MOLDCOOPUNIVERSITATEA COOPERATIST-COMERCIALĂ DIN

MOLDOVA

Catedra Finanţe şi BănciSe admite pentru susţinereŞef catedră Fuior E., doct. conf.____________________“___”_________2003

TEZĂ DE LICENŢĂ

La tema: SPECIFICUL DEZVOLTĂRII MANAGEMENTULUI

BANCAR AUTOHTON ÎN CONDIŢIILE TRECERII LA

ECONOMIA DE PIAŢĂ

(în baza B.C. “Moldova - Agroindbank” S.A. )

Efectuată de studentul Goncear V.Facultăţii “Contabilitate şi informatica economică”specialităţii “ Bănci şi burse de valori” _________gr. 3 BBV- 51 /semnătura/

Conducător ştiinţificFuior E. doct. conf. _________ /N.P.,titlul ştiinţific/ /semnătura/

Consultant ştiinţific____________________ _________ /N.P.,titlul ştiinţific/ /semnătura/

Chişinău 2003

Sumar

Introducere…………………………………………………..…………… 3

Partea teoretică

Capitolul I. Esenţa şi tendinţele de bază în dezvoltarea

managementului bancar………………………….……………..5

1.1. Apariţia şi dezvoltarea sistemei financiar-bancar..…………………...5

1.2. Esenţa şi etapele de bază în dezvoltarea managementului

bancar. …………………………..……………………………………...16

Partea de cercetare

Capitolul II. Analiza activităţii şi economico – financiară a B.C.

“Moldova Agroindbank” S.A. în condiţiile trecerii la

economia de piaţă……………………………………………….....32

2.1. Particularităţile şi specificul activităţii B.C. “Moldova –

Agroindbank” S.A…………………………………..………………………....32

2.2. Analiza economico - financiară a B.C. “Moldova –

Agroindbank” S.A…………………………………………………………......37

Capitolul III. Perspectiva dezvoltării managementului bancar –

implementarea a multitudinii serviciilor în practica

bancară autohtonă……….…………………………………….....49

3.1. Direcţionarea dezvoltării serviciilor bancare……….……………….......49

3.2. Importanţa investiţiilor şi valorilor mobiliare în dezvoltarea

managementului bancar….………………………………………………….....70

Concluzii şi recomandări…...……………………………………………….....79

Bibliagrafie………………….……………………………………………….....83

Anexe

2

Introducere

Constituirea economiei de piaţă este un proces nou, de o complexitate

deosebită, ce necesită multiple mutaţii economice, sociale şi politice.

Operaţionalizarea acestora este condiţionată decesiv de conţinutul şi calitatea

managementului, atât la nivel de agenţi economici etatici, particulari sau mixti

– cît şi la nivel naţional.

Una din reuşitele reforfelor economice din Moldova este crearea unui

sistem bancare ce ce include în sine două nivele: Banca Naţională a Moldovei

şi băncile comerciale. Cele din urmă sunt chemate să efectueze pe baza

contractuală deservirea de casă, decontări şi creditare, precum şi oferirea altor

servicii bancare pentru persoanele fizice şi juridice.

De la începutul anilor 90 al secolului trecut a avul loc o creştere

........numărului băncilor comerciale. La data 01.01.2003. în Republica

Moldova a activat 21 de bănci comerciale

Însă sistemul bancar în Moldova nu corespunde nivelului mondial,dat

fiind faptului că: numărul filialelor, în afară Chişinăului este mic, gama

serviciilor prestate este neîndestulătoare, la un nivel insuficient este susţinut

businesul mic şi mijlociu (mai cu seamă în domeniul producerii). Totodată, nu

este formată piaţa valorilor mobiliare, nu corespunde standardelor mondiale

procedura de evaluare a riscurilor de creditare, procesul de automatizare a

operaţiunilor bancare. Structura organizatorică a băncilor, calitatea serviciilor

oferite, sistemul de planificare strategică şi modul de primire a deciziilor şi

raporturile cu clientelă lasă de dorit.

Toate acestea au condiţionat actualitatea cercetării problemelor

dezvoltării managementului bancar la etapa actuală.

Scopul cercetării – fundamentarea principalelor direcţii de dezvoltare a

industriei bancare în Republica Moldova şi managementului bancar în

3

condiţiile de tranziţie la economia de piaţă.

Acest scop este concretizat de următoarele probleme:

- argumentarea direcţiilor principale de dezvoltare a sistemei financiar-

bancare mondiale (diversitatea, concentrarea, restructurarea şi gradul de

bancarizare) şi creării industriei bancare în Moldova;

- determinarea esenţei, particularităţilor şi principalelor etape de dezvoltare a

managementului bancar şi amplasării lui în sistemul general al

managementului;

- stabilirea particularităţilor şi specificul activităţii şi analiza economico –

financiară (lichiditatea, rentabilitatea, capital normativ total, suficienţa

capitalului ponderat la risc) a B.C. “Moldova - Agroindbank” S.A. în

condiţiile trecerii la economia de piaţă ;

- argumentarea necesităţii şi căilor de extindere a sortimentului serviciilor

bancare în calitate de scop strategic a dezvoltării managementului bancar;

- determinarea importanţei investiţiilor şi valorilor mobiliare în dezvoltarea

managementului bancar autohton;

Ca baza metodologică a servit practica mondială în domeniul

managementului bancar (Ph. Kotler, F. Joseph, I.P. Peter, E.D. Dolan) şi altor

autori naţionali (Victor Burac, C. Bulhac, O. Stratulat, A. Tighinean ), precum

şi ale economiştelor Moldovei, Rusiei şi altor ţări.

Tema de conducere – specificul dezvoltării managementului bancar

autohton în condiţiile trecerii la economia de piaţă..

Ca obiect de studiu au servit dezvoltarea şi activitatea BC “Moldova -

Agroindbank” SA şi alte instituţii bancare din Republica Moldova.

Cuvinte – cheie: bancă comercială, management bancar, serviciile bancare,

valorile mobiliare, lichiditate, gradul de bancarizare, mecanisme financiare, politica

de creditare.

4

I. Esenţa şi tendinţele de bază în dezvoltarea

managementului bancar.

I.1 Apariţia şi dezvoltarea sistemei

financiar – bancare.

SISTEMUL bancar şi cel bursier sunt cei doi pilonii principali pe care se

sprijină orice economie dezvoltată, constituind verigi de legătură dintre diferite

subsisteme ale pieţei, îşi pun amprenta atât asupra vieţii economice cât şi asupra celei

sociale şi politice din fiecare ţară.

Unul dintre cei mai importanţi factori ce stau la baza creării şi dezvoltării

sistemului bancar se referă diviziunea muncii. Dar ţind faptului globalizarea comerţului

este însoţită de dezvoltarea şi internaţionalizarea instituţiilor bancare, în timp ce

emisiunea monetară ia forma monopolului de stat, băncile îşi asumă o serie de

responsabilităţi şi îşi desfăşoară activitatea în forme specifice, conform

reglementărilor legale din fiecare ţară.

Banca, în accepţiunea sa modernă, reprezintă o instituţie ce generează relaţii de

piaţă. Ea contribuie în mod direct, prin creditele pe care le acordă, la buna funcţionare a

agenţilor economici, fie ei producători sau comercianţi de bunuri materiale sau servicii.

Evoluţia sistemului bancar din cadrul diferitelor ţări este strâns legată de

coordonatele istorice şi de contextul social şi cultural al economiei respective.

Pornind de la aceste realităţi, s-au conturat o serie de funcţii şi un anumit mod de

organizare a activităţii în domeniu.

În prezent există câteva dintre sistemele bancare reprezentative, existente în ţări

cu economie dezvoltată şi unele coordonate ale evoluţiei lor.

Conform definiţiei lui Kiriţescu, sistemul bancar constituie un ansamblu coerent al

diferitelor categorii de bănci, care funcţionează într-o ţară, râspunzînd cerinţelor unui

anumit mod de producţie şi unei anumite etape de dezvoltare socio-economică. După

5

structura ierarhică a sistemelor bancare naţionale, acestea pot fi bi- sau polinivelare. în toate

cazurile însă, în vîrful „piramidei" se află banca centrală a statului (în RM - Banca

Naţională a Moldovei), ce realizează politicile monetară, valutară şi de credit ale statului în

cauză, în aparatele bancare bi-nivelare, al doilea sistem este alcătuit din reţeaua băncilor

comerciale.

În unele state există aparate bancare cu mai mult decît două niveluri (spre

exemplu:. în fosta U.R.S.S. după reforma bancară din 1987 aparatul bancar era constituit

din trei niveluri: banca de stat a U.R.S.S., băncile de stat ramurale, băncile comerciale şi

cooperatiste).

În principalele ţări dezvoltate, sistemele bancare sunt eterogene, respectiv

cuprind o diversă tipologie de bănci, dar manifestă tendinţa de uniformizare în

contextul procesului de globalizare financiară. Din punct de vedere al organizării

activităţii bancare şi al gradului de specializare este posibilă stabilirea unei distincţii

între două tipuri de sisteme bancare:

1) sisteme bancare ale Europei continentale(Franţa, Germania, Elveţia), puţin

specializate şi care funcţionează după modelul băncii universale, conform acest

principiu activează şi băncile în Moldova;

2) modelul american, aplicat şi în Japonia, bazat pe principiul unei specializări stricte

a instituţiilor bancare.

O bancă universală poate fi prezentată ca o instituţie care aferă o gamă largă şi

completă de servicii financiare: acordă credite, colectează depozite, gestionează

mijloacele de plată, realizează plasamente în titluri şi participaţii la capitalul

întreprinderilor. Modelul băncii universale s-a impus în a doua jumătate a secolului al

XIX-lea, perioadă în care bancherii au angajat băncile în activităţi diverse şi în

special în operaţiuni internaţionale. Datorită integrării financiare avansate, principiul

băncii universale s-a răspîndit cu uşurinţă, Germania putînd fi citată pentru

dezvoltarea celui mai complet şi dezvoltat model de bancă universală. În Franţa, cele

mai vechi instituţii bancare, precum Credit Lyonnais, Banque Nationale de Paris şi

6

Societe Generale au fost înfiinţate şi organizate după acest model.

În SUA principiile băncii universale s-au aplicat pînă la reformele bancare ce

au urmat crizei din anii 30. Prin cadrul legislativ introdus în 1933 (Glass-Stegal Act)

s-a produs o separare funcţională şi geografică a activităţii bancare, iar băncile

comerciale (de depozit) şi-au delimitat activitatea faţă de băncile de afaceri (de

investiţii). Mai recent, în 1993, prin Banking Act, băncilor americane li se interzise

implantarea simultană de sucursale în celelalte state federale.

Specializarea băncilor impuse prin reglementări a antrenat o importantă

fragmentară a sistemului bancar american, caracterizat printr-un număr foarte mare

al instituţiilor şi organismelor de credit (24000 în anul 1995, de 40 de ori mai mult

decît nivelul înregistrat într-o ţară europeană). În acelaşi an, în Germania funcţionau

3500 de instituţii, iar în Franţa 600. Referitor la acest aspect, ca tendinţă ganarală se

manifestă diminuarea numărului de organisme bancare şi de credit. Ca urmare a

crizelor bancare, din anii 90, şi respectiv a falimentelor bancare, numărul instituţiilor

bancare s-a diminuat cu 43% în Franţa, 35% în Germania, 81% în Suedia şi 34% în

SUA.

Se poate aprecia că, în prezent, are loc un proces de flexibilizare a legislaţiei,

întîlnit în sistemele bancare specializate, începînd cu Marea Britanie (în anul 1986) şi

ulterior cu SUA ceea ce favorizează procesul de creare a unor mari bănci universale,

ca urmare a operaţiunilor de fuziune şi absorbţie. În Europa, prin Directivele bancare,

li se acordă băncilor posibilitate de a avea un cîmp larg de activitate, mergînd de la

autorizarea operaţiunilor pe piaţa de capital, precum în cazul Franţei, Italiei, Spaniei,

Portugaliei, Greciei, pînă la pătrunderea pe piaţa asigurărilor, în cazul Germaniei şi

Franţei.

Analiza comparativă cantitativă a sistemului bancar european cu cel american

evidenţiază următoarele aspecte: suma activelor bancare ale Franţei şi Germaniei

depăşesc o treime din activele băncilor americane; ponderea sistemelor bancare ale

celor 15 ţări membre ale Uniunii Europene reprezintă 40% din activele bancare

mondiale.

7

Analiza sistemelor bancare pe cele 4 tipuri de instituţii: bănci comerciale,

bănci mutuale, case de economii şi instituţii specializate, evedenţiază următoarele

aspecte (vezi Anexa Nr.1)

1) ponderea băncilor comerciale este importantă într-un număr mare de ţări: Marea

Britanie (61,4%), Franţa (58%), Japonia (47%), SUA (76%);

2) rolul caselor de economii este important în Germania (36%) şi Japonia (13%) unde

şi bănclice cooperatiste deţin un rol însemnat (15% în Germania, 20% în Japonia,

35,9% în Marea Britanie);

3) instituţiile specializate prezintă diferenţieri de la o ţară la alta, în sensul că băncile

ipotecare au o pondere sporită în Marea Britanie, Irlanda şi Germania, iar serviciile

financiare ale Poştei deţin o poziţie importantă în Franţa, Japonia şi Germania.[26,

p.143]

Sistemele bancare din ţările dezvoltate se caracterizează printr-o serie de

trăsături, dintre care reţin atenţie următoarele:

1. Diversitatea unui sistem bancar rezidă în existenţa unui număr sporit

de instituţii bancare şi de credit definite de legea bancară şi ale căror caracteristici pot

fi diferite. Într-un sistem bancar se regăsesc atît instituţii specializate într-un anume

tip de clientelă sau activităţi, cît şi bănci cu activitate universală. În funcţie de

dimensiunea băncilor, un sistem bancar poate cuprinde bănci de mică dimensiune

precum şi bănci de dimensiune internaţională. O varietate de situaţii se poate întîlni şi

în funcţie de natura furnizorilor de capital, în sensul că aceste poate fi de natură

publică sau privată, iar acţionarii pot fi rezidenţi sau nerezidenţi.

2. Concentrarea activităţii bancare reprezintă o caracteristică ce poate fi

cuantificată prin ponderea deţinută de principalele bănci în totalul sistemului bancar

şi prin diminuarea numărului de bănci în totalul acestora. Gradul de concentrare este

apreciat prin nivelul activităţii realizate de instituţii bancare şi de credit. Studiile

evedenţiază că un număr redus de bănci controlează, în mare parte, piaţa bancară.

Între gradul de concentrare a activităţi bancare şi numărul instituţiilor bancare se

manifestă o puternică legătură, astfel: pe măsură ce numărul băncilor se diminuează

8

gradul de concentrare bancară sporeşte (vezi Anexa Nr.2). Din lectura datelor rezultă

că cel mai accentuat grad al concentrării se manifestă în Suedia, unde primele 10

bănci deţin 93% din activitate, iar numărul băncilor a înregistrat o puternică

diminuare în perioada 1980 – 1998.

Un alt clasament care poate fi realizat utilizează drept criteriul fondurilor

propriu, în funcţie de care topul băncilor în ţările europene se prezintă în Anexa Nr.

3.

3. O altă caracteristică a unui sistem bancar şi al activităţii bancare dintr-o

economie îl constituie gradul de bancarizare. Aceasta furnizează informaţii

relevante cu privire la nivelul de dezvoltare al sistemului bancar, putînd fi calculaţi

indicatori precum numărul de conturi la vedere, numărul cardurilor bancare şi

numărul ghişeelor bancare. În principalele ţări dezvoltate situaţia acestor indicatori se

prezintă astfel:

Tabel Nr.1

Gradul de bancarizare, conturi la vedere şi carduri bancare pe locuitor.

Franţa Germania M.B. Belgia Spania SUA Japonia

Conturi la

vedere

1,1 0,98 2,1 1,1 1,9 1,2 1,3

Carduri bancare 0,41 0,47 0,45 0,67 0,83 0,8 0,52

Pentru a exprima gradul de bancarizare se determină şi numărul automatelor

bancare şi ghişeelor bancare la 1 ml. de locuitori. Astfel, se remarcă Spania cu 681

automate şi 916 ghişee bancare; germania cu 436 şi 831, Canada cu 595 şi 461; SUA

cu 467 şi 320. Importanţă prezintă şi raportul dintre număr angajaţilor bancari şi

numărul populaţiei totale din fiecare ţară. Astfel, Germania deţine 9259 salariaţi

bancari la 1 ml. de locuitori, Marea Britanie 10000, Franţa 7194, Spania 6369, iar

Italia 5714. Media europeană se situează la nivelul 7194 salariaţi la 1 ml de locuitori.

4. Operaţiunile de restructurare bancară constituie o altă caracteristică a

sistemelor bancare actual, în cadrul acestora fiind incluse fuziune şi absorbţiile,

9

operaţiunile transfrontaliere (cu străinătatea), preluările pachetului de control de către

băncile străine, şi operaţiunile încrucişate bănci-asigurări. Dintre fuziunile realizate în

ultimii ani, acestea sunt reflectate în Tabelul Nr. 2, reţin atenţie următoarele:

Tabel Nr.2

Principalele fuziuni bancare europene

Ţara Anul Băncile participante

Elveţia 1998 Union de Banques Suisses + Societe de Banque Suisse = United

Bank of Switzerland

Germania 1998 Bayerische Vereinsbank + HypoBank = Hypo Vereinsbank

Italia 1999 Credito Italiano + Unicredito = Unicredito Italiano

Franţa 1997 Credit National + Banque Francaise du Commerce Exterieur =

Groupe Natexis

Belgia 1998 Kreditbank + Cera = K.B.C.

Operaţiunile de fuziuni şi absorbţii au afectat toate categoriile de bănci, din

aproximativ toate ţările dezvoltate. Fuziunile bancare înregistrate în SUA în perioada

1980-1995 au implicat un număr de peste 6300 bănci, fiind evaluate la peste 1200

miliarde $. Cea mai importantă fuziune din istoria SUA s-a produs între banca

Citicorp şi societatea Travelers, ceea ce a dat naştere, în 1998, conglomeratului

Citigroup, care a reunit activităţi de finanţe, bănci şi asigurări.

