategia afacerii, exemplare ale

formularelor, rapoartelor şi machetelor de ecrane, manuale ale procedurilor, descrieri

ale posturilor de lucru, manuale de instruire, scheme de sisteme şi documentaţia

sistemului existent, rapoartele consultanţilor ;

3. Informaţii obţinute cu ajutorul calculatorului: rezultate ale sesiunilor JAD, copii ale

fişierelor sesiunilor grupului de sprijinire a sistemului, conţinutul depozitelor şi

rapoartele existente în CASE, ecrane şi rapoarte rezultate din prototipurile sistemului,

ş.a [1].

2.2. Metodele utilizate în analiza şi determinarea cerinţelor SIFE al

Centrului de Caritate pentru Refugiaţi(CCR)

Analiza sistemului informaţional-decizional fiind, în general, axată pe sistemul

obiect, metodele utilizate sunt în general comune cu cele ale analizei economice .

Metodele utilizate frecvent în analiza sistemului existent sunt:

- Observarea şi participarea directă;

- Interviul;

- Chestionarul.;

- Studierea documentaţiei existente ;

- Inventarierea documentelor utilizate.

27

O metodă frecvent utilizată în analiza şi determinarea cerinţelor sistemului este

Observarea şi participarea directă care constă în observarea directă a activităţilor

în sistemul informaţional, studierea documentelor şi executarea efectivă a diferitor

lucrări complexe cu ajutorul personalului din compartimentele analizate. Această

metodă permite obţinerea de date complete, certe privind volumul şi gradul

dificultăţilor în executarea funcţiilor propuse spre automatizare, timpul de răspuns

etc.

Utilizînd metoda sus expusă poate fi prezentat scurtul istoric al CCR :

Organizaţia “Centrul de Caritate pentru Refugiaţi” a fost creată în octombrie

1999, cu suportul Biroului Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi

(ÎCNUR- engl. UNHCR).

El a fost încorporat în Camera de Înregistrare a Ministerului Justiţiei din Republica

Moldova ca o ONG în noiembrie 1999.

CCR este nonguvernamental, nonreligios, apolitic şi este inaugurat în premisele

oferite de ÎCNUR Municipiului Chişinău pentru al cincisprezecelea an în chirie.

Obiectivele CCR sînt: asigurarea culturală, asistenţă socială şi morală

refugiaţilor care trăiesc în RM şi oferă lor loc unde se pot întîlni, discuta interesele lor

comune, să-şi aporteze opiniile şi să găsească soluţiile problemelor comune. În

numărul serviciilor asigurate refugiaţilor, numărul beneficiarilor CCR creşte în jurul

la 25-30 persoane pe zi.

Lucrul CCR este concentrat îndeosebi în facilitarea preintegrării categoriilor

vulnerabile în societate, incluzînd organizarea cursurilor de limbă română,

orientarea culturală şi activităţi extra-curriculare (Constituţia RM, Drepturile şi

Obligaţiile Refugiaţilor în RM, Istoria Moldovei).

În cooperarea cu alte ONG-uri, pe parcursul anului CCR va implimenta variate

activităţi culturale şi sociale pentru refugiaţi cu scopul de ai integra în societate şi de

asemenea de ai încuraja.

28

În cadrul proiectului 2008 CCR a promovat de asemenea training de vocaţie

pentru refugiaţi cu scopul de a dezvolta abilităţile lor şi de a spori oportunităţile de

lucru pe piaţa locală. În caz de necesitate pentru refugiaţii care locuiesc în suburbii şi

în sate, CCR le-a asigurat un adăpost pe un termen de pînă la 3 zile.

Activităţile principale ale CCR:

Oferirea serviciilor sale refugiaţilor şi solicitanţilor de azil în RM astfel încât ei să

poată veni şi discuta interesele şi problemele lor comune, să participe la diferite

evenimente, întîlniri şi seminare;

Organizarea activităţilor culturale pentru refugiaţi şi solicitanţii de azil, precum şi

copiilor lor ca Ziua Internaţională a femeii, a Copilului, Ziua Refugiatului, Anul Nou,

Crăciunul, Ziua Uniunii Africane, zilele de naştere ale refugiaţilor;

Găzduirea întîlnirilor generale pentru refugiaţi, reprezentanţii organizaţiei ÎCNUR în

RM cu refugiaţii şi solicitanţii de azil în prezenţa altor entităţi locale şi internaţionale;

Organizarea activităţilor ecologice cu participarea refugiaţilor şi a solicitanţilor de

azil;

Organizarea, asigurarea, oferirea cursurilor de limbă română, rusă, franceză, engleză,

de asemenea şi cursuri de calculator pentru refugiaţi, solicitanţi de azil şi copiii

acestora;

Copiii refugiaţilor şi a solicitanţilor de azil au acces la o cameră cu jucării, cărţi,

echipament audiovizual şi la activităţi extracurriculare atât în interior, cât şi în

exterior;

Prezentarea unor filme documentare, desene animate copiilor şi adulţilor, incluzînd şi

copiii de la grădiniţa şi şcoala din apropiere;

Organizarea excursiilor pentru copii şi mamele lor pe teritoriul oraşului Chişinău

(muzee, Grădina zoologică, teatru) şi locuri de importanţă istorică;

Asigură activităţi de cusut şi tricotaj pentru femeile refugiaţilor şi a solicitanţilor de

azil;

Oferă acces refugiaţilor şi solicitanţilor de azil la maşina de spălat de 3-5 ori pe lună,

de asemenea şi accesul la calculator şi servicii internet;

29

Oferă adăpost temporar pentru 2-3 zile pentru cei mai vulnerabili refugiaţi şi

solicitanţi de azil;

Oferă servicii de cuafură pentru toţi refugiaţii, solicitanţii de azil, incluzînd copiii,

femeile şi populaţia locală;

Distribuirea ajutorului umanitar(alimente, obiecte de igienă şi îmbrăcăminte) primite

de la diferite organizaţii internaţionale şi locale pentru refugiaţi şi solicitanţi de azil;

Asiguarea refugiaţilor şi solicitanţilor de azil cu o sală de sport şi organizarea

evenimentelor şi competiţiilor sportive(Ping-Pong, fotbal);

Organizarea trainingului de vocaţie pentru refugiaţi.

Sponsorizarea:

CCR continuă să caute suport moral şi umanitar de la organizaţiile locale şi

internaţionale pentru binele Comunităţii Refugiaţilor şi solicitanţilor de azil şi va

intensifica cererile chiar şi la nivel naţional şi internaţional.

În prezent Centrul de Caritate pentru Refugiaţi dispune de:

1) o sală de calculatoare prin intermediul căreia

refugiaţii, precum şi copiii acestora

benefiaciază de cursuri de informatică la nivel de

utilizator, aceste cursuri fiind predate de către

directorul acestui Centru şi desigur fiind gratis.

2) o sală de

sport care permite refugiaţilor

şi solicitanţilor de azil, precum şi copiilor

acestora de a se ocupa cu sportul, are loc

organizarea diferitor competiţii şi se transmit

spoturi publicitare la televiziune.

3) o cameră cu carţi şi jucării dau posibilitate

copiilor refugiaţilor să citească şi să se joace.

30

4) în apropierea Centrului de cazare pentru

solicitanţii de azil se află o grădinţă care este

frecventată de către copiii refugiaţilor şi a

solicitanţilor de azil şi care este înzestrată cu o

maşină de spălat, un aspirator, un televizor, un

video-casetofon, covoare, scaune, lenjerie de

pat, draperii, jucării şi cărţi.

Solicitanţilor de azil, care sunt cazaţi temporar la Centru de cazare pentru

solicitanţii de azil, li se oferă asistenţă conform criteriului general. Lecţiile de limbă

română, activităţile pentru generarea veniturilor şi serviciile pentru dezvoltarea

comunităţii, cum sunt lecţiile de calculator, cercurile de ceramică, cusut şi împletit,

cinema, serviciile de spălare a hainelor (organizate de Centrul de Caritate pentru

Refugiaţi) sunt accesibile tuturor şi pentru perfecţionarea integrării/auto-ajutorării.

Mai mult decât atât, toate persoanele din competenţa ÎCNUR au acces la sala de

sport, cămin temporar de urgenţă pe un termen de până la 3 zile, camere spaţioase la

CCR pentru a se întâlni şi discuta probleme de interes comun, privi televizorul,

asculta muzică, etc. Beneficiarii trebuie să frecventeze lecţiile de limbă română şi să

participe la activităţile organizate de ONG-uri pentru binele comunităţii refugiaţilor.

