ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

Cu titlu de manuscris: CZU: 339.187.6(478)(043)

Leasingul financiar - formă de investire în

dezvoltarea Republicii Moldova

Specialitatea 08.00.10 – FINANŢE; MONEDĂ; CREDIT

Teză de doctor în economie

Conducător ştiinţific: Cobzari Ludmila prof.univ., dr. hab.

Autor: Brumă Inesa

Chişinău, 2007

2

CUPRINS

INTRODUCERE

3

Capitolul I. DEZVOLTAREA ŞI PARTICULARITĂŢILE ECONOMICE ALE OPERAŢIUNILOR DE LEASING

9

1.1. Conceptul, conţinutul economic şi caracteristica operaţiunilor de leasing 9 1.2. Criteriile de clasificare şi funcţiile leasingului 15 1.3. Experienţa internaţională în dezvoltarea operaţiunilor de leasing 29 Capitolul II: ASPECTELE ECONOMICE ALE LEASINGULUI FINANCIAR ÎN CADRUL ACTIVITĂŢII INVESTIŢIONALE

40

2.1. Particularităţile procesului decizional în cadrul analizei proiectelor investiţionale finanţate prin leasing financiar

40

2.2. Avantajele şi limitele leasingului în finanţarea investiţiilor 47 2.3. Impactul fiscalităţii asupra operaţiunilor de leasing financiar 58 2.4. Estimarea factorilor de risc ai proiectelor investiţionale în condiţiile finanţării prin

leasing 68

Capitolul III. MEDIUL INVESTIŢIONAL DIN REPUBLICA MOLDOVA ŞI DIRECŢIILE DE ACŢIUNE PRIVIND DEZVOLTAREA LEASINGULUI FINANCIAR ÎN CADRUL COMPANIILOR DE LEASING

80

3.1. Mediul investiţional şi piaţa serviciilor de leasing în Republica Moldova 80 3.2. Analiza comparativă a situaţiei financiare a companiilor de leasing din Republica Moldova

94

3.3. Elaborarea sistemului de indicatori în vederea analizei şi previziunii financiare a activităţii companiilor de leasing

105

3.4. Previziunea financiară – metodă de optimizare a activităţii companiilor de leasing în Republica Moldova

115

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

125

BIBLIOGRAFIE

130

ANEXE

ADNOTARE

LISTA ABREVIERILOR

CUVINTE-CHEIE

3

INTRODUCERE

Actualitatea temei de cercetare şi gradul de studiere a acesteia

Actualitatea temei de cercetare. Republica Moldova, stat decis să-şi consolideze locul

printre naţiunile democratice ale lumii, tinde spre o economie de piaţă modernă şi eficientă,

imperativele fiind dezvoltarea comerţului şi atragerea investiţiilor. Din teoria şi experienţa

internaţională se cunoaşte că funcţionarea normală a economiei de piaţă este condiţionată de

promovarea unor politici economice eficiente şi aplicarea legislaţiei adecvate. Practic, toate

statele CSI, inclusiv Republica Moldova, au optat pentru ajustarea continuă a politicilor şi

legislaţiilor naţionale la „modelul european”.

Experienţa din domeniu, atât a statelor dezvoltate, cât şi a celor în curs de dezvoltate,

demonstrează elocvent că întreprinderile apelează la leasing în finanţarea proiectelor

investiţionale de durată medie şi lungă. Gama utilajului livrat prin tranzacţiile de leasing este

variată, fapt ce asigură fiecărui beneficiar o abordare individuală a posibilităţii alegerii

concrete a obiectelor de leasing în funcţie de necesităţile tehnologice şi posibilităţile financiare.

În ţările Europei Centrale şi de Est, leasingul a devenit o oportunitate de renovare a

utilajului şi a unităţilor de transport, confirmându-şi rentabilitatea, fiind comod în realizare şi

prezintă avantaje evidente, în comparaţie cu alte modalităţi de investiţii, inclusiv cu creditul

bancar. În ultimii ani, în aceste ţări, leasingul a asigurat până la un sfert din investiţiile totale în

capitalul fix.

La acest capitol, Republica Moldova nu face excepţie, deşi situaţia actuală a pieţei de

leasing nu corespunde potenţialului său. Atragerea surselor de credit, cu o dobândă acceptabilă,

este actuală pentru investiţiile destinate extinderii şi modernizării procesului de producere.

Oportunitatea leasingului în Moldova a devenit evidentă chiar de la începutul perioadei de

tranziţie la economia de piaţă. Uzura fizică şi morală a fondurilor fixe şi lipsa mijloacelor proprii

pentru modernizarea şi reutilarea procesului tehnologic constituie premisele suficiente ale

extinderii tranzacţiilor de leasing.

Una din problemele principale, în calea dezvoltării, o constituie bariera juridică şi

normativă contradictorie şi controversată, care nu reflectă esenţa economică a leasingului. O

consecinţă negativă asupra extinderii pieţei serviciilor de leasing în Moldova a avut şi criza

financiară regională din 1998, care a aruncat leasingul indigen cu câţiva ani înapoi. O înviorare a

numărului şi volumului tranzacţiilor de leasing s-a înregistrat începând cu anul 2000.

Actualmente, marea majoritate a întreprinderilor din Moldova apreciază leasingul drept

un factor puţin accesibil pentru dezvoltarea afacerii lor. Aceasta denotă atât faptul că piaţa

serviciilor de leasing se află în faza incipientă de dezvoltare, cât şi lipsa informaţiei coerente în

mediul antreprenorial despre oportunităţile oferite de leasing.

4

Leasingul poate şi trebuie să devină factorul principal în renovarea şi modernizarea

capitalului fix în business. În scopul creării unei baze informaţionale privind leasingul, au fost

puse în aplicare Sistemul Conturilor Naţionale, Standardul Naţional de Contabilitate privind

leasingul, ajustând-se, totodată, sistemul contabil la standardele internaţionale. Cu toate acestea,

în practică, apar inconsecvenţe atât de ordin administrativ şi organizaţional, cât şi tehnic, în

realizarea operaţiunilor de leasing.

În acest context, poate fi subliniată actualitatea temei cercetate, care propune analiza

situaţiei privind operaţiunile de leasing financiar în vederea perfecţionării şi dezvoltării pieţei

serviciilor de leasing, precum şi a integrării coerente în sistemul financiar în condiţiile asigurării

unei concordanţe depline între resursele financiare disponibile şi nevoile de finanţare ale

agenţilor economici.

Apelarea la modelele economice practicate în alte ţări nu poate substitui, în exclusivitate,

direcţiile proprii de dezvoltare, iar experienţa economică internaţională în domeniul leasingului

poate fi asimilată selectiv în concordanţă cu particularităţile economice şi tradiţiile societăţii

noastre. Implementarea „Strategiei de dezvoltare a întreprinderilor mici şi mijlocii” şi realizarea

prevederilor planului de acţiuni privind „Amplificarea resurselor financiare destinate

Întreprinderilor Mici şi Mijlocii” sunt orientate spre: finanţarea operaţiunilor de leasing,

elaborarea îndrumarelor şi regulamentelor care ar permite transferul terenurilor, clădirilor,

echipamentelor şi capacităţilor de producţie, proprietate de stat şi municipale, utilizate de către

întreprinderile mici pe bază de arendă, răscumpărare, leasing sau management de trust.

Analiza lucrărilor ştiinţifice, elaborate de autorii străini şi cei autohtoni, şi studierea

situaţiei pe piaţa leasingului, în Republica Moldova şi Europa, au demonstrat că afacerile de

leasing sunt însoţite de unele fenomene negative, între care menţionăm: caracterul inadecvat al

suportului legislativ, lipsa sistemului de indicatori financiari şi statistici privind fundamentarea

şi urmărirea rezultatelor, calitatea redusă a serviciilor de leasing, ineficienţa gestiunii riscurilor

financiare etc. Rezultatele cercetării pot constitui un real suport ştiinţifico-teoretic al soluţionării

acestor probleme şi confirmă actualitatea temei.

Gradul de studiere a temei de cercetare. Tema de cercetare înglobează un spectru larg de

probleme privind operaţiunile de leasing, procesul investiţional şi mecanismul de finanţare. O

asemenea complexitate permite identificarea unor categorii fundamentale în cadrul cercetării

date. În opinia autorilor, leasingul poate fi considerat o categorie fundamentală de cercetare. O

percepere corectă a importanţei conceptului de leasing, precum şi a existenţei unei intercorelări

strânse între finanţe, ca ştiinţă economică, şi gestiunea reală a finanţelor permite aplicarea

analizei de sistem în cadrul cercetărilor din acest domeniu.

5

Relaţiile funcţionale specifice leasingului îşi găsesc concretizarea în complementaritatea

dintre arendă şi leasing, dar care trebuie delimitate de relaţiile interne specifice fiecărui contract

financiar. În aria de cercetare, a fost inclusă problematica leasingului financiar, ţinând cont de

potenţialul financiar al agenţilor economici şi de nevoile de resurse financiare în scopul atingerii

obiectivelor de activitate şi dezvoltarea proceselor investiţionale din cadrul economiei naţionale.

În acest context, e necesară sublinierea faptului că, în practica cercetării economice din

Republica Moldova, s-au realizat o serie de investigaţii în sfera arenzii, politicilor creditare şi de

finanţare a întreprinderii, direcţiilor de stabilizare macroeconomică şi reformelor economice.

Însă, concentrarea studiilor asupra problematicii operaţiunilor de leasing, pornind de la definirea

conceptului şi până la evaluarea multitudinii de corelaţii între diferitele fenomene

interdependente specifice procesului investiţional şi politicii de finanţare, reprezintă un aport

original în sfera ştiinţelor economice prin elementele ce certifică noutatea ştiinţifică.

În teză, sunt luate în considerare rezultatele cercetărilor realizate de importante centre

internaţionale de cercetări economice şi financiare, dintre care menţionăm: The European

Federation of Leasing Company Associations, European Credit Research Institute (ECRI),

ECASS at the Institute for Social and Economic Research, Consortium for Educational Policy

Analysis University of Missouri Resource Centers, The Centre for Enterprise and Economic

Development Research (CEEDR), National Bureau of Economic Research (NBER), Academia

de Studii Economice din Bucureşti, Universitatea din Alba Iulia etc.

Dintre centrele naţionale de cercetări în domeniul economic şi financiar menţionăm:

Academia de Studii Economice din Moldova, Centrul de Investigaţii Strategice şi Reforme,

Institutul Naţional de Economie şi Informaţie, Centrul de Studiere a Problemelor Pieţei al

Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea Agrară din

Moldova, Agenţia Statelor Unite ale Americii pentru Dezvoltarea Internaţională (USAID),

proiectul BIZPRO.

Scopul şi sarcinile lucrării

Scopul lucrării constă în sistematizarea şi relevarea esenţei leasingului financiar,

identificarea tuturor aspectelor economice ale leasingului financiar prin prisma analizei activităţii

companiilor de leasing din Republica Moldova, prin prisma procesului decizional privind

evaluarea proiectelor de finanţare prin leasing, precum şi determinarea direcţiilor de dezvoltare a

activităţii de leasing în vederea sporirii eficienţei investiţionale în cadrul economiei naţionale.

Pentru materializarea scopului cercetării, au fost formulate următoarele sarcini:

- analiza abordărilor conceptuale privind definiţia şi clasificarea operaţiunilor de leasing;

- identificarea avantajelor şi dezavantajelor operaţiunilor de leasing;

6

- determinarea rolului şi locului leasingului financiar în finanţarea afacerilor la nivel

microeconomic;

- cercetarea aspectelor privitoare la bazele metodologice ale operaţiunilor de leasing

financiar;

- argumentarea necesităţii utilizării leasingului financiar în cadrul activităţii întreprinderilor

din Republica Moldova;

- elaborarea sistemului de indicatori privind analiza financiară a companiilor de leasing;

- evidenţierea principalilor factori care influenţează modul de finanţare prin leasing

financiar;

- formularea recomandărilor referitoare la crearea unui sistem eficient de management

financiar la întreprinderile prestatoare de servicii de leasing;

- elaborarea metodei de previziune financiară în cadrul companiilor de leasing în vederea

optimizării serviciilor de leasing în Republica Moldova.

Sarcinile tezei au determinat structura ei, alcătuită din introducere, trei capitole,

concluzii şi recomandări, bibliografie, anexe, cuvinte-cheie.

În introducere este argumentată actualitatea, importanţa, necesitatea şi gradul de studiere

a temei cercetate, sunt formulate scopul şi sarcinile lucrării şi sunt prezentate elementele în care

rezidă noutatea ştiinţifică, semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă a tezei.

Capitolul I „Dezvoltarea şi particularităţile economice a operaţiunilor de leasing”

cuprinde descrierea istoricului leasingului, analiza conceptului de leasing, a conţinutului

economic, specificul operaţiunilor de leasing, criteriile de clasificare, funcţiile şi principiile de

leasing şi analiza experienţei internaţionale în realizarea operaţiunilor de leasing.

În capitolul II „Aspectele economice ale leasingului financiar în cadrul activităţii

investiţionale”, sunt prezentate particularităţile procesului decizional în analiza proiectelor

investiţionale finanţate prin leasing financiar, sunt analizate avantajele şi limitele leasingului în

finanţarea investiţiilor, s-a efectuat o evaluare a operaţiunilor de leasing financiar prin prisma

implicaţiilor fiscale, precum şi a fost argumentată necesitatea integrării factorilor de risc în

aprecierea activităţilor finanţate prin leasing.

Capitolul III „Mediul investiţional din Republica Moldova şi direcţiile de acţiune

privind dezvoltarea leasingului financiar în cadrul companiilor de leasing” prezintă analiza

mediului investiţional şi piaţa serviciilor de leasing din Republica Moldova, analiza comparativă

a situaţiei financiare a companiilor de leasing, elaborarea sistemului de indicatori în vederea

analizei şi previziunii activităţii financiare a companiilor de leasing.

Obiectul cercetării îl constituie leasingul financiar ca modalitate de finanţare a activităţii

şi factor de promovare a investiţiilor, studierea influenţei leasingului financiar asupra rezultatelor

7

financiare ale întreprinderilor, precum şi previziunea indicatorilor financiari ai companiilor ce

prestează servicii de leasing.

Suportul metodologic. Scopul şi sarcinile formulate au determinat utilizarea diverselor

metode, precum: metoda normativă, metoda statistică, metoda grafică, de sinteză, analiza

economică, compararea, inducţia şi deducţia, aplicate în dialectica cunoaşterii materiei şi

societăţii, modelarea economico-matematică, precum şi alte procedee şi instrumente de

cunoaştere ştiinţifică a proceselor economice. Suportul teoretico-ştiinţific al tezei l-au constituit concepţiile şi lucrările economiştilor

de renume din străinătate şi din ţară, printre care îi menţionăm pe: Halpern P., Weston J.,

Brigham E., Poleac M., Horn V., Erhard M., Dragota V., Stancu I., Sandu Gh., Kovalev V.,

Blank I., Roşcovan M., Perebenos M., Cechina E., Cobzari L., Termin S., Certan I., Şpac G.,

Griciuc P., Cauş-Ţapu L. Goreacii V., Bajerean E., Botnari N., Mocanu N., Ulian G., Trifan M.,

Gribincea L., Albu E.

Suportul informaţional al lucrării l-au constituit materialele factologice şi datele

statistice furnizate de Banca Naţională a Moldovei, Biroul Naţional de Statistică; actele

legislative şi normative ale Republicii Moldova; lucrările de specialitate editate în Republica

Moldova, România, Rusia şi în alte ţări; materialele conferinţelor internaţionale, precum şi

publicaţiile din presa periodică. În scopul cercetării, au fost studiate o serie de lucrări teoretice de

uz general şi de specialitate, bazele de date şi studii ale unor organisme de mare prestigiu,

precum: Banca Mondială, Asociaţia europeană de leasing, Asociaţia de leasing din România,

Fondul Monetar Internaţional, materialele TACIS şi UNPD, USAID etc.

Noutatea ştiinţifică a rezultatelor cercetării constă în:

1. Identificarea metodei de evaluare a deciziilor financiare şi determinarea unor criterii de

evaluare a proiectelor investiţionale finanţate prin leasing financiar.

2. Elaborarea metodologiei de analiză a eficienţei activităţii investiţionale finanţate parţial

sau integral prin intermediul leasingului financiar.

3. Delimitarea unor condiţii şi direcţii necesare promovării leasingului financiar ca formă de

investire în dezvoltarea Republicii Moldova.

4. Elaborarea unui sistem de indicatori financiari în vederea aplicării acestora în procesul de

analiză financiară a activităţii companiilor de leasing.

5. Elaborarea metodologiei de planificare financiară a companiilor de leasing şi validarea

acesteia în baza datelor a patru companii de leasing din Republica Moldova.

8

Semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă a tezei rezultă din recomandările pe care le

conţine şi contribuţia rezultatelor la sporirea eficienţei domeniilor vizate. Printre cele mai

importante recomandări menţionăm:

• Identificarea aspectelor specifice operaţiunilor de leasing necesare dezvoltării pieţei

leasingului, precum şi a condiţiilor favorabile ale mediului investiţional;

• Determinarea principiilor alegerii condiţiilor optime de finanţare în baza ratei dobânzii

echivalente la credit;

• Argumentarea condiţiilor favorabile din punct de vedere al impactului fiscalităţii;

• Identificarea reglementărilor legale în vederea dezvoltării activităţilor de leasing

financiar;

• Aprecierea influenţei riscurilor în cadrul operaţiunilor de leasing financiar;

• Evaluarea activităţii de leasing în baza sistemului de indicatori financiari;

• Previziunea rezultatelor financiare în funcţie de volumul de vânzări preconizat şi în

funcţie de volumul activelor investite în afacere;

• Formularea propunerilor privind dezvoltarea activităţii companiilor de leasing în

Republica Moldova.

Aprobarea rezultatelor. Principalele aspecte din lucrare au fost expuse de autor în 8

lucrări ştiinţifice, inclusiv 2 lucrări publicate în reviste ştiinţifice cu recenzenţi, cu un volum total

de 3,2 coli de autor, prezentate în cadrul conferinţelor ştiinţifice internaţionale desfăşurate la

Academia de Studii Economice din Moldova, Academia de Studii Economice din Bucureşti,

Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea Agrară de Stat din Moldova, congrese, reviste

de specialitate.

Concluziile şi recomandările formulate în teză pot fi utilizate în: activitatea Ministerului

Economiei şi Comerţului şi a departamentelor implicate în procesul reglementării privind

promovarea investiţiilor şi dezvoltarea Republicii Moldova; în activitatea companiilor de leasing

şi a întreprinderilor din diferite ramuri ale economiei naţionale. Cercetările realizate pot constitui

premise şi elemente conceptuale şi metodologice pentru investigaţiile ştiinţifice viitoare. Teza

poate fi utilizată ca suport metodologic în procesul didactic din instituţiile de învăţământ

superior.

Cuvinte-cheie: arendă finanţată, leasing, locaţiune financiară, leasing financiar, leasing

operaţional, leasing internaţional, rată de leasing, dobânda, locatar, locator, contract de leasing,

fluxuri de numerar actualizate, comision.

9

Capitolul I. DEZVOLTAREA ŞI PARTICULARITĂŢILE ECONOMICE ALE

OPERAŢIUNILOR DE LEASING

1.1. Conceptul, conţinutul economic şi caracteristica operaţiunilor de leasing

Schimbările ce survin în economia mondială, cerinţele faţă de progresul tehnico-ştiinţific

în privinţa înlocuirii fondurilor fixe, precum şi necesitatea utilizării mai eficiente a resurselor

financiare presupun utilizarea noilor metode de reînnoire a bazei tehnico-materiale. Din aceste

considerente, leasingul, în ultimele decenii, a devenit un instrument netradiţional şi eficient de

investire.

Operaţiunile de tip „leasing” erau cunoscute în Babilonul antic cu 2000 de ani î.e.n.

Problemele de leasing şi-au găsit reflectarea în „Ritoricile” lui Aristotel şi în „Instituţiile” lui

Iustinian: „ca să primeşti profit nu este necesar să dispui de avere sau utilaj în proprietate, este

suficient să ai dreptul să-l utilizezi şi să ai venit”.[59, p.12, 27, p.37]

Includerea leasingului în practica relaţiilor economice se atribuie anului 1877, când

compania telefonică „Bell” a decis să nu vândă aparatele telefonice produse de aceasta, dar să le

ofere în arendă. [59, p.19]

Leasingul a apărut pentru prima dată în Statele Unite ale Americii, soldându-se cu o

pătrundere treptată, în alte ţări, în special din Europa.

În S.U.A., leasingul a fost reglementat prin United States Uniform Consumer Credit

Code şi prin Uniform Commercial Code. În Marea Britanie, Franţa şi Belgia, s-au elaborat

reglementări, care definesc relaţiile contractuale de bază privind leasingul şi precizează formele

pe care le include.

Apariţia şi dezvoltarea leasingului au fost determinate de cauze obiective. Astfel,

întreprinderile din S.U.A., Marea Britanie şi din alte ţări se confruntau cu dificultăţi în finanţarea

afacerilor, ca urmare a rigidităţii formelor şi procedeelor existente. Operaţiunile de leasing au

fost introduse abia în anul 1952 în SUA şi extinse, începând cu anul 1962, şi în principalele ţări

dezvoltate ale lumii, în prezent deţinând locul principal între formele de finanţare şi creditare ale

investiţiilor.

Există diferite accepţiuni ale noţiunii de leasing. Din punct de vedere al specialiştilor în

domeniul financiar, leasingul reprezintă o tehnică originală de finanţare pe termen mediu sau

lung, practicată de o societate financiară, având drept suport juridic un contract de închiriere de

bunuri ”. [59, p.22]

O definiţie mai amplă a noţiunii de leasing ar putea fi următoarea: formă de comerţ şi de

finanţare prin locaţie de către instituţiile financiare specializate în aceste operaţiuni, de instituţii

10

financiare sau direct de producători, companiilor care fie că realizează operaţiuni de un anumit

specific, fie nu dispun de suficiente fonduri proprii ori împrumutate pentru a le cumpăra. Pe de

altă parte, leasingul este o formă de închiriere - realizată de societăţi financiare specializate - a

unor bunuri de echipament de către beneficiarii care nu dispun de fonduri proprii sau

împrumutate pentru cumpărarea acestora de la producători.

Pe continentul american, fără a avea o definiţie clară, operaţiunile de leasing au fost

identificate spre sfârşitul secolului al XIX-lea, odată cu apariţia afacerilor în domeniul

telecomunicaţiilor, când aparatele telefonice au fost puse la dispoziţia abonaţilor prin încheierea

unui contract de "lease" ”. [59, p.18]

Ca operaţiune distinctă, în anii ´30, au început operaţiunile de "lease financing" pentru

finanţări în domeniul imobiliar, primele tranzacţii fiind sub forma de "sale and lease-back".

Astfel, un proprietar îşi vindea terenul sau clădirea unui intermediar financiar, respectiv

unei societăţi specializate de leasing, procurându-şi astfel capital de lucru şi continuându-şi

activitatea prin utilizarea aceloraşi facilităţi în baza contractului de "lease". Succesul şi

ascensiunea rapidă a acestui gen de operaţiuni au fost determinate, în mod esenţial, de facilităţile

şi avantajele de ordin fiscal de care au beneficiat atât utilizatorii, cât şi societăţile finanţatoare.

[24, p.20]

Operaţiunile de leasing au fost susţinute financiar, în Statele Unite, de către societăţile de

asigurări, care, în anii ´50, şi-au administrat resursele prin finanţarea pe scară largă a unor

operaţiuni de leasing imobiliar şi de echipamente industriale, creând astfel un sistem caracteristic

de finanţare în aceste domenii. [59, p.21]

Prima definiţie juridică a leasingului în Europa a apărut în Franţa, în anul 1966, când, sub

denumirea de "credit-bail", au fost definite operaţiunile de leasing (însă, doar pentru bunuri

imobiliare), prin evidenţierea funcţiilor economice ale acestuia şi a caracterului comercial al

operaţiunii, leasingul reprezentând o modalitate de finanţare a investiţiilor societăţilor

comerciale, dreptul de proprietate asupra investiţiilor constituind însăşi garanţia valabilă juridic.

În continuare, în anul 1967, a fost definit leasingul imobiliar, iar în anul 1971 a fost

definit pentru prima dată leasingul mobiliar în Belgia, ambele cu evidenţierea caracteristicilor

economice ale operaţiunii şi a transmiterii către utilizator a riscurilor şi sarcinilor ce rezultă din

folosinţa bunurilor. [13, p.18-20]

În perioada 1971-1972, leasingul a fost definit şi în legislaţia germană, printr-o tratare

succintă, iar, în anul 1986, legea italiană şi cea elenă au definit, în mod expres, locaţiunea

financiară, atât pentru bunurile mobile, cât şi pentru cele imobile.

Pe continentul european, aceste evoluţii din deceniile şapte şi opt ale secolului trecut au

fost determinate, în mod evident, de perioada creşterii economice existente şi de faptul că

11

leasing-ul a avut o contribuţie importantă atât la atingerea scopului economic al dezvoltării

investiţiilor, cât şi la latura socială, facilitând procurarea de locuinţe şi bunuri de folosinţă

îndelungată.

Armonizarea cadrului juridic pentru leasingul internaţional s-a realizat, la 28 mai 1988,

prin adoptarea Convenţiei privind leasingul financiar internaţional de către Comisia Institutului

Internaţional de Uniformizare a Dreptului Privat (UNIDROIT) de la Ottawa, la care au aderat 59

de ţări semnatare şi participante. [13, p.80]

Rezultatele acestei convenţii au contribuit la eliminarea unor impedimente legate de

leasingul financiar internaţional şi la realizarea echilibrului între interesele părţilor implicate în

acest tip de tranzacţie.

În preambulul convenţiei, se stipulează raţiunile care au stat la baza adoptării ei:

• importanţa eliminării constrângerilor juridice existente în derularea tranzacţiilor de

leasing internaţional şi menţinerea echilibrului între interesele părţilor implicate,

• necesitatea de a conferi leasingului financiar internaţional mai multă accesibilitate,

• adaptarea regimurilor juridice privind contractul de închiriere la relaţiile tripartite

existente în cazul leasingului,

• utilitatea stabilirii anumitor reguli legate, în principal, de prevederile dreptului comercial

şi privat privind operaţiunile de leasing.

Convenţia defineşte principalele drepturi şi obligaţii pe care le au părţile, în virtutea unui

contract de leasing. Prevederile convenţiei au caracter general, de regulă, ele aplicându-se tuturor

contractelor de leasing, dacă, în textul acestora, nu s-a renunţat la prevederile convenţiei.

Convenţia instituie, însă, numai cadrul juridic pe baza căruia urmează să se deruleze operaţiunile

de leasing şi să se soluţioneze litigiile apărute, lăsând pe seama dreptului comun determinarea

instanţelor competente de soluţionare a litigiilor. Convenţia cuprinde norme de drept comercial şi

civil, pe care le adaptează relaţiilor triunghiulare care apar într-o operaţiune de leasing.

O critică importantă a prevederilor convenţiei a constat în faptul că exclude din

caracteristicile esenţiale ale contractului de leasing posibilitatea opţiunii finale de cumpărare a

bunului respectiv.

În Europa, organul reprezentativ pentru industria leasingului este Federaţia Europeana a

Asociaţiilor Naţionale ale Companiilor de Leasing – Leaseurope, fondată în 1973. Deşi

Leaseurope a fost înfiinţată cu intenţia de a fi un forum în care să se discute problemele specifice

acestei noi forme de finanţare, între timp, a devenit o instituţie de promovare a intereselor

membrilor săi în tratativele cu Comisia Uniunii Europene, Consiliul Internaţional de Standarde

Contabile etc. Unele organizaţii de leasing concentrează interese zonale: Asociaţia Americană a

Leasingului de Echipamente (ELA - Equipment Leasing Associations), Federaţia Sud -

12

Americană de Leasing, Asociaţia asiatică şi cea japoneză de leasing, Asociaţia Companiilor de

Leasing din România etc. [69, p.55,98]

Problema esenţială a terminologiei leasingului constă în faptul că prin „leasing” se

înţelege fie leasingul financiar (arenda finanţată), fie toate relaţiile de arendă.

Literatura de specialitate cu privire la leasing oferă ambele abordări de utilizare a acestui

termen. Utilizarea termenului de „leasing” în mod diferit conduce la apariţia unor deosebiri

considerabile în caracteristica relaţiilor economice ce rezultă din operaţiunea de leasing.

În consecinţă, în ştiinţa economică, nu s-a definitivat un concept unic şi unanim acceptat

de „leasing”. Spre exemplu, din punctul de vedere al lui V.Gazman, „leasingul este o totalitate

de relaţii economice care se derulează într-o operaţiune bazată pe creditarea investiţiei care

constă din procurarea şi arenda ulterioară a activului”. [59, p.15]

În practica internaţională, termenul de „leasing” se aplică pentru marcarea diferitelor

afaceri, bazate pe arenda mărfurilor de consum îndelungat (al mărfurilor investiţionale).

Economistul Smirnov A.L. subliniază că: „leasingul este arenda, pe termen lung, a maşinilor,

utilajelor şi a altor mărfuri cu destinaţie investiţională, procurate de arendator pentru arendaş cu

scopul utilizării în producţie, păstrând drepturile de proprietate după arendator pentru tot

termenul contractului de arendă”. [70, p.19]

Această părere se fundamentează prin definiţia Federaţiei Europene a Asociaţiilor

Naţionale ale Companiilor de Leasing: leasingul este contractul de arendă a mărfurilor

industriale, a imobilelor utilizate în scopuri de producţie de către arendaş, în timp ce mărfurile se

procură de arendator, care îşi păstrează drepturile de proprietate pentru toată perioada

contractului de leasing.

De asemenea, în literatura economică, leasingul este examinat ca o formă de

antreprenoriat, îndreptat la investirea resurselor financiare în bunuri, transmise, în bază de

contract, persoanelor fizice sau juridice pe un anumit termen, ca o acţiune din contul altuia, adică

administrarea bunurilor străine din însărcinarea comitentului, ca o formă progresivă a relaţiilor

economice externe, ca un gen specific de arendă care îmbină elemente ale relaţiilor de arendă

obişnuite şi elemente ale unei forme de finanţare a investiţiilor de producţie, alternativă a

creditului bancar. [66, p.15]

În lucrările economistului M. Gringruz, se precizează că: „orice definiţie a leasingului

este limitată şi nu poate ţine cont de toate formele manifestării acestui tip nou al creditului”. [41,

p.6]

Actualmente, în literatura economică, există o multitudine de tratări a naturii economice a

leasingului. Complexitatea esenţei acestei categorii economice se explică prin faptul că leasingul

este o categorie integră care încorporează arenda, creditul comercial şi vânzarea-cumpărarea.

13

Considerăm că esenţa relaţiilor de leasing este cel mai bine redată în expunerea lui

Goremîchin V.A.: „leasingul are o triplă bază complicată şi păstrează în sine concomitent

particularităţile afacerii de credit, activităţii investiţionale şi de arendă, care se combină şi se

interferează reciproc, formând o formă nouă organizaţional-juridică de afaceri”. [63, p. 10]

În limba română, termenul de leasing este preluat din terminologia economică şi

comercială engleză, unde s-a impus de aproximativ un secol, fiind utilizat în ţările europene

occidentale. Cuvântul „Leasing" se formează de la rădăcina verbului „to lease", traducându-se

prin „a închiria". În decursul timpului, acest interes s-a „adaptat" operaţiunilor economice pe

care le reprezintă, fiind azi mai bine exprimate prin verbele „to rent" sau „to hire".

Definiţiile oferite de diferitele legislaţii naţionale ale statelor europene prezintă aceleaşi

caracteristici esenţiale ale leasingului. Identitatea de structură a operaţiunilor de leasing îşi are

explicaţia în originea comună a diferitelor reglementări naţionale, inclusiv în dreptul american.

Diferenţele dintre unele reglementări ale leasingului rezidă în importanţa pe care statele o

acordă aspectelor financiare cu privire la leasing.

Din punct de vedere legal, în Republica Moldova, leasingul este reglementat de

prevederile Legii cu privire la leasing nr. 59-XVI din 28.04.2005. [4]

În legislaţia Republicii Moldova, operaţiunile de leasing sunt definite ca fiind acele

operaţiuni prin care „locatorul” procură, cu titlu de proprietate, echipamentul indicat de locatar

de la vânzătorul stabilit de acesta şi îl acordă contra plată locatarului în posesiune şi folosinţă

temporară în scopuri de întreprinzător”. [4]

Definiţia dată este construită pe structura clasică a unui contract: părţi, conţinut şi obiect.

Astfel, după cum este formulată definiţia, se înţelege că nu intră în sfera operaţiunilor de leasing

operaţiunile al căror obiect a fost fabricat ori construit chiar de locator, ori un bun achiziţionat

chiar de utilizator (lease-back). Prin urmare, formularea obiectivelor leasingului (arendei) sunt

redate în definiţia expusă în art.923 (p.1) Codul civil. [8]

Prin leasing se înţeleg relaţiile de patrimoniu când o organizaţie (utilizatorul) se

adresează alteia (compania de leasing) cu rugămintea de a procura utilajul necesar pentru a-i fi

transmis în utilizare temporară.

În ştiinţa economică, părerile privind esenţa economică a leasingului sunt controversate.

Conţinutul şi rolul acestuia, în teorie şi practică, se tratează în mod diferit, iar uneori chiar

contrar. Unii privesc leasingul ca pe o metodă de creditare a activităţii de antreprenoriat, în timp

ce alţii îl asociază cu arenda pe termen lung sau cu una din formele sale, care, la rândul lor, se

reduc la relaţii de închiriere sau antrepriză.

14

Se mai consideră că leasingul, prin specificul relaţiilor de vânzare-cumpărare ale

mijloacelor de producţie sau al dreptului de utilizare a patrimoniului străin, se interpretează ca

formă de gestionare a patrimoniului străin în baza dispoziţiei persoanei de încredere.

Definiţiile diverse ale leasingului ţin cont, parţial, de unele forme de evidenţiere a acestui

instrument investiţional specific. La baza leasingului, stă desprinderea, din dreptul de proprietate,

a drepturilor de posedare şi de utilizare. Leasingul prezintă în sine o formă a activităţii de

întreprinzător, ce exprimă relaţiile de proprietate. Ca o categorie economică, el are propriul

conţinut şi diverse forme de manifestare.

Sistemul relaţiilor de leasing include conţinutul, subiectul, obiectul, procedurile,

reglementarea juridică şi plăţile de leasing şi este prezentat în Anexa 1. Ca în oricare alt proces

economic, pornind de la interacţiunea dialectică a conţinutului şi faptelor, în activitatea

leasingului, e necesară evidenţierea importanţei şi formelor ei organizatorice pentru a fi

implementate în practica diferitelor structuri economice.

În regimurile juridice ale diverselor ţări, există o multitudine de definiţii privind tipurile

leasingului. Clasificarea leasingului după anumite criterii este împovărată de o serie de

circumstanţe. Clauzele prevăzute de participanţii la leasing denotă diversitatea formelor

leasingului, deşi, deseori, e complicat a le delimita. Trăsăturile unui sau altui tip, într-un fel sau

altul, pot fi întrunite într-un contract în funcţie de intenţiile părţilor.

Leasingul financiar nu poate fi confundat cu arenda finanţată. Deşi între ele similitudini,

pot fi evidenţiate un şir de deosebiri, printre care cele mai importante se referă la:

• În leasing nu pot fi transmise terenul şi resursele naturale, în timp ce, în arendă

finanţată, aceste resurse se includ.

• Locatorul, până a transmite bunurile în leasing, trebuie să le procure în proprietate

sau să le producă singur.

• În cazul arenzii finanţate, în momentul încheierii contractului, arendatorul deja

deţine în proprietate bunul, adică este luat în evidenţă în bilanţul său contabil.

Sinteza conţinutului economic al leasingului, ca formă de investire, denotă faptul că, mai

întâi de toate, a apărut mecanismul afacerilor de leasing, prin care instituţiile financiare au

procurat, la cerinţa întreprinderilor industriale, maşini şi utilaje pe care le transmiteau acestora

din urmă în arendă, şi apoi aceste relaţii au fost reglementate juridic.

Operaţiunile de leasing presupun o metodă de finanţare, de creditare şi de dezvoltare a

bazei tehnico-materiale a întreprinderilor cu posibilităţi limitate de atragere a surselor de

finanţare, precum şi o metodă de investire a mijloacelor, disponibile sau împrumutate, în active

pe termen lung.

15

Analiza aspectelor conceptuale cu privire la leasing oferă o definire mai amplă care

reflectă complexul de relaţii economice: de arendă, de credit şi investiţii, ce apar în momentul

transmiterii în proprietate temporară şi utilizarea mijloacelor obţinute în leasing.

În comparaţie cu alte state, unde leasingul are o dezvoltare continuă şi permanentă, în

Republica Moldova, cu toate că există legea cu privire la leasing şi oportunităţi reale, piaţa

serviciilor de leasing se află în continuă dezvoltare. În opinia noastră, pentru reflectarea rolului

şi a importanţei leasingului în promovarea climatului investiţional este esenţială, într-o primă

etapă, clasificarea tipurilor de leasing şi determinarea funcţiilor operaţiunilor de leasing în

activitatea investiţională.

1.2. Criteriile de clasificare şi funcţiile leasingului

Leasingul este o modalitate modernă de finanţare prin care clientul beneficiază de un bun,

plata făcându-se eşalonat pe perioada contractului de leasing, ratele plătite fiind deductibile în

funcţie de tipul contractului de leasing. Comparativ cu alte forme de finanţare, leasingul dispune

de avantajul eliminării birocraţiei necesare acordării unui credit, precum şi a garanţiilor

financiare doar cu bunul ce face obiectul contractului de leasing.

Clasificările existente privind leasingul sunt, într-o oarecare măsură, condiţionale. Însă,

pentru organizarea activităţii practice direcţionate în domeniul însuşirii relaţiilor de leasing, un

rol deosebit îl are definirea corectă a metodelor, formelor şi a căilor de realizare a acestora.

În literatura economică, nu există o tratare unică ale tipurilor de leasing şi se admite

combinaţia de noţiuni. Până în prezent, nu a fost determinat nici nomenclatorul relaţiilor de

leasing. Delimitările între ele nu întotdeauna sunt bine conturate, iar caracteristicile unui sau mai

multor tipuri de leasing pot fi combinate în acelaşi contract. [13, p.35; 15, p.13-15]

Nu există o determinare şi o uniformitate în terminologie, care ar asigura aparatul

conceptual al teoriei şi practicii activităţii de leasing. Drept exemplu, acelaşi tip de leasing poate

fi şi financiar şi capital, şi direct şi standard. Se observă neconcordanţă şi în caracteristicile

leasingului care se utilizează la determinarea tipului acestuia.

Este necesar să se menţioneze că, odată cu adoptarea legii „Cu privire la leasing”, în

Republica Moldova, au apărut schimbări pozitive în acest domeniu. În conformitate cu această

legea, leasingul se subîmparte în:

a) leasingul financiar, operaţiune care trebuie să îndeplinească anumite condiţii;

b) leasingul operaţional, operaţiune care nu îndeplineşte niciuna din condiţiile contractului

de leasing financiar;

c) leasingul barter, operaţiune, în cadrul căreia locatarul achită valoarea ratelor de leasing

prin bunuri al căror proprietar este;

16

d) leasingul compensaţional, operaţiune, în cadrul căreia locatorul primeşte în contul

ratelor de leasing marfă produsă cu utilajul - obiect al leasingului;

e) lease-back, operaţiune în cadrul căreia o parte transmite altei părţi proprietatea unui bun

cu scopul de a-l lua ulterior în leasing;

f) leasingul de consum, operaţiune de leasing, în cadrul căreia locatarul are calitatea de

consumator, definită în legislaţia privind protecţia consumatorului;

g) leasingul direct, operaţiune de leasing, în cadrul căreia locatorul întruneşte, concomitent,

şi calitatea de furnizor al bunului;

h) leasingul intern, operaţiune de leasing, în cadrul căreia toţi subiecţii sunt rezidenţi ai

Republicii Moldova;

i) leasingul internaţional, operaţiune de leasing în cadrul căreia locatorul sau locatarul nu

este rezident al Republicii Moldova.

Standardul Internaţional de Contabilitate IAS 17 „Leasing” prevede clasificarea

leasingului în:

• leasingul financiar, care este operaţiunea ce transferă, în mare măsură, toate

riscurile şi avantajele aferente dreptului de proprietate asupra bunului. Titlul de

proprietate poate fi transferat, în cele din urmă, sau nu.

• leasingul operaţional este operaţiunea de leasing ce nu intră în categoria leasingului

financiar.

• leasingul irevocabil reprezintă operaţiunea de leasing care este revocabilă, doar:

- dacă survine un eveniment contingent a cărui producere era puţin probabilă;

- cu permisiunea locatorului;

- în cazul în care locatarul contractează cu acelaşi locator un nou leasing privind

acelaşi bun sau unul echivalent; sau

- în momentul plăţii, de către locatar, a unei sume suplimentare, astfel, încât, la

începutul contractului de leasing, continuarea lui este certă, într-o măsură

rezonabilă.

Totuşi, menţionăm că standardul internaţional de contabilitate IAS 17 „Leasing” nu

conţine cerinţe specifice pentru leasingul operaţional care devin oneroase. [13, p.186]

Conform standardului naţional de contabilitate 17 "Contabilitatea arendei (chiriei)"-

leasingul reprezintă un tip de arendă, în cadrul căreia locatorul (creditorul financiar) procură

în proprietate utilajul indicat de locatar (beneficiarul de leasing) de la un anumit

vânzător (furnizor) şi îl cedează locatarului contra unei plăţi pentru utilizare temporară în

scopuri de antreprenoriat. Leasingul este tratat drept activitate de întreprinzător desfăşurată în

vederea investirii, pe baze contractuale, a mijloacelor, temporar, disponibile sau împrumutate.

17

Conform standardului naţional de contabilitate, deosebim:

- leasingul direct – care prevede procurarea de către locator a utilajului de la furnizor cu

instalarea şi transmiterea acestuia locatarului contra unei plăţi pentru utilizare temporară.

- leasingul reversibil - procurarea de către locator a utilajului care staţionează la agentul

economic (locatar) şi transmiterea (cedarea) celui din urmă contra unei plăţi pentru

utilizare temporară.

Articolul 5, alineatul18, din Codul Fiscal al Republicii Moldova, defineşte contractul de

leasing financiar – orice contract de leasing care îndeplineşte cel puţin una din următoarele

condiţii:

• riscurile şi beneficiile aferente dreptului de proprietate asupra bunului, care face

obiectul leasingului, să fie transferate locatarului în momentul încheierii contractului de

leasing.

• suma ratelor de leasing să reprezinte cel puţin 90% din valoarea de intrare a bunului dat

în leasing.

• contractul de leasing să prevadă expres transferul către locatar, în momentul expirării

contractului, a dreptului de proprietate asupra bunului care face obiectul leasingului.

• perioada de leasing să depăşească 75% din durata de funcţionare utilă a bunului

care face obiectul.

În viziunea unor autori, leasingul, fiind un tip specific de arendă, se clasifică în financiar

şi operaţional, reflectându-se în rapoartele financiare ale arendatorului şi arendaşului în acelaşi

mod, ca şi în cazul operaţiilor obişnuite de arendă.

Tranzacţiile privind vânzarea activelor cu arendă reversibilă ulterioară (leasing reversibil)

cuprind două operaţiuni principale:

a) vânzarea-cumpărarea activului;

b) transmiterea acestui activ în arendă vânzătorului cu atribuţii de arendaş.

În activitatea practică ce ţine de efectuarea operaţiunilor de leasing, leasingul se

diferenţiază în funcţie de forma de organizare şi tehnica derulării, conform caracteristicii ce ţine

de durata afacerilor, volumul de deservire a serviciilor arendaşului şi mărimea răscumpărării a

obiectelor.

I. În funcţie de forma de organizare şi tehnica derulării operaţiilor, leasingul poate fi:

- leasing direct, care reprezintă forma relaţiilor financiare în care producătorul utilajului

sau proprietarul proprietăţii se manifestă în calitate de persoană ce o oferă în leasing.

Pentru efectuarea operaţiunilor de leasing întreprinderile, producătoare de utilaj creează,

în structura lor, departamente speciale în cadrul serviciilor de marketing. Activitatea fără

intermediari nu numai că simplifică esenţial mecanismul afacerii şi diminuează cheltuielile

18

pentru efectuarea acesteia, dar şi permite producătorului să obţină toate facilităţile economice de

la leasingul producţiei sale şi să le utilizeze la lărgirea şi reconstrucţia tehnică a producţiei.

Luând în considerare faptul că agenţii de vânzări din ţara noastră nu pot realiza utilajul

din cauza situaţiei economice, leasingul va permite lărgirea pieţei de desfacere a utilajului şi va

stabiliza situaţia financiară a acestora.

Este necesar de menţionat că, în cazul leasingului direct, relaţiile financiare apar în

momentul achitării plăţilor de leasing de către locatari şi primirii plăţilor de leasing de către

locatori. În afară de aceasta, relaţiile financiare pot apărea în momentul asigurării maşinilor şi

utilajului atât la locator cât şi la locatar. [27, p. 104]

- leasing indirect, care prevede transmiterea proprietăţii în leasing prin intermediari.

Această formă de leasing este cea mai răspândită şi se asociază cu realizarea mărfii prin achitarea

în rate. Intermediarul, adică locatorul iniţial, finanţează procurarea mijloacelor de producţie ale

producătorului şi le livrează utilizatorului, adică locatarului, iar apoi, periodic, primeşte plăţi de

leasing de la arendaş. În leasingul indirect, participă cel puţin trei persoane: întreprinderea,

compania de leasing şi locatarul, dar el poate include şi un număr mai mare de participanţi, în

conformitate cu care se va modifica şi numărul subiecţilor relaţiilor financiare.

- leasingul rambursabil, care se manifestă prin faptul că proprietarul averii mai întâi o

realizează viitorului locator, adică aceleaşi persoane sunt în calitate de furnizor şi de locatar.

Drept urmare, locatorul oferă împrumut în baza gajului aflat la vânzătorul – arendaş. Acest tip

de leasing este raţional în utilizarea, de către băncile comerciale, în cazul lipsei, la împrumutător,

a mijloacelor suficiente de acoperire a creditului. Răscumpărând averea de la întreprindere şi

propunând-o în leasing aceluiaşi agent economic, banca îşi diminuează riscul investiţional,

deoarece, în cazul reţinerii plăţilor de leasing sau al insolvabilităţii întreprinderii, este admisă

rezilierea contractului şi preluarea averii. Luând în consideraţie riscul majorat al proiectelor

investiţionale, leasingul rambursabil poate cointeresa băncile comerciale.

Pentru întreprinderi, operaţiunile de leasing rambursabil permit eliberarea temporară a

capitalului în baza realizării averii şi, totodată, continuarea folosirii acesteia cu dreptul de arendă.

Nu se exclude posibilitatea răscumpărării averii şi restabilirii dreptului de proprietate asupra ei al

furnizorului - utilizatorul iniţial. Această formă de leasing permite agentului economic să

completeze activele curente din contul mijloacelor obţinute de la realizarea utilajului.

Leasingul rambursabil poate fi utilizat cu succes pentru corectarea bilanţului contabil pe

calea realizării patrimoniului mobil sau imobil, dar nu la valoarea de bilanţ, ci la valoarea de

piaţă. Astfel, întreprinderea îşi corectează rapoartele financiare în funcţie de conjunctura de

piaţă, majorând esenţial potenţialul financiar şi, totodată, menţinând patrimoniul ce-i aparţine în

utilizare. Atragerea surselor lichide suplimentare în baza primei faze a leasingului rambursabil

19

asigură întreprinderii accesul la surse financiare netradiţionale. Are loc ameliorarea situaţiei

financiare a întreprinderii ce efectuează leasing rambursabil, astfel manifestându-se influenţa

pozitivă asupra finanţelor întreprinderii, ca verigă a sistemului financiar. [32, p.195-213]

- leasingul furnizorului diferă de cel rambursabil prin faptul că furnizorul utilajului, deşi

se află atât în calitate de vânzător, cât şi de arendaş, în acelaşi timp, dar nu este utilizatorul averii,

pe care el, în mod obligatoriu, o transmite în subleasing unei terţe persoane.

II. Conform caracteristicii ce ţine de durata afacerilor, volumul obligaţiilor locatorului şi

nivelului de răscumpărare a obiectelor, se evidenţiază 2 tipuri de bază ale leasingului:

- leasing cu recuperarea deplină (totală) şi/sau leasingul financiar – cel mai răspândit tip

de leasing, care presupune darea în arendă a tehnicii pe termen lung şi recuperarea deplină a

costului acesteia în perioada de utilizare. Pentru leasingul financiar sunt caracteristice:

- participarea a trei persoane (producătorul sau vânzătorul obiectului afacerii, locatorul

care încheie afacerea de vânzare-cumpărare cu producătorul şi locatarul);

- posibilitatea rezilierii contractului pe parcursul întregii perioade (în caz contrar, vor fi

plătite amenzi esenţiale de către partea vinovată);

- perioada îndelungată a contractului de leasing, care, adesea, este egală cu termenul de

activitate a obiectului afacerii;

- obiectele afacerii se deosebesc, de obicei, prin costuri înalte.

În cazul leasingului financiar, are loc, practic, vânzarea averii arendaşului cu plata în rate.

În acest context, sursa de achitare a plăţilor de leasing la locatar şi venitul primit de

locator sunt de natură financiară, deoarece trebuie să fie decontate din conturi şi înscrise în strictă

corespundere cu actele normative. Specificul intereselor celor 3 subiecţi ai relaţiilor de leasing

financiar determină o deviere în explicarea acestei forme: în unele cazuri, despre forma de

realizare a utilajului, maşinilor, în altele – ca modalitate de finanţare a investiţiilor capitale. În

aceste aprecieri, nu sunt contradicţii. Pentru producător, leasingul financiar serveşte drept mijloc

suplimentar de realizare a maşinilor şi utilajului, care oferă posibilităţi suplimentare de creştere

a volumului vânzărilor consumatorilor, care nu dispun de resurse financiare suficiente pentru

achitarea mărfurilor în numerar. Pentru locator, acesta este un mod eficient de investire a

capitalului, care îi permite să investească rentabil sursele de finanţare şi utilizarea averii proprii,

dar nu şi procurarea acesteia în proprietate. Prin aceasta, se manifestă deosebirea lui radicală de

alte metode de finanţare a investiţiilor în capitalul fix.

În cazul leasingului financiar cu atragerea surselor suplimentare, un rol important îl deţin

gajul, asigurarea, garanţiile şi procedura procurării averii în leasing.

În practică, se aplică 3 variante principale de relaţii ce ţin de vânzarea-cumpărarea

obiectului de leasing:

20

1. Locatarul alege singur vânzătorul şi obiectul leasingului, iar locatorul numai achită

afacerea de vânzare-cumpărare şi transmite dreptul de utilizare producătorului. În cele

din urmă, locatarul, în unele probleme se echivalează cu cumpărătorul averii;

2. Locatorul alege vânzătorul, atunci el poartă responsabilitate faţă de locatar pentru

îndeplinirea obligaţiunilor contractuale de vânzare-cumpărare a obiectului de leasing;

3. Locatorul numeşte locatarul în calitate de agent pentru a comanda marfa la furnizor.

În cadrul leasingului financiar, sunt posibile diverse devieri în conţinutul clasificării

acestuia şi anume:

-leasingul separat (finanţat parţial de locator) constă în faptul că uneşte câteva instituţii

financiar-creditare pentru finanţarea proiectelor mari de leasing. El presupune atragerea de către

locator a unui împrumut, pe termen lung, de la unu-doi (varianta simplă) sau câţiva (varianta

compusă) creditori în sumă de 70-80% din costul obiectului de leasing.

Locatorul deleagă o parte din drepturile asupra contractului de leasing împrumutătorilor

(creditorilor), adică le transmite acestora drepturile sale asupra plăţilor şi atunci arendaşul

efectuează plăţi pentru obiectul utilizat nemijlocit creditorilor. În interesul lor, este perfectat şi

gajul pentru împrumut. Într-o astfel de afacere, locatorul, pe lângă venitul ordinar, mai obţine o

recompensă pentru organizarea finanţării.

- leasingul în grup (acţionar) diferă de alte tipuri de leasing prin faptul că, în calitate de

locator, se manifestă un grup de participanţi (acţionari). Ei instituie o corporaţie specială şi

numesc o persoană de încredere care efectuează, în continuare, toate operaţiunile necesare cu

privire la relaţiile de leasing.

Mecanismul diversităţii acţionare a leasingului financiar include suplimentar acordul

dintre persoana de încredere a proprietarilor şi alţi acţionari, în care stipulează drepturile şi

obligaţiunile reciproce, precum şi condiţiile de gestionare a capitalului mixt şi atras. El este

utilizat în cazul afacerilor mari: înzestrarea cu utilaj a întreprinderilor reconstruite sau nou-

create, darea în arendă a obiectelor scumpe (avioane, nave maritime, obiecte cosmice).

- leasingul financiar direct este efectuat de un singur locator, care nu este producătorul

sau realizatorul averii. Într-o serie de ţări, acest tip de leasing este considerat drept leasing

capital, în cazul în care corespunde uneia din următoarele cerinţe:

- în momentul final al afacerii, dreptul de proprietate asupra obiectului trebuie să fie

transmis locatarului;

- condiţiile contractului oferă dreptul de procurare a averii de la o anumită licitaţie;

- durata leasingului constituie 70-80% din termenul economic argumentat al funcţionării

obiectului de leasing;

21

- costul actualizat al plăţilor minimale de leasing reprezintă nu mai puţin de 90% din

costul real al obiectului arendat, fiind scăzut creditul investiţional fiscal reţinut de către

locator.

- leasingul operaţional (de deservire) presupune pentru locator posibilitatea de a-şi

propune patrimoniul în leasing nu numai o singură dată în perioada funcţionării normative.

Leasingului operaţional îi sunt caracteristice următoarele:

• locatarul are la dispoziţie patrimoniul pentru un anumit termen sau pentru un ciclu

de producţie;

• termenul contractului de leasing nu cuprinde uzura fizică a patrimoniului;

• contractul de leasing poate fi reziliat de către locatar în orice moment;

• riscul de deteriorare sau pierdere a patrimoniului, de obicei, îi revine locatorului;

• locatorul nu dispune de garanţie deplină referitor la compensarea cheltuielilor de

leasing şi este nevoit să transmită riscurile comerciale locatarului (riscul de

deteriorare, uzură morală), ce duce la majorarea plăţilor de leasing;

• la sfârşitul termenului contractual, patrimoniul se rambursează arendatorului, care

mai apoi îl realizează sau îl propune în arendă altui client;

• cota plăţilor de leasing, de obicei, este mai mare decât a leasingului financiar.

În prezent, leasingul operaţional, în statele economic dezvoltate, este mai răspândit în

special în agricultură, construcţii, industrie extractivă şi în transport.

Utilizarea leasingului operaţional în ţara noastră poate fi susţinută de către organele de

stat pentru acordarea susţinerii reale dezvoltării micului business pe calea oferirii în leasing a

utilajului, încăperilor, mobilei de oficiu, calculatoarelor.

Divizarea leasingului în „operaţional” şi „financiar”, în Republica Moldova, se

efectuează, adesea, într-un mod foarte simplificat, în funcţie de nivelul de răscumpărare a

obiectului afacerii. În standardul naţional de contabilitate nr. 17, termenii de „leasing financiar”

şi „leasing operaţional” ţin numai de ordinea evidenţei contabile a afacerilor de leasing. [10]

Anume, necesitatea reflectării corecte a activelor şi obligaţiunilor, care sunt la dispoziţia

participanţilor în cadrul rapoartelor financiare, a condus la apariţia leasingului financiar şi

operaţional. Un timp îndelungat, inclusiv până în 1987, în practica internaţională a unor ţări,

toate afacerile de leasing se încheiau la bilanţul proprietarului juridic – locatorul, iar obligaţiunile

pentru efectuarea plăţilor de leasing nu se reflectau în rapoartele financiare ale locatarilor, ceea

ce punea în situaţie complicată creditorii în cazul falimentului arendaşului. Din aceste motive, în

ultimii ani, a început să predomine conceptul avantajului economic al afacerii asupra celui de

drept, adică obiectul leasingului, în anumite condiţii, se reflectă în bilanţul proprietarului

economic - utilizatorul.

22

În standardul internaţional de contabilitate nr. 17 (IAS 17) Leasing, leasingul financiar se

determină ca o afacere în care, practic, toate riscurile şi veniturile ţin de posedarea patrimoniului,

se transmit de către locator asupra locatarului, iar dreptul de proprietate asupra patrimoniului

poate fi transmis locatarului la sfârşitul termenului de leasing. [13, p.218]

Corespunzător, se recomandă ca, anume, utilizatorul să indice, în rapoartele sale

financiare, costul patrimoniului în leasing, precum şi suma obligaţiunilor sale faţă de locator

privind plăţile de arendă.

Locatarul preferă leasingul operaţional, în cazul în care:

- venitul aşteptat la utilizare nu acoperă preţul lui iniţial;

- utilajul este necesar pentru un termen scurt;

- utilajul necesită deservire tehnică specială;

- obiectul afacerii este un utilaj nou, netestat.

III. După volumul de deservire a serviciilor arendaşului, leasingul se împarte în:

Leasingul curat (net), care are loc în cazul în care toate cheltuielile pentru exploatarea,

reparaţia şi asigurarea utilajului le suportă locatarul şi ele nu sunt incluse în plăţile de leasing,

care astfel exclud toate cheltuielile însoţitoare. Locatarul este obligat să întreţină obiectul în

funcţiune, să-l deservească tehnic, şi, la sfârşitul termenului afacerii, să-l returneze locatorului în

stare bună luând în consideraţie uzura morală. [70, p.27]

Utilizarea leasingului net este posibilă în privinţa utilajului ce nu dispune de performanţe

tehnologice înalte, a cărui reparaţie locatarul o poate efectua cu forţele proprii, fără să apeleze la

organizaţii specializate.

Leasingul de deservire deplină (leasingul cu setul complet de servicii), presupune un

sistem complex de deservire tehnică, reparaţie, asigurare, precum şi de livrare a materiei prime

necesare, de pregătire a personalului calificat, marketing şi reclamă a producţiei produse de

locatar din partea locatorului care menţine dreptul de proprietate asupra obiectului de leasing şi

de aceea virează impozitul pe averea aflată la bilanţul contabil pe parcursul perioadei de

gestiune. Compania de leasing este cointeresată de colaborare strânsă cu locatarul şi, pe

parcursul perioadei de contract, efectuează control asupra utilizării corecte a obiectului transmis.

O prioritate importantă a acestui tip de leasing, în comparaţie cu alte tipuri şi cu formele

ordinare ale relaţiilor economice, bazate, de exemplu, pe vânzare-cumpărarea mijloacelor de

producţie necesare, constă anume în oferirea unui spectru larg de servicii acordate utilizatorilor

de către compania de leasing cu participarea posibilă a producătorului de utilaj şi maşini. O astfel

de formă de colaborare a participanţilor la leasing contribuie la îmbunătăţirea posibilităţilor de

exploatare a tehnicii utilizate, creşterea producerii mărfurilor şi competitivitatea acestora. În

23

fiecare etapă a ciclului vital al obiectului de leasing, pot fi prevăzute anumite tipuri de servicii

de deservire.

Deservirea obiectului de leasing, în practică, se efectuează în funcţie de condiţiile

concrete de către:

• companiile de leasing, care creează în structura lor servicii speciale de reparaţii şi alte

servicii;

• firmele-producătoare de patrimoniu, filialele acestora şi distribuitorii;

• organizaţiile specializate de deservire, controlate de companiile de leasing sau care

activează de sine stătător în condiţii de antrepriză;

• utilizatorii (locatarii) averii.

În sistemul de leasing cu setul complet de servicii de deservire, o însemnătate deosebită o

are deservirea de garanţie a obiectelor utilizate, esenţa căreia constă în faptul că utilajul se

transmite utilizatorului cu garanţie pentru o perioadă anumită. În perioada de garanţie,

utilizatorului i se garantează lichidarea deficienţelor sau schimbarea utilajului la termenul

stabilit.

Perioada de garanţie se referă la durata de descoperire a defectelor ascunse sau a

funcţionării normale. În dependenţă de aceasta, compensarea cheltuielilor ce ţin de deservirea de

garanţie poate fi efectuată atât din contul producătorului, cât şi din contul utilizatorului.

Obligaţiunile de garanţie pot fi oferite de compania de leasing, de producătorul utilajului sau de

ateliere specializate, staţii. Dacă, în limitele termenului de garanţie, în cadrul exploatării

utilajului, se depistează deficienţe constructive sau de producţie, care nu au fost cunoscute

locatarului şi ele împiedică utilizarea obiectului de leasing conform destinaţiei, atunci utilizatorul

are dreptul:

- să ceară de la producător sau de la serviciile de deservire a acestuia să fie înlăturate

gratis defectele sau să fie schimbat utilajul;

- până la înlăturarea defectelor, care interzic utilizarea obiectului, să fie încetate plăţile

de leasing;

- să insiste la rezilierea contractului şi la recompensarea pierderilor.

Un element important şi complicat al serviciilor de deservire a obiectelor de leasing este

aprovizionarea locatarului cu piese de rezervă şi materiale pentru exploatare.

Practica mondială scoate în evidenţă eficacitatea înaltă de creare a stocurilor de rezervă

pentru cele mai importante piese de schimb necesare activităţii neîntrerupte şi continue a

obiectelor de leasing.

Leasingul de servicii de deservire parţială (cu setul parţial de servicii) presupune

împărţirea funcţiilor de deservire tehnică a obiectului între părţile contractante. De exemplu,

24

locatorul îşi asumă responsabilitatea pentru neîncadrarea normelor stabilite de exploatare a averii

şi de deservirea curentă a acesteia, iar compania de leasing este obligată să suporte cheltuielile

pentru menţinerea obiectului arendat în stare bună. Leasingul general permite încheierea unui

acord general cu privire la punerea la dispoziţia locatarului a unei linii de leasing, în baza căreia

utilizatorul poate, în caz de necesitate, să continue utilizarea utilajului fără a încheia un nou

contract cu compania de leasing.

O altă clasificare a operaţiunilor de leasing cuprinde următoarele criterii [63, p.p.51-94],

în funcţie de:

1. Obiectul afacerii:

• leasingul patrimoniului mobil, care se subîmparte în:

a) leasingul utilajului de producţie şi de construcţie;

b) leasingul calculatoarelor;

c) leasingul mijloacelor de transport;

d) leasingul strungurilor;

e) leasingul special, în baza căruia obiectul de leasing revine locatarului luând în

considerare faptul că după expirarea termenului afacerii el poate fi utilizat şi de

locator.

• leasingul imobilului care constă în faptul că locatorul construieşte sau procură

imobilul la cererea locatarului şi îl transmite acestuia pentru utilizare în scopuri de

răscumpărare sau fără de acesta la sfârşitul termenului contractual. În conformitate cu

clasificarea obiectelor de imobil, putem evidenţia:

a) leasingul industrial al întreprinderilor;

b) leasingul clădirilor şi instalaţiilor industriale;

c) leasingul încăperilor comerciale, depozitelor, oficiilor;

d) leasingul loturilor de pământ (în Rusia, pământul poate fi dat în arendă simplă).

2. Uzura averii utilizate:

• leasing cu uzură deplină, care se caracterizează prin:

- coincidenţa termenului afacerii cu termenul normativ de uzură a obiectului;

- achitarea deplină a costului obiectului de leasing în cazul arendării acestuia o

singură dată;

- opţiunea utilizatorului pentru răscumpărarea obiectului la un preţ simbolic (în

baza acordului dintre participanţi);

• leasingul cu uzură parţială, care admite achitarea parţială a costului obiectului şi

după conţinutul său, se apropie de parametrii leasingului operaţional. El cuprinde, în

25

special, obiectele de imobil, precum şi utilaj divers, strunguri şi întreprinderi în

întregime;

• leasingul cu uzură accelerată.

Norma decontărilor de uzură influenţează direct procesele de reproducţie, utilizarea

leasingului cu uzură accelerată contribuie la accelerarea proceselor de reproducţie şi a

progresului tehnico-ştiinţific ce este foarte important pentru ţara noastră.

3. Domeniul pieţei:

• leasing intern, adică toţi participanţii la afaceri sunt din acelaşi stat;

• leasing extern (internaţional), adică cel puţin un participant al afacerii este din alt

stat sau toţi participanţii sunt din ţări diferite, sau cineva dintre aceştia deţine capital mixt

cu o firmă străină.