În Japonia, procesul de restructurare a fost accelerat datorită amplificării crizei

sistemului financiar. Primul grup bancar mondial s-a constituit, în anul 1996, prin

fuziunile dintre Tokyo Bank şi Mitsubishi Bank. În acelaşi an banca Sumitono a

răscumpărat activele Daiwa Bank, din SUA ceea ce a condus la constituirea celui de-

al doilea grup japonez şi mondial.

Restructurarea bancare au reprezentat pentru bănci o modalitate de atingere a

unei dimensiuni optime, care să asigure: elimenarea costurilor suplimentare ca

urmare a organizării producţiei, amortizarea pe scară largă a investiţiilor în noile

tehnologii şi lărgirea gamei de produse oferite clientelei, pentru a rămîne competitive.

10

Sintetizînd problemele enunţate, se poate concluziona că în sistemele bancare

contemporane se produc o serie de modificări:

1. amplificarea forţei marilor bănci;

2. înlocuirea specializării băncilor cu universalizarea operaţiunilor lor;

3. diminuarea rolului statului în activitatea băncilor;

4. modernizarea tehnicilor şi informaticii bancare, realizată prin introducerea în

tehnica bancară;

5. accentuarea proceselor de restructurare bancară, prin operaţiuni de fuziuni şi

absorbţii;

6. apariţia unor grupuri financiare prin reunirea activităţilor bancare şi de asigurări;

7. diminuarea participării băncilor la operaţiunile intermediere financiară în favoarea

societăţilor financiare şi de asigurări.

Începuturile activităţii bancare în Moldova se situează în perioada de debut a

relaţiilor economice de tip capitalist.

Prima etapă a reformei bancare, începută în Moldova în 1988 prin crearea

reţelelor de bănci de stat specializate, a dat startul procesului formării şi structurizării

sistemului de creditare, formării nivelelor funcţionale nestatale a acestui sistem.[15,

p. 135]

A două etapă (1989 - 1990) coincide cu începutul formării nivelului doi al

sistemului de creditare. Prin aceasta se subînţelege reţeaua băncilor comerciale şi

specializate, activitatea cărora este reglementată şi controlată de Banca Naţională

(primul nivel al sistemului creditar). Anume în această perioadă, în condiţiile formării

sistemului bancar în două nivele pe principii noi, a apărut necesitatea studierii

practicii de conducere cu instituţiile bancare nestatale, acumulată de ţările

occidentale, adică a managementului bancar.

Una din primele deciziii, care a iniţiat formarea sistemului bancar naţional a

fost hătărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 339 din 21 septembrie 1990. În care

a fost declarat transmiterea activelor direcţiilor republicane ale băncilor republicane

de acelaşi profil. Următorul pas a fost efectuat în decembrie 1990 – prin hotărîrea

11

Guvernului Republicii Moldova nr. 481 “Cu privire la măsurile în vederea

reorganizării sistemului bancar în RSSM: Băncii Gospodăriei comunale, de locuinţă

şi dezvoltare socială din URSS, Băncii de economii din URSS în bănci comerciale pe

acţiuni”. Implementarea acestei hotărîri a început în mai 1991, cînd prin hotărîrii

Guvernului RSSM nr.241 au fost reorganizat în societăţi pe acţiuni fostele bănci

republicane ale Băncii agroindustriale în Banca Agroindustrială din Moldova şi

Băncii Gospodăriei comunale, de locuinţă şi dezvoltare socială în Banca socială din

Moldova. Procesul de reorganizare a sucursalelor republicane a continuat prin efectul

hotărîri nr.271 din 24.05.1992 “Cu privire la reorganizarea Băncii Industriale şi de

construcţii a URSS”. Odată cu adaptarea la 11-12 iunie 1991 a două legi

fundamentale pentru sector bancar – Legea cu privire la Banca Naţională a RSSM şi

Legea cu privire la bănci şi activitatea bancară. Sistemul bancar devine realitatea.

A trae etapă (1991 - 1993) constă în începutul formării nivelului trei al

sistemului creditar în Moldova: companiile de asigurare nestatale şi, mai tîrziu

fondurile de pensii. La aceasta etapă a început să se observe dificitul serviciilor

financiare de nivel înalt alături de mărirea concurenţei atît între bănci, cît şi între alte

instituţii financiare în cadrul sectorului serviciilor financiare tradiţionale, ce nu

necesită inovaţii financiare complicate şi calificare înaltă a personalului.

Anume în această perioadă a apărut necesitatea managementului bancar la

început ca un simplu ansamblu de instrumentări, iar mai tîrziu ca o strategie şi

filozofie de lucru a instituţiilor financiare. În aceasta perioada în Rusia, Romania şi

Moldova au început să se traducă şi să apare primile lucrări consacrate

managementului bancar.

În a patra etapă (începînd cu 1994) se formează nivelul patru a sistemului

creditar, ce leagă împreună instituţiile financiare nebancare mari şi mici, şi mai cu

seamă, instituţiile pieţei de valori nebursiere.

Cum a arătat practica activităţii băncilor comerciale, companiilor de asigurare şi

firmelor, specializate în lucrul cu hîrtiile de valoare, însăşi existenţa cărora a devenit

posibilă datorată reformei creditare, pe unile sectoare ale pieţei financiare, sa scutizat

12

concurenţa, stare rar întîlnită acum în economia Moldovei, şi ca rezultat a apărut

necesitatea studierei cerinţelor clientelei la crearea noilor servicii financiare.

Creşterea numărului instituţiilor financiare a dat naştere concurenţei, în primul

rînd concurenţei între instituţiile “vechi” reorganizate şi instituţiile “noi”, precum şi

între instituţiile financiare străine. Situaţia similară s-a creat şi în ţările CSI.

Domeniul de activitate al managementului bancar este piaţa financiară. În

literatura economică sovietică el este privit mai mult în legătură cu formarea,

repartizarea, utilizarea fondurilor băneşti, ce servesc ca suport material pentru

existenţa şi dirijarea cu activitatea statului. După părerea noastră este necesar de

accentuat dezvoltarea următoarelor direcţii de formare a pieţei financiare în Moldova.

[39, p 184]

1. Separarea finanţelor de stat de cele nestatale, unde finanţele de stat vor îndeplini

pe piaţa financiară funcţiile de corecţie, repartizare – reglare, stabilizarea

(reţinerea inflaţiei), organizatorice şi de drept.

2. Divizarea pieţei financiare în piaţa monetară (pentru termen scurt) şi piaţa de

valori (pentru termen lung).

3. Dezvoltarea pieţei titlurilor de creanţe (inclusiv obligaţiunile) şi proprietăţii

(acţiunile, etc), precum şi piaţa hîrtiilor de valoare primare (emisia şi repartiţia) şi

secundară (vînzarea).

4. Creşterea rolului activelor financiare cu o lichiditate înaltă (depunerile pe termen

şi la vedere, certificatelor de stat) şi banilor creditari (canbii, cecuri, cărţi de

credit), în comparaţie cu banii de hîrtie.

5. Dezvoltarea formelor noi de diviziune a muncii şi de cooperare între trei tipuri

diferite de intermediari financiari – depozitari (băncile comerciale, uniunile

creditare), de contract şi economii (companiile de asigurare, fondurile de pensii) şi

de investiţii (fondurile de investiţii, de trast, de inovaţii) pe baza mărirei

nomenclaturii.

Dezvoltarea sistemei financiar – bancar în Moldova în mare măsură

depinde de aşa factori, ca soluţionarea problemei neplăţilor, folosirea pe

13

larg a instrumentelor financiare aşa ca: fiucers, option, swop, dezvoltarea

pieţei “banilor scurţi”. Rămîne problema restituirii creditelor, creşterea ponderii

creditelor nerambursate la timp este cauzată în mare măsură de înrăutăţirea stării

financiare a împromutaţilor şi neachitarea la timp a cumpărătorilor pentru producţia

primită.[38, p.84]

La consolidarea stării financiare a băncilor trebuie realizarea principalelor

condiţii ale acordurilor bilaterale încheiate între Banca Naţională şi băncile la

începutul anului, care nu dispuneau de capitalul suficient pentru asigurarea nivelului

normativ de prudenţă, formarea capitalului normativ total, formarea parţială a

fondului de risc, întroducerea noilor restricţii referitor la creditele “mari”, creditele

acordate persoanelor afiliate. Au contrebuit la însănătoţirea sistemului bancar al

republicii, se micşorează volumul investiţiilor creditare în activităţile cu un grad înalt

de risc, totodată resursele eliberate se investesc în alte tipuri de activităţi financiare:

operaţiuni cu valori mobiliare, operaţiuni valutare, leasing financiar, investiţii în

capitalul altor întreprinderi.

Stabilizarea situaţiei băncilor începînd cu 01.07.1995 se efectuiază în baza

planurilor de recapitalizare elaborate de bănci în comun cu Banca Naţională a

Moldovei şi sub supravegherea acestuia. Începînd cu 01.07.1995, fiecărei bănci i se

atribuie balul respectiv conform sistemului de reiting CAMEL, ceea ce permite

efectuarea analizei comparative şi dinanicii de dezvoltare a fiecărei bănci. De

asemenea în urma reitingului apare posibilitatea determinării cauzelor neajunsurilor şi

elaborarea măsurilor de lichidare a acestora.

Formarea sistemului financiar – bancar poate fi efectuată numai în complex cu

funcţionarea metodelor şi pîrghiilor mecanismului financiar.

Mecanismul financiar prezintă un sistem de acţiuni a pîrghiilor financiare,

manifestate prin organizarea, planificarea şi stimularea utilizării resurselor financiare.

În structura mecanismului financiar sunt include cinci elemente interdependente:

metodele financiare, pîrghiile financiare, asigurarea juridică, normativă şi

informaţională, ceea ce este prezent în Anexa Nr. 4

14

1. Metoda financiară poate fi determinată ca metodă de influenţare a relaţiilor

financiare asupra procesului de gospodărire. Acestea acţionează în două direcţii:

pe de aparte conducerea, obţinerii resurselor financiare şi, de altă, pe calea

relaţiilor comerciale de piaţă, asociată cu compararea cheltuelilor şi rezultatelor,

cu stimularea materială şi responsabilitatea pentru utilizarea efectivă a resurselor

băneşti. Nu întîmplător, se asociază relaţiile de piaţă cu metodele financiare. Ceia

ce determină legarea funcţiilor filialelor în domeniul producerii şi circulaţiei cu

avantajele comerciale.

2. Pîrghia economică prezintă prin sine modul de acţionare a metodei financiare. La

categorie dată se referă beneficiul, venitul, relaţiile de amortizare, fondurile

economice cu destinaţie specială, sancţiunile financiare, mărimea procentelor

pentru creditele bancare, pentru depozite, investiţiile, dividendele, discontul,

cursul valutar, depunerile în fondul statutar etc.

3. Asigurarea juridică a funcţionării mecanismului financiar include actele

normative, hotărîrile, decretele şi alte documente ale organelor de conducere.

4. Asigurarea normativă a funcţionării mecanismului financiar include instrucţiunile,

normativele, normele, taxa tarifară, indicaţiile metodice etc.

5. Asigurarea informaţională a funcţionării mecanismului financiar constă în diferite

genuri şi forme de informaţie economică, comercială, financiară etc. La informaţia

financiară se referă ceea privind stabilitatea financiară şi solvabilitatea partenerilor

şi concurenţilor, preţurile, cursurile valutare, dividendele, procentele pe piaţa de

mărfuri, valori şi valutară etc. informaţia privind starea la bursă, privind

activitatea financiară şi comercială a oricărui agent economic ce merită atenţie.

Informaţia poate fi un gen de proprietate intelectuală (know - haw) şi să fie

întrodusă în calitate de cotă în fondul statutar al agentului economic. Posedarea

informaţiei sigure permite primirea mai rapidă a deciziilor comerciale şi

financiare.

15

I.2 Esenţa şi etapele de bază în dezvoltarea

managementului bancar.

În sens îngust managementul înseamnă capacitatea de a atinge scopurile dorite,

utilizînd munca, intelectul, motivaţia, şi comportarea altor persoane. Managementul

se defineşte ca funcţie, mod de activitate privind conducerea cu oameni în diferite

instituţii. Prin management se subînţelege un dome niu de cunoştinţe, ce permite

îndeplinirea acestei funcţii. Şi în sfîrşit managementul este o anumită cotegorie de

oameni, o pătură socială, ce efectuiază lucrul de conducere.34 p.14 - 15

Importanţa managementului în Occident a fost înţeleasă încă în anii 30. Încă

de pe atunci această activitate s-a transformat în profesie, domeniul de cunoştinţe a

devenit disciplină aparte, iar pătura socială – o putere obştească cu influenţă mare,

rolul crescînd al căreia a făcut să se vorbească despre o “revoluţie a managerilor”.

Primul impuls în mentalitatea de conducere, este asociat cu teoria lui F.Taylor.

“Teylorismul” se baza pe ideia că se poate conduce în mod “ştiinţific”, transplantînd

ideile ştiinţelor inginereşti la conducerea în nivelul inferior al producerii.

Următorul pas mare în dezvoltarea gîndirii conducerii în Occident constă în

lărgirea “principiilor conducerii”, formulate de A. Fayol în cadrul “ştiinţei

administrării”. Acest francez nu întîmplător este considerat de american “părintele

managementului”. După A.Fayol, procesul managementului constă din cinci funcţii:

planificarea (planning), organizarea (organizing), conducerea (commanding),

coordonarea (coordinating), controlul (controlling).

În literatura economică se folosesc termenii management: “financiar”,

“bancar”, “de investiţie” ca termeni reciproc substituibili. În componenţa lor în unele

cazuri se include, iar în altele nu, management cadrelor, de inovaţie, administrativ şi

alte genuri de management bancar.

Clasificarea managementului, care propune M. N. Mescon, după trei criterii de

bază: funcţional, de ramură şi structuralsunt reflectate în figura Nr.1

16

Figura Nr.1

Clasificarea tipurilor de management

Management

De ramură Fncţional Structural

industrial strategic nivel superior

agrar administrativ nivel mediu

construcţii de producere nivel inferior

transport de cadre

comerţ de piaţă

bancar de inovaţie

turistic de investiţii

servicii ecologic

etc. financiar

etc.

În legătură cu aceasta managementul bancar se defineşte ca un sistem de

dirijare cu activitatea de antreprenoriat a băncii şi a altor instituţii financiare (inclusiv

toate funcţiile de conducere), dar managementul financiar – ca sistem de dirijare cu

activitatea financiară a oricărui agent economic (bilanţul activelor şi pasivelor, plăţile

şi încasările, operaţii pepiaţa de valori şi piaţa valutară, relaţiile cu instituţiile

financiar-creditar etc).

Astfel, managementul bancar este din capul locului deosebit de managementul

altor activităţi datorită specificului şi funcţiilor băncilor, precum şi datorită

modalităţilor şi instrumentelor prin care acestea îşi realizează profiturile. Privită din

punct de vedere strict al obiectivelor manageriale, banca se deosebeşte de alte

categorii de entităţi dim domeniul non – bancar prin structura şi setul de instrumente

17

pe care conducerea le are la dispoziţie [24, p. 75].

Structura:

1) sistem organizatoric arborescent, cu o largă reţea teritorială (băncile merg acolo

unde sunt bani);

2) relativă autonomie a unităţilor teritoriale faţă de centru (în special în domeniul

resurselor);

3) sistem informaţional – contabil coerent determinat de autonomia reţelei faţă de

centru;

4) responsabilitate managerială şi abilităţi decizionale la nivel local.

Setul de instrumente:

1) delegarea de sarcini de la nivelul conducerii centrale la nivelul conducerii

unităţilor teritoriale;

2) instrumentarea unui sistem de evidenţă şi control centralizat;

3) plafonarea deciziilor privind plasamentele;

4) corelarea atribuţiilor organelor decizionale colective cu atribuţiile conducătorului;

5) autonomie administrativă a unităţilor

Se desprinde astfel un anumit specific al managementului bancar, specificitate

ce se reflectă, de asemenea, în particularităţile principiilor de conducere a unei bănci

şi a principalelelor comandamente ale ativităţii manageriale bancare. Astfel, se

consideră că funcţiile principale ale managementului după Nicolae Dănilă se

caracterizează în monografia Managementul Bancar din punct de vedere al activităţii

de management bancar astfel:

Tabel Nr.3

Funcţiile managementului bancar

Prognozare 1. Prognozarea evoluţiilor mediului economic intern (la nivel

local şi naţional) şi extern;

2. Prognozarea evoluţiilor fluxurilor financiare, a informatizării şi

tehnologiei comunicaţiilor.

Planificare 1. Elaborarea strategiei de dezvoltare pe termen mediu şi lung;

18

2. Planificarea implimentării de noi produse;

3. Bugetizarea şi proiectarea nivelurilor profitului.

Organizare 1. Adoptarea permanentă a structurii organizatorice la cerinţele de

evoluţie a băncii;

2. Flexibilitateaq reţelei teritoriale (deschideri, transformări sau

închideri de unităţi).

Coordonare 1. Delegarea de sarcini;

2. Centralizarea informaţiilor sintetice;

3. Organizarea în trepte a coordonării;

4. Monitorizarea directă la nivelul băncii.

Control 1. Controlul respectării normelor şi metodologiilor;

2. Controlul realizării sarcinilor de buget şi administrative;

3. Monitorizarea actului de control.

Managementul bancar ca domeniu apărut numai în condiţiile economiei de

piaţă dezvoltate. În condiţiile sistemului administrativ de comandă transferurile prin

virament a sumelor, în principiu convenţionale, de pe contul unei întreprinderi pe

contul alteia, nu crea băncii probleme deosebite. Trecînd la economia de piaţă, banca

nu se limitează la funcţiile înguste de cămătar – atragerea resurselor băneşti şi

eliberarea lor sub procente. Lărgind cadrul operaţiunilor bancare pînă la nivelul

acceptat în ţările dezvoltate. Băncile în Republica Moldova orientează activitatea sa

pe anumite direcţii de evoluţie [25, p.235]:

a). PRUDENT, prin concentrarea asupra atragerii de resurse şi efectuarea de

plasamente cu risc minim; implementarea de produse şi servicii deja testate pe piaţă;

dezvoltarea permanentă a metodologiilor şi a normelor interne;

b). MODERAT, printr – o adaptabilitate ridicată la variaţiilor curente ale pieţei

resurselor şi plasamentelor;

c). AGRESIV, prin atragerea de resurse la costuri mari şi efectuarea de plasamante în

19

special în credite; realizarea şi implimentarea de produse şi servicii noi;

monitorizarea permanentă a pieţei;

d). COMBINAT, în funcţie de evoluţie mediului economic şi de poziţia băncii.