Adresa: Str. Ion Pelivan nr. 20, MD 2051, Chişinău, Republica Moldova, Tel.:

(+373 22) 74-58-31, Tel./fax: 74-57-98

E-mail: [email protected];

[email protected]

Interviul este o metodă foarte răspândită pentru culegerea informaţiilor din

sistemul informaţional. Utilizatorii acestei metode sunt în general analiştii care nu

sunt familiarizaţi cu unitatea studiată şi cu problemele ei. Prezintă avantajul că lasă

foarte multă libertate creativă analistului în construirea şi desfăşurarea lui . În

alegerea persoanelor de intervievat trebuie avute în vedere următoarele constatări :

31

mailto:[email protected]

- persoanele care ocupă poziţii medii în ierarhia structurii organizatorice furnizează

informaţiile cele mai apropiate de realitate;

- colectarea de informaţii corecte necesită intervievarea atât a personalului de

conducere, cât şi a celui de execuţie;

- în prealabil trebuie verificată competenţa subiecţilor intervievaţi;

- lipsa unei atitudini critice poate să denote reţineri în exprimarea ideilor.

Se vor efectua interviuri la nivelul conducerii şi interviuri la nivelul posturilor de

lucru. Rezultatul interviului este consemnat în raportul de interviu care trebuie

semnat de către persoanele intervievate.

Chestionarul poate fi utilizat atât de către analiştii începători, cât şi de către cei

avansaţi, familiarizaţi sau nu cu problemele informaţionale-decizionale ale unităţii.

Prin utilizarea lui dispare “filtrul de informaţii” care este analistul, iar cel care

furnizează informaţii are posibilitatea să se concentreze mai bine asupra

răspunsurilor. Utilizând această metodă, participă un număr mare de “furnizori de

informaţii”. Limitele chestionarului constau în faptul că este o metodă de verificare a

unor cunoştinţe prealabile, fapt ce implică cunoaşterea prealabilă a domeniului.

Această metodă necesită timp relativ îndelungat pentru întocmirea chestionarului

precum şi de culegere şi prelucrare a răspunsurilor. Chestionarul nu are o arie largă

de utilizare [11].

Studierea documentaţiei existente se aplică în combinaţie cu metoda observării şi

participării directe în scopul obţinerii operative a unor informaţii existente, fără a

deranja personalul organizaţiei. Dezavantajul constă în imposibilitatea de a surprinde

toate aspectele ce vizează sistemul informaţional şi buna funcţionare a organizaţiei .

Inventarierea documentelor utilizate are la bază identificarea şi descrierea tuturor

documentelor circulante în sistemul informaţional, consemnate cu ajutorul unor fişe

ce conţin date complete despre fiecare document (denumire, cine îl întocmeşte,

volum de lucru, număr de exemplare, circulaţia fiecărui exemplar, cine verifică şi

certifică veridicitatea informaţiei etc.) [11].

32

Acest exemplar este util pentru verificarea gradului de utilizare a informaţiilor din

documente, pentru a face propuneri de promovare în continuare sau de eliminare din

circuit, de înlocuire cu alte documente sau de realizare a fluxurilor informaţionale.

Efectuînd inventarierea documentelor existente şi circulante în cadrul Centrului de

Caritate pentru Refugiaţi, am constatat că în cadrul acestei USE există următoarele

documente (flux informaţional):

cartea de vizită;

cererea pentru angajare;

ordinul de angajare;

copia buletinului de identitate;

diploma studiilor absolvite;

contract de muncă;

carte medicală.

1) Cartea de vizită este documentul reprezentativ al fiecărui angajat de la CCR. Nu

există o carte de vizită la general care să identifice coordonatele Centrului de Caritate

pentru Refugiaţi.

Această carte de vizită conţine următoarele date despre angajat:

- numele şi prenumele angajatului;

- adresa la domiciliu;

- numărul de telefon (fix, mobil).

Un exemplu de carte de vizită a directorului CCR este prezentat în Anexa 1.

2) Cererea pentru angajare - prin intermediul acestui act, persoana care doreşte să fie

angajată în câmpul muncii în acestă USE solicită dreptul de a activa în cadrul acesteia

începînd cu data indicată în cerere. Cererea pentru angajare este un model standard.

3) Ordinul de angajare - acest act se întocmeşte anual în cadrul CCR în scopul de a fi

trimis la ÎCNUR pentru a fi evaluate cheltuielile din anul precedent şi de a se întocmi

ordinul de finanţare a CCR pentru anul următor.

33

Acest document conţine date referitoare la data angajării în câmpul muncii a

angajatului, numărul ordinului de înregistrare, numele directorului USE, numele

angajatului (vezi Anexa 2.).

4) Copia buletinului de identitate - copia buletinului angajatului este necesară pentru

efectuarea poliţei de asigurare medicală angajatului întreprinderii, cît şi în cazul

necesităţii cunoaşterii iniţialelor angajatului.

Direcţia pentru Refugiaţi, Biroul Migraţie şi Azil (BMA), MAI eliberează acte de

identitate pentru refugiaţi, recunoscuţi conform legislaţiei în vigoare a Republicii

Moldova. Ministerul Dezvoltării Informaţionale va perfecta actele de identitate

pentru refugiaţi în baza deciziei adoptate şi comenzii prezentate de Biroul Naţional

Migraţiune (Anexa 3.).

5) Diploma studiilor absolvite - diploma studiilor absolvite este necesară pentru a

confirma categoria de specializare a angajatului în funcţia dată conform căreia se

stabileşte salariul acestuia. Acest act poate fi mai mult decât unul la număr în

dependenţă de studiile obţinute şi posturile ocupate.

6) Contractul de muncă la fel ca şi ordinul de muncă se întocmesc pe un termen de un an

şi acesta la rândul său conţine: numărul contractului conform căruia persoana dată se

angajează în câmpul muncii şi oferă date referitoare la iniţialele directorului, ale

angajatului, precum şi drepturile şi obligaţiile acestuia (Anexa 4.).

7) Cartea medicală reprezintă documentul ce confirmă starea de sănătate a angajatului

ce are ca scop evitarea pericolului de boli.

2.2.1. Reprezentarea în diagrame a SIFE al CCR

Metodele de reprezentare în diagrame a sistemului CCR sînt utilizate în scopul

descrierii operaţiilor , precum şi a fluxurilor de activităţi ce au loc în cadrul oricărei

etape de proiectare.

Dintre aceste metode cele mai frecvent utilizate sînt:

Schemele organizatorice;

Schemele de sistem.

34

Schemele organizatorice (organigramele) reprezintă structura organizatorică,

funcţională a unei unităţi economice [11]. Printr-o asemenea organigramă se pun în

evidenţă nivelurile de conducere, serviciile funcţionale sau secţiile productive şi

modul de subordonare. Pot fi puse în evidenţă, de asemenea, tipurile de decizii la

nivelul fiecărui factor de decizie. În cazul unei aplicaţii informatice poate fi

delimitată structura organizatorică pe care este grefată aplicaţia informaţională.

Utilizînd metoda interviului şi alegând ca persoana de intervievat pe managerul

acestei organizaţii aş putea prezenta pe scurt componenţa personalului Centrului de

Caritate pentru Refugiaţi precum şi organigrama acestuia.

Organigrama Centrului de Caritate pentru Refugiaţi, precum şi funcţiile

personalului acestuia pot fi structurate în ordinea supunerii de la superior la inferior

prin intermediul în modul următor:

Fig. 3. Organigrama CCR

Personalul acestei organizaţii în prezent este constituit din 8 persoane printre care:

un director, un vicedirector, un contabil, un manager, doi voluntari (care pot îndeplini

diferite funcţii la CCR printre care funcţia de profesori de limbi străine pentru

instruirea refugiaţilor care dispun de aceste servicii gratis), o persoană care

35

îndeplineşte serviciul tehnic şi o persoană care îndeplineşte serviciul de pază al

Centrului.

Schemele de sistem descriu purtătorii de informaţii, legătura dintre ei, fluxul

circulaţiei informaţiei între subdiviziuni.

Schemele de sistem se utilizează în etapa de analiză, concepere, proiectare tehnică,

elaborarea programelor. Prin intermediul lor se pun în evidenţă intrările, ieşirile şi

prelucrările, fără însă a intra în detalii.

Procedura de prelucrare poate fi detaliată ulterior. Schemele de sistem constituie o

parte componentă a documentaţiei sistemelor informatice. Se pot utiliza şi pentru a

pune în evidenţă intrările, ieşirile pentru o aplicaţie informatică.

În cadrul CCR schema de sistem poate fi reprezentată astfel:

Fig. 4. Schema de sistem a CCR

După determinarea cerinţelor sistemului urmează structurarea acestora prin utilizarea

unor instrumente specifice de modelare logică.

36

3. Proiectarea de ansamblu a SI al CCR

În cadrul acestui capitol este realizată prezentarea noului sistem prin prezentarea

tuturor intrărilor sistemului, a ieşirilor, precum şi a interfeţelor şi dialogurilor. Având

în vedere intrările şi ieşirile sistemului este prezentată proiectarea logică a bazei de

date a CCR, activitate prin care se urmăreşte transformarea diagramelor entitate-

relaţie în relaţii.

Dacă în primele etape, au fost identificate şi structurate cerinţele sistemului, în

faza de proiectare de ansamblu se efectuează deplasarea atenţiei de la prezentarea a

ceea ce există şi ce se intenţionează la descrierea a ceea ce va însemna noul sistem,

cum va funcţiona.