Leasingul internaţional se subîmparte în:

a) leasing direct internaţional, care reprezintă o afacere în care toate operaţiunile se

efectuează între organizaţii comerciale cu dreptul de persoană juridică din două ţări. Esenţa

lui constă în faptul că:

- locatorul are posibilitatea să obţină credit pentru export în ţara sa şi, astfel, să extindă

piaţa desfacerii mărfurilor şi serviciilor;

- locatarul asigură finanţarea deplină a utilizării maşinilor contemporane, a utilajului şi

reutilarea tehnică accelerată a producţiei.

b) leasingul de export direct, în cazul acestui tip de leasing locatarul este partener străin,

iar locator este o firmă din ţară.

c) leasingul de import direct, în cazul acestui tip de leasing, locatarul este o firmă din ţară,

iar locatorul este un partener străin.

d) leasingul internaţional de tranzit (indirect) are loc în acele cazuri în care locatorul unei ţări

ia credit sau cumpără utilajul necesar în altă ţară şi o furnizează locatarului care se află

într-o ţară terţă.

Cea mai mare parte a operaţiunilor de tranzit sunt controlate de companiile transnaţionale

şi de bănci, care dispun de firme-fiice de leasing, cu o reţea ramificată de filiale şi reprezentanţe

străine, care colaborează cu locatarii locali.

Investirea în leasingul de tranzit, în comparaţie cu afacerile directe, au o serie de avantaje

pentru locator, printre care menţionăm:

• beneficiază de acces la sursele financiare locale ale ţării locatarului;

• diminuează riscul de schimb valutar;

• se majorează nomenclatorul mijloacelor tehnice propuse în leasing;

• se reduc barierele fiscale la transferul plăţilor de leasing în afara ţării;

26

• se exclud limitele la activitatea partenerilor străini – locatori;

• se simplifică procedura înregistrării averii pe numele posesorilor străini;

• se extind pieţele de desfacere a producţiei produse.

În practica mondială, leasingul de tranzit, frecvent, poartă caracter de grup. În cazul

leasingului internaţional indirect, arendatorul şi arendaşul sunt persoane juridice ale unei ţări,

însă capitalul primului aparţine parţial firmelor străine şi instituţiilor financiare. Drept obiect al

contractului, de obicei, serveşte utilajul importat în ţara arendaşului. Cea mai mare parte a

operaţiunilor de leasing de acest tip se verifică de către băncile transnaţionale şi corporaţii.

Pentru întreprinderile în calitate de locator din ţara noastră, leasingul internaţional

prezintă interes datorită dreptului de obţinere a venitului în valută străină.

Pentru locatar, avantajul principal al leasingului internaţional constă în posibilitatea

utilizării unui utilaj mai performant, accesul la diferite facilităţi financiare, valutare şi fiscale.

Astfel, conform cerinţelor Fondului Monetar Internaţional, obligaţiunile ce ţin de luarea în

arendă a maşinilor şi utilajului de import nu majorează datoria externă. Din acest motiv,

leasingul internaţional, în prezent, este activ utilizat nu numai în ţările dezvoltate, dar şi în cele în

curs de dezvoltare care au datorii externe.

4. Înlesnirile fiscale şi metodele de uzură:

• leasingul fictiv are un caracter speculativ şi este calculat la obţinerea profitului din

contul înlesnirilor existente în ţară. Această afacere de „simulare”, care se efectuează

pentru a acoperi o altă operaţie, operaţie de vânzare–cumpărare în rate, pe care ar fi dorit

să o efectueze cu achitarea în rate, poate fi considerată contract de leasing, dacă în

condiţiile lui sunt prevăzute următoarele:

- uzura totală cu realizarea obiectului utilizat locatarului în baza condiţiilor acestuia;

- procurarea obiectului cu durata de funcţionare utilă pe termen lung cu utilizarea

acestuia pe parcursul perioadei contractuale.

• leasingul adevărat din punct de vedere juridic trebuie să corespundă legislaţiei în

vigoare şi conţinutului economic al activităţii de antreprenoriat în leasing.

5. După caracterul plăţilor de leasing, se cunosc:

• leasingul monetar, care are loc în cazul când toate plăţile sunt efectuate sub formă

monetară;

• leasingul de compensare, care presupune plăţi sub formă de furnizare de mărfuri

produse de utilajul folosit sau sub forma de oferire a serviciilor reconvenţionale.

• leasingul mixt, care se bazează pe combinarea plăţilor în bani şi de compensare, în

care se întrebuinţează elementele afacerii barter.

6. După mărimea afacerilor de leasing, există:

27

• leasingul în sume mici, care este larg răspândit în multe ţări. Obiectul acestor

afaceri, deseori, îl constituie utilajele neproductive, care nu participă la procesul de

producţie. Acestea sunt calculatoarele, staţiile telefonice, sistemele de alarmă, amenajarea

încăperilor pentru oficii. Companiile de leasing se ocupă de afaceri mici, deoarece

volumul pentru perfectarea şi efectuarea unei afaceri mici nu este mai mic decât volumul

lucrului la o afacere medie, iar profitul este mult mai mic. Pe de altă parte, clienţii

potenţiali nu dispun de suficientă informaţie despre posibilitatea de a procura în leasing

unul sau câteva calculatoare, staţii de telefoane sau alte utilaje asemănătoare etc.

În statele dezvoltate, o parte importantă a industriei de leasing este integrată în

sectorul businessului mic, dar, totodată, în Marea Britanie, la începutul creării

companiilor de leasing, acestea au fost orientate numai la afaceri mari şi mai rar la cele

mijlocii, ceea ce e caracteristic situaţiei actuale din Republica Moldova.

• Leasingul-standard, care corespunde preţului utilajelor destinate afacerilor mici.

Alegerea clientelei se efectuează de către compania de leasing, în special, prin

reţeaua de filiale ale băncii. Colaborând cu clienţii băncii lor, companiile de leasing, pe

de o parte, capătă acces la un număr mare de clienţi cu o istorie creditară relativ

cunoscută şi, pe de altă parte, optimizează procesul creditării pe termen mediu pentru

relaţia „banca – compania-fiică de leasing” prin intermediul utilizării tehnicii speciale de

formare a preţurilor şi de protejare de riscurile creditare.

• leasingul destinat afacerilor mari, care este orientat către obiecte, precum avioanele,

navele, utilajul energetic. Activitatea în acest sector al pieţei necesită resurse financiare

mari, precum şi o bună pregătire a specialiştilor companiilor de leasing, care ar fi capabili

să creeze, pentru anumiţi clienţi, scheme financiare speciale.

7. După subiectul care efectuează operaţiunile de leasing, se disting:

• leasing bancar. Băncile comerciale au început să efectueze operaţiuni de leasing în

activitatea lor mult mai târziu decât alţi subiecţi de afaceri. Astfel, băncile comerciale din

SUA au participat nemijlocit la relaţii de leasing la începutul anilor ‘60. La extinderea

activităţii de leasing, a contribuit decizia adoptată în anul 1971 de Consiliul de

administrare al Sistemului de Rezervă Federală al SUA, care a permis băncilor să

formeze firme-fiice pentru darea în arendă a utilajului, iar apoi şi a imobilului.

În Republica Moldova, cota de participare directă a sistemului bancar la formarea

leasingului nu este prea mare.

28

Tabelul 1.2.1 Companiile de leasing fondate de

Băncile Comerciale în Republica Moldova* Banca fondator Compania de leasing Direcţiile principale de activitate Moldova Agroindbank MAIBLeasing Automobile, tehnică de copiat, utilaj de

oficiu (birotică) Banca Socială BS-Leasing Grup Automobile IMC Leasing Automobile

Euroleasing Automobile, utilaje industriale şi agricole, echipament

*Sursa: elaborată de autor

Conform datelor tabelului 1.2.1, unele bănci comerciale autohtone au avut calitatea de

fondatori şi de creditori principali ai celor mai importante companii de leasing.

Multitudinea formelor şi tipurilor existente de leasing permit băncii comerciale să

beneficieze de următoarele avantaje:

1. Să extindă spectrul operaţiunilor active din contul prestării de servicii noi;

2. Să majoreze numărul clienţilor băncii în baza creşterii calităţii de deservire a

clienţilor;

3. Să diminueze riscul pierderilor din motivul insolvabilităţii locatarului, deoarece

afacerea este asigurată de însuşi obiectul de leasing;

4. Să primească un venit stabil sub formă de comision la leasing;

5. În cazul falimentului utilizatorului obiectului de leasing, în conformitate cu contactul

încheiat, acesta se rambursează proprietarului;

6. Se obţin anumite avantaje fiscale în cadrul operaţiilor de leasing internaţional;

7. Să lărgească posibilităţile renovării utilajului învechit şi a reînzestrării tehnice;

8. Menţinerea cererii solvabile la utilaj, echipamente, automobile etc.

Însă, există şi factori negativi care împiedică dezvoltarea leasingului, cum ar fi:

1. Situaţia financiară a majorităţii utilizatorilor potenţiali nu permite apelarea la

serviciile de leasing, fapt ce majorează esenţial riscul efectuării operaţiunilor de leasing;

2. Necesitatea cunoaşterii informaţiei despre specificul activităţii de producţie a

clientului, conjunctura pieţei. Aceasta ţine de faptul că, oferindu-i locatarului dreptul de alegere a

obiectului de leasing şi a vânzătorului averii de leasing, banca în calitate de locator în scopul

diminuării riscurilor sale este obligată nu numai să facă cunoştinţă cu starea financiară a

arendaşului şi cu fundamentarea tehnico-economică a proiectului, dar şi să aprecieze

corectitudinea alegerii făcute de locatar.

Efectuarea unei astfel de evaluări de către bancă presupune prezenţa în statele sale a unui

număr suficient de personal tehnic, care nu ţine de domeniul bancar, fapt ce generează cheltuieli

suplimentare şi conduce la majorarea preţurilor la serviciile de leasing pentru clienţii băncii. În

29

această situaţie, este binevenită utilizarea leasingului specializat, efectuat, de exemplu, într-o

anumită ramură sau a leasingului cu o listă fixată de utilaje ce presupune utilizarea lui în diferite

ramuri. Mai există şi posibilitatea atragerii experţilor pe contul locatarului. În condiţiile

deficitului de astfel de servicii pe piaţă şi necesităţii acute de utilaje, unii clienţi vor accepta

astfel de condiţii. Însă, în cazul înăspririi concurenţei între companiile de leasing, aceasta poate

conduce la micşorarea numărului de clienţi.

3. Constrângerile existente în reglementarea bancară privind mărimea investiţiilor în

fondurile fixe, în funcţie de baza de dezvoltare şi de producţie a întreprinderii;

4. În calitate de proprietar al averii, locatorul are dreptul să controleze starea utilajului

propus în leasing şi corectitudinea exploatării acestuia, şi determină cheltuieli suplimentare

pentru personalul tehnic;

5. Recuperarea serviciilor de leasing este problematică datorită facilităţilor fiscale

existente în legislaţia în vigoare.

În Republica Moldova, sunt cunoscute tranzacţii de leasing care sunt efectuate din surse

proprii ale locatorului (Anexa 2) şi din surse atrase (Anexa 3), împrumutate, de regulă, de la

instituţiile financiare. Astfel, aplicarea unei forme oarecare de leasing influenţează asupra

diverselor relaţii financiare. În baza celor menţionate, este evident că băncile comerciale caută

metode netradiţionale de creditare a sectorului real al economiei, rolul principal revenind

operaţiunilor de leasing şi, în special, leasingului nebancar.

1.3. Experienţa internaţională în dezvoltarea operaţiunilor de leasing

Analiza experienţei unor ţări dezvoltate referitor la utilizarea leasingului ca formă de

investire permite evidenţierea atât a efectelor pe care le generează fiecare tip de leasing în

activitatea investiţională, cât şi a premiselor de dezvoltare.

În Statele Unite ale Americii, sistemul de leasing a apărut la începutul anilor ‘50, iar în

anii ‘60 a început să se utilizeze şi în ţările din Europa Occidentală, în primul rând, în Franţa,

Italia, Elveţia, Austria, ulterior în ţări asiatice, precum Japonia, Coreea de Sud şi în alte ţări, în

cazurile în care lipsa de capital se compensa din contul împrumuturilor. [13, p.82]

Este indubitabil faptul că, industria americană de leasing este cea mai veche şi mai

dezvoltată din lume. Această stare a fost influenţată, în mod semnificativ, de politica fiscală

practicată de această ţară. Impactul legii speciale în materie de taxe, Economic Recovery Tax

Act din 1981, demonstrează măsură în care politica de taxe influenţează fondul şi forma

operaţiilor de leasing. [66, p.42] Legislaţia anterioară din domeniul taxelor penaliza locatorul,

30

care, prin contract permitea locatarului să cumpere echipamentul închiriat la sfârşitul termenului

de închiriere, contra unei sume nerezonabil de mici şi impunea dispoziţii contractuale cu privire

la preţ, care trebuiau să reflecte valoarea de piaţă a bunului.

Potrivit noilor reglementări, aceste dispoziţii au devenit mai flexibile şi au lăsat mai mult

loc manifestării libertăţii de voinţă a părţilor implicate în operaţiunea de leasing.

Creşterea spectaculoasă a tranzacţiilor de leasing se datorează exclusiv dispoziţiilor

flexibile aplicabile operaţiunilor de leasing prin reglementările introduse prin Economic

Recovery Tax Act. Autorităţile fiscale ale Statelor Unite au adoptat unele principii de

reglementare a operaţiilor de leasing concretizate în aşa-numitele “safe harbour “.[66, p.43]

În dreptul american, condiţiile necesare, pentru ca o operaţiune de leasing să fie calificată

drept leasing financiar, sunt, de asemenea, prevăzute prin lege (Codul Comercial Uniform 2A -

103 (1)(g):

- locatorul nu selectează, produce sau furnizează bunurile.

Statutul de locator într-o operaţiune de leasing veritabil presupune beneficierea de

avantaje pentru impozitul pe proprietate, adică posibilitatea de a deprecia valoarea proprietăţii, în

conformitate cu reglementările impozitelor pe tipul respectiv de proprietate. Aceasta presupune

că un anumit procent din costul proprietăţii poate fi scăzut din venitul impozabil, pe un anumit

număr de ani, la o rată anumită, care poate depăşi, în unele cazuri, o rată în “ linie dreaptă “ cu

200% în primul an al perioadei de leasing. Un locator într-un leasing calificat drept vânzare

deghizată nu poate beneficia de astfel de avantaje ale impozitelor.

- locatorul primeşte bunurile fie dreptul de posesie a acestora, fie dreptul de utilizare a

lor, în legătură cu închirierea, dacă intervine una din următoarele situaţii:

a) Locatarul primeşte o copie a contractului prin care locatorul a achiziţionat bunurile sau

dreptul de posesie şi folosinţă a bunurilor înainte de semnarea contractului de locaţiune.

b) Aprobarea contractului de către locatar, prin care locatorul dobândeşte bunuri sau drepturi

de posesie şi folosinţă a acestora, este o condiţie pentru eficienţa contractului de închiriere.

c) Locatarului, înainte de a semna contractul de închiriere, i se înmânează o declaraţie

completă în care sunt menţionate angajamente şi garanţii, exonerări de garanţii, limitare sau

modificare a reparării sau eliminării pagubelor, inclusiv a celor produse de un terţ, ca, de pildă,

producătorul bunurilor date locatorului de persoana care furnizează bunurile, în legătură cu, sau

ca parte a contractului prin care locatorul dobândeşte bunurile sau dreptul de posesie şi folosinţă

a acestora sau dacă încheierea nu priveşte un bun de consum, locatorul, înainte ca locatarul să

semneze contractul, îl informează pe acesta din urmă, în scris, despre:

31

• identitatea persoanei care furnizează bunurile către locator, cu excepţia cazului în

care locatarul a selectat persoana şi a indicat locatorului să dobândească bunurile sau

dreptul de posesie şi folosinţă asupra acestora de la acea persoană;

• împrejurarea în care locatarul este îndreptăţit, potrivit acestui articol, la drepturi şi

garanţii, inclusiv cele ale unui terţ, date locatorului de către persoana care îi furnizează

bunurile în legătură cu, sau ca parte a contractului prin care locatorul dobândeşte

bunurile sau dreptul de posesie şi folosinţă al acestora;

• faptul că locatarul poate să comunice cu persoana furnizorului bunurilor către

locator şi să primească o declaraţie completă cu privire la aceste drepturi şi giranţii,

inclusiv orice exonerare şi limitare a acestora sau cu privire la modalităţi de reparare a

pagubelor.

Prin mecanismul celor trei cerinţe (interdependente) impuse de lege se garantează faptul

că, într-o operaţie de leasing financiar, locatorul care este proprietar rămâne, în fapt, un terţ

(outsider) în ceea ce priveşte bunurile contractate şi este implicat în tranzacţie numai ca bancher

al locatarului. [69, p.85]

În practica americană, s-a demonstrat importanţa pe care o are fluxul de numerar. Fluxul

de numerar reprezintă o componentă esenţială a oricărei decizii investiţionale, din acest punct de

vedere leasingul oferind un avantaj major, comparativ cu o cumpărare directă a unui activ.

Astfel, investitorul nu îşi imobilizează deodată fondurile proprii pentru achiziţionarea acelui

activ, ci va plăti ratele de leasing în timp, fluxul său de numerar nefiind astfel influenţat negativ

in momentul achiziţionării activului cu toată valoarea acestuia, ci în timp, treptat, pe măsura

plăţilor de leasing.

În al doilea rând, este necesară evidenţierea impactului uzurii morale, adică pierderile

datorate tehnologiilor necorespunzătoare din punct de vedere tehnologic. Datorită faptului că

profitul este generat, în principal, de utilizarea echipamentului, clienţii care deţin un echipament

cu o vechime de peste doi-trei ani pot să îl reînnoiască, leasingul oferind această oportunitate.

Cerinţele financiare mai puţin stringente reprezintă, de asemenea, un motiv important

pentru cei care aleg leasingul. Specialiştii apreciază că băncile, spre deosebire de societăţile de

leasing care sunt mult mai maleabile, preferă să lucreze cu sume mari pentru care solicită garanţii

solide, toate acestea după o serie de analize riguroase care, de asemenea, necesită mult timp.

Al patrulea motiv pentru care este ales leasingul este acela că firmele de leasing sunt mult

mai flexibile decât băncile. Companiile de leasing sunt familiarizate cu echipamentul, în multe

dintre cazuri, nişele în care aceste firme activează nefiind înţelese nici măcar de celelalte firme

de leasing.

32

Studiul experienţei americane relevă importanţa scăzută a “deductibilităţii cheltuielilor“

aferente leasingului. O explicaţie pentru poziţia acestui factor în SUA ar putea fi asociată cu

existenţa unei legislaţii fiscale stabile, cu neutralitatea fiscală a leasingului comparativ cu

achiziţionarea directă a unui activ, precum şi de o înţelegere mai bună a metodelor de finanţare

de către investitori.

În Regatul Unit al Marii Britanii, legislaţia civilă prezintă unele lacune în ceea ce priveşte

leasingul, acesta fiind reglementat în legislaţia contabilă prin “United Kingdom Consumer Credit

Act” înfiinţată în 1974. Leasingul, în această ţară, nu este privit ca fiind un contract comercial

viabil, în cele mai multe cazuri capitalul alocat de companii este redus de la 100% la 25 %.

Operaţia de leasing este cunoscută drept „double-dip” lease. Această formă de leasing constă în

faptul că finanţatorul britanic oferă în locaţiune un bun unui utilizator din Statele Unite ale

Americii. Finanţatorul îşi păstrează titlul de proprietate, fiind îndreptăţit să acorde 25% „credit-

dip no.1”. Cu toate acestea, dacă utilizatorul american optează pentru reînnoirea contractului la

valoarea nominală, va fi considerat, de autorităţile fiscale americane, adevăratul proprietar al

bunului şi va putea să pretindă investirea taxei de „credit–dip no.2”. Astfel, reglementarea

autorităţilor fiscale din ambele state este contradictorie. [69, p.104]

Finanţatorul britanic este considerat adevăratul proprietar al bunului, în timp ce organele

fiscale ale Statelor Unite ale Americii îl consideră pe utilizatorul american proprietarul de drept.

Piaţa leasingului în ţările din UE. Caracterul modern al leasingului, ca o importantă

metodă nouă de finanţare, datează mai ales din perioada celui de-al II-lea Război Mondial, când

s-a dezvoltat o adevărată industrie a acestor operaţiuni şi au fost create societăţi independente de

leasing. Aceste firme aveau un rol analog cu cel al băncilor şi altor instituţii financiare

independente, dar acţionau mai ales prin cumpărare urmată de închirierea echipamentului către

clienţii lor, decât prin împrumutarea acestora cu bani, pentru ca ei, mai târziu pot să-l cumpere.

În ultimele decenii, nivelul leasingului în ţările din Uniunea Europeană se caracterizează

printr-o dinamică ascendentă de dezvoltare, având o structură flexibilă în ceea ce priveşte

domeniile de aplicare. Între anii 1994 şi 2004, sectorul leasingului a înregistrat o dinamică de

dezvoltare ascendentă, cu rate medii de creştere anuală de 9%. Deşi leasingul rămâne un sector

care înregistrează rezultate mult mai bune decât economia în ansamblu, downswingul general a

influenţat negativ dezvoltarea recentă a acestui sector. [13, p. 93,96]

Leaseurope reprezintă industria de leasing din Europa, federaţia având 30 de membri ce

reprezintă ţări, precum Austria, Belgia, Danemarca, Franţa, Germania, Slovenia, Marea Britanie,

Spania şi altele. În ceea ce priveşte piaţa de leasing din România, observăm că sectorul de

leasing din România a crescut în anul 2005 aproximativ cu 30,96% faţă de anul 2004.

33

Conform datelor anuale a Asociaţiei Europene de Leasing, noile afaceri de leasing au

atins cifra de 262 miliarde Euro, considerându-se cea mai mare piaţă de leasing din lume.

Afacerile noi de leasing au generat o creştere de 14 % faţă de anul 2004 (tabelul 1.3.1).

Tabelul 1.3.1

Analiza pieţei totale a Leaseurope pentru anii 2004-2005*

Servicii noi de leasing oferite mln. Euro

Plăţile de leasing neachitate mln. Euro

2005 2004 % 2005 2004 %

Germania 49.270.00 44,410.00 10,94 133,200 128,000.00 4,06

Marea Britanie

55,773.62 53,651.00 3,96 121,033.93 122,752.00 -1,4

Franţa 28,776.00 26,915.00 6,91 73,144.00 69,750.00 4,88 Italia 44,160.00 38,039.96 16,09 100,000.00 90,000.00 11 Med 25,122.40 20,566.90 22,15 56,754.61 47,787.90 18,76 Benelux and CH

13,675.73 12,523.05 9,2 28,545.00 28,405.47 0,49

Austria & CEE

27.911.41 21.058.23 32.54 55.296.04 45.493.44 21.55

Nordic 17.475.17 13.379.14 30.62 30,820.65 26.403.81 16.73 Total 262,164.32 230,543.29 13.72 598.794.23 558.592.62 7.20

*Sursa: elaborat de autor în baza datelor statistice Leaseurope (www.leaseurope.org)

Piaţa Uniunii Europene a serviciilor de leasing se caracterizează printr-o concentrare

teritorială considerabilă. Astfel, Marea Britanie, Germania, Italia şi Franţa deţin 80% din

volumul total al industriei de leasing.

Activităţile de leasing sunt, în mod frecvent, împărţite în leasing de bunuri imobiliare şi

leasing de echipamente.

a) Tranzacţii de leasing cu echipamente. Conform aceleiaşi statistici a Asociaţiei Europene

de Leasing, în 2004, autoturismele deţineau ponderea cea mai mare în volumul total al

operaţiunilor de leasing de echipamente (33%, în 2003), urmate de aparatele şi echipamentele

industriale (25%), autovehiculele de transport rutier (19%), birotica şi tehnica de calcul (12%) şi

“big tickets” (avioane, nave, căi ferate cu 4%). După cum se poate observa din graficul 3,

distribuţia globală a operaţiunilor de leasing cu echipamente diferă atunci când leasingul este

privit din punct de vedere naţional sau regional, şi nu din perspectiva Uniunii Europene.

b) Tranzacţii de leasing cu bunuri imobiliare. În anul 2004, ponderea tranzacţiilor de

leasing cu bunuri imobiliare, în totalul operaţiunilor de leasing a fost, de 21,1%. Totuşi, făcând o

analiză la nivelul fiecărei ţări sau regiuni, se observă că valoarea acestor tranzacţii variază între

mai puţin de 1% în ţările din Peninsula Scandinavă şi Marea Britanie, şi 46% în Italia. Însă,

aceste discrepanţe majore reflectă, în principal, prezenţa sau absenţa societăţilor active în

34

sectorul imobiliar printre membrii asociaţiilor naţionale care oferă date Asociaţiei Europene de

Leasing.

c) Rata de penetrare a operaţiunilor de leasing. În vederea estimării importanţei relative a

activităţilor de leasing la nivelul naţional şi la nivelul Uniunii Europene, se calculează o rată de

penetrare a operaţiunilor de leasing ca raport între volumul total al bunurilor finanţate prin

leasing şi volumul total al investiţiilor.

Rata medie de penetrare a industriei leasingului, calculată la nivelul a 12 ţări membre UE,

în anul 2004, a fost de 12,47%. În astfel de ţări, precum Franţa, Italia şi Marea Britanie, leasingul

în interesul investiţiilor are cea mai mare pondere, iar rata de penetrare a industriei leasingului se

situează sub 10% în unele ţări, precum: Belgia, Danemarca, Finlanda, Olanda sau Spania.

Regimul juridic, circumstanţele şi taxele aplicabile de la ţară la ţară au făcut ca

operaţiunile de leasing să fie, mai mult sau mai puţin, folosite în unele ţări decât în altele. Aceste

criterii au influenţat şi firmele de leasing.

În multe ţări membre ale Uniunii Europene, nu există o lege specială care să

reglementeze regimul juridic aplicabil operaţiunilor de leasing. Cu toate acestea, leasingul este o

tehnică comercială frecvent folosită în relaţiile comerciale, având la bază norme de drept civil

sau comercial, ori reguli aplicabile anumitor contracte numite, avându-se în vedere, de asemenea,

legislaţia fiscală şi contabilă privind leasingul. În Franţa, Portugalia, Suedia şi Belgia au fost

adoptate legi speciale, care stipulează drepturile principale ale finanţatorului şi ale utilizatorului

de leasing, iar relaţiile lor cu furnizorul bunurilor au fost transmise in leasing. În celelalte ţări

însă, nu au fost adoptate legi speciale cu privire la leasing, aceste reglementări fiind încadrate în

limitele legislaţiei comerciale în vigoare. [15, p.39, 43]

Ţări, precum Franţa, Austria, Grecia şi Italia, stabilesc relaţiile de leasing plecând de la

concepţia proprietarului juridic, restul ţărilor din Uniunea Europeană fiind adepte ale concepţiei

proprietarului economic (de regulă, opţiunea este condiţia obligatorie a leasingului). În Belgia,

Italia, Franţa, Spania, Portugalia, una din condiţiile obligatorii pentru contractul de leasing este

comercializarea bunurilor după expirarea termenului valabilităţii contractului contra unui cost, în

prealabil, acceptat.

Legislaţia Germaniei prevede opţiunea care transformă leasingul în contract de vânzare-

cumpărare în rate de tip special: în cazul leasingului proprietar, al bunurilor rămâne locatorul, iar

în cazul vânzării-cumpărării în rate, dreptul de proprietate trece la utilizator, odată cu încheierea

contractului. Legislaţia germană nu oferă o definiţie a leasingului, contractele de leasing fiind

asimilate unei închirieri sau unei vânzări în rate, cunoscute, în Germania, sub denumirea de

„konsguter”. [13, p.96, 69, p.98] Aşadar, în acest caz, leasingul reprezintă închirierea bunurilor

destinate consumului, adică o formă de leasing operaţional. Reglementările legale privind

35

leasingul sunt prevăzute în legislaţia fiscală. Un sistem des folosit în Germania este

„forfaitering”, utilizat de societăţile care cedează contractele de leasing încheiate cu utilizatorii,

în favoarea băncilor. Leasingul în Belgia este cunoscut sub denumirea de „location fianeemem”,

iar în Italia – „locazione finanziario”.

În mai multe ţări vest-europene, există o mare varietate de raporturi economice. De

exemplu, legislaţia Italiei, Finlandei, Olandei, Suediei interpretează multe din tranzacţii drept

leasing, în timp ce, în Germania, asemenea tranzacţii pot fi considerate drept tranzacţii în rate, iar

în Luxemburg - contracte de închiriere sau de vânzare.

În Franţa, contractele de leasing, care prevăd la expirare opţiunea (dreptul de

răscumpărare contra costului rezidual), sunt considerate tranzacţii de creditare. Ceea ce este

principial, tranzacţiile de acest tip sunt reglementate de către stat prin alte metode. Legislaţia

franceză nu permite producătorului de bunuri să efectueze tranzacţii de leasing. Jurisprudenţa

franceză a constatat că, din punct de vedere economic, leasingul este o operaţiune financiară, dar

care se realizează juridic cu ajutorul contractelor de tip clasic.

Mai precis, este vorba de o locaţiune însoţită de o operaţiune de finanţare şi de o

promisiune de vânzare. În ceea ce priveşte natura juridică, întâi trebuie delimitat leasingul între

părţi, dar şi între acestea şi terţi. În Franţa, leasingul nu are un caracter translativ, astfel că

finanţatorul, în calitatea sa de proprietar, cu drepturi depline, este îndreptăţit la capitalizarea şi

uzura bunului, utilizatorului nerămânându-i decât să înregistreze ratele, ca fiind cheltuieli

deductibile. Leasingul, în Franţa, este mai mult un contract de închiriere, privit ca o operaţiune

de creditare, cunoscută sub denumirea de credit-bail.

În fiecare ţară, reglementarea activităţii de leasing are particularităţile sale. Acolo unde

leasingul este o funcţie specifică a băncilor (Italia, Franţa, Grecia, Portugalia, Spania), acestea

reglementează nu numai activitatea bancară, dar ele controlează şi tranzacţia de leasing. În

Marea Britanie şi în Germania, băncile controlează doar tranzacţiile de leasing, care sunt

efectuate de structurile afiliate sau subordonate departamental. În Franţa, întreaga activitate de

leasing este strict reglementată de către stat, ca şi activitatea bancară. În alte ţări, gestiunea

activităţii de leasing, în comparaţie cu operaţiunile bancare, este simplificată considerabil.

Legislaţia Italiei, Franţei prevede condiţii speciale pentru mecanismul de leasing.

Contractele de leasing trebuie înregistrate în instituţiile judiciare în scopul informării unor

persoane, specificate de legislaţia cu privire la proprietatea bunurilor, date în leasing. În Marea

Britanie, Germania, Danemarca, Olanda, activitatea de leasing, de regulă, nu se reglementează şi

nu se limitează. Experienţa europeană demonstrează că existenţa unei legislaţii specifice nu este

un factor determinant pentru dezvoltarea leasingului. Primordiali sunt factorii macroeconomici

din economia ţării, suportul din partea statului pentru activitatea de investiţii şi de leasing. Cele

36

mai favorabile condiţii pentru piaţa serviciilor de leasing sunt create în Marea Britanie,

Germania, Irlanda, Norvegia. De exemplu, în Irlanda, pentru stimularea acestei tehnici de

finanţare, statul acordă companiilor de leasing subvenţii şi oferă posibilitatea de a folosi regimul

accelerat de amortizare ş.a.

Există ţări în care dezvoltarea leasingului este supusă unor restricţii. De exemplu, în

Grecia, este interzis leasingul imobiliar, al mijloacelor pentru transportul de mărfuri şi al

autobuzelor. Ca un impediment în dezvoltarea leasingului acţionează şi normele de amortizare

reglementate de stat.

În practica dezvoltării leasingului, în Ungaria, din motivul că situaţia financiară a

majorităţii întreprinderilor nu permit procurarea utilajului predestinat modernizării procesului de

producţie, Banca Centrală a adoptat programul de leasing care simplifică efectuarea operaţiilor

de leasing pentru întreprinderi şi conţine următoarele principii:

1. În cercetările tehnico-economice, este necesară specificarea domeniului utilizării şi

a avantajelor utilajului luat în leasing, care va asigura un nivel tehnic mai înalt al

producţiei finite.

2. O susţinere deosebită o are procurarea „pachetelor de leasing”, care presupun

furnizarea utilajului, pieselor de schimb, montarea acestuia şi, respectiv, darea în

exploatare şi deservirea.

3. Banca Centrală a Ungarie oferă garanţii plătite pentru acoperirea plăţilor de leasing.

4. Termenul de valabilitate al contractului de leasing nu trebuie să depăşească 5 ani.

În Asia leasingul este mai puţin cunoscut, singurul stat în care acesta îşi face simţită

eficienţa financiară fiind Japonia. Prima companie japoneză de leasing a fost înfiinţată în 1963.

În anii ’60, perioada cu cel mai înalt ritm de creştere economică, nevoia tot mai mare de capital

pentru investiţii a firmelor japoneze, în raport cu ritmul lent de creştere în furnizarea capitalului

dă naştere unui nou mijloc de finanţare, leasingul, care curând a ajuns să finanţeze investiţii la o

scară mult mai mare decât s-a estimat vreodată. Curând, o mare varietate de firme s-au angajat în

domeniul leasingului: bănci locale, case de comerţ, firme producătoare şi altele. La mijlocul

anilor ’70, industria de leasing japoneză, în mare măsură, avea caracteristicile pe care le are şi

astăzi.

Chiar dacă acest contract operează în Japonia, acesta nu are o reglementare juridică,

regăsindu-se în legea impozitului pe societăţi şi în normele financiar-contabile de înregistrare a

operaţiunilor de leasing. În Japonia, sunt cunoscute trei forme de leasing: leasingul financiar,

leasingul operaţional şi leasingul de întreţinere. Acesta din urmă este cea mai răspândită formă

de leasing utilizată în relaţiile comerciale japoneze, datorită avantajelor care decurg din el.

Astfel, în preţul locaţiei, sunt incluse reparaţiile de accidente, asigurarea pieselor de schimb,

37

obţinerea certificatului japonez periodic de permis, precum şi inspecţiile periodice. [13, p.84, 69,

p.93]

Asociaţia de Leasing Japoneză (JLA) apare în prima jumătate a deceniului şapte, iar în

1978 a fost clarificat sistemul de taxe ce se aplică tranzacţiilor de leasing. Restructurarea

industriei de leasing s-a accelerat după 1990, numărul membrilor JLA s-a diminuat şi mai mult,

iar volumul operaţiunilor de leasing a scăzut datorită situaţiei economice. JLA a început să se

concentreze pe găsirea unor soluţii pentru problemele cu care se confruntă industria leasingului

japonez astfel, încât leasingul să devină o bază puternică pentru dezvoltarea afacerilor în Japonia.

Codul Civil şi Codul Comercial japonez nu conţin reglementări directe cu referire la

contractele de leasing. Există câteva teorii privind natura legală a contractelor de leasing - unele

sunt identice cu contractele de închiriere, altele pun accentul pe aspectele financiare, în timp ce

alţii le consideră diferite de contractele de închiriere şi împrumut, deci nu există o teorie unanimă

care defineşte acest tip de contracte.

JLA pune la dispoziţie o formă-standard a contractelor de leasing. Contractele de leasing

au un statut egal cu multe alte contracte în cazul insolvabilităţii locatarului, iar argumentul

locatorilor potrivit căruia contractul de leasing este un contract cu titlu executoriu ale cărui rate

trebuie plătite înaintea altor obligaţii” nu este acceptat.

Piaţa leasingului în Rusia. Cu toate că există o mare cerere pentru introducerea de

echipamente moderne, prezentând o piaţă semnificativă pentru toate ramurile: telecomunicaţii,

agricultură, manufacturieră, petrolieră, calculatoare, mijloace de transport, Rusia are numeroase

probleme la nivelul macroeconomic, care reduc dinamica dezvoltării leasingului pe piaţa acestei

ţări. [63, p. 101-113; 69, p. 119] Dintre acestea menţionăm:

a) Penuria capitalului bancar şi lipsa unei pieţe de capital funcţionale.

b) Ponderea economiei subterane.

c) Cultura neplăţii care se manifestă atât faţă de obligaţiile către stat, cât şi faţă de

furnizorii străini de echipamente.

d) Taxele mari reprezintă explicaţia la care apelează firmele ruseşti pentru a justifica

recurgerea la tranzacţii ilegale.

e) Utilizarea leasingului doar în proiecte la scară largă.

f) Nevoia de finanţare a vânzărilor.

g) Punctele de planificare pentru tranzacţiile de leasing.

h) Licenţa de leasing.

i) Licenţe valutare.

j) Plata drepturilor vamale.

38

Legea leasingului denotă că problemele legate de plata taxelor vamale sunt de domeniul

trecutului pentru leasingul extern. Articolul 34 al Legii Leasingului prevede că taxele vamale vor

fi plătite:

• din momentul în care obiectul contractului de leasing este importat/exportat.

• ulterior, taxele vamale şi alte drepturi vamale vor fi plătite în momentul în care plăţile

pentru leasing sunt făcute, sau în 20 de zile de la primirea plăţilor de leasing.

Prevederile Capitolului 11 din Codul Vamal al Federaţiei Ruse, ce stabilesc regulile

importului temporar al bunurilor in Rusia şi plata dobânzilor pe datorie de plată, cu referinţă la

Legea Leasingului, nu mai sunt aplicate.

Dezvoltarea industriei de leasing poate fi promovată prin legea investiţiilor străine. Legea

se referă şi la operaţiunile de leasing financiar pentru orice tip de echipament cu o valoare mai

mare de 40 900 USD. Prin lege, investitorilor străini li se asigură aceleaşi facilităţi ca şi

investitorilor ruşi, garantându-se repatrierea unei părţi a profitului. Se oferă, de asemenea,

compensaţii în cazul naţionalizării sau exproprierii proprietăţilor investitorilor străini. Legea

oferă o serie de garanţii oricărui investitor străin angrenat într-un proiect de investiţii (inclusiv

leasing financiar), pentru o perioadă stabilită de returnare în maximum 7 ani a sumei investite.

Luând în considerare particularităţile reglementării relaţiilor de leasing în diverse ţări,

constatăm că leasingul se tratează în mod diferit, însă, indiferent de diferenţele în normele

juridice, precum şi de apreciere a explicării leasingului, particularităţile esenţiale, din punct de

vedere juridic, pot fi determinate la fel. Din aceste considerente, operaţiunile de leasing au fost

foarte repede introduse în practica relaţiilor internaţionale.

Dezvoltarea leasingului a fost influenţată de astfel de factori, ca necorespunderea dintre

cererea solvabilă şi ofertă, decalaje între domeniul producţiei şi comerţului, precum şi un şir de

avantaje ale leasingului ca mijloc de realizare a producţiei din sfera industriei constructoare de

maşini şi utilaje.

Astfel, leasingul, în statele industrial dezvoltate, a devenit unul din cele mai dezvoltate

domenii ale activităţii de antreprenoriat. Analiza aplicării eficiente a tipurilor principale de

leasing şi de dezvoltare a operaţiunilor de leasing, în ţările cu economie dezvoltată, permite

autorului să sublinieze concluzia privind necesitatea preluării unor experienţe pentru condiţiile

Republicii Moldova.

Printre cele mai importante aspecte specifice pieţei de leasing, putem menţiona, ca fiind

necesare dezvoltării leasingului, următoarele:

Folosirea eficientă a resurselor. Utilizarea facilităţilor de leasing poate însemna o

folosire mai eficientă a resurselor, prin realizarea proiectelor firmei cu investirea unor sume

39

iniţiale minime. De asemenea, o parte importantă, sau chiar întregul plan de investiţii pot fi

eşalonate pe termen mediu.

Reducerea efortului financiar datorită facilităţilor privind importurile. În cazul

achiziţionării produselor din import, costurile investiţiei se pot reduce considerabil datorită

facilităţilor fiscale de care beneficiază contractele de leasing. În baza legislaţiei în vigoare,

bunurile ce fac obiectul contractelor de leasing sunt exceptate de la plata tuturor drepturilor de

import (taxe vamale, TVA). Acestea se plătesc la sfârşitul perioadei de leasing la valoarea lor

reziduală.

Managementul taxelor, facilităţi fiscale. Prin alegerea operaţiunii de leasing se pot

minimiza costurile investiţiei datorită exceptării de la plata drepturilor de import. În acelaşi timp,

se pot utiliza, în cadrul managementului taxelor, facilităţile fiscale asociate cu deductibilitatea

plăţilor aferente leasingului.

Flexibilitatea privind plăţile şi sistemul de garantare. În leasing, atât graficele de plăţi,

cât şi sistemul de garantare adoptat pot fi ajustate la situaţia şi necesităţile fiecărui client.

Leasingul oferă toate avantajele unei finanţări, fără a afecta structura financiară a firmei, ceea ce

permite păstrarea capacităţii de îndatorare pentru obţinerea şi a altor surse de finanţare (credite).

Rapiditatea şi accesibilitatea. Procedura de obţinere a unei finanţări în sistem de leasing

este mai simplă şi mai accesibilă, decât în cazul altor forme de finanţare.

Posibilitatea finanţării pe termen mediu şi lung. În special, în perioada actuală, când

băncile au tendinţa de a acorda facilităţi de finanţare pe termen cât mai scurt, soluţia de leasing

devine singura şi cea mai convenabilă alternativă de finanţare pe termen mediu şi lung, o

alternativă flexibilă şi accesibilă unei largi categorii de societăţi comerciale.

Grafice de plăţi periodice egale. Soluţiile de leasing propun sisteme de plăţi periodice,

(lunare sau trimestriale) egale, permiţând astfel o planificare judicioasă a resurselor şi integrarea

la termen a plăţilor clientului.

40

Capitolul II: ASPECTELE ECONOMICE ALE LEASINGULUI FINANCIAR ÎN

CADRUL ACTIVITĂŢII INVESTIŢIONALE

2.1. Particularităţile procesului decizional în cadrul analizei proiectelor investiţionale

finanţate prin leasing financiar

Deciziile investiţionale au rolul de a identifica şi selecta cele mai profitabile proiecte de

investire a mijloacelor băneşti pe termen lung. Realizarea principalelor obiective de creştere a

profitului şi maximizare a valorii întreprinderii în activitatea oricărei întreprinderi depinde de

deciziile investiţionale, care, la rândul său, contribuie la formarea portofoliului de active şi sunt

considerate cele mai importante decizii pe care le adoptă managerii. Considerăm că următorii

factori contribuie la considerarea deciziilor investiţionale cu o responsabilitatea sporită:

1. Realizarea investiţiilor imobilizează fonduri financiare importante pe termen lung şi,

prin urmare, întreprinderea renunţă la flexibilitatea internă şi devine mai vulnerabilă;

2. Deciziile investiţionale presupun extinderea operaţiunilor pe baza creşterii fluxurilor

financiare viitoare, astfel, încât deciziile investiţionale implică identificarea şi

planificarea corectă a veniturilor aşteptate pe parcursul ciclului de viaţă al proiectului

investiţional.

3. Deciziile investiţionale definesc strategiile întreprinderii. Procesul investiţional este o

componentă importantă a managementului strategic.

Politica de investiţii a unei întreprinderi este determinată de comportamentul ei şi de

strategiile investiţionale adoptate. Această politică este responsabilă de formarea potenţialului de

active al întreprinderii.

Metoda de finanţare influenţează procesul de analiză, deoarece costul capitalului este o

variabilă importantă. Considerăm că orice investiţie destinată implementării trebuie să genereze

o rată a rentabilităţii superioare costului capitalului.

Leasingul reprezintă o metodă importantă de finanţare a afacerilor în faza iniţială, când

întreprinderile nu au puterea economică necesară să negocieze, cu eventualii investitori,

finanţarea prin credite sau emisii de capital social, astfel, încât dezvoltarea relaţiilor de leasing

poate contribui la dezvoltarea afacerilor în faza iniţială şi impulsiona creşterea economică din

ţară. [33, p.41]

Procesul de analiză investiţională ar trebui să identifice o metodă eficientă de finanţare în

scopul adoptării unei decizii finale corecte.

În cazul finanţării prin leasing a proiectelor investiţionale, considerăm propice folosirea

unei metodologii specifice, ce va fi descrisă în continuare.

41

În opinia noastră, analiza investiţională a proiectelor finanţate prin leasing ar trebui să se

bazeze pe următoarele etape:

1. Definirea proiectului investiţional;

2. Identificarea fluxurilor financiare aferente proiectului investiţional;

3. Selectarea proiectului pe baza valorii actualizate nete, sau ratei interne de

rentabilitate;

4. Implementarea proiectului.

Definirea proiectului investiţional. În această fază, întreprinderea identifică un set de

proiecte independente, care ar reieşi din strategia generală a întreprinderii. Proiectele

investiţionale ce se completează reciproc se combină creându-se proiecte independente. Orice

întreprindere, în procesul de căutare a proiectelor investiţionale, porneşte de la avantajele

specifice pe care le posedă şi pe care încearcă să le capitalizeze.

De regulă, proiectele investiţionale se pot construi în funcţie de următoarele alternative:

- Proiecte investiţionale de specializare, respectiv adâncirea profilului de activitate,

elaborarea de produse şi tehnologii noi. Pentru aceasta, se vor propune investiţii în achiziţionarea

de echipamente noi, în instruirea personalului etc. Riscul acestui gen de investiţii este datorat

unei prea mari specializări, dar trebuie luat în calcul câştigul cuceririi temeinice a segmentului

respectiv al pieţei.

- Proiecte investiţionale de diversificare (investiţii de portofoliu), respectiv cumpărarea de

capital social al altor companii. Se vor propune, deci, proiecte de investiţii externe în

achiziţionarea titlurilor financiare. Diminuarea riscului, prin diversificare, are loc pe fondul unei

rentabilităţi mai moderate, ca medie a rentabilităţii diferitelor activităţi interne şi externe ale

întreprinderii.

Identificarea fluxurilor financiare aferente proiectului investiţional. Este cea mai

importantă fază a procesului investiţional. Decizia privind implementarea proiectului

investiţional este influenţată decisiv de mărimea fluxurilor financiare. Riscul proiectului

investiţional la fel depinde de capacitatea managerilor de a estima corect mărimea acestor

fluxuri. Deoarece o investiţie are o durată de viaţă mai mare de un an, procesul de identificare a

fluxurilor implică planificarea veniturilor şi cheltuielilor pe parcursul perioadei de viaţă a

proiectului investiţional.

Considerăm că există trei fluxuri financiare ce caracterizează procesul investiţional şi

anume:

1. Costul investiţiei – un flux financiar net negativ, compus din cheltuielile pe care le face

întreprinderea pentru a constitui afacerea preconizată: adică procurarea şi instalarea utilajelor,

valoarea iniţială a activelor nemateriale necesare (patente, licenţe) şi valoarea iniţială a activelor

42

curente. [13, p.495] În cazul proiectelor care presupun înlocuirea unor utilaje vechi cu altele mai

noi, costul investiţiei este diminuat cu valoarea de lichidare a utilajului înlocuit.

CI = VMF + VAN + VAC + A.C. – VLMF , (2.1.1)

unde:

CI indică costul investiţiei,

VMF – valoarea de bilanţ a mijloacelor fixe investite,

VAN – valoarea de bilanţ a activelor nemateriale investite,

VAC – valoarea iniţială a activelor curente,

A.C. – alte cheltuieli investiţionale,

VLMF – valoarea de lichidare a mijloacelor fixe înlocuite. De regulă, valoarea de lichidare

a mijloacelor fixe se determină prin următoarea relaţie:

Preţul de vânzare - (Preţul de vânzare - Valoarea de bilanţ)*cota impozitului pe venit

2. Fluxurile financiare pe parcursul duratei de viaţă a proiectului investiţional. Profitul nu

este un indicator bun al rezultatului activităţii economice, deoarece el poate varia în funcţie de

metodele contabile pe care le aplică întreprinderea pentru evaluarea cheltuielilor. Astfel că,

evaluarea rezultatelor operaţionale ale investiţiei se efectuează în funcţie de fluxul de numerar.

Există două componente principale ale fluxului de numerar:

a. Profitul net – ca rezultat al activităţii operaţionale;

b. Uzura şi amortizarea – ca recuperare a valorii investite în mijloace fixe şi active

nemateriale.

Însă, aceste elemente trebuie corectate, după caz, în funcţie de următoarele influenţe:

- Modificarea fondului de rulment – de regulă, creşterea vânzărilor cere investiţii mai mari

în stocuri şi creanţe, astfel că fluxul de numerar generat de întreprindere se va micşora cu

mărimea investită în active curente. Reducerea fondului de rulment suscită fluxuri

financiare pozitive, deoarece eliberează banii imobilizaţi în active curente.

- Cheltuielile privind capitalul – dobânzile plătite la credite şi leasing. Deciziile

investiţionale se bazează pe rezultatele operaţionale, fără a considera metoda de finanţare,

de aceia cheltuielile cu dobânzile se adaugă la valoarea fluxului financiar generat de

întreprindere. De asemenea, cheltuielile privind capitalul întreprinderii se consideră în

componenţa ratei de actualizare folosite pentru determinarea valorii actualizate nete, de

aceea, ajustarea aceasta e necesară pentru evitarea dublei considerări a costului

capitalului în procesul analizei investiţionale.

- Alte fluxuri financiare, ce pot afecta succesul proiectului. De regulă, trebuie analizat

efectul de canibalizare a veniturilor. În unele cazuri, produsele noi ale întreprinderilor

reduc atractivitatea produselor vechi, astfel putem spune că există pericolul ca un proiect

43

investiţional nou să „canibalizeze” veniturile generate de proiectele vechi. Riscul de

canibalizare e mai mare atunci când întreprinderea implementează proiecte investiţionale

ce oferă clienţilor produse similare. De regulă, efectul de canibalizare are un impact

negativ asupra fluxurilor pozitive.

FP = PN + UZ +AM + D ± ∆ FR – AF , (2.1.2)

unde:

FP reprezintă mărimea anuală a fluxurilor pozitive generate de investiţie,

PN – mărimea a profitului net,

UZ – mărimea anuală a uzurii mijloacelor fixe,

AM – mărimea anuală a amortizării activelor nemateriale,

D - dobânzile la credite şi leasing folosite pentru finanţarea investiţiei,

∆ FR – modificarea fondului de rulment,

AF – alte fluxuri financiare (efectul de canibalizare a veniturilor).

3. Fluxurile financiare de lichidare a investiţiei. De regulă proprietarii investiţiei pot, la un

moment dat, vinde investiţia, sau pot lua decizia de a înceta activitatea, deoarece proiectul a adus

rentabilitatea aşteptată şi nu mai este eficient. În acest caz, proprietarii investiţiei pot beneficia de

intrări importante de mijloace băneşti. Valoarea de lichidare a investiţiei este încasată în ultimul

an de activitate a proiectului. În cazul lichidării investiţiei apar două fluxuri financiare:

- Valoarea de lichidare a activelor pe termen lung. Valoarea de lichidare a mijloacelor fixe

se determină prin următoarea relaţie (la fel, ca şi în cazul considerării valorii de lichidare

ca un flux iniţial):

Preţul de vânzare - (Preţul de vânzare - Valoarea de bilanţ)*rata impozitului pe venit

- Valoarea fondului de rulment, deoarece încetarea activităţii va însemna şi recuperarea

sumelor investite în stocuri şi creanţe.

FL = VATL + FR , (2.1.3)

unde: FL exprimă fluxul de lichidare,

VATL – valoarea de lichidare a activelor pe termen lung,

FR – fondul de rulment în momentul lichidării investiţiei.

Fluxurile financiare ale unui proiect investiţional pot fi prezentate schematic conform

figurii ce urmează:

Figura 2.1.1. Fluxurile financiare aferente procesului investiţional

0 1 2 3 ... n

CI FP1 FP2 FP3 FPn

FL

44

Selectarea Proiectului pe baza Valorii Actualizate Nete sau a Ratei Interne de Rentabilitate

În această fază, managerul trebuie să confrunte fluxurile pozitive cu cele negative, pentru a

decide oportunitatea implementării proiectului. Folosind criteriile binecunoscute Valoarea

Actualizată Netă (VAN) şi Rata Internă de Rentabilitate (RIR), se va decide asupra eficienţei

proiectului analizat. [13, p. 483-505]

O etapă importantă este şi determinarea ratei de actualizare. Rata de actualizare, folosită în

estimarea eficienţei proiectelor investiţionale, trebuie să reflecte mai multe variabile:

- aşteptările de rentabilitate a furnizorilor de capital,

- costul de oportunitate a capitalului,

- nivelul inflaţiei,

- riscul proiectului etc.

În opinia noastră, cel mai adecvat aceşti factori caracterizează costul mediu ponderat al

capitalului (CMPC) întreprinderii. Mărimea CMPC depinde de costul individual al fiecărei surse

de capital, ponderea surselor de capital şi rata impozitului pe venit. [ 13, p.484] Dacă considerăm

că întreprinderea are la dispoziţie trei surse de capital, fiecare având un anumit cost şi pondere,

CMPC poate fi determinat în felul următor:

CMPC = PDRD (1-T)+ PLRL(1-T)+ PCPRCP, (2.1.4)

unde: PD indică ponderea datoriilor,

RD - rentabilitatea (costul) datoriilor, PL - ponderea leasingului, RL - rentabilitatea (costul) leasingului,

PCP- ponderea capitalului propriu, RCP - rentabilitatea (costul) capitalului propriu, T – rata impozitului pe venit.

Deoarece creditele folosite pentru finanţarea unui proiect investiţional sunt credite pe

termen mediu şi lung, rentabilitatea scontată de creditori (costul datoriilor) se determină pe baza

principiilor de actualizare. De regulă, costul creditului este diferit de costul datoriei, întrucât apar

aşa-numitele cheltuieli de emisie a creditului.

Costul datoriilor se determină pe baza următoarei relaţii:

nD

n2

D

21

D

1

)R(1PT

...)R(1

PT)R(1

PT)F1(VC

+++

++

+=− , (2.1.5)

unde: VC reprezintă valoarea creditului,

F – cheltuielile de emisie a creditului, estimate ca % din valoarea creditului,

PT – plăţile pentru credit, care se compun din dobânzi şi principal,

45

RD – rentabilitatea (costul) creditului.

Formula de mai sus trebuie rezolvată pentru a determina RD, adică costul creditului.

Estimarea costurilor leasingului e similară, în multe privinţe, cu determinarea costului

creditului. Principala deosebire e că de regulă plăţile pentru leasing sunt egale de la perioadă la

perioadă. Adică formula de mai sus poate fi simplificată în formula următoare:

∑= +

×=−n

1tt

L )R(11PL)F1(VL , (2.1.6)

unde: VL exprimă valoarea leasingului,

F – cheltuielile de emisie, estimate ca % din valoarea leasingului,

PL – plăţile pentru credit, care se compun din dobânzi şi principal,

RL – rentabilitatea (costul) leasingului.

Costul capitalului propriu este determinat de aşteptările proprietarului de a primi o

rentabilitate în urma investiţiei lui. Din punct de vedere al întreprinderii, cererea de dividende

sau de rentabilitate din partea acţionarilor este un cost ce trebuie estimat şi inclus în calculul

CMPC. Pentru determinarea costului capitalului propriu, considerăm oportună folosirea

principiilor modelului Capital Assets Pricing Model (CAPM), conform căruia rentabilitatea pe

care trebuie să o ofere un activ depinde de rentabilitatea unui activ de referinţă (de exemplu,

rentabilitatea valorilor mobiliare de stat, rata dobânzii la credite, nivelul mediu anual al inflaţiei)

şi prima de risc aferentă activului. [59, p.198]

Adică, recomandăm determinarea costului capitalului propriu, aplicând următoarea

relaţie:

RCP = RD + PRA , (2.1.7)

unde: RCP reprezintă costul capitalului propriu,

RD – costul datoriilor,

PRA – prima pentru riscul acţionarilor (proprietarilor).

Pe baza datelor privind fluxurile financiare, CMPC poate aprecia eficienţa proiectului

determinând VAN sau RIR.

Aplicarea VAN presupune rezolvarea următoarei ecuaţii:

nnn

22

11

)CMPC(1FL

)CMPC(1PF...

)CMPC(1PF

)CMPC(1PFCIVAN

++

+++

++

++−= (2.1.8)

Dacă VAN este pozitiv, proiectul investiţional va fi implementat. Mărimea VAN arată cu

cât va creşte valoarea întreprinderii, dacă proiectul va fi implementat.

46

Aplicarea RIR ca metodă de evaluare presupune rezolvarea următoarei ecuaţii, în care

RIR este necunoscuta:

nnn

22

11

)RIR(1FL

)RIR(1PF...

)RIR(1PF

)RIR(1PFCI0

++

+++

++

++−= (2.1.9)

Determinând RIR, întreprinderea determină rentabilitatea economică a proiectului. De

regulă, proiectul se implementează, dacă RIR este mai mare decât CMPC proiectului.

De regulă, un proiect acceptabil, conform criteriului VAN, va fi acceptat şi după criteriul

RIR, de aceea, în unele cazuri, este suficientă calcularea doar a unui indicator.

Implementarea Proiectului. Decizia de implementare a proiectului depinde, în afară de

mărimea VAN şi RIR, şi de bugetul investiţional pe care l-a alocat întreprinderea. De obicei,

întreprinderea poate renunţa la unele proiecte investiţionale pornind de la posibilităţile de

finanţare, pentru că sunt altele cu RIR sau VAN mai mare.

Există o legătură directă între valoarea RIR, CMPC şi Bugetul investiţional alocat de

întreprindere.

Figura 2.1.2. Relaţia Buget Investiţional, CMPC şi RIR*.

* A, B, C, D,E – sunt proiecte investiţionale, doar A, B, C au RIR superior CMPC.

De regulă, creşterea bugetului investiţional duce la creşterea CMPC, astfel că nu toate

proiectele pot fi implementate. Şi compania ia decizia să finanţeze doar proiectele ce au o RIR

mai mare decât CMPC. În figura de mai sus, doar proiectele A, B, C au o RIR mai mare ca

CMPC, deci bugetul investiţional pentru anul viitor se va compune din valoarea proiectelor A, B

şi C.

Specificul procesului investiţional, cât şi avantajul leasingului financiar impun elaborarea

unui sistem de indicatori financiari corespunzători pentru reflectarea situaţiei financiare a

Bugetul de investiţii, MDL

Rentabilitatea, %

CMPC, %

RIR, %

A B

C D

E

47

întreprinderilor implicate în activitatea de leasing, precum şi pentru realizarea previziunilor

activităţii de leasing.

2.2. Avantajele şi limitele leasingului în finanţarea investiţiilor

Cauzele creşterii rapide a arendei finanţate constau în acele avantaje, pe care le oferă, în

anumite condiţii, comparativ cu procurarea activelor cu mijloace băneşti sau cu împrumuturile

contractate. Tratarea economică a accesibilităţii leasingului în activitatea investiţională este

bazată pe categoria „flux de mijloace băneşti”. Determinarea fluxului de mijloace băneşti

presupune estimarea cuantumului lichidităţilor pe care întreprinderea le poate gestiona după

propriile reguli şi acelor mijloace băneşti, utilizarea cărora este limitată de către legislaţie.

Nivelul mijloacelor băneşti disponibile pentru investiţii influenţează indicatorul profitului

întreprinderii. În practică, astfel de surse pot apărea ca rezultat al facilităţilor fiscale oferite

întreprinderilor care realizează investiţii. Impozitarea suplimentară care apare în cazul

investiţiilor de capital, de asemenea, se ia în considerare în valoarea fluxului de mijloace băneşti,

ceea ce efectiv reduce indicatorul profitului obţinut din investiţii. [63, p.94]

Obţinerea venitului concomitent de către locator şi arendaş nu reprezintă un motiv

suficient pentru acceptarea leasingului, chiar şi în condiţiile în care venitul reprezintă baza

finanţării în procesul de contractare a creditului de către compania de leasing.

Estimarea consecinţelor directe poate determina doar „eficienţa comercială” sau

„avantajele”. Eficienţa economică este evaluată cu ajutorul modelului Pareto. Se consideră că

resursele sunt utilizate ineficient, dacă este posibilă, în cazul utilizării lor prin alte metode,

ameliorarea situaţiei a unui agent economic, fără a afecta în sens negativ situaţia celorlalţi. După

principiul lui Pareto rezultă o situaţie simplă, dar importantă, pentru analiza ulterioară.

Finanţarea prin leasing este eficientă din punct de vedere economic, dacă arendaşul şi /sau

locatorul obţin un profit economic mai mare, decât în cazul alternativelor de finanţare a aceluiaşi

proiect.

Practica occidentală de estimare a leasingului nu este prea răspândită în Republica

Moldova. Propunerea unor metodologii de calcul al plăţilor de leasing au condus la omiterea

ideii de bază a leasingului ca instrument financiar-creditor şi, împreună cu aceasta, s-a ajuns la

alegerea incorectă a criteriilor de analiză. Ulterior, când practica economică a demonstrat

neîntemeierea metodelor inventate, aceste metode au început să fie perfecţionate.

Analiza calităţilor şi neajunsurile operaţiunilor de leasing, în comparaţie cu formele

tradiţionale de finanţare a investiţiilor, a demonstrat atractivitatea leasingului financiar pentru

activitatea investiţională. [13, p.23]

48

În acest context, se poate prezenta analiza leasingului versus creditul:

Tabelul 2.2.1

Leasing versus Credit* Achiziţie Credit Leasing financiar Leasing operaţional

Proprietate Clientul este proprietarul autovehiculului

Clientul este proprietarul autovehiculului la sfârşitul contractului

Locatorul este proprietarul autovehiculului

Finanţare Finanţarea achiziţiei autovehiculului

Finanţarea achiziţiei autovehiculului

Finanţarea utilizării autovehiculului Valoare finanţată =valoarea autovehiculului nou-valoarea de piaţă estimată a autovehiculului la sfârşitul contractului

Înregistrarea in contabilitate

Uzura autovehiculului este înregistrată în contabilitatea clientului

Uzura autovehiculului este înregistrată în contabilitatea clientului

Uzura autovehiculului este înregistrată în contabilitatea locatarului

Riscul valorii reziduale

Clientul suportă riscul valorii reziduale

Clientul suportă riscul valorii reziduale

Locatarul suportă riscul valorii reziduale

*Sursa: elaborat de autor în baza surselor [13, 15, 29, 59, 63, 70]

În baza celor prezentate, menţionăm că leasingul este o operaţiune de finanţare la termen,

având ca suport juridic principal un contract prin care un comerciant închiriază maşini, utilaje,

mijloace de transport etc. altui comerciant, care, de regulă, nu dispune de suficiente fonduri

proprii sau împrumutate, nici de credite bancare, iar la sfârşitul perioadei de locaţiune acesta din

urmă are dreptul de opţiune pentru 3 posibilităţi: prelungirea locaţiunii; încetarea raporturilor

contractuale; cumpărarea acelor bunuri, plătind drept preţ o sumă care reprezintă rezultatul

deducerii din valoarea bunului a plăţilor juridice făcute în perioada de locaţiune.

De exemplu, în cazul operaţiunilor de leasing a autovehiculelor, la expirarea contractului

autovehiculul:

• rămâne în posesiunea şi folosinţa temporară a locatarului, dacă contractul a fost prelungit

de părţi la ratele stabilite anterior, iar în condiţii de reducere a plăţilor până la expirarea

termenului de amortizare a lui – prelungirea locaţiunii;

• se restituie locatarului, sau, la indicaţia lui, unei alte persoane în starea corespunzătoare

clauzelor contractului şi termenului de amortizare, dacă locatarul a refuzat să-şi exercite

dreptul de a cumpăra bunul sau prelungirea locaţiunii;

• trece în proprietatea locatarului.

49

După cum s-a menţionat mai sus, teoria economică recomandă că, în cazul comparării

surselor de finanţare a investiţiilor capitale cu caracter alternativ pentru întreprinderi, criteriul de

comparaţie să se bazeze pe fluxurile băneşti actualizate nete ale întreprinderii.

Însă, în practica economică, întreprinderile, în procesul alegerii între leasing şi credit,

drept bază iau suma plăţilor de leasing şi o compară cu suma creditului şi rata dobânzii.

Totodată, nu se ia în considerare micşorarea plăţilor fiscale, care apar în cazul utilizării atât a

formei de finanţare prin leasing, cât şi celei de finanţare prin credit.

Realmente, impozitarea cu utilizarea facilităţilor fiscale a leasingului reprezintă unul din

avantajele sale esenţiale, drept rezultat obţinându-se micşorarea cheltuielilor reale de deservire a

tranzacţiei de leasing.

La avantajele finanţării prin leasing se referă, în primul rând, dreptul părţilor contractante

ale leasingului de a utiliza uzura obiectului leasingului cu coeficientul de accelerare până la 2.

Aceasta conduce la diminuarea plăţilor legate de impozitul pe venit pe parcursul primilor ani

după procurarea activului, precum şi la diminuarea plăţilor aferente impozitului pe proprietate.