Economia de piaţă este de neinchipuit fără managementul bancar, bazat pe

concurenţa reală pe piaţa financiară între instituţiile de creditare, înlocuirea finanţării

centralizate a întreprinderilor, ce duce la inflaţie, cu un mecanism de creditare de

piaţă a proiectelor şi bussines-planurilor concrete, orientate spre crearea unei mase de

mărfuri noi. Management bancar este menit nu numai de a credita o programă sau

alta, dar şi să urmărească utilizarea creditelor, mai cu seamă a celor privelegiate,

conform scopurilor declarate, şi rambursarea conform termenilor stabiliţi.

Politica monetar – creditară a Băncii Naţionale a Moldovei a influenţat

considerabil la managementul băncilor comerciale. Unul din principalele instrumente

de reglare este politica rezervelor obligatorii. În scopul unei reglamentări mai

eficiente a masei monetare şi ţinînd cont de faptul, că în Republica Moldova s-a

înregistrat o tendinţă de reducere a nivelului inflaţiei şi a diminuării creşterii

preţurilor de la 1 octombrie 1995 prin decizia Consiliului de Administraţie al Băncii

Naţionale normativul unic de rezervă obligatorie s-a micşorat şi s-a stabilit în

mărimea de 8% de la suma totală a mijloacelor atrase. În scopul mărirei lichidităţii

băncilor comerciale în 1995 a fost elaborat “Regulamentul cu privire la folosirea

facilităţii de lombard”.

Concomitent a fost elaborat un regulament nou “Cu privire la desfăşurarea

licitaţiilor de refinanţare”. Acest regulament reprezintă documentul de bază ce

reglementează mecanismul acordării de către Banca Naţională a Moldovei băncilor

comerciale a creditelor de refinanţare pe bază competitivă (prin licitaţie) şi prevede o

participare mai amplă a băncilor comerciale la licitaţii, reeşind din starea lor

financiară, iar procurarea resurselor de la BNM este posibilă numai în cazul gajului

suficient disponibil, cu respectarea normativelor economice stabilite şi neavînd

datorii expirate la BNM (credite, dobînzi, penalităţi).

Eficacitatea managementului bancar depinde de nivelul inflaţiei. Acumulările

20

băneşti, repartizate sub formă de depozite, se devalorizează în aceaşi măsură, în care

cresc preţurile, cea ce la o inflaţie mare (mai mult de 5% pe lună) exclude acumularea

normală a capitalului bănesc şi reproducţia lărgită. În acelaşi timp are loc devalvarea

propriului capital a băncilor comerciale, adică micşorarea relativă a posibilităţilor de

creditare a băncii, dacă numai nu se măreşte fondul statutar al băncii. Cererea de

credite creşte proporţional cu mărirea inflaţiei, iar fondul statutar al băncii poate fi

mărit sau prin capitalizarea venitului sau prin atragerea depunerilor noi. Numai o

inflaţie relativ mică – pînă la 20% pe an şi o cotă procentuală pozitivă, permite unei

bănci păstrarea coeficienţilor existenţi şi reţinerea poziţiilor în domeniul creditării de

bază capitalizării venitului.

Diagrama Nr.1

Rata anuală a inflaţiei

Preţurile de consum în anul 2001 au manifestat o tendinţă de încetinire a

micşorării, nivelul lunar al inflaţiei de 0,6% a fost de 9 ori mai mic de cît cel din

1993. Figura reprezintă rata anuală de creştere a preţurilor în 1992-2001. Pînă în

august 1993 cifrele reflectă evoluţia în zona de circulaţie a rublei, Moldova a fost

partea a ei.

Management serviciilor ca sistem de conducere constă din două subsisteme:

dirijat, sau obiectul de conducerii, şi gestionar, sau subiectul gestionării

21

Obiectul conducerii în managementul financiar este totalitatea condiţiilor

existenţei circulaţiei băneşti, rotaţiei capitalului, circulaţia resurselor financiare şi

relaţiile financiare între subiectile.

Subiectul conducerii este un grup special de oameni (direcţia financiară, ca aparat

de conducere, managerul financiar ca administrator), care prin intermediul diferitor

forme de influenţă asigură funcţionarea obiectului spre un scop bine determinat.

Orice hotărîre a managementului bancar include trei factori importanţi: bani,

timp, risc.

Teoria finanţelor cercetează problemele evaluării fluxurilor viitoare alternative de

numerar. Deoarece viitorul de obicei este nedeterminat, această problemă se

transformă în problema evaluării riscurilor fluxurilor băneşti în intermediul unui

interval al timp concret.

Managementul financiar trebuie să primească hotărîri de trei genuri:

1. Hotărîrea despre investire (I-investment decision). Aceasta este hotărîrea cît

anume a investi şi în care anume a investi şi în care anume active. Ea determină

mărimea şi structura activelor firmei.

2. Hotărîrea privind finanţarea (F-financing decision). Hotărîrea privind acea cum de

atras mijloacele necesare pentru investire.

3. Hotărîrea privind dividendele (D-dividend decision). Hotărîrea privind normele

plăţii dividendelor, adică relaţia dintre dividende pe acţiuni şi venit pe acţiuni.

Aceasta hotărîrea determină, se maximează oare valoarea firmei V. În simboluri

funcţia poate fi reprezintă în felul următor:

MAX V = f (I, F, D)

Se consideră, că rolul şi scopul activităţii managementului unei firme financiare

(spre exemplu a băncii) nu trebuie să difere de rolul şi scopul managerului financiar a

unei firme nefinanciare.

Dar, după cum se vede în figura 3 , sunt necesare unele corecţii. În primul rînd,

pentru a fi mai aproape de terminologia bancară hotărîrile I-, F-, D- trebue să fie

corespunzător renumite în:

22

Figura Nr. 2

Rolul managerului financiar în activitatea băncii.

Administrarea activelor (operaţiile cu activele financiare)

Administrarea pasivelor şi deciziile referitor la capital (operaţiile cu pasivele financiare)

Operaţiile 2 Managerul 1 Pieţile băneşti, de

firmei 3 financiar 5 4 depozit şi pieţile de capital

1. fluxul numerarului

2. numerarul investit

3. numerarul primit în urma operaţiilor

4. numerarul restituit investorilor

5. numerarul reciclat (venit nedistribuit)

În al 2-le rînd în punctul 1 se includ fluxurile de pe pieţele de depozite şi

numerar plus la fluxurile de pe pieţele de capital. În punctul 2-hotărîrile I bancare

(managementul activelor) mai mult ţin de operaţiile cu finanţele, ci nu cu activele

reale.

Managementul activelor şi pasivelor băncii sunt determinate de operaţiile cu

activele financiare. Descrierea hotărîrilor în punctele 3 şi 5 fără schimbări sunt

aplicabile unui manager financiar a unei firme nefinanciare. Descrierea hotărîrilor în

punctul 4 este extinsă din contul includerii numerarului (procentelor) plătit

depunătorilor.

Scopul managerului financiar bineînţeles este maximizarea valorii firmei.

Schema conceptuală a realizării principiilor maximizării valorii este prezentată în:

Figura Nr. 3

Realizarea principiului maximizării valorii

Preferinţeleproprietarilor

23

Deciziile şi directivele conducerii Scopul băncii Societate

Strategiile atingerii acestui scop

În mod teoretic scopul băncii trebue să fie – maximizarea capitalului propriu.

Scopurile se formează sub influenţa a trei puteri principale:

1. preferinţele proprietarilor

2. directivele şi hotărîrile conducerii

3. alegerea obşteşti

Alternativa maximizării capitalului ar fi maximizarea venitului, volumului

activităţii etc.

Acceptînd scop avem şase direcţii strategice posibile pentru obţinerea acestui

scop:26 p.83

1. Dirigarea cu “spred” sau “gap” (spred – diferenţa între preţuri, cursuri, rate; gap

– decalajul între termenele achitării activelor şi pasivelor).

2. Controlul cheltuielilol operaţionale

3. Dirijarea cu lichiditatea

4. Dirijarea cu impunerile

5. Dirijarea cu capital dirijarea cu activele extrabilanţieră.

6. Dirijarea cu capital

Fiecare din strategiile indicate influenţează direct, sau inderect la bilanţul băncii

şi riscul pierderilor ei potenţiale şi deci, influenţează fluxul de numerar, mărimea

fondurilor şi preţul lor de piaţă.

Pentru a urmări influenţa acestei scheme (cu şase direcţii strategice) asupra

activităţii reale a unei bănci, să examinăm cum se obţine venitul sumar de bilanţ al

băncii. Pentru aceasta să utilizăm forma tipică a dării de seamă a unei bănci privind

venitul şi cheltuielile. (vezi Tabel Nr. 4 )

Tabel Nr. 4

24

Forma tipică a dării de seamă privind venitul

şi cheltuelile băncii.

1. Venituri aferente dobînzilor A

2. Cheltuieli aferente dobînzilor B

3. Venitul net aferent dobînzilor C = A – B

4. Venitul aferent comisioanelor şi recompensilor

5. Cheltuieli aferente comisioanelor şi recompensilor

6. Venitul net aferent recompensilor şi comisioanelor D

7. Venitul curent fără dobîndă E

8. Cheltuieli fără dobîndă G

9. Venitul curent F=C+D+E

10. Venituri legate de operaţii în afară realizărilor H

11. Cheltuielili aferente operaţiilor în afară realizărilor I

12. Profitul înainte de impunere J=F-G+H-I

13. Impozitul pe venit IV

14. Venitul rămas la dispoziţia băncii V

15. Dividende Di

16. Venitul sumar nedistribuit VSN

Din tabel se vede, că, spre exemplu, conducerea cu “spredul” influenţează

expresia (A - B). Controlul cheltuielelor operaţionale şi conducerea cu activitatea

extrabilanţiară influenţează D, E, H şi I, iar conducerea cu impozitele influenţează

IV.

Pentru a maximiza beneficiul bancar trebuie să fie maximizat “spredul”

(adică expresia A - B), iar G, I, IV să fie acelaşi timp minimizate. Bineînţeles, toate

componentele beneficiului bancar depind de mărimea şi conţinutul bilanţului.

Strategia dirijării cu lichiditatea şi capitalul, de asemenea sunt determinate de

structura bilanţului bancar. Lichiditatea poate să fie acumulată în active sau să fie

procurată pe piaţa prin dirijarea cu pasivile. Cu cît mai riscante este structura

25

bilanţului bancar în general, cu atît mai mult el necesită rezerve de lichiditatea şi

capital.

Managementul serviciilor bancare şi piaţa financiară sunt fenomene

interdependente. Din această cauză dezvoltarea pieţei serviciilor bancare depinde de

dezvoltarea marketingului, iar etapele dezvoltării marketingului sau determinat prin

formarea sectoarelor corespunzătoare a pieţei.

Dezvoltarea managementului serviciilor bancare în lume a trecut cîteva etape.

Etapa 1. (sfîrşitul anilor 50) – apariţia şi dezvoltarea managementului bancar

general.

Etapa 2. (sfîrşitul anilor 50 – începutul anilor 60) – separarea managementului

serviciilor decontări – cliring şi serviciilor bancare tradiţionale (creditarea şi primirea

depozitelor băneşti).

Etapa 3. (începutul –mijlocul anilor 60) – dezvoltarea managementului în

domeniul serviciilor asigurare, în primul rînd în activitatea băncilor cu aşa destinaţie.

Etapa 4. (mijlocul anilor 80) – pătrundere marketingului în domeniul

serviciilor de investiţie.

Etapa 5. (mijlocul – sfîrşitul anilor 80) – aplicarea concepţiei sinergiei faţă de

managementul şi marketingul.

Trebue de luat în consideraţie că fiecare etapă următoare păstra şi dezvolta

practica precedentelor, trecînd de la un segment al pieţei financiare la altul.

Baza managementului bancar contemporan este marketingul serviciilor

financiare. Băncile comerciale în Moldova îndeplinesc mai mult operaţiuni pasive

(acumularea resurselor băneşti temporar libere) şi active (acordarea creditelor, de

regulă de scurtă durată), precum şi operaţiunile de decontare, de plată şi schimb

valutar. Băncile din Europa propun pînă la 400 tipuri de servicii.18, p. 245

Philip Kotler a evidenţiat cîteva etape de dezvoltare a marketingului bancar şi

managementului general în băncile comerciale. La prima etapă marketingul apare ca

reclamarea vînzărilor. La sfîrşitul anilor 50 băncile şi alte instituţii financiare erau

influenţate de o concurenţă crescîndă pentru acumulări şi îşi măreau rotaţia numai din

26

contul reclamei, dăruiau umbrele şi alte mărunţişuri clienţilor noi, atrăgeau agenţi de

reclamă şi experţi pe vînzări.

Ca rezultat al creşterii concurenţei pe piaţa financiară în anii 50 a avut loc o

rerepartizare a activelor financiare între tipurile de instituţii financiare deja existente

concomitent cu bănci noi care au apărut.

Principalul în management a început să fie recunoscută atmosfera binevoitare

în banaca.

Lucrătorii bancare învăţau să zîmbească, interiorul băncilor a fost schimbat

pentru crearea unei atmosfere calde, prieteneşte, pînă şi structura eterioară a băncilor

a suferit unele scimbări. Dar, după cum menţiona P.Kotler.18, p. 245, băncile au

început în curînd să fie atît bine dispuse faţă de clientelă, că aceasta şi-a pierdut rolul

său în calitatea de factor determinativ în alegerea băncii pentru deservire. Era

recunoscut de toată lumea că stima faţă de client împreună cu sinceritatea şi

competitivitatea erau trăsături obligatorii pentru o bancă, care determină imaginea

băncii şi atrage clienţi no, care deschizînd contul în bancă, capătă statutul

reprezentanţelor “societăţii superiore”-

Într-o măsură mai mare aceasta se referă la instituţiile financiare nebancare, ce

nu erau atît prestigioase în ochii clientelei din cauza activităţii riscante şi timpului

mic de existenţă pe piaţa financiară.

Managementul bancar presupune inovaţii permanente în tehnologia acordării

serviciilor şi satesfacerea necesităţilor financiare crescînde ale clientelei. În anii 50

băncile au început să întroducă servicii noi, aşa ca cărţile de credit, planurile de

economisiri. CITY BANK, spre exemplu, propunea clientelei mai multe de 350

produse financiare.[18, p.365]

Inovaţia reuşită acorda băncii poziţia de lider între concurenţi. Dar, serviciile

financiare pot fi copiate uşor şi sunt un privilegie de scurtă durată. Dar dacă banca

investeşte resurse în perfecţionarea tehnologiei, ea poate rămîne lider.

În linii largi, inovaţia pe piaţa serviciilor bancare constă în crearea şi

răspînderea formelor noi şi hibridelor instrumentelor financiare şi operaţiilor, tipurile

27

noi de conturi bancare şi servicii, schimbarea şi lărgirea funcţiilor instituţiilor

financiare (inovaţii tehnici). Într-o măsură mai mare de rezultate tehnico – ştiinţifice

au putut să se folosească băncile mari. Aşa în SUA la 35 de bănci mari revine

aproximativ două treimi din cheltuielile pentru inovaţiile în toate băncile ( 10

milliarde dolari ).

Firma serviciilor financiare a apărut numai atunci, cînd a apărut posibilitatea

tehnică de a combina funcţii financiare de calitate diferită într-un “magazin

universal”, sau coordonarea rapidă a activităţii în cadrul grupei financiare. Sub

influenţa transformărilor tehnica – ştiinţifice s-au evidenţiat patru direcţii de bază în

evoluţia celor mai mari bănci:

1. Sistema de telecomunicaţii pentru decontări şi dedeservirea clientelor în masă.

2. Centre pentru deservirea complexă a companiilor industriale şi de comerţ.

3. Centre bancare pentru comerţul cu instrumentele financiare, efectuarea în

proporţii mari a operaţiunilor valutare, de creditare şi de investiţii.

4. Sistemele internaţionale de legătură şi de transmitere a informaţiei financiar –

economice.

Management bancar presupune poziţionarea pe piaţa financiară. Nu există

banca în stare să fie cea mai bună banca pentru toţi clienţii. Nu sunt bănci capabile să

acorde toate serviciile şi produsele. Banca trebuie să aleagă, luînd în consideraţie

posibilităţile sale, şi să se plasează pe piaţă, adică să se specializeze în anumite

direcţii, pentru a fi bancă preferabilă pentru anumite segmente ale pieţei. Scopul

poziţionării este de a ajuta clientelei să determine diferenţierile reale între băncile ce

concurează pe piaţă, în aşa mod, ca clientul să poate alege banca care va putea

satisface la maxim necesităţile sale.22 p. 143

Deosebit de activ strategia poziţionării era folosită de băncile mici şi mijlocii,

ce nu aveau posibilitatea acordării tuturor tipurilor de servicii. Din cauza

inaccisibilităţii strategia specializării.

În procesul dezvoltării managementului marketingul bancar a atins nivelul

contemporan, cînd prin marketing se subînţelege analiza, planificarea şi controlul

28

pieţei serviciilor financiare.

În a 2 jumătate a anilor 50 în SUA s-a format industria cărţilor de credit şi ca

rezultat serviciile de decontare – clearing au pierdut ataşarea instituţională către

banca comercială. Prin servicii bancare au început să se subînţeleagă numai serviciile

bancare tradiţionale (creditarea şi primirea resurselor băneşti la depuneri).