Activităţi în proiectarea de ansamblu:

definirea obiectivelor sistemului;

structura sistemului informatic al CCR;

definirea intrărilor;

definirea ieşirilor;

definirea colecţiilor de date;

alegerea soluţiilor tehnice de realizare;

listarea necesarului de resurse;

planificarea realizarii sistemului;

proiectarea logică a bazei de date.

Toate intrările şi ieşirile sistemului, în faza de proiectare de ansamblu, vor fi

prezentate ca fluxuri ale datelor între un proces manual şi altul automat sau între o

sursă/ destinaţie şi un proces automat din diagramele fluxurilor de date. De regulă se

poate proiecta câte un formular sau raport pentru fiecare flux de date dintre utilizator

37

şi sistem. Documentaţia realizată în cadrul acestei etape constituie proiectul tehnic de

ansamblu al sistemului.

3.1. Definirea cerinţelor Sistemului Informatic al CCR

3.1.1. Intrările şi ieşirile sistemului informatic al CCR

Definirea intrărilor sistemului informatic

Prin intrările unui sistem informatic se întelege totalitatea datelor primare necesare

obţinerii informaţiilor de ieşire ale sistemului. Datele primare se pot clasifica în date

interne şi în date externe. La nivelul fiecărui subsistem informatic este necesar ca

intrările sistemului sa fie condiţionate de ieşirile acestuia.

Aprovizionarea cu componente hardware, terminalele şi pontatoarele se

aprovizionează de la distribuitorii anume: Babilon şi Riscom Computers. Măfurile

sunt livrate pe bază de factură.

În sistem se vor reţine următoarele date despre furnizori: cod de identificare,

nume, adresa, ţara, cod fiscal, cod registrul comerţului , tipul comerţului, cont bancar,

banca, persoana de contact.

La primirea facturilor se întocmesc Note de Recepţie şi Constatare de

Diferenţe pentru înregistrarea articolelor în magazia Centrului. Aceste documente

prezintă număr unic, data, cantitatea şi preţul de intrare pentru fiecare articol.

CCR trebuie sa dispună de un nomenclator al articolelor care cuprinde următoarele

date:

- în cazul componentelor hardware: tip componentă (placă de bază, procesor, modul

de memorie etc), marcă, model, fabricant, an fabricaţie, durata garanţiei (nr. luni).

- în cazul consumabilelor: tip consumabil (şuruburi, cabluri adaptoare,

prelungitoare, cabluri de date etc), denumire, bucăţi per set.

Fiecare articol prezintă un cod unic indiferent de tipul său.

38

Plata facturilor furnizorilor se realizează prin ordinul de plată ce conţine: număr, data,

cont plătitor, cont beneficiar, obiectul plăţii, suma.

Evidenţa personalului şi a refugiaţilor : CCR primeşte lista refugiaţilor noi veniţi

de la Direcţia Migraţie şi Azil. Fiecarui refugiat din lista primită i se atribuie un

număr unic, dată şi cuprinde descrierea condiţiilor care au determinat persoanele date

în obţinerea titlului de refugiat.

Pentru a duce evidenţa refugiaţilor e necesar de a deţine următoarele date: numele,

prenumele, patronimicul, adresa, numărul de telefon, postul de muncă.

Pentru a duce evidenţa personalului este nevoie de a deţine următoarele date:

numele, prenumele, patronimicul, numărul de telefon, adresa, orarul de lucru al

fiecărui angajat, funcţia deţinută.

Refugiaţii sunt înregistraţi în baza de date în urma obţinerii titlului de refugiat, a

buletinului de identitate (în caz că aceştia nu deţin acest act se întocmeşte un buletin

de identitate special întocmit pentru refugiaţi).

Se va reţine în sistem data încasării investiţiei primite, precum şi tipul acesteia

(internă sau externă).

CERINŢE

1. Elaborarea modelului conceptual al datelor;

2. Stabilirea restricţiilor de integritate;

3. Elaborarea modelului conceptual al prelucrărilor;

4. Elaborarea modelului logic al datelor;

5. Elaborarea modelului organizaţional al prelucrărilor;

6. Elaborarea modelului logic al prelucrărilor;

7. Implemetarea modelului logic al datelor sub forma unei baze de date

relaţionale utilizând Microsoft SQL Server;

8. Crearea unei aplicaţii care să permită introducerea datelor şi obţinerea

rezultatelor dorite sub formă de rapoarte, formulare, grafice.

39

Ieşirile minime asigurate de aplicaţie:

1)

Situaţia lunară a refugiaţilor veniţi;

Situaţia investiţiilor primite (grupate în investiţii interne şi externe);

Situaţia cheltuielilor efectuate;

Jurnalul refugiaţilor.

2)

Jurnalul ofertelor pentru refugiaţi;

Valoarea intrărilor de solicitări în luna dată;

Situaţia evidenţei de personal pe fişe de lucru;

3.1.2. Soluţiile de realizare şi necesarul de resurse

3.1.2.1. Proiectarea SOFT-ului şi HARD-ului necesar pentru SI

Furnizorii propun urmatoarele oferte (Tabelul 1):

Riscom Computers Babilon

Hardware-uri Hardware-uri

SAMSUNG HD252KJ 250GB SATA2,

7200rpm, 16MB PMR SpinPoint T166 Series

36,84 € 47,28 $

HP HP PD2500 250GB Pocket Media Drive for

IQ and Desktop series

112,57 € 144,45 $

SAMSUNG HM160HI 160GB 2.5" SATA,

5400rpm, 8MB, TuMRPMR SpinPoint M5

Series

40,05 € 51,40 $

SAMSUNG HD080HJ 80GB SATA2,

7200rpm, 8MB SpinPoint P80 Series

28,41 € 36,46 $

SAMSUNG HD502HI 500GB SATA2,

5400rpm,16MB PMR SpinPoint F2EG ECO

Series

46,47 € 59,64 $

SAMSUNG HM121HI 120GB 2.5" SATA,

5400rpm, 8MB, SpinPoint M5 Series

35,24 € 45,22 $

VERBATIM 47560 HDD 2.5" 5400 RPM

160GB USB 2.0

50,95 € 65,38 $

SAMSUNG HD250HJ 250GB SATA2,

7200rpm, 8MB NCQ SpinPoint S Series

35,24 € 45,22 $


320GB USB 2.0FIREWIRE 400 COMBO


120GB FIREWIRE

40

75,77 € 97,23 $ 51,48 € 66,06 $


250GB USB 2.0

55,52 € 71,24 $


250GB USB 2.0

55,52 € 71,24 $

Software-uri Software-uri

McAfee QuickClean 2006 6.0 –

MQC60U001RAA

16,08€ 20,12 $

BitDefender Internet Security v2008 -

BitDefender Internet Security v2008 - OEM CD

pack

8,08€ 10,6$

T75-02110 Win SBS Prem 2003 R2 English 1pk

DSP OEI CD 1-2CPU 5 Clt wWinSvrSP

753,23 € 966,57 $

T74-01094 Small Business Server CAL 2003

English 1pk 5 Clt User CAL

332,15 € 426,22

269-13725 Office Pro 2007 Win32 Romanian

1pk DSP OEI V2 MLK (Word 2007, Excel

2007, Outlook 2007 with Business Contact

Manager,PowerPoint 2007,

Publisher 2007, Access 2007)

258,16 € 331,28

T72-02193 Win SBS Std 2003 R2 English 1pk

DSP OEI CD 1-2CPU 5 Clt wWinSvrSP2

360,48 € 462,58 $

269-14071 Office Pro 2007 English Intl 1pk

DSP OEI V2 MLK (Word 2007, Excel 2007,

Outlook 2007 with Business Contact Manager,

PowerPoint 2007, Publisher 2007, Access 2007)

252,45 € 323,95 $

P73-02766 Windows Svr Std 2003 R2 wSP2

Win32 English 1pk DSP OEI CD 1-4CPU 5

568,27 € 729,22 $

P72-02509 WinSvr Ent 2003 R2 wSP2 64Bit

x64 EN 1pk DSP OEI CD 1-8CPU 25Clt

2.207,76 € 2.833,05 $

S55-02515 Office Basic 2007 English Intl 1pk

DSP OEI V2 wOfcPro2007Trial MLK (Word

2007, Excel 2007, Outlook 2007)

168,87 € 216,70 $

269-13607 Office Basic SB Pro HS 2007

English Intl 1pk DSP OEI Refresh OPK MK

247,93 € 318,15 $

S55-02306 Office Basic 2007 Win32 Romanian

1pk DSP OEI V2 wOfcPro2007Trial MLK

(Word 2007, Excel 2007, Outlook 2007)

168,87 € 216,70 $

Tabelul 1. Ofertele propuse de furnizori

Produsele necesare sunt (Tabelul 2):

Denumirea unităţii Descrierea ei Costul Termeni de

41

garanţie Total

Hard Gigabit Ethernet

Se utilizează pentru

întreţinerea liniei de

comunicaţie a reţelei.