În afară de aceasta, e necesar să se ţină cont de toate cheltuielile, pe care le va suporta

întreprinderea în cazul fiecărei forme de finanţare. De exemplu, în cazul procurării activului din

contul creditelor, întreprinderea va suporta cheltuieli suplimentare pentru achitarea impozitului

pe proprietate, în timp ce, în cazul leasingului, dacă se alege metoda contabilizării patrimoniului

în bilanţul locatorului, întreprinderea nu va plăti acest impozit pentru activul existent în

patrimoniu. Sunt posibile, de asemenea, cheltuielile suplimentare ale întreprinderii, care pot

apărea în cazul ambelor forme de finanţare, dar în cazul leasingului, compania de leasing le

poate lua în calcul, deja, în cadrul plăţilor de leasing: cheltuielile pentru asigurarea patrimoniului,

procedurilor vamale, cheltuieli comerciale.

Un aspect important, în procesul de alegere a formelor de finanţare, îl constituie alegerea

perioadei de timp pentru care sunt analizate fluxurile de mijloace băneşti. Orizontul planificării

trebuie astfel ales, încât să fie cuantificate toate cheltuielile şi avantajele fiscale ale întreprinderii

din utilizarea unor surse de finanţare. De aceea, în opinia noastră, constituie greşeală compararea

fluxurilor băneşti pentru perioada leasingului cu fluxurile băneşti aferente perioadei creditului.

La expirarea termenelor de creditare şi de leasing se scontează cheltuielile întreprinderii

pentru deservirea surselor de finanţare. Totuşi, dacă, în cazul leasingului, pe perioada

leasingului, patrimoniul, de regulă, se amortizează deplin din contul aplicării coeficientului de

accelerare, atunci în cazul procurării utilajului din contul creditului, la expirarea contractului de

credit întreprinderii îi rămâne patrimoniul cu o valoare rămasă considerabilă. În consecinţă, după

expirarea termenului de creditare, întreprinderea va continua să obţină economisire din impozitul

pe venit (din contul trecerii la cheltuielile plăţilor de uzură şi al impozitului pe bunuri

50

imobiliare), dar, totodată, vor continua şi cheltuielile legate de impozitul pe proprietate. Dacă

termenul leasingului nu este egal cu termenul uzurii totale a obiectului leasingului, atunci, după

limitele termenului de leasing, de asemenea, vor continua avantajele fiscale. Astfel, perioada de

analiză a fluxurilor de mijloace băneşti trebuie să corespundă cu termenul amortizării depline a

patrimoniului.

Deoarece fluxurile băneşti, în cazul diferitelor surse de finanţare a investiţiilor capitale,

vor fi repartizate în diferite perioade, este necesar să se ţină cont de factorul timp pentru

compararea corectă a cheltuielilor totale. Respectiv, la alegerea surselor de finanţare prin credit

şi/sau leasing este necesară compararea cheltuielilor aferente actualizate în momentul iniţial al

perioadei.

Astfel, indicatorul după care se compară leasingul şi creditul reprezintă cheltuielile totale

pentru fiecare sursă de finanţare. Principiile de bază ale alegerii între două surse de finanţare se

referă la:

• Suma plăţilor de leasing şi suma plăţilor pentru credit sunt incomparabile;

• Nu poate fi comparată rata dobânzii la credit cu comisionul aferent serviciilor de

leasing stabilit de compania de leasing;

• Se ţine cont de toate cheltuielile posibile pentru deservirea fiecărei surse de finanţare;

• Se ţine cont de mărimea avantajelor fiscale în cazul leasingului şi în cazul creditului;

• Perioada de analiză a fluxurilor băneşti trebuie să fie în concordanţă cu termenul uzurii

depline a activului, fără a se limita la termenele de scadenţă ale surselor de finanţare;

• Toate fluxurile băneşti se actualizează la aceeaşi perioadă de timp.

Leasingul, ca formă de finanţare, prezintă şi alte avantaje, comparativ cu creditarea

bancară. Cel mai important din aceste avantaje este accesibilitatea mare a leasingului pentru

întreprindere în comparaţie cu creditul bancar. Pentru multe companii, o astfel de sursă de

finanţare, precum creditarea bancară, este inaccesibilă. Cauza principală este existenţa normelor

rigide ale activităţii băncilor comerciale. De exemplu, un şir de bănci nu finanţează proiectele,

„realizate de la zero”, sau proiectele care nu prezintă o garanţie suficientă, adică proiecte cu risc

înalt. Multe bănci refuză să crediteze tranzacţii minore după volumul finanţării. [59, p.198]

Băncile preferă să conlucreze cu întreprinderi mari, capabile să ofere garanţii suficiente şi

care au o istorie de credit stabilă. Deoarece activitatea companiilor de leasing, spre deosebire de

bănci, nu este supusă reglementării stricte, procedura de oferire a utilajului în leasing este mai

simplă decât cea de atragere a creditului. Bineînţeles că şi costul leasingului, în acest caz, va fi

mai mare, decât în cazul finanţării proiectelor mai puţin riscante. De aceea, de regulă, pentru

astfel de întreprinderi, leasingul este unica sursă oficială posibilă de finanţare. [15, p.34]

51

În afară de aceasta, posibilitatea de a alege metoda de contabilizare a activelor – în

bilanţul locatorului sau al locatarului, de asemenea, constituie un avantaj al leasingului, chiar

dacă la prima vedere, nu este atât de evident. Alegând metoda de contabilizare a activului în

bilanţul companiei de leasing, întreprinderea, finanţându-şi investiţiile capitale prin intermediul

leasingului, nu-şi schimbă structura bilanţului – corelaţia dintre capitalul propriu şi împrumutat

al companiei. Dacă întreprinderea dispune de facilităţi în achitarea impozitului pe proprietate,

metoda de contabilizare a activelor în bilanţul locatarului duce la reducerea costului leasingului.

În ultimul timp, metodele de evaluare a eficienţei proiectelor investiţionale sunt larg

utilizate în practica economică, la întreprinderile care planifică investiţii pe termen lung. În

procesul elaborării proiectului, parametrii săi se optimizează pentru obţinerea rezultatului

maxim. În situaţia, când, pentru realizarea proiectului, se atrag surse externe, o atenţie deosebită

se acordă alegerii celei mai bune scheme de finanţare pentru proiectul dat.

Complexitatea problemei ce ţine de alegerea între leasing şi credit e condiţionată de

diferenţele dintre componentele separate ale fluxurilor băneşti ale leasingului şi ale creditului,

calculate, de regulă, pentru acelaşi proiect, însă, în cazul fiecărei combinaţii a condiţiilor

leasingului şi creditului, tipul dependenţei este diferit. Pentru o apreciere adecvată a câştigurilor

rezultate din schema de finanţare, este necesar să se ţină cont de un număr considerabil de factori

interdependenţi: caracteristicile şi condiţiile de impozitare a întreprinderii, a proiectului, a

activului procurat, a schemei de finanţare. În final, este necesar un aparat analitic destul de

complicat. Însă, practica arată că, cu cât este mai complicată analiza, cu atât mai anevoios va fi,

pentru conducător, asimilarea acestor rezultate şi cu atât mai puternică este dorinţa sa de a lua

decizia bazându-se pe intuiţie.

Tranzacţiile cu privire la condiţiile finanţării, sunt, de fapt, cea mai importantă etapă a

procesului de analiză a proiectului investiţional. Pentru a apropia poziţiile investitorului şi

destinatarului de mijloace, este necesară analiza unui număr mare de scenarii privind condiţiile

tranzacţiei. Totodată, pentru fiecare dintre părţi este extrem de important să dispună de o

estimare exactă şi operativă a scenariilor elaborate pentru definitivarea direcţiilor şi condiţiilor de

finanţare.

Pentru soluţionarea problemei alegerii condiţiilor optime de finanţare, este elaborată o

metodă, care prevede compararea formelor de finanţare a proiectelor investiţionale în baza

indicatorului ratei dobânzii echivalente la credit (RDE). La baza acestei metode, stau următoarele

principii:

1) Eficienţa unor forme de finanţare nu se estimează separat, ci în comparaţie cu varianta

alternativă, de aceea, se utilizează mărimea ratei dobânzii echivalente (care are acelaşi

nivel de profitabilitate, ca şi rata la sursa alternativă de credit);

52

2) Deoarece factorul „stabilizator” de bază în cadrul tranzacţiilor este rata dobânzii,

diferenţele dintre variantele comparate se exprimă în puncte procentuale ale ratei

dobânzii, conform prevederilor contractuale. Rezultatul calculelor obţinute prin metoda

ratei dobânzii echivalente la credit poate fi definit astfel: „forma de finanţare analizată

(cât şi orice combinaţie dintre surse) este echivalentă creditului în condiţii standarde,

fiind oferit la rata dobânzii de N %”. Totodată, dacă N este mai mică decât rata medie a

dobânzii pe piaţă, atunci forma analizată este favorabilă, sau: „Pentru a cointeresa

investitorul la negocierea condiţiilor contractului, se poate recurge la majorarea ratei

procentuale a dobânzii până la o anumită limită.”; sau „Leasingul, în anumite condiţii, va

fi mai profitabil decât creditul direct, în special, în situaţia când marja companiei de

leasing va constitui o rată a dobânzii adecvată etc.”

3) Totodată, în partea analitică a metodei, se conţine evidenţa detaliată a schimbărilor

intervenite în fluxurile băneşti ale proiectului, în cazul comparării scenariilor din două

puncte de vedere:

• Impozitarea: estimarea exactă a plăţilor fiscale ţinându-se cont de specificul

întreprinderii şi al proiectului, de dinamica aşteptată a veniturilor şi

cheltuielilor, de condiţiile formei de finanţare;

• Fluxului capitalului: resursele proprii ale întreprinderii în scopul participării la

procurarea activelor, precum şi pentru efectuarea plăţilor, conform graficului în

perioada în care veniturile curente ale proiectului sunt încă insuficiente pentru

aceasta. Orice investire de mijloace trebuie să genereze profit, de aceea,

mijloacelor investite de întreprindere trebuie să fie evaluate în funcţie de rata de

actualizare.

Metoda ratei dobânzii echivalente la credit poate fi aplicată pentru compararea oricăror

surse financiare, atât a celor simple, cât şi a celor complexe. Pentru realizarea acestei metode, e

necesară aplicarea unui model eficient al fluxurilor băneşti, crearea căruia, în fiecare caz concret,

reprezintă un obiectiv pur tehnic, care necesită un nivel înalt de pregătire a specialiştilor în

domeniul leasingului. [13, p.498]

Conform modelului, se efectuează estimarea eficienţei leasingului pentru diferite condiţii

ale tranzacţiei, precum: termenul contractului, mărimea plăţii în avans, coeficientul uzurii

accelerate şi modul contabilizării activului oferit în leasing. În afară de aceasta, se stabilesc

diferite modalităţi de calcul al mărimii plăţilor. În cadrul analizei, se estimează, în primul rând,

nivelul câştigului pe care l-ar putea obţine participanţii leasingului în dependenţă de condiţiile

contractuale, iar, în al doilea rând, nivelul real al avantajelor fiscale din operaţiunea de leasing

comparativ cu creditul.

53

Rezultatele analizei teoretice arată că distribuirea plăţilor în timp este un factor decisiv

care determină eficienţa leasingului. Referitor la proiecte investiţionale este important că, pentru

obţinerea avantajelor din operaţiuni de leasing faţă de credit, este suficient să se diminueze

cuantumul plăţii în avans. Aproximativ aceeaşi situaţie are loc şi în cazul creditului, însă, există

temei de a presupune că banca va merge la o astfel de cedare cu o probabilitate mai mică.

Un efect considerabil poate fi generat de optimizarea fluxului de plăţi prin realizarea

graficului de plăţi, corespunzător veniturilor proiectului. Stabilirea unor condiţii contractuale

corecte va conduce la obţinerea unui avantaj economic în mărime de până la ¾ , comparativ cu

rata dobânzii obţinută la credit. Bineînţeles că acest avantaj va fi distribuit între participanţii

leasingului în funcţie de mărimea ratei procentuale a leasingului. Aceasta va stimula

cointeresarea locatorului în optimizarea operaţiunilor de leasing. Astfel, există un potenţial

considerabil în stabilirea avantajelor reciproce din punct de vedere al investitorului şi al

întreprinderii finanţate atât prin leasing, cât şi prin credit. Pentru realizarea avantajului, este

necesară efectuarea planificării minuţioase a tranzacţiei de leasing şi determinarea scopurilor

concrete pentru efectuarea procesului tranzacţional. [27, p.238]

Analiza privind eficienţa investiţiilor de capital poate fi realizată doar în condiţiile de

comparabilitate a scenariilor alternative. Într-o asemenea analiză, o atenţie deosebită trebuie

acordată criteriilor de selectare.

În cazul finanţării prin credit, comparativ cu finanţarea prin leasing, trebuie să se ţină

cont de diferenţele existente în structura lor.

Operaţiunea de leasing cuprinde două etape:

• procurarea de către locator a activelor presupuse a fi date în arendă (etapa I);

• arenda nemijlocită a activului (etapă a II-a).

Finanţarea directă prin credit a procurării activelor nu presupune prezenţa unui

intermediar financiar şi se realizează într-o singură etapă.

Astfel, în cadrul analizei comparative este necesară cercetarea a minimum 3 corelaţii,

dintre care primele două corespund finanţării prin leasing, iar a treia creditării directe. Totodată,

modul general al analizei se simplifică, în sensul că vânzătorul activului în leasing este, în acelaşi

timp, privit şi în calitate de creditor.

Actualmente, în practica elaborării proiectelor investiţionale, sunt determinate

principiile de comparaţie a arendei şi a creditului:

• Se estimează costul intern al leasingului faţă de împrumut. Alegerea în favoarea uneia din

cele două modalităţi comparate de finanţare înseamnă doar obţinerea avantajului economic

faţă de celălalt, nu se estimează valoarea absolută a leasingului din punctul de vedere al

cheltuielilor legate de posibilităţile ratate, care sunt inerente;

54

• Mărimea minimă a rentabilităţii investiţiilor, în orice caz, nu trebuie să fie mai mică decât

preţul de piaţă al capitalului şi aceasta nu depinde de tipul instrumentelor financiare,

conform cu cea de-a treia teoremă Modigliani şi Miller, care, aplicată la teoria investiţiilor,

oferă o fundamentare în alegerea dintre diferite modalităţi de finanţare a proiectului

investiţional.

• Principiul echivalenţei financiare a plăţilor. Se consideră echivalente acele plăţi, care,

fiind actualizate la acelaşi moment de timp, sunt egale.

Pentru compararea arendei şi creditului, în practica contemporană a proiectării

investiţionale, se aplică metoda comparării sumelor de finanţare prin arendă şi prin credit în

condiţiile egalităţii dintre fluxurile de datorii din arendă şi credit în fiecare moment de timp.

Adică, este necesară compararea arendei cu un împrumut echivalent acesteia. Se consideră

echivalent arendei acel împrumut al cărui flux de datorie corespunde fluxului datoriei din arendă

în fiecare moment de timp. Calculând suma împrumutului echivalent, ea poate fi comparată cu

suma finanţării prin arendă. Suma împrumutului echivalent se determină de către valoarea

fluxurilor băneşti, generate de datoria creditoare şi egale cu fluxurile datoriei din arendă în

fiecare moment de timp. Cel mai simplu calcul al sumei împrumutului echivalent finanţării prin

arendă se face cu ajutorul ratei corectate de actualizare.

Alegerea corectă a ratei de actualizare, depinde, în mare măsură, de calculele, şi

respectiv, de deciziile adoptate în baza acestora. În practică, există mai multe variante de

determinare a ratei de actualizare specifică proiectului investiţional analizat. În determinarea

ratei de actualizare, se iau în calcul indicele previzionat al inflaţiei, rata refinanţării, mărimea

riscurilor financiare, costul capitalului propriu etc.

Unii specialişti menţionează că, în practica contemporană a proiectării investiţionale,

metodologia de determinare a plăţilor de leasing reprezintă în sine doar calculul cheltuielilor

locatorului pentru organizarea şi efectuarea leasingului, în timp ce suma plăţilor de leasing

trebuie să asigure nu doar profitul locatorului, dar şi forma cea mai eficientă de finanţare

eficientă a arendaşului.

De asemenea, se consideră că, la determinarea mărimii plăţilor de leasing, trebuie să se

ţină cont de eficienţa obţinută de către toţi participanţii la operaţiunea de leasing. Dacă mărimea

plăţilor de leasing nu prezintă avantaje economice pentru arendaş şi pentru locator, atunci, din

punct de vedere economic, ar fi mai oportun apelarea la altă sursă de finanţare a proiectului.

Însă, specialiştii-practicieni din companiile de leasing consideră această tratare, drept

„teorie goală”, sau drept tratare occidentală inacceptabilă pentru condiţiile din Republica

Moldova. Atât companiile de leasing, cât şi arendaşii analizează posibilităţile de obţinere a

avantajelor economice proprii, ignorând interesele altor participanţi. Utilizarea leasingului, în

55

marea majoritate a cazurilor, este nerentabilă pentru acei arendaşi care pot finanţa investiţiile

capitale prin credit fără a apela la intermediari.

Avantajele finanţării în leasing includ în sine:

• posibilitatea realizării investiţiilor mari chiar şi de către societăţile care nu dispun de

resursele financiare proprii, dar care au posibilităţi reale de dezvoltare;

• costul de achiziţie al activelor de capital este eşalonat pe durata de funcţionare utilă a

acestora;

• evitarea imobilizării capitalului;

• permite cuantificarea exactă a cheltuielilor de leasing pe toată durata contractului;

• evită birocraţia, compania de leasing preluând toate operaţiunile legate de

achiziţionarea bunului.

Utilizarea, într-o măsură semnificativă, a leasingului, în activitatea investiţională, oferă

avantaje suplimentare faţă de alte modalităţi de finanţare a activelor:

- leasingul majorează disponibilitatea de finanţare a întreprinderii;

- prin leasing se asigură recuperarea rapidă a activelor în caz de insolvabilitate a

întreprinderii locatare;

- leasingul permite divizarea riscului între locator şi locatar;

- flexibilitatea;

- prezintă o serie de avantaje fiscale, prin costuri şi beneficii contabile.

Creşterea ponderii sectorului privat în Republica Moldova, creşterea mediului

concurenţial, în care activează agenţii economici, au determinat o mult mai atentă şi judicioasă

organizare a resurselor financiare şi direcţionarea lor către cât mai multe sectoare de activitate. În

acest fel, leasingul a devenit un instrument de finanţare din ce în ce mai folosit, avantajele

acestuia, în comparaţie cu alte modalităţi de finanţare a achiziţionării de mijloace fixe,

promovându-l ca un factor important al creşterii economice la nivel global.

Managementul resurselor financiare - în condiţiile derulării unui program de investiţii,

resursele financiare proprii ale firmei pot fi îndreptate către finanţarea mai multor proiecte

simultan. Totodată, alegerea leasingului ca opţiune pentru finanţarea achiziţionării de mijloace

fixe, permite economisirea unei părţi a fondurilor proprii şi utilizarea acestora pentru investiţii în

pregătirea personalului, marketing si publicitate etc. Astfel, activul respectiv este închiriat şi

utilizat în baza cesiunii dreptului de folosinţă, iar apoi este cumpărat la valoarea reziduală,

utilizatorul iniţial devine proprietar în finalul operaţiunii. În acest mod, se economiseşte, în faza

iniţială, capitalul propriu, plata unui avans nefiind obligatorie la toate companiile de leasing. [32,

p.258]

56

Aşa cum am menţionat, aceste fonduri pot fi folosite la alte cheltuieli sau investiţii; de

asemenea, existenţa disponibilităţilor conduce la rezultate financiare mai bune, ajutând la

posibilitatea obţinerii unor credite clasice.

Managementul taxelor si exploatarea facilităţilor la import – prin achiziţionarea unui bun

în sistem de finanţare leasing, compania poate folosi facilităţile acordate de legislaţie legate de

deductibilitatea plăţilor de leasing, conform tipului contractului de leasing: uzură, dobândă,

asigurare în cazul leasingului financiar sau întreaga rată de leasing în cazul leasingului

operaţional. De asemenea, în cazul în care bunul achiziţionat provine din import, acesta este

exceptat de la plata tuturor obligaţiilor de import pe perioada derulării contractului de leasing,

acestea urmând a fi achitate, la sfârşitul contractului, având ca bază de impunere 20% din

valoarea de intrare a bunului.

Flexibilitatea graficului de plăti - în derularea unui contract de leasing, există

posibilitatea negocierii graficului plăţilor în funcţie de specificul activităţii companiei,

sezonalitatea industriei, permiţând menţinerea unui cash-flow real pozitiv. Se poate stabili o

perioadă de plată mai lungă (rezultând o reducere a ratelor) şi/sau un scadenţar al plăţilor mai

flexibil (în funcţie de alte plăţi planificate, corelate cu cash-flow); impozite mai mici (costurile

leasingului sunt cheltuieli deductibile care reduc venitul impozabil - avantajul în privinţa

impozitării se poate observa comparând deducerile din leasing cu deducerile din amortizare care

apar la cumpărarea bunului); utilizatorul este protejat din punct de vedere al inflaţiei, deoarece

bunul achiziţionat poate fi folosit imediat; mărimea constantă a chiriei facilitează programarea

mai riguroasă a cheltuielilor; în acelaşi timp, modalitatea de garantare poate fi adaptată situaţiei

şi necesităţilor fiecărui client.

Substituirea creditului bancar - procedurile de obţinere a unei finanţări în sistem leasing

sunt, de cele mai multe ori, mult mai simple şi mai accesibile unei categorii mult mai largi de

clienţi, decât în cazul solicitării unui credit bancar (în acest fel, se evită restricţii financiare care

ar apărea la un credit - leasingul foarte rar necesită existenţa unor provizioane care să

restricţioneze pe viitor alte operaţii financiare; în schimb, un contract de credit, în general,

presupune restricţii asupra posibilităţii beneficiarului de a obţine alte împrumuturi). De

asemenea, leasingul oferă condiţii mai bune de creditare decât în cazul unui credit obişnuit,

finanţatorul poate fi găsit mai uşor pentru leasing decât pentru obţinerea de fonduri în vederea

achiziţionării unui anumit bun. Un motiv este acela că, în cazul leasingului, titlul de proprietate

asupra bunului îl are finanţatorul, astfel încât neplata ratelor scadente duce la cedarea bunului de

către utilizator.

Utilizarea celor mai performante echipamente - durata de închiriere poate fi astfel

stabilită, încât afacerea să fie dotată permanent cu echipamentele cele mai moderne şi cu cel mai

57

bun randament. Pentru afacerile în care schimbările rapide de tehnologie sau noutăţile sunt

frecvente, leasingul permite minimizarea costurilor de achiziţie a echipamentului care se va

învechi în scurt timp. Multe companii de leasing oferă opţiuni de up-grade sau taxe pentru

terminarea contractului înainte de termen.

Asistenţa tehnică este oferită, deseori, de societăţile de leasing, care dispun de servicii

specializate; astfel se elimină costurile importante determinate de mentenanţă. Deşi costul acestui

serviciu este inclus în plata ratelor, cel puţin se evită problema găsirii personalului calificat şi a

unor costuri de reparaţie neprevăzute. În plus, un proprietar care este familiarizat cu

echipamentul respectiv poate reduce semnificativ “timpul mort” al echipamentului care apare

datorită defecţiunilor. În contractul de leasing, se pot include clauze “cancel and return” care

înseamnă reîmprospătarea tehnologiilor prin înnoirea sau schimbarea echipamentelor închiriate

în leasing chiar în timpul perioadei de valabilitate a contractului.

Leasingul poate fi considerat şi o formă de privatizare, ce prezintă avantaje atât pentru

stat - se conservă temporar proprietatea asupra agenţilor economici respectivi, putând fi definitiv

privatizaţi după ce clientul şi-a dovedit calităţile manageriale - cât şi pentru clienţii respectivi,

putând astfel să fie atraşi în această acţiune, manageri capabili care neavând capital, nu s-ar fi

putut angrena în asemenea afaceri. De exemplu, în Polonia, o soluţie de privatizare constă în

oferirea salariaţilor a activelor firmei în regim de leasing; plata se face 20% la semnarea

contractului şi restul în rate, însă, transferul efectiv de proprietate nu are loc înainte de doi ani de

la definitivarea acordului.

Dacă, în Moldova, leasingul este apreciat şi utilizat datorită facilităţilor fiscale, pe plan

internaţional, clasamentul factorilor care decid opţiunea pentru leasing a suferit unele modificări.

Astfel, un studiu elaborat de National Business Institute (NBI) din SUA indică o nouă ierarhie,

pentru care se alege leasingul:

- pe primul loc, se situează fluxul de numerar cu o pondere de 41% - explicaţia rezidă în

importanţa pe care o are fluxul de numerar în luarea oricărei decizii investiţionale, din

acest punct de vedere, leasingul oferind un avantaj major, comparativ cu cumpărarea

directă a unui activ. Astfel, investitorul nu îşi mobilizează deodată fondurile proprii

pentru achiziţionarea acelui activ, ci va plăti ratele de leasing în timp. Fluxul său de

numerar nu va fi influenţat negativ, în momentul achiziţionării activului, cu toată

valoarea acestuia, ci în timp, treptat, pe măsura plăţilor de leasing;

- locul al doilea este ocupat de uzura morală cu o pondere de 18% - care se datorează

faptului că profitul este generat, în general, de utilizarea echipamentului. Clienţii care

deţin un echipament cu o vechime de peste doi-trei ani pot să îl reînnoiască, leasingul

oferind această posibilitate;

58

- cerinţele financiare mai puţin restrictive, cu o pondere de 10% - reprezintă un motiv

important pentru cei ce aleg leasingul;

- băncile, spre deosebire de societăţile de leasing care sunt mult mai maleabile, preferă să

lucreze cu sume mari pentru care solicită garanţii solide, toate acestea după o serie de

analize riguroase care, de asemenea, necesită mult timp;

- firmele de leasing sunt mult mai flexibile decât băncile (cu o pondere 10%), se datorează

faptului că firmele de leasing sunt familiarizate cu echipamentele, unele dintre ele

acţionând în nişe strict specializate, inaccesibile altor firme de leasing;

- deductibilitatea unor cheltuieli (cu o pondere de doar 8%) reflectă importanţa scăzută pe

care o are acest factor în decizia de utilizare a finanţării prin leasing.

Specialiştii consideră că o explicaţie pentru clasarea pe ultimul loc a acestui factor, în

SUA, este legată de existenţa unei legislaţii fiscale stabile, de neutralitatea fiscală a leasingului,

comparativ cu achiziţionarea directă a unui activ, precum şi de o înţelegere mai bună a metodelor

de finanţare de către investitori.

În Moldova, după cum am mai precizat, mulţi investitori aleg leasingul ca metodă de

finanţare în principal, datorită facilităţilor fiscale aplicabile în privinţa taxelor vamale şi TVA-

ului, precum şi datorită deductibilităţii cheltuielilor aferente. Sinteza prevederilor legislative

privind leasingul financiar, în Republica Moldova, a permis elucidarea unor lacune, precum şi

evidenţierea unor direcţii de dezvoltare a operaţiunilor de leasing pentru viitor, în special, în

activitatea investiţională. Avantajele comparative de utilizare a leasingului financiar determină

rolul şi importanţa acestora în realizarea proceselor investiţionale la nivel microeconomic.

Sintetizând, se poate concluziona că, în contextul economic actual din Republica

Moldova, avantajele leasingului, ca instrument de finanţare, sunt legate, în primul rând, de

necesităţile de dezvoltare rapidă a firmelor, în special a celor din sectorul privat. Resursele

financiare limitate forţează cele mai multe firme să aleagă, la un moment dat, între proiectele de

investiţii pe care ar dori să le realizeze, la care, renunţând, prin realizarea lor, ar completa tabloul

dezvoltării firmei şi ar duce la obţinerea unui profit mai mare. Leasingul “economiseşte” cash,

permiţând realizarea simultană a mai multor proiecte de investiţii.

2.3. Impactul fiscalităţii asupra operaţiunilor de leasing financiar Integrarea fiscalităţii în procesul de decizie a agenţilor economici prezintă o deosebită

importanţă prin faptul că, sub influenta acesteia, se produce o modificare a comportamentului

întreprinderii şi o schimbare a stării iniţiale, stare considerată normală înainte de intervenţia

presiunii fiscale. Impozitele asupra consumului au o contribuţie însemnată în cadrul prelevărilor

59

obligatorii: există o corelaţie între rata prelevărilor obligatorii şi partea de impozite asupra

consumului.

Din punct de vedere fiscal, în cazul leasingului financiar, locatarul este tratat ca

proprietar al bunurilor primite în leasing. Condiţiile fiscale viitoare ale finanţării prin leasing a

investiţiilor de capital se iau în considerare în cadrul fluxurilor băneşti generate de plata arendei

şi a creditului. Fluxul de mijloace băneşti, adică al plăţilor de arendă – LCF (Lease Cash Flow),

se determină cu ajutorul plăţilor din arendă – P, a facilităţilor fiscale – S şi a cotei impozitelor –

C, corespunzătoare finanţării prin arendă:

LCF = P + S – C (2.3.1)

Fluxul bănesc al datoriei creditoare – CCF (Credit Cash Flow) se determină cu ajutorul

plăţii sumei de bază a împrumutului – V, mărimii ratei dobânzii calculate şi achitate pentru

partea neactivă a creditului – R, facilităţilor fiscale – S şi a plăţii impozitelor – C,

corespunzătoare finanţării prin creditare:

CCF = V + R + S – C (2.3.2)

În cazul comparării leasingului cu variantele de procurare a activului, se ţine cont de

mărimea facilităţilor fiscale pentru fiecare tip de finanţare.

Cu toate acestea, nu se observă vreo corelaţie între condiţiile finanţării şi mărimea

facilităţilor fiscale. Dacă, din costul total al leasingului, se scade volumul total al facilităţilor

fiscale posibile în cazul realizării acestuia, atunci se obţine diferenţa dintre două mărimi absolut

nelegate între ele.

Suma facilităţilor fiscale constituie o anumită mărime independentă, abstractă. Totodată,

corelaţia dintre metoda de finanţare a investiţiilor de capital şi condiţiile fiscale viitoare, obţinute

în cazul acestei finanţări, este evidentă. Este importantă înţelegerea unei astfel de corelaţii pentru

a ţine cont de schimbările posibile ale condiţiilor fiscale pentru investitor şi pentru calculul

încasărilor şi plăţilor viitoare, generate de proiect.

Teoria economică explică corelaţia dintre metoda de finanţare a investiţiilor de capital şi

condiţiile fiscale viitoare obţinute, în cazul acestei finanţări, în primul rând, prin formarea

cheltuielilor pentru procurarea activelor din utilizarea cărora se aşteaptă obţinerea profitului.

Cheltuielile investiţionale se includ în costul producţiei / serviciilor, astfel micşorând baza

impozabilă pentru plata impozitului pe venit (facilitate fiscală). Pentru a determina facilităţile

fiscale în volumul total al fluxului bănesc, în cadrul managementul financiar, se utilizează

noţiunea de scut fiscal sau suma economisirii fiscale.

Operaţiunile de leasing financiar cuprind plăţile de leasing şi dobândă aferentă. Conform

articolului 12, pct. 7 din Codul Fiscal al Republicii Moldova, veniturile obţinute în baza unui

contract de leasing financiar este definit ca venit sub formă de dobândă. În scopuri fiscale, art.26,

60

pct. 4 din Codul Fiscal, în cazul leasingului financiar, locatarul este tratat ca proprietar al

mijloacelor fixe primite în leasing, iar în cazul leasingului operaţional, calitatea de proprietar o

are locatorul. Calculul şi deducerea uzurii mijloacelor fixe, care fac obiectul leasingului, se

efectuează de către participantul aflat în calitate de proprietar, în conformitate cu legislaţia în

vigoare privind Catalogul mijloacelor fixe şi a activelor nemateriale, Standardele Naţionale de

Contabilitate şi Codul Fiscal al Republicii Moldova

Suma economisirii fiscale rezultă din plata impozitelor (economisirea fiscală constituie

diferenţa dintre sumele impozitelor achitate, care apar sub forma diferenţei dintre bazele

impozabile la aceeaşi cotă a impozitului). Suma economisirii fiscale a investiţiilor este egală cu

cheltuielile investiţionale înmulţite cu cota impozitului pe venit al investitorului.

Sinv = X · T – (X - I) · T = INV · T (2.3.3)

unde: Sinv exprimă suma economisirii fiscale a investiţiei,

X – baza impozabilă,

T – cota impozitului pe venit,

I – suma investiţiei.

Utilizând tratarea sus-menţionată, indicăm (marcăm) facilităţile fiscale şi plăţile care au

loc în cazul leasingului. Efectuând investiţiile de capital prin intermediul leasingului,

participanţii la el obţin trei tipuri de bază de facilităţi fiscale investiţionale.

Mărimea economisirii fiscale a plăţii de arendă obţinute de către cota impozitului pe

venit al arendaşului:

Sp = P · T (2.3.4)

Suma economisirii fiscale procentuale a locatorului, care ia credit pentru procurarea

patrimoniului oferit în arendă, se calculează ca produsul dintre suma tuturor ratelor dobânzii

patrimoniului oferit în arendă – R şi cota impozitului pe venit al locatorului:

Sr = R · T (2.3.5)

Suma economisirii fiscale privind uzura a locatorului, în calitate de proprietar al

obiectului leasingului, se calculează ca produsul dintre suma alocărilor (plăţilor) de amortizare

destinate restabilirii (reînnoirii) patrimoniului arendat – A şi cota impozitului pe venit al

locatorului:

Sa = A · T (2.3.6)

În cadrul operaţiunilor de leasing, locatorul şi arendaşul obţin facilităţi investiţionale, însă

finanţării prin leasing îi este caracteristică impozitarea suplimentară.

În cazul impozitării nemijlocite a plăţilor de arendă, suma venitului din arendă obţinut de

către locator se micşorează în mărimea impozitelor calculate la cotele de impozitare stabilite

pentru aceasta – Tp:

61

Cp = P · Tp (2.3.7)

Plăţile de leasing, întotdeauna, se echivalează cu renta, pe care locatorul, neapărat,

trebuie s-o includă în venitul supus impozitării. Venitul, obţinut de locator sub forma plăţilor din

arendă, se micşorează în mărimea impozitelor achitate în conformitate cu cota impozitului pe

venit al acestuia – T:

CPT = (P - Cp) · T (2.3.8)

Facilităţile şi plăţile fiscale, care apar în cazul finanţării prin leasing a investiţiilor

capitale, depind de mărimea plăţii pentru arendă – P, cotele impozitelor nemijlocite la plăţile de

arendă – Tp, cotele impozitelor pe venit al locatorului şi arendaşului – T, costul fondurilor

împrumutate – R şi mărimea uzurii patrimoniului arendat – A.

Arendaşul activului obţine economisirea fiscală la plata pentru arendă. De aceea, fluxul

datoriei sale din arendă (LCF) este mărimea plăţii pentru arendă minus mărimea economisirii

fiscale a plăţii arendei:

LCF = P – Sp (2.3.9)

Fluxul datoriei de arendă destinate locatorului este egal cu diferenţa dintre mărimea plăţii

pentru arendă şi valoarea impozitelor nemijlocit stabilite la suma plăţilor din arendă, precum şi a

plăţii impozitului stabilit pe venitul din arendă în conformitate cu cota impozitului pe venit:

LCF al companiei de leasing = P – Cp – CPT (2.3.10)

Fluxul datoriei creditoare al locatorului, care apare în legătură cu împrumutul luat pentru

procurarea activului, este egal cu valoarea sumei de bază a creditului şi rata dobânzii plătită

pentru partea neachitată a creditului minus economisirea fiscală din uzura şi rata dobânzii pentru

credit:

LCF al companiei de leasing = V – R – Sa – Sr (2.20)

Procurând activele pentru transmiterea lor ulterioară în arendă, locatorul realizează

intermedierea financiară între vânzător şi arendaş. De aceea, fluxul bănesc total al locatorului

reprezintă suma dintre fluxurile băneşti ale datoriei creditoare şi ale datoriei din arendă:

Fluxul bănesc total al locatorului = - (V + R – Sa - Sr) + (P – Cp - CPT) (2.22)

Micşorarea poverii fiscale este privită de către arendaşi şi locatori ca un venit

suplimentar. Acest venit este legat de fluxul real al mijloacelor băneşti rezultate din contractul de

leasing şi apare în urma diminuării obligaţiunilor fiscale. Calculul mărimii fluxurilor băneşti din

datoriile creditoare şi arendă permite estimarea consecinţelor directe ce reies din adoptarea

deciziei cu privire la leasing. Pentru aceasta, participanţilor la leasing, le este suficient să

62

compare suma iniţială a finanţării – I0, cu suma fluxurilor băneşti ulterioare ce vor fi încasate pe

întreaga perioadă de valabilitate a contractului (de la 0 la n).

Excedentul finanţării iniţiale a arendei – IL asupra tuturor fluxurilor băneşti ale datoriei

din arendă reprezintă venitul din investiţii al arendaşului. El va estima consecinţele directe ale

acceptării leasingului după formula:

IL - ∑LCF(t) IL => IL - ∑(P(t) – Sp(t)) > 0 (2.3.11)

Dacă condiţia prezentată mai sus nu se respectă, atunci pentru arendaş, leasingul nu este

favorabil. Estimarea consecinţelor directe ale aceluiaşi contract de leasing, însă, de către locator

va fi diferită. El va estima consecinţele directe ale acceptării leasingului după formula:

Ic - ∑CCF(t) – IL + ∑LCF (t) > 0 (2.3.12)

Locatorul va obţine venit din contract, dacă finanţarea iniţială prin credit INVc şi fluxul

total al datoriei din arendă vor depăşi suma iniţială de finanţare a arendei şi toate fluxurile

datoriei creditoare.

Condiţiile fiscale viitoare, pentru finanţarea prin leasing a investiţiilor de capital, joacă un

rol aproape decisiv în estimarea eficienţei leasingului de către participanţii la acesta. Dacă

participanţii la leasing ar compara suma iniţială a finanţării arendei doar cu mărimea totală a

plăţilor ulterioare de leasing, calculată după metodologia unanim acceptată, atunci ar rezulta că,

locatorul poate obţine profit doar din contul (pe seama) arendaşului şi invers.

Însă, în cazul aceloraşi plăţi de arendă, fluxurile băneşti ale locatorului şi arendaşului se

calculează utilizând componente diferite, de aceea şi valorile lor coincid rar. Iar dacă

participanţii la leasingul compară suma finanţării cu valoarea totală a fluxurilor băneşti viitoare,

atunci leasingul poate părea profitabil pentru ambii concomitent.

Astfel, dacă, în calitate de criterii de comparaţie, se va include doar suma plăţilor,

neluându-se în calcul avantajele fiscale care apar în urma utilizării unor scheme de finanţare,

precum şi cheltuielile suplimentare posibile, atunci comparaţia va fi incertă.

În ceea ce priveşte contractele de leasing, de asemenea, facilităţile fiscale sunt prevăzute

în activitatea de investiţii, conform art. 49² din Codul Fiscal unde sunt scutite de plata

impozitului pe profit întreprinderile care întrunesc condiţiile acestui articol şi încheie un acord cu

organele fiscale privind scutirea de impozit pe venit.

În afară de acesta, deseori, nu se ţine cont de faptul că plăţile de leasing conţin TVA, pe

care, ulterior, întreprinderea o va putea recupera de la buget. Astfel, leasingul financiar este privit

ca livrarea bunurilor, ceea ce presupune includerea TVA în momentul livrării bunului către

locatar. Conform art. 103, alin. 11, venitul obţinut de către locator în baza unui contract de

leasing financiar nu este un obiect impozabil cu TVA. Iar obiectul impozabil cu TVA este

considerată doar valoarea obiectului de leasing (în cazul în care obiectul nu este scutit de TVA).

63

Se prevede posibilitatea întreprinderii de recuperare a TVA achitată (în cazul

leasingului). Restituirea TVA achitate în componenţa plăţilor de leasing, în cazul creditului -

restituirea TVA achitate în componenţa costului utilajului, are o influenţă importantă asupra

rezultatelor comparării surselor de finanţare. [126, p.19-22]

Posibilitatea recuperării TVA apare în cazul locatorului, deoarece, în momentul achiziţiei

bunurilor de la producător, TVA se achită în întregime, însă la transmiterea activelor către

locatar, TVA se recuperează parţial, repartizându-se pe întreaga perioada de derulare a

contractului. Suma TVA, achitată de către locatar în cadrul plăţilor de leasing, este întotdeauna

mai mare decât TVA achitată în cadrul costului utilajului, deoarece baza de calcul al acestui

impozit este mai mare în cazul leasingului decât în cazul procurării directe de la furnizor.

Însă TVA achitată, în general, se supune restituirii (trecerii în cont sau returnării) din

buget. Cheltuielile suplimentare legate de achitarea TVA pot apărea în cazul când achitarea TVA

furnizorului locatorului este îndepărtată în timp de momentul restituirii acesteia. Dacă

întreprinderea are o mărime suficientă a impozitelor ce urmează să fie vizate în buget atunci

apare posibilitatea de a scădea TVA achitată în cadrul plăţilor de leasing, rapid şi în valoare

totală. Articolul 101, pct.6 din Codul Fiscal al Republicii Moldova prevede faptul că, dacă suma

TVA la bunurile procurate de către întreprinderea ce desfăşoară activitatea de leasing depăşeşte

suma TVA la livrările de bunuri sau servicii efectuate în cadrul contractelor de leasing financiar

şi/sau operaţional, diferenţa se restituie din buget în limitele cotei-standard TVA înmulţite cu

valoarea acestor livrări de bunuri sau servicii. TVA se restituie în modul stabilit de Guvern într-

un termen ce nu va depăşi 45 de zile.

În cazul procurării directe a utilajului de la furnizor, este necesar să se ţină cont de faptul

că întreprinderea va achita TVA imediat în valoare totală în cadrul costului utilajului (în timp ce,

în cazul leasingului, achitarea TVA se realizează pe parcursul contractului de leasing odată cu

fiecare plată de leasing). Adică şi creditul va fi necesar de luat în valoarea totală a utilajului,

inclusiv TVA.

Astfel, pentru a compara corect leasingul şi creditul este necesară calcularea cheltuielilor

totale în cazul fiecărei surse de finanţare, luând în considerare factorii expuşi mai sus.

Fluxul total al mijloacelor băneşti, care apare în cazul finanţării investiţiilor capitale prin

schema leasingului, trebuie să fie estimat ţinându-se cont de: plăţile de leasing cu TVA,

restituirea TVA achitate în cadrul plăţilor de leasing şi economisirea din impozitul pe venit.

Economisirea din impozitul pe venit apare în cazul leasingului din contul trecerii la

cheltuieli a plăţilor de leasing în volumul lor total, ceea ce micşorează baza impozabilă.

Economisirea din impozitul pe venit în cazul leasingului poate fi calculată prin înmulţirea plăţii

de leasing cu cota impozitului pe venit. [110, p. 49-57]

64

Fluxul total al mijloacelor băneşti, care apar la întreprindere ca rezultat al apelării la

credite bancare pentru finanţarea procurării utilajului se determină ţinându-se cont de: costul

utilajului cu TVA, apelarea la credit, achitarea sumei datoriei, achitarea ratei dobânzii la credit,

restituirea TVA achitate în cadrul costului utilajului, impozitul pe proprietate, economisirea din

impozitul pe venit.

În cazul creditului, diminuarea plăţilor legate de impozitul pe venit are loc din contul

faptului că uzura, rata dobânzii pentru credite se referă la cheltuieli care micşorează baza

impozabilă.

Estimarea eficienţei economice a tranzacţiei de leasing, în comparaţie cu creditarea

bancară, se efectuează fără compararea condiţiilor concrete de finanţare a companiei de leasing şi

a băncii, ci se evaluează costul maxim posibil al serviciilor de leasing în cazul ratei dobânzii

actuale la credit anual pentru valuta străină în condiţiile noii împrejurări fiscale.

Asupra rezultatelor calculului o influenţă puternică o exercită posibilitatea întreprinderii

de a i se restitui rapid şi în valoare totală TVA achitată. În cazul leasingului, achitarea TVA are

loc pe parcursul întregii perioade de valabilitate a contractului de leasing, ceea ce permite

întreprinderilor să treacă impozitul achitat sub forma TVA în contul încasărilor şi a altor

impozite vizate în buget, astfel că, în majoritatea cazurilor, nu apare necesitatea de a cere

restituirea impozitului achitat din buget.

În cazul procurării utilajului din contul creditului, plata întregii sume a TVA pentru

utilaj va fi realizată în contul plăţii furnizorului. În acest caz, la întreprindere, cel mai probabil,

va apărea situaţia când suma TVA achitată este cu mult mai mare decât mărimea impozitelor

pentru care s-ar putea face trecerea în cont. Dacă vor avea loc întârzieri la restituirea TVA din

buget, sau organele fiscale vor refuza restituirea sumelor impozitului achitat, atunci cheltuielile

întreprinderii vor fi în creştere.

Avantajele fiscale ale locatarului nu acoperă integral diferenţa dintre rata dobânzii la

credit şi rata leasingului. Aceasta, în esenţă, confirmă presupunerea, conform căreia că

rentabilitatea leasingului nu este condiţionată doar de avantajele fiscale, ci, în mare parte, spre

deosebire de credit, de flexibilitatea acestui instrument. Cu alte cuvinte, dacă banca ar merge în

întâmpinare necesităţilor proiectului, precum procedează compania de leasing, atunci sfera

rentabilităţii financiare a leasingului ar fi neînsemnată. [87, p. 44-48]

Un rol important în decizia de finanţare şi determinarea implicaţiilor fiscale îi revine

costului finanţării prin leasing. Costul leasingului ar trebui să fie determinat pe baza intrărilor şi

a ieşirilor de numerar implicate de această operaţiune de finanţare, cum ar fi valoare bunului

preluat în leasing, ce reprezintă, în mod indirect, mărimea împrumutului primit de întreprindere

65

de la compania de leasing. Pe baza acesteia, se calculează dobânda sau venitul de plătit

locatorului.

Chiria plătită netă de impozit, astfel se ia în considerare economia de impozit realizată de

întreprindere prin deductibilitatea chiriei, care este diferită în cazul leasingului operaţional şi

leasingului financiar.

Conform legii cu privire la leasing nr. 59/28.04.2005, rata de leasing reprezintă plata

periodică, efectuată de locatar către locator, care reprezintă:

a) cota-parte din valoarea de intrare a bunului şi dobânda de leasing, în cazul leasingului

financiar;

b) cota de amortizare calculată în conformitate cu actele normative în vigoare şi un

beneficiu stabilit de părţile contractante, în cazul leasingului operaţional.

Pentru un contract de leasing financiar, utilizatorul va înregistra separat cheltuielile cu

uzura bunului şi cele cu dobânda plătită.

Anumite particularităţi fiscale se observă în cazul în care societatea de leasing este o

persoană juridică străină, beneficiarul trece pe cheltuieli şi achită impozitul datorat de

întreprinderea respectivă. Deşi ratele corespunzătoare ale celor două tipuri de leasing par

asemănătoare ca structură, totuşi, deductibilitatea acestora din profitul impozabil este diferită.

În ceea ce priveşte contractele de leasing internaţional, impunerea veniturilor obţinute de

nerezidenţi (art.71, lit. k, k1, CF) în cadrul acestor operaţiuni se realizează în baza articolului 91

din Codul Fiscal al Republicii Moldova, reţinându-se un impozit în mărime de 10%.

În cazul leasingului financiar, în primii ani de exploatare, cheltuielile deduse la calculul

profitului impozabil de utilizatorul bunului luat în leasing financiar vor fi mai mari decât chiria

stabilită în contract, diminuându-se, însă, treptat, pe măsura rambursării ratelor de leasing. Suma

lor pentru întreaga perioadă contractată va fi egală cu valoarea cumulată a ratelor de leasing.

[110, p. 49-57]

Făcând o comparaţie cu mărimea cheltuielilor deduse pentru determinarea profitului

impozabil, în cazul leasingului operaţional se observă că nu sunt diferenţe la nivelul valorii totale

a ratelor de leasing, ci doar la nivelul mărimii lor anuale.

Valoarea actualizată a economiilor de impozit obţinută se determină după formula:

∑= +

=n

t tkEltEiVo

1 )1()( (2.3.13)

Unde:

Elt indică economia anuală de impozit obţinută de întreprindere prin deductibilitatea

cheltuielilor cu rata de leasing;

66

k - rata de actualizare a acestor economii de impozit, ce ţine cont de gradul de incertitudine

al mărimii realizării lor.

Se mai include valoarea reziduală actualizată a bunului luat în leasing. Este întâlnită în

cazul contractelor de leasing financiar, în condiţiile în care acestea prevăd transferarea dreptului

de proprietate asupra bunului către utilizator.

Mărimea acesteia este stabilită prin contract sau va fi estimată în funcţie de preţurile

negociate în momentul respectiv pentru acel bun, ţinând cont de uzura acumulată. Pornind de la

mărimea intrărilor şi ieşirilor de numerar implicate de derularea contractului de leasing, poate fi

determinat costul acestuia. Una dintre metodele folosite pentru estimarea costului leasingului

este următoarea:

nkl

VRtklTChtVo

n

t )1()1()1(*

1 ++

+−

= ∑=

(2.3.14)

unde: Vo exprimă costul de achiziţie a bunului luat în sistem de leasing;

Cht - chiria anuală de plată stabilită prin contract, multiplicarea valorii sale cu 1-t

evidenţiază economia de impozit realizată de întreprindere prin deductibilitatea acestor cheltuieli

din profitul impozabil;

T - cota de impozit pe venit plătit de întreprindere;

VR - valoarea reziduală sau preţul bunului la care se va face transfer al dreptului de

proprietate către utilizator;

n - durata contractului de leasing.

Costul leasingului este diminuat cu economiile din impozitele realizate de întreprindere

prin deductibilitatea cheltuielilor cu chiriile la calculul profitului impozabil.

În multe lucrări de specialitate, costul leasingului este tratat luându-se în considerare şi

avantajele pierdute prin renunţarea la achiziţia directă.

∑= +

+++−

=n

t nkeVRt

keTAmorTChtVo

1 )1()1(*)1(* (2.3.15)

unde: Amo*T reprezintă economia de impozit pierdută de întreprindere prin neachiziţionarea

bunului.

Suma obţinută din vânzarea bunului la sfârşitul perioadei sale de utilizare reprezintă o

altă intrare de numerar pierdută de întreprindere în situaţia luării în leasing a bunului. Ca urmare,

VR din ecuaţia de mai sus reprezintă acest preţ de vânzare a bunului. În condiţiile în care

contractul de leasing prevede o valoare reziduală a bunului pentru care se face transferul

dreptului de proprietate, VR va cumula cele două mărimi: valoarea reziduală şi preţul de vânzare.

Se estimează astfel rata internă de rentabilitate (ke) a ceea ce noi am numit împrumut

echivalent, folosită ca reper în analiza opţiunii de finanţare: achiziţie sau leasing.

67

Având în vedere că fluxul de plăţi într-un contract de leasing reprezintă o serie de plăţi

fixe, echivalente celor corespunzătoare unui contract de împrumut, costul leasingului se poate

compara cu costul creditelor pe care întreprinderea le poate contracta în scopul achiziţiei

aceloraşi active. Economiile fiscale generate de deductibilitatea plăţilor aferente leasingului la

calculul profitului impozabil sunt la fel de certe ca şi cele rezultate din dobânzile aferente unui

credit. Avantajele fiscale sunt, totuşi, mai mari în cazul luării în leasing a bunului faţă de

cumpărarea acestuia cu plata în rate.

Ţinând cont de cele expuse, concluzionăm că implicaţiile fiscalităţii asupra operaţiunilor

de leasing, precum şi asupra eficienţei acestor activităţi, sunt diferite în funcţie de tipul de

leasing: intern sau extern, operaţional sau financiar.

În cazul leasingului operaţional intern, locatorul va înregistra o cheltuială cu uzura

activului şi un venit aferent ratelor de leasing facturate utilizatorului, iar beneficiarul va

înregistra o cheltuială cu rata de leasing. De asemenea, locatorul va colecta TVA calculată asupra

întregii sume reprezentând rata de leasing, la scadenţa acesteia. În ceea ce priveşte leasingul

financiar intern, beneficiarul va recunoaşte activul în bilanţul său, urmând a-l supune uzurii pe

baza duratei de funcţionare utilă, recunoscând astfel cheltuieli deductibile cu uzura.

În plus, beneficiarul va recunoaşte şi cheltuieli cu dobânzile facturate. În acelaşi timp,

locatorul va recunoaşte drept venituri impozabile valoarea dobânzilor aferente ratelor de leasing

facturate. Din punct de vedere al TVA, implicaţiile sunt asemănătoare cu cele ce apar în cazul

leasingului operaţional, cu excepţia faptului că dobânzile la leasingul financiar sunt excluse din

baza de calcul al taxei pe valoarea adăugată.

În cazul leasingului extern, referindu-ne la situaţia în care locatorul este o persoană

juridică nerezidentă, în timp ce beneficiarul este o persoană juridică rezidentă, trebuie precizat că

sistemul de aplicare a TVA este diferit de cel al leasingului intern. Indiferent de tipul contractului

de leasing (intern sau extern, financiar sau operaţional), la introducerea în Moldova a bunurilor

străine, care fac obiectul unui contract de leasing, nu se aplică taxe vamale, TVA, accize etc.

Locaţia şi leasingul sunt două moduri de finanţare asemănătoare. În ambele cazuri,

întreprinderea poate utiliza activele fără a fi pe deplin proprietar. Diferenţa dintre un contract de

locaţie şi contractul de leasing ţine cont de durata angajamentului şi de condiţiile prevăzute la

scadenţa contractului. În contractul de leasing, durata locaţiei este fixă, fiind, în principiu,

irevocabilă, iar întreprinderea deţinătoare a contractului are o opţiune de cumpărare asupra

valorii reziduale a bunului. Opţiunea poate fi exercitată sau abandonată. În contractul de locaţie,

închirierea se face la iniţiativa întreprinderii, iar revocarea se poate face la date prestabilite în

contract. Contractul de locaţie este un contract cu opţiune de reziliere fie în orice moment, fie la

anumite date stabilite.

68

Atât pentru activele imobiliare, cât şi pentru cele mobiliare, există numeroase modalităţi

de acordare a unui leasing, pe care nu le vom dezvolta aici. Totuşi, există trei argumente

principale pentru acordarea unor astfel de credite pentru bunurile mobiliare:

- nevoia unui activ de exploatare de scurtă durată;

- riscul privind uzura bunurilor care este transferat celui care închiriază;

- avantajul unui serviciu de întreţinere a materialului care poate fi prevăzut în

contractul de închiriere.

Un alt argument - de această dată specific leasingului imobiliar - constă în nevoia de

lichidităţi şi de realocare a resurselor - este cazul când întreprinderea vinde un bun al cărui

proprietar este o societate de leasing şi încheie simultan un contract de închiriere, care îi lasă

posibilitatea utilizării bunului.

În general, costul monetar direct al operaţiunii de leasing este mai mare decât costul unui

împrumut ordinar echivalent. În ciuda acestui fapt, întreprinderile preferă contractul de închiriere

sau de locaţie, decât un împrumut ordinar. În schimb, surplusul de cost se explică prin valoarea

avantajelor opţionale ataşate contractului, care nu pot fi oferite printr-un împrumut ordinar.

Incidenţa semnificativă a fiscalităţii asupra activităţii agenţilor economici impune

acestora găsirea unor mijloace de diminuare a impactului fiscal asupra veniturilor investitorilor.

În acest context, leasingul poate fi o soluţie în ceea ce priveşte achiziţionarea de echipamente,

autovehicule etc. Principalul argument îl reprezintă compatibilizarea fluxului de numerar cu

cheltuielile deductibile astfel, încât profitul obţinut de companie să fie acoperit, în mod

corespunzător de lichidităţile firmei.

2.4. Estimarea factorilor de risc ai proiectelor investiţionale în condiţiile finanţării prin

leasing

Apariţia unor noi riscuri în sfera producţiei şi în cea a comercializării au generat, în

ultimele decenii, abordări noi ale pieţelor interne şi internaţionale, acestea reflectând

imperativele adaptării la un mediu economic complex şi dinamic. Astfel, în contextul

diversificării formelor de promovare şi comercializare, în special, pe pieţele externe, a apărut şi

s-a extins leasingul, tehnică ce reuneşte finanţarea, producţia şi comercializarea, ca etape

distincte ale aceleiaşi afaceri economice sau care le integrează, fiind dificilă departajarea netă a

acestora.

Leasingul este soluţia ce permite depăşirea dificultăţilor generate de un mediu economic

necorespunzător - finanţări limitate şi scumpe, birocraţia sistemului bancar şi, de asemenea,

69

permite firmelor obţinerea dreptului de folosinţă, cu eforturi financiare iniţiale minime, asupra

unor maşini, utilaje, echipamente tehnologice ce vor genera creşterea productivităţii, rentabilităţii

şi la creşterea profitului.

Realizarea practică a operaţiunilor de leasing necesită fundamentarea eficienţei investiţiei

sub forma unui proiect investiţional calitativ. Calitatea proiectului investiţional se determină,

într-o mare parte, prin calculul factorilor de risc ai acestuia. Problematica riscului implică, de

asemenea, teme foarte importante, precum prevenirea şi acoperirea acestora, monitorizarea şi

controlul expunerilor mari, evaluarea poziţiilor, cerinţele de raportare şi supravegherea pe bază

consolidată.

Pentru un proiect investiţional cu forma finanţării prin leasing factorii de risc de bază

sunt asociaţi cu caracterul de lungă durată al finanţării. Riscului i se supun, de regulă, toţi

participanţii (direcţi şi indirecţi) la proiectul investiţional.

La participanţii direcţi, se referă: locatorul şi locatarul. Însă, proiectul investiţional nu

poate fi realizat fără participarea producătorului de utilaj (vânzătorului), instituţiilor financiare,

companiilor de asigurări, structurilor fiscale etc., ale căror interese trebuie, de asemenea, să fie

bine asigurate în procesul realizării proiectului investiţional.

Pentru orice proiect investiţional pe termen lung, unul din factorii de bază, care

determină dinamica indicatorilor proiectului, este inflaţia. Dacă proiectul este orientat spre

leasingul utilajului de import, atunci un alt factor de risc, nu mai puţin important, este cursul de

schimb al monedelor naţionale şi străine. [13, p.p.384, 394]

Prin inflaţie, de obicei, se înţelege “creşterea generalizată a nivelului preţurilor în

economie”. Fiecare proiect investiţional este conexat de un set de resurse concrete cu caracter

destul de limitat, mai întâi de toate resurse materiale, de muncă, intelectuale şi altele care

formează nu numai capitalul fix, dar şi pe cel circulant. Totodată, inflaţia capitalului fix se

exprimă, de exemplu, în reevaluarea sa la valoarea de piaţă sau reevaluarea obligatorie.

Preţul fiecăreia din aceste resurse se schimbă pe parcursul perioadei de realizare a

proiectului investiţional, această schimbare are loc în conformitate cu propriile sale legităţi care

sunt, practic, imprevizibile sau puţin previzibile. Eficienţa proiectului, sub orice formă s-ar

măsura aceasta, va depinde anume de faptul cum a fost luată în calcul, în cadrul acesteia, inflaţia

dată pentru resursa concretă. În acest caz, nu este suficientă caracteristica creşterii nivelului

mediu al preţurilor la toate resursele proiectului investiţional, nici chiar cu nivelul mediu al

preţurilor acestora pentru fiecare resursă în parte. Cu alte cuvinte, în proiectul investiţional,

inflaţia trebuie estimată în dinamică, pentru fiecare resursă de bază, individual.

În conformitate cu estimările cantitative ale inflaţiei structurale şi cu cota-parte a

volumului resurselor utilizate, se formează consumurile în toate etapele de realizare a proiectului,

70

inclusiv costul real (nu cel nominal) al producţiei care este prevăzut în proiect. Inflaţia

structurală se referă, în primul rând, la locator. Caracterul influenţei inflaţiei structurale asupra

consumurilor locatarului va fi cercetat mai jos.

Bineînţeles, o importanţă mare în estimarea riscurilor investiţionale o va avea

reflectarea inflaţiei în veniturile locatorului. Aici, de asemenea, este necesară diferenţierea

fluxurilor financiare nominale (contabile) şi celor reale (economice). Acest fapt este generat de

deprecierea normală a banilor. [32, p.345]

Vom nota prin Pt plata de leasing (fluxul de mijloace băneşti) locatorului în momentul

de timp t, iar inflaţia din perioada t, o vom nota prin It. În acest caz, plata reală de leasing în

momentul de timp t, ţinându-se cont de inflaţie, va fi egal Pt / Πiτ. Aici Π - e simbolul produsului

de la τ = 1 până la t. Notăm prin It = Πiτ, inflaţia din perioada t, comparativ cu perioada (t=1,

i1=I1).

Atunci plăţile sumare nominale şi reale vor fi respectiv egale cu ΣPt şi ΣPt/It. Riscul

investiţional absolut (pierdere) al locatorului poate fi exprimat ca diferenţă Ri = ΣPt - ΣPt / It, iar

cel relativ sub forma ri = ΣPt / (ΣPt / It). Riscul relativ poate fi exprimat în procente. Formarea

indicatorilor riscului inflaţionist pentru locator este expusă în tabelul de mai jos.

Tabelul 2.4.1

Formarea riscului inflaţionist pentru locator*

Anii (t) 1 2 3 .... T

Plata de leasing nominală P1 P2 P3 .... ΣPt

Plata de leasing ţinându-se cont de inflaţie P1t/I1 P2t/I2 P3/I3 ..... ΣPt/It

*Sursa: întocmit în baza materialelor [13, 15, 27, 32, 33]

În orice caz, riscul pentru locator este cu atât mai mare, cu cât este mai mic fluxul real

sumar Pt= ΣPt * Dt. Bineînţeles că locatorul este cointeresat în maximizarea valorii PI. Deoarece

este complicată gestionarea mărimilor Dt, iar, uneori, e chiar imposibil, sarcina maximizării

funcţiei PI este privită ca o sarcină de optimizare de tipul:

PI = ΣPt * Dt – max (2.4.1.)

În cazul condiţiilor (limitărilor)

Pt ∋Ωt, ∀t = 1...T (2.4.2)

Aici Ωt, este o sferă a valorilor acceptabile pentru alegerea Pt, de exemplu, Pt <= P0t –

volumul plăţilor pentru fiecare moment de timp t maximal posibil sau maximal acceptabil în

conformitate cu unele limitări financiare sau tehnologice.

Dacă notăm prin Dt mărimea inversă It, atunci plata de leasing sumară, ţinându-se cont

de inflaţie, va fi egală: PI = ΣPt/It

71

Dacă dinamica indicilor Dt creşte, adică D1<D2<D3<...<DT, atunci PI va atinge

valoarea maximă dacă P1<P2<P3<...<PT. Astfel, strategia locatorului constă în aranjarea plăţilor

nominale în ordine crescătoare, dacă are loc micşorarea în timp a inflaţiei generale. O astfel de

situaţie este puţin probabilă (este necesară o deflaţie considerabilă), de aceea pentru locatorul îi

este mai eficient să aranjeze plăţile în ordine descrescătoare în cazul „inflaţiei sistematice”.

Varianta ideală, în acest sens, este obţinerea tuturor plăţilor într-o singură perioadă (prima), ceea

ce este echivalent simplei vânzări a utilajului. Însă, acest fapt este avantajos pentru locatar.

Aparent, pentru locatar strategia aranjării plăţilor va fi inversă strategiei locatorului.

Dar, după cum atestă experienţa practică, precum şi compararea business-planurilor locatorului

şi locatarului întocmite pentru aceeaşi tranzacţie, aceasta relaţie nu se confirmă. Constatare dată

poate fi explicată prin următoarele:

Graficul convenit (de comun acord) al plăţilor de leasing, chiar dacă reprezintă un

oarecare compromis, dar, totuşi, într-o mare măsură, este dictat de locator;

Graficul plăţilor de leasing reprezintă, în esenţă - scopul locatorului, deoarece anume

acesta determină veniturile sale;

Graficul plăţilor de leasing este doar o condiţie limitatoare în proiectul investiţional

(business-plan), iar partea rentabilă se formează din eficienţa exploatării utilajului

arendat;

Pentru locator, cel mai important este indicele general al inflaţiei, iar pentru locatar -

inflaţia structurală. Anume ea determină partea consumatoare a proiectului, scurgerea

mijloacelor financiare şi, în final, eficienţa proiectului investiţional în baza

leasingului.