Corespunzăor, a început să se formeze marketingul serviciilor secontări – clearing a

companiilor cu puneau în circulaţie cărţile de credit. Concurenţa aprigă, începută în

industrie cărţilor de credit, între bănci, companiile industriale turismului şi

distracţiilor, companiile ce se ocupau cu prelucrarea şi comercializarea mărfurilor şi

între magazine înseamnă începutul etapei a doua în dezvoltarea managementului

bancar.

Primele cărţi de credit au apărut încă în anii 20. Ele au fost emise de

companiile petroliere ca mijloc de confirmare a firmei şi mijloc de plată pentru

călători. În anii 30 magazinele universale au început utilizarea propriilor cărţi de

credit pentru evidenţa conturilor plătite de clientelă. La începutul anilor 50 a apărut

industria cărţilor de credit odată cu formarea Diners Club. Diners Club a început în

februarie 1950 cu 22 restaurante şi 200 posesori de cărţilor de credit, a primit

beneficiu la al doilea an de existenţă a sa şi după acea îşi lărgea permanent cadrul

operaţiilor sale. American Express sa inclus în această activitatea în 1958 şi a devenit

lider în această ramură, înghiţind concurenţii săi.

Băncile au pătruns în industria cărţilor de credit la sfîrşitul anilor 50, cînd

primele cărţi de credit bancare au fost emise de National Bank of Franclin. La

sfîrşitul anilor 60 cărţile de credit bancare erau propuse unui cerc tot mai larg de

clienţi pentru plata mărfurilor şi serviciilor, legate de călătorii şi turism. 27 p.45

La a trea etapa de dezvoltare a managementului bancar după serviciile de

creditare – depozitare şi decontare – clearing marketingul a pătruns în domeniu

asigurării.

Management şi marketingul serviciilor de investiţie şi de valori au apărut la

mijlocul anilor 80 în SUA şi încă nu s-a evedenţiat prea pe piaţa naţională de valori.

29

Scopul managementului serviciilor de investiţii şi valori – satisfacerea maximă

a necesităţilor emitentului, dintr-o parte şi investitorului din altă parte. Aceasta este

legat de apariţia pe piaţa hîrtiilor de valoare a inovaţiilor financiare, a unui număr

mare de instrumente, care au devenit una din urmările creşterii lichidităţii

internaţionale şi proporţiilor mişcării capitalurilor. În scopul creării instrumentelor de

finanţare atragătoare pentru solicitanţii de capital, iar pentru posesorii de capital ce

caută investirea lui mai convenabilă – posibilităţii atrăgătoare pentru investire, au fost

elaborate instrucţiuni noi pentru împromuturi şi instrumente noi de asigurare a

riscurilor, apărute în urma schimbării cursului valutar şi ascilităţiilor cotelor

procentuale. Au apărut obligaţiunile cu cota zero, obligaţiunile cu cota flotantă,

cambii eurocomerciale, instrumente de asigurare impotriva riscurilor legate de cursul

valutar: option-e valutare, swop-ul, rezervele ce limitează mărimea procentului.

Aceste inovaţii au favorizat globalizarea pieţei hîrtiilor de valoare şi lărgirea

activităţii , de experţi, de consultaţie în băncile comerciale, a devenit posibilă crearea

infrastructurii pentru comerţul cu instrumentele pieţei de valori pe baza utilizării

tehnologiilor informaţionale şi a reţelelor de computătoare.

La mijlocul anilor 80 securitizarea (security – hîrtie de valoare) acoperir toată

piaţa internaţională a capitalurilor împrumutate şi multe pieţe naţionale.

Managementul bancar contemporan presupune mărirea bruscă a cotei hîrtiilor de

valoare în volumul total al operaţiilor financiare, mărirea considerabilă a tipurilor

hîrtiilor de valoare, şi apariţia hibridelor cu creditele bancare, înzestrarea creditelor cu

caracteristicile hîrtiilor de valoare, inclusiv de rotaţie dublă.

La procesul securitizării s-au asociat activ bancile comerciale nemijlocit, sau

prin intermediări controlaţi de acestea (SUA). În primul rînd băncile de investiţii,

preocupate de elaborarea şi răspundirea emisiei hîrtiilor de valoare. În acest mod, pe

piaţa hîrtiilor de valoare sau ciocnit interesele investitorilor, emitenţilor, băncilor

comerciale şi de investiţii, precum şi a firmelor de dealer şi broker.

Managementul serviciilor de investiţie şi de valori include elaborarea

programelor marketing în cadrul procesului general de securitizare, utilizarea datelor

30

cercetărilor marketingului pentru emisiuni noi a hîrtiilor de valoare de către băncile

de investiţii, folosirea procedeilor de marketing la vînzarea hîrtiilor de valori de către

broker şi dealer (micşorarea mărimii comisionului obişnuit şi alte privilegii).

II Analiza activităţii şi economico – financiară a B.C. “Moldova

31

- Agroindbank” S.A. în condiţiile trecerii la economia de piaţă

2.1. Particularităţile şi specificul activităţii B.C. “Moldova -

Agroindbank” S.A.

BC ” Moldova Agroindbank” SA (în continuare MAIB) – bancă universală,

care a reuşit în 12 ani să cucerească şi să-şi menţină poziţia de lider recunoscut pe

piaţa financiară a Republicii Moldova, caracterizată prin stabilitate şi ascensiune

permanentă şi fiind acceptată ca partiner de instituţiile financiare internaţionale.

La 8 mai a fost fondat şi-a inceput activitatea B.C. "Moldova-Agroindbank"

S.A., prin hotărîrii Guvernului RSSM nr.241 au fost reorganizat în societăţi pe acţiuni

fostele bănci republicane ale Băncii agroindustriale în Banca Agroindustrială

din Moldova şi Băncii Gospodăriei comunale, de locuinţă şi dezvoltare socială în

Banca socială din Moldova,fiind, intr-o oarecare masura, succesor al Bancii

specializate de Stat Agroprombank din URSS. Capitalul social iniţial a constituit

170 mln. ruble (170 mii lei). Banca a obţinut Licenţa Generală pentru efectuarea

operaţiilor bancare, inclusiv în valuta. Banca deţine o reţea ramificată pe întreg

teritoriul republicii, care constă din 44 de filiale, 113 reprezentanţe şi 64 case de

schimb valutar (vezi Anexa Nr.5). Banca acordă servicii pentru cca 130 mii de clienţi

- persoane juridice şi persoane fizice.

Banca a stabilit relatii de corespondenta cu banci din Germania, Austria,

Romania ş.a. cele mai importante sunt reflectate în Tabelul Nr.5

Tabel Nr.5

Bănci corespondente ale BC”Moldova-Agroindbank” SA

Ţara Banca Valuta Numărul contului Cod SWIFTAustria Donau Bank (Vienna)

ING BANK NV

RaiffeisenZB

EUREUR

EURUSD

110061512290004712889000471288925

00-55.012.47070-55.012.470

DOBAATWWINGBATWW

RZBAATWW

Germania Commerzbank AG Frankfurt

USDEUR

400-8865297-00400-8865297-00

COBADFFF

32

Deutsche BankDresdner Bank

EUREUR

949983110499.0812404811

DEUTDEFF

SUA CITIBANK(New-York)

The Bank of New-YorkAmerican Express BanK

USD

USD

USD

36126158

890-0223-103

730028

CITI_133

IRVT_!S3N

AEIBI_1S33Romania Banca Agricola

RAIFIESENBanca Comerciala

Romania

ROLUSDROLUSD

532060300

53110305 RNCB ROBLL

Ucraina

Rusia

PRIVATBANKPromInvestBank

SBERBANKGazPromBanK

UAHUAAHRURRUR

160080002850016007101279430122810200023012281020006

PBAN-1A2X

SABRRUMMGAZPRUMM.

Banca s-a lansat în anul 1993 în calitate de fondator al Bursei valutare din

Moldova.

Activitatea bancii în 1993, pentru prima dată a fost supusă unei expertize de

audit, efectuata de catre firma Price Waterhouse conform standardelor contabile

internaţionale. Banca s-a produs în calitate de co-fondator al fondurilor de privatizare

"Agrofond", "Dividend" si al corporatiei "Vininvest". MAIB a devenit investitor în

proiectul ÎM "Glass Container Company"S.A.

S.A."Moldova-Agroindbank" B.C. a evoluat şi în domeniul automatizării

proceselor bancare - bilanţul zilnic, contul corespondent unic, poşta electronică, au

permis efectuarea decontărilor în termen de o singură zi bancară; banca a fost

conectată la sistemele informaţionale REUTER si SWIFT.

S-a fortificî reputaţia băncii în comunitatea bancară internaţională. Aceasta a

fost confirmată prin acordarea de catre banci cu renume din Occident a creditelor

fiduciare. MAIB a fost iniţiatorul dezvoltării pieţei creditării interbancare în interiorul

ţarii, a devenit participant activ al pieţei investiţiilor.

MAIB a început primul din bănci efectuarea operaţiilor forward de tip

"overnight" si "swap" cu bancile din strainătate. In cadrul parteneriatului strategic,

MAIB a început conlucrarea cu concernul Sudzucker AG (Germania). MAIB s-a

colaborat activ cu organizaţiile financiare internaţionale - printre primele a fost

33

admisă de Banca Mondială şi BERD la realizarea Programului de creditare a

business-ului mic şi mediu.

Capitalul normativ total al MAIB la sfarsitul anului a insumat 350 mln lei, sau

24% din capitalul intregului sector bancar al tarii. Sporind suma activelor cu 27%,

banca a pastrat cota sa pe piata bancara a Moldovei in limitele a 24%. Portofoliului

de credite a bancii constituie 25% din toate creditele oferite de bancile ţarii. Baza de

clienţi a sporit cu 10%, a crescut numarul VIP-clientilor.

MAIB a intrat în mileniul doi, mentinind pozitia de lider. A fost anul

realizarilor importante pentru banca. Adunarea Generala extraordinara a Acţionarilor

bancii a adoptat hotararea prin care se confirma in calitate de investitori potenţiali ai

băncii Banca Europeana pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Western NIS

Entreprise Fund. A fost semnat contractul de achizitionare si implementare a

noului sistem informatic bancar Globus, produs al companiei Temenos Eastern

Europe Ltd.

Bancii s-a acordat pentru anii 1999 - 2000 premiul "The Best bank în

Moldova" de către publicaţia specializată "Euromoney" (Londra, Marea Britanie), iar

Presedintele băncii, dna Natalia Vrabie a fost nominalizată la titlurile "femeia anului"

şi "Profesional & Business Woman" de către ediţia internaţională de prestigiu

"International Who is Who".

Un eveniment foarte important pentru banca şi istoria ei au reprezentat

investiţiile în capitalul băncii a instituţiilor financiare internaţionale Western NIS

Entreprise Fund şi Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare. Astfel,

acestea deţin cote de 9,88% si 9,78% respectiv din pachetul de acţiuni al băncii.

Una din cele mai importante realizări a băncii a fost lansarea pe piaţa locala a

propriilor carduri bancare sub egidă sistemului internaţional de plaţi Europay

(Cirrus/Maestro, Eurocard/MasterCard Standard, Eurocard/MasterCard Business.

Pînă la sfarsitul anului au fost instalate 8 automate bancare si 37 POS terminale (în

Chişinău).

Obiectivele Băncii pentru perioada a.2000-2010.

34

- Atingerea maximă a stabilităţii în sfera bancară;

- Existenţa resurselor (mijloacelor) lichide;

- Universalizarea băncii şi deţinerea poziţiilor de frunte în domeniul noilor produse

şi servicii, precum şi a celor tradiţionale;

- Diversificarea clientelei prin antrenarea tuturor păturilor sociale şi agenţilor

economice;

- Implementarea noilor tehnologii informaţionale în scopul micşorării cheltuielilor şi

majorării vitezei de realizare a operaţiunilor bancare.

Misiunea Bancii

     Noi tindem sa ne pastram pozitiile noastre de lider in piata prin schimbarea

permanenta si perfectionarea banci.

     Noi ne alegem clientul drept cea mai mare valoare si ne directionam strategia spre

deservirea cea mai calitativa si satisfacerea asteptarilor clientilor.

     Sa ne conducem businessul in maniera de inalta responsabilitate si protectie

maximala contra riscurilor, sporind valoarea actiunilor bancii.

Valorile pe care le promoveaza Moldova Agroindbank

       Parteneriat eficient

                MAIB: un partener sigur - un succes garantat

       Servicii de Calitate

                Servicii de calitate fiecarui client

       Siguranta

                Siguranta clientului - un viitor prosper

       Performanta

                Performantele noastre consolideaza relatia dintre noi si client

       Incredere

                Onesti cu orice client

În a doua jumatate a anului 2001 în banca a demarat Proiectul de reorganizare a

băncii, direcţiile principale ale căreia au constituit:

       reorganizarea completa a functiilor de dirijare a riscurilor si implementarea

35

managementului lor, care prevede separarea functiilor operationale de cele de

gestionare a riscurilor;

       implementarea structurii organizatorice pe principii noi de administrare a

businessului clientilor pozitionat pe segmente: Comercial si Retail, constituirea

centrelor de profit pe segmentele date. Aceasta prevede diferentierea produselor si

canalelor de realizare in dependenta de client, implementarea conceptului de

management al clientului în scopul administrarii efective a relatiilor de afaceri cu

clientii strategici.

    Structura organizatorică noua a bancii se bazeaza pe tehnologiile

informationale avansate, implementarea carora în banca a inceput anterior. (vezi.

Anexa Nr.6)

2.2. Analiza economico - financiară a

B.C. “Moldova – Agroindbank” S.A.

36

Capital normativ total al B.C. “Moldova - Agroindbank” S.A. capitolul 2 al

legii cu privire la instituţiile financiare arată că Banca Naţională a Moldovei este

investită cu dreptul exclusiv de a elibera autorizaţii băncilor, cît şi a stabili şi a

schimba capitalul minim pentru băncile care se înfiinţează şi cota maximă a fiecărui

acţionar. Conform Regulamentului cu privire la autorizarea băncilor, există 3

categorii de autorizaţii bancare. Unică autorizaţie care acordă băncii dreptul de a

exercita toate tipurile de activităţi financiare permise de lege este Autorizaţia de

categorie C. Pentru obţinerea ei banca trebuie să posede şi să menţină capital în

mărimea cuantumului triplu al capitalului minim normativ total (aceasta fiind de 96

milioane lei). Capitalul normativ total la B.C. “Moldova - Agroindbank” S.A. la

31.12.2002 este 350890 mii lei. [42, p.38]

Diagrama Nr.2

Suficienţa capitalului ponderat la risc al BC “Moldova - Agroindbank” S.A.

[42, p.13]. Banca naţională a Moldovei a defenit termenul de “suficienţă a capitalului

ponderat la risc” în capitalul III “Defeniţii” al Regulamentului cu privire la suficienţa

capitalului ponderat la risc. Astfel, coeficientul suficienţei capitalului serveşte la

evaluarea suficienţei capitalului băncii, unde capitalul normativ total reprezintă

numărătorul, şi activele ponderate la risc reprezintă numitorul; iar active ponderate la

risc sînt activele băncii şi unele conturi memorandum, care se clasifică în categorii cu

37

anumite ponderi ale riscului. Regulamentul a stabilit obligaţia băncilor comerciale de

a deţine şi menţine coeficienţei de capital conform următoarei scheme:

începînd cu 31 decembrie 1997 – în mărime de cel puţin 8 procente;

începînd cu 31 decembrie 1998 – în mărime de cel puţin 10 procente;

începînd cu 31 decembrie 1999 – în mărime de cel puţin 12 procente.

Elementele luate în calcul sunt: fondurile proprii şi activele ponderate în

fondurile de risc conform relaţiei:

Fondurile proprii

---------------------- > 12 %Active ponderate

Diagrama Nr.3

Analiza lichidităţii a B.C. “Moldova - Agroindbank” S.A. Lichiditatea este

capacitatea pe care o are un agent economic de a-şi îndeplini la termen, cu resursele

băneşti de care dispune, obligaţiile de plată. Lichiditatea reflectă raportul supraunitar

dintre mijloacele de plată şi datoriile exigibile. De asemenea, prin lichiditate se

înţelege capacitatea unei unităţi economice de a transforma imediat sau într-un

anumit timp mijloacele materiale sau creanţele de care dispune în mijloace lichide de

plată, respectiv în monedă scripturală sau în numerar.

Potrivit metodei de calcul a lichidităţii bilanţului contabil se calculă doi

coeficienţi de lichiditate şi se compară cu mărimile teoretice determinate într-un tabel

special Nr.6.

38

Tabelul Nr.6

Lichiditatea bilanţului

B.C. “Moldova - Agroindbank” S.A.

(mii lei)

Denumirea

indicatorului

Metoda de calculLa începutul anului

2003La finele anului

2002Mărime

a teoretic

ă1. Active lichide

532467 527811

2. Coeficientul lichidităţii pe termen lung

Active pe termen lungPI =

Resurse financiare

214890 = 0,34618563

177207 =0,33537185

Nu mai mare de 1

3. Coeficientul lichidităţii curente

Active lichidePII =

Active totale

532467 *100 = 31,05%1714624

527811 *100= 37%1426386

Nu mai mic de 20%

Menţinerea lichidităţii constituie una din garanţiile stabilităţii financiare a

băncii, iată de ce respectarea principiilor lichidităţii este obligatorie, fiind asigurată

prin sistemul de sancţiuni stabelite în Legea cu privire la Banca Naţională a

Moldovei.

Coeficientul lichidităţii curente arată ponderea datoriilor întreprinderii care pot

fi achitate urgent prin mobilizarea disponibilităţilor băneşti.

Observăm că la banca analizată atât la începutul cât şi la finele anului de

gestiune coeficientul corespunde mărimii teoretice.

Coeficientul lichidităţii pe termen lung tot corespunde cerinţelor teoretice.

Analiza solvabilităţii B.C. “Moldova - Agroindbank” S.A. Solvabilitatea este

capacitatea debitorului care dispune de suficiente bunuri în patrimoniul său pentru a

fi în măsură să-şi îndeplinească obligaţiile la scadenţă. Solvabilitatea se stabileşte pe

baza informaţiei cu privire la situaţia debitorului ale cărui bunuri au o valoare mai

mare sau cel puţin egală cu obligaţiile de acoperit, precum şi la posibilităţile efective

39

ale unui agent economic de a acoperi cu promptitudine obligaţiile curente cu

disponibilităţile din cont şi cu încasările curente.