52,13€

67,24$ 3 ani

-

Symantec Norton

AntiSpam 2005 full

product – SY-

10284373-IN


protecţia reţelei de

viruşi. 30,21€

39,54$ 1 an -

9QA-01757 Office SB

2007 English Intl 1pk

DSP OEI V2

wOfcPro2007Trial

MLK (Word 2007,

Excel 2007,

PowerPoint 2007,

Outlook 2007

with Business Contact

Manager, Publisher

2007)


automatizarea biroticii

din cadrul unităţii.

158,46 €

203,35 $

3 ani -

Soft 1C-Contabil


gestionarea

contabilităţii din cadrul

unităţii

32,16€

45,65$ 1 an

-

-

- -

-

272,96€

355,78$

Tabelul 2. Produsele necesare spre achiziţionare

3.1.2.2. Proiectarea reţelei de calculatoare pentru CCR

42

În reţea sunt calculatoare care folosesc în comun diferite resurse cum ar fi:

imprimante, modem-uri, scanere, copiere, cu scopul de obţinere e creşterii eficienţei

economice şi flexibilitatea schimbului de informaţii.

În reţeaua Windows NT există domeniul primary domain controller care

gestionează întregul trafic în reţea şi backup domain controller care este copia de

siguranţă a sistemului.

Staţiile utilizatorilor sunt calculatoare individuale care au diferite părţi specializate

în comunicarea prin reţea şi acces la resursele reţelei. Windows-ul foloseşte în

general protocolul NetBEUI.

Reţeaua de calculatoare poate fi o simplă interconectare de calculatoare într-un

singur birou( LAN-uri).

Elementele acestei reţele vor fi:

- cablare structurată;

- topologie ierarhică – stea-magistrală ;

- standard ETHERNET 10 BASE T ;

-element central SuperStack Switch 3 COM ;

- cablare exterioară - fibră optică.

Reţeaua este compusă din:

1 server;

11 staţii de lucru;

un swich;

Primary Domain Controller;

Backup Domain Controller;

-un hab.

Din punct de vedere al soft-ului, în reţea se utilizează platforma Windows.

Reţeaua de calculatoare a CCR determinată de soluţiile tehnice şi necesarul de

resurse va fi reprezentată în modul următor:

43

Fig. 8. Reţeaua de calculatoare a CCR propusă spre construire

Estimarea necesarului de resurse pentru reţeaua dată reprezintă elementele

determinate pentru configuraţia fiecărui echipament de prelucrare. Acestea sunt:

Memoria internă – estimarea necesarului de memorie internă se face pe baza relaţiei

de calcul: M=M1+M2 unde: M=necesarul total de memorie, M1=necesarul de

memorie pentru folosirea sistem de operare ales, M2=necesarul de memorie pentru

execuţia programelor aplicative. Necesarul de memorie internă pentru programe

aplicative este: M2=max(Ma,Mb, ..,Mn)

Estimarea necesarului de echipamente periferice ale sistemului central de

prelucrare se realizează în funcţie de echipamentele de intrare-ieşire şi de unităţile

de memorie externă. Numărul echipamentelor periferice necesare se stabileşte în

raport de factorii:

- fluxul de intrare-ieşire;

- volumul de date ce se cere a fi stocat în memoria externă;

44

- modul de exploatare;

- numărul de programe ce se execută în paralel.

Estimarea personalului de specialitate – personalul de specialitate necesar realizării

şi exploatării sistemului informatic, se determină în raport cu volumul de muncă cerut

de complexitatea proiectului şi volumul de muncă cerut de întreţinerea şi exploatarea

sistemului informatic.

Estimarea necesarului de produse-program pot fi asigurate:

- din ansamblul de programe care însoţesc calculatorul electronic;

- prin preluarea de elemente tipizate;

- prin preluarea altor programe, de la alte centre de informatică;

- prin elaborarea softului, cu eforturi proprii.

3.2. Structurarea SI al CCR

Indiferent de metodologiile folosite în realizarea unui sistem/aplicaţie, toate

apelează la operaţiunea de modelare logică a datelor şi prelucrărilor sub formă de

diagrame, diferenţele constând doar în folosirea mai pronunţată a diagramelor

pentru descrierea sistemului, încadrându-le în diagrame de context, diagrame ale

fluxurilor de date fizice şi diagrame ale fluxului de date logice. Altele apelează la

combinaţii de diagrame, tabele şi forme descriptive.

3.2.1. Elaborarea Diagramelor Fluxurilor de Date(DFD) ale SI al CCR

Diagrama de context(DC) scoate în evidenţă aria de întindere a sistemului

analizat, prin specificarea elementelor din interiorul organizaţiei şi a celor externe,

sub denumirea de entităţi externe ale sistemului analizat.

Centrului de Caritate pentru Refugiaţi îi corespunde următoarea diagramă de

context:

45

Fig. 9. Diagrama de context a CCR

Diagramele fluxurilor de date

Diagrama fluxului de date ale nivelului logic curent, independentă de tehnologie,

reliefează funcţiile de prelucrare a datelor executate de către sistemul informaţional

curent.

Diagrama de flux de date ale sistemului logic nou va prezenta circuitul datelor,

structura lor şi cerinţele funcţionale ale noului sistem.

Descrieri ale obiectelor DFD se regăsesc în aşa-zisele dicţionare ale proiectelor

sau depozitele CASE (repository) .

Diagramele fluxului de date DFD au ca obiectiv urmărirea modului de transfer

al datelor între procesele de prelucrare a lor, astfel de diagrame se mai numesc şi

modele ale proceselor de prelucrare, iar operaţiunea se numeşte modelarea

proceselor.

DFD reprezintă doar una din tehnicile de analiză structurată.

46

Diagrama fluxurilor de date fizice(DFDF) este o reprezentare a sistemului prin

care sînt scoase în evidenţă entităţile interne şi externe ale sistemului, precum şi

fluxurile datelor în şi din aceste entităţi.

O entitate internă poate fi o persoană, un loc de muncă, un sector, un

echipament, un calculator de sistem care contribuie la prelucrarea automată a datelor.

Din această cauză DFDF specifică unde, cum şi de către cine este realizat un proces

al sistemului. Ea specifică ce realizează sistemul.

Fluxurile de date din diagramă se numerotează şi se descriu în dosarul datelor şi

poartă un nume substantiv, specifică cum datele sînt transmise între procese şi unde

se transmit.

DFDF se obţine din DC divizînd procesul DC în minimum 3, maximum 7

procese păstrînd şi completînd toate entităţile externe.

DFDF a CCR se reprezintă schematic în modul următor:

Fig. 10. DFDF a CCR

47

Diagrama fluxurilor de date logice(DFDL) trebuie să răspundă la întrebarea

CE face orice proces din DFDF .

DFDL este o reprezentare simbolizată a unui sistem prin care se evidenţiază

procesele sistemului, precum şi intrările şi ieşirile de date în/din aceste procese. Prin

ea se reprezintă natura logică a sistemului, se specifică activităţile efectuate de sistem

fără a specifica cum, unde şi de către cine sînt efectuate activităţile.

Reprezentarea schematică a diagramei fluxurilor de date logice a sistemului nou

al CCR este:

Fig. 11. DFDL a CCR

Tehnica de redare a proceselor de prelucrare prin intermediul diagramelor

fluxurilor de date a căpătat noi accepţiuni prin încorporarea ei în instrumentele de

analiză şi proiectare cu ajutorul calculatorului, adică în instrumente CASE .

48

3.2.2. Elaborarea diagramelor SADT, Gantt pentru SI al CCR

În scopul prezentării orientărilor noului sistem informatic al CCR se vor utiliza:

SADT şi diagrama Gantt.

SADT este o metodologie care reprezintă totalitatea de metode, reguli şi proceduri

pentru construirea modelului funcţional al obiectului.

Modelul funcţional SADT reflectă structura funcţională a obiectului, adică funcţiile

executate de obiect şi legăturile dintre aceste funcţii.

Grafica SADT:

- funcţii;

- interfeţe.

Regulile SADT includ:

1. limitarea numărului blocurilor la fiecare nivel de descompunere este între 3 – 6

blocuri;

2. legătura blocurilor(numerotarea lor);

3. unicitatatea etichetelor şi numerelor;

4. regulile sintactice şi semantice respectate;

5. divizarea intrărilor şi gestiunilor (regula determinării rolului datelor);

6. separarea organizaţiei şi funcţiei, excluderea influienţei structurii organizaţionale

asupra modelului funcţional.

Pentru CCR grafica SADT se va reprezenta în modul următor:

49

Fig. 12. SADT a CCR

Diagrama Gantt este o modalitate de reprezentare grafică a proiectului. Cu

ajutorul barelor orizontale sunt prezentate activităţile planificate. Lungimea barelor

este proporţională cu timpul alocat activităţilor reprezentate. Se pot folosi diferite

culori, umbre sau forme pentru a scoate în relief anumite activităţi. Ceea ce s-a

planificat şi realizat, de asemenea, pot fi evidenţiate prin bare paralele de culori,

forme sau umbre diferite.