Astfel, putem concluziona că politica eficientă a plăţilor pentru locatar trebuie să fie

constituită, orientându-se asupra cunoaşterii exacte a caracteristicilor (de experţi, probalistice

etc.) zonelor menţionate. Plăţile, de exemplu, pot avea un caracter „ondulatoriu”, dacă anume aşa

este dinamica alternărilor zonelor de pierderi şi câştig şi dacă veniturile companiei sunt şi ele,

într-o măsură suficientă, sincronizate cu această alternare. Anume, aceste raţionamente stau la

baza strategiei manageriale eficiente în realizarea practică a proiectelor investiţionale, finanţate

prin leasing.

Un alt factor de risc, de care se ţine cont în cadrul evaluării proiectelor investiţionale cu

finanţare prin leasing, se referă la apariţia necesităţii creditării (pe termen mediu şi pe termen

lung), pentru evitarea întreruperilor în finanţarea fluxurilor. O astfel de situaţie s-a observat în

practica finanţării proiectelor reale din ţara noastră. În acest context, este necesară cuantificarea

riscului de credit, numit riscul de nerambursare sau riscul de insolvabilitate şi care exprimă

probabilitatea încasării efective la scadenţă a creditului acordat şi a dobânzilor aferente acestuia.

72

În cadrul cercetării date, este importantă identificarea şi evaluarea riscului de credit

specific leasingului financiar. Neîndeplinirea obligaţiilor reprezintă un prim risc de credit la care

companiile de leasing trebuie să elaboreze măsuri de protecţie. Un risc suplimentar este legat de

refuzul de plată al beneficiarului de leasing până la momentul în care echipamentul nu este

fabricat corespunzător, întreţinut şi reparat.

Riscul de neplată a ratelor de leasing este mult mai evident decât riscul valorii reziduale,

deoarece clientul se află în relaţii de parteneriat cu compania de leasing astăzi, în prezent, şi nu

peste cinci ani, în viitor. Cu toate acestea, o monitorizare adecvată a creditării, este un obiectiv

greu de realizat datorită evenimentelor care pot surveni în viitor. Compania de leasing trebuie să

stabilească o aplicaţie fundamentată de credit, nivele de competenţă diferenţiate în legătură cu

funcţiile de promovare şi aprobare a finanţării. [13, p. 458]

Prin urmărirea permanentă a gradului de risc se poate realiza o gestiune a riscului de

credit pe baza a două principii fundamentale:

- divizarea riscurilor;

- limitarea riscurilor.

Responsabilitatea în gestiunea riscurilor îi revine managerului, care, într-un mod firesc,

trebuie implicat în activitatea decizională. Însă, este absolut necesară existenţa unui comitet de

credite şi/sau a unui comitet de risc la nivelul companiei, care analizează şi promovează

finanţările. Administrarea adecvată a concentrării riscului în cadrul portofoliului conduce la

diminuarea riscului de credit.

Contractul de leasing este calificat ca neîndeplinit din punct de vedere al obligaţiilor

atunci când compania a reziliat, în mod unilateral, respectivul contract, deoarece beneficiarul de

leasing nu a plătit ratele de leasing în momentul stabilit în grafic. Neîndeplinirea obligaţiilor nu

se referă la o întrerupere a contractului pentru nici un alt motiv. Dacă beneficiarul de leasing este

pe punctul să rezilieze contractul de leasing, compania de leasing ar trebui să recupereze bunul.

În ceea ce privesc celelalte obligaţii neonorate, compania de leasing poate fi tratată ca orice alt

creditor, atât timp cât există pierdere economică, rate de leasing neplătite, taxe neplătite şi

pierderi potenţiale viitoare.

Tehnicile şi procedurile suplimentare, care ar putea fi implementate pentru contracararea

riscului de client, poate include solicitarea unei garanţii suplimentare asumate pentru plata

împrumutului, depozite cu hârtii de valoare rambursabile, cosemnatari suplimentari sau o

garanţie a grupului din care face parte, precum şi extinderea portofoliului către alte ramuri ale

economiei mult mai viabile. De asemenea, s-au dezvoltat mai multe modele ale riscului de credit,

dintre care pot fi evidenţiate trei mari tipuri: modele structurale, modele în formă redusă şi

73

metodologii actuariale. Probabilităţile de neîndeplinire a obligaţiilor sunt estimate, în mod

diferit, în funcţie de tipul modelului de risc de credit utilizat.

Riscul valorii reziduale. În mod firesc, odată cu iniţierea operaţiunii de leasing, atât

finanţatorul, cât şi potenţialul utilizator îşi va pune primele întrebări legate de modul în care

trebuie să dimensioneze valoarea reziduală. În doctrină, valoarea reziduală este privită ca fiind

acea valoare, la care se face transferul dreptului de proprietate asupra activului obiect al

contractului de leasing, de la finanţator, la utilizator, la finalul perioadei de leasing şi cu

respectarea obligaţiilor contractuale asumate.

Valoarea reziduală nu trebuie confundată, însă, cu valoarea de recuperare, care este

valoarea estimată a unui activ fix la finalul perioadei de viaţă normată a acestuia. Valoarea

reziduală reprezintă un element-cheie atât în calcularea ratelor de leasing, cât şi a celorlalte

elemente de cost ale operaţiunii. Cu cât valoarea reziduală plătibilă la sfârşitul contractului de

leasing este mai mare ca procent, cu atât costul finanţării creşte, iar riscul asumat de finanţator

este, de asemenea, mai mare. Valoarea reziduală este un parametru de bază al contractului de

leasing, dimensionată în funcţie de modalitatea de depreciere şi amortizare a activului, ce poate fi

afectată de un număr relativ mare de factori, precum perioada de funcţionare, numărul de luni,

numărul de rate, caracteristicile principale ale activului şi eventualele garanţii colaterale.

Companiile de leasing depind, în mod normal, de realizarea valorilor reziduale viitoare pentru a

recupera cel puţin valorile investite. Totuşi, aşteptările exagerate ale valorilor reziduale

necorespunzător de mari pot determina un risc a cărei valoare reziduală, anticipată de către

compania de leasing, să afecteze structura financiară gândită iniţial.

Modalitatea de determinare a valorii reziduale poate fi diferită, de la o societate de

leasing la alta, în funcţie de o serie de factori de natură subiectivă, precum: existenţa unor

programe de vânzări, strategia de dezvoltare, propria capacitate de administrare a riscurilor, etc.

Indiferent de metodologia utilizată de către compania de leasing pentru minimizarea riscului său

rezidual, acest domeniu rămâne o preocupare importantă şi a celor care încearcă să evalueze

sănătatea financiară a companiilor de leasing. În determinarea riscului valorii reziduale, analiştii

trebuie să urmeze aceiaşi paşi de “evaluare reziduală” de bază, pe care companiile de leasing o

fac când stabilesc preţul tranzacţiei. Procesul de determinare a valorii unui echipament, la

sfârşitul perioadei de leasing, este una de adunare a informaţiilor dintr-o varietate de surse: noi

vânzători de echipamente; distribuitorii, brokerii şi revânzătorii obişnuiţi; evaluatorii de

echipamente profesionale; existenţa unor pieţe “second-hand”; diferite publicaţii de evaluare;

date istorice.

Odată ce piaţa devine mai competitivă, companiile de leasing simt mult mai mult

presiunea necesităţii de stabilire a unei valori reziduale mai mari. Încrederea crescută în valoarea

74

reziduală a amplificat nevoia pentru programe sofisticate de management al activului la cele mai

multe companii de leasing. Chiar şi cu concentrarea crescută pe managementul activului, riscul

aferent valorii reziduale rămâne încă unul din riscurile majore, la care trebuie să facă faţă

companiile de leasing.

Alte categorii de risc ce apar în activitatea de leasing apreciem că sunt următoarele:

riscurile de proiect, riscurile care se referă direct la activul luat în leasing, riscul de portofoliu,

riscul legat de rata dobânzii, riscul valutar, riscul incapacităţii de plată a ratelor de leasing, riscul

de impozit şi riscul legislativ.

1. Riscurile de proiect. Tranzacţia de leasing este un mecanism complex, care combină

unele din caracteristicile închirierii şi ale acordului de garanţie cu finanţările de leasing şi

eventualele servicii aferente. Obiectul tranzacţiei de leasing poate deveni chiar finanţarea de

proiecte complexe, la care, alături de Finanţator şi Utilizator, există şi alte părţi implicate ce îşi

asumă obligaţii importante. Partenerii implicaţi pot fi producătorii/furnizorii de bunuri alături de

integratorii de proiecte şi participanţii la împrumuturile sindicalizate.

2. Riscurile aferente bunurilor finanţabile. Modalităţile de limitare a riscurilor aferente

bunurilor finanţabile sunt mult mai puţin dezvoltate decât pieţele creditului. Variantele

alternative de acoperire a riscurilor asumate sunt următoarele: vânzarea echipamentului pentru o

livrare viitoare, vânzarea dreptului de a cumpăra echipamentul altcuiva, încheierea unor

contracte de recomercializare şi asigurarea valorii reziduale a bunului.

Faţă de cele prezentate, menţionăm că formula aplicată este caracteristică pieţelor de

leasing mature, iar punerea în practică se realizează, după cum urmează:

- posibilitatea vânzării opţiunii unei terţe părţi prin care să se specifice că, la sfârşitul

perioadei de leasing, aceasta va beneficia de profitul sau pierderea rezultată din vânzarea

activului la un preţ ce poate fi mai mare sau mai mic decât valoarea reziduală. Tranzacţia poate fi

chiar mai complexă stabilind nivelele de participare la beneficiul/pierderea rezultată ca urmare a

vânzării. Acest tip de tranzacţie elimină riscul valorii reziduale asumat de compania de leasing.

- vânzarea contractului de recomercializare unei alte companii de leasing. Contractele

sunt structurate cu un prag de partajare care poate fi ori sub nivelul, la acelaşi nivel sau peste

nivelul pragului valorii reziduale aşteptate. Opţiunea şi contractul de recomercializare reduc

riscul societăţii de leasing în ceea ce priveşte valoarea reziduală a bunului permiţând, în acelaşi

timp, o capitalizare imediată la nivelul valorilor anticipate.

- asigurarea valorii reziduale este un mijloc de asigurare a faptului că valoarea

echipamentului la sfârşitul perioadei de leasing, nu scade sub valorile sale apreciate iniţial.

Din literatura de specialitate, este cunoscut faptul că există riscuri asociate bunurilor

finanţate în leasing, ce pot fi clasificate astfel:

75

- riscul refuzului utilizatorului de a returna activul luat în leasing;

- riscul ca activul luat în leasing să se piardă din punct de vedere fizic;

- riscul companiei de leasing de a nu putea revinde echipamentul utilizat.

În structura bunurilor cărora le pot fi asociate astfel de riscuri menţionăm, bunurile

mobile care devin prin destinaţie bunuri imobilizate, precum elevatoarele, sistemele de ventilaţie

precum şi unele bunurile care se încorporează în clădiri. Compania de leasing poate reduce

aceste riscuri prin asigurarea activului, prin obţinerea unor garanţii suplimentare.

3. Riscuri de portofoliu. Riscul de portofoliu este cauzat de distribuţia neadecvată a

contractelor de leasing între Utilizatori, concentrarea contractelor de leasing la un singur

Utilizator sau grup de beneficiari de leasing din aceeaşi industrie. Orice criză care afectează

această companie sau industrie poate aduce pierderi semnificative companiei de leasing sau chiar

insolvabilitatea acesteia.

Compania de leasing, de regulă, urmăreşte distribuţia riscurilor pe grupe de afaceri,

evaluează şi controlează expunerile cumulative ale tuturor contractelor în derulare cu un client

sau cu un grup de companii asociate cu acesta.

4. Riscuri legate de rata dobânzii. Riscurile legate de rata dobânzii derivă din relaţia

existentă între ratele dobânzii aferente împrumuturilor bancare utilizate pentru finanţarea

tranzacţiilor de leasing şi a dobânzilor aferente contractelor de leasing. Riscul ratei dobânzii

conţine două componente:

- riscul venitului, respectiv riscul de a realiza pierderi în ceea ce priveşte venitul net din

dobânzi, ca urmare a evoluţiilor diferite ale dobânzilor de activ şi pasiv nesincronizate;

- riscul investiţiei aferent achiziţiilor de bunuri necesare desfăşurării activităţii realizate

cu ajutorul unor credite sau leasinguri dedicate.

Dacă împrumutul de la bancă a fost obţinut în baza unei rate flotante a dobânzii, în timp

ce contractul de leasing prevede o rată fixă a acesteia, atunci se identifică un risc ce poate

conduce la creşterea sau la scăderea costului aferent împrumutului, generând influenţe asupra

rezultatelor companiei de leasing. Departamentul financiar-contabil va urmări atât corelaţia

dintre celor două rate ale dobânzilor, cât şi a perioadei de leasing şi perioadei de împrumut.

5. Riscul valutar apare din necorelarea dintre valoarea activelor şi aceea a capitalului şi

datoriilor exprimate în valută, datorită unei neconcordanţe existente între creanţe şi datorii

exprimate în moneda autohtonă şi a monitorizării defectuoase a volatilităţii cursului de schimb.

Acest risc este, de fapt un risc de natură „speculativă”, astfel, încât poate conduce către realizarea

unui câştig sau a unei pierderi în funcţie de sensul în care evoluează cursurile de schimb.

În cazul operaţiunii de leasing, riscul valutar se manifestă ca parte a riscului tranzacţiilor,

în urma impactului variaţiilor cursului valutar asupra creanţelor şi datoriilor în valută. În

76

contextul analizării riscului valutar, o deosebită importanţa trebuie acordată tratamentului

contabil al pierderilor/câştigurilor determinate de acesta. Pentru minimizarea influenţelor

determinate de apariţia riscului valutar trebuie să realizăm managementul acestui risc prin

intermediul politicilor şi procedurilor aplicabile în cadrul companiei.

6. Riscul de lichiditate generat de incapacitatea de plată a ratelor de leasing. Acesta este

un risc semnificativ pe care companiile de leasing îl au de administrat pe întreaga perioadă de

derulare a contractelor. Incapacitatea de plată a ratelor de leasing, conform legislaţiei româneşti,

poate să apară după ce 2 rate de leasing consecutive nu au fost plătite de utilizator.

Dacă utilizatorul nu efectuează plata ratelor scadente, compania de leasing se poate afla

într-o lipsă critică de numerar şi identifică, la nivelul său, apariţia riscului de lichiditate. Se

recomandă ca, în momentul elaborării graficului de plăţi pentru un nou contract de leasing,

companiile de leasing trebuie să identifice echilibrul dintre intenţia de maximizare a profiturilor

şi capacitatea reală de plată a utilizatorului (rate ridicate ale dobânzilor coroborate cu perioade de

leasing scurte). Crearea unei presiuni nerealiste asupra utilizatorului ar putea să-l determine pe

acesta să anuleze contractul de leasing şi să returneze bunul înainte de termen.

În situaţia identificării unor asemenea cazuri, compania de leasing poate să aleagă între:

- reeşalonarea plăţilor întârziate;

- reintrare rapidă în posesia bunului, luând în considerare valoarea posibilelor daune.

Măsurile de preîntâmpinare a apariţiei riscului de lichiditate, de regulă, trebuie adoptate

înaintea acordării finanţării, luând în considerare: analiza bonităţii clientului (situaţia financiară,

comportamentul său de plată); existenţa contractelor de buy-back; existenţa garanţiilor colaterale

uşor de executat; monitorizarea pieţelor „second-hand” pentru bunurile finanţate. De asemenea,

poate fi deosebit de utilă elaborarea unor sisteme de management al riscului adaptate fiecărei

companii de leasing specializate pe anumite domenii (imobiliar, utilaje industriale, autovehicule,

etc).

Un alt aspect important în prevenirea riscului în sfera leasingului se referă la suficienţa

capitalului şi stabilitatea financiară. În acest context, considerăm că mărimea capitalului oferă

perspective pentru funcţia capitalului de a acoperi pierderile eventuale, aspect sensibil pentru

deponenţi şi pentru alţi parteneri ai instituţiilor financiare. Capitalul reprezintă suportul derulării

planului operativ şi criteriul de apreciere a poziţiei pe piaţă a instituţiei financiare. Adecvarea

capitalului instituţiilor de credit reprezintă, de fapt, stabilirea convenţională a nivelului minim de

capital, respectând, în acest sens, anumite criterii legate, într-un mod direct, de dimensiunea

activităţii instituţiilor financiare şi a riscurilor asociate. [63, p.339]

Activele angajate au caracteristici proprii şi nivele diferite de expunere la risc, ceea ce a

condus la structurarea acestora pe diverse clase de risc. De asemenea, apar diferenţe de abordare

77

a riscului şi în situaţia operaţiunilor extrabilanţiere, care, în ultima perioadă, înregistrează

evoluţii din ce în ce mai semnificative. Deşi, este binecunoscut faptul că ele nu implică utilizări

efective ale resurselor bancare, ci numai angajamente ale acestora în favoarea terţilor, ele

înregistrează, totuşi, un anumit tip de expunere la risc.

În opinia noastră, problematica privind capitalul societăţilor de leasing trebuie să

reprezinte un punct de interes major în sfera de acţiune a activităţii de reglementare, ca urmare a

faptului că societăţile de leasing financiar sunt, de fapt, intermediari pe piaţa financiară,

implicând în procesul de creditare sursele atrase, într-o măsură mult mai mare decât sursele

proprii.

Cerinţele minime de capital reprezintă principalul pilon al noului Acord Basel II. O serie

de alte domenii financiare specializate vor deveni subiecte de reglementare sub prevederile

noului acord, ca, de exemplu, sectorul leasingului, creditului de consum, creditului ipotecar,

factoringului etc. Până când aceste instituţii nu vor fi calificate ca instituţii bancare şi nu vor intra

în sfera de acţiune a acordului Basel, ele vor fi, în mod tehnic, tratate diferenţiat.

Acordul Basel II reglementează nivelul minim al fondurilor proprii ale instituţiilor

financiare nonbancare, precum şi metoda de calcul şi raportare a acestora. Apreciem că s-a

parcurs o primă etapă în realizarea unor corelaţii fireşti cu reglementările existente în momentul

actual pentru instituţiile de credit, depăşindu-se o nouă fază în procesul de întregire a pachetului

de acte normative necesare organizării, reglementării şi supravegherii instituţiilor financiare

nonbancare. Astfel, fondurile proprii urmează a fi analizate nu numai prin prisma capitalului

social, cât şi prin abordări ale altor componente, structurându-se în două părţi de bază: capitalul

propriu şi capitalului suplimentar.

Apreciem că Acordul Basel II intenţionează crearea, într-un plan mai larg, a stabilităţii

pieţei financiare internaţionale printr-un management al riscului mai eficient, comparativ cu

Acordul Basel I, care lua în calcul numai riscurile de credit şi de piaţă. Noul acord introduce

criterii noi de abordare atât pentru riscul de credit, cât mai ales pentru riscul operaţional pentru

determinarea nivelului de capital adecvat.

În prezent, reglementările privind adecvarea capitalului cu aplicabilitate în cazul tuturor

ţărilor membre ale UE, precum şi a viitoarelor state membre, aplicabile băncilor şi altor instituţii

financiare nonbancare vor deveni subiectul modificărilor în deplină concordanţă cu

reglementările Acordului Basel II. Noul Acord, aşa cum am arătat anterior, cuprinde 3 tipuri de

abordări: cea standardizată, pe bază de evaluări interne de fundamentare şi abordarea avansată

pe bază de evaluări interne.

La elaborarea ghidului tehnic QIS3, lansat în octombrie 2003 de către Comitetul de la

Basel, au fost luate în considerare recomandările Leaseurope bazate pe propunerile asociaţiilor

78

naţionale de leasing din Europa. Leaseurope confirmă că „leasingul este o activitate cu risc

relativ scăzut, iar colateralele fizice joacă un rol major în reducerea riscului de credit aferent

portofoliilor de leasing”. [137]

Se susţine propunerea ca, pentru companiile de leasing, să fie aplicat un Model Intern de

risc şi credit bazat pe metodele existente. Metoda a fost aplicată unui portofoliu de leasing de

autovehicule al unei mari companii de leasing europene. Abordarea avansată pe bază de evaluări

interne ar trebui să permită descompunerea portofoliilor în funcţie de maturitatea contractelor,

astfel, încât expunerea, rata de neplată şi rata de recuperare variază în concordanţă. Ca urmare a

celor constatate, folosirea abordării pe bază de evaluări interne de fundamentare (ca abordare

standardizată) duce la cerinţa unui capital mai mare decât în cazul abordării avansate pe bază de

evaluări interne.

De asemenea, este necesară revizuirea cerinţelor de capital derivate din modelul intern al

expunerii pe leasing cu definiţia dată de IAS 17 (standardul IASB, care reglementează regulile

contabile în leasing). Trebuie determinat cu certitudine că nivelul plăţilor ratelor de leasing este

echivalent cu nivelul minim de plăţi stabilit de IAS 17, aşa cum este el acceptat. [13, p.134]

Fondurile proprii, deşi au o pondere redusă, comparativ cu sursele atrase, reprezintă un

element fundamental în ceea ce priveşte gestionarea riscurilor cu care se confruntă companiile de

leasing.

În ceea ce priveşte situaţia capitalurilor permanente, considerăm că nivelul acestora este

foarte bun având vedere istoria relativ scurtă a produsului financiar leasing în Republica

Moldova, însă, apreciem că, în structură, acestea prezintă unele dezechilibre ce trebuie remediate

pe termen scurt. Recomandăm ca această situaţie să fie rezolvată prin adoptarea de către

organismul de reglementare a unor măsuri adecvate pieţei leasingului, care să conducă la

reducerea gradului de îndatorare al societăţilor de leasing prin creşterea nivelului capitalurilor

proprii şi nu prin scăderea dimensiunii surselor atrase, impunând, în consecinţă, un prag minim

al capitalului social de 3-5 ori mai mare.

Considerăm că este utilă existenţa unei norme privind adecvarea capitalului în cadrul

pieţei de leasing din Republica Moldova. Apreciem că, numai în acest fel, pe de-o parte,

activitatea de leasing va fi susţinută de un capital minim necesar determinat în funcţie de o

evaluare corectă a riscurilor asumate, iar pe de altă parte, acest lucru ar reprezenta un prim pas

către aplicarea viitorului Acord de la Basel. Remarcăm faptul că, prin aplicarea Acordului Basel

II, se implementează noi coordonate de determinare a gradului de adecvare a capitalului

instituţiilor de credit şi societăţilor de leasing financiar prin intermediul utilizării ratingurilor

acordate de către agenţiile specializate.

79

În urma analizei elaborate, constatăm faptul că, în prezent, industria leasingului din

Republica Moldova, din punct de vedere al dimensiunii fondurilor proprii, este subcapitalizată,

ceea ce induce ideea existenţei unui risc semnificativ care poate crea probleme întregii pieţe

financiar-bancare.

Faptul că, în Republica Moldova, piaţa de leasing este o piaţă tânără şi cu un istoric

foarte scurt, nu se poate discuta despre existenţa unui nivel de capitalizare ridicat, astfel încât

considerăm că, pentru moment, ar fi trebuit să existe un capital minim acceptat de cel puţin 20%

din ceea ce se impune a exista la instituţiile de credit (bănci).

În concluzie, apreciem faptul că societăţile de leasing trebuie să stabilească sisteme

proprii de evaluare şi control al riscurilor, astfel, încât să evite apariţia acestora sau, atunci când

riscurile apar, să dispună de metode şi tehnici bine determinate de administrare a lor. Considerăm

că acest lucru se poate realiza prin existenţa infrastructurilor necesare, inclusiv a implementării

de platforme şi programe informatice adecvate care să aibă capacitatea de a furniza informaţiile

necesare cunoaşterii situaţiei în cele mai mici detalii.

Perspectivele de utilizare a leasingului financiar, ca metodă eficientă de investire în

fondurile fixe ale întreprinderilor, depind nu numai de existenţa bazei legislative, dar şi de

corectitudinea realizării operaţiunilor de leasing, gestiunea eficientă a riscurilor şi climatul

investiţional favorabil.

80

Capitolul III. MEDIUL INVESTIŢIONAL DIN REPUBLICA MOLDOVA ŞI DIRECŢIILE DE ACŢIUNE PRIVIND DEZVOLTAREA LEASINGULUI FINANCIAR ÎN CADRUL COMPANIILOR DE LEASING

3.1. Mediul investiţional şi piaţa serviciilor de leasing în Republica Moldova

În prezent, în ţările Europei Centrale şi de Est, leasingul a devenit o oportunitate unică de

renovare a utilajului şi a unităţilor de transport, deoarece este rentabil, comod în realizare şi are

avantaje evidente, în comparaţie cu alte modalităţi de investiţii, inclusiv cu creditul bancar. În

ultimii ani, leasingul în aceste ţări a asigurat până la un sfert din investiţiile totale în capitalul fix.

Dinamica extinderii serviciilor de leasing se află într-o corelare directă cu starea

fondurilor fixe. Potrivit datelor Centrului de Reforme şi Cercetări Strategice, în anii ’90, în

Republica Moldova, ca urmare a scăderii activităţii investiţionale, fondurile fixe s-au uzat fizic şi

moral, iar la o serie de întreprinderi, acestea au fost, completamente, excluse din ciclul de

producţie. Creşterea economică din ultimii ani a înviorat situaţia investiţională.

Tabelul 3.1.1 Investiţii în capital fix*

Indicatorii 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Investiţii în capital fix - total, mln. lei (preţuri curente)

1759,3 2315,1 2804,2 3621,7 5140 7189,1 9580,4

din care: lucrări de construcţii-montaj 755,6 1056,8 1102,3 1526,8 2548,1 3406,4 4053,6 utilaj, unelte, inventar 890,4 1181,3 1626,4 1975,9 2394,5 3478,4 4598,8 alte lucrări şi cheltuieli capitale 113,4 77,0 75,5 119,0 197,4 304,3 928

Ritmul de creştere a investiţiilor în capital fix, în % faţă de anul precedent

85 111 111 107 108 111,9 117

Cota-parte a investiţiilor în capital fix în PIB, %

11,0 12,2 12,4 13,1 16,0 19,6 21,7

* Sursa: întocmit în baza datelor Anuarului Statistic al Republicii Moldova, din anii 2000-2006

Volumul investiţiilor în capital fix, în preţuri comparabile, s-a majorat pe parcursul a cinci ani de aproximativ 1,6 ori, ceea ce a depăşit creşterea PIB, care s-a majorat de 1,4 ori. Această tendinţă a contribuit la faptul că ponderea investiţiilor în capital fix în structura PIB s-a majorat de la 11,0%, în anul 2000, până la 19,6%, în anul 2005, factor ce denotă înviorarea proceselor investiţionale.

Tendinţe pozitive se înregistrează şi vis-à-vis de formarea brută de capital fix, care este un indicator important al nivelului investiţilor în economia ţării, deoarece reprezintă fundamentul pentru crearea veniturilor.

În anii 2000-2005, s-a majorat de 1,65 ori formarea brută de capital. În acelaşi timp, ponderea formării brute de capital fix în PIB s-a majorat de la 15,4%, în anul 2000, până la

81

24,4%, în anul 2005, iar în ultimii doi ani a depăşit nivelul mediu de investire, fixat în perioada de criză (1993-1999) - 18,7%. Creşterea semnificativă s-a înregistrat în anul 2006, constituind 27,9% în PIB.

Tabelul 3.1.2

Formarea brută de capital fix*

Indicatorii 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

PIB, mil. lei 16020 19052 22556 27619 32032 37652 44069 Formarea brută de capital fix (FBCF), mil. lei

2473 3190 3682 5127 6787 9258 12316

Ponderea FBCF în PIB, % 15,4 16,7 16,3 18,6 21,2 24,5 27,9

* Sursa: întocmit în baza datelor Anuarului Statistic al Republicii Moldova, din anii 2000-2006

Actualmente, mijloacele de finanţare esenţiale, continuă a fi mijloacele proprii ale

întreprinderilor, constituind circa 2/3 din volumul total al investiţiilor în capital fix.

Însă, potenţialul acestei surse de finanţare este spre epuizare. Totuşi, este necesar a

remarca faptul că activitatea investiţională, relativ scăzută a producătorilor autohtoni, este

asociată nu numai cu mijloacele financiare limitate. Cu toate că baza legislativă şi normativă, în

vigoare, a activităţii investiţionale, în ultimul timp, este suficient de satisfăcătoare, schimbul

permanent al regulilor de joc, implicarea, uneori, neîntemeiată a statului în afaceri, reglementarea

excesivă a activităţii economice şi investiţionale împiedică sporirea investiţiilor.

În anul 2002, comparativ cu anii precedenţi, volumul investiţiilor s-a redus de peste 10

ori. Conform datelor Departamentului Statistică şi Sociologie, la data de 1 ianuarie 2002, în

Moldova, existau 112 agenţi economici având ca domeniu de activitate declarat „închirierea

maşinilor şi echipamentului”, dintre care 75 de companii au efectuat tranzacţii de leasing

financiar, ceea ce constituie 67 % din numărul total al companiilor de leasing.

Analiza datelor din ultimii ani arată că, în Republica Moldova, ponderea leasingului în

volumul total al investiţiilor efectuate în mijloace fixe, pentru anii 1996-2002, a atins valoarea de

0,5%. Conform datelor anului 2005, cota companiilor de leasing s-a apropiat la 1% din volumul

total al investiţiilor în mijloace fixe din ţară reprezentând circa 90 milioane lei. Cu toate acestea,

în ţările Europei Centrale, leasingul deţine 18-25% din investiţiile în mijloace fixe, iar în Rusia şi

Ucraina circa 2-4 %.

Una din particularităţile proceselor investiţionale ale dezvoltării economiei Moldovei, în

etapa actuală, este diferenţierea considerabilă a acestora vis-à-vis de volum în diferite sectoare şi

domenii ale economiei. S-a creat situaţia, când procesul acumulării capitalului fix s-a concentrat

în cele mai efective şi competitive segmente ale economiei, în timp ce în alte ramuri ale

economiei investiţiile sunt insuficiente.

82

Tabelul 3.1.3

Investiţii în capital fix, pe activităţi economice în anii 2001 – 2005* Indicatorii 2001 2002 2003 2004 2005

Preţuri curente, mln. lei Investiţii în capital fix – total

din care: 2315,1 2804,2 3621,7 5140 7189,1

Agricultura, economia vânatului, silvicultura şi pescuitul

113,8 160,1 184,8 308,4 425,1

Industrie prelucrătoare 617,4 728,3 1150,4 1144,5 1508,2 Energie electrică şi termică, gazele şi apa 407,2 287,3 318,6 542,9 568,4 Construcţiile 32,8 34,7 47,9 88,2 188,9 Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul 182,9 181,8 250,0 792,3 830,7 Transporturile şi telecomunicaţiile 562,4 871,0 903,2 1161,2 1533,5 Tranzacţii le imobiliare, închirierea şi serviciile prestate întreprinderilor

175,3 229,6 383,5 654,2 1215,0

Altele 223,3 311,4 381,3 448,3 919,3 Structura, %

Investiţii în capital fix – total din care:

100,0 100,0 100,0 100,0 100,0

Agricultura, economia vânatului, silvicultura şi pescuitul

4,9 5,7 5,2 6,0 5,9

Industrie prelucrătoare 26,7 26,0 31,8 22,3 21,0 Energie electrică şi termică, gazele şi apa 17,6 10,2 8,8 10,6 7,9 Construcţiile 1,4 1,2 1,3 1,7 2,6

Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul 7,9 6,5 6,9 15,4 11,6

Transporturile şi telecomunicaţiile 24,3 31,1 24,9 22,6 21,3

Tranzacţii le imobiliare, închirierea şi serviciile prestate întreprinderilor

7,6 8,2 10,6 12,7 16,9

Altele 9,6 11,1 10,5 8,7 12,8

*Sursa: întocmit în baza datelor Anuarului Statistic al Republicii Moldova, din anii 2000-2006

În ultimii 5 ani, investitorii au depus activ capitalul în industria prelucrătoare, transporturi

şi comunicaţii, tranzacţii imobiliare, închirierea şi serviciile prestate întreprinderilor, comerţul cu

ridicata şi cu amănuntul. Aceste domenii, ca centru dinamic al activităţii investiţionale, constituie

mai mult de 70% din volumul total al investiţiilor în economia republicii în anul 2005. Totodată,

ponderea domeniilor menţionate la formarea PIB (37,1%) este cu mult mai joasă decât ponderea

acestora în investiţii. Cu ritmuri mai scăzute sporeau investiţiile în agricultură, construcţii şi o

serie de alte domenii. Cota-parte a acestora în volumul total de investiţii în capitalul fix este de

1,6 ori mai scăzut, decât la formarea PIB.

Cea mai nefavorabilă situaţie investiţională s-a creat în sectorul agrar, care este

producătorul principal al materiei prime pentru industria prelucrătoare şi ocupă prima poziţie în

structura economiei naţionale. Cota sectorului agrar, în investiţiile în capital fix, constituie 4,9%,

iar cota acestuia în PIB – peste 14,3%.

Trebuie menţionat că, în perioada revigorării sectorului agrar şi majorării volumului

producţiei fabricate, s-au majorat investiţiile atrase în acest sector, constituind în 2003 - 186,8

mln. lei, în 2004 – 308,4 mln. lei şi în 2005 – 425,1 mln. lei. Însă, investiţiile în capital fix în

83

agricultură, în ultimii ani, s-a cifrat doar la 5-8 % din valoarea adăugată produsă în acest

domeniu.

Posibilităţile investirii statului sunt foarte limitate, cu toate că, în ultimii ani, se observă o

majorare evidentă a acestora. Volumul total al investiţiilor în capital fix finanţat din buget, deşi

s-a majorat în perioada 2001-2005 de 5 ori, a constituit doar 721,3 mln. lei. (tabelul 3.1.4).

Tabelul 3.1.4.

Sursele principale ale investiţiilor în capital fix* Indicatorii 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Preţuri curente, mln. lei Investiţii în capital fix - total 1759,3 2315,1 2804,2 3621,7 5140 7189,1 din care, ,finanţate din contul:

mijloacelor bugetului republican şi bugetelor locale

143,8 197,9 175,6 201,1 442 721,3

mijloacelor proprii ale agenţilor economici

992,5 1320,5 2000 2541,8 3151,9 4434,2

mijloacelor populaţiei 66,9 91,7 105,3 131,4 125,4 168,4 mijloacelor investitorilor străini 445,3 450,2 332,7 535,2 1056,9 1414,0 altor surse 110,8 254,8 190,6 212,2 363,8 451,2

Structura, % Investiţii în capital fix - total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 din care, ,finanţate din contul:

mijloacelor bugetului republican şi bugetelor locale

8,2 8,5 6,3 5,5 8,6 10,0

mijloacelor proprii ale agenţilor economici

56,4 57,0 71,3 70,2 61,3 61,7

mijloacelor populaţiei 3,8 4,0 3,7 3,6 2,4 2,3 mijloacelor investitorilor străini 25,3 19,5 11,9 14,8 20,6 19,7 altor surse 6,3 11,0 6,8 5,9 7,1 6,3

* Sursa: întocmit în baza datelor Anuarului Statistic al Republicii Moldova, din anii 2000-2006

În legătură cu aceasta, producătorii, deseori, se orientează către soluţionarea problemelor

economice curente şi nu asupra realizării proiectelor investiţionale strategice. Investiţiile totale în

capital fix din contul tuturor surselor de finanţare realizate în economia naţională, în 2006, au

depăşit 10 miliarde lei, din care peste 50% au constituit lucrările de construcţii-montaj. În

structura investiţiilor în capital fix, o cotă importantă este orientată spre procurarea maşinilor,

utilajului, mijloacelor de transport (41,4% din volumul total).

Creşterea economică durabilă a Republicii Moldova este imposibilă fără un flux puternic

investiţional. Realităţile de ultim moment au determinat o creştere economică rapidă generată în

primul rând, de creşterea consumului, care, la rândul său, a fost provocat de o creştere masivă a

fluxurilor financiare de la cetăţenii Republicii Moldova ce lucrează în afara ţării (figura 3.1.1).

84

11,116,5

19,323,3

29,733,8

41,4

49,9

0

10

20

30

40

50

60

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Figura 3.1.1. Evoluţia consumului în Republica Moldova, (mlrd. lei)* *Sursa: „Dezvoltarea social-economică a Republicii Moldova în anul 2006”, Biroul Naţional de Statistică, Chişinău 2007, p. 9.

Astfel, pe parcursul ultimilor 3 ani, consumul total a crescut cu peste 25% anual cifrându-

se la circa 3,5 miliarde USD în 2005, iar volumul remitenţelor de peste hotare au depăşit 1

miliard USD anual. Se creează o situaţie favorabilă pentru antreprenoriatul local, care ar fi putea

profita de creşterea consumului pentru a dezvolta diferite afaceri, să răspundă cerinţelor

consumatorilor.

Creşterea remitenţelor de peste hotare a condus şi la creşterea semnificativă a

economiilor populaţiei. Pe parcursul ultimilor 5 ani, depozitele la termen în băncile comerciale

din ţară au crescut de 10 ori ajungând la 7,2 miliarde lei (figura 3.1.2).

0,4 0,81,3

1,82,4

3,1

0,5

1,0

1,2

1,5

2,6

4,1

0

1

2

3

4

5

6

7

8

2000 2001 2002 2003 2004 2005

Depozite in leiDepozite in v aluta

Figura 3.1.2. Evoluţia depozitelor la termen în Republica Moldova, (mlrd. lei)*

*Sursa: Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale, Q4/2005

85

Ţinând cont de experienţa nefastă de devalorizare a depunerilor populaţiei, la începutul

anilor 90 ai secolului XX, putem lesne aprecia că cel puţin o cantitate echivalentă de bani este

deţinută de populaţie în afara sistemului bancar. Astfel, populaţia dispune de resurse financiare

importante, ce nu sunt angajate în economie. Un obiectiv important al pieţei financiare este

angajarea resurselor populaţiei în sectorul real, fapt care va conduce la minimizarea necesităţii

investiţiilor externe şi a creditelor de la organismele financiare internaţionale.

Sectorul real nu a reacţionat prompt la creşterea resurselor financiare disponibile. Deşi s-

a înregistrat o creştere semnificativă, de 4 ori, a volumului creditării economiei naţionale de

către sistemul bancar, nu s-a modificat la fel de rapid. Astfel, creşterea s-a datorat, în mare

măsură, creditelor de consum, decât creditelor investiţionale (figura 3.1.3).

2,33,1

4,2

6,07,4

9,2

0

2

4

6

8

10

2000 2001 2002 2003 2004 2005

Figura 3.1.3. Credite acordate economiei de către băncile comerciale din Republica Moldova, (mlrd. lei)*

*Sursa: Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale, Q4/2005

În plus, băncile nu sunt în stare să asimileze cantităţi mai mari de resurse financiare,

deoarece nu au capacitate investiţională suficientă. Implementarea produselor bancare noi,

participarea, într-o măsură mai mare, la finanţarea consumului şi achiziţiilor de imobil, folosirea

la scară mai largă a tehnologiilor informaţionale, precum şi concentrarea sectorului ar putea

rezolva, parţial, problema angajării banilor liberi, însă conservatorismul managementului bancar

din Moldova limitează creşterea economică din sector şi din economie, în general.

Există o contradicţie ce durează de câţiva ani, şi anume, deţinătorii de fonduri (băncile

comerciale) afirmă că nu au variante de plasare a banilor liberi în sectorul real, iar antreprenorii

afirmă că nu au suficiente resurse pentru a dezvolta afacerile, iar dacă şi au aceste resurse,

costurile lor sunt foarte mari.

86

Mijloacele proprii ale întreprinderilor pentru efectuarea investiţiilor în capital fix,

înnoirea fondurilor fixe şi lărgirea bazei tehnice de producere, de asemenea, nu sunt suficiente şi,

parţial, se completează prin împrumutul resurselor de la băncile comerciale.

Rata dobânzii la credite, acordate de către bănci, se micşorează treptat. Concomitent, se

majorează volumele şi ponderea creditelor cu termene de rambursare mai îndelungate (ponderea

creditelor pe termen lung şi mediu, în anul 2005, a constituit 47,6%, comparativ cu 19,4%, în

anul 2000). Însă, creditele acordate rămân, în ansamblu, costisitoare pentru investitori, iar un şir

de sectoare ale economiei naţionale resimt lipsa surselor financiare. Într-un interval de timp scurt

şi mediu, sectorul bancar va avea posibilitatea doar să menţină dezvoltarea proceselor

investiţionale, însă nu va asigura, în măsură deplină cerinţele, investiţionale ale economiei

Moldovei.

S-a creat o situaţie paradoxală, în care băncile comerciale şi populaţia au nevoie de

alternative investiţionale. De asemenea, antreprenorii au nevoie de resurse financiare pentru

investiţii, însă, din anumite motive, transferul de la populaţie şi bănci la sectorul real al

economiei naţionale se realizează anevoios. Astfel, se compromit şansele unei creşteri

economice accelerate, necesare realizării obiectivelor macroeconomice de combatere a sărăciei şi

de apropiere de standardele economice a Uniunii Europene. În aceste condiţii, sursele majorării

semnificative a investiţiilor pot deveni mijloacele investitorilor străini, care, practic, nu sunt

limitate şi respectiv, investirea prin leasing.

Efectuând analiza capitalului propriu al companiilor de leasing pentru anii 1997-2001, ca

urmare a crizei financiare din anul 1998, observăm că a scăzut aproximativ cu 1/3. După anul

1999, s-a înrăutăţit starea financiară a companiilor de leasing, în afara efectelor negative ale

devalorizării monedei naţionale, au fost anulate înlesnirile, şi aşa puţine, prevăzute, iniţial, în

legea cu privire la leasing.

Experienţa anilor 1999-2001 a arătat că legislaţia Republicii Moldova nu oferea prioritate

leasingului, ca formă eficientă a investiţiilor. Spre deosebire de multe ţări ale Europei Centrale şi

de Est, nici o companie de leasing străină nu şi-a manifestat prezenţa sau interesul pe piaţa de

leasing a Moldovei.

Dezvoltarea rapidă a sectorului a început în anul 2003, când economia ţării a dat semne

de revenire după o criză de peste 10 ani. În ultimii 3 ani, companiile de leasing au raportat

creşteri spectaculoase, valoarea portofoliului de leasing dublându-se de la un an la altul. La

sfârşitul anului 2005, valoarea totală a contractelor de leasing depăşea 330 mln lei (circa 20 mln

euro). Datele preliminare ale companiilor de leasing arată că, în anul 2006, creşterea este la fel

de mare ca în 2005.

87

Dezvoltarea leasingului este urmată de creşterea concurenţei, ca urmare a creşterii

numărului companiilor de leasing şi prestarea serviciilor bancare de leasing, care se folosesc de

înlesniri fiscale. Leasingul, în fiecare ţară, se dezvoltă pe baza legislativă a statului, regimul

naţional fiscal şi de evidenţă contabilă, fapt ce stopează integrarea leasingului internaţional.

Leasingul poate rezolva problema plasării banilor liberi din sectorul bancar, ceea ce unele bănci,

deja, realizează dezvoltând întreprinderi-satelit cu activitate în domeniul leasingului.

În cazul creditelor, întreprinderile din Moldova, sunt nevoite să suporte costuri ale

capitalului de cel puţin două ori mai mari, decât întreprinderile din ţările cu economie dezvoltată.

Astfel, conform datelor figurii 3.1.4, evoluţia ratei dobânzii la creditele oferite în dolari SUA a

înregistrat tendinţe descrescătoare.

0,0

3,0

6,0

9,0

12,0

15,0

18,0

2000 2001 2002 2003 2004 2005

SUA MD

Figura 3.1.4. Evoluţia dobânzilor la creditele în USD, (%)* *Sursa: Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale, Q4/2005, FDIC

Se impune o reformare a sistemului financiar din ţară pentru a facilita transferurile de

capital spre economie. În cadrul economiilor dezvoltate, piaţa de capital oferă soluţia de transfer

de capital. În condiţiile Republicii Moldova, însă, avem o piaţă de capital ineficientă, care, în loc

să promoveze transferurile de capitaluri şi creşterea economică, generează situaţia inversă,

blocând fondurile în conturi bancare sau în plasamente în afara ţării.

Practica mondială a elaborat diverse metode pentru a facilita, pe de o parte, transferul de

fonduri, iar pe de altă parte, de a asigura oportunităţi investiţionale deţinătorilor de fonduri.

Pieţele de capital asigură investitorilor oportunităţi investiţionale diverse. Principalele

instrumente investiţionale se referă la următoarele:

88

1. Conturile de depozit, ce reprezintă depunerile la termen ale investitorilor, de regulă, în

băncile comerciale în schimbul unor dobânzi. Avantajul acestor depuneri conta în lichiditatea

înaltă şi risc redus. Din această cauză, câştigul oferit este destul de mic. Pe de altă parte, băncile

comerciale oferă banii obţinuţi, sub formă de credite, sectorului real. Situaţia în Republica

Moldova este orientată mai mult spre stimularea depozitelor, decât a creditelor. Dobânzile la

depozitele în valută sunt peste dobânzile plătite de băncile comerciale de peste hotare, la

plasamentele similare. Acest lucru se datorează, în special, riscului mare asociat cu activitatea

bancară domestică.

2. Instrumentele obligatare emise de organele administraţiei publice centrale, locale,

precum şi de întreprinderi. Aceste instrumente, de cele mai deseori, au maturităţi mai mari decât

conturile de depozit şi, respectiv, oferă şansa unor câştiguri mai mari. Instrumentele obligatare

nu sunt uniforme şi, de cele mai deseori, dobânda oferită de ele diferă foarte mult. Obligaţiunile

emise de organele guvernamentale ale unei ţări se consideră a fi fără risc şi, respectiv, oferă

câştigurile cele mai mici. În cazul întreprinderilor, apare riscul de insolvabilitate care trebuie

remunerat şi respectiv dobânzile sunt mai mari. De asemenea, dobânda la aceste instrumente este

influenţată de: maturitate, gradul de asigurare cu gaj, calitatea emitentului, posibilitatea

răscumpărării înainte de termen.

Piaţa instrumentelor obligatare guvernamentale, în Republica Moldova, are o anumită

dezvoltare, însă volumul ei este foarte mic, comparativ cu volumul banilor disponibili şi cererea

existentă. Volumele lunare ale emisiilor nu depăşesc 180-200 mln. lei, iar cererea depăşeşte

oferta semnificativ. Astfel, câştigurile din aceste plasamente s-au redus semnificativ la nivelul

ratei dobânzii la depozite.

Piaţa instrumentelor obligatare emise de întreprinderi nu s-a dezvoltat în Republica

Moldova, deşi există premise reale de utilizare ca forme de finanţare. Doar câteva întreprinderi

au reuşit plasarea unor emisii de obligaţiuni, insuficient de puţin pentru a crea o piaţă eficientă.

Această piaţă are menirea de a concura cu piaţa bancară şi oferă avantajul plasamentelor, pe

termen lung, în condiţiile unei lichidităţi înalte. Ineficienţa contractării creditelor bancare creează

condiţii atractive pentru plasarea obligaţiunilor întreprinderilor pe piaţă.

3. Capitalurile proprii, care oferă unele câştiguri şi drept de proprietate asupra

emitentului. Acest drept permite implicarea investitorului, în limitele capitalului investit, în

procesul de gestiune a activităţii emitentului. Aceste instrumente sunt mai riscante decât cele

descrise anterior, deoarece investitorul nu beneficiază de protecţie de riscul de insolvabilitate.

Ca rezultat, câştigurile investitorului pot fi mai mari.

Deşi există o bursă de valori în ţară, de mai mult de 10 ani, totuşi, concludem că există

rezerve în dezvoltarea ei. Volumul anual al tranzacţiilor nu a depăşit 45 milioane USD în 2005,

89

echivalentul unei săptămâni de tranzacţii la Bursa de Valori din Bucureşti, sau a unei secunde din

activitatea pieţei valorilor mobiliare din SUA (figura 3.1.5). Atât întreprinderile listate, cât şi

Comisia Naţională a Pieţei Valorilor Mobiliare nu au găsit mecanismele necesare de a construi o

piaţă a valorilor mobiliare eficientă, deşi există un interes din partea deţinătorilor de fonduri.

Piaţa valorilor mobiliare ar trebui să concureze pentru capitaluri cu sistemul bancar,

astfel, asigurând eficienţa ambelor componente ale pieţei de capital. Acest lucru nu s-a întâmplat

şi, mai grav, organele abilitate cu administrarea acestei pieţe nu întreprind măsuri de relansare. În

acest caz, investiţiile de portofoliu internaţionale par mai atractive, ceea ce va reduce resursele

investiţionale naţionale.

0

200

400

600

800

1000

2000 2001 2002 2003 2004 2005

Figura 3.1.5. Volumul tranzacţiilor pe piaţa valorilor mobiliare din Moldova, (mln. lei)* *Sursa: Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare

4. Valori mobiliare derivate, care oferă obţinerea unor câştiguri speculative din deţinerea

şi exercitarea unor drepturi asupra valorilor mobiliare clasice: acţiuni şi obligaţiuni. La această

categorie se referă opţiunile, warranturile, valorile mobiliare convertibile, contractele futures si

forward.

5. Valorile imobiliare, care oferă protecţie mare împotriva riscurilor valutare şi inflaţiei

precum şi câştiguri sub formă de rentă, sunt destul de avantajoase, în condiţiile de recesiune,

pentru a menţine intactă valoarea banilor. Lichiditatea redusă a acestor plasamente este

principalul dezavantaj. Investiţiile în valori imobiliare par a fi cele mai atractive în Republica

Moldova şi au oferit câştiguri de peste 30% în ultimii 3 ani, din care 25% s-au datorat creşterii

preţului la imobil, iar rezultatul de 5% datorită rentei.

Din cele peste 100 companii de leasing înregistrate în Moldova, desfăşoară o activitate

ritmică doar vreo 20. Cele mai mari 4 companii deţin peste 90% din piaţă şi au sprijinul unor

instituţii bancare mari, lucru necesar pentru a face faţă creşterii rapide a cererii de leasing. Din

90

valoarea totală a contractelor de pe piaţă, cea mai mare companie de leasing deţine în jur de

50%.

Momentan, valoarea totală a contractelor de leasing nu depăşeşte 1% din PIB, potenţialul

de creştere fiind enorm (figura 3.1.6).

Figura 3.1.6. Dinamica şi previziunea evoluţiei portofoliului de leasing în R. Moldova,

(mln. lei)* *Sursa: Revista „Monitorul investiţional moldovean”, Nr.2, 16-30 septembrie 2006.

Către anul 2010, piaţa de leasing va creşte de circa 5 ori la un nivel de 1,7 mlrd. MDL

(100 mln. euro) din cauza următorilor factori:

1. Creşterea stabilă a salariului mediu cu peste 20% anual, care va face să crească

numărul persoanelor cu capacitate de cumpărare suficientă să intre în relaţii de leasing.

La ora actuală, persoanele fizice - populaţia - deţin sub 30% din totalul contractelor de

leasing.

2. Relaxarea condiţiilor de leasing. În prezent, condiţiile de leasing nu sunt cele mai

atractive: valoarea contractelor este recalculată în euro sau dolari, cu o rată a dobânzii de

11-14%, pe o perioadă de maximum 4 ani, cu un avans în mărime de 30-40% din

valoarea contractului.

3. Cererea mare la bunuri imobiliare şi utilaje, cauzată de învechirea morală şi fizică a

mijloacelor fixe existente. Majoritatea blocurilor din Moldova se află într-o stare

nesatisfăcătoare, iar mijloacele fixe folosite de antreprenorii locali sunt demodate şi

trebuie înlocuite. Activele deţinute de companii nu sunt destul de lichide pentru a apela la

creditarea bancară.

102 171332

546

791

1,084

1,391

1,703

0

200400

600

800

10001200

1400

16001800

2000

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

91

4. Creşterea valorii medii a unui contract de leasing. În moment de faţă, un contract de

leasing nu depăşeşte 15 mii euro, crescând cu 20-25% anual în ultimii doi ani, iar cea mai

mare parte a veniturilor de pe piaţa de leasing este obţinută din leasingul autoturismelor,

însă un potenţial mare îl are leasingul imobilelor şi utilajelor (figura 3.1.7.).

Figura 3.1.7. Structura portofoliului de leasing al R. Moldova, la 1.01.2006*

*Sursa: Revista „Monitorul investiţional moldovean”, Nr.2, 16-30 septembrie 2006.

Rezultatele financiare ale companiilor de leasing nu au crescut la fel de spectaculos, de

fapt profitabilitatea este încă destul de redusă, deoarece s-a investit mult în infrastructura de

management a companiilor, din care cauză costurile fixe sunt mari. Activitatea financiară a

companiilor de leasing nu este utilizată la întregul potenţial, iar companiile nu dispun de

capacitate suficientă de autofinanţare.

Fragilitatea financiară a companiilor de leasing este reflectată şi de structura veniturilor

companiilor de leasing, unde circa 60% le deţin veniturile din dobânzi, 15% - profitul brut din

vânzarea obiectului leasingului, iar restul 25% - alte venituri, ca, de exemplu, diferenţele

favorabile de curs valutar. Structura financiară este, de asemenea, destul de riscantă, datoriile

deţinând peste 85% din active. Doar suportul financiar al fondatorilor, preponderent al băncilor

comerciale, permite supravieţuirea companiilor de leasing.

Creşterea valorii portofoliului de leasing va permite depăşirea rapidă a pragului de

rentabilitate, deoarece marja netă de leasing este pozitivă şi stabilizarea financiară este pe termen

lung. O marjă de leasing de 3% (diferenţa dintre rentabilitatea portofoliului de leasing şi costul

datoriilor financiare) ar trebui să fie suficientă pentru acoperirea cheltuielilor fixe în următorii 3-

5 ani (figura. 3.1.8.).

Automobile72%

Bunuri imobiliare

10%

Mijloace fixe18%

92

Figura 3.1.8. Rentabilitatea medie şi costul deţinerii portofoliului de leasing, (%)*

*Sursa: Revista „Monitorul investiţional moldovean”, Nr.2, 16-30 septembrie 2006

Pe termen mediu se aşteaptă o reducere uşoară a dobânzilor, deoarece condiţiile de

leasing din Moldova sunt mai dezavantajoase decât în ţările vecine, iar convergenţa dobânzilor

este inevitabilă.

Tendinţe similare au fost înregistrate şi pe piaţa est-europeană de leasing. Analizând piaţa

europeană de leasing, observăm că aceasta a crescut cu 14% în anul 2005, la 270 mlrd euro.

Maturizarea pieţelor din Europa Centrală şi de Est a contribuit, de asemenea, la creşterea

sectorului de leasing, prin transferul preferinţelor de la leasingul auto către finanţări pentru tipuri

variate de bunuri, precum echipamente şi imobile (tabelul 1.2.1). O diferenţă considerabilă între

rezultatele aferente anului trecut şi cele pentru anul 2004 este vizibilă în cazul ţărilor dezvoltate

din Europa.

Mediul investiţional, în momentul de faţă, este favorabil dezvoltării leasingului ca formă

de finanţare a investiţiilor din următoarele motive:

- Creşterea bunăstării populaţiei şi, în consecinţă, creşterea consumului. Leasingul se poate

dezvolta ca o formă de finanţare a consumului, ceea ce se petrece momentan în cazul

achiziţiei de autoturisme. De asemenea, leasingul poate deveni o alternativă a creditului

ipotecar;

- Creşterea cererii de investiţii, deoarece creşterea economică a dus la creşterea veniturilor

antreprenorilor şi la creşterea necesarului de finanţare pentru a extinde afacerile existente.

13.2%12.5% 12.6% 12.5%

10.7% 10.5%9.6% 9.5%

5%

6%

7%

8%

9%

10%

11%

12%

13%

14%

2003 2004 2005 2006

Rentabilitatea portofoliului de leasing, %Costul mediu a datoriilor financiare, %

93

În acest caz, leasingul de utilaje şi încăperi poate juca un rol important în finanţarea

necesarului investiţional;

- Rigiditatea sistemului bancar. Cele mai performante active bancare - creditele sunt

constituite, în proporţie de 80%, din creditele pentru economia naţională. O asemenea

structură arată că portofoliul de credite al sistemului bancar nu este suficient de

diversificat. În plus, aşteptările sunt asociate cu extinderea activităţii de creditare bancară

în sfera de consum final al persoanelor fizice şi sectorul ipotecar;

- Slaba funcţionare a pieţei de capital.

Pentru accelerarea creşterii investiţiilor pe termen mediu şi extinderii surselor finanţării

acestora, Republica Moldova trebuie să soluţioneze unele probleme fundamentale legate de

restructurarea economiei, crearea unei baze stabile şi sigure, care ar permite sporirea

competitivităţii economiei şi depăşirea sărăciei. În acest sens, este necesară atragerea unor

investiţii importante, care ar asigura atingerea consecutivă a următoarelor priorităţi de bază:

• accelerarea dinamicii creşterii şi crearea noilor tipuri de producţii industriale, ce nu se

bazează pe prelucrarea materiei prime agricole; majorarea considerabilă a ponderii industriei

în fabricarea producţiei autohtone, precum şi sporirea gradului de atragere a forţei de muncă;

majorarea veniturilor bugetare ca urmare a activităţii acestui domeniu;

• depăşirea orientării agrare şi dezvoltarea complexă a raioanelor; dezechilibru creat între

nivelul dezvoltării capitalei şi al raioanelor trebuie depăşit prin intermediul atragerii

investiţiilor în economiile raioanelor, care vor contribui, prin urmare, la dezvoltarea

potenţialului economic al republicii, în ansamblu;

• modernizarea infrastructurii şi promovarea acesteia în regiuni (construcţia drumurilor,

conductelor de gaz şi apă, implementarea mijloacelor de comunicaţie moderne etc.),

constituind nu numai o condiţie necesară pentru atingerea celor două priorităţi, dar şi un

aport la crearea infrastructurii „forte” a economiei naţionale, ce are o importanţă deosebită

pentru un flux stabil şi pe termen lung al investiţiilor în alte sectoare.

Actualmente, în afară de creditele, depozitele bancare, alte instrumente financiare,

practic, nu activează. De aceea, este necesară asigurarea condiţiilor şi instrumentelor pentru

dezvoltarea pieţei financiare, în scopul atragerii capitalului disponibil în ţară şi de peste hotare.

În afara de aceasta, este necesară dezvoltarea pieţei de capital, extinderea operaţiunilor de

leasing, crearea noilor fonduri de investiţii mutuale şi organizaţii pentru microfinanţare.

94

3.2. Analiza comparativă a situaţiei financiare al companiilor de leasing din

Republica Moldova

Leasingul, în calitate de instrument financiar, a reuşit să se afirme în multe ţări dezvoltate

ca unul dintre cele mai eficiente şi accesibile mecanisme de finanţare a extinderii şi dezvoltării

mijloacelor de producere, finanţării activelor necesare dezvoltării întreprinderilor şi punerii în

aplicare de noi tehnologii în afaceri.

În Republica Moldova, evoluţia acestui instrument financiar se află în continuă

dezvoltare. Deşi utilizat într-o proporţie nesemnificativă, la mijlocul anilor `90 ai secolului

trecut, necesitatea implementării lui, a devenit mai pregnantă în ultimii trei ani.

Piaţa leasingului în Moldova a evoluat semnificativ începând cu anul 2002, când şi-au

început activitatea primele companii cu servicii exclusiv de leasing (locatori), societăţile

Euroleasing şi MAIB Leasing. În iulie 2003, şi-a făcut apariţia pe piaţă şi cel de-al 3-lea

operator, Banca Socială Leasing, iar în anul 2004, servicii exclusiv de leasing a început să

presteze şi Compania IMC Leasing. Momentan, pe piaţa Moldovei, activează 5-6 companii mai

importante, a căror activitate de bază este leasingul financiar. Valoarea totală a pieţei leasingului

este estimată, în prezent, la peste 300 mln lei.

Compania MAIB Leasing deţine o cotă de 55-60% pe piaţă, cu un portofoliu oficial de

200 mln lei. Potrivit datelor furnizate de ceilalţi operatori, în această ierarhie, urmează compania

Euroleasing cu o cotă de peste 30% pe piaţă, IMC Leasing şi BS Leasing.

În prezent, conform diverselor opinii, companiile de leasing înregistrează o creştere a

volumului de tranzacţii cu circa 100% anual. Conform estimărilor specialiştilor, 40% din clienţii

(locatari), care solicită produse în regim de leasing, sunt persoane fizice, iar 60% - persoane

juridice. Din numărul total al clienţilor persoane juridice, 10% revin companiilor mari, restul

revine proporţional companiilor mici şi mijlocii. În ceea ce priveşte topul preferinţelor, vis-à-vis

de produsele solicitate în leasing, atunci, până în prezent, predominante au fost autoturismele.

Aceste produse deţin 60-70% în portofoliul tuturor companiilor de leasing. În totalul vânzărilor

în leasing, 20-30% le revin camioanelor, tehnicii agricole, utilajelor industriale, echipamentelor

de birou şi imobilelor.

Analiza financiară este un ansamblu de tehnici ce permit aprecierea situaţiei financiar-

contabile trecute şi actuale în scopul adoptării unor decizii coerente de gestiune şi evaluare a

întreprinderii. Analiza financiară presupune un studiu metodic al situaţiei şi evoluţiei unei

întreprinderi sub diferite aspecte: de exemplu, structura financiară, rentabilitatea, lichiditatea,

eficienţa utilizării activelor, plecând de la rapoartele financiare publice: bilanţul contabil,

95

raportul privind rezultatele financiare, raportul privind fluxurile de mijloace băneşti şi alte

informaţii oferite de întreprindere.

Obiectivul analizei financiare este aprecierea influenţei factorilor interni şi externi asupra

deciziilor financiare. Scopul analizei financiare este diferit în funcţie de instituţia ce efectuează

analiza şi de modul de percepere a performanţelor întreprinderii.

Considerăm că cele mai importante instituţii interesate de rezultatele întreprinderii sunt:

- proprietarii (acţionarii) – care contează pe capacitatea întreprinderii de a plăti dividende

şi potenţialul de creştere a valorii de piaţă a proprietăţii, pe care ei o deţin în

întreprindere.

- creditorii – analizează capacitatea întreprinderii de a face faţă plăţilor dobânzilor şi

datoriilor, precum şi riscuri de insolvabilitate. De regulă, creditorii urmăresc indicatorii

ce caracterizează structura financiară a întreprinderii, rentabilitatea economică,

capacitatea întreprinderii de a genera fluxuri pozitive de numerar. Din punct de vedere al

creditorilor, întreprinderea trebuie să genereze o rentabilitate economică mai mare decât

costul capitalului împrumutat.

- managerii şi angajaţii - manifestă interese legate de supravieţuirea întreprinderii (adică

menţinerea locurilor de muncă) şi lichiditatea ei (adică capacitatea întreprinderii de a plăti

salariile). Din punct de vedere al indicatorilor financiari, managerii au interese în

maximizarea valorii întreprinderii şi profitabilităţii, doar în cazul în care proprietarii

asigură participarea managerilor şi angajaţilor la distribuirea profitului. De fapt,

întreprinderile îşi cresc eficienţa, dacă reuşesc să motiveze managerii şi angajaţii să

genereze rentabilitate mai mare, adică, o întreprindere va fi mai eficientă, dacă scopurile

proprietarilor vor coincide cu scopurile acţionarilor.

- administraţia publică – are interese privind potenţialul plăţilor fiscale efectuate de

întreprindere şi interese sociale, precum asigurarea unui număr mai mare de locuri de

muncă. Astfel, că administraţia publică este interesată în egală măsură, atât de

profitabilitate, cât şi de solvabilitate.

Aceste scopuri sunt valabile şi în cazul companiilor de leasing, însă apar numeroase

particularităţi generate de faptul că activitatea de leasing este o activitate similară, în multe

privinţe, activităţii bancare şi, respectiv, rezultatele activităţii nu sunt asociate cu activitatea

operaţională, ca o întreprindere obişnuită, ci cu activitatea financiară şi de investiţii.

O primă etapă a procesului de analiză financiară o constituie analiza surselor

informaţionale. Din punct de vedere al surselor informaţionale, activitatea de leasing este

eterogenă. Conform Standardelor Naţionale de Contabilitate, evidenţa contabilă a activităţii de

96

leasing din punct de vedere al arendatorului poate fi efectuată în 3 moduri diferite: leasing

(arendă) operaţional, leasing (arendă) finanţat; leasing (arendă) finanţat la vânzare.

Arenda operaţională. Activele transmise în arendă operaţională se reflectă în

conturile contabilităţii financiare şi în bilanţul contabil al arendatorului. Mărimea activelor se

reduce proporţional cu uzura calculate. La veniturile activităţii operaţionale (alte venituri

operaţionale) se reflectă plata de arendă, iar la cheltuieli se reflectă uzura activelor transmise în

arendă. Consumurile ce ţin de reparaţia şi restabilirea activelor transmise în arendă şi recuperate

conform clauzelor contractului de către arendator se constată în calitate de cheltuieli ale

perioadei sau se capitalizează.