Un agent economic este solvabil când suma activelor investite în mijloace fixe,

active circulante, creanţe certe, resurse băneşti etc. este mai mare sau cel puţin egală

cu totalul pasivelor reprezentând obligaţii faţă de partenerii de contracte, salariaţi,

bugetul public naţional, bancă. Agentul economic poate fi solvabil chiar dacă, la un

moment dat, nu are capacitate de plată. Lipsa capacităţii de plată şi a lichidităţii

financiare poate fi temporară dacă se bazează pe o solvabilitate certă a agentului

economic.

Solvabilitatea băncii este organic dependentă de calitatea activităţii sale

economice şi financiare. Solvabilitatea se asigură numai prin desfăşurarea unei

activităţi eficiente, din care se obţine profit. Pierderile de patrimoniu duc, mai

devreme sau mai târziu, la starea de insolvabilitate.

Total pasive

Rata solvabil = 100 %

Total depozite

1426386859

rata.solvabil a 2001 = *100% = 152,1%

937733612

1714624859

rata solvabil a 2002 = *100% = 147,5%

1161838948

rata solvabil =rata solvabil a.2002 – rata solvabil a.2001

rata solvabil= 147,1% - 152,1% = -5

Analiza rentabilităţii B.C. “Moldova -Agroindbank” S.A.[42, p.54].

Rentabilitatea este un indicator calitativ sintetic important care exprimă capacitatea

unei unităţi economice de a obţine profit. Rentabilitatea este apreciată ca fiind

posibilitatea şi capacitatea băncii de a fructifica într-un termen cât mai scurt capitalul

40

avansat şi de a realiza un profit cât mai mare. Proprietatea privată asupra

mijloacelor de producţie şi tendinţa de îmbogăţire constituie principalul stimulent al

extinderii producţiei. Rentabilitatea înregistrează mari oscilaţii, în timpul crizelor

economice.

Rentabilitatea este o formă de exprimare a eficienţei activităţii şi presupune

obţinerea în urma realizării serviciei, a unor venituri mai mari decât cheltuielile

efectuate; ea constituie punctul optim de intersecţie a tuturor celorlalţi indicatori

calitativi. Rentabilitatea este o categorie economică deosebit de importantă, menită să

reflecte cu exactitate eforturile depuse de banca pentru creşterea productivităţii

muncii şi pentru reducerea costurilor de servicie şi a cheltuielilor de circulaţie.

Rentabilitatea nu prezintă un scop în sine, nu constituie singurul criteriu de

apreciere a activităţii economice; ea îndeplineşte un rol deosebit de important în viaţa

economico-socială, face posibilă realizarea reproducţiei sociale, este un stimulent al

îmbunătăţirii activităţii economice şi o sursă a satisfacerii cerinţelor societăţii.

Mărimea absolută a rentabilităţii economice este exprimată tocmai de cuantumul

profitului.

Creşterea rentabilităţii se realizează prin creşterea productivităţii muncii,

diminuarea consumurilor specifice, reducerea costurilor de servicie, îndeplinirea

programului de servicie, realizarea calitativă şi pe sortimente a serviciei,

îmbunătăţirea calităţii , reducerea cheltuielilor de circulaţie, accelerarea vitezei de

rotaţie a fondurilor.

Principalele surse informaţionale sunt:

- raportul privind rezultatele financiare;

- bilanţul contabil;

- anexele la ele.

Rentabilitatea se calculează şi se exprimă sub mai multe forme.

Unul dintre cei mai generali şi folosiţi indicator este rentabilitatea brută:

Venitul (pierderi) net pînă la impozit. şi pînă la articole extraordin.

41

Rent.brută = 100%

Venituri aferente dobînzilor şi neaferente dobînzilor

Acest coeficient ne arată nivelul profitului brut obţinut la 1 leu vânzări nete.

Mărimea lui trebuie să rămână stabilă sau să crească în dinamică.

Micşorarea nivelului acestui raport semnifică creşterea costurilor serviciilor.

Rata profitului brut depinde de influenţa următorilor factori: structura

serviciei vândute, costurile servicelor vândute şi preţul de vânzare. Volumul serviciei

nu are o influenţă directă pentru că acţionând asupra numitorului şi următorului în

aceeaşi proporţie, influenţa asupra ratei profitului brut devine nulă. Volumul

serviciilor însă, influenţează indirect prin costuri, întrucât în condiţiile în care

volumul producţiei creşte, costurile se reduc pe unitate de servicii pe seama

cheltuielilor fixe.

72288660

Rentab.brută a.2002 = 100% = 27,34 %

175923497 + 88412917

82602504

Rentab.brută a 2001= 100% = 34,3 %

172304625+64731374

rentab brută = rentab.brută a.2002 – rentab.brută a. 2001

rentab brută =27,34 –34,3= -6,26%

Conform calculului de sus observăm că rentabilitatea brută a scăzut faţă de

anul 2001 cu 6,26%, deci, mărimea lui nu stabilă şi nu creşte în dinamică

Rata profitului operaţional arată capacitatea întreprinderii de a obţine profit din

activitatea de bază la 1 leu vânzări.

Rezultatul din activit. operaţională

Rata.profit.operaţional = 100%

Vînzări nete

42

172304625

Rata.profit.operaţional a.2001 = *100% = 21,75%

791990550

175923497

Rata.profit.operaţional a.2002= * 100% = 17,5%

1005454545

Rata.profit.operaţional =Rata.profit.operaţional a.2002 - Rata.profit.operaţional a.2001

Rata.profit.operaţional =17,5% - 21,75%= - 4,25 %

Datele respective ne arată că rata profitului operaţional a diminuat faţă de anul

2001, cu 4,25%, adică B.C. “Moldova -Agroindbank” S.A. obţine pierdere din

activitatea de bază la 1 leu vânzări.

Rata profitului net caracterizează capacitatea întreprinderii de a produce, profit

net din vânzări şi reflectă profitul net obţinut în medie pe întreprindere la 1 leu

vânzări nete.

Profit net

Rata profit net = *100%

Vînzări nete

Creşterea nivelului acestui coeficient mărturiseşte despre gestionarea eficientă

a procesului de producţie. Acest coeficient depinde de mărimea cotei impozitului pe

venit şi de capacitatea întreprinderii de a folosi înlesnirile fiscale. În condiţiile când

cota impozitelor este stabilă, rentabilitatea netă depinde de eficienţa utilizării

resurselor împrumutate. Rentabilitatea netă se analizează în dinamică şi cu cât nivelul

acestei rate este mai mare, cu atât mai “bogaţi” sunt fondatorii:

70682593

rata profit net a.2001= *100 % = 8,9 %

791990550

64886248

rata profit net a.2002= *100%= 6,45 %

43

1005454545

rata.profit.net = rata.profit.net a.2002 - rata.profit.net a.2001

rata.profit.net =6,45% - 8,9%= -2,45

Conform datelor de sus observăm că rentabilitatea netă s-a micşorat faţă de

perioada precedentă a anului 2001 cu –2,45%, care reflectă o pierdere netă în mediu

adusă întreprinderii fiecărui leu de serviciri vândute.

Aşadar dacă în sistemul centralizat de comandă, se dă prioritate rentabilităţii

brută şi operaţională, în condiţiile concurenţei şi competitivităţii pe piaţa de desfacere

rentabilitatea economică şi financiară.

Rentabilitatea economică (rentabilitatea activelor) caracterizează eficienţa

mijloacelor utilizate în procesul de desfacere, indiferent de faptul, dacă acestea sunt

formate pe seama surselor proprii sau împrumutate de finanţare.

Profit net

Rentab.activelor = 100%

Total active

Mărimea acestui indicator poate fi negativ atunci când firma suportă pierderi.

Rentabilitatea economică poate fi majorată fie prin creşterea rentabilităţii

nete, fie prin ambele căi. Analiza rentabilităţii activelor se efectuează în dinamică

şi aceasta trebuie să fie superioară ratei de inflaţie, pentru ca întreprinderea

să se menţină pe piaţă. Dacă firma are o rentabilitate economică mai mare decât

rata dobânzii la capitalurile împrumutate, acţionarii pot beneficia de efectul de

levier (de pârghia financiară) al îndatorării întreprinderii. Rentabilitatea economică

trebuie să permită firmei reînoirea şi creşterea activelor sale într-o perioadă cât mai

scurtă.

70682593

Rent.economică a. 2001= * 100 % = 6,0 %

1173061647

64886248

44

Rent. economică a 2002 = *100 % = 4,1 %

1570505562

rentab.econ.= rent.econ.a 2002 – rent.econ. a 2001

rentab.econ = 4,1 % -6,0 % = -1,9 %

Deci, rentabilitatea economică a B.C. “Moldova - Agroindbank” S.A. a scăzut

faţă de anul 2001 cu 1,9%.

Rentabilitatea financiară măsoară randamentul capitalului propriu, deci al

plasamentului financiar pe care fondatorii l-au depus prin cumpărarea acţiunilor

întreprinderii. Rentabilitatea financiară remunerează proprietatea firmei prin

acordarea de dividende acestora şi prin creşterea rezervelor care, de fapt, reprezintă o

creştere a averii proprietarilor.

Profit net

Rent.financiară = 100 %

Valoare medie a capitalului propriu

Rentabilitatea financiară depinde de rata rentabilităţii economice şi de structura

finanţării întreprinderii. Deşi pare suprinzător, dar creşterea rentabilităţii financiare

poate fi obţinută prin creşterea îndatorării. Ca şi alţi indicatori, rentabilitatea

capitalului propriu se analizează în dinamică şi în corelaţie cu alţi indicatori. Nivelul

înalt al acestui indicator poate fi rezultatul capitalizării insuficiente (mărimii mici a

capitalului propriu depus în întreprindere de acţionari) şi nu a eficienţei înalte a

activităţii întreprinderii.

70682593

rent.financiară a 2001 = *100%= 23,5 %

300656876

64886248

rent.financiară a 2002 = *100%= 18,51 %

350493153

45

rent.financiară = rent.finan.a 2002 – rent.finan. a 2001

rent.financiară =18,51% - 23,5% = -4,99

Datele de sus atestă că rentabilitatea financiară a diminuat destul de

surprinzător faţă de anul 2001 cu 4,99 %.

Indicatorii de bază care caracterizează eficienţa activităţii întreprinderii în

perioada raportată sunt prezentate în tabelul Nr.7.[42, p.65]

Tabelul Nr.7

Analiza dinamicii indicatorii de bază din activitatea

B.C. “Moldova - Agroindbank” S.A.

(mii lei)

Nr. d/o

Indicatorii 31 decembie

2002

31 decembrie

2001

Abaterea (+;-)

Ritmul de creştere

(%)1 2 3 4 5 61. Credite în stare de

neacumulare111769 52433 +59336 224,6

2. Capital de rezervă obligatorii

69069 65569 +3500 105,3

3. Alte rezerve 0 14064 -14064 -

4.Rezerve privind reevaluarea activelor

127666 0 +127666 -

5. Total hîrtii de valoare 176543 157368 +19175 1216. Mijloace băneşti în

numerar73917 31615 +42302 233

7. Acţiuni ordinare plasate 51881 51881 - 1008. Acţiuni de tezaur 0 70 -70 -9. Acţiuni preferenţiale

plasate0 0 - -

10. Profit nedestribuit 228245 187612 +40633 121,711. Mijloace fixe net 153376 111657 +41719 137,412. Personal (oameni) 1256 1215 +41 103,413. Impozit pe venit 7402 11919 -4517 6214. Cheltuieli privind

remunerarea muncii35711 27012 +8699 132,2

15. Defalcări privind fondul de pensii, asigurarea socială şi alte plăţi

16839 16341 +498 103,0

46

16. Activitate de filantropie 3514 2851 +663 123,417. Activitate de publicitate 231 183 +48 126,2

În perioada de bază s-au pronunţat clar două tendinţe: pe de o parte, s-au

majorat credite în stare de acumulare, capitalul de rezervă obligatorii, activitatea de

filantropie, activitate de publicitate, defalcările privind fondul de pensii, asigurarea

socială şi alte plăţi, cheltuielile privind remunerarea muncii, numărul personalului,

mijloace băneşti în numerar, pe de altă parte, s-a produs o reducere volumului

acţiunilor de tezaur, alţi rezerve, defalcări privind impozitului pe venit ş.a.

Activitatea de Publicitate si Filantropie a B.C. “Moldova -Agroindbank”

S.A. Banca acordă atenţie deosebită promovării imaginii şi produselor sale prin

diverse mijloace. Astfel pe parcursul anului gestionar în aceste scopuri au fost

utilizate 3514 mii lei, inclusiv: a)  pentru publicitatea de imagine; b)  pentru

promovarea produselor.

    Banca a utilizat cel mai frecvent principalele medii de publicitate pentru a

transmite mesaje clienţilor existenţi si potenţiali: presa, televiziunea si radioul,

publicitatea exterioara, tipariturile ş.a. Internetul a devenit un instrument eficient de

promovare a băncii şi serviciilor ei, prin site-ul propriu cu informaţii mereu

actualizate.

Diagrama Nr. 4

    

Alta cale de promovare a activitaţii bancare a fost binefacerea si sponsorizarea.

In scopuri filantropice pe parcursul anului 2002 au fost utilizati 231 mii lei in acţiuni

de caritate, acordarea burselor, susţinerea organizării evenimentelor culturale,

47

sportive s.a.

Diagrama Nr. 5

48

III. Perspectiva dezvoltării managementului

bancar – implimentarea a multitudinii serviciilor în practica

bancară autohtonă.

3.1 Direcţionarea dezvoltării serviciilor bancare.

Varietatea tipurilor de servicii acordate a devenit în a doua jumătate a

secolului XX o particularitate caracteristică industriei bancare mondiale, care de la

sfîrşitul anilor 60 suferă schimbări esenţiale. Creşterea concurenţei pe parcursul

anilor 70 a fost generată de un totalitate de factori.

În primul rînd, în industria bancară s-a mărit tendinţa spre internaţionalizare.

În legătură cu crearea telecomunicaţiilor, legăturilor bilaterale internaţionale şi pieţei

mondiale a capitalurilor şi-au întărit poziţiile băncile-lider din SUA, Japonia,

Germania, Anglia, Franţa, Elveţia. Acest fapt a adus la apariţia rivalilor străini pe

pieţile naţionale, care sau încadrat în concurenţa cu băncile locale, deosebit de vădit

aceasta s-a evidenţiat în Europa. Băncile străine apărute aici au adus cu sine atitudini

noi în satisfacerea cerinţelor clientelei, servicii bancare noi, luau în consideraţie toate

necesităţile specifice la toate tipurile de operaţiuni internaţionale.

În al doilea rînd, sau deschis noi pieţe de capital, care au transformat sistemele

tradiţionale de depuneri. La sfîrşitul anilor 70 un procent mare din depozitele bancare

era asigurat din contul mijloacelor altor bănci, datorită dezvoltării pe baza

computerizării a pieţei interbancare, numărului crescînd de pieţe europene

necontrolate de state, şi perfecţionării mecanismelor de piaţă existente. Iniţial pieţele

europene erau amplasate la Londra, apoi pieţele de capital sau răspîndit prin

principalele pieţe financiare ale lumii.

În al treilea rînd, reacţionînd la concurenţa băncilor străine, băncile locale au

început de asemenea să capete un caracter multinaţional, creînd filiala, reprezentanţe.

Băncile Moldovei, de asemenea, nu vor avea succes, dacă nu vor crea filiale în primul

rînd în Romania, Rusia, Ucraina.

49

În al patrulea rînd, în industria bancară, în ciuda restricţiilor existente în multe

ţări, a început diversificarea tipurilor de servicii.

În al cincelea rînd sa mărit numărul instituţiilor financiare nebancare şi

organizaţiilor nebancare, pentru care au fost create condiţii favorabile pentru

activitatea în domenii specifice. De exemplu, companiile de automobile, care erau

mărginate mult timp de posibilităţile agenţilor pentru vînzare şi de propriile

posibilităţi financiare, au mărit brusc operaţiile leasing. Companiile, emitente a

cecurilor turistice şi a cărţilor de credit au cercetat posibilitatea prestării unui spectru

mai larg de servicii financiare clienţilor săi, pentru o plată adăugătoare mică.

În al şaselea rînd, asupra industriei bancare o influenţă tot mai mare a început

să exercite tehnologia computerilor. Mai cu seamă aceasta a influenţat activitatea

bancară în detaliu, unde se mărea permanent volumul hîrtiilor şi costul operaţiilor.

Pentru a se ispravi cu volumul crescînd al lucrărilor de birou, băncile se străduiau să

întroducă cărţile plastice şi maşinile de calcul. În aşa fel, au apărut posibilităţi reale

pentru acordarea unui tip nou de servicii privind prelucrarea informaţională a datelor.

În al şaptelea rînd, concurenţa creşte şi în activitatea bancară legată de

deservirea persoanelor fizice. Atragerea convinabilă a mijloacelor depunătorilor,

petrecută iniţial numai după iniţiativa caselor de economii şi a băncilor de împrumut,

a dus la acutizarea concurenţei cu băncile comerciale.

În aşa fel, la sfîrşitul anilor 80 industria bancară a devenit mult mai

competitivă. Hotarile existente tradiţional între tipurile regionale de instituţii

financiare se ştergeau. Majoritatea concurenţilor au putu depăşi cadrul hotarelor

naţionale şi activau în proporţii mondiale. Afară de aceasta, au apărut mulţi agenţi ai

pieţei, asupra cărora nu se răsfrîngeau restricţiile existente din partea legislaţiei, cea

ce le dădea un privilegiu incontestabil în lupta cu concurenţii. Şi în sfîrşit, apariţia

noilor tehnologii şi ale serviciilor alternative ameninţau real metode tradiţionale de

activitate bancară.