Diagrama Gantt nu indică ordinea activităţilor (precedenţa lor), ci indică data

începerii şi pe cea a finalizării.

Această diagramă se recomandă pentru descrierea proiectelor simple sau a unor

componente ale proiectelor mari, sau a activităţilor prestate doar de o singură

50

persoană, precum şi pentru monitorizarea modului în care se efectuează activităţile în

comparaţie cu cele planificate (ca dată) .

Diagrama Gantt pentru SI al CCR va arăta în felul următor:

Fig. 13. Diagrama Gantt a SI al CCR

51

4. Proiectarea de detaliu a SI

Obiectivul proiectării de detaliu presupune transformarea modelului

conceptual al noului sistem într-un model operaţional, în concordanţă cu un sistem de

gestiune a datelor şi un sistem electronic de calcul.

Proiectarea de detaliu este una din cele mai dificile etape a ciclului de viaţă al

sistemului informatic, de aceea necesită un deosebit efort managerial privind

organizarea, urmărirea şi controlul activităţilor vizate. Acesta presupune organizarea

colectivelor de specialişti şi repartizarea sarcinilor, atribuţiilor şi responsabilităţilor,

supravegherea activităţilor de proiectare de detaliu a unităţilor funcţionale şi

unităţilor de prelucrare, supravegherea termenelor, respectării metodologiilor de

elaborare, evaluarea soluţiei optime de gestiune a datelor şi a sistemului electronic de

calcul, validarea rezultatelor obţinute în raport cu cerinţele, normativele şi

standardele prestabilite.

4.1. Diagrama entitate-asociere pentru SI al CCR

Nivelul conceptual este nivelul central care reflectă datele structurate astfel

încât acestea să poată fi preluate şi prelucrate cu ajutorul unui SGBD. În

proiectarea bazelor de date, la nivel conceptual, se pot utiliza mai multe modele,

dintre care cel mai frecvent utilizat în ultima vreme este modelul entitate - asociere

(EA). Modelul EA abstractizează lumea reală şi o transpune, pe de o parte, în

angregări de date, numite entităţi, iar pe de altă parte, în legături între entităţi,

denumite corespondenţe, asocieri sau relaţii.

O entitate este un model de obiect identificat în lumea reală - material, imaterial

(eveniment) sau abstract - al cărui tip este definit de un nume şi de o listă de

proprietăţi (atribuite). Un atribut se defineşte ca fiind o proprietate a unei entităţi

sau a unei corespondenţe, mulţimea realizărilor (valorilor) sale formând un

domeniu. Mulţimea formată din câte o valoare a fiecărui atribut al unei entităţi

reprezintă o realizare (instanţiere) a entităţii respective. Spunem că există o

dependenţă funcţională între două atribute atunci când unei valori a unei

52

proprietăţi îi corespunde o singură valoare a altei proprietăţi. Identificatorul unei

entităţi [12] este atributul (sau grupul de atribute) a cărui realizare caracterizează

în mod unic o realizare a entităţii. Putem avea o dependenţă funcţională între

identificatorii a două entităţi. O corespondenţă sau asociere sau relaţie reprezintă

o legătură logică între două sau mai multe realizări de entităţii. Rolul unei entităţi

este un nume care desemnează modul de participare al entităţii la o asociere.

Identificarea asocierilor se realizează prin rolurile entităţilor participante deci,

concret, cu ajutorul identificatorilor entităţilor respective. Mulţimea entităţilor care

participă la o asociere formează colecţia acesteia, numărul acestora reprezentând

gradul sau dimensiunea asocierii. O corespondenţă între realizări diferite ale

aceleeaşi entităţi se numeşte asociere reflexivă, caz care se recomandă precizarea

rolurilor fiecărei entităţi în cadrul asocierii. O entitate poate participa la mai multe

corespondenţe; în acelaşi timp, pot exista mai multe asocieri între aceleaşi entităţi.

Un subansamblu de entităţi ale aceluiaşi tip de entitate formează un subtip al

entităţii respective cu proprietăţi specifice.

În cadrul modelului EA de abstractizare a unui ansamblu de date trebuie să se ţină

cont de următoarele reguli:

o asociere (relaţie) nu poate exista decât o singură dată între aceleaşi entităţi;

numele entităţilor, corespondenţele (relaţiilor), rolurilor, atributelor trebuie să

fie unice în cadrul modelului conceptual, iar apoi în baza de date definită.

Diagrama entitate-asociere construită cu scopul reproiectării bazei de date a CCR

este reprezentată în Anexa 5.

4.2. Realizarea bazei de date (BD) pentru SI al CCR

În Visual FoxPro o bază de date are asociat un fişier special (.DBC) în care sunt

memorate date referitoare la baza de date în ansamblul ei, cum ar fi: tabelele

componente, relaţiile permanente între tabele, dicţionarul de date asociat bazei de

date, etc. În acest fel, între date şi programele de prelucrare se interpune un nou

nivel, care asigură independenţa bazelor de date faţă de programele de prelucrare.

53

Un program care prelucrează o bază de date relaţională citeşte mai întâi

informaţiile înscrise în fişierul .DBC asociat acesteia şi numai apoi, după ce

cunoaşte structura complexă a bazei de date, trece la prelucrarea efectivă a datelor

din tabele.

O dată cu introducerea în Visual FoxPro a noului concept de bază de date, o tabelă

clasică a fost îmbunătăţită cu o serie de caracteristici suplimentare, care sunt

disponibile numai dacă tabela respectivă este inclusă într-o bază de date. Aceste

facilităţi suplimentare se manifestă la nivelul câmpurilor componente sau la nivelul

tabelei în ansamblul ei. Prin urmare, în Visual FoxPro se disting două tipuri de

tabele:

cele clasice, simple (din versiunile FoxPro pentru DOS şi WINDOWS)

cele incluse în baze de date (tipice pentru Visual FoxPro).

În vederea construirii unei baze de date trebuie parcurşi următorii paşi:

mai întâi se construieşte un fişier bază de date nou, în care vor fi memorate datele

referitoare la baza de date şi la tabelele componente;

apoi se încorporează pe rând tabelele simple create anterior sau se construiesc

tabele noi, direct încorporate în noua bază de date;

pentru tabele simple urmează specificarea acelor caracteristici noi, care nu se

puteau declara la construirea lor ca tabele izolate;

se stabilesc legăturile, relaţiile între tabele;

se pot preciza o serie de caracteristici noi ale bazei de date în ansamblul ei;

se pot construi şi incorpora în baza de date o serie de elemente speciale, precum

vederile, conexiunile, etc.

4.2.1. Stabilirea structurii tabelelor BD şi a caracteristicilor acestora

Fiecare câmp al unei tabele este caracterizat prin:

nume (Name): reprezintă identificatorul prin care se face referire la câmpul respectiv,

la datele memorate în acesta;

54

tip (Type): tipul datelor care pot fi memorate în câmpul respectiv; acesta poate fi: şir

de caractere, numeric de diferite feluri, dată calendaristică sau moment de timp, logic,

„memo”, sau „general”;

lungime (Width): reprezintă numărul de caractere pe care îl ocupă fiecare dată

memorată în câmpul respectiv;

numărul de zecimale (Decimal): caracteristică valabilă în cazul câmpurilor numerice,

care indică numărul de cifre de după punctul zecimal memorate în câmp; lungimea

câmpului, precizată anterior, trebuie să includă şi această valoare precum şi punctul

zecimal propriu-zis;

fanionul de indexare (Index): indică dacă se stabileşte un index pe baza

câmpului respectiv; poziţionarea acestui indicator implică stabilirea câmpului ca şi

cheie de indexare şi determină crearea unui tag (etichetă index) cu acelaşi nume ca şi

câmpul, în cadrul fişierului index structural asociat tabelei;

fanionul de valoare nulă (NULL): arată dacă în câmpul respectiv poate fi memorată sau nu o valoare

nulă; această caracteristică a fost introdusă datorită necesităţii diferenţierii între un câmp lăsat necompletat de

utilizator şi unul completat cu valoarea 0.