Arenda finanţată. Arendatorul reflectă transmiterea activelor în arendă, ca ieşire

a acestora. În acest caz, la începutul termenului de arendă, valoarea de

răscumpărare (contractuală) a activelor transmise în arendă se reflectă ca majorare a creanţelor şi

veniturilor anticipate, iar valoarea de bilanţ a acestora se constată drept cheltuieli

anticipate şi casare a valorii de intrare a activelor indicate.

Arenda finanţată la vânzare. Producătorii şi/sau dealerii cu atribuţii de arendatori reflectă

transmiterea activelor în arendă ca vânzare ordinară a acestora. În acest caz, la începutul

termenului de arendă, valoarea de răscumpărare (contractuală) a activelor transmise în arendă se

constată ca venit, iar valoarea de bilanţ a acestora - cheltuieli ale perioadei curente. [10]

Ţinând cont de cele menţionate, considerăm oportună analiza comparativă a 3 companii

de leasing, pentru ilustrarea metodologiei de analiză propusă de noi şi pentru definirea unor

tendinţe de dezvoltare a pieţei de leasing din Moldova. Au fost selectate IMC leasing, MAIB

leasing şi Euroleasing, care, împreună, deţin peste 80% din totalul pieţei de leasing din ţară.

În opinia noastră, analiza financiară a companiilor de leasing trebuie să reflecte

următoarele aspecte: eficienţa, lichiditatea, solvabilitatea, profitabilitatea, potenţialul de creştere

economică.

În această ordine de idei, considerăm necesară analiza următoarelor aspecte ale

companiei:

1. Analiza Bilanţului contabil – cu scopul determinării lichidităţii, solvabilităţii şi

potenţialului de creştere economică. Considerăm că, spre deosebire de companiile

industriale, potenţialul companiilor de leasing depinde, într-o măsură mai mare, de active,

decât de rezultatele financiare.

2. Analiza Raportului privind rezultatele financiare – cu scopul determinării profitabilităţii şi

eficienţei întreprinderii.

3. Analiza în baza ratelor financiare cu scopul determinării unor indicatori ce vor putea fi

folosiţi pentru compararea performanţelor financiare ale întreprinderilor .

97

Performanţele companiilor de leasing depind, în mod decisiv, de capacitatea lor de a-şi

creşte activele, deoarece activele vor asigura pe viitor rentabilitatea necesară. Întrucât

operaţiunile de leasing au cunoscut o dezvoltare rapidă, în ultimii ani, întreprinderile din sector

au raportat creşteri importante ale volumelor de activitate. Creşterile au fost cauzate, în special,

de creşterea activelor financiare aferente operaţiunilor de leasing. Astfel, liderii de pe piaţa

leasingului din Moldova au active ce au depăşit 350 mln lei, iar creşterea anuală a activelor,

pentru ultimii doi ani, a variat de la 25% la Euroleasing, la peste 50% la MAIB leasing şi IMC

leasing.

372,65

297,09

163,74

112,13

342,19

275,54

141,32

0,76

57,9749,6737,5629,15

0

50

100

150

200

250

300

350

400

2003 2004 2005 2006P

MAIB leasing IMC leasing Euroleasing

Figura 3.2.1. Evoluţia activelor companiilor Euroleasing, MAIB leasing şi IMC leasing,

(mln. lei)* *Sursa: calculat în baza rapoartelor financiare ale întreprinderilor selectate

Din punct de vedere al creşterii activelor, compania IMC leasing a reuşit, în mai puţin de

trei ani de la formare, să devină un finanţator important pe piaţa de leasing având active

comparabile cu liderul MAIB Leasing (figura 3.2.1).

Structura activelor este similară la toate întreprinderile din această ramură. Partea

principală a activelor companiilor de leasing este deţinută de activele pe termen lung. În

componenţa activelor pe termen lung, predomină activele financiare, adică creanţele comerciale

pe care companiile de leasing trebuie să le încaseze de la clienţii principali şi alte active pe

termen lung adică cheltuielile anticipate reprezentate de valoarea de bilanţ a activelor transmise

în leasing.

Activele curente au o pondere mai puţin importantă, deoarece specificul de activitate nu

impune existenţa unor stocuri de mărfuri şi materiale importante. În cadrul activelor curente, o

pondere mai mare o deţin creanţele comerciale pe termen scurt şi mijloacele băneşti (figura

3.2.2).

98

17,8% 18,2% 11,7%

82,2% 88,3%81,8%

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%

100%

Euroleasing IMC leasing MAIB leasing

Active curente Active pe termen lung

Figura 3.2.2. Structura activelor Euroleasing, MAIB leasing si IMC leasing, 1.01.2006*

*Sursa: calculat în baza rapoartelor financiare ale întreprinderilor selectate

Activele legate nemijlocit de activitatea de leasing deţin ponderi diferite la întreprinderile

analizate. MAIB leasing deţine peste 72% din totalul activelor imobilizate în operaţiunile de

leasing, în timp de IMC leasing are imobilizate doar 31.2%. (Figura 3.2.3.) O ponderea mai

mare a activelor imobilizate în operaţiuni de leasing caracterizează o eficienţă sporită a

companiei. Însă, diferenţele sunt posibile, din cauza că MAIB leasing arendează oficiile şi nu le

include în rapoartele financiare, în timp ce IMC leasing include în rapoartele sale financiare şi

mijloacele fixe deţinute în proprietate.

72,7%

31,2%45,1%

8,0%42,6%

30,2%

00,10,20,30,40,50,60,70,80,9

1

Euroleasing IMC leasing MAIB leasing

Creanţe comerciale pe termen lung Cheltuieli anticipate

Figura 3.2.3. Componenţa activelor legate de operaţiunile de leasing la companiile Euroleasing, MAIB leasing si IMC leasing, 1.01.2006*

*Sursa: calculat în baza rapoartelor financiare ale întreprinderilor selectate

99

Structura pasivelor companiilor de leasing este similară în multe privinţe (figura 3.2.4)

În structura pasivului companiilor de leasing, proporţie semnificativă este deţinută de creditele

bancare pe termen lung pentru a finanţa operaţiunile de leasing. Surselor proprii şi datoriilor pe

termen scurt le revin o pondere mai mică. O asemenea structură financiară este destul de

riscantă, însă este argumentată de specificul activităţii. Întrucât majoritatea activelor sunt pe

termen lung, este important ca pasivele să fie pe termen lung şi dobânda percepută la operaţiunile

de leasing să fie mai mare decât costul creditului.

Cel mai important element al activelor companiilor de leasing sunt activele financiare pe

termen lung, deoarece ele asigură veniturile din dobânzi necesare pentru supravieţuirea

companiei. Creşterea activelor financiare poate fi considerată principalul indicator de creştere

economică a companiilor de leasing, similar creşterii vânzărilor în cadrul companiilor

industriale.

7,2%21,1% 12,1%

7% 10% 6%

68,8% 82,0%86,0%

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%

100%

Euroleasing IMC leasing MAIB leasing

Capital Propriu Datorii pe termen lung Datorii pe termen scurt

Figura 3.2.4. Structura pasivelor Euroleasing, MAIB leasing, şi IMC leasing, 1.01.2006**Sursa: calculat în baza rapoartelor financiare ale întreprinderilor selectate

Pe parcursul ultimilor 4 ani, întreprinderile din domeniul leasingului au raportat creşteri

importante ale activelor financiare, mărindu-şi, în acest mod, baza de încasare a dobânzilor.

Astfel, MAIB leasing a reuşit, în 3 ani să-şi tripleze valoarea activelor financiare, în timp ce

IMC leasing şi-a crescut activele financiare de la zero la 85 mln lei la începutul anului 2006.

MAIB leasing şi IMC leasing au raportat creşteri de peste 100% ale activelor financiare în anul

2005 (figura 3.2.5). Rezultatele preliminare pentru anul 2006 arată că creşterea pieţei de

leasing, în Moldova, va continua să fie spectaculoasă.

100

28,0 33,2 36,1 42,9

0,0

27,0

85,9

116,0

48,263,1

134,0

173,3

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

200

2003 2004 2005 2006P

Euroleasing IMC leasing MAIB leasing

Figura 3.2.5. Evoluţia activelor financiare a companiilor Euroleasing, MAIB leasing şi IMC

leasing, (mln. lei)* *Sursa: calculat în baza rapoartelor financiare ale întreprinderilor selectate

În cazul MAIB leasing şi IMC leasing, creşterea activelor financiare poate fi explicată şi

prin suportul pe care îl obţin companiile de leasing de la unele instituţii financiare importante din

Moldova Compania Euroleasing a raportat ritmuri de creştere a activelor financiare mai mici,

reducându-şi cota de piaţă în favoarea MAIB leasing şi IMC leasing.

De asemenea, este importantă compararea dintre activele şi pasivele financiare ale

companiilor. Activele financiare sunt cele care generează dobânzi, iar datoriile (pasivele)

financiare sunt cele care reflectă costul capitalului. Afacerile din domeniul leasingului sunt

bazate, în mare măsură, pe procurarea banilor ieftini de la instituţiile financiare şi revânzarea lor

prin intermediul operaţiunilor de leasing unor potenţiali clienţi. Astfel, că mărimea activelor

financiare prezintă un indicator important în estimarea veniturilor viitoare ale companiei de

leasing, în timp ce mărimea datoriilor (pasivelor) financiare poate fi utilizată în estimarea

cheltuielilor viitoare şi anume a cheltuielilor privind dobânzile.

Din punctul nostru de vedere, o situaţie în care activele financiare sunt mai mici ca

datoriile financiare prezintă riscuri suplimentare pentru întreprindere, deoarece baza de venituri

este mai mică decât baza de cheltuieli, sau că unele credite au fost folosite pentru a finanţa şi alte

activităţi decât activitatea de bază (prestarea serviciilor de leasing). Adică activitatea de leasing

nu se autofinanţează şi respectiv cheltuielile generale şi administrative, cele comerciale au fost

finanţate din credite bancare.

În situaţia unui dezechilibru, se află Euroleasing şi IMC leasing, în timp ce la MAIB

leasing activele şi datoriile financiare se află în echilibru (figura 3.2.6.) În unele cazuri, este

posibil că companiile de leasing s-au îndatorat excesiv pentru a anticipa creşterea viitoare a

activelor financiare. Ţinând cont de creşterea rapidă a sectorului, putem presupune că IMC

leasing şi-a asigurat resursele financiare necesare anume cu acest scop.

101

36,1

85,9

134,0

40,9

102,3

120,8

0

20

40

60

80

100

120

140

160

Euroleasing IMC leasing MAIB leasing

Active financiare Datorii financiare

Figura 3.2.6. Raportul active financiare – datorii financiare la companiile Euroleasing,

MAIB leasing si IMC leasing, 1.01.2006, (mln. lei)* *Sursa: calculat în baza rapoartelor financiare ale întreprinderilor selectate

Mărimea veniturilor şi cheltuielilor companiilor de leasing depinde de mărimea activelor

implicate în activitatea de leasing, precum şi de dimensiunile activităţii planificate de

management. Ţinând cont de diferenţele existente privind evidenţa contabilă în cadrul

companiilor de leasing, este necesară efectuarea unor ajustări pentru asigurarea comparabilităţii

rezultatelor financiare. Spre deosebire de alte instituţii financiare, companiile de leasing

raportează rezultatele financiare în formele preconizate pentru companiile industriale şi

comerciale simple. Considerăm, însă, necesară elaborarea unor rapoarte financiare specializate

pentru companiile de leasing, care s-ar apropia mai mult de structura rapoartelor prezentate de

instituţiile financiare, de exemplu, băncile comerciale.

Din această cauză apar unele situaţii paradoxale, deoarece pentru companiile de leasing

activitatea de leasing este activitatea de bază, însă activitatea de leasing nu este activitatea

operaţională. Deşi, standardele naţionale definesc că activitatea operaţională a oricărei

întreprinderi este activitatea de bază a acestei întreprinderi. Considerăm necesară definirea

conceptului de venit al activităţii de leasing ca sumă a următoarelor elemente:

1. Veniturile din dobânzi – veniturile obţinute în mărimea dobânzii de arendă primită

de la arendaş pentru folosirea bunurilor arendate.

2. Veniturile din vânzarea activelor transmise în leasing – adică diferenţa dintre

valoarea de răscumpărare (contractuale) şi costul activelor transmise în arendă.

Considerăm oportună includerea rezultatului net, deoarece evidenţa contabilă din Republica

Moldova admite reflectarea lui ca rezultat investiţional sau ca profit brut din activitatea

operaţională.

102

3. Alte venituri – veniturile obţinute din alte activităţi şi, în special, din recuperarea

pagubei cauzate de insolvabilitatea arendaşului, vânzarea unor active curente, la fel şi

diferenţe favorabile de curs valutar.

Pe parcursul ultimilor 4 ani, companiile de leasing au raportat creşteri ale veniturilor

comparabile cu creşterea activelor. MAIB leasing a raportat o creştere medie a veniturilor de

peste 41%, în timp ce IMC leasing a reuşit să-şi crească, în medie, veniturile anuale cu peste

150% pe parcursul ultimilor 3 ani. Euroleasing a crescut mult mai modest raportând doar 5%

creştere medie anuală (figura 3.2.7.).

11,3

21,925,3

32,0

0,82,9

15,518,3

8,7 8,6 9,3 10,2

0

5

10

15

20

25

30

35

2003 2004 2005 2006p

MAIB leasing IMC leasing Euroleasing

Figura 3.2.7. Evoluţia veniturilor companiilor Euroleasing, MAIB leasing şi IMC leasing,

(mln. lei)* *Sursa: calculat în baza rapoartelor financiare ale întreprinderilor selectate

În structura veniturilor, predomină veniturile din dobânzi, care asigură, în medie circa

50% din totalul veniturilor companiilor de leasing. În acelaşi timp, trebuie menţionată

fragilitatea companiilor de leasing din Republica Moldova, care, în unele cazuri, îşi formează

până la 50% din venituri din contul unor surse de o singură dată ca diferenţele favorabile de

curs valutar, sau din contul despăgubirilor primite de la arendaşii insolvabili (figura 3.2.8.).

Acest lucru ne permite să afirmăm că, în anii în care valuta locală va fi mai stabilă faţă de

valutele externe, companiile de leasing vor raporta pierderi importante din activitatea de bază.

De exemplu, în 2005, companiile de leasing au reuşit să raporteze profituri doar din cauza că

au raportat câştiguri importante din diferenţele de curs valutar favorabile.

103

13,4

7,1 4,6

12,3

8,0

2,7

0,4(0,3) 2,0(1,0)1,03,05,07,09,0

11,013,015,017,019,021,023,025,0

MAIB leasing IMC leasing Euroleasing

Venituri din vânzarea activelor Venituri din dobînzi Alte venituri

Figura 3.2.8. Structura veniturilor companiilor Euroleasing, MAIB leasing şi IMC leasing, 1.01.06, (mln. lei)*

*Sursa: calculat în baza rapoartelor financiare ale întreprinderilor selectate

În anul 2005, veniturile şi cheltuielile din dobânzi erau aproximativ în echilibru, iar

celelalte cheltuieli operaţionale au fost finanţate din contul profiturilor din vânzarea altor active

şi din diferenţele favorabile de curs valutar, ceea ce denotă fragilitatea întreprinderilor şi

sensibilitatea lor excesivă la factorii de mediu.

14,9

7,9

3,74,6

13,4

7,1

0,0

2,0

4,0

6,0

8,0

10,0

12,0

14,0

16,0

18,0

MAIB leasing IMC leasing Euroleasing

Venituri din dobînzi Cheltuieli privind dobinzile

Figura 3.2.9. Raportul dintre veniturile şi cheltuielile aferente dobânzilor ale companiilor

Euroleasing, MAIB leasing si IMC leasing, (mln. lei)*

*Sursa: calculat în baza rapoartelor financiare ale întreprinderilor selectate

Cheltuielile companiilor de leasing includ, în special, cheltuielile activităţii operaţionale,

care în opinia noastră, pot fi clasificate în:

1. Cheltuieli privind dobânzile plătite;

2. Cheltuielile comerciale, generale şi administrative;

104

3. Alte cheltuieli.

Pe parcursul ultimilor 3 ani, cheltuielile întreprinderilor din ramură au crescut similar

veniturilor, fără înregistrarea unor câştiguri importante din economiile de scară. În plus, în

perioadele de creştere economică rapidă, deseori, întreprinderile renunţă la eficienţă în favoarea

vizibilităţii şi a cotei de piaţă. (Figura 3.2.10).

10,0

21,324,2

30,2

0,52,6

11,215,5

7,5 7,3 7,8 8,5

0

5

10

15

20

25

30

35

2003 2004 2005 2006

MAIB leasing IMC leasing Euroleasing

Figura 3.2.10. Evoluţia cheltuielilor companiilor Euroleasing, MAIB leasing şi IMC leasing,

(mln. lei)* *Sursa: calculat în baza rapoartelor financiare ale întreprinderilor selectate

În componenţa cheltuielilor companiilor de leasing, predomină cheltuielile cu dobânzile,

care consumă de la 50 % - Euroleasing, până la 70 % -IMC leasing din totalul resurselor

consumate. Cheltuielile comerciale, generale şi administrative, care au rolul de a asigura buna

funcţionare a companiilor şi echipelor lor manageriale, au o pondere mai mică de la 11 %

Euroleasing la 27 % IMC leasing. Creşterea veniturilor va duce, în special, la creşterea ponderii

cheltuielilor cu dobânzile şi la reducerea ponderii cheltuielilor comerciale, generale şi

administrative, precum şi a altor cheltuieli (figura 3.2.11).

4.1

3.0

5.2

3.2

3.7

14.9

7.9 0.8

0.3

0

5

10

15

20

25

MAIB leasing IMC leasing Euroleasing

Alte cheltuieliCheltuieli comerciale, generale şi administrativeCheltuieli privind dobinzile

Figura 3.2.11. Structura cheltuielilor companiilor Euroleasing, MAIB leasing şi IMC leasing, 2005, (mln. lei)*

*Sursa: calculat în baza rapoartelor financiare ale întreprinderilor selectate

105

Spre deosebire de venituri şi cheltuieli, rezultatele financiare ale companiilor de leasing

nu au prezentat creştere semnificativă. După cum am menţionat, creşterea veniturilor a condus la

un ritm de creştere similar cu al cheltuielilor, astfel, încât profitabilitatea a înregistrat acelaşi

nivel. Creşterea profitului impozabil a IMC leasing (figura 3.2.12), în 2005, a fost cauzată de

veniturile obţinute din diferenţele favorabile de curs valutar. Excluzând impactul cursului

valutar, IMC leasing ar fi raportat un profit net similar celui din anul 2005.

1,3

0,51,1

1,7

0,3 0,3

4,2

2,8

1,2 1,31,5 1,7

0,00,51,01,52,02,53,03,54,04,5

2003 2004 2005 2006

MAIB leasing IMC leasing Euroleasing

Figura 3.2.12. Profitul până la plata impozitului pe venit a companiilor Euroleasing, MAIB

leasing si IMC leasing, (mln. lei)* *Sursa: calculat în baza rapoartelor financiare ale întreprinderilor selectate

Tendinţele, pentru perioada imediat următoare, pot fi considerate favorabile din punct de

vedere al profiturilor. În concluzie, companiile de leasing trebuie să limiteze nivelul investiţiilor

şi să-şi orienteze activităţile spre obţinerea eficienţei optime, în condiţiile creşterii economice

sustenabile.

3.3. Elaborarea sistemului de indicatori în vederea analizei şi previziunii financiare a

activităţii companiilor de leasing

Calitatea sistemului de indicatori şi capacitatea acestuia de a oferi informaţii utile în

analiza financiară reprezintă o condiţie actuală, esenţială în obţinerea unui diagnostic complet şi

eficient asupra activităţii întreprinderii.

Analiza ratelor financiare reprezintă cea mai eficientă şi cea mai des utilizată tehnică a

analizei financiare. Importanţa metodei ratelor constă în faptul că oferă posibilitatea realizării

unor comparaţii atât în timp, cât şi în spaţiu, cu ratele medii pe ramură, făcând astfel posibilă

aprecierea evoluţiei performanţelor în timp, dar şi cu nivelul performanţelor obţinute de

concurenţi.

Ţinând cont de diferenţele şi specificul informaţiei financiare prezentate de companiile de

leasing, analiza financiară trebuie completată cu indicatori specifici. În această ordine de idei,

106

noi considerăm importantă folosirea următorului sistem de indicatori (rate) pentru analiză

financiară a companiilor de leasing:

1. Indicatori de eficienţă;

2. Indicatori de lichiditate;

3. Indicatori de îndatorare;

4. Indicatori de rentabilitate.

Indicatorii de eficienţă – caracterizează eficienţa utilizării activelor întreprinderii şi

capacitatea întreprinderii de a acoperi cheltuielile fixe.

În scopul determinării eficienţei companiilor de leasing, considerăm oportună definirea

următorilor indicatori (rate):

1. Indicatorul de rotaţie a activelor – determinat ca raport între veniturile companiei de leasing

şi totalul activelor. Spre deosebire de companiile comerciale obişnuite, la care indicatorul

de rotaţie a activelor este supraunitar sau se apropie de unu, la companiile de leasing, acest

indicator are valori mai mici, apropiindu-se de rata dobânzii la credite existentă pe piaţă.

Creşterea indicatorului de rotaţie a activelor în dinamică trebuie apreciată pozitiv.

2. Rentabilitatea medie a activelor financiare – determinat ca raport între veniturile obţinute

din dobânzi către valoarea medie anuală a activelor financiare. Acest indicator

caracterizează capacitatea întreprinderii de a genera venituri din portofoliul de leasing

existent. Rentabilitatea medie a activelor financiare reprezintă dobânda medie anuală pe

care compania de leasing o încasează de la clienţii săi.

3. Costul mediu al datoriilor financiare – determinat ca raport între cheltuielile privind

dobânzile şi valoarea medie anuală a datoriilor financiare. Costul mediu al activelor

financiare reprezintă dobânda medie anuală pe care compania de leasing o plăteşte

creditorilor.

4. Marja de leasing – determinată ca diferenţa dintre rentabilitatea medie a activelor

financiare şi costul mediu al datoriilor financiare. Marja de leasing este un indicator ce

caracterizează capacitatea întreprinderii de a genera rentabilitate peste costul surselor de

finanţare. Adică compania de leasing trebuie să câştige o rentabilitate mai mare în urma

operaţiunilor de leasing, decât are de plătit pentru finanţarea operaţiunilor. Se apreciază

pozitiv creşterea acestui indicator în dinamică.

5. Capacitatea de acoperire a cheltuielilor fixe - determinată de raportul dintre veniturile din

dobânzi şi cheltuielile comerciale, generale şi administrative. Acest indicator caracterizează

capacitatea întreprinderii de a face faţă cheltuielilor fixe necesare pentru buna funcţionare a

întreprinderii. O valoare a acestui indicator mai mare presupune o capacitate mai mare a

întreprinderii de a plăti cheltuielile fixe.

107

Tabelul 3.3.1

Indicatorii de eficienţă ai companiilor de leasing: IMC leasing, MAIB leasing, Euroleasing*

IMC leasing MAIB leasing Euroleasing

Indicatorii 2004 2005 2004 2005 2004 2005

Rotaţia activelor 0.02 0.06 0.13 0.09 0.23 0.19

Rentabilitatea medie a activelor financiare, (%) 12.5 12.6 17.4 13.6 12.1 13.4

Costul mediu a datoriilor financiare, (%) 11.0 9.6 17.4 14.0 9.6 10.0

Marja de leasing, (%) 1.5 3.0 - -0.5 2.5 3.4

Capacitatea de acoperire a cheltuielilor fixe 2.52 2.38 4.73 3.27 5.06 5.56

*Sursa: calculat în baza rapoartelor financiare a companiilor selectate

Ţinând cont de faptul că piaţa leasingului este o piaţă au o creştere rapidă, companiile de

leasing au scopuri diferite, indicatorii de eficienţă trebuie interpretaţi ţinând cont de aceste

particularităţi.

Astfel, IMC este o întreprindere relativ recent formată, care are scop principal creşterea

economică, astfel, ea are active mari preconizate pentru un volum de activitate mai mare. Acest

lucru este reflectat şi de valoarea redusă a indicatorului de rotaţie a activelor, rentabilitatea medie

a activelor financiară mică (comparativ cu celelalte 2 întreprinderi) şi capacitatea mică de

acoperire a cheltuielilor fixe.

MAIB Leasing, la rândul ei, fiind proprietatea băncii comerciale Moldova-Agroindbank

(MAIB), are scopul de a asigura o utilizare mai mare a resurselor MAIB. Acest lucru îl reflectă

faptul că marja de leasing este, practic zero, creşterea activelor a fost mai importantă decât

creşterea veniturilor în 2005, iar costul activelor financiare este cel mai mare din întreprinderile

selectate. Astfel, putem concluziona că o parte din profiturile MAIB Leasing sunt preluate de

MAIB prin politica dobânzilor pe care MAIB le cere pentru resursele folosite de MAIB Leasing.

În cazul Euroleasing, se observă o apropiere de maturitate, deoarece compania este

orientată spre ridicarea eficienţei activităţii. Marja de leasing este cea mai mare, de asemenea şi

capacitatea de acoperire a cheltuielilor fixe şi rotaţia activelor.

Indicatorii (rate) de lichiditate – caracterizează capacitatea întreprinderii de a-şi achita

datoriile pe termen scurt, iar lichiditatea activelor – capacitatea de a le transforma în mijloace

băneşti fără pierderea valorii lor. Insuficienţa lichidităţilor duce la incapacitatea întreprinderii de

a se folosi de avantajele rabaturilor (reducerilor) comerciale acordate, de avantajele economice

obţinute în afaceri. Cel mai semnificativ dezavantaj al lichidităţii constă în incapacitatea

întreprinderii de a-şi plăti datoriile pe termen scurt, ceea ce poate duce la vânzarea investiţiilor pe

termen lung, activelor şi în cele din urmă, la insolvabilitate. Pentru aprecierea gradului de

lichiditate al întreprinderii, sunt utilizate următoarele rate:

108

1. Rata lichidităţii curente – caracterizată prin raportul activelor curente către

datoriile pe termen scurt. Acest raport stabileşte dacă întreprinderea are suficiente

active pentru achitarea datoriilor pe termen scurt. Mărimea acestui coeficient trebuie

să fie între 1-2. Limita de jos este condiţionată de faptul că activele curente trebuie să

fie cel puţin suficiente pentru achitarea datoriilor pe termen scurt, în caz contrar,

întreprinderea va fi insolvabilă. O valoare prea mare a acestui indicator semnifică un

nivel insuficient de utilizare a datoriilor pe termen scurt, ceea ce creşte costul

capitalului întreprinderii, ori existenţa unor active curente într-un volum nejustificat şi

poate rezulta pierderea valorii investite în active curente (de exemplu, imposibilitatea

colectării creanţelor sau vânzării stocurilor de producţie finită).

2. Rata lichidităţii intermediare (testul acid) – calculată prin raportul dinte activele

curente fără stocurile de mărfuri şi materiale şi datoriile pe termen scurt. Coeficientul

nominalizat semnifică cota din datorii, pe termen scurt, pe care întreprinderea este

capabilă s-o achite utilizând pentru aceasta mijloace băneşti, valorile mobiliare pe

termen scurt şi creanţele comerciale pe termen scurt. Se consideră că mărimea acestui

coeficient trebuie să fie în intervalul 0.75-0.8. Nivelul acestui coeficient depinde de

mai mulţi factori, în special, de durata de rotaţie a documentelor la bancă, de termenul

acordării creditului unor cumpărători, de capacitatea lor de plată etc. În calculul

acestui coeficient, sunt cointeresaţi creditorii întreprinderii.

3. Fondul de rulment – determinat ca diferenţa dintre activele curente şi datoriile pe

termen scurt. Acest indicator caracterizează lichiditatea şi echilibrul financiar pe

termen scurt. O valoare pozitivă a fondului de rulment indică un risc de

insolvabilitate mai mic. Fondul de rulment reprezintă excesul activelor curente peste

datoriile pe termen scurt şi poate fi determinat în felul următor: Fondul de rulment =

Active curente – Datorii pe termen scurt. Pe de altă parte, fondul de rulment

reprezintă o parte a capitalului permanent folosită pentru finanţarea activelor curente

şi, din acest punct de vedere modul de calcul poate fi prezentat prin formula: Fondul

de rulment = Capital permanent – Active pe termen lung. Fondul de rulment reflectă

marja de siguranţă a întreprinderii, având în vedere decalajele care apar între

momentul încasării creanţelor de la clienţi şi cel al efectuării plăţilor către furnizori şi

creditori.

109

Tabelul 3.3.2

Indicatorii de lichiditate ai companiilor de leasing: IMC leasing, MAIB leasing, Euroleasing*

IMC leasing MAIB leasing Euroleasing Indicatorii

2004 2005 2004 2005 2004 2005

Lichiditatea curentă 1.80 1.81 1.82 1.98 1.51 2.62

Lichiditatea intermediară 1.15 1.64 1.43 1.82 1.49 2.14

Fondul de rulment, mil. lei 36.30 22.45 10.38 17.25 0.87 5.48 *Sursa: calculat în baza rapoartelor financiare a companiilor selectate

În privinţa lichidităţii, companiile analizate au poziţii bune, fără riscuri imediate de

neplată. Valorile indicatorilor de lichiditate sunt înalte, şi reflectă solvabilitate înaltă. Pe de altă

parte, un dezavantaj ar fi nivelul mic de utilizare a datoriilor pe termen scurt, mai ales în cazul

companiei Euroleasing.

Indicatorii gestionării datoriilor – caracterizează capacitatea întreprinderii de a plăti

datoriile pe termen lung şi dobânzile. Aceşti indicatori caracterizează riscul financiar la

companiile de leasing şi probabilitatea falimentului. Principalii indicatori ai gestionării datoriilor

sunt:

1. Coeficientul îndatorării globale, care se determină ca raport între datoriile şi totalul

activelor întreprinderii. Acest indicator măsoară partea activelor unei întreprinderi

finanţate din contul datoriilor. O valoare mai mare a acestui indicator semnifică faptul că

întreprinderea foloseşte mai multe credite, respectiv, are un risc financiar şi o

probabilitate a falimentului mai mare.

2. Coeficientul riscului financiar (debt-to-equity ratio), care se determină ca raport între

datorii şi capitalul propriu. Acest raport măsoară ce cantitate de datorii foloseşte

întreprinderea la un leu investit de acţionari. Cu cât mai mare este acest raport, cu atât

mai înalt se consideră riscul potenţial de a se afla sub influenţa creditorilor şi a riscului

de a pierde controlul asupra afacerii.

3. Capacitatea de acoperire a dobânzilor din profituri se determină ca raport între

profitul până la plata dobânzilor şi a impozitelor (adică profitul impozabil plus

cheltuielile privind dobânzile) către cheltuielile privind dobânzile. Acest indicator

serveşte la aprecierea capacităţii firmei de a suporta cheltuielile privind împrumuturile.

Raportul prezentat caracterizează nivelul de protecţie a creditorilor de posibilitatea

neachitării dobânzii pentru creditele acordate. Din punct de vedere practic, el reflectă de

câte ori întreprinderea a câştigat, pe parcursul perioadei, mijloacele necesare pentru

110

acoperirea dobânzilor. Este evident faptul că capacitatea de acoperire a dobânzii trebuie

să fie supraunitară.

Tabelul 3.3.3

Indicatorii de îndatorare a companiilor de leasing: IMC leasing, MAIB leasing, Euroleasing*

IMC leasing MAIB leasing Euroleasing Indicatorii

2004 2005 2004 2005 2004 2005

Coeficientul îndatorării globale 0.96 0.79 0.96 0.88 0.94 0.93

Coeficientul riscului financiar 23.33 3.74 22.55 7.25 14.93 12.92

Capacitatea de acoperire a dobânzilor 1.28 1.54 1.04 1.07 1.46 1.42

*Sursa: calculat în baza rapoartelor financiare a companiilor selectate

Companiile de leasing din Moldova au un grad de îndatorate înalt, datoriile ocupând

peste 80% din totalul surselor de finanţare. Acest lucru este parţial explicabil prin prisma

activităţii de leasing. Pe de altă parte, este alarmantă capacitatea redusă de plată a dobânzilor,

care, în marea majoritate a cazurilor, este nesemnficativ diferită de unitate în asemenea condiţii:

îndatorarea înaltă, profitabilitatea şi capacitatea de plată a dobânzilor redusă denotă că riscurile

financiare sunt foarte înalte.

Indicatorii rentabilităţii. Ratele de rentabilitate (profitabilitate) ocupă un loc important în

sistemul indicatorilor de analiză financiară. Rentabilitatea reprezintă capacitatea întreprinderii de

a realiza profit, oglindind într-o formă sintetică eficienţa întregii activităţi economice a

întreprinderii. Măsura rentabilităţii este dată de un sistem de indicatori care măsoară gradul în

care sunt utilizate diverse resurse ale întreprinderii. Sistemul de rate ale rentabilităţii include:

1. Rata profitului net - calculat prin raportul dintre profitul net către venituri. Acest indicator

caracterizează capacitatea întreprinderii de a produce profit net din venituri şi reflectă cât

profit net în medie, primeşte întreprinderea la un leu venituri. Creşterea nivelului acestui

coeficient mărturiseşte eficienţa gestionării procesului operaţional. Nivelul acestui

indicator depinde de mărimea cotei impozitului pe venit şi de capacitatea întreprinderii de a

folosi înlesnirile fiscale. Rata profitului net se analizează în dinamică şi cu cât este mai

mare nivelul acestei rate, cu atât mai “bogaţi” sunt acţionarii.

2. Rentabilitatea economică - calculată prin raportul dintre profitul net către valoarea medie

anuală a activelor. Indicatorul nominalizat caracterizează eficienţa activelor investite în

activitate. De asemenea, reflectă şi toate schimbările ce au avut loc în economia

întreprinderii indiferent de finanţare. Mărimea acestui coeficient poate fi şi negativă, atunci

când întreprinderea suportă pierderi. Analiza ratei rentabilităţii economice se efectuează în

dinamică, impunându-se condiţia că ea trebuie să fie superioară ratei inflaţiei, pentru ca

111

întreprinderea să rămână competitivă. Dacă întreprinderea are o rată a rentabilităţii

economice mai mare decât rata dobânzii la capitalurile împrumutate, atunci acţionarii pot

beneficia de efectul de levier financiar.

3. Rata rentabilităţii financiare - calculată prin raportul dintre profitul net către valoarea

medie anuală a capitalului propriu. Acest indicator măsoară randamentul capitalului

propriu, deci al plasamentului financiar, pe care acţionarii l-au făcut prin cumpărarea

acţiunilor întreprinderii. Rentabilitatea financiară reprezintă potenţialul de dividende

maxim pe care întreprinderea îl poate oferi acţionarilor săi. Rentabilitatea financiară trebuie

să fie mai mare decât rata dobânzii plătită creditorilor, deoarece acţionarii riscă mai mult

decât creditorii.

Tabelul 3.3.4

Indicatorii de rentabilitate a companiilor de leasing: IMC leasing, MAIB leasing, Euroleasing*

IMC leasing MAIB leasing Euroleasing Indicatorii

2004 2005 2004 2005 2004 2005

Rata profitului net 11.9 22.3 2.4 4.2 12.2 13.0

Rentabilitatea economica 2.2 5.8 10.1 6.9 12.3 12.1

Rentabilitatea financiara 12.7 10.8 12.7 4.9 59.8 49.2 *Sursa: calculat în baza rapoartelor financiare a companiilor selectate

Rentabilitatea întreprinderilor analizate diferă foarte mult, deoarece companiile de leasing

au scopuri diferite, piaţa este în creştere şi evidenţa contabilă este diferită. Astfel, rata profitului

net mare a IMC leasing din 2005 se datorează veniturilor din diferenţele de curs valutar, în timp

ce rezultatele mai mari ale Euroleasing se datorează, în mare măsură, utilizării într-o mărime mai

mare a levierului financiar. MAIB Leasing, la rândul ei, transferă cea mai mare parte a

profiturilor către fondatorul său - Moldova-Agroindbank prin intermediul ratei dobânzii la

sumele împrumutate.

În cazul unor analize comparative, descompunerea unor indicatori financiari în factori de

influenţă ar permite identificarea unor diferenţe privind managementul companiilor. Astfel,

descompunând rentabilitatea financiară conform modelului Du Pont, putem analiza influenţa a

trei factori asupra rentabilităţii întreprinderii [27, p.117-120]. Ideea de bază a modelului analizei

factoriale a rentabilităţii financiare poate fi redată prin următoarea relaţie:

Rentabilitatea financiară = Rentabilitatea vânzărilor x Rotaţia activelor x Levierul financiar (3.3.1)

unde: Rata profitului net = Profit net / Venituri

Rotaţia activelor = Venituri / Total active

Levierul financiar = Active / Capital propriu

112

În baza datelor analizei financiare, descompunerea rentabilităţii financiare a

întreprinderilor analizate a reflectat următoarea situaţie:

Tabelul 3.3.5

Indicatorii de rentabilitate a companiilor de leasing : IMC leasing, MAIB leasing, Euroleasing*

Rentabilitatea financiară

Rata profitului net

Rotaţia activelor

Levierul financiar

IMC leasing 10.8 22.3 0.07 6.5

MAIB leasing 4.9 4.2 0.11 10.7

Euroleasing 49.2 13.0 0.21 17.7 *Sursa: calculat în baza rapoartelor financiare a companiilor selectate

Euroleasing este cea mai performantă întreprindere, din punct de vedere al rentabilităţii

financiare, deoarece reuşeşte să genereze un volum de vânzări mai mare având active mai mici,

şi, respectiv, folosind capitalul împrumutat într-o proporţie mai mare. Performanţele reduse ale

MAIB Leasing se datorează, în primul rând, gradului scăzut de profitabilitate şi rotaţiei lente a

activelor.

Sistemul de analiză financiară în baza ratelor financiare, propuse de autori, se bazează pe

4 grupe de indicatori, generalizaţi în tabelul 3.10.

În urma analizelor efectuate în opinia autorilor, portofoliul companiilor trebuie echilibrat.

De exemplu, MAIB Leasing, pentru următorii trei ani, prognozează reducerea segmentului

autoturismelor şi camioanelor până la nivelul de 30%, iar 30-35% să revină imobilului şi

ponderea rămasă să revină utilajului.

BS Leasing, are ca perspective, în anul 2006, să-şi dubleze volumul vânzărilor în

leasing, şi extinderea gamei produselor oferite. Compania Euroleasing, care, pentru anul 2006,

estimează „o piaţă în creştere cu o lărgire esenţială a spectrului de produse de leasing, finanţarea

mai intensă a utilajului şi echipamentului industrial, precum şi a imobilului, deoarece

modificările la Legea leasingului favorizează acest lucru”. […]

Adoptarea de către Parlament a noului pachet legislativ cu privire la leasing, inclusiv

Legea cu privire la leasing şi amendamentele respective la Codul Fiscal, Codul Civil etc., este

principala realizare a anului 2005.

Extinderea naturii subiecţilor şi obiectelor de leasing, înlăturarea impozitului de 5%,

echivalarea dobânzii de leasing cu rata dobânzii stabilită de băncile comerciale, sunt principalele

prevederi ce au creat o situaţie favorabilă atât pentru locatori, cât şi pentru locatari.

113

Tabelul 3.3.6

Sistemul de indicatori financiari pentru analiza financiară a companiilor de leasing*

Indicatorul Metoda de calcul

Indicatorii de eficienţă

Rotaţia activelor Venituri / total active

Rentabilitatea medie a activelor

financiare Venituri din dobânzi / active financiare

Costul mediu al datoriilor financiare Cheltuieli privind dobânzile / datorii financiare

Marja de leasing Rentabilitatea medie a activelor financiare – costul

mediu al datoriilor financiare

Capacitatea de acoperire a cheltuielilor

fixe

Venituri din dobânzi /cheltuieli comerciale, generale

şi administrative

Indicatori de lichiditate

Lichiditatea curentă Active curente / Datorii pe termen scurt

Lichiditatea intermediară (testul acid) (Active curente – Stocuri) / Datorii pe termen scurt

Fondul de rulment, mln lei Active curente – Datorii pe termen scurt

Indicatori de îndatorare

Coeficientul îndatorării globale Total Datorii / Total Active

Coeficientul riscului financiar Total Datorii / Capital propriu

Capacitatea de acoperire a dobânzilor (Profit impozabil + dobânzi) / Dobânzi

Indicatori de rentabilitate

Rata profitului net Profit net / Venituri

Rentabilitatea economică (Profit impozabil + dobânzi) / Valoarea medie anuală

a activelor

Rentabilitatea financiară

Profit net / Valoarea medie anuală a capitalului

propriu *Sursa: elaborat de autor în baza rapoartelor financiare a companiilor selectate

„Prin introducerea noii legi au fost scoase, practic, toate barierele de ordin legal şi fiscal.

Este importantă, în momentul actual, armonizarea standardelor de evidenţă cu cele europene

pentru a face cât mai transparente companiile de leasing, ceea ce, la rândul lor va uşura accesul

investiţiilor străine în companiile de leasing”.

114

Problemele tipice cu care se confruntă societăţile de leasing din Moldova sunt

insuficienţa resurselor financiare pentru satisfacerea cererii existente pe piaţă şi saturaţia pieţei

leasingului auto. Din punct de vedere legislativ, se resimte necesitatea adoptării unei

reglementări mai eficiente referitoare la aplicarea procedurii de atacare în instanţă, în cazul în

care locatarul nu respectă prevederile contractului de leasing financiar, ceea ce, deocamdată, se

realizează lent.

În prezent, supremaţia cantitativă a tranzacţiilor în leasing, este ocupată de automobile.

Achiziţionarea maşinilor în leasing, datorită mai multor avantaje, a devenit o operaţiune

comercială preferată de majoritatea persoanelor juridice sau fizice. În opinia analiştilor, creşterea

vânzărilor de maşini noi în Moldova se datorează ultimelor modificări operate în legea cu privire

la leasing, care facilitează accesul persoanelor fizice la operaţiunile de leasing.

Un alt motiv este că automobilele constituie marfa cea mai lichidă de pe piaţa Republicii

Moldova, se poate stabili preţul oricărui automobil, indiferent de vârstă şi marcă. De asemenea

ponderea înaltă a autoturismelor pe piaţa de leasing, în momentul actual, se explică prin faptul că

societatea din Moldova este o societate de consum, din care cauză leasingul este adesea folosit ca

un instrument de procurare a bunurilor şi nu ca instrument de finanţare.

În ceea ce priveşte utilajul de producere, acesta este unul special. Întreprinderea care

achiziţionează acest utilaj în leasing, în cazul unei situaţii de faliment, al refuzului sau al

rezilierii contractului de leasing, îl va transmite, ulterior, în proprietatea societăţii de leasing, care

se va confrunta, la rândul ei, cu dificultăţile de realizare a utilajului respectiv pe piaţa secundară

a Moldovei, care, deocamdată nu există. Totuşi, şi în acest caz, există o soluţie aplicată pe larg în

alte state, conform căreia furnizorul utilajului se obligă să-l cumpere contra valorii reziduale din

contractul de leasing, în cazul în care clientul nu mai este interesat de derularea contractului.

Problema este că nu toţi distribuitorii sau dealerii de utilaj din Moldova acceptă astfel de

condiţii impuse de societăţile de leasing din acelaşi motiv menţionat anterior, lipsa unei pieţe

secundare pentru utilaj industrial în Moldova. Aceasta situaţie, însă nu se extinde asupra

anumitor echipamente şi utilaje de calibru mai mic, precum ar fi calculatoarele personale, utilajul

din domeniul agro-industrial şi alimentar şi altele.

În prezent, companiile au tendinţe de lansare a proiectelor de finanţare a imobilului,

inclusiv a locuinţelor, însă constatăm că baza legislativă a Moldovei este imperfectă pentru

desfăşurarea unei astfel de activităţi. Pe de altă parte, leasingul imobilului poate fi o soluţie

pentru familiile care nu pot să-şi permită procurarea unui apartament, dar şi o bună plasare a

economiilor.

115

3.4. Previziunea financiară – metodă de optimizare a activităţii de leasing în Republica Moldova

În prezent, piaţa leasingului se extinde semnificativ, în Republica Moldova. Pe parcursul

ultimilor doi ani, vânzările în leasing au cunoscut o creştere constantă, în fiecare an înregistrând

un volum dublu, comparativ cu anul precedent. După cum am menţionat, creşterea vânzărilor se

explică prin introducerea modificărilor în Legea leasingului, conform cărora subiecţi ai

leasingului au devenit şi persoanele fizice. De asemenea, tot mai mulţi agenţi economici au

început să înţeleagă avantajele leasingului şi să apeleze frecvent la el. Aceşti factori au

determinat cererea sporită pe acest segment de piaţă, care, în ultimul timp, a devenit mult mai

mare decât oferta. Pe de altă parte, există şi un element mai puţin atractiv pentru locatari în

procesul de leasing - rata dobânzii anuale relativ înaltă. Condiţiile ideale pentru clienţi, ar fi

termenul de leasing de 10 ani şi o rată anuală de 4-5%. Deocamdată, acest lucru este imposibil

pentru companiile de leasing. Trebuie să se înţeleagă că rata anuală de leasing poate să

descrească doar în momentul apariţiei condiţiilor de creditare mai avantajoase şi ieftine.

Previziunea financiară în cadrul companiilor de leasing este o funcţie managerială şi

prezintă un proces de elaborare şi aprobare a unor obiective cantitative şi a metodelor de atingere

a acestor obiective. Necesitatea planificării decurge din următoarele premise:

1. Necesitatea anticipării viitorului şi eliminarea incertitudinii privind rezultatele

financiare.

2. Necesitatea coordonării activităţii tuturor departamentelor în cadrul întreprinderii.

3. Necesitatea optimizării consecinţelor posibile ale activităţii economico-financiare.

Procesul de planificare este relativ uniform de la companie la companie, însă prezintă

particularităţi, mai ales în cazul companiilor, ce prestează servicii financiare. În opinia noastră, în

funcţie de specificul activităţii întreprinderii, există două abordări ale procesului de previziune:

1. Previziunea rezultatelor financiare în funcţie de volumul de vânzări aşteptat. Această

abordare este adecvată pentru majoritatea întreprinderilor industriale, comerciale, prestatoare de

servicii etc. Esenţa planificării, în acest caz, constă în determinarea volumului vânzărilor şi

modelarea tuturor celorlalţi indicatori în funcţie de volumul aşteptat al vânzărilor. Adică un

volum de vânzări mai mare ar însemna că întreprinderea are nevoie de active curente, active pe

termen lung mai mari, surse de finanţare mai mari, şi respectiv, va efectua cheltuieli mai

importante. În acest caz, previziunea financiară se începe cu previziunea raportului privind

rezultatele financiare.

2. Previziunea rezultatelor financiare în funcţie de volumul activelor investite în afacere.

Această abordare susţine că rezultatele financiare ale întreprinderii depind, în primul rând, de

116

volumul de bani investit în active. Această abordare este propice mai ales instituţiilor financiare,

companiilor ce se ocupă cu gestiunea imobilului etc.

În cazul companiilor de leasing, ambele abordări pot fi acceptate, în dependenţă de

metoda de evidenţă contabilă a operaţiunilor de leasing.

Prima metodă (adică previziunea financiară pe baza previziunii vânzărilor) se aplică

companiilor ce practică leasingul la vânzare (sales type leasing). Leasingul la vânzare presupune

tratarea companiei de leasing ca vânzător al utilajului. Compania de leasing este privită ca

producător sau ca dealer al utilajului. Astfel, veniturile din activitatea de leasing sunt împărţite în

două părţi:

1. Veniturile din activitatea operaţională – la care se include preţul utilajului, şi

2. Veniturile din activitatea de investiţii – la care se includ veniturile sub formă de

dobânzi.

În acest caz, întreprinderea înregistrează venituri din vânzarea utilajului, în momentul

încheierii contractului de leasing, costul utilajului este trecut la cheltuieli şi, dacă preţul utilajului

depăşeşte costul lui, întreprinderea va înregistra şi profit. În bilanţul contabil, se înregistrează

creanţe pe termen lung în mărimea datoriei arendaşului faţă de compania de leasing.

Conform datelor analizate, companiile Euroleasing şi RTK leasing practică o asemenea

tratare a contabilităţii operaţiunilor de leasing. Din acest punct de vedere, rezultatele financiare

depind de veniturile din vânzări şi de mărimea creanţelor comerciale pe termen lung. De fapt,

operaţiunile companiei Euroleasing presupun procurarea utilajelor de la vânzători şi apoi

transmiterea lor în arendă financiară arendaşilor.

O altă abordare a contabilităţii operaţiunilor de leasing şi, implicit, a metodei de

planificare adoptate, este tratarea leasingului ca operaţiune de creditare a arendaşului – Leasing

financiar direct (direct-financing lease). Arendatorul nu este nici producător, nici dealer al

activului. În momentul producerii operaţiunii de leasing, compania de leasing nu înregistrează

venituri din activitatea operaţională, ci doar creanţe pe termen lung în mărimea datorată de

arendaş. În momentul încasării plăţilor de leasing, compania de leasing va înregistra venituri din

activitatea financiară (venituri din arendă finanţată pe termen lung) şi va reduce proporţional

creanţele pe termen lung.

În acest caz, rezultatele financiare viitoare depind de mărimea activelor financiare

(valoarea portofoliului de leasing) şi de mărimea dobânzilor la credite pe piaţă, pentru că în

spatele companiilor de leasing stau instituiţii financiare, ce finanţează achiziţia utilajelor.

În Republica Moldova, o asemenea tratare a leasingului este specifică companiilor IMC

Leasing şi MAIB Leasing.

117

Procesul de previziune, în cadrul companiilor de leasing, se desfăşoară conform

următorului scenariu:

1. Planificarea activelor financiare viitoare (portofoliului de leasing);

2. Planificarea mărimii dobânzilor aplicate leasingului şi creditelor folosite pentru

finanţarea leasingului;

3. Planificarea veniturilor din vânzări şi operaţionale;

4. Elaborarea Bugetului Costului Vânzărilor;

5. Elaborarea Bugetului Cheltuielilor Generale şi Administrative;

6. Elaborarea Bugetului Cheltuielilor comerciale şi altor cheltuieli operaţionale;

7. Elaborarea Bilanţului Contabil previzionat;

8. Elaborarea Raportului previzionat privind rezultatele financiare;

9. Elaborarea Bugetului Fluxurilor de Mijloace Băneşti.

Primul pas, în procesul de planificare financiară, este estimarea corectă a volumului

activelor financiare viitoare. Astfel, elaborarea modelului de previziune pentru cele 4 companii

analizate este prezentată pentru MAIB Leasing în tabelul 3.4.1. (Anexa 6), IMC Leasing în

tabelul 3.4.5. (Anexa 7), Euroleasing în tabelul 3.4.9. (Anexa 8) şi RTK leasing în tabelul 3.4.13.

(Anexa 9).

Estimarea volumului portofoliului operaţiunilor de leasing se efectuează în baza datelor

istorice (tabelul 3.4.17.).

Tabelul 3.4.17

Portofoliul operaţiunilor de leasing al principalilor operatori

de pe piaţa din R. Moldova, (mln. Lei)* 2003 2004 2005

Euroleasing 28.0 32.8 35.8

MAIB Leasing 48.2 63.1 134.0

IMC Leasing 0.0 27.0 85.9

RTK Leasing 13.1 15.0 17.8

Total 89.3 137.9 273.5

Creşterea anuală 54% 98%

*Sursa: elaborat de autor în baza rapoartelor financiare a companiilor de leasing

Piaţa leasingului este o piaţă relativ nouă, de aceea, creşterea economică este

semnificativă. Companiile au raportat creşteri spectaculoase, de aceea este logic a aştepta

menţinerea unor nivele înalte de creştere şi în anii următori. Însă, e clar că e dificilă menţinerea

unui nivel înalt de creştere economică pe termen lung, de aceea noi am considerat o perioadă de

5 ani de creştere economică supranormală (adică mai mare decât PIB). După 5 ani, creşterea

118

economică a pieţei leasingului în Republica Moldova se va apropia de creşterea economică a

ţării, adică de creşterea PIB-lui (tabelul 3.4.18).

Tabelul 3.4.18

Nivelul real şi planificat de creştere economică a companiilor de leasing

din Republica Moldova, (%)*

Companiile de leasing 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Euroleasing 17.3 9.0 20.0 16.8 13.5 10.3% 7.0

MAIB Leasing 30.8 112.4 30.0 24.5 19.0 13.5% 8.0

IMC Leasing n/m 217.9 35.0 27.8 20.5 13.3% 6.0

RTK Leasing 14.2 25.0 21.2 17.4 13.6 9.8% 6.0

Media 20.8 91.1 26.6 21.6 16.7 11.7% 6.8

*Sursa: elaborat de autor în baza rapoartelor financiare ale companiilor

Piaţa de leasing din Republica Moldova, în baza estimărilor noastre, va creşte de 2.3 ori

şi va depăşi 600 de milioane lei. Astfel, că întreprinderile din ramură vor beneficia de creşteri

importante ale rezultatelor financiare. Cu toate acestea, piaţa de leasing nu va constitui nici 5%

din piaţa creditelor bancare, deci va fi încă o piaţă mică (figura 3.4.1).

622,36581,65

516,16

436,3

352,63

273,47

137,8

89,3

0

100

200

300

400

500

600

700

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Figura 3.4.1. Volumul pieţei de leasing a 4 operatori analizaţi, (mln. Lei)*

*Sursa: elaborată de autor în baza rapoartelor financiare ale companiilor de leasing

119

În etapa a II-a procesului de planificare, vor fi estimate volumul dobânzilor la

operaţiunile de leasing şi creditele folosite pentru finanţarea operaţiunilor de leasing de către

companiile de leasing.

Pe termen lung, se va respecta legea preţului unic şi a parităţii puterilor de cumpărare,

adică convergenţa ratelor dobânzilor de pe pieţele locale cu cele de pe pieţele internaţionale, de

aceea e de aşteptat ca ratele dobânzilor percepute şi cele folosite pentru refinanţare să se reducă

la nivelul celor internaţionale. În plus, companiile locale de leasing folosesc ajustarea ratelor

dobânzilor la modificarea cursului valutar, astfel că se reduce riscul inflaţiei şi riscul valutar.

Veniturile operaţionale se planifică, de asemenea, în baza datelor istorice. Previziunea se

face pornind de la analiza cifrei vânzărilor în ultimii 5-10 ani (figura 3.4.2.). În baza tendinţelor

identificate, inovaţiilor aduse produselor, factorilor de mediu intern şi extern, se poate anticipa

un anumit volum de vânzări. Fiecare companie funcţionează într-un mediu economic competitiv

specific. De aceea, la început, trebuie efectuată o analiză externă a pieţei: cererea, segmentarea,

produsele substituente (în cazul nostru –creditul bancar), concurenţa etc.

12.5% 12.6%12.3%

12.0%11.7%

11.4%11.1%

10.5%

9.6% 9.3% 9.1% 8.8% 8.5% 8.3%

0.04

0.05

0.06

0.07

0.08

0.09

0.1

0.11

0.12

0.13

0.14

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Venituri din arenda, % active fianciare pe termen lung Dobînzi, % datorii

Figura 3.4.2. Ratele dobânzilor percepute şi plătite de companiile de leasing

în perioada 2004-2010 *Sursa: calculat în baza rapoartelor financiare a companiilor selectate, estimările autorului.

Apoi compania trebuie să analizeze informaţiile provenite din sursele interne –

departamentul de marketing: preferinţele consumatorilor, previziunile preliminare ale dealerilor

120

etc. De asemenea, trebuie analizate eventualele efecte pozitive ale campaniilor publicitare

promovate de întreprindere. Aceste date servesc la corectarea volumului vânzărilor obţinută în

baza evaluării trendului.

Dacă volumul vânzărilor este previzionat greşit, atunci consecinţele pot fi negative pentru

întreprindere. De exemplu, dacă vânzările au fost estimate la un nivel mult mai mare decât în

realitate, la întreprindere stocurile de produse finite pot fi în exces, care nu va putea fi

comercializat sau capacităţile de producţie vor fi utilizate la un nivel redus. Aceasta va conduce

la încetinirea vitezei de rotaţie a activelor fie datorită stocurilor, fie datorită excesului volumului

de produse, fie la creşterea cheltuielilor de deţinere a stocurilor sau de deservire a utilajului etc.

Dacă s-a anticipat un nivel de vânzări mult mai mic decât cel din realitate, întreprinderea

nu va fi capabilă sa facă faţă cerinţelor tuturor consumatorilor. Comenzile nerealizate se vor

acumula, termenul de livrare se va mări, iar clienţii vor fi deserviţi mai puţin din partea

companiei şi, în final, e posibilă apelarea la concurenţi.

În ambele cazuri, rentabilitatea întreprinderii se va micşora şi va influenţa preţul de piaţă

al acţiunilor. În cazul în care întreprinderea s-a finanţat prin împrumuturi, problemele apărute pot

conduce la insolvabilitatea întreprinderii.

În baza datelor despre volumul veniturilor operaţionale, creşterea activelor financiare, se

planifică costurile operaţionale. De regulă, sunt două abordări în planificarea cheltuielilor şi

consumurilor: abordarea procentului din vânzări (sau din activele şi pasivele financiare) pentru

consumurile şi cheltuielile variabile şi ajustarea la rata inflaţiei şi necesităţile interne pentru

cheltuielile şi consumurile fixe. Costul vânzărilor se determină ca procent din vânzările nete ale

companiei.

Cheltuielile generale administrative şi comerciale, se divizează pe elemente, iar nivelul

viitor al fiecărui element se previzionează separat. Se identifică factorii ce influenţează decisiv

aceste cheltuieli, cum ar fi numărul personalului administrativ, valoarea mijloacelor fixe,

activelor nemateriale. Cheltuielile din anii precedenţi şi planificarea se efectuează în funcţie de

evoluţia factorilor de influenţă. Întreprinderile cu creştere economică rapidă raportează creşteri

importante ale cheltuielilor sus-menţionate, deoarece au nevoie de creşterea personalului, de

active pe termen lung pentru a susţine creşterea economică.

Cel mai important element de alte cheltuieli operaţionale – dobânzile se planifică în

funcţie de mărimea aşteptată a dobânzilor şi de mărimea creditelor aşteptate pentru finanţarea

operaţiunilor de leasing. Alte elemente ale acestor cheltuieli pot creşte cu o anumită rata stabilă,

de regulă, rata inflaţiei aşteptate.

121

Pentru previziunea bilanţului contabil, se utilizează metoda procentului din vânzări.

Această metodă se bazează pe următoarele particularităţi:

a. Majoritatea poziţiilor din activ variază odată cu variaţia volumului vânzărilor.

b. Valorile curente ale tuturor activelor sunt optime pentru valorile curente ale

volumului de vânzări.

Elaborarea Bilanţului Contabil previzionat pentru cele 4 companii analizate este realizată

pentru MAIB Leasing în tabelul 3.4.2. (Anexa 6), IMC Leasing, în tabelul 3.4.6. (Anexa 7),

Euroleasing, în tabelul 3.4.10. (Anexa 8) şi RTK leasing, în tabelul 3.4.14. (Anexa 9).

În cadrul previziunii, se va lua în considerare variaţia activelor şi pasivelor faţă de

variaţia activelor financiare, deoarece pentru o companie de leasing veniturile din vânzări nu sunt

cele mai importante.

1. Prima etapă al acestei metode este separarea poziţiilor de bilanţ între cele dependente

de volumul activelor financiare şi cele independente. În cazul nostru, creanţele comerciale,

datoriile financiare, datoriilor calculate sunt dependente de mărimea activelor financiare pe

termen lung. Astfel, o creştere a activelor financiare a condus la o creştere adecvată a acestor

active şi pasive.

2. În cazul activelor materiale pe termen lung, activelor nemateriale pe termen lung,

stocurilor şi datoriilor comerciale, s-au planificat valorile viitoare pe baza trendului din anii

precedenţi atribuindu-se nivelele de creştere (sau descreştere) a lor în funcţie de evoluţia

veniturilor din activitatea operaţională şi de evoluţia activelor financiare. Astfel, mărimea

activelor curente a fost legată de evoluţia veniturilor operaţionale, în timp ce evoluţia activelor

materiale pe termen lung a considerat şi creşterea activelor financiare.

3. Capitalul propriu se capitalizează cu mărimea profitului reţinut la întreprindere. De

regulă, profitul reţinut = profitul net – dividende. Pe baza datelor istorice, s-a determinat că

întreprinderile nu au distribuit dividende, de aceea considerăm oportună capitalizarea integrală a

profitului net.

4. Datoriile pe termen lung şi datoriile financiare pe termen scurt se reduc cu mărimea

datoriilor ce trebuie rambursate în anul planificat, iar mărimea lor viitoare depinde de mărimea

activelor financiare planificate. Astfel, activele planificate se însumează, la fel şi pasivele. Se

compară totalul activelor cu totalul pasivelor. În cazul în care activele sunt mai mari decât

pasivele, întreprinderea va avea nevoie de surse suplimentare de finanţare. În cazul în care

pasivele sunt mai mari decât activele, întreprinderea dispune de mijloace băneşti în exces şi

poate recurge la răscumpărarea acţiunilor sau la rambursarea unor datorii.

5. În cazul în care deficitul de resurse financiare se acoperă din contul unui credit, trebuie

recalculat profitul net, deoarece un credit nou presupune cheltuieli cu dobânzi mai mari.

122

În procesul de planificare a activităţii companiilor de leasing, considerăm că trebuie să se

ţină cont de următoarele:

• De regulă, orice creştere a activelor financiare conduce la o creştere a celorlalte active

şi a rezultatelor financiare viitoare.

• Creşterea activelor implică creşterea necesarului de finanţare din exterior.

• Distribuirea de dividende contribuie la creşterea necesarului de finanţare din exterior.

Deoarece creşterea activelor nu este permanent proporţională cu nivelul vânzărilor, se

mai folosesc şi metode statistice de previziune. Aceste metode se bazează pe determinarea unor

legităţi în evoluţia activelor faţă de evoluţia vânzărilor. De regulă, se aplică metoda regresiei

liniare sau metoda previziunii pe elemente specifice, cum ar fi examinarea activelor în funcţie de

eficienţa utilizării, capacitatea de producţie şi alte variabile etc.

În baza bugetelor elaborate anterior, poate fi elaborat Raportul previzionat privind

rezultatele financiare. Rezultatele operaţionale sunt corectate cu rezultatele anticipate din

activitatea de investiţii şi financiară.

Elaborarea Raportului previzionat privind rezultatele financiare pentru cele 4 companii

analizate este realizată pentru MAIB Leasing, în tabelul 3.4.3 (Anexa 6), IMC Leasing, în tabelul

3.4.7 (Anexa 7), Euroleasing, în tabelul 3.4.11 (Anexa 8) şi RTK leasing în tabelul 3.4.15

(Anexa 9). Rezultatul activităţii de investiţii se planifică în funcţie de evoluţiile istorice ajustate,

după caz, la o rată de creştere a veniturilor operaţionale sau a activelor financiare. În procesul

previziunii rezultatului financiar, se cuantifică mărimea veniturilor din arendă pe termen lung ce

trebuie determinate prin produsul dobânzilor aşteptate a fi încasate (figura 3.4.2) şi volumul

activelor financiare pe termen lung planificate. De asemenea, aceste rezultate sunt corectate,

după caz, cu veniturile sau cheltuielile rezultate din modificarea cursurilor valutare aşteptate.

Aceste informaţii mai trebuie corectate cu aspectele fiscale de desfăşurare a activităţii. În

cazul nostru, am previzionat un nivel de 15% al cotei impozitului pe venit.

Planificarea fluxurilor de mijloace băneşti a fost efectuată în baza datelor bilanţului

contabil şi a rezultatelor financiare aplicând metoda indirectă. Elaborarea Bugetului Fluxurilor de

Mijloace Băneşti pentru cele 4 companii analizate este prezentată pentru MAIB Leasing în

tabelul 3.4.4 (Anexa 6), IMC Leasing, în tabelul 3.4.8 (Anexa 7), Euroleasing, în tabelul 3.4.12

(Anexa 8) şi RTK leasing în tabelul 3.4.16 (Anexa 9).

Metoda indirectă de planificare a fluxurilor de mijloace băneşti constă în corectarea

profitului net, ţinând cont de operaţiunile nemonetare şi modificarea activelor curente (stocuri,

creanţe), datoriilor pe termen scurt (datorii creditoare comerciale, datorii calculate).