Anii 90 sunt caracterizaţi prin schimbări cu un ritm şi mai rapid în industria

bancară şi în managementul bancar, Moldova nu va putea fi membru egal în drepturi

50

în Europa secolului XXI dacă nu va lua în consideraţie aceste modificări. După cum

arată analiza tendinţelor dezvoltării industriei bancare mondiale managementul

bancar contemporan presupune o diversificare permanentă a activităţii băncilor,

mărirea spectrului serviciilor oferite, căutarea permanentă a posibilităţilor satisfacerii

necesităţilor, ce apar la diferite grupe de clienţi, prin propunerea produselor bancare

noi.

Practica mondială a demonstrat, că companiile, care urmează strategia

“diversificării coerente” (nu contopirea mecanică a subdiviziunilor funcţionale, ci

reunirea diferitor tipuri de activitate ce au tangenţe de piaţă sau tehnologice) obţineau

succese mai mari, decît băncile cu specializare îngustă. Dar contopirea unui număr

atît de mare de servicii în cadrul unei bănci înseamnă, că nu toate serviciile sunt

convinabile în egală măsură. Componenţa optimă a portofoliului serviciilor trebue să

fie determinat în dependenţă de necesităţile segmentului pieţei serviciilor.

La B.C. “Moldova - Agroindbank” S.A. Departamentul Servicii Bancare,

Clienţii şi Filiale se ocupă cu diversificarea serviciilor. Funcţiile de bază ale

Departamentului le constituie elaborarea Politicii şi crearea unui sistem eficient de

servicii bancare corespunzătoare strategiei băncii pe piaţă şi acţiunilor tactice ce ţin

de dezvoltarea lor.

Departamentul nominalizat are ca scop asigurarea continuităţii în procesul

deservirii clientelei, elaborarea şi implimentarea în practică a politicii,

reglementărilor şi procedurilor de deservire şi colaborare cu clienţii, monitarizarea

calităţii şi culturii deservirii clienţilor, stabilirii unor relaţii de parteneriat între bancă

şi clienţi. Departamentul elaborează strategia dezvoltării reţelei de filiale şi

reprezentanţe şi de formare a relaţiilor reciproce ale filialelelor cu Centrala băncii,

coordonează activitatea operaţianală de fiecare zi a filialelor, participă la stabilirea

bugetului filialelor şi monitorizarea îndeplinirii lui.

Analiza listei serviciilor acordate de BC “Moldova Agroindbanc” SA, lista

cărora este prezentată în Anexa Nr 7, ne arată că un spectru larg de servicii solicitate

de persoanele fizice şi juridice se acordă de ea.

51

Calitatea produselor şi serviciilor bancare prestate clienţilor şi nivelul

deservirii au fost prioritare pentru banca. Îmbinarea reuşită a metodelor de vînzare a

produselor şi serviciilor bancare, lucrului individual cu fiecare client, în baza unor

preţuri competitive a permis băncii să mărească numarul de clienţi. Astfel numărul

total de clienţi deserviţi de banca a constituit la 31.12.2001 – 106144, sporul fiind de

6705 clienti. Numărul clienţilor comerciali este de 24484. Printre clientela băncii sînt

252 companii mixte cu capital extern, peste 1200 companii din sectoarele

telecomunicatiilor, posta, institutii publice, o parte esenţiala a companiilor din

ramurile-cheie a economiei tarii: prelucrarea tutunului, vinificatiei, producerii

zaharului, uleiului, conservelor, altor produse alimentare, transportul aerian, etc.

    Eforturi deosebite a cerut dezvoltarea serviciilor pentru clienţii retail, aşa cum

acestia constituie cca. 86% din totalul clientilor. De menţionat faptul că pe langă

clienţii retail care au conturi bancare deschise, banca deserveşte multe persoane fizice

care consuma sistematic servicii bancare fără a deschide conturi. Aceasta se referă la

plaţi pentru servicii comunale şi plăţi în favoarea diferitor furnizori de utilităţi,

transferurile băneşti prin sistemul Western Union, cumpărarea/vanzarea cecurilor de

voiaj, operatiunile de schimb valutar, etc.

Diagrama Nr.6

B.C. “Moldova -Agroindbank” S.A. deschide conturile bancare persoanelor

fizice şi juridice, cu respectarea legislaţiei în vigoare şi prevederilor Regulamentului

52

privind deschiderea şi închiderea conturilor la băncile din Republica Moldova:

Cont curent – cont bancar deschis de banca pentru persoane juridice şi fizice

care serveşte la înregistrarea în ordine cronologică, în debit sau în credit, a tuturor

operaţiunilor care întervin în cadrul tranzacţiilor efectuate de titularul de cont.

Contul de depozit, instrument al executării contractului de depozit bancar, este

menit să înregistreze operaţiunile prin care depozitul iniţial este diminuat sau este

majorat, el îndeplineşte exclusiv funcţia de reglementare a creanţelor reciproce.

Cont de economii, varietate a contului personal, reprizintă instrumentul

contabil de realizare a unui contract de depozit, de economii, fără eliberarea unui

libret (varietăţi: contul de economii pentru cumpărare sau construire de locuinţă;

contul de economii la termen; contul de economii în valută; contul pentru plata

salariului).

Contul pasant (ocazional) care se utilizează pentru operaţiuni izolate cum

sunt: emiterea unul acreditiv în favoarea unui terţ, care va opera restituiri de acest

cont; cumpărări sau vînzări de aur; subscrierea de acţiuni sau de obligaţiuni.

Contul colectiv, avînd ca titulari mai multe persoane, se poate înfăţişa ca un

cont conjunct (fără cote prestalitite) sau ca un cont în indiviziune (cu cote-părţi

determinate laa deschiderea contului). Această varietate de cont este utilizată în

investiţiile care se execută de către mai mulţi antreprenori împreună sau în cazul unor

operaţiuni bancare speciale care trebuie să fie realizate de mai multe persoane

împreună.

Contul contencios este o varietate a conturilor, al cărei specific constă în fapul

că funcţionarea lui este subordonată acordului băncii (de exemplu, contul de depozit

de titluri încredinţate băncii; gaj pentru garantarea rambursării unui credit).

Documentele ce sunt solicitate de bănca la deschiderea conturilor:

1. cererea de deschiderea a contului;

2. copia certificatului de înregistrare, eliberat de Min. Justiţiei;

3. copia documentului de constituire, autentificată notarial;

4. certificatul de înregistrarea fiscală (separat pentru fiecare cont);

53

5. demersul întreprinderii de bază, cu privire la deschiderea contului;

6. fişa cu specimene de semnături şi amprenta ştampilei, autentificată notarial;

7. alte documente, la cererea băncii.

MAIB propune un set variat de produse creditare clienţilor corporativi şi retail

în valuta naţionala şi străină, din resurse proprii sau prin valorificarea diferitor linii de

împrumut de la BERD, BIRD în conlucrare cu CNFA. Creditarea este cea mai

dezvoltată şi extinsă activitate a băncii, deţinînd cea mai mare pondere în veniturile

băncii. Volumul portofoliului de credite al băncii a atins nivelul de 1005 mln. lei sau

cu 213 mln lei (21%) mai mult decat la inceputul anului.

Credite pe termen scurt, pană la 12 luni pentru următoarele scopuri:

- achitarea contravalorii mărfurilor de consum popular;

- plata studiilor şi perfecţionării calificării;

- reparaţia mijloacelor de transport;

- reparaţia curentă a locuinţelor;

- alte scopuri.

Suma: nu mai puţin de 1500 lei în funcţie de veniturile Debitorului (sau a familiei

sale) şi gajului, dar nu mai mult de 7 salarii medii lunare.

Credite pe termen mediu, de la 1 la 5 ani pentru:

- procurarea mijloacelor de transport, inclusiv de la distribuitorii oficiali (Programul

"Banca – partener pentru clienţii săi"), garajurilor - construcţii uşoare şi mărfurilor de

utilizare indelungată (pînă la 3 ani);

- reparaţia capitală şi construcţia locuinţelor;

- plata studiilor şi perfecţionărea calificării;

- alte scopuri.

Suma: nu mai puţin de 4000 lei în funcţie de veniturile Debitorului (sau a familiei

sale) şi gajului, dar nu mai mult de 25 salarii medii lunare.

Credite pe termen lung, peste 5 ani pentru:

- procurarea pămîntului;

- procurarea si construcţia locuinţelor, garajelor, inclusiv achitarea cotelor în CCL;

54

- alte scopuri.

Suma: nu mai puţin de 20000 lei în funcţie de veniturile Debitorului (sau a familiei

sale) şi gajului, dar nu mai mult de 50 salarii medii lunare.

Diagrama Nr.7

   În creştere au fost plasamentele de credite către noi proprietari, astfel cota

clienţelei private în portofoliul de credite a băncii a constituit la finele anului 2002-

88%. Ponderea creditelor pe termen mediu a scazut cu 7%, a creditelor pe termen

lung cu 1%, obţinîndu-se totodata o creştere similară a ponderii creditelor pe termen

scurt.

Noi petem observăm şi schimbările structurii portofoliului de credite

îndependenţă de ramurii de economiei.

     Creşterea numărului de credite şi de împrumutăţi comparativ cu începutul

anului a depăşit 25%. Banca elaborează şi propune pe piaţa noi produse de credit care

reflectă schimbările profilului şi specificului creditorilor.

Diagrama Nr.8

Dinamica structurii portofoliului de credite

îndependenţă de ramurii de economiei.

55

"Banca - partener pentru clientii sai" Credite pentru procurarea

automobilelor

Beneficiar: Persoana fizica, cetaţean al Republicii Moldova, care a atins vîrstă de 18

ani şi dispune de venituri permanente şi controlabile sub formă de salariu sau de la

altă activitate, ce nu contravine legislaţiei în vigoare.

Scopul: Procurarea automobilului de la distribuitorii oficiali în RM.

"Moldavian Auto Center" SRL - MERCEDES-BENZ;

"Auto Space" SRL - BMW, ROVER;

IM "DAAC-Hermes" SA – SCODA;

SA "Antares" - RENAULT;

SA "Nistru Lada" - VAZ, NIVA.

Suma: Pană la 60% din preţul modelului de bază al automobilului procurat.

Termenul: Pană la 2 ani

Valuta: Lei moldovenesti

Cerinţe faţă de beneficiar: Să achite din contul mijloacele proprii nu mai puţin

de 40% din preţul automobilului; Să dispună de mijloace proprii în suma adecvată

mărimii taxelor vamale, impozitelor şi accizelor necesare pentru achitare la

înregistrarea automobilului, punerii lui la evidenţa şi perfectarii documentelor ce

confirmă dreptul de proprietate a Imprumutatului asupra automobilului;

Să asigure automobilul în folosul băncii de le furt, avarie, deteorări legate de

calamitaţi şi alte cazuri de asigurare; Să dispună de asigurare acceptabilă pentru

banca.

Avantaje pentru beneficiar: Posibilitatea procurării automobilului şi exploatării

lui încă pană la momentul achitării complete a datoriei la credit.

     În anul de referintă banca şi-a menţinut poziţia de lider printre băncile din

Republica Moldova cu cea mai mare cota de piaţă 25%.

Politica de creditare a BC “Moldova Agroindbank” SA:

1. Scopul formării portofoliului de credit – tipurile de credit, termenii de achitare a

lor, mărimea maximă şi calitatea creditelor acordate.

56

2. Împuternicirile de care dispun funcţionării băncii responsabili de acordarea

creditelor.

3. Obligaşiile legate de transmiterea drepturilor şi acordarea informaţiei în cadrul

gestiunii creditelor.

4. Conţinutul dosarului cererii de credit (lista documentelor care se anexează la

cerere), drepturile şi obligaşiile personalului băncii responsabil de păstrarea

dosarelor de credit.

5. Regulile de evaluare şi executare a asigurării rambursării creditului.

6. Standardele de calitate şi prudenţiale aplicabile creditelor de bancă.

7. Regulile de evidenţiere, analiză şi soluţionare a situaţiilor legate de creditele

problematice (vezi Anexa Nr.8).

8. Definirea cotei-părţi a fiecărui tip de credit, în portofoliul de credit al băncii (ex.

creditele comerciale vs. creditele de consum).

9. Cerinţele faţă de gaj sau alt mod de asigurare a rambursării creditelor (vezi Anexa

Nr. 9).

10.Procedurile de gestiune a creditului, începînd cu recepţionarea cererii de

creditare, evaluare capacităţii de rambursare a creditului, aprobarea cererii şi

punerea mijloacelor creditului la dispoziţia solicitantului, etc.

11.Principiile de fixare a dobînzilor pentru credit.

12.Limitele şi restricţiile de acordare a creditelor.

13.Procedurile de colectare a creditelor, executarea forţată a garanţiei de asigurare a

întoarcerii datoriei etc.

     Banca gestioneaza în permanenta riscul de credit, riscul de lichiditate, riscul

operaţional şi altele (vezi Tabel Nr.8). În scopul micşorării riscurilor gestionate banca

este predispusă să treacă la o etapa cardinal noua de dirijare a riscurilor bancare,

inclusiv de creditare, prin crearea şi punerea în funcţie a unei diviziuni specializate -

serviciul de risc manager.

Tabel Nr.8

57

Evaluarea riscurilor pentru creditarea întreprinderii

Denumirea indicatorilor Excelent bine Mediu Sub nivel mediu

Nemulţumitor

Ponderea (Wi)

1-2 3-4 5-6 7-8 9-10I. Coeficientul lichidităţii1. Rata lichidităţii curente >2,5 2-2,5 1,5-2 1-1,5 <1 0,0162. Rata lichidităţii imediate >1,5 1-1,5 0,8-1 0,6-0,8 <0,6 0,153. Rata lichidităţii absolute >0,8 0,8 0,6-0,8 0,3-0,6 <0,2 0,016II. Coeficientul solvabilităţii4. Leverage 0-0,25 0,25-

0,670,67-1 1-2,33 >2,33 0,016

5. Coeficientul capitalului împrumutat

0,02 0,2-0,4 0,4-0,5 0,5-0,7 >0,7 0,15

III. Coeficienţii stabilităţii financiare6. Coeficientul de imobilizare 0,1-0,2 0,2-0,4 0,5-0,6 0,6-0,8 0,8-1 0,067. Coeficientul de manevrare 0,8-1 0,6-0,8 0,5-0,6 0,3-0,5 <0,3 0,0168. Coeficientul de asigurare cu capital circulant propriu

0,8-1 0,6-0,8 0,5-0,6 0,3-0,5 <0,3 0,06

IV. Coeficienţii rentabilităţii9. Rentabilitatea beneficiului global 40-50 30-40 20-30 15-20 <15 0,1510. Rentabilitatea beneficiului de la activitatea de bază

25-30 20-25 15-20 1-10 <1 0,016

11. Rentabilitatea beneficiului net >10 7-10 5-7 1-5 <1 0,0612. Rentabilitatea activelor totale >10 5-10 3-5 1-2 <1 0,016V. Coeficienţii afacerii13. Viteza de rotaţie a activelor totale

36-120 120-180

180-270

270-360

>260 0,06

14. Viteza de rotaţie a capitalului propriu

<25 25-60 60-120 120-270

>270 0,016

15. Viteza de rotaţie a datoriei debitorului

15-20 20-30 30-50 50-60 >60 0,016

16. Viteza de rotaţie a stocurilor 30-40 40-60 60-90 90-120 >120 0,01617. Viteza de rotaţie a datoriei creditorilor

30-40 40-50 50-60 60-90 >90 0,016

18. Ciclul financiar 15-20 20-40 40-80 80-90 >90 0,15

Riscul financiarGradul de risc

Lansarea noilor şi cele veche tipuri de depozite (vezi Anexa Nr.10.), lărgirea

canalelor de distribuţie precum şi promovarea continuă a acestor servicii bancare, a

permis sporirea portofoliul de depozite, care a atins 1161 ml. lei creşterea constituind

20%.

58

     Ponderea majoră în portofoliul de depozite al băncii revine resurselor plasate

de către clienţii comerciali - 590 mln lei, ce constituie cca. 63%. Ponderea

depozitelor clientilor retail în portofoliul total de depozite al bancii constituie 37%.

Implementarea cardurilor internaţionale de plată Europay International şi

întroducerea proiectelor salariale a permis sporirea semnificativă a depozitelor la

vedere a clienţilor retail în valuta naţională.

     Depozitele în valută naţională au constituit 826 mln lei ( 64% din portofoliul

total de depozite). Suma mijloacelor plasate în depozitele valutare la sfîrşitul anului s-

au cifrat la 335 mln. lei, ceea ce se constituie 36 % din portofoliul total de depozite.

Tabel Nr.9

Informaţie privind dezvăluirea activităţii de acceptare a depozitelor a

BC “Moldova - Agroindbank” SA.(a.2002)

Tipul de depozit Nr.depozitelor acceptate

. Depozitelor acceptate, mii lei

Rata medie a dobînzii, %

în lei În val.str.

În lei în val.str. În lei în val.str.

Depozite la vedere cu dobîndă:-depozitele pers.fizice-depozitele pers.juridice

17977701

00

340941129899

0324645

0,500,25

0,000,55

Depozite la termen cu dobîndă:-depozitele pers.fizice-depozitele pers.juridice

3179811032

1047837

245637142556

335467276589

12,129,18

2,421,71

Depozite la vedere fără dobîndă: -depozitele pers.fizice-depozitele pers.juridice

112342144

929667

124525567886

24587814839

0,000,00

0,000,00

     Banca rămîne şi în continuare lider al pieţei depozitelor persoanelor fizice cu

cota de 21% din totalul depozitelor persoanelor fizice în sistemul bancar local.

Politica depozitar-bancară presupune politica dusă de banca privind atragerea

mijloacelor în depozite şi conducere efectivă a lor.

Politica depozitară a BC “Moldova - Agroindbank” SA – este strategia şi

tactica băncii de a atrage mijloacele depunătorilor şi a altor creditori precum şi

59

aprecierea a unei mai efective combinări de surse băncii.Pornind de la strategia de

dezvoltare a băncii, de la indicii business-planului aprobat al băncii şi de la indicii

proiectului Planului de atragere şi plasare a resurselor financiare, formaţi de filialele

băncii, Departamentul Trezorerie aduce la cunoştinţa filialelor băncii Planul anual de

atragere depozitelor, împărţit pe trimestre, în valută naţională şi valută străină.