TIP

CÂMP

VALORI ADMISE

Character şiruri de caractere cu lungime între 1 şi 254 caractere

Familia

tipurilor

numerice

numere întregi sau reale:

- Integer (4 octeţi): valori întregi din intervalul

[-2147483647, +2147483646];

- Double (8 octeţi): valori reale în dublă precizie din

intervalele

[-4.94065645841247·10-324, +4.94065645841247·10-324]

[–8.9884656743115 ·10307, +8. 9884656743115 ·10307]

- Numeric şi Float: tipuri numerice standard; zona de

memorie alocată pentru un câmp de acest tip este

dependentă de lungimea declarată de utilizator la crearea

tabelei respective (de la 1 la 20 de octeţi); pentru fiecare

55

cifră sistemul alocă în tabelă 1 octet; se pot reprezenta valori

din intervalul

[– 0.9999999999 ·1019, 0.9999999999·1020]

Currency tipul monetar folosit pentru memorarea valorilor exprimate în bani;

zona de memorie alocată are dimensiunea de 8 octeţi; valorile de

acest tip trebuie să se încadreze în intervalul

[– 922337203685477.5808 , 922337203685477.5807]

Logical valori logice (1 octet)

Date valori de tip dată calendaristică (8 octeţi)

DataTime valori de tip dată calendaristică urmate de marci de timp (8 octeţi)

General acest tip de date permite memorarea în tabele a unor elemente

create cu ajutorul altor programe, cum ar fi documente, foi de

calcul tabelar, imagini, etc., utilizându-se tehnologia OLE de

incorporare şi de legare a obiectelor (4 octeţi)

Memo acest tip de date se foloseşte pentru prelucrarea textelor, adică a

şirurilor de caractere de dimensiuni mari sau variabile, în câmpul

de tip „memo” memorându-se un indicator spre textul salvat într-

un fişier distinct de tipul .FTP (4 octeţi)

Tabelul 3. Tipul şi valorile admise pentru un câmp al unui tabel din BD

Pe lângă aceste caracteristici, pentru tabele incluse într-o bază de date se pot

efectua şi următoarele precizări pentru câmpurile din structura lor:

1. pentru fiecare câmp se poate stabili un format implicit de afişare a datelor (Display

Format);

2. pentru fiecare câmp în parte se poate stabili o machetă pentru introducerea datelor

(Display Input Mask);

3. se poate stabili un titlu nou pentru fiecare câmp; acesta va apare în antetul

vizualizării conţinutului tabelei (Display Caption);

56

4. valoare iniţială implicită pentru fiecare câmp; la adăugărea unei noi înregistrări,

câmpurile acesteia vor fi iniţializate cu aceste valori implicite (Field Validation

Default value);

5. pentru fiecare câmp se poate impune o regulă de validare a valorilor (Field

Validation Rule) şi eventual un mesaj care să fie afişat pe ecran în cazul

nerespectării condiţiei de validare impuse (Field Validation Message); regula de

validare la nivel de câmp constă dintr-o expresie logică, ce va fi evaluată la orice

modificare a valorii câmpului respectiv; dacă valoarea rezultată în urma evaluării

expresiei de validare este false, atunci noua valoare a câmpului nu va fi acceptată şi

se va afişa un mesaj de eroare standard sau unul specificat de utilizator.

Exemplu de creare a unei tabele a BD în Microsoft Visual FoxPro este prezentat în

Anexa 6.

Pentru crearea tabelului Investiţii a BD CCR scriptul în limbajul SQL va fi :

CREATE USE f:\ccrvalea\investitii.dbf SHARED

BROWSE LAST

Adăugarea unei înregistrări, modificarea datelor dintr-o înregistrare existentă

precum şi ştergerea unei înregistrări a tabelei constituie trei evenimente de

manipulare a datelor dintr-o tabelă inclusă într-o bază de date. Pentru fiecare dintre

aceste evenimente se poate specifica câte o secvenţă de cod care să fie executată la

apariţia acestuia. Secvenţele de cod asociate evenimentelor de manipulare a unei

tabele se declanşează după validările la nivel de câmp şi la nivel de înregistrare.

4.2.2. Indexarea tabelelor BD pentru SI al CCR

În Visual FoxPro, prin indexarea unei tabele, se crează în mod automat o etichetă

index în cadrul fişierul index structural asociat tabelei (.CDX). Prin comenzi

explicite de indexare, se poate solicita crearea unui index simplu (.IDX) sau a unui

index compus nestructural (memorat într-un fişier de tipul .CDX având însă un

nume diferit de cel al tabelei care se indexează). Un index poate fi considerat un

filtru aplicat tabelei, filtru prin care datele respective sunt privite într-o anumită

57

ordine. Văzuţi din această perspectivă, indecşii pot chiar anula accesul la unele

înregistrări ale tabelei.

Un tip special de filtrare prin indexare este acela al înregistrărilor cu aceeaşi

valoare a cheii de indexare. Din acest punct de vedere, indecşii pot fi de două

feluri:

normali (Regular), care construiesc pentru fiecare înregistrare a tabelei câte o

înregistrare în fişierul index respectiv, indiferent de duplicarea (sau multiplicarea)

valorii cheii de indexare; prin urmare, într-o astfel de tabelă indexată toate

înregistrările sunt accesibile, indiferent de valoarea cheii de indexare;

unici (Unique), care permit o unică valoare a cheii de indexare; dacă două sau

mai multe înregistrări ale tabelei corespund aceleiaşi valori a cheii de indexare, numai

prima dintre acestea va fi disponibilă (accesibilă), restul neapărând în tabelă (deşi fizic

există).

Legarea tabelelor între ele în cadrul modelului relaţional a impus alte două tipuri de

indecşi, cel candidat şi cel cheie:

indexul candidat în cadrul unei tabele pot exista mai multe câmpuri (sau mai precis

mai multe criterii) care să asigure identificarea unică a înregistrărilor tabelei şi care

vor sta la baza definirii indexilor de acest tip; spre deosebire de indexul unic, cel

58

candidat va împiedeca încărcarea într-o înregistrare a unor valori care, după

evaluarea cheii de indexare, conduc la valori existente în tabelă;

indexul de tip cheie primară se va alege dintre potenţialii indecşi de tip candidat şi va

juca un rol important în legarea tabelelor.

Tipurile de indecşi prezentate (normali, unici, candidaţi şi de tip cheie primară)

impun anumite restricţii de acces, în funcţie de valorile cheii de indexare. Accesul

la înregistrările tabelei este din ce în ce mai restrictiv, în ordinea: indecşi normali,

unici, candidat sau de tip cheie primară.

4.2.3. Relaţii între tabelele BD pentru SI al CCR

Modelul relaţional al bazelor de date implică organizarea datelor în tabele legate

între ele prin relaţii. Scopul stabilirii relaţiilor este acela de coordonare, după

diferite criterii, a datelor citite din tabelele aflate în legătură.

În Visual FoxPro sunt implementate trei tipuri de relaţii. Lipsesc relaţiile de

tipul m:n, deoarece ele se pot reduce la două relaţii, una de tipul n:1 şi alta de tipul

1:n prin intermediul unor tabele suplimentare intercalate între primele două.

În esenţă, legătura între două tabele constă într-un cậmp comun ce există în ambele

tabele. În felul acesta se leagă o înregistrare din primul tabel de (prima)

59

înregistrarea corespunzătoare din tabelul referit, adică legătura se stabileşte pe baza

unor valori egale în cậmpul de legătură.

Fig. 14. Definirea legăturilor între tabele BD CCR

4.3. Gestionarea bazei de date pentru SI al CCR

4.3.1. Crearea interogărilor şi vederilor pentru SI al CCR

Interogarea (Query) reprezintă procesul de extragere a datelor dintr-o bază

de date şi de prezentare a lor în vederea utilizării. Poate fi privită ca un set specific de

instrucţiuni care permite extragerea repetată a anumitor date. În Visual Fox Pro,

interogările de tip Query sunt implementate prin comenzi SQL SELECT salvate ca

fişiere text cu extensia .qpr.

Pentru baza de date a CCR va fi prezentat un model de creare a unei interogări:

Se alege mai întîi fereastra New ce conţine întregul meniu de prelucrare al

bazei de date din care se alege opţiunea Query pentru crearea unei interogări. Apoi

are loc selecţia tabelelor pe baza cărora va fi creată interogarea, iar în final are loc

selectarea criteriilor de selecţie.

De exemplu pentru a vedea care sînt refugiaţii veniţi din tabela Refugiaţi vom

scrie umatorul cod de program în limbajul SQL:

60

SELECT Refugiati.id_ref, Refugiati.nume_ref, Refugiati.telefon,; Refugiati.tip_ref; FROM ; ccr!refugiati;

WHERE Refugiati.tip_ref = ( "venit" )

Această interogare în Microsoft Visual FoxPro va avea loc conform Anexei 7.

Vedere (View) - tabel logic creat prin specificarea uneia sau mai multor operaţii

relaţionale care se aplică unuia sau mai multor tabele.

La crearea unei vederi în baza tabelei Activităţi se va scrie următorul cod de

program:

SELECT Activitati.id_activit, Activitati.den_activ; FROM ccr!activitati

DBSetProp(ThisView,"View","SendUpdates",.F.)DBSetProp(ThisView,"View","BatchUpdateCount",1)DBSetProp(ThisView,"View","CompareMemo",.T.)DBSetProp(ThisView,"View","FetchAsNeeded",.F.)DBSetProp(ThisView,"View","FetchMemo",.T.)DBSetProp(ThisView,"View","FetchSize",100)DBSetProp(ThisView,"View","MaxRecords",-1)DBSetProp(ThisView,"View","Prepared",.F.)DBSetProp(ThisView,"View","UpdateType",1)DBSetProp(ThisView,"View","UseMemoSize",255)DBSetProp(ThisView,"View","Tables","ccr!activitati")DBSetProp(ThisView,"View","WhereType",3)

DBSetProp(ThisView+".id_activit","Field","DataType","I")DBSetProp(ThisView+".id_activit","Field","UpdateName","ccr!activitati.id_activit")DBSetProp(ThisView+".id_activit","Field","KeyField",.F.)DBSetProp(ThisView+".id_activit","Field","Updatable",.T.)