Pentru determinarea fluxurilor de mijloace băneşti din activitatea operaţională, a fost

folosită următoarea relaţie

123

FMBO = PO-CIV+ UA ± ∆ S ± ∆ CC± ∆ DCTS ± ∆ DCCTS, (3.4.1)

unde: FMBO exprimă fluxul de mijloace băneşti din activitatea operaţională;

PO – profitul operaţional;

CIV –cheltuielile privind impozitul pe venit;

UA – uzura şi amortizarea activelor pe termen lung;

∆ S – modificarea stocurilor de mărfuri şi materiale;

∆ CC – modificarea creanţelor comerciale pe termen scurt;

∆ DCTS – modificarea datoriilor comerciale pe termen scurt;

∆ DCCTS – modificarea datoriilor calculate pe termen scurt, unde, pentru

determinarea fluxurilor de mijloace băneşti din activitatea de investiţii a fost folosită următoarea

relaţie:

FMBI = RI ± ∆ ANTL ± ∆ AMTL± ∆ AFTL, (3.4.2)

unde: FMBI indică fluxul de mijloace băneşti din activitatea de investiţii;

RI – rezultatul din activitatea de investiţii;

∆ ANTL – modificarea activelor nemateriale pe termen lung;

∆ AMTL – modificarea activelor materiale pe termen lung;

∆ AFTL – modificarea activelor financiare pe termen lung.

Pentru determinarea fluxurilor de mijloace băneşti din activitatea financiară a fost folosită

următoarea relaţie:

FMBF = RF ± ∆ DTL ± ∆ DFTS± ∆ CSS – Div, (3.4.3)

unde: FMBI exprimă fluxul de mijloace băneşti din activitatea financiară;

RF – rezultatul din activitatea financiară;

∆ DTL – modificarea datoriilor pe termen lung;

∆ DFTS – datoriilor financiare pe termen lung;

∆ CSS – modificarea capitalului statutar şi suplimentar;

Div - plata dividendelor.

Iar fluxul de mijloace băneşti net se determină prin suma fluxurilor de mijloace

băneşti din toate activităţile întreprinderii:

FMBN = FMBO+FMBI+FMBF (3.4.4)

Concluziile principale formulate în baza rezultatelor procesului de previziune privind

direcţiile dezvoltării activităţii de leasing la întreprinderile analizate, în Republica Moldova, sunt

următoarele:

1. Previziunea activităţii companiilor de leasing diferă de previziunea activităţii

companiilor industriale, comerciale de servicii tipice.

124

2. Rezultatele financiare ale companiilor de leasing depind, în mod decisiv, de 3

indicatori: mărimea activelor financiare, mărimea datoriilor financiare şi de diferenţa

dintre dobânzile încasate de activele financiare şi dobânzile plătite furnizorilor de

fonduri.

3. Diferenţele în evidenţa contabilă denotă deosebirile în procesul de planificare,

diferit de la o companie de leasing la alta. Astfel, am identificat două metode de analiză

financiară a leasingului: la vânzare sau de finanţare directă.

4. Piaţa de leasing în R. Moldova este în stadiu de formare, de aceea companiile de

leasing raportează nivele mari de creştere a rezultatelor financiare şi o profitabilitate

adecvată.

5. În următorii 5 ani, piaţa de leasing din R. Moldova se va stabiliza şi segmenta,

astfel încât competitivitatea pe această piaţă va rămâne înaltă.

6. Companiile cu un suport financiar obţinut de la băncile comerciale au şanse mai

mari de menţinere a poziţiei pe această piaţă.

Leasingul este o formă flexibilă utilizată în finanţarea utilajelor şi a echipamentelor

pentru dezvoltarea întreprinderilor. Această tehnică de finanţare acordă un suport financiar

agenţilor economici, care au deficienţe în obţinerea creditelor de la bănci, ori nu acceptă

condiţiile de ipotecare şi gajare a bunurilor, precum şi oferă dinamismul comercial. De aceea,

leasingul – ca tehnică de finanţare – vizează, în primul rând, întreprinderile care urmăresc

lărgirea activităţii, creşterea performanţelor şi valorificarea potenţialului economic, iar în plan

general asigură progresul tehnic.

Analiza şi previziunea financiară efectuate pentru companiile de leasing reflectă

stabilitate financiară şi creştere a volumului de tranzacţii. De asemenea, aceste companii se află

în procesul de acumulare a capitalului într-un volum suficient, care ar permite realizarea

dezvoltării spectaculoase a pieţei leasingului. Această situaţie va fi mai performantă odată cu

apariţia instituţiilor financiare internaţionale investitoare în domeniul leasingului în Republica

Moldova, ceea ce va influenţa considerabil problema accesului la resursele financiare, la

costurile mai mici şi, implicit, micşorarea ratelor de leasing.

125

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

În urma cercetărilor realizate, s-au formulat următoarele concluzii:

1. Experienţa evoluţiei pieţei de leasing, în ţările cu economie dezvoltată, demonstrează că

factorii de bază care asigură o ascensiune continuă a serviciilor de leasing sunt uzura accelerată

a activelor care formează obiectul leasingului şi susţinerea complexă a acestor activităţi din

partea statului.

2. Leasingul este o formă flexibilă utilizată în finanţarea utilajelor şi a echipamentelor

pentru dezvoltarea întreprinderilor. Această tehnică de finanţare acordă un suport financiar

agenţilor economici care au deficienţe în obţinerea creditelor de la bănci, ori nu acceptă

condiţiile de ipotecare şi gajare a bunurilor, precum şi oferă dinamismul comercial. De aceea,

leasingul – ca tehnică de finanţare – vizează, în primul rând, întreprinderile care urmăresc

extinderea activităţii, creşterea performanţelor şi valorificarea potenţialului economic, iar, în plan

general, asigură progresul tehnic.

3. Reglementarea raporturilor de leasing, în unele state europene, se efectuează printr-un

cadru legislativ distinct, sau cadrul legal este determinat de Codul civil şi de legile care

reglementează activitatea antreprenorială, iar, în plan instituţional, companiile de leasing sunt

constituite în asociaţii naţionale de leasing, în plan continental şi regional, în diferite asociaţii.

3. Liberalizarea economiilor statelor Europei Centrale şi de Est, amplificată de dorinţa lor de

a se integra în circuitul economic mondial, a asigurat o dinamică ascendentă a pieţei de leasing,

atrăgând investiţii străine semnificative în acest sector. În ultimii ani, aportul tranzacţiilor de

leasing denotă ponderi crescătoare din investiţiile totale în capitalul fix din aceste ţări.

4. Leasingul constituie o activitate relativ nouă pentru economia Republicii Moldova şi, cu

toate că primele afaceri din domeniu au fost înregistrate încă în anii 90, aportul leasingului în

PIB este nesemnificativ.

5. Incidenţa semnificativă a fiscalităţii asupra activităţii agenţilor economici impune acestora

găsirea unor mijloace de diminuare a impactului fiscal asupra veniturilor investitorilor. În acest

context, leasingul poate constitui o soluţie, în ceea ce priveşte achiziţionarea de echipamente,

autovehicule etc. Principalul argument îl reprezintă compatibilizarea fluxului de numerar cu

cheltuielile deductibile astfel, încât profitul obţinut de companie să fie acoperit în mod

satisfăcător de lichidităţile firmei.

6. Modalităţile de finanţare existente îmbracă forme dintre cele mai diverse, în contextul

dinamicii complexe a schimburilor economice. Finanţarea prin leasing financiar este o formă

specială de creditare, de aici şi natura diversă a instituţiilor care desfăşoară operaţiuni de leasing

– de la instituţii specializate, bănci şi societăţi de asigurare.

126

7. Factorii stimulatori ai dezvoltării leasingului constituie avantaje fiscale, în comparaţie cu

creditarea bancară (uzura accelerată, inclusiv atribuirea plăţilor de leasing la costuri de producţie

etc.), modalitatea accesibilă de finanţare a mijloacelor fixe, precum şi riscurile moderate

pentru vânzătorii de automobile şi utilaje fabricate de producătorii autohtoni.

8. Noua lege cu privire la leasing conferă dreptul de a beneficia de operaţiile de leasing atât

persoanelor juridice, cât şi celor fizice. Legea simplifică procedura de rambursare a activelor

livrate în leasing, dar neachitat în termenul prevăzut: actualmente, astfel se efectuează în decurs

de cinci zile, conform unei proceduri prevăzute de Codul de Procedură Penală. Totodată,

barierele principale pentru extinderea acestor afaceri sunt caracterul contradictoriu al cadrului

normativ şi legislativ ale leasingului, costul înalt al tranzacţiilor de leasing, ca urmare a aplicării

TVA şi taxelor vamale, subdezvoltarea infrastructurii de asigurări a activităţii de leasing.

9. În Republica Moldova, principalele active finanţate prin leasing financiar sunt mijloacele

de transport şi utilajul agricol, având impact pozitiv în dezvoltarea industriei, agriculturii,

transportului, modernizării mijloacelor de producţie etc.

10. Metodele existente de calculare a uzurii în condiţiile costului mare al obiectelor de

leasing şi costului relativ ridicat pentru dobânzile la credite limitează sferele de aplicare a

leasingului în Moldova, precum şi reduce capacitatea lui de a deveni un factor investiţional

principal în renovarea echipamentelor, utilajelor şi tehnologiilor din sectorul real al economiei.

11. În baza analizei situaţiei economice a companiilor de leasing, s-a constatat o stabilitate

financiară relativă. Una dintre problemele majore se referă la acumularea capitalului suficient

pentru introducerea schimbărilor semnificative pe piaţa leasingului.

12. Pentru leasingul de echipament, evaluarea echipamentului în sine este la fel de

importantă ca şi evaluarea credibilităţii solicitantului de credit. Caracteristicile echipamentului au

o importanţă deosebită, deoarece acestea pot afecta bonitatea tranzacţiei, punându-se sub semnul

întrebării chiar eficienţa afacerii. Existenţa informaţiei despre parametrii tehnici ai

echipamentului oferit în leasing conduce la alegerea structurii financiare optime, astfel încât sunt

evaluate toate avantajele şi dezavantajele aferente surselor de finanţare şi, respectiv, a factorilor

de risc.

13. Procesul de evaluare a deciziilor investiţionale, în cazul în care leasingul financiar este o

metodă de finanţare, presupune anumite particularităţi. Particularităţile se referă la următoarele

aspecte: (1) determinarea fluxurilor financiare pozitive generate de investiţia finanţată prin

leasing; (2) determinarea costului mediu ponderat al capitalului pentru actualizarea fluxurilor

127

investiţionale; şi (3) determinarea bugetului investiţional al companiei în baza analizei

investiţionale.

14. Analiza şi previziunea financiară efectuată pentru companiile de leasing reflectă

stabilitate financiară şi creştere a volumului de tranzacţii. De asemenea, aceste companii se află

în procesul de acumulare a capitalului într-un volum suficient, care ar permite să realizeze

dezvoltarea spectaculoasă a pieţei leasingului. Această situaţie va fi mai performantă, odată cu

apariţia instituţiilor financiare internaţionale investitoare în domeniul leasingului în Republica

Moldova, ceea ce va influenţa considerabil problema accesului la resursele financiare, la

costurile mai mici şi implicit micşorarea ratelor de leasing.

15. Planificarea în cadrul companiilor de leasing se prezintă ca o combinaţie între

planificarea activităţii unei întreprinderi industriale şi planificarea activităţii unei instituţii

financiare. Volumul veniturilor companiei de leasing combină atât venituri din vânzarea

echipamentelor şi utilajelor, cât şi venituri importante din activitatea investiţională. Astfel, că

dintr-un punct de vedere, activitatea de leasing este o activitate comercială de vânzare a utilajelor

şi echipamentelor, iar din alt punct de vedere este o activitate de creditare a agenţilor economici.

16. Companiile au tendinţe de lansare a proiectelor de finanţare a imobilului, inclusiv a

locuinţelor, însă constatăm că baza legislativă a Moldovei este imperfectă pentru desfăşurarea

unei astfel de activităţi. Pe de altă parte, leasingul imobilului poate constitui o soluţie pentru

familiile care nu pot să-şi permită procurarea unui apartament, dar şi o bună plasare a

economiilor.

17. Ritmul de creştere relativ modest de dezvoltare a pieţei serviciilor de leasing în

Moldova este condiţionat, nu numai de mediul investiţional din economie, dar şi de efortul redus

din partea instituţiilor publice în promovarea acestor servicii. Tendinţele pentru perioada

imediat următoare pot fi considerate favorabile din punct de vedere al profiturilor. Companiile de

leasing trebuie să limiteze nivelul investiţiilor şi să-şi orienteze activităţile spre obţinerea

eficienţei optime, în condiţiile creşterii economice sustenabile.

Sinteza rezultatelor şi concluziile realizate în cadrul cercetării permit formularea

următoarelor recomandări:

1. În Republica Moldova, pentru asigurarea climatului investiţional favorabil, este benefică

utilizarea leasingului financiar în cadrul activităţilor investiţionale.

2. Acţiunile şi măsurile de susţinere a leasingului, în Republica Moldova, în majoritatea

cazurilor, poartă un caracter declarativ, de aceea pentru elaborarea şi implementarea lor este

oportună elaborarea unui program complex în domeniul dat şi actualizarea unor acte legislative

128

şi normative, ce ar facilita derularea afacerilor de leasing şi ar prevedea finanţarea bugetară

pentru unele domenii prioritare.

3. Aplicarea cadrului fiscal, precum şi utilizarea metodei accelerate de uzură nu trebuie să

fie percepute numai sub aspectul acordării unor facilităţi, dar să constituie premise în

extinderea leasingului. Uzura accelerată este concepută ca o metodă de diminuare a bazei

impozabile în activitatea întreprinderii, de fapt, este profitabilă pentru stat prin recuperarea

rapidă a valorii activelor şi stimularea procesului investiţional în activitatea de producţie.

4. Dezvoltarea sectorului financiar, în Republica Moldova, trebuie să beneficieze de un

regim fiscal preferenţial.

5. Fondarea, în Republica Moldova, a Asociaţiei Naţionale a companiilor de leasing în

scopul creşterii atractivităţii pieţei serviciilor de leasing în Moldova şi promovarea intereselor

tuturor participanţilor pe piaţa de leasing.

6. Din punct de vedere legislativ, se resimte necesitatea adoptării unei reglementări mai

eficiente referitoare la procedurile juridice, în cazul în care locatarul nu respectă prevederile

contractului de leasing financiar, ceea ce, deocamdată, se realizează lent.

7. Aderarea la Convenţia de la Ottawa, care va permite companiilor străine de a încheia

contractele de leasing în condiţiile reglementărilor internaţionale.

8. Apreciem faptul că societăţile de leasing trebuie să stabilească sisteme proprii de evaluare

şi control al riscurilor, astfel încât să evite apariţia acestora sau atunci când riscurile apar să

deţină proceduri bine determinate de administrare a lor. Considerăm că acest lucru se poate

realiza prin existenţa infrastructurilor necesare, inclusiv a implementării de platforme şi

programe informatice adecvate, care să aibă capacitatea de a furniza informaţiile necesare

cunoaşterii situaţiei în cele mai mici detalii.

9. În urma analizei elaborate, constatăm faptul că, în prezent, industria leasingului din

Republica Moldova, din punct de vedere al dimensiunii fondurilor proprii, este subcapitalizată,

ceea ce induce ideea existenţei unui risc semnificativ care poate crea probleme întregii pieţe

financiar-bancare.

10. Faptul că, în Republica Moldova, piaţa de leasing este o piaţă tânără şi cu un istoric

foarte scurt nu se poate discuta despre existenţa unui nivel de capitalizare ridicat, astfel încât

considerăm că, pentru moment, ar fi trebuit să existe un capital minim acceptat de cel puţin 20%

din ceea ce se impune la instituţiile de credit (bănci).

11. Considerăm că este utilă existenţa unei norme privind adecvarea capitalului în cadrul

pieţei de leasing din Republica Moldova. Apreciem că, numai în acest fel, pe de-o parte,

129

activitatea de leasing va fi susţinută de un capital minim necesar, determinat în funcţie de

evaluarea corectă a riscurilor asumate, iar, pe de altă parte, acest lucru ar reprezenta un prim pas

spre aplicarea viitorului Acord de la Basel. Remarcăm faptul că, prin aplicarea Acordului Basel

II, se implementează noi coordonate de determinare a gradului de adecvare a capitalului

instituţiilor de credit şi a societăţilor de leasing financiar prin intermediul utilizării ratingurilor

acordate de către agenţiile specializate.

12. Ţinând cont de diferenţele şi specificul informaţiei financiare prezentate de companiile de

leasing, analiza financiară trebuie completată cu indicatori specifici. Considerăm importantă

folosirea unui sistem de indicatori (rate) pentru analiză financiară a companiilor de leasing.

Utilizarea unei metodologii specifice de planificare a activităţii companiilor de leasing şi

elaborarea strategiilor de dezvoltare şi diversificarea serviciilor prestate.

13. În procesul de planificare a activităţii companiilor de leasing trebuie ţinut cont faptul că

orice creştere a activelor financiare, conduce la o creştere a celorlalte active şi a rezultatelor

financiare viitoare, care la rândul lor implică creşterea necesarului de finanţare din exterior.

Utilizarea leasingului financiar trebuie să devină practica uzuală în Republica Moldova,

deoarece majorarea venitului reinvestit demonstrează sporirea încrederii investitorilor, contribuie

la armonizarea şi claritatea aplicării sistemului de leasing, asigură dezvoltarea unui mediu

atractiv atât pentru investitorii locali, cât şi pentru cei străini.

130

BIBLIOGRAFIE

Acte legislative şi normative

1. Legea bugetului de stat pe anul 2006 nr. 291-XVI din 16.11.2005 Monitorul Oficial al

Republicii Moldova nr.164-167/810 din 09.12.2005

2. Legea cu privire la arendă nr.861-XII din 14.01.1992 cu modificările şi completările

ulterioare. Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.1, ianuarie 1992.

3. Legea instituţiilor financiare nr. 550-XIII din 21.07.95 // Monitorul Oficial al Republicii

Moldova. – 1996. – Nr. 1. – 1 ianuarie.

4. Legea cu privire la leasing nr.59-XVI din 28.04.2005 Monitorul Oficial al Republicii

Moldova nr.92-94/429 din 08.07.2005

5. Legea Republicii Moldova cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr. 845-XII din

03.01.92 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova. – 1994. – Nr. 2. – 28 februarie.

6. Legea Republicii Moldova cu privire la Banca Naţională a Moldovei nr. 548-XIII din

21.07.95 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova. – 1995. – Nr. 56-57. – 12 octombrie.

7. Codul fiscal al Republicii Moldova şi legile pentru punerea în aplicare a titlurilor

acestuia. Revista „Contabilitate şi audit”, nr.1 2006, 2007.

8. Codul civil al Republicii Moldova nr.1107-XV din 06.06.2002. Monitorul Oficial al

Republicii Moldova, 22.06.2002, nr.82-86.

9. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare

social-economică a Republicii Moldova până în anul 2005, nr.1415 din 19.12.2001 //

Monitorul Oficial al Republicii Moldova. –2002. – Nr. 55-8. – 10 ianuarie.

10. Standardul Naţional de Contabilitate 17 „Contabilitatea arendei (chiriei)”. Revista

„Contabilitate şi audit”, nr.3, 2002.

11. Standardul Naţional de Contabilitate S.N.C. 16 „Contabilitatea activelor materiale pe

termen lung”. Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 30.12.1997, nr.88-91.

12. Standardul Internaţional de Contabilitate IAS 17 « Leases »

Manuale, monografii, cărţi

13. Achim M. Leasing – o afacere de succes. – Bucureşti : Editura Economică\\Bucureşti\,

2005.- 541 p.

14. Aдамов, Н. A. Лизинг: правовые и экономические основы, особенности бухучета и

налогообложения.- С. Петербург; Moсква: 2005.-128 p.

15. Alexe, Adrian Liviu. Reglementări privind operaţiunile de leasing, Bucureşti: Centrul de

Informare şi Documentare Economică, 2006.- 59 p. – (Biblioteca Economică)

131

16. Andreica M. Leasing – cale de finanţare a investiţiilor pentru întreprinderile mici şi

mijlocii. Bucureşti, CRIMM, 1997.

17. Andreica M., Andreica C., Mustea-Şerban I., Mustea-Şerban R. Decizia de finanţare în

leasing /. – Bucureşti : Cibernetica, 2003.- 210 p.

18. Aristotel. Retorica, cartea I, cap.V.

19. Aнтоненко, И. Бухгалтерский учет и налогообложения лизинговых операций. –

Moсква: Бухгалтерский учет, 2005. – 131 p.

20. Brigham Eugene F. Fundamentals of Financial Management. – London: The Dryden

Press, Fort Wort, 1992.

21. Cechina, Ecaterina. Contabilitatea arendei: spec. 08.00.12 – Evidenţa contabilă, controlul

şi analiza activităţii economice: autoreferat al tezei de doctor în ştiinţe economice / -

Chişinău : [s. n.], 2003.- 25 p.

22. Cechina, Ecaterina, Eudochia Bajerean. Contabilitatea arendei: spec. 08.00.12 –

Evidenţa contabilă, controlul şi analiza activităţii economice: teza pentru conferirea

titlului de doctor în ştiinţe economice., - Chişinău: 2003.- 145 p.

23. Clocotici D., Gheorghiu Gh. Operaţiunile de leasing. Ediţia a II-a, Bucureşti, Lumina

Lex, 2000.

24. Clocotici, Dorin. Operaţiunile de leasing /. – Ediţia a II-a. – Bucureşti: Lumina Lex,

2000.-263 p.

25. Dezvoltarea social-economică a Republicii Moldova în anul 2006, Biroul Naţional de

Statistică, Chişinău 2007, p.151. (pag.23-25 FBC, )

26. Dicţionar de economie. Coord. Niţă Dobrotă. Bucureşti, Economica, 1999.

27. Dжуха, В. М. Лизинг; Феникс, 1999.- 320 p.

28. Goreacii, Vitalie. Bazele economice de organizare a leasingului utilajelor de producere:

Spec.: 08.00.05 – Economia şi managementul în ramură şi domeniu de activitate:

autoreferatul tezei de doctor în ştiinţe economice., - Chişinău: 1997.- 21 p.

29. Halpern P., Fred Weston J., Brigham E. Finanţe manageriale. Bucureşti, Economica,

1998.

30. Hoanţa N. Finanţele firmei – Bucureşti, Ed. Continent, 1996. – 360 p.

31. Ipati Gh., Contabilitatea întreprinderilor mici şi mijlocii - Chişinău, Ed. DFID 2003

32. Işfănescu A., Tuţu A., Practica evaluării economice a întreprinderii. – Bucureşti: Ed.

Tribuna Economică, Buletin economic legislativ nr. 2/1995.

33. Kовалев, В. Учет, анализ лизинговых операций: теория и практика/. – Moсква:

Финансы и статистика, 2005.- 512 p.

34. Kурилек, И. В. Финансовый лизинг Moсква : Maрket DS, 2004.-134 p

132

35. Leasingul în Moldova : situaţia actuală şi oportunităţi de dezvoltare. Colectiv de autori:/

- Chişinău : PRAG-3, 2002.-80 p.

36. Leasingul în Moldova: situaţia actuală şi oportunităţi de dezvoltare. Lucrare. Colectiv de

autori. Chişinău, BCI, USAID, 2002.

37. Manolescu G. Politici economice. – Bucureşti: Ed. Tribuna Economică, 1997.

38. Mărgulescu D. Analiza economico-financiară a întreprinderii.- Bucureşti: Ed. Tribuna

Economică, 1994.

39. Metodologii de diagnosticare financiar-bancară a întreprinderilor, Bucureşti, Ed.

Tribuna Economică, Buletin economic legislativ, nr. 9/1996.

40. Niculescu M. Diagnostic global strategic. – Bucureşti: Ed. Economică, 1997.

41. Obert R., Delesalle E., Mercadal B., Dalion P., Noels G. Drept şi contabilitate. Bucureşti,

Economica, 2002.

42. Peterson, George E. Land leasing and land sale as an infrastructure-financing option.

November 2006 / George E. Peterson. – Washington : \The \\World Bank, 2006.-25 p. –

(Policy Research Working Paper ; 4043).

43. Popescu D. Procesul decizional în întreprinderile mici şi mijlocii. – Bucureşti: Ed.

Economică, 2001.

44. Puiu A. „Management internaţional. Tehnici de afaceri economice interne şi

internaţionale” – vol.II, Piteşti: Ed. „Independenţa Economică”, 2003. – 347p.

45. Rezultatele anchetei structurale în întreprinderi, Biroul Naţional de Statistică ,2006

46. Sandu Gh. Finanţarea întreprinderilor. – Bucureşti: Ed. Economică, 2002.

47. Stancu I. Finanţe.- Bucureşti: Editura Economică, 1996.

48. Standardele Internaţionale de Contabilitate. Bucureşti, Economica, 2000.

49. Teza de doctorat „Valenţe şi limite ale leasingului în condiţiile specifice economiei

româneşti”, Bărbulescu Şeitan Oana, Bucuresti 2006 (Leasing în experienţa

internaţională: Organizaţii internaţionale de reglementare a leasingului).

50. Teza de doctorat „ Contractele de locatie-finantare – studii comparative si efectuate în

spatiul informarii financiar contabile”. Cristina Teodora Andreica, Bucureşti 2006

(pentru clasificarea op de leasing, caracteristica leas financiar, operational etc, IAS 17)

51. Teza de doctorat „Studiu asupra perspectivei leasing-ului în România”. Coca

Constantinescu Gh. ASEM, Bucureşti 2006, (Basel, pg.77 -110, despre risc pag. 111-

133)

52. Tita-Nicolaescu Gabriel. Regimul juridic al operaţiunilor de leasing. – Bucureşti, 2003

53. Toma M., Alexandru F. Finanţe şi gestiune financiară a întreprinderii. – Bucureşti: Ed.

Tribuna Economică, 1998.

133

54. Vâşcu-Barbu T., Bugetul statului şi agenţii economici. – Bucureşti: Ed. Didactică şi

Pedagogică, 1997.

55. Абалкин Н.И. Банковская система России; лизинговые, факторинговые и

форфетинговые операции банков. 1995.-Москва, издательство ДеКА

56. Бланк И. Управление использованием капитала.- Киев: Ника-Центр Эльга, 2000.

57. Бланк И. Финансовый менеджмент.- Киев: Ника-Центр Эльга, 1999.

58. Васильев Н., Катырин С., Лепе Л. Лизинг: организация, нормативно-правовая

основа, развитие. Москва, ТОО Инжиниринго-консалтинговая компания „ДеНА”,

1997.

59. Газман, В. Д. Финансовый лизинг: учебное пособие, - 2-e изд. – Moсква: 2005.-391 p.

60. Горемыкин В. А., Лизинг. АвторИнформцентр XXI века – 2006, 943 стр

61. Горемыкин В. Лизинг: практ.учеб.-справ.пособие. – Москва, ИНФРА-М, 1997.

62. Горемыкин, В. A. Лизинг: практ. Учеб.-справ. Пособие. – Moсква: Infra-M, 1997.-

380 p.

63. Горемыкин, В. A. Лизинг: Учебник. – Moсква: Издательство-торговая корпорация

„Daşkov” 2003.- 944 p.

64. Горемыкин, В. A. Основы технологии лизинговых операций: учебное пособие. –

Moсква: 2000.-512 p.

65. Долгушина Ю. Лизинг. Москва, Бератор-Пресс, 2002.

66. Кабатова Е. Лизинг: правовое регулирование, практика. Москва, ИНФРА-М, 1997.

67. Ковалев В. Введение в финансовый менеджмент. Москва, Финансы и статистика,

1999.

68. Комаров В., Колуга Е., Юсупова А. Аренда. Лизинг. Фирменный сервис.

Новосибирск, Наука, 1991.

69. Левковику, A. O.Формирование рынка лизинговых услуг. – Moсква: Издательство

деловой учебной литературы, 2004.-336 p.

70. Лизинговые операции: документальное оформление и организация учета, В.В.

Семенихина. – Moсква, 2005.-380 p.

71. Прилуцкий Л. Лизинг. Правовые основы лизинговой деятельности в Р.Ф. Москва,

Изд-во Ось-89, 1996.

72. Прилуцкий Л. Финансовый лизинг: Правовые основы; Экономика; Практика.

Москва, Изд-во Ось-89, 1997.

73. Филиппов К., Мигалатий Б. Международный лизинг: новая система

внешнеэкономических связей в России. СП., СПИТМО и НПФ «Надежда», 1992.

74. Чернов В.А. Финансовая политика организации.- М.: Юнити, 2003.

134

75. Шеремет А., Сайфулин Р. Финансы предприятий. – М.: Инфра-М, 1999.

76. Шпитлер Ханс-Йоахим. Практический лизинг. Москва, ЦНИИЭП сельстрой

ROSBI, 1991.

77. Носкова И.Я. «Валютные и финансовые операции» - М.: Юнити, 1998. – 264 p.

Articole din presa periodică

78. Achim, Monica. Prevalenţa economicului asupra juridicului versus prevalenţa

juridicului asupra economicului în cazul operaţiunilor de leasing/ Monica Achim: Studia

Universitatis „Babeş-Boyal”. Economica, An 2001,V. Nr. 2,p. P. 109-112.

79. Achim, Monica, Achim, Sorin. Contabilizarea operaţiunilor de leasing operaţional la

locator şi locatar/ Monica Achim, Sorin Achim,: Gestiunea şi contabilitatea firmei, An

2003,V. Nr. 2, P. 2-11.

80. Achim, Monica, Contabilitatea operaţiunilor de leasing financiar la locatar/: Tribuna

Economică, An 2001,V. Nr. 49,p. P. 32-37.

81. Albul, Elena. Particularităţile specifice ale contractului de leasing al bunurilor

materiale/ Elena Albul: Economica, An 2004, Nr. 2, P. 54-57.

82. Badea, Leonardo, Preda, Larisa. Propunere de modele matematice pentru activitatea de

leasing: Finanţe, bănci, asigurări , An 2002,V. Nr. 4,p. P. 23-25.

83. Bajerean, Eudochia, Cechina, Ecaterina. Noţiunile, caracteristica şi dezvoltarea

operaţiunilor de leasing în Republica Moldova. P. 325 (8 titl.): Analele Academiei de

Studii Economice din Moldova, An 2004,V. Vol. 2,p. P. 319-325.

84. Cauş, Lidia, Dima, Marcela. Problemele contabilităţii operaţiilor de leasing: Economica,

anul 2001,V. Nr. 2,p. P. 48-50.

85. Cechina, Ecaterina. Analiza eficienţei operaţiunilor de leasing:.- p. 350 (4 titl.): Analele

Academiei de Studii Economice din Moldova, anul 2005,V. Vol. III, P. 345-350.

86. Cechina, Ecaterina. Definiţia leasingului în diferite state europene: Economica, anul

2003,V. Nr. 2,p. P. 95-96.

87. Чертан, И., Teрмин, С. Лизинг вместо купли продажи: Бухгалтерские и налоговые

консультации, 2005, Nr 8, P. 44-48.

88. Cimil, Dorin. Analiza juridico-civilă a noilor reglementări în domeniul leasingului în

Republica Moldova, / Dorin Cimil.- Bibliogr: 4 titl. În : Revista Naţională de drept, anul

2004,V. Nr. 6,p. P. 13-20.

89. Ciobanu, Anamaria. Analiză comparativă: leasing operaţional – leasing financiar:

Tribuna Economică, anul 2005, Nr. 22, P. 62-64.

135

90. Dedu, Vasile, Ganea, Tudor Alexandru. Tratamentul fiscal al leasingului în România:

Finanţe, bănci, asigurări , anul 2001,V. Nr. 5,p. P. 11-13.

91. Dima, Marcela. Obligaţiuni fiscale aferente operaţiunilor de leasing financiar. P. 84-85:

Fin – Consultant, An 2005, Nr. 2, P. 26-27.

92. Frunză, Elena. Leasing-ul – sursă de finanţare a investiţiilor / Elena Frunză.- Text paralel

În limba rusă. P. 84-87 : Fin – Consultant, anul 2005, Nr. 1, P. 30-33.

93. Georgescu, Maria-Andrada. Rentabilitatea leasingului financiar pentru locatori/: Tribuna

Economică, An 2005, Nr. 44, P. 61-64, 69.

94. Gribincea, Lilia. Particularităţile contractului internaţional de leasing: p. 22 (21 titl.:

Revista Naţională de drept, An 2004, Nr. 9, P. 17-22.

95. Hada, Teodor, Avantajul net al leasing-ului / în: Finanţe, credit, contabilitate, anul

2000,V. Nr. 7/8, P. 63-65.

96. Halabudenko, O. Măsuri privind stimularea Lesing-ului: Aspecte de drept civil- p.51б:

Legea şi viaţa, 2005, Nr. 5, P. 49-51.

97. I.Sturzu, D.Sidorenco. Privind modul de aplicare a T.V.A. aferentă serviciilor de arendă

prestate rezidenţilor zonelor economice libere. Revista „Contabilitate şi audit”, 2002,

98. Ionescu, Cecilia. Caracterizarea şi contabilizarea leasingului operaţional/: Gestiunea şi

contabilitatea firmei, anul 2004,V. Nr. 3,p. P. 12-16.

99. Ionescu, Cecilia. Contabilitatea operaţiunilor de leasing financiar/: Gestiunea şi

contabilitatea firmei, anul 2004,V. Nr. 2,p. P. 12-17.

100. Ликий, Юрие. Oб изменений в применений НДС в связи со вступлением в силу

закона о лизинге: Бухгалтерские и налоговые консультации, 2005, Nr 7, P. 8-9.

101. Maлaфеева, M. В. Meтодология оценки эффективности лизинговых операций:

Финансы и кредит, 2003,V. Nr. 3,p. P. 48-61.

102. Martin, Cristina. Priviri generale asupra leasingului financiar şi operaţional, p. 33 (24

titl.): Revista Naţională de drept, anul 2005, Nr. 6, P. 28-33.

103. Martin, Cristina. Reglementarea juridică a leasingului financiar în Republica Moldova

/. P. 59 (25 tit.): Revista Naţională de drept, anul 2005, Nr. 12, P. 52-59.

104. Martin, Cristina, Reglementarea juridică a leasingului financiar în Republica Moldova

/ Cristina Martin.- Bibliogr. P. 59 (25 tit.)

105. Martin, Cristina, Volcinschi, Victor. Avantagele leasingului/ Cristina Martin, Victor

Volcinschi.- Bibliogr. P. 45 (37 titl.), în : Revista Naţională de drept, An 2006, Nr. 1, P.

39-45.

136

106. Maxim, Ion. Impunerea şi reglementarea operaţiunilor de leasing: Conferinţa

internaţională „Racordarea sistemului financiar la exigenţele integrării europene” (1-2

aprilie 2004), anul 2004, P. 167-169.

107. Medecan, Ion. Leasingul şi obligaţiile fiscale /: Finanţe, credit, contabilitate, anul 2000,

V. Nr. 7-8, p. P. 66-69.

108. Mocanu, N. Dezvoltarea operaţiunilor de leasing în Republica Moldova/ N. Mocanu.-

Bibliogr: p. 6 (6 titl.); p. 12 (6 titl.),: Agricultura Moldovei, anul 2006, Nr. 1, P. 6; Nr. 2,

P. 12.

109. Munteanu, Irena. Leasingul – alternativă de finanţare pe termen mediu şi lung/:

Tribuna Economică, anul 2005, Nr. 8, P. 58-60.

110. Mуравски, Aлександру. Лизинг: –налоговые особености нового

законодательства: Бухгалтерские и налоговые консультации, 2005, Nr 8, P. 49-57.

111. Nicolau, Vladimir. Profitaţi de pe urma leasingului/ Vladimir Nicolau în : Profit, anul

2005, Nr. 11, P. 24.

112. Niculescu, Ileana. Alternative privind finanţarea IMM-urilor: creditul bancar versus

leasingul / Ileana Niculescu în: Gestiunea şi contabilitatea firmei, anul 2006, Nr. 3, P. 61-

64.

113. Popa, Ştefan. Amortizarea mijloacelor fixe procurate în sistem leasing/ Ştefan Popa

114. Popovici, Ilie. Contabilitatea operaţiunilor de leasing, în: Tribuna Economică, anul

2001,V. Nr. 26,p., P. 43-45.

115. Popovici, Ilie, Contabilizarea operaţiunilor de leasing/: Tribuna Economică, anul

2003, V. Nr. 12,p. P. 24-37.

116. Purcaru, Ion. Consideraţii matematice privind operaţiunile de leasing: Finanţe, bănci,

asigurări , anul 2004,V. Nr. 4,p. P. 38-44.

117. Ristea, Mihai, Dumitru, Corina Finanţarea prin tranzacţiile de vânzare şi de leasebak/:

Revista Finanţe Publice şi Contabilitate, anul 2006, Nr. 5, P. 28-32.

118. Stratan, Victor. Particularităţile dezvoltării pieţei serviciilor leasing în Republica

Moldova/ Victor Stratan.- Bibliogr. P. 132 (8 titl.): Administrarea Publică, anul 2004,

Nr. 1-2, P. 126-132.

119. Sula, Tudor. Aspecte privind rolul în promovarea activităţii de leasing în Republica

Moldova / Tudor Sula.- Bibliogr. P. 166; în : Administrarea Publică, anul 2004, Nr. 3, P.

161-166.

120. Tulvinschi, Mihaela. Aspecte privind leasingul financiar derulat între rezidenţi: Revista

Finanţe Publice şi Contabilitate, anul 2006, Nr. 3, P. 11-15.

137

121. Tulvinschi, Mihaela. Leasingul – tehnică de finanţare pe termen lung/: Revista Finanţe

Publice şi Contabilitate, anul 2006, Nr. 4, P. 45-47.

122. Ulier, Maria, Litvin, Aurelia. Oportunităţile de implementare a leasingului În economia

Republicii Moldova/ Maria Ulier, Aurelia Litvin: Integrarea europeană şi competitivitatea

economică: simpozion internaţional, (23-24 septembrie 2004), An 2004, Vol. II, P. 140-

142.

123. Букур В. Об учете лизинговых операций. Журнал „Contabilitate şi audit”, 1999,

nr.7-8.

124. Волянский К. Налогообложение лизинговых операций-сложные вопросы. Журнал

„Финансовая Россия”, 1997, nr.36.

125. Жуков В. Учет операций по договору финансового лизинга. Журнал

„Бухгалтерский учет”, 2001, nr.7.

126. Зазулина Татиана. Лизинг: изменения в законодательстве: Журнал „Contabilitate

şi audit”, год 2005, Nr. 8, P. 19-22.

127. Карзаева Н. Учет затрат у лизингодателя. Журнал „Бухгалтерский учет”, 2000,

nr.24.

128. Кауш-Цапу Л., Яровая-Чебан С. О льготах на инвестиции на основные средства.

Журнал „Contabilitate şi audit”, 2003, nr.2.

129. Кауш-Цапу Л., Яровая-Чебан С. О признании вычетов при финансируемой

аренде. Журнал „Contabilitate şi audit”, 2003, nr.2.

130. Ковалев В. Финансовая аренда: как ее понимают в России и на западе. Журнал

„Бухгалтерский учет”, 1998, nr.4.

131. Мясникова С. Субъекты лизинговых операций. Газета „Экономическое

обозрение”, 1999, nr.47.

132. Новиков И. Организация учета и отчетности в лизинговой компании. Журнал

„Экономика сельскохозяйственных предприятий”, 1993, nr.5.

133. Остапенко В., Мешков В. Финансовая поддержка лизинга. Журнал „Финансы”,

1997, nr.10.

134. Петрова В., Еремин О. Лизинговые операции: правовое регулирование, учет и

налогооблoжение. Журнал „Бухгалтерский учет”, 1999, nr.11.

135. Стурзу И. Порядок обложения НДС лизинговых операций. Журнал „Contabilitate

şi audit”, 2000, nr.11.

136. Стурзу И., Сидоренко Д. О применении НДС при приобретения автомобиля в

лизинг. Журнал„Contabilitate şi audit”, 2002, nr.12.

137. www.leaseurope.com

138

ANEXE

139

Anexa 1

SISTEMUL RELAŢIILOR DE LEASING

Noţiune

Funcţie

Principii

Tipul şi forma

Arenda activelor

Livrări

Finanţare

Transformarea

proprietăţii

Locatari

Locatori

Intermediari

Furnizori

Creditori

Alţi participanţi

Bunurile imobiliare

Bunurile mobiliare

Drepturi

Conţinut Subiect Obiect

Cerere

Ofertă

Proceduri Reglementare juridică Plăţi de leasing

Desfăşurarea tenderului Analiza proiectului Preţul bunului Dobândă Contracte Reclama Evaluarea riscurilor

Actele normative Relaţii contractuale Statutul partenerului Motivare Asigurare

informaţională Formele autogestiunii

Structură Cuantum Tipul şi forma Graficul plăţilor Încheierea afacerii Modalitatea de răscumpărare a activelor Metoda de calcul

Sursa: [83, p.320]

LEASING

140

Anexa 2

Finanţator – Întreprinderea de leasing

achită bunul arendează bunul

Furnizor livrează bunul Beneficiar

(locatar)

Figura 1. Schema operaţiunilor de leasing cu surse proprii ale finanţatorului

BANCA

acordă credit

Finanţator – Întreprinderea de leasing

achită bunul arendează bunul

Furnizor livrează bunul Beneficiar

(locatar)

Figura 1.2. Schema operaţiunilor de leasing cu surse atrase de finanţator

Sursa:

141

Anexa 3

Analiza operaţiunilor de arendă prin prisma rapoartelor financiare din punct de vedere a arendatorului

Raportul privind rezultatele financiare

Raportul privind fluxul de mijloace băneşti

Bilanţul contabil

Arenda finanţată directă

Venitul arendatorului din arenda finanţată cuprinde:

a) venitul din activitatea de investiţii - în mărimea valorii contractuale a activelor transmise în arendă;

b) venitul din activitatea financiară - în mărimea dobânzii de arendă primită de la arendaş pentru folosirea bunurilor arendate.

Cheltuielile cuprind:

a)cheltuielile activităţii de investiţii - în mărimea valorii de bilanţ a activelor transmise în arendă;

b)cheltuielile ocazionate de încheierea contractului de arendă şi transmiterea activelor în arendă.

Plata de arendă se împarte în două componente:

Activitatea de investiţii – încasările băneşti privind rambursarea principalului, adică a valorii contractuale a activului, şi

Activitatea financiară – mărimea dobânzii de arendă primită de la arendaş pentru folosirea bunurilor arendate.

Arendatorul reflectă transmiterea activelor în arendă ca ieşire a acestora.

La începutul termenului de arendă valoarea de răscumpărare (contractuală) a activelor transmise în arendă se reflectă ca majorare a creanţelor şi veniturilor anticipate, iar valoarea de bilanţ a acestora se constată ca cheltuieli anticipate şi casare a valorii de intrare a activelor indicate.

Arenda finanţată la

vânzare

Producătorii şi/sau dealerii cu atribuţii de arendatori reflectă transmiterea activelor în arendă ca vânzare ordinară a acestora. Valoarea contractuală a activelor transmise în arendă se constată ca venit, iar valoarea de bilanţ a acestora - ca cheltuieli ale perioadei curente.

Dobânda pentru arendă destinată producătorilor sau dealerilor-arendatori se constată în decursul termenului de arendă ca venituri din activitatea financiară

Plata de arendă se împarte în două componente:

Activitatea de investiţii – încasările băneşti privind rambursarea principalului, adică a valorii contractuale a activului, şi

Activitatea financiară – mărimea dobânzii de arendă primită de la arendaş pentru folosirea bunurilor arendate.

Arendatorul reflectă transmiterea activelor în arendă ca ieşire a acestora.

La începutul termenului de arendă valoarea de răscumpărare (contractuală) a activelor transmise în arendă se reflectă ca majorare a creanţelor şi veniturilor anticipate, iar valoarea de bilanţ a acestora se constată ca cheltuieli anticipate şi casare a valorii de intrare a activelor indicate.

Arendă operaţională

La veniturile activităţii operaţionale (alte venituri operaţionale) se reflectă plata de arendă, iar la cheltuieli se reflectă uzura (amortizarea) activelor transmise în arendă.

Plata de arendă se consideră flux de numerar din activitatea operaţională.

Activele transmise în arenda ope-raţională se reflectă în conturile contabilităţii financiare şi în bilanţul contabil al arendatorului. Mărimea activelor se reduce proporţional uzurii (amortizării calculate).

Sursa: elaborată de autor în baza informaţiilor tezei de doctor Cechina E. „Contabilitatea operaţiunilor de arendă” şi Standardele Naţionale de Contabilitate.

142

Anexa 4

Piaţa Europeană de leasing, 2005 Serviciile de leasing pe Piaţa Europenă 2005

Producţia nouă (Mio€) Nescontat (Outstandings) (Mio€)

2005 2004 % 2005 2004 %AT/Austria 6,712.11 6,117.36 9.72% 21,184.53 19,099.23 10.72%BA/ Bosnia si Herzegovina 157.09 141.88 BE/ Belgia 3,844.88 3,501.34 9.81% 8,846.67 8,166.57 8.33%BG/ Bulgaria 484.55 489.61 CH/Elvetia 5,291.85 4,634.71 14.18% 9,859.63 9,198.90 7.18%CZ/Cehia 3,992.41 3,396.99 17.53% 8,400.85 6,793.70 23.66%DE/Germania 49,270.00 44,410.00 10.94% 133,200.00 128,000.00 4.06%DK/Danemarca 4,289.52 3,084.53 39.07% 7,490.43 7,132.20 5.02%EE/Estonia 962.25 730.83 31.67% 1,850.11 1,444.34 28.09%ES/Spania 17,439.40 13,979.90 24.75% 35,364.30 29,150.90 21.31%FI/Finlanda 3,200.00 2,864.90 11.72% 5,497.00 5,117.90 7.41%FR/Franta 28,776.00 26,915.00 6.91% 73,144.00 69,750.00 4.87%GB/Marea Britanie 55,773.62 53,651.00 3.96% 121,033.93 122,752.00 -1.40%GR/Grecia 2,794.00 2,360.00 18.39% 9,688.00 8,912.00 8.71%HU/Ungaria 4,730.88 3,076.00 53.80% 10,480.75 9,351.00 12.08%IT/Italia 44,160.00 38,039.96 16.09% 100,000.00 90,000.00 11.11%MA/Maroc 738.13 584.55 26.27% 1,463.27 1,213.25 20.61%NL/Nederlanda 4,539.00 4,387.00 3.46% 9,838.70 11,040.00 -10.88%NO/Norvegia 3,535.56 2,757.09 28.24% 7,076.61 5,631.74 25.66%PL*/Polonia 4,047.48 3,115.93 29.90% 4,965.80 3,850.00 28.98%PT*/Portugalia 4,889.00 4,227.00 15.66% 11,702.31 9,725.00 20.33%RO/Romania 1,101.52 841.11 30.96% 1,692.97 1,423.17 18.96%RU/Rusia 2,759.49 1,556.01 77.34% SE/Suedia 6,450.09 4,673.12 38.03% 10,756.61 8,521.97 26.66%SI/Slovenia 1,478.17 1,094.00 35.12% 2,196.50 1,899.00 15.67%SK/Slovacia 1,485.45 1,130.00 31.46% 3,757.33 1,633.00 130.09%

TOTAL 262.902.45 231,127.84 13.75% 600,121.79 559,805.79 7.20%

Sursa: www.leaseurope.com

143

Anexa 5

Volumul tranzactiilor de vînzări a echipamentului în leasing în anul 2005 pe piaţa Leaseurope

216194177

160159151

9.64%

12.53%

1.32%

8.45%

11.58%

0

50

100

150

200

250

2000 2001 2002 2003 2004 2005

mlrd

€

0

0.02

0.04

0.06

0.08

0.1

0.12

0.14

Sursa: www.leaseurope.com

144

Anexa 6 MODEL MAIB Leasing

Tabelul 3.4.1. MODEL MAIB LEASING

Lei MDL 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Raportul privind rezultatele financiare

Vînzări nete 201 813 1 168 901 2 375 333 1 187 667 348 673 30 389 0 0 Costul vînzărilor 200 551 1 060 890 2 024 772 1 006 448 293 728 25 600 - - Profit brut (pierdere globală) 1 262 108 011 350 561 181 219 54 945 4 789 0 0 Alte venituri operaţionale 6 822 097 11 104 356 11 249 283 11 811 747 12 402 335 13 022 451 13 673 574 14 357 252 Cheltuieli comerciale 382 084 70 941 347 719 382 491 420 740 462 814 509 095 560 005

Cheltuieli generale şi administrative 903 827 1 977 256 3 734 870 4 108 357 4 519 193 4 971 112 5 468 223 6 015 045

Alte cheltuieli operaţionale 8 733 008 19 296 133 20 160 924 25 746 505 29 144 975 31 805 971 32 650 976 31 402 670 inclusiv dobînzi 3 660 203 13 338 963 14 913 942 18 004 549 20 817 839 22 881 993 23 660 127 22 921 657

Rezultatul din activitatea operaţională: profit (pierdere) (3 195 560) (10 131 963) (12 643 669) -18 244 387 -21 627 628 -24 212 657 -24 954 721 -23 620 468 Rezultatul din activitatea de investiţii: profit (pierdere) (412 735) 247 975 (679 300) -281 353 -295 421 -310 192 -325 702 -341 987

Rezultatul din activitatea financiară: profit (pierdere) 4 899 323 10 431 436 14 385 120 21 892 011 26 896 079 31 646 809 35 573 780 38 107 230 arenda finanţată a activelor pe termen lung 3 661 173 9 688 729 13 360 915 20 270 381 24 903 777 29 302 601 32 938 685 35 284 472 diferenţe de curs valutar 1 238 150 742 707 1 024 205 0 0 0 0 0 Rezultatul din activitatea economico-financiară: profit (pierdere) 1 291 028 547 448 1 062 151 3 366 271 4 973 030 7 123 960 10 293 358 14 144 775

Rezultatul excepţional: profit (pierdere)

Profit (pierdere) pînă la impozitare 1 291 028 547 448 1 062 151 3 366 271 4 973 030 7 123 960 10 293 358 14 144 775 Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit 359 492 14 485 5 033 504 941 745 955 1 068 594 1 544 004 2 121 716 Profit net (pierdere netă) 931 536 532 963 1 057 118 2 861 330 4 227 076 6 055 366 8 749 354 12 023 059

INDICATORII PENTRU PROGNOZĂ

Creşterea veniturilor, 479% 103% -50% -71% -91% -112% -133%

Costul vînzărilor, % din venituri 99% 91% 85% 85% 84% 84% 84% 84%

Alte venituri operaţionale, % din venituri 3380% 950% 474% 994,5% 3557,0% 3557,0% 3557,0% 3557,0%

Cheltuieli comerciale, % din venituri 189% 6% 15% 14,6% 14,6% 14,6% 14,6% 14,6%

Cheltuieli generale şi administrative, % din venituri 448% 169% 157% 147,2% 137,2% 127,2% 117,2% 107,2%

Alte cheltuieli operaţionale, % din venituri 4327% 1651% 849% 2167,8% 8358,8% 8358,8% 8358,7% 8358,6%

Impozit pe profit, % 27,8% 2,6% 0,5% 15,0% 15,0% 15,0% 15,0% 15,0%

145

Rata profitului brut 1% 9% 15% 15,3% 15,8% 15,8% #DIV/0! #DIV/0!

Rata profitului operaţional -1583% -867% -532% -1536,2% -6202,8% -79675,1% #DIV/0! #DIV/0!

Rata profitului net 462% 46% 45% 240,9% 1212,3% 19926,0% #DIV/0! #DIV/0!

Rentabilitatea activelor 8,2% 12,4% 6,9% 6,2% 6,0% 5,8% 5,6% 5,4%

Rentabilitatea capitalului propriu 66,1% 12,7% 4,9% 11,8% 14,8% 17,5% 20,2% 21,7%

Capital propriu (media anuală) 1 408 397 4 180 427 21 481 015 24 342 345 28 569 421 34 624 787 43 374 141 55 397 200

Datorii financiare pe termen lung (media anuală) 57 011 118 72 165 724 103 235 622 134 640 534 166 269 144 196 088 746 218 684 554 229 875 749

Datorii financiare pe termen scurt (media anuală) 4 312 404 4 408 226 3 078 327 1 859 183 2 267 170 2 641 382 2 933 786 3 114 456

Total datorii financiare 61 323 522 76 573 949 106 313 949 136 499 717 168 536 315 198 730 128 221 618 340 232 990 205

Active financiare pe termen lung 48 244 163 55 667 618 98 552 894 153 658 939 194 158 781 235 150 710 272 312 803 300 789 999

Dobînzi, % datorii 6,0% 17,4% 14,0% 13,2% 12,4% 11,5% 10,7% 9,8%

Venituri din arenda, % active fianciare pe termen lung 7,6% 17,4% 13,6% 13,2% 12,8% 12,5% 12,1% 11,7%

Creşterea activelor financiare pe termen lung #DIV/0! 31% 112% 30% 25% 19% 14% 8%

Venituri anticipate 43 028 019 56 766 644 124 301 029 161 591 338 201 181 215 239 405 646 271 725 409 293 463 441

Cheltuieli anticipate 43 028 020 56 753 566 126 428 649 164 357 244 204 624 768 243 503 474 276 376 443 298 486 559

BILANŢUL CONTABIL ACTIVE PE TERMEN LUNG Active nemateriale Active nemateriale (111, 112) 137 992 137 742 674 113 674 113 674 113 674 113 674 113 674 113 Amortizarea activelor nemateriale (113) 16 100 29 874 57 742 85 610 113 478 141 346 169 214 197 082 Valoarea de bilanţ a activelor nemateriale (rd.010 – rd.020) 121 642 107 868 616 371 588 503 560 635 532 767 504 899 477 031 Active materiale pe termen lung Active materiale în curs de execuţie (121) 3 347 167 19 966 825 - Terenuri (122) Mijloace fixe (123) 172 953 933 603 1 369 230 1 669 230 1 969 230 2 269 230 2 569 230 2 869 230 Resurse naturale (125) Uzura şi epuizarea activelor materiale pe termen lung (124, 126) 27 756 176 017 176 017 287 299 418 581 569 863 741 145 932 427 Valoarea de bilanţ a activelor materiale pe termen lung (rd.040+rd.050+rd.060+rd.070-rd.080)

3 492 364 20 724 411 1 193 213 1 381 931 1 550 649 1 699 367 1 828 085 1 936 803 Active financiare pe termen lung

146

Investiţii pe termen lung în părţi nelegate (131) 4 079 677 3 011 029 3 011 029 3 011 029 3 011 029 3 011 029 3 011 029 3 011 029 Investiţii pe termen lung în părţi legate (132) 42 193 42 193 42 193 42 193 42 193 42 193 42 193 42 193 Modificarea valorii investiţiilor pe termen lung (133) Creanţe pe termen lung (134) 44 122 293 60 037 851 130 961 493 170 249 941 211 961 176 252 233 800 286 285 363 309 188 192 Active amânate privind impozitul pe venit (135) Avansuri acordate (136) Total s.1.3 (rd.100 + rd.110 ± rd.120 + rd.130 + rd.140 + rd.150) 48 244 163 63 091 073 134 014 715 173 303 163 215 014 398 255 287 022 289 338 585 312 241 414 Alte active pe termen lung (141, 142) 43 028 020 56 753 566 126 428 649 164 357 244 204 624 768 243 503 474 276 376 443 298 486 559 Total capitolul 1 (rd.030 + rd.090 + rd.160 + rd.170) 94 886 189 140 676 918 262 252 948 339 630 841 421 750 451 501 022 630 568 048 012 613 141 807 ACTIVE CURENTE Stocuri de mărfuri şi materiale Materiale (211) 7 748 32 645 33 298 33 964 34 643 35 336 36 043 Animale la creştere şi îngrăşat (212) Obiecte de mică valoare şi scurtă durată (213-214) 0 0 0 0 0 Producţia în curs de execuţie (215) Produse (216) Mărfuri (217) 0 0 0 0 0 Total s. 2.1 (rd.190 + rd.200 + rd.210 + rd.220 + rd.230 + rd.240) - 7 748 32 645 33 298 33 964 34 643 35 336 36 043 Creanţe pe termen scurt Creanţe aferente facturilor comerciale (221) 175 793 660 963 859 252 902 214 947 325 994 691 1 044 426 1 096 647 Corecţii la datorii dubioase (222) Creanţe ale părţilor legate (223) Avansuri acordate (224) 6 074 450 2 429 419 2 915 303 3 031 915 3 107 713 3 138 790 3 248 648 3 313 621 Creanţe privind decontările cu bugetul (225) 283 908 908 731 1 017 779 1 119 557 1 192 328 1 251 944 1 295 762 1 334 635 Taxa pe valoarea adăugată de recuperat / creanţe preliminare (226) 150 627 3 025 680 3 630 816 3 921 281 4 234 984 4 573 782 4 939 685 5 334 860 Creanţe ale personalului (227) 1 149 10 645 11 922 12 519 13 144 13 802 14 492 15 216 Creanţe privind veniturile calculate (228) 4 979 698 11 074 086 16 893 887 18 583 276 19 977 022 21 774 954 22 537 077 23 213 189 Alte creanţe pe termen scurt (229) 66 565 0 0 0 0 0 Total s. 2.2 (rd.260–rd.270+rd.280+rd.290+rd.300+rd.310+rd.320+rd.330+rd.340) 11 732 190 18 109 524 25 328 959 26 668 547 28 525 190 30 753 272 32 035 664 33 211 521 Investiţii pe termen scurt Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate (231) Investiţii pe termen scurt în părţi legate (232) Diminuarea valorii investiţiilor pe termen scurt (233) Total s. 2.3 (rd.360+rd.370–rd.380) 0 0 0 0 0

147

Mijloace băneşti Casa (241) 1 400 1 371 13 710 14 396 15 115 15 871 16 665 17 498 Cont de decontare (242) 658 449 4 595 262 1 399 886 231 097 389 421 8 154 854 30 685 548 Cont valutar (243) 52 132 1 949 138 1 754 224 1 403 380 1 473 549 1 547 226 1 624 587 Alte mijloace băneşti (244, 245, 246) 164 6 896 68 960 75 856 83 442 91 786 100 964 111 061 Total s. 2.4 (rd.400+rd.410+rd.420+rd.430) 660 065 8 399 6 627 070 3 244 361 1 733 033 1 970 626 9 819 708 32 438 694 Alte active curente (251, 252) 4 860 955 4 946 541 2 852 640 3 080 851 3 327 319 3 593 505 3 880 985 4 191 464 TOTAL capitolul 2 (rd.250+rd.350+rd.390+rd.440+ rd.450) 17 253 210 23 072 212 34 841 314 33 027 058 33 619 507 36 352 046 45 771 693 69 877 722 TOTAL GENERAL – ACTIV (rd.180+rd.460) 112 139 399 163 749 130 297 094 262 372 657 898 455 369 958 537 374 676 613 819 706 683 019 528 0 0 0 0 0 0 0 0

CAPITAL PROPRIU Capital statutar şi suplimentar Capital statutar (311) 600 000 5 600 000 33 600 000 33 600 000 33 600 000 33 600 000 33 600 000 33 600 000 Capital suplimentar (312) 0 0 0 0 0 Capital nevărsat (313) Capital retras (314) Total s. 3.1 (rd.480+rd.490–rd.500–rd.510)

600 000

5 600 000

33 600 000

33 600 000

33 600 000 33 600 000 33 600 000 33 600 000 Rezerve Rezerve stabilite de legislaţie (321) Rezerve prevăzute de statut (322) Alte rezerve (323) Total s. 3.2 (rd.530+rd.540+rd.550) - - Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) Corectarea rezultatelor perioadelor precedente (331) Profitul nerepartizat (pierderea neacoperită) al anilor precedenţi (332) 808 397 819 493 1 352 456 2 409 574 5 270 904 9 497 980 15 553 346 24 302 700 Profitul net (pierderea) al perioadei de gestiune (333) 532 963 1 057 118 2 861 330 4 227 076 6 055 366 8 749 354 12 023 059 Profitul utilizat al anului de gestiune (334) Total s. 3.3 (±rd.570±rd.580+rd.590–rd.600)

808 397

1 352 456

2 409 574

5 270 904

9 497 980

15 553 346

24 302 700 36 325 759 Capital secundar Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung (341) Subvenţii (342) Total s. 3.4 (±rd.620+rd.630) - - - - - - - - TOTAL capitolul 3 (rd.520+rd.560±rd.610±rd.640) 1 408 397 6 952 456 36 009 574 38 870 904 43 097 980 49 153 346 57 902 700 69 925 759 DATORII PE TERMEN LUNG

148

Datorii financiare pe termen lung Credite bancare pe termen lung (411, 412) 57 011 118 87 320 329 119 150 915 150 130 153 182 408 136 209 769 356 227 599 751 232 151 746 Împrumuturi pe termen lung (413) 0 0 0 0 0 Alte datorii financiare pe termen lung (414) Total s. 4.1 (rd.660+rd.670+rd.680)

57 011 118

87 320 329

119 150 915 150 130 153 182 408 136 209 769 356 227 599 751 232 151 746 Datorii pe termen lung calculate Datorii de arendă pe termen lung (421) Venituri anticipate pe termen lung (422) 43 028 019 56 766 644 124 301 029 161 591 338 201 181 215 239 405 646 271 725 409 293 463 441 Finanţări şi încasări cu destinaţie specială (423) Avansuri primite (424) 0 0 0 0 0 Datorii amânate privind impozitul pe venit (425) 7 656 22 141 44 282 53 138 63 766 76 519 91 823 110 188 Alte datorii pe termen lung calculate (426) Total s. 4.2 (rd.700+rd.710+rd.720+rd.730+rd.740+rd.750) 43 035 675 56 788 785 124 345 311 161 644 476 201 244 982 239 482 166 271 817 232 293 573 629 Total capitolul 4 (rd.690+rd.760) 100 046 793 144 109 114 243 496 226 311 774 629 383 653 117 449 251 522 499 416 983 525 725 376 DATORII PE TERMEN SCURT Datorii financiare pe termen scurt Credite bancare pe termen scurt (511, 512) 125 016 Împrumuturi pe termen scurt (513) Cota curentă a datoriilor pe termen lung (514) Alte datorii financiare pe termen scurt (515,516) 4 312 404 4 379 031 1 652 607 2 065 759 2 468 582 2 814 183 3 053 389 3 175 524 Total s. 5.1 (rd.780+rd.790+rd.800+rd.810) 4 312 404 4 504 047 1 652 607 2 065 759 2 468 582 2 814 183 3 053 389 3 175 524 Datorii comerciale pe termen scurt Datorii privind facturile comerciale (521) 1 675 351 1 119 110 1 141 492 1 255 641 1 324 702 1 377 690 1 425 909 1 468 686 Datorii faţă de părţile legate (522) Avansuri primite (523) 1 477 145 4 862 049 9 365 586 10 302 144 11 177 827 11 736 718 12 147 503 12 633 403 Total s. 5.2 (rd.830+rd.840+rd.850) 3 152 496 5 981 159 10 507 078 11 557 786 12 502 528 13 114 408 13 573 412 14 102 089 Datorii pe termen scurt calculate Datorii privind retribuirea muncii (531) 0 0 0 0 0 Datorii faţă de personal privind alte operaţii (532) 439 1 358 1 765 1 854 1 946 2 044 2 146 2 253 Datorii privind asigurările (533) 0 0 0 0 0 Datorii privind decontările cu bugetul (534) 203 316 34 409 44 732 46 968 49 317 51 783 54 372 57 090 Datorii preliminare (535) 468 706 1 280 288 3 584 806 6 452 652 11 614 773 20 906 591 37 631 864 67 737 355 Datorii privind plăţile extrabugetare (536) Datorii faţă de fondatori şi alţi participanţi (537) 0 0 0 0 0 Rezerve pentru cheltuieli şi plăţi preliminare (538) Alte datorii pe termen scurt (539) 2 546 848 886 299 1 797 474 1 887 347 1 981 715 2 080 800 2 184 840 2 294 082

149

Total s. 5.3 (rd.870+rd.880+rd.890+rd.900+rd.910+rd.920+rd.930+ rd.940+rd.950) 3 219 309 2 202 354 5 428 777 8 388 821 13 647 750 23 041 217 39 873 221 70 090 780 TOTAL capitolul 5 (rd.820+rd.860+rd.960) 10 684 209 12 687 560 17 588 462 22 012 365 28 618 860 38 969 808 56 500 022 87 368 394 TOTAL GENERAL – PASIV (rd.650+rd.770+rd.970) 112 139 399 163 749 130 297 094 262 372 657 898 455 369 958 537 374 676 613 819 706 683 019 528 verificare - - - - - - - -

BILANŢUL CONTABIL PLANIFICAT MAIB LEASING

Tabelul 3.4.2.