. Scopul politicii depozitare constituie satisfacerea cerinţelor lichidităţii băncii

prin calea procurării mijloacelor împrumutate după necesitate.

Condiţiile ce hotărăsc succesul politicii depozitar – bancare: folosirea

efectivă a mijloacelor mobilizatoare.

Factorii de bază ce influenţează la formarea politicii depozitar – bancară, tot odată

şi la portofoliul de depozit, şi aprecierea necesităţii dezvoltării gamei depunerilor

bancare:

- din poziţia clientului: diferite interese a subiectelor privind relaţiile economice, şi

aprecierea condiţiilor de păstrare; condiţiile geografice; tradiţiile naţionale;

particularităţile grupei sociale; vârsta depunătorilor; interesele lor politice şi sociale;

starea familiară; nivelul de studii; specialitatea; nivelul veniturilor; nivelul dezvoltării

sistemului de asigurare;

- din poziţia băncii: nivelul de concurenţă (interbancare şi cu instituţiile creditare ne

bancare); extinderea tendinţelor; dezvoltarea gamei serviciilor bancare; politica “tot

pentru client” ; sporirea calităţii serviciilor bancare; diversificarea riscului; nivelul

calificării personalului băncii; starea tehnologiei; tehnologie modernă de

aprovizionare a operaţiunilor şi serviciilor bancare.

   Operatiuni de Trezorerie.  Banca utilizează cu succes operaţiunile de trezorerie,

drept instrumente de satisfacere a necesitaţilor clientelei în servicii financiare

şi paralel, o parte componentă a procesului de gestionare a activelor şi pasivelor

Băncii.

      Pe parcursul anului Banca şi-a menţinut şi consolidat poziţia de principalul

market-maker pe piata financiara a Republicii Moldova, fiind operator activ cu cea

mai mare cota de participare la toate segmentele ei: piata de schimb valutar, piata de

60

imprumuturi interbancare, etc.

   Operatiuni de schimb valutar (FOREX)     Volumul total al operaţiunilor

FOREX în cursul anului s-a marit cu circa 66%, iar veniturile de la aceste operatiuni

ca urmare a tendinţei băncii spre reducerea costurilor pentru clientela - cu 49,8%.

Banca a continuat să fie activă pe piaţa internaţionala de schimb valutar. Operaţiunile

Forex cu băncile străine au fost efectuate atat pentru satisfacerea cererilor clientilor în

orice valuta solicitată, cît şi pentru necesităţi proprii. Avînd imagine pozitivă şi relaţii

de lungă durata, de la cîteva bănci cu renume cu care se lucrează sa obţinut

deschiderea în favoarea MAIB a liniilor forex fara acoperire.

Diagrama Nr.9

   

 

Banca este unul dintre principalii operatori pe piata autohtona de schimb

valutar numerar, ei revenindu-i cca. 10% din volumul tranzacţiilor cu numerarul în

valuta străină.

     MAIB a fost prima şi rămîne unica banca din Republica Moldova care a

introdus în ţara un volum considerabil de bancnote EURO, atît pentru necesitaţi

proprii cît şi pentru saturarea cererii altor bănci comerciale locale.

    Decontări în Valuta Străină     Volumul anual al decontărilor în valuta străină

a constituit 333 mln USD, dintre care 90% revin plaţilor în Valuta Liber

Convertibele, o creştere de cca. 50% faţă de anul precedent să înregistrat la plaţile în

VNC (RUB, UAH, ROL).

     Ca şi în anii precedenţi, ponderea principală revine plaţilor la tranzacţiile de

import/export ale clienţilor comerciali (cca. 304 mln USD) - cca. 91,3% din volumul

total.

61

     Volumul tranzacţiilor documentare (acreditive, garanţii) a crescut cu 14%. În

continua creştere a fost şi volumul transferurilor internaţionale efectuate pentru

persoanele fizice, volumul cărora a fost cca. 26 mln USD.

Diagrama Nr.10

Сarduri internaţionale de plata Moldova Agroindbank. Banca a devenit

Membru Principal al Europay International, a participat la crearea în asociere cu alte

bănci a companiei de procesare a plaţilor cu carduri "MoldMediaCard" S.R.L. Banca

a purces la emiterea cardurilor în octombrie 2001 şi emite carduri in lei moldoveneşti

şi în dolari americani, pentru persoanele fizice - Cirrus/Maestro,

Eurocard/MasterCard Standard, iar pentru persoanele juridice - Eurocard/MasterCard

Business.

     Către finele anului 2001 a fost pusă temelia reţelei de acceptare a cardurilor. În

prezent, banca dezvoltă ambele laturi ale business-ului cu carduri:

    - Activitatea de emitere - carduri Cirrus/Maestro, Eurocard/MasterCard Standard si

Eurocard/MasterCard Business. Accentul se pune pe proiectele "salariu pe card"

derulate contractual cu companii autohtone.

    - Activitatea de acceptare - pentru inceput banca a instalat 5 bancomate cu regim

de lucru non-stop si 17 terminale de acceptare a cardurilor intr-un şir de filiale si

reprezentante ale băncii, localizate în cele mai dens populate zone ale or. Chişinău.

Se negociază instalarea POS - terminalelor la comercianţi.

Cardul - instrument de acces al clientului bancii la mijloacele

baneşti din contul sau bancar. Cardul permite sa completaţi

personal contul cu mijloacele banesti primite ca salariu, prima,

62

pensie, ajutor social, orice alte venituri, sau să negociaţi cu

platitorul acestora asupra transferării lor în contul de card, deschis

în banca.

Dupa completarea contului puteţi sa operaţi în siguranţa cu

mijloacele baneşti din acesta - fie să retrageţi bani numerar, să

achitaţi la comercianţi si prestatori de servicii, atat în republica, cat

şi peste hotare, unde sunt prezente mărcile cardului.

Moldova-Agroindbank emite patru tipuri de carduri

internationale de plata:

Cirrus/MaestroEurocard/MasterCard Standard

Eurocard/MasterCard Gold

Aceste carduri sunt destinate persoanelor fizice, inclusiv

salariaţilor intreprinderilor care pot depune şi primi de pe conturile

de card mijloace baneşti, pot achita marfuri şi servicii oriunde, unde

sunt prezente mărcile cardului.

Eurocard/MasterCard Business 

63

  Cardul este destinat persoanelor juridice pentru achitarea în special a

cheltuielilor de deplasare si reprezentativitate a angajaţilor săi, cît şi permite

completarea contului, primirea mijloacelor baneşti în numerar, achitarea mărfurilor şi

serviciilorori, unde sunt prezente marcile cardului.

Completarea contul de card este posibilă în orice filiala sau

reprezentanţa Moldova Agroindbank care afisează la întrare, la casa

sau în alte locuri marcile cardului. Contul de card poate fi completat

de asemenea printr-un simplu transfer în lei sau valuta, executat

din ordinul persoanei juridice şi/sau fizice aflate în Republica

Moldova sau peste hotare, Moldova Agroindbank executînd, daca

este necesar, convertarea banilor primiţi în valuta contului de card.

Pe langa faptul că sumele de bani depuse pe contul de card

pot fi retrase oricînd, aceste sume de bani pot aduce şi venituri

suplimentare. Dobanzile si modul lor de calcul asupra soldului

contului de card sunt afisate sau pot fi aflate la orice filiala sau

reprezentanţa..

Deţinatorul de card Moldova Agroindbank poate achita

mărfurile/serviciile în acele unitaţi comerciale/prestări servicii

(inclusiv filiale, reprezentanţe bancare) care afişeaza la intrare, la

casa sau în alte locuri vizibile marca cardului.

Moldova Agroindbank sugereaza tuturor detinatorilor de

carduri ale bancii sa retragă bani în numerar pe teritoriul Republicii

Moldova la filialele şi bancomatele Moldova Agroindbank intru

evitarea comisioanelor suplimentare, aferente operatiunilor de

retragere a banilor numerar la filialele si bancomatele altor banci.

64

Leasingul este o activitate gospodărească care cere cunoştinţe în domeniul

businessului financiar pe piaţa utilajelor, precum şi a cerinţelor specifice ale

clientelei. Mecanismul leasingului include în sine mijloacele de lărgire a desfacerii şi

finanţării întreprinderilor, ce efectuiază reînnoirea parcului său de utilaje,

reînzestrarea tehnică.

Pentru întreprinderile producătoare cooperarea cu firmele ce acordă servicii

de leasing permite lărgirea pieţelor de desfacere a producţiei, cee ce, la rîndul său , le

îmbunătăţeşte situaţia financiară. Aceasta este deosebit de important pentru

întreprinderile producătoare de maşini.

Compania de leasing "MAIB-Leasing" S.A.   B.C. "Moldova Agroindbank"

S.A. este prima si unica banca care a creat o Companie de Leasing: MAIB-Leasing"

S.A. Evenimentul respectiv este unul de pionierat şi oferă, în mod traditional

clienţilor săi, cele mai inovativa si competitive posibilitati de finantare.      Compania

"MAIB-Leasing" S.A. a fost inregistrata la 10 septembrie 2002. Aceasta companie

este o intreprindere fiica a B.C. "Moldova-Agroindbank" S.A. Banca deţine 100% din

acţiuni şi contribuie la diversificarea gamei de servicii financiare oferite, de catre

banca, populaţiei si agenţilor economici, prin implementarea unei noi forme de

finanţare pe care o reprezinta leasingul.

    Acest produs combina:

capacitatea financiara a B.C. "Moldova-Agroindbank" S.A.

dorinţa de a furniza clienţilor servicii de calitate

profesionalismul de a identifica si materializa solutia optima pentru nevoile Dvs.

    Genurile de activitate ale "MAIB-Leasing"S.A.:

Leasing financiar şi operational (cu bunuri mobile si imobile)

Factoring cu sau fara drept de regres

Acordarea de servicii aferente leasingului si factoringului

Acordarea de servicii de consultanţa financiara si ca agent financiar

Acordarea serviciilor de cercetare (studiu de piaţa)

Atragerea surselor de finantare prin contractarea creditelor bancare

65

Avantajele finantarii în leasing:

Posibilitatea realizarii investitiilor mari chiar si de catre societatile care nu

   dispun de resursele financiare necesare, dar care au posibilitati reale de

   dezvoltare.

Suma totală pentru achizitionarea unui bun, în regim de leasing, poate fi cu 10-

   25% mai mica decat in cazul cumpararii în numerar.

Costul de achizitie al activelor de capital este esalonat pe toata durata de

   functionare.

Cuantificarea exacta a cheltuielilor de leasing pe toata durata contractului.

Evitarea imobilizarii, la momentul iniţial, a intregii sume necesare achizitionarii

   respectivului activ

Evitarea birocraţiei, compania de leasing preia toate operatiunile legate de

   achizitionarea bunului.

Factoring înseamnă un contract încheiat între ofertant şi factor, pe baza căruia

ofertantul poate repartiza sau va repartiza factorul titlului de credit rezultînd din

contracte de vînzări de bunuri încheiate între ofertant şi clienţii săi; factorul va

îndeplini cel puţin două din următoarele funcţii – efectuarea plăţii producătorului,

inclusiv împrumuturi şi plăţi în avans, supravegherea conturilor bancare în conexiune

cu operaţiile legate de titluri de credit, preluarea plăţilor efectuate în temeiul titlurilor

de credit.

În practica B.C. “Moldova -Agroindbank” S.A. utilizează două forme de

factoring:

1. factoring tradiţional – în acest caz factorul plăteşte aderentului imediat toate

facturile înaintea de scadenţa acestora. Astfel, factorul se angajează într-o

obligaţiune de credit asemănătoare scontului cambiilor

2. factoringul la scadenţă – specificul acestuia constă în faptul că factorul în acest

caz plăteşte abea la data scadenţei facturilor. Spre deosebire de factoringul

tradiţional, cel la scadenţă nu conţine elementele unei operaţiuni de credit.

66

B.C. “Moldova -Agroindbank” S.A. acordă o gamă variată de servicii de

consalting în domeniul organizării şi gestionării unităţilor economice din agricultura

şi businessului mic:

- consultaţii referitoare la constituirea unităţilor economice;

- elaborarea documentelor pentru înregistrare;

- oferirea modelelor de documente pentru înregistrarea unităţii economice;

- consultaţii referitoare la legile şi actele normative ale RM;

- oferirea copiilor extraselor din legi;

- întocmirea documentelor pentru înregistrarea Gospodariei Ţaraneşti (de

fermieri), S.R.L., Cooperativelor de producere şi / sau de deservire,

Asociaţiilor de Economii şi Împrumut ale Cetăţenilor;

- consultarea în problemele organizării şi ţinerii evidenţei contabile în

unităţile economice;

- consultaţii la elaborarea business – planului;

- asistenţa la întocmirea business – planului;

- calcularea marjei brute;

- întocmirea fluxului monetar;

- asigurarea cu modele de documente pentru activitatea economică (contracte

de arenda a pămîntului, tehnicii, încaperilor şi altele);

- consultaţii în problemele tehnologice ce ţin de producerea, păstrarea şi

prelucrarea produselor agricole;

- servicii de marketing a produselor agricole şi aprovizionare cu materie

primă;

- consultaţii referitoare la pachetul de documente pentru credit;

- consultaţii la pregătirea blanchetelor simple, bilanţuri financiare ş.a.

Serviciul Client-Banca Serviciul Client-Banca constă în prestarea serviciilor

dr decontări şi informaţionale clienţilor băncii care dispun de conturi curente în una

din filialele băncii

1. Conexiunea sistemului informatic al Clientului la sistemul informatic al băncii cu

67

prestarea serviciilor de poşta E-MAIL.

2. Culegerea, autorizarea şi transmiterea pentru executarea în forma electronică:

- dispoziţiilor de plată şi dispoziţiilor de plată trezoreriale în valuta naţională

- cererilor de cumpărare, vînzare şi convertire a valutelor străine

- cererilor de eliberare numerar.

3. Recepţia de către client de la Banca în forma electronică:

- a extrasului din cont în lei şi în valuta străină

- documentelor de creditare şi debitare a contului în lei

- cursului de schimb valuzar

- altor informaţii despre produsele bancare şi condiţiile de prestare a lor.

Servicile enumerate se prestează în baza contract bilateral

Banca asigură instalarea complexului de programe, şcolarizarea utilizatorilor

clientului, oferă documentele respective. La cererea clientului, acordă şi complexul

tehnic necesar funcţionării sistemului

Tarife şi comisione la sistemul

1. Abonament lunar-50 lei

2. Executarea unui document de plata în valuta naţională –2,50 lei

Plata pentru transport document 1,50lei

3. Instalarea complexului programatic Client-Banca-200 lei.

4. Instruirea clientului – 100 lei.

5. Menţenanţa complexului programatic – 50 lei

6. Modernizarea complexului programatic – contractual.

7. Recepţia de către Client de la banca a extrasului de cont în lei şi valuta străină şi a

documentului de creditare a contului curent al Clientului în lei – GRATIS.

Un nou tip de serviciu, care prestează B.C. “Moldova - Agroindbank” S.A. este

păstrarea valorilor în safeurile individuale. Bank garantează siguranţa şi

confidenţialitatea valorilor şi clienţilor. În safeurile persoanele fizice şi juridice au

posibilitatea păstrarea:

bijterii şi metale preţioase

68

acte personale

corespondenţa confidenţială

alte valori

Tabel Nr.10

Activitatea B.C. “Moldova - Agroindbank” S.A. cu safeurile individuale

Total la dispoziţia

băncii

Ocupate de clienţi Nivelul ocupării în anul

2001 2002 2001 2002

Safeurile individuale 2000 1423 1654 71,2% 82,7%

Analizînd activitatea cu sofeurile individuale s-a constatat majorarea accesului

la acest tip de serviciu în anul 2002 faţă de mărimea anului 2001 cu 231 sau 1,5%

Primirea plaţilor comunale

Prin intermediul bancii putem achita serviciile comunale, care include: GAZ,

APĂ ŞI CANALIZARE, TELEFON, DESERVIREA BLOCULUI, ENERGIE

TERMICĂ, ENERGIE ELECTRICA, SUN TV, alte plaţi.

   Cecuri "American Express"

BC “Moldova - Agroindbank” SA propune cecurile "American Express".

Avantaje:

• Este acceptat în toată lumea

• Poate fi convertat în bani numerar la bănci şi case valutare sau putem achita

serviciile hoteliere, restaurant, plaţi în magazine.

• Este un mod sigur şi comod de transportare a banilor. Pot fi emise în 12 valute ale

lumii

• Este valabil pe termen nelimitat

• În cazurile extreme de pierdere sau apariţiei oricăror probleme putem adresa la

Centrele de recuperare a cecurilor de calătorie, la orice ora . Cu Cecurile "American

Express" banii sunt în siguranta oriunde.

69

3.2 Importanţa investiţiilor şi valorilor mobiliare în dezvoltarea

managementului bancar.

Una din cauzele dezvoltării lente a reformelor economice în Moldova este

dezvoltarea slabă a pieţei investiţiilor şi valorilor mobiliare şi sistemei legislative

pentru reglarea ei. Crearea pieţei valorilor mobiliare civilizate va facilita hotărîrea a

trei probleme de importanţă majoră pentru Moldova:

1. Susţinirea legislativă a investitorilor, atragerea capitalului străin şi naţional privat

pentru realizarea proiectelor de investiţii;

2. Apărarea populaţiei şi economiilor sale de companiile financiare şi alţi emitenţi

necinstiţi;

3. Trecerea operativă a capitalurilor în ramurile mai efective ale economiei naţionale.

În Republica Moldova s-a adoptat legea instituţiilor financiare şi legea privind

circulaţia hîrtiilor de valoare şi bursele de valori, care reglementează managementului

băncilor pe piaţa valorilor mobiliare. Ea se complectează cu instrucţiuni şi scrisori

emise de Băncii Naţionale, care efectuiază activitatea de control şi supravegherea

asupra băncilor comerciale. Efectuarea activităţii profesionale cu hîrtiile de valoare

este permisă numai după primirea licenţei comisiei de stat pentru piaţa hîrtiilor de

valoare. Pentru băncile ce efectuiază activitatea profesională cu hîrtiile de valoare,

licenţa se eliberează de Comisia de Stat pentru Piaţa Hîrtiilor de Valoare conform

70

demersului Băncii Naţionale a Moldovei.