DBSetProp(ThisView+".den_activ","Field","DataType","C(50)")DBSetProp(ThisView+".den_activ","Field","UpdateName","ccr!activitati.den_activ")DBSetProp(ThisView+".den_activ","Field","KeyField",.F.)

DBSetProp(ThisView+".den_activ","Field","Updatable",.T.)

Această vedere se crează similar creării interogărilor (Anexa 8.).

4.3.2. Crearea formelor( formularelor ) şi rapoartelor pentru SI al CCR

Forma sau formularul (Form), reprezintă principalul element al interfeţei cu

utilizatorul a sistemelor informatice, folosit în cadrul etapei de introducere a datelor.

61

Din punct de vedere tehnic, formele reprezintă un ansamblu de elemente (obiecte de

interfaţă, proceduri şi funcţii, proprietăţi etc), folosite împreună pentru prelucrarea de

la utilizator a unor parametri necesari rulării programului.

Dacă în variantele mai vechi de SGBD, termenul folosit pentru forme era « ecrane de

introducere a datelor », odată cu apariţia tehnologiei POO aceste ecrane au fost

înlocuite cu forme. Acestea reprezintă obiecte care au asociate proprietăţi şi metode

care stabilesc aspectul exterior şi comportamentul în diferite situaţii. Proprietăţile

formei dau aspectul său şi comportamentul în situaţii. Pe lângă proprietăţi o formă

poate avea ataşate secvenţe de cod executabile în diferite ocazii. Modelul programării

orientate spre obiecte implementat în Visual FoxPro este unul şi condus de

evenimente. Deci sistemul interceptează anumite evenimente (apăsarea unei taste,

mişcarea mouse-ului etc.) şi transmite formei un semnal prin care o informează

despre eveniment. Dacă la proiectarea formei s-a specificat o secvenţă de cod pentru

evenimentul respectiv, aceasta va fi executată. Astfel, utilizatorul poate specifica

modul în care reacţionează la evenimentele exterioare. În Visual FoxPro formularele

se crează cu ajutorul unui utilitar numit Constructorul de formulare.

Pentru pornirea Constructorului de formulare se poate introduce în fereastra de

comenzi a sistemului Visual FoxPro următoarea comandă :

CREATE FORM <nume formă>

Altă metodă este cea interactivă: se alege opţiunea New a meniului File apoi, din

fereastra de dialog afişată pe ecran, se alege butonul Form (formular), indicându-se

astfel tipul de obiect care urmează a fi creat.

O dată lansat în execuţie Constructorul de Formulare, pe ecran este afişată

fereastra acestuia. Acest utilitar conţine următoarele elemente:

- Form Designer – fereastra principală;

- Propeties – fereastra de proprietăţi, aceasta permite modificarea diferitelor

proprietăţi ale elementelor selectate în fereastra principală a utilitarului.

- fereastra pentru secvenţele de cod ataşate evenimentelor – se folosesc la precizarea

secvenţelor de cod care urmează să fie executate la apariţia diferitelor evenimente în

cadrul formei;

62

- fereastra mediului de date al formei – Data Environment, folosită la precizarea

tabelelor care vor fi definite în cadrul unei forme;

- o serie de bare utilitare – folosite pentru manipularea obiectelor ferestrei:

Form Controls Toolbar (bara utilitară pentru obiecte de interfaţă), din care se aleg

obiectele care vor fi definite în cadrul unei forme.

Layout Toolbar (bara utilitară pentru manipularea obiectelor), folosită la

executarea deferitelor operaţii cu obiectele formei.

Color Palette (bara utilitară pentru controlul culorilor).

Exemplu de creare a formei Funcţii prin Wizard este prezentat în Anexa 9.

Aceiaşi formă poate fi creată şi prin One-to-Many Form Wizard (Anexa 10.).

Rapoartele reprezintă ansambluri de informaţii constituite pe baza datelor din

tabele, informaţii care urmează a fi ataşate pe ecranul monitorului sau tipărite la

imprimantă.

Faza finală a lucrului cu un sistem informatic este extragerea diferitelor informaţii

pe baza datelor introduse anterior în bazele de date. Această fază este de fapt scopul,

sau ţinta celorlalte operaţii (introducerea datelor, prelucrarea, actualizarea ). Deşi un

raport se identifică de obicei cu forma sa externă (informaţiile propriu-zise), el

reprezintă de fapt ceva mai mult, adică ansamblul de elemente care conlucrează la

selectarea şi furnizarea către utilizator a unui set de date într-o formă cât mai concisă,

mai clară, mai plăcută.

La nivelul sistemului de operare, un raport este un fişier special în care sunt

memorate caracteristicile raportului şi ale elementelor sale componente. Acest fişier

este interpretat de un modul special al Visual FoxPro la rularea raportului. Modulul

preia datele din baza de date sursă şi le aranjează pe foaie în conformitate cu

specificaţiile din fişierul raport respectiv. Situaţia obţinută este afişată pe ecran, fie

tipărită la imprimantă.

Rapoartele sunt folosite atunci când este necesară informarea utilizatorului cu privire

la anumite date din bazele de date. Ori de câte ori utilizatorul solicită consultarea unei

63

baze de date, este necesară construirea unui raport cu datele respective.

Rapoartele sunt construite cu ajutorul unui program de raportare. În Visual FoxPro

distingem două moduri de creare a unui program de raportare:

- prin introducerea într-un program a tuturor comenzilor necesare construirii

raportului ( pentru culegerea parametrilor de la utilizator, pentru selectarea datelor

din bazele de date şi pentru construirea efectivă şi afişarea raportului)

- prin introducerea într-o tabelă specială a tuturor caracteristicilor raportului, tabela

care să fie ulterior interpretată de un modul special al sistemului.

Prima variantă este cea clasică, folosită în versiunile mai vechi ale SGBD în care

uneltele interactive, vizuale nu erau prezente.

În cel de-al doilea caz, există două variante pentru construirea tabelei cu specificaţiile

raportului: una manuală prin comenzile FoxPro de prelucrare a tabelelor şi alta

automată bazată pe folosirea unui utilitar special al sistemului. Constructorul de

Rapoarte.

Pentru pornirea Constructorului de Rapoarte se poate folosi comanda:

CREATE RAPORT <nume raport>

Introdusă în fereastra de comenzi, fie interactivă. Aceasta din urmă constă în alegerea

opţiunii New a meniului File şi alegerea butonului Report din fereastra de dialog

afişată pe ecran, indicându-se astfel tipul de obiect care urmează a fi creat.

O dată pornit Constructorul de Rapoarte, pe ecran este afişată fereastra de lucru a

acestuia şi bara utilitară cu obiecte care pot fi introduse în benzile raportului, iar la

meniul sistemului este adăugat un submeniu.

În cazul benzilor trebuie introduse diferite tipuri de obiecte. Introducerea unui obiect

în raport se realizează cu ajutorul barei utilizare a obiectelor Constructorului de

Rapoarte. Modele de creare a rapoartelor sînt prezentate în Anexa 11, Anexa 12.

64

CONCLUZII

Procesul informaţional stă la baza creării, menţinerii şi dezvoltării structurilor

sociale. Informaţia realizează punţi de legatură între diferite părţi ale sistemelor

precum şi legături între sisteme diferite. Cu ajutorul procesului informaţional

societatea reuşeşte să-şi menţină echilibrul între consens şi nonconsens, factor care

generează energie, creaţie şi dezvoltare.

Procesul managerial este înţeles, în primul rînd,ca un proces de folosire a

informaţiei, actul conducerii realizîndu-se în cadrul ciclului:

INFORMAŢIE —> DECIZIE —> ACŢIUNE

Momentul central al acestui proces îl reprezintă luarea deciziei. Adoptarea

acesteia generează informaţia decizională care, transmisă la executanţi, se traduce în

acţiuni de producţie propriu-zisă.

Sistemul managerial al oricărei societăţi poate fi privit ca reţea de informaţii,

de comunicări orizontale şi verticale în cadrul căreia compartimentele,

personalul de conducere şi personalul condus reprezintă nodurile reţelei. lată de ce,

pe structura organizatorică, sistemul managerial trebuie să folosească un sistem

informaţional adecvat şi eficient.

Deoarece managementul înseamnă în primul rînd informaţie şi comunicare, se

poate fundamenta folosirea informaţiilor ca metodă.

Sub acest aspect (şi nu strict ca subsistem) sistemul informaţional al

managementului poate fi definit ca sistem manual sau computerizat, proiectat şi

aplicat cu scopul de a furniza managerilor de la toate nivelurile şi funcţiile informaţiile

parvenite din sursele interne şi externe organizaţiei, pentru comunicarea şi utilizarea

acestora în adoptarea de decizii eficiente în activităţile de previziune, organizare,

coordonare şi control, conform competenţelor specifice.