Istoric Planificat Active /Pasive 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

ACTIVE PE TERMEN LUNG Active nemateriale

Active nemateriale (111, 112) 137 992 137 742 674 113 674 113 674 113 674 113 674 113 674 113 Amortizarea activelor nemateriale (113) 16 100 29 874 57 742 85 610 113 478 141 346 169 214 197 082

Valoarea de bilanţ a activelor nemateriale (rd.010 – rd.020) 121 642 107 868 616 371 588 503 560 635 532 767 504 899 477 031 Active materiale pe termen lung

Active materiale în curs de execuţie (121) 3 347 167 19 966 825 0 0 0 0 0 0 Terenuri (122) 0 0 0 0 0 0 0 0 Mijloace fixe (123) 172 953 933 603 1 369 230 1 669 230 1 969 230 2 269 230 2 569 230 2 869 230 Resurse naturale (125) 0 0 0 0 0 0 0 0 Uzura şi epuizarea activelor materiale pe termen lung (124, 126) 27 756 176 017 176 017 287 299 418 581 569 863 741 145 932 427

Valoarea de bilanţ a activelor materiale pe termen lung (rd.040+rd.050+rd.060+rd.070-rd.080) 3 492 364 20 724 411 1 193 213 1 381 931 1 550 649 1 699 367 1 828 085 1 936 803 Active financiare pe termen lung

Investiţii pe termen lung în părţi nelegate (131) 4 079 677 3 011 029 3 011 029 3 011 029 3 011 029 3 011 029 3 011 029 3 011 029 Investiţii pe termen lung în părţi legate (132) 42 193 42 193 42 193 42 193 42 193 42 193 42 193 42 193 Modificarea valorii investiţiilor pe termen lung (133) 0 0 0 0 0 0 0 0 Creanţe pe termen lung (134) 44 122 293 60 037 851 130 961 493 170 249 941 211 961 176 252 233 800 286 285 363 309 188 192 Active amânate privind impozitul pe venit (135) 0 0 0 0 0 0 0 0 Avansuri acordate (136) 0 0 0 0 0 0 0 0

Total s.1.3 (rd.100 + rd.110 ± rd.120 + rd.130 + rd.140 + rd.150) 48 244 163 63 091 073 134 014 715 173 303 163 215 014 398 255 287 022 289 338 585 312 241 414 Alte active pe termen lung (141, 142) 43 028 020 56 753 566 126 428 649 164 357 244 204 624 768 243 503 474 276 376 443 298 486 559

Total capitolul 1 (rd.030 + rd.090 + rd.160 + rd.170) 94 886 189 140 676 918 262 252 948 339 630 841 421 750 451 501 022 630 568 048 012 613 141 807 ACTIVE CURENTE Stocuri de mărfuri şi materiale

Materiale (211) 0 7 748 32 645 33 298 33 964 34 643 35 336 36 043 Animale la creştere şi îngrăşat (212) 0 0 0 0 0 0 0 0 Obiecte de mică valoare şi scurtă durată (213-214) 0 0 0 0 0 0 0 0 Producţia în curs de execuţie (215) 0 0 0 0 0 0 0 0

150

Produse (216) 0 0 0 0 0 0 0 0 Mărfuri (217) 0 0 0 0 0 0 0 0

Total s. 2.1 (rd.190 + rd.200 + rd.210 + rd.220 + rd.230 + rd.240) 0 7 748 32 645 33 298 33 964 34 643 35 336 36 043 Creanţe pe termen scurt

Creanţe aferente facturilor comerciale (221) 175 793 660 963 859 252 902 214 947 325 994 691 1 044 426 1 096 647 Corecţii la datorii dubioase (222) 0 0 0 0 0 0 0 0 Creanţe ale părţilor legate (223) 0 0 0 0 0 0 0 0 Avansuri acordate (224) 6 074 450 2 429 419 2 915 303 3 031 915 3 107 713 3 138 790 3 248 648 3 313 621 Creanţe privind decontările cu bugetul (225) 283 908 908 731 1 017 779 1 119 557 1 192 328 1 251 944 1 295 762 1 334 635 Taxa pe valoarea adăugată de recuperat / creanţe preliminare (226) 150 627 3 025 680 3 630 816 3 921 281 4 234 984 4 573 782 4 939 685 5 334 860 Creanţe ale personalului (227) 1 149 10 645 11 922 12 519 13 144 13 802 14 492 15 216 Creanţe privind veniturile calculate (228) 4 979 698 11 074 086 16 893 887 18 583 276 19 977 022 21 774 954 22 537 077 23 213 189 Alte creanţe pe termen scurt (229) 66 565 0 0 0 0 0 0 0

Total s. 2.2 (rd.260–rd.270+rd.280+rd.290+rd.300+rd.310+rd.320+rd.330+rd.340) 11 732 190 18 109 524 25 328 959 26 668 547 28 525 190 30 753 272 32 035 664 33 211 521 Investiţii pe termen scurt

Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate (231) 0 0 0 0 0 0 0 0 Investiţii pe termen scurt în părţi legate (232) 0 0 0 0 0 0 0 0 Diminuarea valorii investiţiilor pe termen scurt (233) 0 0 0 0 0 0 0 0

Total s. 2.3 (rd.360+rd.370–rd.380) 0 0 0 0 0 0 0 0 Mijloace băneşti

Casa (241) 1 400 1 371 13 710 14 396 15 115 15 871 16 665 17 498 Cont de decontare (242) 658 449 0 4 595 262 1 399 886 231 097 389 421 8 154 854 30 685 548 Cont valutar (243) 52 132 1 949 138 1 754 224 1 403 380 1 473 549 1 547 226 1 624 587 Alte mijloace băneşti (244, 245, 246) 164 6 896 68 960 75 856 83 442 91 786 100 964 111 061

Total s. 2.4 (rd.400+rd.410+rd.420+rd.430) 660 065 8 399 6 627 070 3 244 361 1 733 033 1 970 626 9 819 708 32 438 694 Alte active curente (251, 252) 4 860 955 4 946 541 2 852 640 3 080 851 3 327 319 3 593 505 3 880 985 4 191 464

TOTAL capitolul 2 (rd.250+rd.350+rd.390+rd.440+ rd.450) 17 253 210 23 072 212 34 841 314 33 027 058 33 619 507 36 352 046 45 771 693 69 877 722 TOTAL GENERAL – ACTIV (rd.180+rd.460) 112 139 399 163 749 130 297 094 262 372 657 898 455 369 958 537 374 676 613 819 706 683 019 528

CAPITAL PROPRIU Capital statutar şi suplimentar

Capital statutar (311) 600 000 5 600 000 33 600 000 33 600 000 33 600 000 33 600 000 33 600 000 33 600 000 Capital suplimentar (312) 0 0 0 0 0 0 0 0 Capital nevărsat (313) 0 0 0 0 0 0 0 0 Capital retras (314) 0 0 0 0 0 0 0 0

Total s. 3.1 (rd.480+rd.490–rd.500–rd.510) 600 000 5 600 000 33 600 000 33 600 000 33 600 000 33 600 000 33 600 000 33 600 000 Rezerve

Rezerve stabilite de legislaţie (321) 0 0 0 0 0 0 0 0 Rezerve prevăzute de statut (322) 0 0 0 0 0 0 0 0 Alte rezerve (323) 0 0 0 0 0 0 0 0

Total s. 3.2 (rd.530+rd.540+rd.550) 0 0 0 0 0 0 0 0

151

Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) Corectarea rezultatelor perioadelor precedente (331) 0 0 0 0 0 0 0 0 Profitul nerepartizat (pierderea neacoperită) al anilor precedenţi (332) 808 397 819 493 1 352 456 2 409 574 5 270 904 9 497 980 15 553 346 24 302 700 Profitul net (pierderea) al perioadei de gestiune (333) 0 532 963 1 057 118 2 861 330 4 227 076 6 055 366 8 749 354 12 023 059 Profitul utilizat al anului de gestiune (334) 0 0 0 0 0 0 0 0

Total s. 3.3 (±rd.570±rd.580+rd.590–rd.600) 808 397 1 352 456 2 409 574 5 270 904 9 497 980 15 553 346 24 302 700 36 325 759 Capital secundar

Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung (341) 0 0 0 0 0 0 0 0 Subvenţii (342) 0 0 0 0 0 0 0 0

Total s. 3.4 (±rd.620+rd.630) 0 0 0 0 0 0 0 0 TOTAL capitolul 3 (rd.520+rd.560±rd.610±rd.640) 1 408 397 6 952 456 36 009 574 38 870 904 43 097 980 49 153 346 57 902 700 69 925 759 DATORII PE TERMEN LUNG Datorii financiare pe termen lung

Credite bancare pe termen lung (411, 412) 57 011 118 87 320 329 119 150 915 150 130 153 182 408 136 209 769 356 227 599 751 232 151 746 Împrumuturi pe termen lung (413) 0 0 0 0 0 0 0 0 Alte datorii financiare pe termen lung (414) 0 0 0 0 0 0 0 0

Total s. 4.1 (rd.660+rd.670+rd.680) 57 011 118 87 320 329 119 150 915 150 130 153 182 408 136 209 769 356 227 599 751 232 151 746 Datorii pe termen lung calculate

Datorii de arendă pe termen lung (421) 0 0 0 0 0 0 0 0 Venituri anticipate pe termen lung (422) 43 028 019 56 766 644 124 301 029 161 591 338 201 181 215 239 405 646 271 725 409 293 463 441 Finanţări şi încasări cu destinaţie specială (423) 0 0 0 0 0 0 0 0 Avansuri primite (424) 0 0 0 0 0 0 0 0 Datorii amânate privind impozitul pe venit (425) 7 656 22 141 44 282 53 138 63 766 76 519 91 823 110 188 Alte datorii pe termen lung calculate (426) 0 0 0 0 0 0 0 0

Total s. 4.2 (rd.700+rd.710+rd.720+rd.730+rd.740+rd.750) 43 035 675 56 788 785 124 345 311 161 644 476 201 244 982 239 482 166 271 817 232 293 573 629 Total capitolul 4 (rd.690+rd.760) 100 046 793 144 109 114 243 496 226 311 774 629 383 653 117 449 251 522 499 416 983 525 725 376 DATORII PE TERMEN SCURT Datorii financiare pe termen scurt

Credite bancare pe termen scurt (511, 512) 0 125 016 0 0 0 0 0 0 Împrumuturi pe termen scurt (513) 0 0 0 0 0 0 0 0 Cota curentă a datoriilor pe termen lung (514) 0 0 0 0 0 0 0 0 Alte datorii financiare pe termen scurt (515,516) 4 312 404 4 379 031 1 652 607 2 065 759 2 468 582 2 814 183 3 053 389 3 175 524

Total s. 5.1 (rd.780+rd.790+rd.800+rd.810) 4 312 404 4 504 047 1 652 607 2 065 759 2 468 582 2 814 183 3 053 389 3 175 524 Datorii comerciale pe termen scurt

Datorii privind facturile comerciale (521) 1 675 351 1 119 110 1 141 492 1 255 641 1 324 702 1 377 690 1 425 909 1 468 686 Datorii faţă de părţile legate (522) 0 0 0 0 0 0 0 0 Avansuri primite (523) 1 477 145 4 862 049 9 365 586 10 302 144 11 177 827 11 736 718 12 147 503 12 633 403

Total s. 5.2 (rd.830+rd.840+rd.850) 3 152 496 5 981 159 10 507 078 11 557 786 12 502 528 13 114 408 13 573 412 14 102 089 Datorii pe termen scurt calculate

Datorii privind retribuirea muncii (531) 0 0 0 0 0 0 0 0 Datorii faţă de personal privind alte operaţii (532) 439 1 358 1 765 1 854 1 946 2 044 2 146 2 253 Datorii privind asigurările (533) 0 0 0 0 0 0 0 0

152

Datorii privind decontările cu bugetul (534) 203 316 34 409 44 732 46 968 49 317 51 783 54 372 57 090 Datorii preliminare (535) 468 706 1 280 288 3 584 806 6 452 652 11 614 773 20 906 591 37 631 864 67 737 355 Datorii privind plăţile extrabugetare (536) 0 0 0 0 0 0 0 0 Datorii faţă de fondatori şi alţi participanţi (537) 0 0 0 0 0 0 0 0 Rezerve pentru cheltuieli şi plăţi preliminare (538) 0 0 0 0 0 0 0 0 Alte datorii pe termen scurt (539) 2 546 848 886 299 1 797 474 1 887 347 1 981 715 2 080 800 2 184 840 2 294 082

Total s. 5.3 (rd.870+rd.880+rd.890+rd.900+rd.910+rd.920+rd.930+ rd.940+rd.950) 3 219 309 2 202 354 5 428 777 8 388 821 13 647 750 23 041 217 39 873 221 70 090 780 TOTAL capitolul 5 (rd.820+rd.860+rd.960) 10 684 209 12 687 560 17 588 462 22 012 365 28 618 860 38 969 808 56 500 022 87 368 394 TOTAL GENERAL – PASIV (rd.650+rd.770+rd.970) 112 139 399 163 749 130 297 094 262 372 657 898 455 369 958 537 374 676 613 819 706 683 019 528

Raportul planificat privind rezultatele financiare MAIB LEASING

Tabelul 3.4.3.

Istoric Planificat 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Vînzări nete 201 813 1 168 901 2 375 333 1 187 667 348 673 30 389 0 0 Costul vînzărilor 200 551 1 060 890 2 024 772 1 006 448 293 728 25 600 0 0 Profit brut (pierdere globală) 1 262 108 011 350 561 181 219 54 945 4 789 0 0 Alte venituri operaţionale 6 822 097 11 104 356 11 249 283 11 811 747 12 402 335 13 022 451 13 673 574 14 357 252 Cheltuieli comerciale 382 084 70 941 347 719 382 491 420 740 462 814 509 095 560 005 Cheltuieli generale şi administrative 903 827 1 977 256 3 734 870 4 108 357 4 519 193 4 971 112 5 468 223 6 015 045 Alte cheltuieli operaţionale 8 733 008 19 296 133 20 160 924 25 746 505 29 144 975 31 805 971 32 650 976 31 402 670 Rezultatul din activitatea operaţională: profit (pierdere) -3 195 560 -10 131 963 -12 643 669 -18 244 387 -21 627 628 -24 212 657 -24 954 721 -23 620 468 Rezultatul din activitatea de investiţii: profit (pierdere) -412 735 247 975 -679 300 -281 353 -295 421 -310 192 -325 702 -341 987 Rezultatul din activitatea financiară: profit (pierdere) 4 899 323 10 431 436 14 385 120 21 892 011 26 896 079 31 646 809 35 573 780 38 107 230 Rezultatul din activitatea economico-financiară: profit (pierdere) 1 291 028 547 448 1 062 151 3 366 271 4 973 030 7 123 960 10 293 358 14 144 775 Rezultatul excepţional: profit (pierdere) 0 0 0 0 0 0 0 0 Profit (pierdere) pînă la impozitare 1 291 028 547 448 1 062 151 3 366 271 4 973 030 7 123 960 10 293 358 14 144 775 Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit 359 492 14 485 5 033 504 941 745 955 1 068 594 1 544 004 2 121 716 Profit net (pierdere netă) 931 536 532 963 1 057 118 2 861 330 4 227 076 6 055 366 8 749 354 12 023 059

153

Raportul planificat privind fluxul de mijloace băneşti (metoda indirectă) MAIB LEASING Tabelul 3.4.4.

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Activitatea operaţională

Rezultatul din activitatea operaţională -10 131 963 -12 643 669 -18 244 387 -21 627 628 -24 212 657 -24 954 721 -23 620 468

Cheltuieli (economii privind impozitul pe venit) 14 485 5 033 504 941 745 955 1 068 594 1 544 004 2 121 716

Rezultatul net din activitatea operaţională -10 146 448 -12 648 702 -18 749 328 -22 373 582 -25 281 251 -26 498 724 -25 742 184

Amortizarea activelor nemateriale 13 774 27 868 27 868 27 868 27 868 27 868 27 868

Uzura activelor materiale pe termen lung 148 261 0 111 282 131 282 151 282 171 282 191 282

Modificarea stocurilor -7 748 -24 897 -653 -666 -679 -693 -707

Modificarea creanţelor -6 377 334 -7 219 435 -1 339 588 -1 856 643 -2 228 081 -1 282 392 -1 175 858

Modificarea investiţiilor financiare TS 0 0 0 0 0 0 0

Modificarea altor active curente -85 586 2 093 901 -228 211 -246 468 -266 186 -287 480 -310 479

Modificarea datoriilor comerciale -1 016 955 3 226 423 2 960 044 5 258 930 9 393 467 16 832 004 30 217 559

Modificarea datoriilor calculate pe termen scurt 2 828 663 4 525 919 1 050 708 944 743 611 879 459 004 528 677

Fluxul net din activitatea operaţională -14 643 373 -10 018 923 -16 167 879 -18 114 537 -17 591 701 -10 579 131 3 736 159

Activitatea de investiţii

Modificarea activelor nemateriale pe termen lung 250 -536 371 0 0 0 0 0

Modificarea activelor materiale pe termen lung -17 380 088 19 531 198 -300 000 -300 000 -300 000 -300 000 -300 000

Modificarea activelor financiare pe termen lung -14 846 910 -70 923 642 -39 288 448 -41 711 236 -40 272 624 -34 051 563 -22 902 829

Modificarea altor active pe termen lung -13 725 546 -69 675 083 -37 928 595 -40 267 525 -38 878 706 -32 872 969 -22 110 115

Alte încasări din activitatea de investiţii 247 975 -679 300 -281 353 -295 421 -310 192 -325 702 -341 987

Fluxul net din activitatea de investiţii -45 704 319 -122 283 198 -77 798 396 -82 574 181 -79 761 522 -67 550 234 -45 654 931

Activitatea financiară

Modificarea capitalului statutar si suplimentar şi secundar 5 000 000 28 000 000 0 0 0 0 0

Modificarea datoriilor financiare pe termen lung 30 309 211 31 830 586 30 979 238 32 277 983 27 361 220 17 830 395 4 551 995

Modificarea datoriilor financiare pe termen scurt 191 643 -2 851 440 413 152 402 823 345 601 239 206 122 136

Modificarea datoriilor calculate pe termen lung 13 763 736 67 556 526 37 299 165 39 600 505 38 237 184 32 335 066 21 756 397

Alte încasări din activitatea financiară 10 431 436 14 385 120 21 892 011 26 896 079 31 646 809 35 573 780 38 107 230

Fluxul net din activitatea financiară 59 696 026 138 920 792 90 583 566 99 177 390 97 590 815 85 978 447 64 537 758

Fluxul net din activitatea economico-financiară -651 666 6 618 671 -3 382 709 -1 511 328 237 593 7 849 082 22 618 985

Mijloace băneşti la începutul perioadei 660 065 8 399 6 627 070 3 244 361 1 733 033 1 970 626 9 819 708

Mijloace băneşti la sfîrşitul perioadei 8 399 6 627 070 3 244 361 1 733 033 1 970 626 9 819 708 32 438 694

verificare 0 0 0 0 -0 -0 0

154

Anexa 7 MODEL IMC Leasing

Tabelul 3.4.5.

MODEL IMC Leasing Lei MDL 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

RAPORTUL PRIVIND REZULTATELE FINANCIARE Vînzări nete 924 115 1 310 567 655 284 272 836 90 779 22 612 3 741 Costul vînzărilor 893 455 1 217 819 605 633 250 799 83 447 20 786 3 439 Profit brut (pierdere globală) 30 660 92 748 49 650 22 037 7 332 1 826 302 Alte venituri operaţionale 1 126 510 1 630 482 3 668 061 4 401 673 4 962 887 5 483 990 5 936 419 5 995 783 Cheltuieli comerciale 1 293 322 696 354 966 390 462 429 508 472 459 519 705 Cheltuieli generale şi administrative 122 573 668 045 2 671 536 3 072 266 3 533 106 3 886 417 4 275 059 4 702 565 Alte cheltuieli operaţionale 341 544 1 886 865 8 219 539 12 066 285 14 740 706 16 974 361 18 360 982 18 591 028 inclusiv dobînzi 1 216 993 7 893 072 10 969 350 13 400 641 15 431 237 16 691 801 16 900 934 Rezultatul din activitatea operaţională: profit (pierdere) 662 393 (895 061) (7 452 962) -11 042 194 -13 679 351 -15 798 964 -17 170 254 -17 817 212 Rezultatul din activitatea de investiţii: profit (pierdere) 993 643 265 494 278 769 292 707 307 342 322 710 338 845 Rezultatul din activitatea financiară: profit (pierdere) (315 611) 245 650 11 430 268 13 527 536 17 268 395 20 825 826 23 649 670 25 194 046 arenda finanţată a activelor pe termen lung 1 684 688 7 111 369 12 410 583 15 842 564 19 106 263 21 696 945 23 113 803 diferenţe de curs valutar (1 439 039) 4 318 899 0 0 0 0 0 Rezultatul din activitatea economico-financiară: profit (pierdere) 346 782 344 232 4 242 800 2 764 110 3 881 751 5 334 205 6 802 125 7 715 678 Rezultatul excepţional: profit (pierdere) Profit (pierdere) pînă la impozitare 346 782 344 232 4 242 800 2 764 110 3 881 751 5 334 205 6 802 125 7 715 678 Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit 4 757 797 030 414 617 582 263 800 131 1 020 319 1 157 352 Profit net (pierdere netă) 342 025 344 232 3 445 770 2 349 494 3 299 488 4 534 074 5 781 806 6 558 327 INDICATORII PENTRU PROGNOZĂ Creşterea veniturilor, yoy #DIV/0! 42% -50% -58% -67% -75% -83% Costul vînzărilor, % din venituri #DIV/0! 97% 93% 92% 92% 92% 92% 92% Alte venituri operaţionale, % din venituri #DIV/0! 176% 280% 672% 1819% 6041% 26253% 160264% Cheltuieli comerciale, % din venituri #DIV/0! 0% 25% 54% 143% 473% 2089% 13891% Cheltuieli generale şi administrative, % din venituri #DIV/0! 72% 204% 469% 1295% 4281% 18906% 125697% Alte cheltuieli operaţionale, % din venituri #DIV/0! 204% 627% 1841% 5403% 18698% 81200% 496927% Impozit pe profit, % 1,4% 0,0% 18,8% 15,0% 15,0% 15,0% 15,0% 15,0%

155

Rata profitului brut #DIV/0! 3% 7% 7,6% 8,1% 8,1% 8,1% 8,1% Rata profitului operaţional #DIV/0! -97% -569% -1685,1% -5013,8% -17403,7% -75933,9% -476243,6% Rata profitului net #DIV/0! 37% 263% 358,5% 1209,3% 4994,6% 25569,5% 175300,2% Rentabilitatea activelor 89,2% 203,7% 5,4% 4,3% 4,4% 4,5% 4,5% 4,4% Rentabilitatea capitalului propriu n/m 12,7% 10,8% 6,8% 8,8% 10,8% 12,1% 12,0% Capital propriu (media anuală) (370 769) 2 718 850 31 969 605 34 319 099 37 618 587 42 152 661 47 934 467 54 492 794 Datorii financiare pe termen lung (media anuală) - 31 112 965 80 053 726 112 589 473 141 812 230 168 486 744 188 151 573 196 695 516 Datorii financiare pe termen scurt (media anuală) 489 250 244 625 2 230 454 5 018 520 6 071 016 6 943 437 7 513 151 7 782 380 Total datorii financiare 489 250 31 357 590 82 284 179 117 607 993 147 883 246 175 430 181 195 664 724 204 477 896 Active financiare pe termen lung - 13 514 746 56 472 787 100 951 396 132 079 867 163 360 758 190 377 330 208 272 353 Dobînzi, % datorii 0,0% 3,9% 9,6% 9,3% 9,1% 8,8% 8,5% 8,3% Venituri din arenda, % active fianciare pe termen lung #DIV/0! 12,5% 12,6% 12,3% 12,0% 11,7% 11,4% 11,1%

Creşterea activelor financiare pe termen lung #DIV/0! #DIV/0! 218% 35% 28% 21% 13% 6% Venituri anticipate - 25 177 916 85 934 760 116 011 926 148 205 235 178 587 309 202 250 127 214 385 135 Cheltuieli anticipate - 25 458 376 83 321 864 112 484 516 143 698 970 173 157 258 196 100 595 207 866 631 BILANŢUL CONTABIL ACTIVE PE TERMEN LUNG Active nemateriale Active nemateriale (111, 112) 7 219 21 235 21 235 21 235 21 235 21 235 21 235 Amortizarea activelor nemateriale (113) 195 1 307 2 419 3 531 4 643 5 755 6 867 Valoarea de bilanţ a activelor nemateriale (rd.010 – rd.020) 7 024 19 928 18 816 17 704 16 592 15 480 14 368 Active materiale pe termen lung Active materiale în curs de execuţie (121) 402 927 930 678 47 113 852 37 113 852 27 113 852 22 113 852 17 113 852 12 113 852 Terenuri (122) Mijloace fixe (123) 558 839 6 583 823 10 088 071 22 088 071 34 088 071 40 088 071 46 088 071 52 088 071 Resurse naturale (125) Uzura şi epuizarea activelor materiale pe termen lung (124, 126) 290 648 370 567 1 090 025 2 562 563 4 835 101 7 507 639 10 580 177 14 052 715 Valoarea de bilanţ a activelor materiale pe termen lung (rd.040+rd.050+rd.060+rd.070-rd.080)

671 118 7 143 934 56 111 898 56 639 360 56 366 822 54 694 284 52 621 746 50 149 208 Active financiare pe termen lung Investiţii pe termen lung în părţi nelegate (131) Investiţii pe termen lung în părţi legate (132)

156

Modificarea valorii investiţiilor pe termen lung (133) Creanţe pe termen lung (134) 27 029 491 85 916 082 115 986 711 148 173 023 178 548 493 202 206 168 214 338 538 Active amânate privind impozitul pe venit (135) Avansuri acordate (136) Total s.1.3 (rd.100 + rd.110 rd.120 + rd.130 + rd.140 + rd.150) 27 029 491 85 916 082 115 986 711 148 173 023 178 548 493 202 206 168 214 338 538 Alte active pe termen lung (141, 142) 25 458 376 83 321 864 112 484 516 143 698 970 173 157 258 196 100 595 207 866 631 Total capitolul 1 (rd.030 + rd.090 + rd.160 + rd.170) 671 118 59 638 825 225 369 772 285 129 403 348 256 518 406 416 627 450 943 989 472 368 745 ACTIVE CURENTE Stocuri de mărfuri şi materiale Materiale (211) 766 121 408 123 836 126 313 128 839 131 416 134 044 Animale la creştere şi îngrăşat (212) Obiecte de mică valoare şi scurtă durată (213-214) 2 970 2 472 22 172 22 615 23 068 23 529 24 000 24 480 Producţia în curs de execuţie (215) Produse (216) Mărfuri (217) 29 607 896 46 934 0 0 0 0 0 Total s. 2.1 (rd.190 + rd.200 + rd.210 + rd.220 + rd.230 + rd.240) 2 970 29 611 134 190 514 146 452 149 381 152 368 155 416 158 524 Creanţe pe termen scurt Creanţe aferente facturilor comerciale (221) 36 956 890 478 445 199 207 66 281 16 510 2 732 Corecţii la datorii dubioase (222) Creanţe ale părţilor legate (223) Avansuri acordate (224) 8 415 43 025 823 32 113 384 34 361 321 36 337 097 37 245 524 38 456 004 38 456 004 Creanţe privind decontările cu bugetul (225) 83 62 025 701 537 806 768 885 427 942 980 973 627 983 363 Taxa pe valoarea adăugată de recuperat / creanţe preliminare (226) 79 727 81 843 Creanţe ale personalului (227) 28 092 29 497 30 971 32 520 34 146 35 853 Creanţe privind veniturile calculate (228) 1 708 705 5 891 266 6 774 956 7 503 264 8 291 106 8 560 567 8 646 173 Alte creanţe pe termen scurt (229) 17 785 24 515 25 741 27 028 28 379 29 798 31 288 Total s. 2.2 (rd.260–rd.270+rd.280+rd.290+rd.300+rd.310+rd.320+rd.330+rd.340) 88 225 44 896 217 39 715 684 41 998 282 44 783 787 46 540 510 48 054 142 48 152 681 Investiţii pe termen scurt Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate (231) Investiţii pe termen scurt în părţi legate (232) Diminuarea valorii investiţiilor pe termen scurt (233) Total s. 2.3 (rd.360+rd.370–rd.380) 0 0 0 0 0 Mijloace băneşti Casa (241) 4 114 123 119 829 125 821 132 112 138 717 145 653 Cont de decontare (242) 110 268 307 855 934 5 033 806 7 466 949 9 287 899 9 709 373 9 678 755 Cont valutar (243) 3 935 6 894 526 4 846 672 5 089 006 4 987 225 5 236 587 5 131 855 5 029 218

157

Alte mijloace băneşti (244, 245, 246) Total s. 2.4 (rd.400+rd.410+rd.420+rd.430) 4 045 7 162 837 5 816 729 10 242 641 12 579 995 14 656 597 14 979 946 14 853 626 Alte active curente (251, 252) 133 14 164 4 455 425 4 678 196 4 912 106 5 157 711 5 415 597 5 686 377 TOTAL capitolul 2 (rd.250+rd.350+rd.390+rd.440+ rd.450) 95 373 81 684 352 50 178 352 57 065 571 62 425 269 66 507 186 68 605 100 68 851 208 TOTAL GENERAL – ACTIV (rd.180+rd.460) 766 491 141 323 177 275 548 124 342 194 974 410 681 788 472 923 813 519 549 089 541 219 953 0 0 0 0 0 0 0 0 CAPITAL PROPRIU Capital statutar şi suplimentar Capital statutar (311) 271 506 271 506 39 470 640 39 470 640 39 470 640 39 470 640 39 470 640 39 470 640 Capital suplimentar (312) 9 677 370 9 677 370 9 677 370 9 677 370 9 677 370 9 677 370 Capital nevărsat (313) Capital retras (314) Total s. 3.1 (rd.480+rd.490–rd.500–rd.510) 271 506 271 506 49 148 010 49 148 010 49 148 010 49 148 010 49 148 010 49 148 010 Rezerve Rezerve stabilite de legislaţie (321) Rezerve prevăzute de statut (322) Alte rezerve (323) Total s. 3.2 (rd.530+rd.540+rd.550) - - Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) Corectarea rezultatelor perioadelor precedente (331) Profitul nerepartizat (pierderea neacoperită) al anilor precedenţi (332) (642 275) (292 730) (292 730) 3 153 040 5 502 534 8 802 022 13 336 096 19 117 902 Profitul net (pierderea) al perioadei de gestiune (333) 3 445 770 2 349 494 3 299 488 4 534 074 5 781 806 6 558 327 Profitul utilizat al anului de gestiune (334) Total s. 3.3 (±rd.570±rd.580+rd.590–rd.600) (642 275) (292 730) 3 153 040 5 502 534 8 802 022 13 336 096 19 117 902 25 676 229 Capital secundar Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung (341) 5 829 692 5 829 692 5 829 692 5 829 692 5 829 692 5 829 692 5 829 692 Subvenţii (342) Total s. 3.4 (±rd.620+rd.630) 5 829 692 5 829 692 5 829 692 5 829 692 5 829 692 5 829 692 5 829 692 TOTAL capitolul 3 (rd.520+rd.560±rd.610±rd.640) (370 769) 5 808 468 58 130 742 60 480 236 63 779 724 68 313 798 74 095 604 80 653 931 DATORII PE TERMEN LUNG Datorii financiare pe termen lung Credite bancare pe termen lung (411, 412) 49 437 019 96 852 628 125 908 416 154 552 581 178 508 231 193 235 160 195 167 512 Împrumuturi pe termen lung (413) 12 788 910 1 028 894 1 389 007 1 774 456 2 138 220 2 421 534 2 566 826 Alte datorii financiare pe termen lung (414) Total s. 4.1 (rd.660+rd.670+rd.680) 62 225 929 97 881 522 127 297 423 156 327 037 180 646 451 195 656 694 197 734 338 Datorii pe termen lung calculate Datorii de arendă pe termen lung (421)

158

Venituri anticipate pe termen lung (422) 25 177 916 85 934 760 116 011 926 148 205 235 178 587 309 202 250 127 214 385 135 Finanţări şi încasări cu destinaţie specială (423) Avansuri primite (424) 5 870 331 7 337 914 8 640 393 9 547 635 9 857 933 9 956 512 Datorii amânate privind impozitul pe venit (425) Alte datorii pe termen lung calculate (426) 2 723 650 Total s. 4.2 (rd.700+rd.710+rd.720+rd.730+rd.740+rd.750) 27 901 566 91 805 091 123 349 840 156 845 629 188 134 943 212 108 060 224 341 647 Total capitolul 4 (rd.690+rd.760) 90 127 495 189 686 613 250 647 263 313 172 666 368 781 395 407 764 754 422 075 985 DATORII PE TERMEN SCURT Datorii financiare pe termen scurt Credite bancare pe termen scurt (511, 512) Împrumuturi pe termen scurt (513) 489 250 Cota curentă a datoriilor pe termen lung (514) Alte datorii financiare pe termen scurt (515,516) 4 460 907 5 576 134 6 565 897 7 320 976 7 705 327 7 859 433 Total s. 5.1 (rd.780+rd.790+rd.800+rd.810) 489 250 - 4 460 907 5 576 134 6 565 897 7 320 976 7 705 327 7 859 433 Datorii comerciale pe termen scurt Datorii privind facturile comerciale (521) 35 129 30 330 935 2 117 024 2 328 726 2 485 915 2 498 345 2 629 508 2 682 098 Datorii faţă de părţile legate (522) Avansuri primite (523) 592 864 14 862 135 19 359 221 21 295 143 22 732 565 23 982 856 25 241 956 25 746 795 Total s. 5.2 (rd.830+rd.840+rd.850) 627 993 45 193 070 21 476 245 23 623 870 25 218 481 26 481 201 27 871 464 28 428 894 Datorii pe termen scurt calculate Datorii privind retribuirea muncii (531) 10 260 82 2 162 2 270 2 384 2 503 2 628 2 759 Datorii faţă de personal privind alte operaţii (532) 111 43 441 72 531 76 158 79 965 83 964 88 162 92 570 Datorii privind asigurările (533) 3 337 1 689 1 773 1 862 1 955 2 053 2 156 Datorii privind decontările cu bugetul (534) 6 309 7 731 768 297 806 712 847 047 889 400 933 870 980 563 Datorii preliminare (535) 551 967 579 565 608 544 638 971 670 919 704 465 Datorii privind plăţile extrabugetare (536) Datorii faţă de fondatori şi alţi participanţi (537) 316 526 316 526 316 526 316 526 316 526 316 526 Rezerve pentru cheltuieli şi plăţi preliminare (538) Alte datorii pe termen scurt (539) 142 890 80 445 84 467 88 691 93 125 97 781 102 670 Total s. 5.3 (rd.870+rd.880+rd.890+rd.900+rd.910+rd.920+rd.930+ rd.940+rd.950) 20 017 194 144 1 793 617 1 867 472 1 945 019 2 026 443 2 111 939 2 201 710 TOTAL capitolul 5 (rd.820+rd.860+rd.960) 1 137 260 45 387 214 27 730 769 31 067 475 33 729 397 35 828 621 37 688 731 38 490 037 TOTAL GENERAL – PASIV (rd.650+rd.770+rd.970) 766 491 141 323 177 275 548 124 342 194 974 410 681 788 472 923 813 519 549 089 541 219 953 verificare - - - - - - - -

159

RAPORTUL PRIVIND FLUXURILE DE MIJLOACE BĂNEŞTI Activitatea operaţională Incasari banesti din vanzari Plati furnizorilor si antreprenorilor Plati banesti salariatilor si contributii pentru asigurarile sociale 64 248 570 620 Plata dobanzilor 1 216 992 7 921 196 Plata impozitului pe venit 2 687 116 497 Alte incasari ale mijloacelor banesti 15 349 141 1 999 381 Alte plati de mijloace banesti 12 517 711 3 437 848 Flux net numerar din activitatea operaţională 1 547 503 (10 046 780) Activitatea de investiţii Incasari banesti din ieşirea activelor pe termen lung 11 406 592 118 634 606 Plăţi banesti pentru procurare activelor pe term. lung 33 923 401 200 457 794 Dobînzi incasate 4 807 485 Dividende incasate Alte încasări (plaţi) aferente activităţii investiţionale (39 717 246) Flux net numerar din activitatea investiţională (62 234 055) (77 015 703) Activitatea financiară Incasari banesti din credite şi împrumuturi 59 641 030 127 792 742 Plati privind creditele si imprumuturile 3 336 622 42 247 972 Plata dividendelor Incasari banesti din emiterea acţiunilor proprii Plăţi banesti la răscumpărarea acţiunilor proprii Alte încasări (plaţi) aferente activităţii financiare 11 493 321 Flux net numerar din activitatea financiară 67 797 729 85 544 770 Flux net din activitatea economico-financiară până la articole excepţionale 7 111 177 (1 517 713) Încasări (plaţi) excepţionale Flux net total 7 111 177 (1 517 713) Diferente de curs favor. (nefavor) 47 615 171 606 Numerar la inceput de perioada 4 045 7 162 837

Numerar la sfarsit de perioada 7 162 837 5 816 730

160

Bilanţul contabil planificat IMC Leasing Tabelul 3.4.6.

Bilanţul contabil planificat IMC Leasing Istoric Planificat

Active /Pasive 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 ACTIVE PE TERMEN LUNG Active nemateriale

Active nemateriale (111, 112) 0 7 219 21 235 21 235 21 235 21 235 21 235 21 235 Amortizarea activelor nemateriale (113) 0 195 1 307 2 419 3 531 4 643 5 755 6 867

Valoarea de bilanţ a activelor nemateriale (rd.010 – rd.020) 0 7 024 19 928 18 816 17 704 16 592 15 480 14 368 Active materiale pe termen lung

Active materiale în curs de execuţie (121) 402 927 930 678 47 113 852 37 113 852 27 113 852 22 113 852 17 113 852 12 113 852 Terenuri (122) 0 0 0 0 0 0 0 0 Mijloace fixe (123) 558 839 6 583 823 10 088 071 22 088 071 34 088 071 40 088 071 46 088 071 52 088 071 Resurse naturale (125) 0 0 0 0 0 0 0 0 Uzura şi epuizarea activelor materiale pe termen lung (124, 126) 290 648 370 567 1 090 025 2 562 563 4 835 101 7 507 639 10 580 177 14 052 715

Valoarea de bilanţ a activelor materiale pe termen lung (rd.040+rd.050+rd.060+rd.070-rd.080) 671 118 7 143 934 56 111 898 56 639 360 56 366 822 54 694 284 52 621 746 50 149 208 Active financiare pe termen lung

Investiţii pe termen lung în părţi nelegate (131) 0 0 0 0 0 0 0 0 Investiţii pe termen lung în părţi legate (132) 0 0 0 0 0 0 0 0 Modificarea valorii investiţiilor pe termen lung (133) 0 0 0 0 0 0 0 0 Creanţe pe termen lung (134) 0 27 029 491 85 916 082 115 986 711 148 173 023 178 548 493 202 206 168 214 338 538 Active amânate privind impozitul pe venit (135) 0 0 0 0 0 0 0 0 Avansuri acordate (136) 0 0 0 0 0 0 0 0

Total s.1.3 (rd.100 + rd.110 ± rd.120 + rd.130 + rd.140 + rd.150) 0 27 029 491 85 916 082 115 986 711 148 173 023 178 548 493 202 206 168 214 338 538 Alte active pe termen lung (141, 142) 0 25 458 376 83 321 864 112 484 516 143 698 970 173 157 258 196 100 595 207 866 631

Total capitolul 1 (rd.030 + rd.090 + rd.160 + rd.170) 671 118 59 638 825 225 369 772 285 129 403 348 256 518 406 416 627 450 943 989 472 368 745 ACTIVE CURENTE Stocuri de mărfuri şi materiale

Materiale (211) 0 766 121 408 123 836 126 313 128 839 131 416 134 044 Animale la creştere şi îngrăşat (212) 0 0 0 0 0 0 0 0 Obiecte de mică valoare şi scurtă durată (213-214) 2 970 2 472 22 172 22 615 23 068 23 529 24 000 24 480 Producţia în curs de execuţie (215) 0 0 0 0 0 0 0 0 Produse (216) 0 0 0 0 0 0 0 0 Mărfuri (217) 0 29 607 896 46 934 0 0 0 0 0

Total s. 2.1 (rd.190 + rd.200 + rd.210 + rd.220 + rd.230 + rd.240) 2 970 29 611 134 190 514 146 452 149 381 152 368 155 416 158 524 Creanţe pe termen scurt

161

Creanţe aferente facturilor comerciale (221) 0 36 956 890 478 445 199 207 66 281 16 510 2 732 Corecţii la datorii dubioase (222) 0 0 0 0 0 0 0 0 Creanţe ale părţilor legate (223) 0 0 0 0 0 0 0 0 Avansuri acordate (224) 8 415 43 025 823 32 113 384 34 361 321 36 337 097 37 245 524 38 456 004 38 456 004 Creanţe privind decontările cu bugetul (225) 83 62 025 701 537 806 768 885 427 942 980 973 627 983 363 Taxa pe valoarea adăugată de recuperat / creanţe preliminare (226) 79 727 81 843 0 0 0 0 0 0 Creanţe ale personalului (227) 0 0 28 092 29 497 30 971 32 520 34 146 35 853 Creanţe privind veniturile calculate (228) 0 1 708 705 5 891 266 6 774 956 7 503 264 8 291 106 8 560 567 8 646 173 Alte creanţe pe termen scurt (229) 0 17 785 24 515 25 741 27 028 28 379 29 798 31 288

Total s. 2.2 (rd.260–rd.270+rd.280+rd.290+rd.300+rd.310+rd.320+rd.330+rd.340) 88 225 44 896 217 39 715 684 41 998 282 44 783 787 46 540 510 48 054 142 48 152 681 Investiţii pe termen scurt

Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate (231) 0 0 0 0 0 0 0 0 Investiţii pe termen scurt în părţi legate (232) 0 0 0 0 0 0 0 0 Diminuarea valorii investiţiilor pe termen scurt (233) 0 0 0 0 0 0 0 0

Total s. 2.3 (rd.360+rd.370–rd.380) 0 0 0 0 0 0 0 0 Mijloace băneşti

Casa (241) 0 4 114 123 119 829 125 821 132 112 138 717 145 653 Cont de decontare (242) 110 268 307 855 934 5 033 806 7 466 949 9 287 899 9 709 373 9 678 755 Cont valutar (243) 3 935 6 894 526 4 846 672 5 089 006 4 987 225 5 236 587 5 131 855 5 029 218 Alte mijloace băneşti (244, 245, 246) 0 0 0 0 0 0 0 0

Total s. 2.4 (rd.400+rd.410+rd.420+rd.430) 4 045 7 162 837 5 816 729 10 242 641 12 579 995 14 656 597 14 979 946 14 853 626 Alte active curente (251, 252) 133 14 164 4 455 425 4 678 196 4 912 106 5 157 711 5 415 597 5 686 377

TOTAL capitolul 2 (rd.250+rd.350+rd.390+rd.440+ rd.450) 95 373 81 684 352 50 178 352 57 065 571 62 425 269 66 507 186 68 605 100 68 851 208 TOTAL GENERAL – ACTIV (rd.180+rd.460) 766 491 141 323 177 275 548 124 342 194 974 410 681 788 472 923 813 519 549 089 541 219 953 CAPITAL PROPRIU Capital statutar şi suplimentar

Capital statutar (311) 271 506 271 506 39 470 640 39 470 640 39 470 640 39 470 640 39 470 640 39 470 640 Capital suplimentar (312) 0 0 9 677 370 9 677 370 9 677 370 9 677 370 9 677 370 9 677 370 Capital nevărsat (313) 0 0 0 0 0 0 0 0 Capital retras (314) 0 0 0 0 0 0 0 0

Total s. 3.1 (rd.480+rd.490–rd.500–rd.510) 271 506 271 506 49 148 010 49 148 010 49 148 010 49 148 010 49 148 010 49 148 010 Rezerve

Rezerve stabilite de legislaţie (321) 0 0 0 0 0 0 0 0 Rezerve prevăzute de statut (322) 0 0 0 0 0 0 0 0 Alte rezerve (323) 0 0 0 0 0 0 0 0

Total s. 3.2 (rd.530+rd.540+rd.550) 0 0 0 0 0 0 0 0 Profit nerepartizat (pierdere neacoperită)

162

Corectarea rezultatelor perioadelor precedente (331) 0 0 0 0 0 0 0 0 Profitul nerepartizat (pierderea neacoperită) al anilor precedenţi (332) -642 275 -292 730 -292 730 3 153 040 5 502 534 8 802 022 13 336 096 19 117 902 Profitul net (pierderea) al perioadei de gestiune (333) 0 0 3 445 770 2 349 494 3 299 488 4 534 074 5 781 806 6 558 327 Profitul utilizat al anului de gestiune (334) 0 0 0 0 0 0 0 0

Total s. 3.3 (±rd.570±rd.580+rd.590–rd.600) -642 275 -292 730 3 153 040 5 502 534 8 802 022 13 336 096 19 117 902 25 676 229 Capital secundar

Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung (341) 0 5 829 692 5 829 692 5 829 692 5 829 692 5 829 692 5 829 692 5 829 692 Subvenţii (342) 0 0 0 0 0 0 0 0

Total s. 3.4 (±rd.620+rd.630) 0 5 829 692 5 829 692 5 829 692 5 829 692 5 829 692 5 829 692 5 829 692 TOTAL capitolul 3 (rd.520+rd.560±rd.610±rd.640) -370 769 5 808 468 58 130 742 60 480 236 63 779 724 68 313 798 74 095 604 80 653 931 DATORII PE TERMEN LUNG Datorii financiare pe termen lung

Credite bancare pe termen lung (411, 412) 0 49 437 019 96 852 628 125 908 416 154 552 581 178 508 231 193 235 160 195 167 512 Împrumuturi pe termen lung (413) 0 12 788 910 1 028 894 1 389 007 1 774 456 2 138 220 2 421 534 2 566 826 Alte datorii financiare pe termen lung (414) 0 0 0 0 0 0 0 0

Total s. 4.1 (rd.660+rd.670+rd.680) 0 62 225 929 97 881 522 127 297 423 156 327 037 180 646 451 195 656 694 197 734 338 Datorii pe termen lung calculate

Datorii de arendă pe termen lung (421) 0 0 0 0 0 0 0 0 Venituri anticipate pe termen lung (422) 0 25 177 916 85 934 760 116 011 926 148 205 235 178 587 309 202 250 127 214 385 135 Finanţări şi încasări cu destinaţie specială (423) 0 0 0 0 0 0 0 0 Avansuri primite (424) 0 0 5 870 331 7 337 914 8 640 393 9 547 635 9 857 933 9 956 512 Datorii amânate privind impozitul pe venit (425) 0 0 0 0 0 0 0 0 Alte datorii pe termen lung calculate (426) 0 2 723 650 0 0 0 0 0 0

Total s. 4.2 (rd.700+rd.710+rd.720+rd.730+rd.740+rd.750) 0 27 901 566 91 805 091 123 349 840 156 845 629 188 134 943 212 108 060 224 341 647 Total capitolul 4 (rd.690+rd.760) 0 90 127 495 189 686 613 250 647 263 313 172 666 368 781 395 407 764 754 422 075 985 DATORII PE TERMEN SCURT Datorii financiare pe termen scurt

Credite bancare pe termen scurt (511, 512) 0 0 0 0 0 0 0 0 Împrumuturi pe termen scurt (513) 489 250 0 0 0 0 0 0 0 Cota curentă a datoriilor pe termen lung (514) 0 0 0 0 0 0 0 0 Alte datorii financiare pe termen scurt (515,516) 0 0 4 460 907 5 576 134 6 565 897 7 320 976 7 705 327 7 859 433

Total s. 5.1 (rd.780+rd.790+rd.800+rd.810) 489 250 0 4 460 907 5 576 134 6 565 897 7 320 976 7 705 327 7 859 433 Datorii comerciale pe termen scurt

Datorii privind facturile comerciale (521) 35 129 30 330 935 2 117 024 2 328 726 2 485 915 2 498 345 2 629 508 2 682 098 Datorii faţă de părţile legate (522) 0 0 0 0 0 0 0 0 Avansuri primite (523) 592 864 14 862 135 19 359 221 21 295 143 22 732 565 23 982 856 25 241 956 25 746 795

Total s. 5.2 (rd.830+rd.840+rd.850) 627 993 45 193 070 21 476 245 23 623 870 25 218 481 26 481 201 27 871 464 28 428 894 Datorii pe termen scurt calculate

163

Datorii privind retribuirea muncii (531) 10 260 82 2 162 2 270 2 384 2 503 2 628 2 759 Datorii faţă de personal privind alte operaţii (532) 111 43 441 72 531 76 158 79 965 83 964 88 162 92 570 Datorii privind asigurările (533) 3 337 0 1 689 1 773 1 862 1 955 2 053 2 156 Datorii privind decontările cu bugetul (534) 6 309 7 731 768 297 806 712 847 047 889 400 933 870 980 563 Datorii preliminare (535) 0 0 551 967 579 565 608 544 638 971 670 919 704 465 Datorii privind plăţile extrabugetare (536) 0 0 0 0 0 0 0 0 Datorii faţă de fondatori şi alţi participanţi (537) 0 0 316 526 316 526 316 526 316 526 316 526 316 526 Rezerve pentru cheltuieli şi plăţi preliminare (538) 0 0 0 0 0 0 0 0 Alte datorii pe termen scurt (539) 0 142 890 80 445 84 467 88 691 93 125 97 781 102 670

Total s. 5.3 (rd.870+rd.880+rd.890+rd.900+rd.910+rd.920+rd.930+ rd.940+rd.950) 20 017 194 144 1 793 617 1 867 472 1 945 019 2 026 443 2 111 939 2 201 710 TOTAL capitolul 5 (rd.820+rd.860+rd.960) 1 137 260 45 387 214 27 730 769 31 067 475 33 729 397 35 828 621 37 688 731 38 490 037 TOTAL GENERAL – PASIV (rd.650+rd.770+rd.970) 766 491 141 323 177 275 548 124 342 194 974 410 681 788 472 923 813 519 549 089 541 219 953

Raportul planificat privind rezultatele financiare IMC Leasing

Tabelul 3.4.7.

Istoric Planificat

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Vînzări nete 0 924 115 1 310 567 655 284 272 836 90 779 22 612 3 741 Costul vînzărilor 0 893 455 1 217 819 605 633 250 799 83 447 20 786 3 439 Profit brut (pierdere globală) 0 30 660 92 748 49 650 22 037 7 332 1 826 302 Alte venituri operaţionale 1 126 510 1 630 482 3 668 061 4 401 673 4 962 887 5 483 990 5 936 419 5 995 783 Cheltuieli comerciale 0 1 293 322 696 354 966 390 462 429 508 472 459 519 705 Cheltuieli generale şi administrative 122 573 668 045 2 671 536 3 072 266 3 533 106 3 886 417 4 275 059 4 702 565 Alte cheltuieli operaţionale 341 544 1 886 865 8 219 539 12 066 285 14 740 706 16 974 361 18 360 982 18 591 028 Rezultatul din activitatea operaţională: profit (pierdere) 662 393 -895 061 -7 452 962 -11 042 194 -13 679 351 -15 798 964 -17 170 254 -17 817 212 Rezultatul din activitatea de investiţii: profit (pierdere) 0 993 643 265 494 278 769 292 707 307 342 322 710 338 845 Rezultatul din activitatea financiară: profit (pierdere) -315 611 245 650 11 430 268 13 527 536 17 268 395 20 825 826 23 649 670 25 194 046 Rezultatul din activitatea economico-financiară: profit (pierdere) 346 782 344 232 4 242 800 2 764 110 3 881 751 5 334 205 6 802 125 7 715 678 Rezultatul excepţional: profit (pierdere) 0 0 0 0 0 0 0 0 Profit (pierdere) pînă la impozitare 346 782 344 232 4 242 800 2 764 110 3 881 751 5 334 205 6 802 125 7 715 678 Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit 4 757 0 797 030 414 617 582 263 800 131 1 020 319 1 157 352

Profit net (pierdere netă) 342 025 344 232 3 445 770 2 349 494 3 299 488 4 534 074 5 781 806 6 558 327

164

Raportul planificat privind fluxul de mijloace băneşti (metoda indirectă) IMC Leasing Tabelul 3.4.8.

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Activitatea operaţională

Rezultatul din activitatea operaţională -895 061 -7 452 962 -11 042 194 -13 679 351 -15 798 964 -17 170 254 -17 817 212

Cheltuieli (economii privind impozitul pe venit) 0 797 030 414 617 582 263 800 131 1 020 319 1 157 352

Rezultatul net din activitatea operaţională -895 061 -8 249 992 -11 456 810 -14 261 613 -16 599 095 -18 190 573 -18 974 564

Amortizarea activelor nemateriale 195 1 112 1 112 1 112 1 112 1 112 1 112

Uzura activelor materiale pe termen lung 79 919 719 458 1 472 538 2 272 538 2 672 538 3 072 538 3 472 538

Modificarea stocurilor -29 608 164 29 420 620 44 062 -2 929 -2 988 -3 047 -3 108

Modificarea creanţelor -44 807 992 5 180 533 -2 282 598 -2 785 505 -1 756 723 -1 513 632 -98 539

Modificarea investiţiilor financiare TS 0 0 0 0 0 0 0

Modificarea altor active curente -14 031 -4 441 261 -222 771 -233 910 -245 605 -257 886 -270 780

Modificarea datoriilor comerciale 174 127 1 599 473 73 855 77 547 81 425 85 496 89 771

Modificarea datoriilor calculate pe termen scurt 44 565 077 -23 716 825 2 147 625 1 594 611 1 262 721 1 390 263 557 429

Fluxul net din activitatea operaţională -30 505 930 513 118 -10 222 988 -13 338 149 -14 586 615 -15 415 729 -15 226 141 Activitatea de investiţii

Modificarea activelor nemateriale pe termen lung -7 219 -14 016 0 0 0 0 0

Modificarea activelor materiale pe termen lung -6 552 735 -49 687 422 -2 000 000 -2 000 000 -1 000 000 -1 000 000 -1 000 000

Modificarea activelor financiare pe termen lung -27 029 491 -58 886 591 -30 070 629 -32 186 312 -30 375 470 -23 657 675 -12 132 370

Modificarea altor active pe termen lung -25 458 376 -57 863 488 -29 162 652 -31 214 453 -29 458 289 -22 943 337 -11 766 036

Alte încasări din activitatea de investiţii 993 643 265 494 278 769 292 707 307 342 322 710 338 845

Fluxul net din activitatea de investiţii -58 054 178 -166 186 023 -60 954 512 -65 108 058 -60 526 416 -47 278 302 -24 559 561 Activitatea financiară

Modificarea capitalului statutar si suplimentar şi secundar 5 829 692 48 876 504 0 0 0 0 0

Modificarea datoriilor financiare pe termen lung 62 225 929 35 655 593 29 415 901 29 029 614 24 319 414 15 010 243 2 077 644

Modificarea datoriilor financiare pe termen scurt -489 250 4 460 907 1 115 227 989 764 755 078 384 351 154 107

Modificarea datoriilor calculate pe termen lung 27 906 879 63 903 525 31 544 749 33 495 789 31 289 315 23 973 117 12 233 587

Alte încasări din activitatea financiară 245 650 11 430 268 13 527 536 17 268 395 20 825 826 23 649 670 25 194 046

Fluxul net din activitatea financiară 95 718 900 164 326 797 75 603 412 80 783 562 77 189 633 63 017 381 39 659 383

Fluxul net din activitatea economico-financiară 7 158 792 -1 346 108 4 425 912 2 337 354 2 076 601 323 349 -126 319

Mijloace băneşti la începutul perioadei 4 045 7 162 837 5 816 729 10 242 641 12 579 995 14 656 597 14 979 946

Mijloace băneşti la sfîrşitul perioadei 7 162 837 5 816 729 10 242 641 12 579 995 14 656 597 14 979 946 14 853 626

verificare 0 0 -0 0 -0 0 -0

165

Anexa 8 MODEL EUROLEASING

Tabelul 3.4.9.

MODEL EUROLEASING Lei MDL 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Raportul privind rezultatele financiare Vînzări nete 51 958 424 36 950 231 30 977 147 32 526 004 36 429 125 39 950 607 42 880 318 45 024 334 Costul vînzărilor 44 348 193 29 029 378 24 626 504 25 695 199 28 596 477 31 161 051 33 231 793 34 893 382 Profit brut (pierdere globală) 7 610 231 7 920 853 6 350 643 6 830 805 7 832 647 8 789 556 9 648 525 10 130 952 Alte venituri operaţionale 566 383 1 136 254 1 363 505 1 591 892 1 806 797 1 991 994 2 131 434 Cheltuieli comerciale 18 599 667 1 486 1 560 1 748 1 916 2 057 2 160 Cheltuieli generale şi administrative 2 818 673 729 898 830 974 872 523 977 225 1 071 691 1 150 281 1 207 795 Alte cheltuieli operaţionale 4 646 433 6 567 207 6 961 418 7 626 960 8 172 275 8 618 865 8 931 517 9 136 179 inclusiv dobînzi 1 127 168 2 827 583 3 718 049 4 318 723 4 797 874 5 176 976 5 420 790 5 555 237 Rezultatul din activitatea operaţională: profit (pierdere) 126 526 1 189 464 (306 981) -306 733 273 292 903 881 1 556 664 1 916 252 Rezultatul din activitatea de investiţii: profit (pierdere) 247 768 297 322 347 123 393 985 434 368 464 774 Rezultatul din activitatea financiară: profit (pierdere) 1 084 366 97 790 1 607 381 1 687 750 1 772 138 1 860 744 1 953 782 2 051 471 Rezultatul din activitatea economico-financiară: profit (pierdere) 1 210 892 1 287 254 1 548 168 1 678 339 2 392 552 3 158 610 3 944 814 4 432 496 Rezultatul excepţional: profit (pierdere) Profit (pierdere) pînă la impozitare 1 210 892 1 287 254 1 548 168 1 678 339 2 392 552 3 158 610 3 944 814 4 432 496 Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit 270 025 239 850 338 138 251 751 358 883 473 792 591 722 664 874 Profit net (pierdere netă) 940 867 1 047 404 1 210 030 1 426 588 2 033 669 2 684 819 3 353 092 3 767 622 INDICATORII PENTRU PROGNOZĂ Creşterea veniturilor, yoy -29% -16% 5% 12% 10% 7% 5% Costul vînzărilor, % din venituri 85% 79% 79% 79% 78% 78% 77% 77% Alte venituri operaţionale, % din venituri 0% 2% 4% 4,2% 4,4% 4,4% 4,4% 4,4% Cheltuieli comerciale, % din venituri 0% 0% 0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% Cheltuieli generale şi administrative, % din venituri 5,4% 2,0% 2,7% 2,7% 2,7% 2,7% 2,7% 2,7% Alte cheltuieli operaţionale, % din venituri 9% 18% 22% 23,4% 22,4% 22,4% 22,3% 22,2% Impozit pe profit, % 22,3% 18,6% 21,8% 15,0% 15,0% 15,0% 15,0% 15,0%

166

Rata profitului brut 15% 21% 21% 21,0% 21,5% 22,0% 22,5% 22,5% Rata profitului operaţional 0% 3% -1% -0,9% 0,8% 2,3% 3,6% 4,3% Rata profitului net 2% 3% 4% 4,4% 5,6% 6,7% 7,8% 8,4% Rentabilitatea activelor 14,2% 13,3% 11,3% 10,7% 11,0% 11,2% 11,3% 11,0% Rentabilitatea capitalului propriu 60,8% 59,8% 49,2% 38,8% 37,6% 34,6% 31,1% 26,3% Capital propriu (media anuală) 1 548 642 1 953 256 2 962 884 4 389 472 6 423 142 9 107 960 12 461 052 16 228 674 Datorii financiare pe termen lung (media anuală) 25 288 260 29 385 524 36 092 890 41 605 716 47 123 312 51 852 055 55 382 534 57 908 392 Datorii financiare pe termen scurt (media anuală) 47 766 23 883 1 114 482 2 340 409 2 534 605 2 663 159 2 712 349 2 702 156 Total datorii financiare 25 336 026 29 409 407 37 207 371 43 946 125 49 657 917 54 515 214 58 094 882 60 610 548 Active financiare pe termen lung 27 975 524 30 397 097 34 294 199 39 170 339 45 988 564 52 622 051 58 609 232 63 467 132 Dobînzi, % datorii 4,4% 9,6% 10,0% 9,8% 9,7% 9,5% 9,3% 9,2% Venituri din arenda, % active fianciare pe termen lung 0,0% 5,5% 20,7% 19,0% 17,2% 15,5% 13,7% 12,0%

Creşterea activelor financiare pe termen lung 17% 9% 20% 17% 14% 10% 7% Venituri anticipate - - 4 016 010 4 819 212 5 626 430 6 385 998 7 040 563 7 533 402 Cheltuieli anticipate 49 055 - 3 953 779 4 744 535 5 539 244 6 287 042 6 931 464 7 416 667 BILANŢUL CONTABIL ACTIVE PE TERMEN LUNG Active nemateriale Active nemateriale (111, 112) 222 222 10 359 10 359 10 359 10 359 10 359 10 359 Amortizarea activelor nemateriale (113) 59 107 321 535 749 963 1 177 1 391 Valoarea de bilanţ a activelor nemateriale (rd.010 – rd.020) 163 115 10 038 9 824 9 610 9 396 9 182 8 968 Active materiale pe termen lung Active materiale în curs de execuţie (121) Terenuri (122) Mijloace fixe (123) 251 111 2 533 485 1 246 665 1 869 998 2 243 997 2 580 597 2 838 656 2 980 589 Resurse naturale (125) Uzura şi epuizarea activelor materiale pe termen lung (124, 126) 66 666 369 626 171 784 315 630 488 245 686 753 905 111 1 134 387 Valoarea de bilanţ a activelor materiale pe termen lung (rd.040+rd.050+rd.060+rd.070-rd.080) 184 445 2 163 859 1 074 881 1 554 368 1 755 752 1 893 844 1 933 545 1 846 202 Active financiare pe termen lung

167

Investiţii pe termen lung în părţi nelegate (131) 1 763 618 1 763 618 1 763 618 1 763 618 1 763 618 1 763 618 Investiţii pe termen lung în părţi legate (132) Modificarea valorii investiţiilor pe termen lung (133) Creanţe pe termen lung (134) 27 975 524 32 818 669 34 006 110 40 807 332 47 642 560 54 074 306 59 616 922 63 790 107 Active amânate privind impozitul pe venit (135) Avansuri acordate (136) Total s.1.3 (rd.100 + rd.110 rd.120 + rd.130 + rd.140 + rd.150) 27 975 524 32 818 669 35 769 728 42 570 950 49 406 178 55 837 924 61 380 540 65 553 725 Alte active pe termen lung (141, 142) 49 055 3 953 779 4 744 535 5 539 244 6 287 042 6 931 464 7 416 667 Total capitolul 1 (rd.030 + rd.090 + rd.160 + rd.170) 28 209 187 34 982 643 40 808 426 48 879 676 56 710 784 64 028 206 70 254 732 74 825 562 ACTIVE CURENTE Stocuri de mărfuri şi materiale Materiale (211) 2 480 9 058 42 220 44 331 49 651 54 450 58 443 61 365 Animale la creştere şi îngrăşat (212) Obiecte de mică valoare şi scurtă durată (213-214) 11 795 10 380 15 259 16 022 17 945 19 679 21 122 22 178 Producţia în curs de execuţie (215) Produse (216) Mărfuri (217) Total s. 2.1 (rd.190 + rd.200 + rd.210 + rd.220 + rd.230 + rd.240) 14 275 19 438 57 479 60 353 67 595 74 130 79 566 83 544 Creanţe pe termen scurt Creanţe aferente facturilor comerciale (221) 55 118 2 778 2 917 3 267 3 583 3 845 4 038 Corecţii la datorii dubioase (222) Creanţe ale părţilor legate (223) Avansuri acordate (224) 413 924 1 120 996 4 226 427 4 015 106 4 095 408 4 081 756 3 972 910 3 972 910 Creanţe privind decontările cu bugetul (225) 125 190 231 137 219 580 223 972 223 225 217 273 217 273 Taxa pe valoarea adăugată de recuperat / creanţe preliminare (226) Creanţe ale personalului (227) 52 465 488 513 538 565 593 Creanţe privind veniturile calculate (228) 50 363 378 638 359 706 366 900 365 677 355 926 355 926 Alte creanţe pe termen scurt (229) 110 604 543 794 636 055 667 858 701 251 736 313 773 129 811 785 Total s. 2.2 (rd.260–rd.270+rd.280+rd.290+rd.300+rd.310+rd.320+rd.330+rd.340) 577 860 1 845 150 5 475 500 5 262 738 5 388 043 5 407 510 5 319 802 5 358 487 Investiţii pe termen scurt Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate (231) 334 685 334 685 334 685 334 685 334 685 334 685 334 685 Investiţii pe termen scurt în părţi legate (232) Diminuarea valorii investiţiilor pe termen scurt (233)

168

Total s. 2.3 (rd.360+rd.370–rd.380) 334 685 334 685 334 685 334 685 334 685 334 685 334 685 Mijloace băneşti Casa (241) 2 502 527 553 581 610 641 Cont de decontare (242) 356 818 383 769 1 391 198 1 753 182 2 073 145 2 521 444 3 226 086 5 037 972 Cont valutar (243) 5 663 30 620 32 151 33 759 35 446 37 219 39 080 Alte mijloace băneşti (244, 245, 246) Total s. 2.4 (rd.400+rd.410+rd.420+rd.430) 356 823 384 434 1 422 320 1 785 861 2 107 457 2 557 472 3 263 915 5 077 693 Alte active curente (251, 252) 1 680 1 999 1 575 299 1 654 064 1 736 767 1 823 606 1 914 786 2 010 525 TOTAL capitolul 2 (rd.250+rd.350+rd.390+rd.440+ rd.450) 950 638 2 585 706 8 865 283 9 097 700 9 634 548 10 197 402 10 912 754 12 864 934 TOTAL GENERAL – ACTIV (rd.180+rd.460) 29 159 825 37 568 349 49 673 709 57 977 377 66 345 332 74 225 608 81 167 486 87 690 495 0 0 0 0 0 0 0 0 CAPITAL PROPRIU Capital statutar şi suplimentar Capital statutar (311) 500 000 500 000 2 357 000 2 357 000 2 357 000 2 357 000 2 357 000 2 357 000 Capital suplimentar (312) 0 0 0 0 0 Capital nevărsat (313) Capital retras (314) Total s. 3.1 (rd.480+rd.490–rd.500–rd.510) 500 000 500 000 2 357 000 2 357 000 2 357 000 2 357 000 2 357 000 2 357 000 Rezerve Rezerve stabilite de legislaţie (321) Rezerve prevăzute de statut (322) Alte rezerve (323) Total s. 3.2 (rd.530+rd.540+rd.550) - - Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) Corectarea rezultatelor perioadelor precedente (331) 129 736 (238 177) Profitul nerepartizat (pierderea neacoperită) al anilor precedenţi (332) (21 961) 1 048 642 869 1 210 899 2 637 487 4 671 157 7 355 975 10 709 067 Profitul net (pierderea) al perioadei de gestiune (333) 940 867 1 047 404 1 210 030 1 426 588 2 033 669 2 684 819 3 353 092 3 767 622 Profitul utilizat al anului de gestiune (334) Total s. 3.3 (±rd.570±rd.580+rd.590–rd.600) 1 048 642 1 857 869 1 210 899 2 637 487 4 671 157 7 355 975 10 709 067 14 476 689 Capital secundar Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung (341) Subvenţii (342) Total s. 3.4 (±rd.620+rd.630) - - - - - - TOTAL capitolul 3 (rd.520+rd.560±rd.610±rd.640) 1 548 642 2 357 869 3 567 899 4 994 487 7 028 157 9 712 975 13 066 067 16 833 689

169

DATORII PE TERMEN LUNG Datorii financiare pe termen lung Credite bancare pe termen lung (411, 412) 22 229 018 30 543 375 36 881 581 42 413 818 47 397 442 51 426 224 54 126 101 56 291 145 Împrumuturi pe termen lung (413) Alte datorii financiare pe termen lung (414) 3 059 242 2 939 412 1 821 411 2 094 623 2 340 741 2 539 704 2 673 038 2 726 499 Total s. 4.1 (rd.660+rd.670+rd.680) 25 288 260 33 482 787 38 702 992 44 508 441 49 738 183 53 965 928 56 799 139 59 017 644 Datorii pe termen lung calculate Datorii de arendă pe termen lung (421) Venituri anticipate pe termen lung (422) 4 016 010 4 819 212 5 626 430 6 385 998 7 040 563 7 533 402 Finanţări şi încasări cu destinaţie specială (423) Avansuri primite (424) 0 0 0 0 0 Datorii amânate privind impozitul pe venit (425) 3 822 11 097 Alte datorii pe termen lung calculate (426) Total s. 4.2 (rd.700+rd.710+rd.720+rd.730+rd.740+rd.750) 3 822 11 097 4 016 010 4 819 212 5 626 430 6 385 998 7 040 563 7 533 402 Total capitolul 4 (rd.690+rd.760) 25 292 082 33 493 884 42 719 002 49 327 653 55 364 613 60 351 926 63 839 702 66 551 046 DATORII PE TERMEN SCURT Datorii financiare pe termen scurt Credite bancare pe termen scurt (511, 512) Împrumuturi pe termen scurt (513) Cota curentă a datoriilor pe termen lung (514) Alte datorii financiare pe termen scurt (515,516) 47 766 2 228 959 2 451 855 2 617 355 2 708 963 2 715 735 2 688 578 Total s. 5.1 (rd.780+rd.790+rd.800+rd.810) 47 766 - 2 228 963 2 451 855 2 617 355 2 708 963 2 715 735 2 688 578 Datorii comerciale pe termen scurt Datorii privind facturile comerciale (521) 1 867 602 1 450 222 788 504 827 929 927 281 1 016 918 1 091 492 1 146 066 Datorii faţă de părţile legate (522) Avansuri primite (523) 211 271 8 426 239 673 251 657 281 855 309 101 331 769 348 357 Total s. 5.2 (rd.830+rd.840+rd.850) 2 078 873 1 458 648 1 028 177 1 079 586 1 209 136 1 326 019 1 423 261 1 494 424 Datorii pe termen scurt calculate Datorii privind retribuirea muncii (531) 688 0 0 0 0 0 Datorii faţă de personal privind alte operaţii (532) 623 654 687 721 757 795 Datorii privind asigurările (533) 190 856 0 0 0 0 0 Datorii privind decontările cu bugetul (534) 795 280 23 462 22 289 22 735 22 659 22 055 22 055 Datorii preliminare (535) 94 582 89 853 91 650 91 344 88 909 88 909 Datorii privind plăţile extrabugetare (536) Datorii faţă de fondatori şi alţi participanţi (537) 11 000 11 000 11 000 11 000 11 000 11 000

170

Rezerve pentru cheltuieli şi plăţi preliminare (538) Alte datorii pe termen scurt (539) 123 257 668 0 0 0 0 0 Total s. 5.3 (rd.870+rd.880+rd.890+rd.900+rd.910+rd.920+rd.930+ rd.940+rd.950) 192 462 257 948 129 668 123 796 126 071 125 725 122 721 122 758 TOTAL capitolul 5 (rd.820+rd.860+rd.960) 2 319 101 1 716 596 3 386 808 3 655 237 3 952 563 4 160 706 4 261 716 4 305 760 TOTAL GENERAL – PASIV (rd.650+rd.770+rd.970) 29 159 825 37 568 349 49 673 709 57 977 377 66 345 332 74 225 608 81 167 486 87 690 495 verificare - - - - - - - -

Bilanţul contabil planificat EUROLEASING Tabelul 3.4.10.

Istoric Planificat

Active /Pasive 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

ACTIVE PE TERMEN LUNG Active nemateriale

Active nemateriale (111, 112) 222 222 10 359 10 359 10 359 10 359 10 359 10 359 Amortizarea activelor nemateriale (113) 59 107 321 535 749 963 1 177 1 391

Valoarea de bilanţ a activelor nemateriale (rd.010 – rd.020) 163 115 10 038 9 824 9 610 9 396 9 182 8 968 Active materiale pe termen lung

Active materiale în curs de execuţie (121) 0 0 0 0 0 0 0 0 Terenuri (122) 0 0 0 0 0 0 0 0 Mijloace fixe (123) 251 111 2 533 485 1 246 665 1 869 998 2 243 997 2 580 597 2 838 656 2 980 589 Resurse naturale (125) 0 0 0 0 0 0 0 0 Uzura şi epuizarea activelor materiale pe termen lung (124, 126) 66 666 369 626 171 784 315 630 488 245 686 753 905 111 1 134 387

Valoarea de bilanţ a activelor materiale pe termen lung (rd.040+rd.050+rd.060+rd.070-rd.080) 184 445 2 163 859 1 074 881 1 554 368 1 755 752 1 893 844 1 933 545 1 846 202 Active financiare pe termen lung

Investiţii pe termen lung în părţi nelegate (131) 0 0 1 763 618 1 763 618 1 763 618 1 763 618 1 763 618 1 763 618 Investiţii pe termen lung în părţi legate (132) 0 0 0 0 0 0 0 0 Modificarea valorii investiţiilor pe termen lung (133) 0 0 0 0 0 0 0 0 Creanţe pe termen lung (134) 27 975 524 32 818 669 34 006 110 40 807 332 47 642 560 54 074 306 59 616 922 63 790 107 Active amânate privind impozitul pe venit (135) 0 0 0 0 0 0 0 0 Avansuri acordate (136) 0 0 0 0 0 0 0 0

Total s.1.3 (rd.100 + rd.110 ± rd.120 + rd.130 + rd.140 + rd.150) 27 975 524 32 818 669 35 769 728 42 570 950 49 406 178 55 837 924 61 380 540 65 553 725 Alte active pe termen lung (141, 142) 49 055 0 3 953 779 4 744 535 5 539 244 6 287 042 6 931 464 7 416 667

171

Total capitolul 1 (rd.030 + rd.090 + rd.160 + rd.170) 28 209 187 34 982 643 40 808 426 48 879 676 56 710 784 64 028 206 70 254 732 74 825 562 ACTIVE CURENTE Stocuri de mărfuri şi materiale

Materiale (211) 2 480 9 058 42 220 44 331 49 651 54 450 58 443 61 365 Animale la creştere şi îngrăşat (212) 0 0 0 0 0 0 0 0 Obiecte de mică valoare şi scurtă durată (213-214) 11 795 10 380 15 259 16 022 17 945 19 679 21 122 22 178 Producţia în curs de execuţie (215) 0 0 0 0 0 0 0 0 Produse (216) 0 0 0 0 0 0 0 0 Mărfuri (217) 0 0 0 0 0 0 0 0

Total s. 2.1 (rd.190 + rd.200 + rd.210 + rd.220 + rd.230 + rd.240) 14 275 19 438 57 479 60 353 67 595 74 130 79 566 83 544 Creanţe pe termen scurt

Creanţe aferente facturilor comerciale (221) 0 55 118 2 778 2 917 3 267 3 583 3 845 4 038 Corecţii la datorii dubioase (222) 0 0 0 0 0 0 0 0 Creanţe ale părţilor legate (223) 0 0 0 0 0 0 0 0 Avansuri acordate (224) 413 924 1 120 996 4 226 427 4 015 106 4 095 408 4 081 756 3 972 910 3 972 910 Creanţe privind decontările cu bugetul (225) 0 125 190 231 137 219 580 223 972 223 225 217 273 217 273 Taxa pe valoarea adăugată de recuperat / creanţe preliminare (226) 0 0 0 0 0 0 0 0 Creanţe ale personalului (227) 0 52 465 488 513 538 565 593 Creanţe privind veniturile calculate (228) 50 363 0 378 638 359 706 366 900 365 677 355 926 355 926 Alte creanţe pe termen scurt (229) 110 604 543 794 636 055 667 858 701 251 736 313 773 129 811 785

Total s. 2.2 (rd.260–rd.270+rd.280+rd.290+rd.300+rd.310+rd.320+rd.330+rd.340) 577 860 1 845 150 5 475 500 5 262 738 5 388 043 5 407 510 5 319 802 5 358 487 Investiţii pe termen scurt

Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate (231) 0 334 685 334 685 334 685 334 685 334 685 334 685 334 685 Investiţii pe termen scurt în părţi legate (232) 0 0 0 0 0 0 0 0 Diminuarea valorii investiţiilor pe termen scurt (233) 0 0 0 0 0 0 0 0

Total s. 2.3 (rd.360+rd.370–rd.380) 0 334 685 334 685 334 685 334 685 334 685 334 685 334 685 Mijloace băneşti

Casa (241) 0 2 502 527 553 581 610 641 Cont de decontare (242) 356 818 383 769 1 391 198 1 753 182 2 073 145 2 521 444 3 226 086 5 037 972 Cont valutar (243) 5 663 30 620 32 151 33 759 35 446 37 219 39 080 Alte mijloace băneşti (244, 245, 246) 0 0 0 0 0 0 0 0

Total s. 2.4 (rd.400+rd.410+rd.420+rd.430) 356 823 384 434 1 422 320 1 785 861 2 107 457 2 557 472 3 263 915 5 077 693 Alte active curente (251, 252) 1 680 1 999 1 575 299 1 654 064 1 736 767 1 823 606 1 914 786 2 010 525

TOTAL capitolul 2 (rd.250+rd.350+rd.390+rd.440+ rd.450) 950 638 2 585 706 8 865 283 9 097 700 9 634 548 10 197 402 10 912 754 12 864 934

TOTAL GENERAL – ACTIV (rd.180+rd.460) 29 159 825 37 568 349 49 673 709 57 977 377 66 345 332 74 225 608 81 167 486 87 690 495

172

CAPITAL PROPRIU Capital statutar şi suplimentar

Capital statutar (311) 500 000 500 000 2 357 000 2 357 000 2 357 000 2 357 000 2 357 000 2 357 000 Capital suplimentar (312) 0 0 0 0 0 0 0 0 Capital nevărsat (313) 0 0 0 0 0 0 0 0 Capital retras (314) 0 0 0 0 0 0 0 0

Total s. 3.1 (rd.480+rd.490–rd.500–rd.510) 500 000 500 000 2 357 000 2 357 000 2 357 000 2 357 000 2 357 000 2 357 000 Rezerve

Rezerve stabilite de legislaţie (321) 0 0 0 0 0 0 0 0 Rezerve prevăzute de statut (322) 0 0 0 0 0 0 0 0 Alte rezerve (323) 0 0 0 0 0 0 0 0

Total s. 3.2 (rd.530+rd.540+rd.550) 0 0 0 0 0 0 0 0 Profit nerepartizat (pierdere neacoperită)

Corectarea rezultatelor perioadelor precedente (331) 129 736 -238 177 0 0 0 0 0 0 Profitul nerepartizat (pierderea neacoperită) al anilor precedenţi (332) -21 961 1 048 642 869 1 210 899 2 637 487 4 671 157 7 355 975 10 709 067 Profitul net (pierderea) al perioadei de gestiune (333) 940 867 1 047 404 1 210 030 1 426 588 2 033 669 2 684 819 3 353 092 3 767 622 Profitul utilizat al anului de gestiune (334) 0 0 0 0 0 0 0 0

Total s. 3.3 (±rd.570±rd.580+rd.590–rd.600) 1 048 642 1 857 869 1 210 899 2 637 487 4 671 157 7 355 975 10 709 067 14 476 689 Capital secundar

Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung (341) 0 0 0 0 0 0 0 0 Subvenţii (342) 0 0 0 0 0 0 0 0

Total s. 3.4 (±rd.620+rd.630) 0 0 0 0 0 0 0 0 TOTAL capitolul 3 (rd.520+rd.560±rd.610±rd.640) 1 548 642 2 357 869 3 567 899 4 994 487 7 028 157 9 712 975 13 066 067 16 833 689 DATORII PE TERMEN LUNG Datorii financiare pe termen lung

Credite bancare pe termen lung (411, 412) 22 229 018 30 543 375 36 881 581 42 413 818 47 397 442 51 426 224 54 126 101 56 291 145 Împrumuturi pe termen lung (413) 0 0 0 0 0 0 0 0 Alte datorii financiare pe termen lung (414) 3 059 242 2 939 412 1 821 411 2 094 623 2 340 741 2 539 704 2 673 038 2 726 499

Total s. 4.1 (rd.660+rd.670+rd.680) 25 288 260 33 482 787 38 702 992 44 508 441 49 738 183 53 965 928 56 799 139 59 017 644 Datorii pe termen lung calculate

Datorii de arendă pe termen lung (421) 0 0 0 0 0 0 0 0 Venituri anticipate pe termen lung (422) 0 0 4 016 010 4 819 212 5 626 430 6 385 998 7 040 563 7 533 402 Finanţări şi încasări cu destinaţie specială (423) 0 0 0 0 0 0 0 0 Avansuri primite (424) 0 0 0 0 0 0 0 0 Datorii amânate privind impozitul pe venit (425) 3 822 11 097 0 0 0 0 0 0 Alte datorii pe termen lung calculate (426) 0 0 0 0 0 0 0 0

Total s. 4.2 (rd.700+rd.710+rd.720+rd.730+rd.740+rd.750) 3 822 11 097 4 016 010 4 819 212 5 626 430 6 385 998 7 040 563 7 533 402

173

Total capitolul 4 (rd.690+rd.760) 25 292 082 33 493 884 42 719 002 49 327 653 55 364 613 60 351 926 63 839 702 66 551 046 DATORII PE TERMEN SCURT Datorii financiare pe termen scurt

Credite bancare pe termen scurt (511, 512) 0 0 0 0 0 0 0 0 Împrumuturi pe termen scurt (513) 0 0 4 0 0 0 0 0 Cota curentă a datoriilor pe termen lung (514) 0 0 0 0 0 0 0 0 Alte datorii financiare pe termen scurt (515,516) 47 766 0 2 228 959 2 451 855 2 617 355 2 708 963 2 715 735 2 688 578

Total s. 5.1 (rd.780+rd.790+rd.800+rd.810) 47 766 0 2 228 963 2 451 855 2 617 355 2 708 963 2 715 735 2 688 578 Datorii comerciale pe termen scurt

Datorii privind facturile comerciale (521) 1 867 602 1 450 222 788 504 827 929 927 281 1 016 918 1 091 492 1 146 066 Datorii faţă de părţile legate (522) 0 0 0 0 0 0 0 0 Avansuri primite (523) 211 271 8 426 239 673 251 657 281 855 309 101 331 769 348 357

Total s. 5.2 (rd.830+rd.840+rd.850) 2 078 873 1 458 648 1 028 177 1 079 586 1 209 136 1 326 019 1 423 261 1 494 424 Datorii pe termen scurt calculate

Datorii privind retribuirea muncii (531) 688 0 0 0 0 0 0 0 Datorii faţă de personal privind alte operaţii (532) 0 0 623 654 687 721 757 795 Datorii privind asigurările (533) 190 856 0 0 0 0 0 0 0 Datorii privind decontările cu bugetul (534) 795 280 23 462 22 289 22 735 22 659 22 055 22 055 Datorii preliminare (535) 0 0 94 582 89 853 91 650 91 344 88 909 88 909 Datorii privind plăţile extrabugetare (536) 0 0 0 0 0 0 0 0 Datorii faţă de fondatori şi alţi participanţi (537) 0 0 11 000 11 000 11 000 11 000 11 000 11 000 Rezerve pentru cheltuieli şi plăţi preliminare (538) 0 0 0 0 0 0 0 0 Alte datorii pe termen scurt (539) 123 257 668 0 0 0 0 0 0

Total s. 5.3 (rd.870+rd.880+rd.890+rd.900+rd.910+rd.920+rd.930+ rd.940+rd.950) 192 462 257 948 129 668 123 796 126 071 125 725 122 721 122 758 TOTAL capitolul 5 (rd.820+rd.860+rd.960) 2 319 101 1 716 596 3 386 808 3 655 237 3 952 563 4 160 706 4 261 716 4 305 760

TOTAL GENERAL – PASIV (rd.650+rd.770+rd.970) 29 159 825 37 568 349 49 673 709 57 977 377 66 345 332 74 225 608 81 167 486 87 690 495

174

Raportul planificat privind rezultatele financiare EUROLEASING Tabelul 3.4.11.

Istoric Planificat

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Vînzări nete 51 958 424 36 950 231 30 977 147 32 526 004 36 429 125 39 950 607 42 880 318 45 024 334 Costul vînzărilor 44 348 193 29 029 378 24 626 504 25 695 199 28 596 477 31 161 051 33 231 793 34 893 382 Profit brut (pierdere globală) 7 610 231 7 920 853 6 350 643 6 830 805 7 832 647 8 789 556 9 648 525 10 130 952 Alte venituri operaţionale 0 566 383 1 136 254 1 363 505 1 591 892 1 806 797 1 991 994 2 131 434 Cheltuieli comerciale 18 599 667 1 486 1 560 1 748 1 916 2 057 2 160 Cheltuieli generale şi administrative 2 818 673 729 898 830 974 872 523 977 225 1 071 691 1 150 281 1 207 795 Alte cheltuieli operaţionale 4 646 433 6 567 207 6 961 418 7 626 960 8 172 275 8 618 865 8 931 517 9 136 179 Rezultatul din activitatea operaţională: profit (pierdere) 126 526 1 189 464 -306 981 -306 733 273 292 903 881 1 556 664 1 916 252 Rezultatul din activitatea de investiţii: profit (pierdere) 0 0 247 768 297 322 347 123 393 985 434 368 464 774 Rezultatul din activitatea financiară: profit (pierdere) 1 084 366 97 790 1 607 381 1 687 750 1 772 138 1 860 744 1 953 782 2 051 471 Rezultatul din activitatea economico-financiară: profit (pierdere) 1 210 892 1 287 254 1 548 168 1 678 339 2 392 552 3 158 610 3 944 814 4 432 496 Rezultatul excepţional: profit (pierdere) 0 0 0 0 0 0 0 0 Profit (pierdere) pînă la impozitare 1 210 892 1 287 254 1 548 168 1 678 339 2 392 552 3 158 610 3 944 814 4 432 496 Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit 270 025 239 850 338 138 251 751 358 883 473 792 591 722 664 874

Profit net (pierdere netă) 940 867 1 047 404 1 210 030 1 426 588 2 033 669 2 684 819 3 353 092 3 767 622

175

Raportul planificat privind fluxul de mijloace băneşti (metoda indirectă) EUROLEASING Tabelul 3.4.12.

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Activitatea operaţională

Rezultatul din activitatea operaţională 1 189 464 -306 981 -306 733 273 292 903 881 1 556 664 1 916 252

Cheltuieli (economii privind impozitul pe venit) 239 850 338 138 251 751 358 883 473 792 591 722 664 874

Rezultatul net din activitatea operaţională 949 614 -645 119 -558 483 -85 591 430 090 964 942 1 251 377

Amortizarea activelor nemateriale 48 214 214 214 214 214 214

Uzura activelor materiale pe termen lung 302 960 171 784 143 846 172 615 198 507 218 358 229 276

Modificarea stocurilor -5 163 -38 041 -2 874 -7 242 -6 534 -5 436 -3 978

Modificarea creanţelor -1 267 290 -3 930 350 212 762 -125 305 -19 467 87 708 -38 685

Modificarea investiţiilor financiare TS -334 685 0 0 0 0 0 0

Modificarea altor active curente -319 -1 773 300 -78 765 -82 703 -86 838 -91 180 -95 739

Modificarea datoriilor comerciale -620 225 -430 471 -5 872 2 276 -347 -3 004 38

Modificarea datoriilor calculate pe termen scurt 65 486 -128 280 51 409 129 550 116 883 97 241 71 163

Fluxul net din activitatea operaţională -909 574 -6 773 563 -237 764 3 813 632 508 1 268 844 1 413 666 Activitatea de investiţii

Modificarea activelor nemateriale pe termen lung 0 -10 137 0 0 0 0 0

Modificarea activelor materiale pe termen lung -2 282 374 1 286 820 -623 333 -374 000 -336 600 -258 060 -141 933

Modificarea activelor financiare pe termen lung -4 843 145 -2 951 059 -6 801 222 -6 835 228 -6 431 746 -5 542 616 -4 173 185

Modificarea altor active pe termen lung 49 055 -4 203 779 -790 756 -794 710 -747 798 -644 422 -485 202

Alte încasări din activitatea de investiţii 0 247 768 297 322 347 123 393 985 434 368 464 774

Fluxul net din activitatea de investiţii -7 076 464 -5 630 387 -7 917 989 -7 656 814 -7 122 159 -6 010 730 -4 335 546

Activitatea financiară

Modificarea capitalului statutar si suplimentar şi secundar 0 1 737 000 0 0 0 0 0

Modificarea datoriilor financiare pe termen lung 7 826 614 4 870 205 5 805 449 5 229 742 4 227 746 2 833 211 2 218 505

Modificarea datoriilor financiare pe termen scurt -47 766 1 988 963 222 892 165 500 91 607 6 772 -27 157

Modificarea datoriilor calculate pe termen lung 7 275 3 676 464 803 202 807 218 759 568 654 565 492 839

Alte încasări din activitatea financiară 97 790 1 407 381 1 687 750 1 772 138 1 860 744 1 953 782 2 051 471

Fluxul net din activitatea financiară 7 883 913 13 680 013 8 519 293 7 974 598 6 939 665 5 448 330 4 735 658

Fluxul net din activitatea economico-financiară -102 125 1 276 063 363 541 321 596 450 015 706 444 1 813 777

corectarea rezultatelor perioadelor precedente 129 736 -238 177

ijloace băneşti la începutul perioadei 356 823 384 434 1 422 320 1 785 861 2 107 457 2 557 472 3 263 915

Mijloace băneşti la sfîrşitul perioadei 384 434 1 422 320 1 785 861 2 107 457 2 557 472 3 263 915 5 077 693

176

Anexa 8. MODEL RTK Leasing

Tabelul 3.4.13.

MODEL Lei MDL 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Raportul privind rezultatele financiare Vînzări nete 2 324 170 2 406 496 4 324 202 5 621 463 7 120 519 8 781 974 10 538 369 12 294 763 13 934 065 Costul vînzărilor 730 262 926 020 1 325 472 1 695 006 2 111 405 2 604 067 3 124 880 3 645 693 4 131 786 Profit brut (pierdere globală) 1 593 908 1 480 476 2 998 730 3 926 456 5 009 114 6 177 907 7 413 489 8 649 070 9 802 279 Alte venituri operaţionale 6 465 431 4 886 691 2 225 565 2 893 235 3 664 764 4 519 875 5 423 850 6 327 825 7 171 535 Cheltuieli comerciale 0 0 0 0 0 0 Cheltuieli generale şi administrative 6 342 610 4 606 878 4 219 867 5 485 827 6 948 714 8 570 081 10 284 097 11 998 113 13 597 862 Alte cheltuieli operaţionale Rezultatul din activitatea operaţională: profit (pierdere) 1 716 729 1 760 289 1 004 428 1 333 864 1 725 163 2 127 701 2 553 242 2 978 782 3 375 953 Rezultatul din activitatea de investiţii: profit (pierdere) 3 476 (114 164) 168 796 177 236 186 098 195 402 205 173 215 431 226 203 Rezultatul din activitatea financiară: profit (pierdere) 0 0 0 0 0 0 Rezultatul din activitatea economico-financiară: profit (pierdere) 1 720 205 1 646 125 1 173 224 1 511 100 1 911 261 2 323 104 2 758 414 3 194 213 3 602 156 Rezultatul excepţional: profit (pierdere) 127 Profit (pierdere) pînă la impozitare 1 720 205 1 646 125 1 173 351 1 511 100 1 911 261 2 323 104 2 758 414 3 194 213 3 602 156 Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit 378 445 362 147 234 670 226 665 286 689 348 466 413 762 479 132 540 323 Profit net (pierdere netă) 1 341 760 1 283 978 938 681 1 284 435 1 624 572 1 974 638 2 344 652 2 715 081 3 061 832 INDICATORII PENTRU PROGNOZĂ Creşterea veniturilor, yoy 4% 80% 30% 27% 23% 20% 17% 13% Costul vînzărilor, % din venituri 31% 38% 31% 30% 30% 30% 30% 30% 30% Alte venituri operaţionale, % din venituri 278% 203% 51% 51,5% 51,5% 51,5% 51,5% 51,5% 51,5% Cheltuieli comerciale, % din venituri 0% 0% 0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% Cheltuieli generale şi administrative, % din venituri 272,9% 191,4% 97,6% 97,6% 97,6% 97,6% 97,6% 97,6% 97,6% Alte cheltuieli operaţionale, % din venituri 0% 0% 0% Impozit pe profit, % 22,0% 22,0% 20,0% 15,0% 15,0% 15,0% 15,0% 15,0% 15,0% Rata profitului brut 69% 62% 69% 69,8% 70,3% 70,3% 70,3% 70,3% 70,3% Rata profitului operaţional 74% 73% 23% 23,7% 24,2% 24,2% 24,2% 24,2% 24,2% Rata profitului net 58% 53% 22% 22,8% 22,8% 22,5% 22,2% 22,1% 22,0%

177

Rentabilitatea activelor 17,2% 8,2% 3,5% 4,0% 4,1% 4,2% 4,3% 4,4% 4,5% Rentabilitatea capitalului propriu 42,3% 37,0% 22,2% 24,0% 23,9% 23,0% 21,8% 20,4% 18,9% Capital propriu (media anuală) 3 172 451 3 768 443 4 698 963 5 983 398 7 607 969 9 582 608 11 927 260 14 642 341 17 704 173 Datorii financiare pe termen lung (media anuală) 3 542 067 4 826 422 7 865 067 10 821 777 13 298 761 15 841 205 18 272 502 20 388 280 21 980 859 Datorii financiare pe termen scurt (media anuală) 7 912 192 11 403 731 14 296 097 15 409 041 18 935 999 22 244 902 24 997 128 27 279 249 28 869 269 Total datorii financiare 11 454 259 16 230 152 22 161 164 26 230 817 32 234 760 38 086 107 43 269 630 47 667 529 50 850 129 Active financiare pe termen lung 9 422 031 11 254 475 14 019 175 16 364 916 19 276 694 22 265 422 25 123 494 27 610 662 29 482 792 Dobînzi, % datorii 0,0% 0,0% 0,0% 1,5% 3,0% 4,5% 6,0% 7,5% 9,0% Venituri din arenda, % active fianciare pe termen lung 0,0% 0,0% 0,0% 1,7% 3,4% 5,1% 6,8% 8,5% 10,2%

Creşterea activelor financiare pe termen lung 39% 14% 25% 21% 17% 14% 10% 6% Venituri anticipate - - - 0 0 0 0 0 0 Cheltuieli anticipate - - - 0 0 0 0 0 0 BILANŢUL CONTABIL ACTIVE PE TERMEN LUNG Active nemateriale Active nemateriale (111, 112) 39 040 46 060 46 060 46 060 46 060 46 060 46 060 46 060 46 060 Amortizarea activelor nemateriale (113) 10 020 12 500 15 060 17 620 20 180 22 740 25 300 27 860 30 420 Valoarea de bilanţ a activelor nemateriale (rd.010 – rd.020) 29 020 33 560 31 000 28 440 25 880 23 320 20 760 18 200 15 640 Active materiale pe termen lung Active materiale în curs de execuţie (121) 1 374 229 958 667 2 025 726 2 532 158 3 068 975 3 602 977 4 092 981 4 494 093 4 763 739 Terenuri (122) Mijloace fixe (123) 32 800 27 665 30 604 41 315 49 578 57 015 62 717 65 853 69 145 Resurse naturale (125) Uzura şi epuizarea activelor materiale pe termen lung (124, 126) 10 300 8 140 10 150 13 328 17 142 21 528 26 352 31 418 36 736 Valoarea de bilanţ a activelor materiale pe termen lung (rd.040+rd.050+rd.060+rd.070-rd.080)

1 396 729 978 192 2 046 180 2 560 145 3 101 412 3 638 464 4 129 346 4 528 529 4 796 148 Active financiare pe termen lung Investiţii pe termen lung în părţi nelegate (131) 1 170 582 1 544 437 3 643 554 3 643 554 3 643 554 3 643 554 3 643 554 3 643 554 3 643 554 Investiţii pe termen lung în părţi legate (132) Modificarea valorii investiţiilor pe termen lung (133) Creanţe pe termen lung (134) 8 251 449 11 542 482 11 307 877 14 134 846 17 131 434 20 112 303 22 847 576 25 086 639 26 591 837 Active amânate privind impozitul pe venit (135)

178

Avansuri acordate (136) Total s.1.3 (rd.100 + rd.110 rd.120 + rd.130 + rd.140 + rd.150) 9 422 031 13 086 919 14 951 431 17 778 400 20 774 988 23 755 857 26 491 130 28 730 193 30 235 391 Alte active pe termen lung (141, 142) 0 0 0 0 0 0 Total capitolul 1 (rd.030 + rd.090 + rd.160 + rd.170) 10 847 780 14 098 671 17 028 611 20 366 985 23 902 279 27 417 641 30 641 236 33 276 921 35 047 179 ACTIVE CURENTE Stocuri de mărfuri şi materiale Materiale (211) 685 1 199 1 112 1 446 1 831 2 258 2 710 3 162 3 583 Animale la creştere şi îngrăşat (212) Obiecte de mică valoare şi scurtă durată (213-214) 0 0 0 0 0 0 Producţia în curs de execuţie (215) Produse (216) Mărfuri (217) Total s. 2.1 (rd.190 + rd.200 + rd.210 + rd.220 + rd.230 + rd.240) 685 1 199 1 112 1 446 1 831 2 258 2 710 3 162 3 583 Creanţe pe termen scurt Creanţe aferente facturilor comerciale (221) 4 071 616 8 025 098 6 051 938 7 564 923 9 279 638 11 166 498 13 176 468 15 240 781 17 272 885 Corecţii la datorii dubioase (222) Creanţe ale părţilor legate (223) Avansuri acordate (224) 0 0 0 0 0 0 Creanţe privind decontările cu bugetul (225) 352 045 975 447 756 764 908 117 1 059 470 1 200 732 1 320 805 1 474 899 1 597 808 Taxa pe valoarea adăugată de recuperat / creanţe preliminare (226) Creanţe ale personalului (227) 0 0 0 0 0 0 Creanţe privind veniturile calculate (228) 0 0 0 0 0 0 Alte creanţe pe termen scurt (229) 0 0 0 0 0 0 Total s. 2.2 (rd.260–rd.270+rd.280+rd.290+rd.300+rd.310+rd.320+rd.330+rd.340) 4 423 661 9 000 545 6 808 702 8 473 039 10 339 108 12 367 230 14 497 273 16 715 680 18 870 693 Investiţii pe termen scurt Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate (231) 169 540 2 017 193 4 498 802 4 498 802 4 498 802 4 498 802 4 498 802 4 498 802 4 498 802 Investiţii pe termen scurt în părţi legate (232) Diminuarea valorii investiţiilor pe termen scurt (233) Total s. 2.3 (rd.360+rd.370–rd.380) 169 540 2 017 193 4 498 802 4 498 802 4 498 802 4 498 802 4 498 802 4 498 802 4 498 802 Mijloace băneşti Casa (241) 0 0 0 0 0 0 Cont de decontare (242) 144 693 305 735 22 578 2 153 283 4 577 620 6 556 248 8 413 745 10 252 273 11 822 576 Cont valutar (243) 0 0 0 0 0 0 Alte mijloace băneşti (244, 245, 246) Total s. 2.4 (rd.400+rd.410+rd.420+rd.430) 144 693 305 735 22 578 2 153 283 4 577 620 6 556 248 8 413 745 10 252 273 11 822 576 Alte active curente (251, 252) 44 433 33 978 169 233 177 695 186 579 195 908 205 704 215 989 226 788

179

TOTAL capitolul 2 (rd.250+rd.350+rd.390+rd.440+ rd.450) 4 783 012 11 358 650 11 500 427 15 304 264 19 603 940 23 620 447 27 618 234 31 685 906 35 422 442 TOTAL GENERAL – ACTIV (rd.180+rd.460) 15 630 792 25 457 321 28 529 038 35 671 249 43 506 220 51 038 088 58 259 470 64 962 827 70 469 621 0 0 0 0 0 0 0 0 0 CAPITAL PROPRIU Capital statutar şi suplimentar Capital statutar (311) 41 747 41 747 41 747 41 747 41 747 41 747 41 747 41 747 41 747 Capital suplimentar (312) 0 0 0 0 0 0 Capital nevărsat (313) Capital retras (314) Total s. 3.1 (rd.480+rd.490–rd.500–rd.510) 41 747 41 747 41 747 41 747 41 747 41 747 41 747 41 747 41 747 Rezerve Rezerve stabilite de legislaţie (321) 2 087 2 087 2 087 2 087 2 087 2 087 2 087 2 087 2 087 Rezerve prevăzute de statut (322) Alte rezerve (323) Total s. 3.2 (rd.530+rd.540+rd.550) 2 087 2 087 2 087 2 087 2 087 2 087 2 087 2 087 2 087 Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) Corectarea rezultatelor perioadelor precedente (331) Profitul nerepartizat (pierderea neacoperită) al anilor precedenţi (332) 1 786 857 3 036 626 4 050 976 4 989 657 6 274 092 7 898 663 9 873 302 12 217 954 14 933 035 Profitul net (pierderea) al perioadei de gestiune (333) 1 341 760 1 283 975 938 681 1 284 435 1 624 572 1 974 638 2 344 652 2 715 081 3 061 832 Profitul utilizat al anului de gestiune (334) Total s. 3.3 (±rd.570±rd.580+rd.590–rd.600) 3 128 617 4 320 601 4 989 657 6 274 092 7 898 663 9 873 302 12 217 954 14 933 035 17 994 867 Capital secundar Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung (341) Subvenţii (342) Total s. 3.4 (±rd.620+rd.630) - - - - - - - TOTAL capitolul 3 (rd.520+rd.560±rd.610±rd.640) 3 172 451 4 364 435 5 033 491 6 317 926 7 942 497 9 917 136 12 261 788 14 976 869 18 038 701 DATORII PE TERMEN LUNG Datorii financiare pe termen lung Credite bancare pe termen lung (411, 412) 2 039 615 6 107 729 9 038 658 11 298 323 13 693 567 16 076 248 18 262 617 20 052 354 21 255 495 Împrumuturi pe termen lung (413) 1 502 452 3 047 580 699 725 874 879 759 1 032 837 1 173 303 1 288 287 1 365 584 Alte datorii financiare pe termen lung (414) 0 0 0 0 0 0 Total s. 4.1 (rd.660+rd.670+rd.680) 3 542 067 6 110 776 9 619 357 12 024 196 14 573 326 17 109 085 19 435 920 21 340 640 22 621 079 Datorii pe termen lung calculate Datorii de arendă pe termen lung (421) Venituri anticipate pe termen lung (422) 0 0 0 0 0 0 Finanţări şi încasări cu destinaţie specială (423)

180

Avansuri primite (424) 0 0 0 0 0 0 Datorii amânate privind impozitul pe venit (425) 477 799 Alte datorii pe termen lung calculate (426) Total s. 4.2 (rd.700+rd.710+rd.720+rd.730+rd.740+rd.750) 477 799 - - - - - - - - Total capitolul 4 (rd.690+rd.760) 4 019 866 6 110 776 9 619 357 12 024 196 14 573 326 17 109 085 19 435 920 21 340 640 22 621 079 DATORII PE TERMEN SCURT Datorii financiare pe termen scurt Credite bancare pe termen scurt (511, 512) 1 092 980 1 804 646 5 363 697 6 704 621 8 126 001 9 296 145 10 281 536 11 083 496 11 526 836 Împrumuturi pe termen scurt (513) 664 860 5 614 188 3 310 565 4 138 206 5 015 506 5 737 739 6 345 939 6 840 922 7 114 559 Cota curentă a datoriilor pe termen lung (514) Alte datorii financiare pe termen scurt (515,516) 6 154 352 7 476 435 5 022 663 6 278 329 7 609 334 8 705 079 9 627 817 10 378 787 10 793 938 Total s. 5.1 (rd.780+rd.790+rd.800+rd.810) 7 912 192 14 895 269 13 696 925 17 121 156 20 750 841 23 738 963 26 255 293 28 303 205 29 435 334 Datorii comerciale pe termen scurt Datorii privind facturile comerciale (521) 988 963 78 534 59 202 76 963 97 486 120 233 144 279 168 326 190 769 Datorii faţă de părţile legate (522) Avansuri primite (523) 0 0 0 0 0 0 Total s. 5.2 (rd.830+rd.840+rd.850) 988 963 78 534 59 202 76 963 97 486 120 233 144 279 168 326 190 769 Datorii pe termen scurt calculate Datorii privind retribuirea muncii (531) 209 219 230 242 254 267 280 Datorii faţă de personal privind alte operaţii (532) 0 0 0 0 0 0 Datorii privind asigurările (533) 0 0 0 0 0 0 Datorii privind decontările cu bugetul (534) 14 823 3 733 43 277 51 932 60 588 68 666 75 533 84 345 91 374 Datorii preliminare (535) 0 0 0 0 0 0 Datorii privind plăţile extrabugetare (536) 30 969 30 979 30 979 30 979 30 979 30 979 30 979 30 979 Datorii faţă de fondatori şi alţi participanţi (537) 0 0 0 0 0 0 Rezerve pentru cheltuieli şi plăţi preliminare (538) Alte datorii pe termen scurt (539) 296 4 574 45 598 47 878 50 272 52 785 55 425 58 196 61 106 Total s. 5.3 (rd.870+rd.880+rd.890+rd.900+rd.910+rd.920+rd.930+ rd.940+rd.950) 15 119 8 307 120 063 131 009 142 069 152 673 162 190 173 787 183 738 TOTAL capitolul 5 (rd.820+rd.860+rd.960) 8 916 274 14 982 110 13 876 190 17 329 128 20 990 396 24 011 868 26 561 762 28 645 318 29 809 841 TOTAL GENERAL – PASIV (rd.650+rd.770+rd.970) 15 630 792 25 457 321 28 529 038 35 671 249 43 506 220 51 038 088 58 259 470 64 962 827 70 469 621 verificare - - - - - - - - -

181

Bilanţul contabil planificat RTK Leasing

Tabelul 3.4.14.

Istoric Planificat Active /Pasive 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

ACTIVE PE TERMEN LUNG Active nemateriale

Active nemateriale (111, 112) 39 040 46 060 46 060 46 060 46 060 46 060 46 060 46 060 46 060 Amortizarea activelor nemateriale (113) 10 020 12 500 15 060 17 620 20 180 22 740 25 300 27 860 30 420

Valoarea de bilanţ a activelor nemateriale (rd.010 – rd.020) 29 020 33 560 31 000 28 440 25 880 23 320 20 760 18 200 15 640 Active materiale pe termen lung

Active materiale în curs de execuţie (121) 1 374 229 958 667 2 025 726 2 532 158 3 068 975 3 602 977 4 092 981 4 494 093 4 763 739 Terenuri (122) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Mijloace fixe (123) 32 800 27 665 30 604 41 315 49 578 57 015 62 717 65 853 69 145 Resurse naturale (125) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Uzura şi epuizarea activelor materiale pe termen lung (124, 126) 10 300 8 140 10 150 13 328 17 142 21 528 26 352 31 418 36 736

Valoarea de bilanţ a activelor materiale pe termen lung (rd.040+rd.050+rd.060+rd.070-rd.080) 1 396 729 978 192 2 046 180 2 560 145 3 101 412 3 638 464 4 129 346 4 528 529 4 796 148 Active financiare pe termen lung

Investiţii pe termen lung în părţi nelegate (131) 1 170 582 1 544 437 3 643 554 3 643 554 3 643 554 3 643 554 3 643 554 3 643 554 3 643 554 Investiţii pe termen lung în părţi legate (132) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Modificarea valorii investiţiilor pe termen lung (133) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Creanţe pe termen lung (134) 8 251 449 11 542 482 11 307 877 14 134 846 17 131 434 20 112 303 22 847 576 25 086 639 26 591 837 Active amânate privind impozitul pe venit (135) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Avansuri acordate (136) 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Total s.1.3 (rd.100 + rd.110 ± rd.120 + rd.130 + rd.140 + rd.150) 9 422 031 13 086 919 14 951 431 17 778 400 20 774 988 23 755 857 26 491 130 28 730 193 30 235 391 Alte active pe termen lung (141, 142) 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Total capitolul 1 (rd.030 + rd.090 + rd.160 + rd.170) 10 847 780 14 098 671 17 028 611 20 366 985 23 902 279 27 417 641 30 641 236 33 276 921 35 047 179 ACTIVE CURENTE Stocuri de mărfuri şi materiale

Materiale (211) 685 1 199 1 112 1 446 1 831 2 258 2 710 3 162 3 583 Animale la creştere şi îngrăşat (212) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Obiecte de mică valoare şi scurtă durată (213-214) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Producţia în curs de execuţie (215) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Produse (216) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Mărfuri (217) 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Total s. 2.1 (rd.190 + rd.200 + rd.210 + rd.220 + rd.230 + rd.240) 685 1 199 1 112 1 446 1 831 2 258 2 710 3 162 3 583 Creanţe pe termen scurt

Creanţe aferente facturilor comerciale (221) 4 071 616 8 025 098 6 051 938 7 564 923 9 279 638 11 166 498 13 176 468 15 240 781 17 272 885

182

Corecţii la datorii dubioase (222) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Creanţe ale părţilor legate (223) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Avansuri acordate (224) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Creanţe privind decontările cu bugetul (225) 352 045 975 447 756 764 908 117 1 059 470 1 200 732 1 320 805 1 474 899 1 597 808 Taxa pe valoarea adăugată de recuperat / creanţe preliminare (226) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Creanţe ale personalului (227) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Creanţe privind veniturile calculate (228) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Alte creanţe pe termen scurt (229) 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Total s. 2.2 (rd.260–rd.270+rd.280+rd.290+rd.300+rd.310+rd.320+rd.330+rd.340) 4 423 661 9 000 545 6 808 702 8 473 039 10 339 108 12 367 230 14 497 273 16 715 680 18 870 693 Investiţii pe termen scurt

Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate (231) 169 540 2 017 193 4 498 802 4 498 802 4 498 802 4 498 802 4 498 802 4 498 802 4 498 802 Investiţii pe termen scurt în părţi legate (232) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Diminuarea valorii investiţiilor pe termen scurt (233) 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Total s. 2.3 (rd.360+rd.370–rd.380) 169 540 2 017 193 4 498 802 4 498 802 4 498 802 4 498 802 4 498 802 4 498 802 4 498 802 Mijloace băneşti

Casa (241) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Cont de decontare (242) 144 693 305 735 22 578 2 153 283 4 577 620 6 556 248 8 413 745 10 252 273 11 822 576 Cont valutar (243) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Alte mijloace băneşti (244, 245, 246) 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Total s. 2.4 (rd.400+rd.410+rd.420+rd.430) 144 693 305 735 22 578 2 153 283 4 577 620 6 556 248 8 413 745 10 252 273 11 822 576 Alte active curente (251, 252) 44 433 33 978 169 233 177 695 186 579 195 908 205 704 215 989 226 788

TOTAL capitolul 2 (rd.250+rd.350+rd.390+rd.440+ rd.450) 4 783 012 11 358 650 11 500 427 15 304 264 19 603 940 23 620 447 27 618 234 31 685 906 35 422 442 TOTAL GENERAL – ACTIV (rd.180+rd.460) 15 630 792 25 457 321 28 529 038 35 671 249 43 506 220 51 038 088 58 259 470 64 962 827 70 469 621 CAPITAL PROPRIU Capital statutar şi suplimentar

Capital statutar (311) 41 747 41 747 41 747 41 747 41 747 41 747 41 747 41 747 41 747 Capital suplimentar (312) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Capital nevărsat (313) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Capital retras (314) 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Total s. 3.1 (rd.480+rd.490–rd.500–rd.510) 41 747 41 747 41 747 41 747 41 747 41 747 41 747 41 747 41 747 Rezerve

Rezerve stabilite de legislaţie (321) 2 087 2 087 2 087 2 087 2 087 2 087 2 087 2 087 2 087 Rezerve prevăzute de statut (322) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Alte rezerve (323) 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Total s. 3.2 (rd.530+rd.540+rd.550) 2 087 2 087 2 087 2 087 2 087 2 087 2 087 2 087 2 087 Profit nerepartizat (pierdere neacoperită)

Corectarea rezultatelor perioadelor precedente (331) 0 0 0 0 0 0 0 0 0

183

Profitul nerepartizat (pierderea neacoperită) al anilor precedenţi (332) 1 786 857 3 036 626 4 050 976 4 989 657 6 274 092 7 898 663 9 873 302 12 217 954 14 933 035 Profitul net (pierderea) al perioadei de gestiune (333) 1 341 760 1 283 975 938 681 1 284 435 1 624 572 1 974 638 2 344 652 2 715 081 3 061 832 Profitul utilizat al anului de gestiune (334) 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Total s. 3.3 (±rd.570±rd.580+rd.590–rd.600) 3 128 617 4 320 601 4 989 657 6 274 092 7 898 663 9 873 302 12 217 954 14 933 035 17 994 867 Capital secundar

Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung (341) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Subvenţii (342) 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Total s. 3.4 (±rd.620+rd.630) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 TOTAL capitolul 3 (rd.520+rd.560±rd.610±rd.640) 3 172 451 4 364 435 5 033 491 6 317 926 7 942 497 9 917 136 12 261 788 14 976 869 18 038 701 DATORII PE TERMEN LUNG Datorii financiare pe termen lung

Credite bancare pe termen lung (411, 412) 2 039 615 6 107 729 9 038 658 11 298 323 13 693 567 16 076 248 18 262 617 20 052 354 21 255 495 Împrumuturi pe termen lung (413) 1 502 452 3 047 580 699 725 874 879 759 1 032 837 1 173 303 1 288 287 1 365 584 Alte datorii financiare pe termen lung (414) 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Total s. 4.1 (rd.660+rd.670+rd.680) 3 542 067 6 110 776 9 619 357 12 024 196 14 573 326 17 109 085 19 435 920 21 340 640 22 621 079 Datorii pe termen lung calculate

Datorii de arendă pe termen lung (421) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Venituri anticipate pe termen lung (422) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Finanţări şi încasări cu destinaţie specială (423) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Avansuri primite (424) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Datorii amânate privind impozitul pe venit (425) 477 799 0 0 0 0 0 0 0 0 Alte datorii pe termen lung calculate (426) 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Total s. 4.2 (rd.700+rd.710+rd.720+rd.730+rd.740+rd.750) 477 799 0 0 0 0 0 0 0 0 Total capitolul 4 (rd.690+rd.760) 4 019 866 6 110 776 9 619 357 12 024 196 14 573 326 17 109 085 19 435 920 21 340 640 22 621 079 DATORII PE TERMEN SCURT Datorii financiare pe termen scurt

Credite bancare pe termen scurt (511, 512) 1 092 980 1 804 646 5 363 697 6 704 621 8 126 001 9 296 145 10 281 536 11 083 496 11 526 836 Împrumuturi pe termen scurt (513) 664 860 5 614 188 3 310 565 4 138 206 5 015 506 5 737 739 6 345 939 6 840 922 7 114 559 Cota curentă a datoriilor pe termen lung (514) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Alte datorii financiare pe termen scurt (515,516) 6 154 352 7 476 435 5 022 663 6 278 329 7 609 334 8 705 079 9 627 817 10 378 787 10 793 938

Total s. 5.1 (rd.780+rd.790+rd.800+rd.810) 7 912 192 14 895 269 13 696 925 17 121 156 20 750 841 23 738 963 26 255 293 28 303 205 29 435 334 Datorii comerciale pe termen scurt

Datorii privind facturile comerciale (521) 988 963 78 534 59 202 76 963 97 486 120 233 144 279 168 326 190 769 Datorii faţă de părţile legate (522) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Avansuri primite (523) 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Total s. 5.2 (rd.830+rd.840+rd.850) 988 963 78 534 59 202 76 963 97 486 120 233 144 279 168 326 190 769 Datorii pe termen scurt calculate

Datorii privind retribuirea muncii (531) 0 0 209 219 230 242 254 267 280 Datorii faţă de personal privind alte operaţii (532) 0 0 0 0 0 0 0 0 0

184

Datorii privind asigurările (533) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Datorii privind decontările cu bugetul (534) 14 823 3 733 43 277 51 932 60 588 68 666 75 533 84 345 91 374 Datorii preliminare (535) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Datorii privind plăţile extrabugetare (536) 0 30 969 30 979 30 979 30 979 30 979 30 979 30 979 30 979 Datorii faţă de fondatori şi alţi participanţi (537) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Rezerve pentru cheltuieli şi plăţi preliminare (538) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Alte datorii pe termen scurt (539) 296 4 574 45 598 47 878 50 272 52 785 55 425 58 196 61 106

Total s. 5.3 (rd.870+rd.880+rd.890+rd.900+rd.910+rd.920+rd.930+ rd.940+rd.950) 15 119 8 307 120 063 131 009 142 069 152 673 162 190 173 787 183 738 TOTAL capitolul 5 (rd.820+rd.860+rd.960) 8 916 274 14 982 110 13 876 190 17 329 128 20 990 396 24 011 868 26 561 762 28 645 318 29 809 841 TOTAL GENERAL – PASIV (rd.650+rd.770+rd.970) 15 630 792 25 457 321 28 529 038 35 671 249 43 506 220 51 038 088 58 259 470 64 962 827 70 469 621

Raportul planificat privind rezultatele financiare RTK Leasing Tabelul 3.4.15.

Istoric Planificat 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Vînzări nete 2 324 170 2 406 496 4 324 202 5 621 463 7 120 519 8 781 974 10 538 369 12 294 763 13 934 065 Costul vînzărilor 730 262 926 020 1 325 472 1 695 006 2 111 405 2 604 067 3 124 880 3 645 693 4 131 786 Profit brut (pierdere globală) 1 593 908 1 480 476 2 998 730 3 926 456 5 009 114 6 177 907 7 413 489 8 649 070 9 802 279 Alte venituri operaţionale 6 465 431 4 886 691 2 225 565 2 893 235 3 664 764 4 519 875 5 423 850 6 327 825 7 171 535 Cheltuieli comerciale 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Cheltuieli generale şi administrative 6 342 610 4 606 878 4 219 867 5 485 827 6 948 714 8 570 081 10 284 097 11 998 113 13 597 862 Alte cheltuieli operaţionale 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Rezultatul din activitatea operaţională: profit (pierdere) 1 716 729 1 760 289 1 004 428 1 333 864 1 725 163 2 127 701 2 553 242 2 978 782 3 375 953 Rezultatul din activitatea de investiţii: profit (pierdere) 3 476 -114 164 168 796 177 236 186 098 195 402 205 173 215 431 226 203 Rezultatul din activitatea financiară: profit (pierdere) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Rezultatul din activitatea economico-financiară: profit (pierdere) 1 720 205 1 646 125 1 173 224 1 511 100 1 911 261 2 323 104 2 758 414 3 194 213 3 602 156 Rezultatul excepţional: profit (pierdere) 0 0 127 0 0 0 0 0 0 Profit (pierdere) pînă la impozitare 1 720 205 1 646 125 1 173 351 1 511 100 1 911 261 2 323 104 2 758 414 3 194 213 3 602 156 Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit 378 445 362 147 234 670 226 665 286 689 348 466 413 762 479 132 540 323 Profit net (pierdere netă) 1 341 760 1 283 978 938 681 1 284 435 1 624 572 1 974 638 2 344 652 2 715 081 3 061 832

185

Raportul planificat privind fluxul de mijloace băneşti (metoda indirectă) RTK Leasing Tabelul 3.4.16.

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Activitatea operaţională

Rezultatul din activitatea operaţională 1 760 289 1 004 428 1 333 864 1 725 163 2 127 701 2 553 242 2 978 782 3 375 953

Cheltuieli (economii privind impozitul pe venit) 362 147 234 670 226 665 286 689 348 466 413 762 479 132 540 323

Rezultatul net din activitatea operaţională 1 398 142 769 758 1 107 199 1 438 474 1 779 236 2 139 480 2 499 650 2 835 630

Amortizarea activelor nemateriale 2 480 2 560 2 560 2 560 2 560 2 560 2 560 2 560

Uzura activelor materiale pe termen lung 2 040 2 010 3 178 3 814 4 386 4 824 5 066 5 319

Modificarea stocurilor -514 87 -334 -385 -427 -452 -452 -422

Modificarea creanţelor -4 576 884 2 191 843 -1 664 337 -1 866 069 -2 028 122 -2 130 043 -2 218 407 -2 155 012

Modificarea investiţiilor financiare TS -1 847 653 -2 481 609 0 0 0 0 0 0

Modificarea altor active curente 10 455 -135 255 -8 462 -8 885 -9 329 -9 795 -10 285 -10 799

Modificarea datoriilor comerciale -910 429 -19 332 10 946 11 060 10 603 9 518 11 596 9 952

Modificarea datoriilor calculate pe termen scurt -6 812 111 756 17 761 20 523 22 747 24 047 24 047 22 443

Fluxul net din activitatea operaţională -5 929 175 441 818 -531 489 -398 907 -218 347 40 138 313 774 709 670 Activitatea de investiţii

Modificarea activelor nemateriale pe termen lung -7 020 0 0 0 0 0 0 0

Modificarea activelor materiale pe termen lung 420 697 -1 069 998 -517 143 -545 080 -541 438 -495 706 -404 248 -272 938

Modificarea activelor financiare pe termen lung -3 664 888 -1 864 512 -2 826 969 -2 996 587 -2 980 869 -2 735 273 -2 239 062 -1 505 198

Modificarea altor active pe termen lung 0 0 0 0 0 0 0 0

Alte încasări din activitatea de investiţii -114 164 168 796 177 236 186 098 195 402 205 173 215 431 226 203

Fluxul net din activitatea de investiţii -3 365 375 -2 765 714 -3 166 876 -3 355 570 -3 326 905 -3 025 807 -2 427 879 -1 551 934 Activitatea financiară

Modificarea capitalului statutar si suplimentar şi secundar 0 0 0 0 0 0 0 0

Modificarea datoriilor financiare pe termen lung 2 950 314 3 239 083 2 404 839 2 549 130 2 535 759 2 326 835 1 904 720 1 280 438

Modificarea datoriilor financiare pe termen scurt 6 983 077 -1 198 344 3 424 231 3 629 685 2 988 121 2 516 330 2 047 913 1 132 128

Modificarea datoriilor calculate pe termen lung -477 799 0 0 0 0 0 0 0

Alte încasări din activitatea financiară 0 0 0 0 0 0 0 0

Fluxul net din activitatea financiară 9 455 592 2 040 739 5 829 071 6 178 815 5 523 880 4 843 166 3 952 633 2 412 567

Fluxul net din activitatea economico-financiară 161 042 -283 157 2 130 705 2 424 337 1 978 628 1 857 497 1 838 528 1 570 303

Mijloace băneşti la începutul perioadei 144 693 305 735 22 578 2 153 283 4 577 620 6 556 248 8 413 745 10 252 273

Mijloace băneşti la sfîrşitul perioadei 305 735 22 578 2 153 283 4 577 620 6 556 248 8 413 745 10 252 273 11 822 576

verificare 0 0 0 0 0 0 0 -0

186

ADNOTARE

la teza pentru conferirea titlului de doctor în ştiinţe economice

„Leasingul financiar - formă de investire

în dezvoltarea Republicii Moldova”

Republica Moldova, stat decis să-şi consolideze locul printre naţiunile democratice ale

lumii, tinde spre o economie de piaţă modernă şi eficientă, imperativele fiind dezvoltarea

comerţului şi atragerea investiţiilor. Din teoria şi experienţa internaţională, se cunoaşte că

funcţionarea normală a economiei de piaţă este condiţionată de promovarea unor politici

economice eficiente şi aplicarea legislaţiei adecvate.

În teză, sunt dezvoltate conceptele fundamentale referitoare la leasing, criteriile de

clasificare, aspectele practice şi aspectele teoretice privind operaţiunile de leasing, în contextul

practicii mondiale şi naţionale, sunt evidenţiate şi formulate principalele probleme ce ţin de

domeniul serviciilor de leasing.

În lucrare, au fost examinate detaliat conţinutul leasingului, avantajele şi dezavantajele

leasingului ca sursă de finanţare şi de investire. Se prezintă o descriere a mediului investiţional

şi leasingului ca metodă de finanţare şi investire, factorii de risc, implicaţiile fiscalităţii,

abordează metodologia analizei financiare a activităţii întreprinderilor de leasing în Republica

Moldova, şi importanţa leasingului în finanţarea activităţii investiţionale.

În cadrul cercetării, se analizează metoda de evaluare a deciziilor financiare ţinând cont

de metoda de finanţare a proiectului şi, în particular, propunerea metodei de considerare a

costului leasingului în costul capitalului întreprinderii şi prezentarea modelului de previziune

financiară, precum şi direcţiile de dezvoltare a companiilor de leasing în plan naţional.

Rezultatele cercetărilor efectuate au un caracter metodologic şi aplicativ şi pot fi utilizate

de către întreprinderile de leasing în analiza şi previziunea activităţii economico-financiare,

respectiv, a entităţilor ce beneficiază de serviciile de leasing, cât şi prezintă un suport bibliografic

în procesul didactic din instituţiile de învăţământ superior.

187

АННОТАЦИЯ

диссертации на соискание учёной степени доктора экономики на тему:

«Финансовый лизинг - форма инвестирования в развитие Республики Молдова»

Республика Молдова - государство, решившее занять достойное место среди

демократических наций всего мира - стремится к современной и эффективной рыночной

экономике, приоритетами которой является развитие торговли и привлечение инвестиций.

Из международной теории и практики известно, что нормальное функционирование

рыночной экономики обусловлено проведением эффективной экономической политики и

применение адекватного законодательства.

В диссертации изучены фундаментальные концепции понятия лизинг, критерии

классификации, теоретические и практические аспекты операций лизинга в контексте

национальной и мировой практики, выделены и сформулированы основные проблемы,

касающиеся области лизинговых услуг.

В работе детально рассмотрены сущность лизинга, преимущества и недостатки

лизинга как источника финансирования. Здесь представлены описание инвестиционной

среды и лизинга как метода финансирования и инвестирования, факторы риска, влияние,

воздействие налогообложения, описаны методология финансового анализа деятельности

лизинговых предприятий в Республики Молдова и значение лизинга для финансирования

инвестиционной деятельности.

В рамках исследования анализируются метод оценки финансовых решений с

учетом метода финансирования проекта и, в частности, предложение метода учета

стоимости лизинга в стоимости капитала предприятия и представление модели

финансового прогнозирования, а также направления развития лизинговых компаний на

национальном уровне.

Результаты проведенных исследований носят методологический и прикладной

характер и могут быть использованы лизинговыми предприятиями в анализе и

прогнозировании финансово-хозяйственной деятельности, соответственно,

экономических агентов, которые пользуются услугами, а также служат

библиографической поддержкой в процессе обучения в учреждениях высшего

образования.

188

ADNOTATION

for the dissertation in view of awarding PhD degree in economics with the

topic “Financial leasing – form of investment for development of the Republic

of Moldova”

The Republic of Moldova, the state decided to consolidate for itself the place among

democratic nations of the world, leads towards the modern and efficient market economy, the

imperatives being the trade development and investments attraction. Starting from international

theory and experience, it is known that the normal functioning of market economy is conditioned

by the promotion of some efficient economic policies and application of adequate legislation.

In this dissertation, there are developed the fundamental concepts regarding leasing,

criterions of its classification, practical and theoretical aspects of leasing transactions in the

context of national and worldwide practices. There are also made evident and formulated the

principal problems concerning the leasing services domain.

In the same time, there’re minutely examined the content of leasing, the advantages and

disadvantages of leasing as a source of financing and investment. There’re presented the

description of investment environment and leasing as a method of financing and investment, the

risk factors, the implications of fiscality, tackled the methodology of financial analysis of the

leasing enterprises activity in the republic of Moldova, and the importance of leasing in

financing investment activity.

In the framework of research, there are analyzed the method of financial decisions

evaluation taking into account the method of project financing and, in particular, the proposal of

the method of consideration of leasing cost in enterprise’s capital cost, and the presentation of

financial forecasting model, as well as the directions of leasing companies development on

national level.

The results of made research have a methodological and applied character and can be used

by the leasing enterprises in the analysis and forecasting of economic and financial activity,

respectively, of entities that benefit of leasing services, as well as present a bibliographical

support in the teaching process at high education institutions.

189

LISTA ABREVIERILOR

UNIDROIT Institutul internaţional de uniformizare a dreptului privat

BNM Banca Naţională a Moldovei

FMI (IMF) Fondul Monetar Internaţional

MO Monitorul Oficial

PIB Produsul Intern Brut

SNC Standardele Naţionale de Contabilitate

IAS Standardele Internaţionale de Contabilitate

UE Uniunea Europeană

ELA Asociaţia Americană a Leasingului de Echipamente

RDE - Rata dobânzii echivalente la credit

MM Modigliani şi Miller

CF Cash Flow

NBI Naţional Business Institute

NBER National Buraux of Economic Research

190

CUVINTE CHEIE

Cuvinte-cheie Key words Ключевые слова

Arendă finanţată

Financial rent

Финансовая аренда

Leasing Leasing Лизинг

Locaţiune financiară Financial lease Финансовая аренда

Leasing financiar Financing lease Финансовый лизинг

Leasing operaţional Operating lease Операционный лизинг

Leasing internaţional International leasing Международный лизинг

Rată de leasing Leasing rate Лизинговая ставка

Dobânda Interest rate Процент

Locatar Leaseholder Лизингодатель

Locator Renter Лизингополучатель

Contract de leasing Leasing agreement Договор лизинга

Flux de mijloace băneşti Cash flow Dенежный поток

Fluxuri de numerar actualizate Discounted cash flows Дисконтированные денежные потоки

Comision Commission, fee Комиссион