65

CONCLUSIONS

The process of information make the base of creation, maintenance and

development of the social structures. The information create bridges of linking

among different parts of systems links connections among different systems. Using

the informational process the society manage to maintain the balance between

understanding and misunderstanding, the factor which generate energy, creation and

development.

First of all, the process of management is treaded as a process of using the

information, the act of management trying fulfilled within the frame:

Information → Decision → Action

The core point of this process is taking the decisions. Its approved generate the

decisional information which being transmitted to executives is carried out in proper

actions.

The managerial system, of every society of information, of horizontal and vertical

connections within which the structures, management personnel and employees

represent the points, of the network. That is why, from the point of view of

organization, the management system should use an adequate and efficient

informational system.

As the management means firstly information and communication the usage of

information may be classified as a method.

Namely, according to this aspect(but not strictly as a sub-system) the informational

system of the management may be defined as a manual system are computerized

planned and applied with the main aim to provide the managers of all levels with

information which come from domestic a external sources, also their communication

and usage in the decision taking; in the activities of management, organization,

cording to specific features.

66

BIBLIOGRAFIE

[1] Oprea D. – Analiza şi proiectarea sistemelor informaţionale economice, Ed.

POLIROM, Iaşi, 1999

[2] Chindea M. E. – Proiectarea sistemelor informatice economice, Bucureşti, 1999

[3] Chen, P.P. – Entity-Relationship Approach to Systems Analysis and Design,

Amsterdam, North Holland, 1980

[4] Stanciu V. – Proiectarea sistemelor informatice de gestiune, Ed. Cison,

Bucureşti 2000

[5] Vasilescu P., Dunca V. – Proiectarea sistemelor informatice, Ed. Tehnică,

Bucureşti, 1979

[6] Popescu I. – Baze de date relaţionale: proiectare şi implementare, Ed.

Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 1996

[7] Balan D., Balan G. – Sistemul informaţional în gestionarea întreprinderilor, Ed.

Junimea, Iaşi, 1998

[8] Roger J. - Utilizare ACCESS 95, Ed. Teora, Bucureşti, 1995

[9] Udrică M. – Modelarea orientată obiect, Ed. Cison, Bucureşti, 2000

[10] Brânzei R. – Sisteme informatice, Ed. Universităţii “Al. I. Cuza”, Iaşi, 1995

[11] T. Bragaru, E.Bulat, I.Craciun – Dezvoltarea Sistemelor Informatice, Ed. CEP

USM, Chişinău 2005

[12] Năstase P., Cosăcescu L., Mihai F., ş.a., Baze de date. Microsoft Access 2002,

Editura Teora, 1999

67

GLOSAR DE TERMENI

BD Bază de date .

BMA Biroul Migraţie şi Azil.

CASE Computer Aided Software Engineering – Inginerie sofware asistată de

calculator.

CCR Centrul de Caritate pentru Refugiaţi.

DC Diagrama de Context.

DDL Limbaj de Descriere a Datelor în SQL.

DFD Diagrama de Flux a Datelor, o formă grafică de prezentare a fluxului

de date, utilizată la proiectarea logică a BD.

DFDF

Diagrama de Flux a Datelor Fizice, formă grafică de prezentare a

fluxului de date fizice, utilizată la proiectarea fizică a BD.

DFDL

Diagrama de Flux a Datelor Logice, formă grafică de prezentare a

fluxului de date logice, utilizată la proiectarea BD.

FOXPRO

Sistem de Gestiune a Bazelor de Date, cu medii de

proiectare(generatoare) încorporate în limbajul de interpelări SQL.

Hardware

Circuite, dispozitive şi echipamente componente ale unui sistem de

calcul, inclusiv reţele de calculatoare(unităţi centrale, periferice; medii

de stocare a datelor, de transmitere, multiplicare).

ÎCNUR Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi.

MAI Ministerul Afacerilor Interne.

ONG Organizaţie Non Guvernamentală.

SADT Metodologie care reprezintă totalitatea de metode, reguli şi proceduri

pentru construirea modelului funcţional al obiectului.

SI Sistem Informatic.

SIF Sistem Informaţional.

SIFA Sistem Informaţional Automatizat.

Software

Totalitatea programelor cu care este echipat un sistem de calcul,

inclusiv translatoare, sisteme de operare, (software de sistem), de

comunicaţie, software de bază, programe aplicative şi orice altfel de

program.

USE Unitate Social Economică.

68

ANEXEAnexa 1

Exemplu de carte de vizită a unui reprezentant al CCR

Anexa 2Exemplu de ordin de agajare a unui angajat al CCR

69

Anexa 3Copia buletinului de identitate a unui angajat al CCR

70

Anexa 4Copia contractului de muncă a unui angajat al CCR

71

Anexa 5Diagrama entitate – asociere a CCR

72

Anexa 6 Paşii de parcurgere pentru crearea tabelei Investiţii a BD

73

Anexa 7Crearea interogării „Refugiaţi actuali” în Visual FoxPro

74

Anexa 8 Crearea vederii Activităţi

75

Anexa 9 Crearea unei forme Funcţii prin Winzard

76

Anexa 10 Formă pe baza tabelelor Funcţii şi Angajaţi

79

Anexa 11 Raportul Investiţii după numărul de investitori şi suma maximă a investiţiilor

Rezultatul obţinut:

81

Anexa 12 Raport despre Refugiaţi

82

Rezultatul obţinut:

83

ADNOTARE

Cuvinte-cheie: Sistem informaţional (SIF), Sistem Informatic (SI), Elaborarea unui

SI, Centrul de Caritate pentru Refugiaţi (CCR), Proiectare de ansamblu a SI,

Proiectare de detaliu a SI, Bază de date (BD).

Lucrarea dată încearcă să implementeze posibilităţile tehnologiilor informaţionale

în domeniul evidenţei şi păstrării corecte a informaţiei referitoare la resursele umane

ale unei întreprinderi. Fapt absolut important utilizat în cadrul procesului decizional

al USE.

Lucrarea cuprinde patru capitole.

În captitolul unu sînt date “Noţiuni generale şi concepţii de elaborare a unui SI”,

concepţii de iniţiere şi planificare a realizării SI, etc.

În capitolul doi este dat “Studiul şi analiza sistemului informaţional existent al

organizaţiei “Centrul de Caritate pentru Refugiaţi din RM” ” şi cuprinde activitatea

acestuia în conformitate cu cerinţele legislative, subdiviziunile acestuia, drepturile şi

atribuţiile principale care îi revin, conducerea precum şi structura organizatorică a

aparatului central al organizaţiei. De asemenea este elaborată analiza resurselor

informaţionale de care dispune organizaţia, tehnologia prelucrării informaţiei din

cadrul evidenţei resurselor umane, precum şi justificarea creării unui SI nou.

Al treilea capitol include “Proiectarea de ansamblu a SI al Centrului de Caritate

pentru Refugiaţi”, orientările noului SI. Pentru început sunt formulate obiectivele,

definite ieşirile, determinate intrările şi baza informaţională, entităţile acesteia, apoi

urmează reproiectarea bazei de date a organizaţiei în scopul gestionării cât mai

eficiente a informaţiei acesteia.

În al patrulea capitol este prezentată “Proiectarea de detaliu a SI al Centrului de

Caritate pentru Refugiaţi” , realizarea bazei de date incluzind construirea diagramei

entitate – asociere, a tabelelor şi a legăturilor dintre acestea, precum şi gestiunea cu

baza de date (crearea interogărilor, vederilor, formelor, rapoartelor ).

84

Teza de licenţă este perfectată pe 86 de pagini formatul A4 şi cuprinde 3 tabele, 13

figuri, 12 surse bibliografice şi 12 anexe.

ANNOTATION

Annotation Keywords: Informational System (SIF), Information System (SI), SI

Develop, Charity Center for Refugees (CCR), the overall design of the SI, detailed

design , database (DB).

Work time trying to implement the possibilities of information technologies in

keeping accurate records and information relating to human resources of an

enterprise. Absolutely important fact used in the making of USE. The book comprises

four chapters.

In the first chapter are given a "general notions and concepts and developing a"

concept of initiation and completion and planning, etc..

In Chapter two is the "Study and analysis of existing information system of the

organization" Charity Center for Refugees of the Republic " and includes work in

accordance with legislative requirements, subdivision, the main rights and duties

incumbent upon leadership and organizational structure of the central organization.

We also developed the analysis of available information organization, information

processing technology in the records of human resources, and justify the creation of a

new and.

The third chapter includes "Overview of Design and Charity Center for Refugees",

the new guidelines and. First formulated objectives are defined outputs and inputs the

determined information, the entities, then follows redesign database organization for

managing more effectively the information.

In the fourth chapter is presented "Design and detail of the Charity Center for

Refugees", the database including construction diagram entity - association, tables

and links between them and management database (creating queries, views, forms,

reports).

85

The thesis of the license is perfectly 85 pages A4 format and includes 3 tables, 13

figures, 12 bibliographic sources and 12 annexes.

86

teza exemplu

Documents