În timpul de faţă pentru bănci există următoarele restricţii în activitatea

profesională cu hîrtiile de valoare:

- băncile pot efectua operaţii comerciale cu hîrtiile de valoare numai din contul

mijloacelor proprii;

- băncile nu pot efectua operaţii comerciale cu hîrtiile de valoare ale emitenţilor

deserviţi de bancă;

- fără autorizaţia scrisă a Băncii Naţionale a Moldovei nici o bancă singură sau în

acord cu una sau mai multe persoane cu care acţionează împreună, direct sau

inderect, nu poate:

a) să deţină în capitalul unei unităţi economice, angajate în alte activităţi decît cele

financiare, o cotă care fie o reprezintă o cotă substanţială, fie că depăşeşte,

conform valorii ei curente, 15 la sute din capitalul reglementat al băncii;

b) să deţină valoarea curentă totală a unor astfel de cote ce depăşeşte 50 la sută din

capitalul reglementat.

Privatizarea întreprinderilor Moldovei duce la dezvoltarea activă a pieţei

secundare a hîrtiilor de valoare, pentru susţinerea activă a căreia managementul

bancar permanent oferă posibilităţi noi. Băncile efectuiază o mulţime de operaţiuni cu

hîrtiile de valoare, în care sunt cointeresaţi atît emitenţii, cît şi clienţii băncilor

comerciale. Băncile comerciale asigură executarea la timp a afacerilor, hotărăsc

problema circulaţiei hîrtiilor de valoare, garantează securitatea lucrului şi siguranţa

operaţiilor pe piaţa de valori.

Activitatea de intermediere la emitarea hîrtiilor de valoare constă în primirea şi

îndeplinirea de către bancă a comenzilor emitenţilor pentru organizarea şi petrecerea

abonării, precum şi vînzarea hîrtiilor de valoare din numele emitentului cu asumarea

obligaţiunii de a vinde aceste hîrtii de valoare în corespundere cu legislaţia în

vigoare, precum şi a cumpărp din cont propriu hîrtiile de valoare nerealizate.

În practica mondială întreprinderile sectoarelor private şi de stat folosesc pe

larg serviciile băncilor în calitate de intermediar la emisiunea hîrtiilor de valoare,

71

deoarece ele au practică şi posibilitaţi mai mari pentru astfel de activitate.

Aceasta se explică prin următoarele:

În primul rînd băncile se bucură de autoritate în faţă clienţilor lor şi această

autoritate se răsfrînge şi asupra hîrtiilor de valoare puse în circulaţie de către bănci.

Investitorii sunt în drept să spere că banca nu le va propune hîrtii de valoare suspecte.

Intermediere băncii trebue să fie garanţia conştiinciozităţii atît a emitentului, cît şi

corespunderea emisiei cu legislaţia în vigoare şi cu regulile acceptate pe piaţa de

valori.

În al doilea rînd, băncile dispun de informaţie suficintă şi personal calificat,

cea ce le permite să aprecieze situaţia formată pe piaţă în mod operativ şi adecvat.

În al treilea rînd, pentru bancă este mai simplă organizarea vînzării hîrtiilor de

valoare a emitenţilor, deoarece ea foloseşte reţeaua filialelor sale, cea ce permite

atragerea unui număr mare de investitori.

B.C. Moldova – Agroindbank” S.A. desfăşoară următoare tipuri de

activităţi:

a) activităţile de broker

b) activităţile de dealer

c) activităţile de depozitar

d) activităţile de decontări şi clearing al tranzacţiilor cu titluri de valoare

e) activităţile de ţinere şi păstrare a registrului deţinătorilor titlurilor de valoare

f) activităţile deorganizare a comerţului cu titluri de valoare.

Departamentul Investiţii Corporative. Departamentul menţionat are funcţia de

a elabora politica investiţională a băncii, creînd o sursă reală de venit de la

plasamentele proprii ale băncii, de la operaţiunile cu hîrtii de valoare investiţionale,

de la oferirea serviciilor financiare de calitate, care ar asigura afluxul capitalului

străin în ţară.(vezi Anexa Nr.11 ) Activitatea de bază a Departamentului o

constituie selectarea proiectelor investiţionale atractive pentru bancă, crearea unui

centru de brokeraj cu mari perspective pentru atragerea clienţilor corporativi,

participarea la crearea infrastructurii băncii – noi companii, corporaţii, grupuri

72

industrial-financiare.

Produse investitionale

• Asistenţa în găsirea partenerilor de afaceri

În procesul de cautare sau selectare a viitorului partener, Moldova-

Agroindbank poate deveni un ghid de încredere care nu numai va va propune cei mai

adecvaţi parteneri pentru business-ul Dvs, dar şi Va poate organiza întruniri, mese

rotunde, seminare, prezentaţii, în scopul cuprinderii unui cerc larg de oameni de

afaceri, difuzării rapide a informaţiei şi perceperii imediate a reacţiei partenerilor

locali.

In cazul în care sunteţi contactaţi de reprezentanţii companiilor locale, care nu

sunt bine cunoscute pe piata europeană sau dacă aveţi dubii asupra informaţiei ce va

se prezinta, Moldova-Agroindbank va poate oferi servicii de consulting, cercetări de

marketing, analize, studii, opinii asupra diverselor aspecte care va interesează despre

activitatea unei industrii sau companii.

La etapa de creare a companiei mixte, serviciile de asistenţa juridică,

organizare a negocierilor, etc., oferite de Moldova-Agroindbank, Va vor facilita în

mare măsură munca.

• Produse investiţionale pentru întreprinderi

- asistenţa în procesul de dezvoltare a întreprinderii,

- acordare a unui suport în realizarea celor mai ambiţioase scopuri strategice: de la

îmbunatăţirea calităţii produselor şi pană la investigarea domeniilor noi,

- ieşirea pe pieţele mondiale,

- valorificarea experienţei internaţionale etc.

• Efectuarea investiţiilor pe piaţa valorilor mobiliare a Republicii Moldova

- Asistenţa investitorilor corporativi şi individuali în completarea adecvată a

portofoliului lor de investiţii, procurarea şi vînzarea valorilor mobiliare respective

conform ordinului lor.

- Efectuarea analizei detaliate pe baza principiilor comerciale ale companiilor,

ramurilor industriale şi pieţelor cu o prezentare ulterioara a rezultatelor acestui studiu.

73

- Efectuarea analizei tehnice a proiectelor investiţionale prin intermediul studiului

tendinţelor de dezvoltare a preţurilor valorilor mobiliare în scopul prognozării unor

fluctuaţii de scurtă durata pe piaţa.

- Efectuarea analizei fundamentale a punctelor puternice şi slabe a unor companii în

parte şi tendintelor macroeconomice în diferite ramuri ale economiei în scopul

prognozării perspectivei de lunga durata în domeniul investiţiilor.

- Prestarea serviciilor de brokeraj pentru clienţi pe piaţa valorilor mobiliare.

- Prestarea serviciilor de depozitare pentru companiile fiduciare şi fondurile de

investiţii.

- Efectuarea tranzacţiilor de tip REPO pe piaţa valorilor mobiliare.

• Finanţare corporativă

- Organizarea cumpărarii/vînzării întreprinderilor şi pachetelor majoritare de acţiuni

ale lor.

- Selectarea unei combinaţii de instrumente financiare care ar satisface în mod

optimal necesitaţile clienţilor în finanţarea proiectului.

- Servicii de underwriting - plasarea valorilor mobiliare ale unui grup larg de

investitori în condiţiile unor eforturi maxime şi garanţii ferme.

- Prestarea serviciilor de fuziune si absorbire a intreprinderilor:

- Pregatirea recomandarilor atat pentru compania cumparatoare, cit si pentru cea

achizitionata

- Elaborarea unor strategii defensive pentru companiile care au fost sau pot fi

absorbite prin intermediul achizitionarii pachetului de control de actiuni a

companiilor respective fara acordul conducerii lor.

• Servicii de dirijare a fondurilor:

- Prestarea serviciilor de administrare a investitiilor.

- Asistenţa în diversificarea riscurilor suportate de Dvs. şi sporirea lichidităţii

capitalului deţinut prin intermediul crearii şi dirijării mijloacelor investiţionale

colective.

- Servicii consultative privind aspectele economice, legale şi fiscale ale investiţiilor în

74

Moldova.

- Elaborarea strategiilor de investire a mijloacelor fondurilor mutuale.

- Menţinerea lichiditaţii investiţiilor Dvs.

Investiţii de Capital

     Banca şi-a început activitatea pe pieţele internaţionale de capital, fiind prima

banca comercială din Republica Moldova care a cumpărat în portofoliul propriu Hîrtii

de Valoare de Stat emise de către guvernele statelor-membre G7. Au fost procurate

obligaţiuni ale Guvernului SUA în volum de 2 mln USD şi obligaţiuni emise de către

Guvernul Germaniei în volum de 1 mln EUR, ambele cu termen de scădenţa pană la

doi ani.

Activitatea de Investiţii

     Activitatea investiţională a băncii pe parcursul anului a avut obiectivul

primordial menţinerea profitabilitaţii investiţiilor la un nivel acceptabil. S-a urmărit

optimizarea portofoliului de investiţii perfecţionînd procesul şi criteriile selectării

proiectelor investiţionale.

    Politica investiţională prudenţială şi de administrare a portofoliului

investiţional au asigurat creşterea rentabilităţii investiţiilor pană la 20,42%.

Portofoliul investiţional a înregistrat o creştere netă de 7,5%, constituind la sfîrşitul

anului 42,6 mln. lei. Banca deţine cote de participare în 20 companii din sectoarele

industriale, inclusiv prelucratoare, prestatoare de servicii şi financiar-investiţionale

(“Alexandreni Zahar” SA, “Sudzucker-Moldova” SA, “Ionel”, “Glass Container

Company”, “Piele”, “Basarabia-Nord”, “DAAC Plant” SRL, “Ungheni Vin” SA,

“Holda Argintie” SA, Moldavian Airlines, “Floarea Soarelui” SA, “MoldMediaCard”

SRL, “Vininvest” SRL şi altele (vezi Anexa Nr.12)). Banca a continuat participarea

în proiectele investiţionale în comun cu investitorii străini.

     Reputaţia impecabilă şi politica tarifară flexibila a contribuit la creşterea

considerabilă a volumului tranzacţiilor cu valorile mobiliare efectuate de banca la

Bursa de Valori a Moldovei, atat pentru clienti corporativi, cit şi pentru persoane

fizice. Comparativ cu anul 2000, volumul tranzactiilor bursiere efectuate de banca a

75

crescut cu 14,5 mln lei sau 3,2 ori. Volumul anual total al operaţiunilor de cumpărare

a fost influenţat de activitatea scăzută din ţara a pieţei secundare a valorilor mobiliare

şi a constituit 16.7 mln lei, iar de vînzare 4.6 mln lei.

Diagrama Nr.11

 

Operaţiuni Money-Market

Pentru managementul bancar al ţărilor dezvoltate caracteristic operaţiile pe

piaţa publică. Aceasta este una din cele mai flexibile metode de reglare a lichidităţii

băncilor prin plasarea împrumutului de stat, cumpărarea – vînzarea hîrtiilor de

valoare de stat, acceptelor bancare şi altor hîrtii de valoare la cursul condiţionat

anterior.

Certificatele de Stat prezintă un titlu de valoare cu discont pe termen scurt în

formă dematerializată, care se vinde la un preţ mai mic decît valoare lui nominală.

Emiterea în circulaţie a Certificatelor de Stat efectuiază periodic de către Ministerul

Finanţelor al Republicii Moldova în formă de tranşe aparte pe un termen de 3 luni.

Plasarea se efectuiază prin licitaţii desfăşurate de către Banca Naţională a Moldovei

conform dispoziţiilor Ministerului Finanţelor şi acordului încheiat.

   În condiţiile în care rata medie a dobînzilor la Hartiile de Valoare de Stat

emise de Ministerul Finanţelor a Republicii Moldova a scăzut de la 20% pana la

8.84% banca a continuat să participe moderat la licităţiile pe piaţa primară a HVS şi

la licităţiile pe piaţa deschisă organizate de Banca Naţională a Moldovei, totodată

fiind unul din cei mai mari operatori pe piaţa secundară interbancară a HVS.

76

    Volumul investiţiilor în HVS în portofoliul propriu a constituit cca. 528,6

mln lei, comparativ cu anul 2001 acest indice sa mărit mai bine de 3 ori, iar veniturile

de 2,5 ori.

    Operaţiunile pe piaţa monetară au derulat în condiţiile unui decalaj esenţial a

ratelor dobanzilor atît pe piaţa internă cît şi internaţională (Dolar SUA). Pe parcursul

anului MAIB a operat pe piaţa creditelor interbancare ca creditor în majoritatea

cazurilor, astfel din volumul total al creditelor interbancare în lei moldoveneşti (121

mln) de catre banca au fost plasate 107 mln lei şi atrase numai 14 mln lei. La

investirea surplusurilor sale de lichidităţi pe piaţa interbancară s-a utilizat mai activ

acordurile REPO, volumul cărora a constituit 80 mln lei.

     Pe parcursul anului 2001 plasamentele la termen în valuta străină au constituit

cca. 364 mln USD, plasamentele overnight - 532 mln USD.

Activitatea cu Hîrtii de Valoare propriu

Un aspect important al activităţii băncilor comerciale este emisia hîrtiilor de

valoare proprii. Emiterea de către bănci a hîrtiilor de valoare proprii este supusă

înregistrării de stat indeferent de volumul emisiei şi numărul investitorilor.

În conformitate cu prevederile Instrucţiunii privind particularităţile

emisiunilor de acţiuni ale băncilor şi modul de autorizare a lor de către B.N.M.

aprobată prin HCA nr.181 din 22.06.2000, emisiunea include anumite etape:

i) adoptarea de către fondatori a deciziei privind numărul şi clasele acţiunilor

autorizate spre plasare şi a celor plasate între fondatori

ii) aprobarea preliminară de către Banca Naţională a cererii privind eliberarea

autorizaţiei de a desfăşura activităţi financiare

iii) deschiderea unui cont temporar la Banca Naţională pentru acumularea

mijloacelor băneşti

iv) întocmirea listei primilor subscriitori, acumularea mijloacelor băneşti pe contul

temporar

v) înregistrarea de stat a băncii la Banca Naţională a Moldovei şi eliberarea

autorizaţiei de desfăşurare a activităţilor financiare

77

vi) autorizarea de către Banca Naţională a Moldovei a emisiunii efectuate

vii) înregistrarea de stat a acţiunilor la Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare la

prezentarea demersului Băncii Naţionale a Moldovei

viii) transferarea mijloacelor băneşti, aflate la contul temporar deschis la Banca

Naţională a Moldovei, în contul Loro al băncii pentru trecerea lor la capitalul

social (în baza certificatului Comisiei Naţionale)

ix) includerea subscriitorilor care au achitat integral acţiunile în registrul

deţinătorilor de valori mobiliare şi eliberarea acestora a certificatelor de acţiuni

sau a extraselor din registru

În scopul formării capitalului statutar băncile emit acţiuni, iar pentru atragerea

mijloacelor de împromut, băncile pot emite obligaţiuni în sumă de nu mai mult de 25

la sută din capitalul statutar şi numai după achitarea totală a acţiunilor emise anterior

de către banca.

Conform legislaţiei în vigoare, BC “Moldova - Agroindbank” SA, ca şi cele

alte bănci pot emite numai acţiuni nominative, valoarea nominală a acţiunilor,

inclusiv şi acelor vîndute în valută străină e necesar să fie exprimată în lei. La

procurarea acţiunilor emise de către bănci, achitarea lor poate fi efectuată în valută

străină numai de către nerezidenţi ai Republicii Moldova. Plata se efectuiază prin

decontare (persoanele juridice şi fizice) sau depunerea valutei străine aduse în

Republica Moldova conform regulilor stabilite. În procesul formării capitalului

statutar vinderea acţiunilor emise de către bănci la un preţ mai mic decît valoarea lor

nominală este interzisă.

Afară de acţiuni banca poate emite obligaţiuni. Obligaţiunile sunt hîrtiile de

valoare emese de stat sau de agenţi economici ca titluri de creanţă în cazul lansării

unui împrumut şi care conferă deţinatorilor lor dreptul de a primi un venit fix.

Obligaţiunea dă dreptul la rambursarea preţului ei, dar nu şi la amesticul în gestiunea

emitentului. Obligaţiunea poate fi nominală ( în care specifică numele beneficiarului),

şi la purtător (care conferă dreptul persoanei care o deţine). Obligaţiunea este un titlu

de creanţă asupra emitentului care certifică deţinătorului acesteia calitatea de creditor

78

şi îi dă dreptul să primească o dobîndă la sumele împrumutate indeferent de

rezultatele obţinute de cel care lea emis.

Încheierea

Piaţa financiară a Moldovei este în situaţia cînd cererea şi oferta, pe fonul

dezvoltării slabe a pieţei, sunt aproximativ la acelaş nivel. În cazul măririi tendinţei

formării “peieţei cumpărătorului” va fi solicitată practica mondială în domeniul

formării pieţei serviciilor financiare, măririi asortimentului lor şi creării industriei

bancare.

Odată cu trecerea de la sistemul administrativ de comandă la relaţiile de piaţă

au suferit schimbări esenţiale şi principiile organizării şi funcţionării sistemului

bancar. Legile primite în Moldova referitor la Banca Naţională a Moldovei şi la

instituţiile financiare realizează principiul organizării sistemului bancar în două

nivele, principiu primit în majoritatea ţărilor dezvoltate ale lumii, ce include în sine

Banca Naţională a Moldovei şi băncile comerciale, ce sunt chemate să efectueze pe

baza contractuale deservirea de casă, de decontare, creditare şi alte servicii bancare

pentru persoanele fizice şi juridice.

De la începutul anilor 90 are loc creşterea numărului băncilor comerciale.

Odată cu mărirea numărului băncilor comerciale sa mărit considerabil şi concurenţa

între ele. Dar, ca şi mai înainte, accentul de bază se face asupra metodelor bancare

tradiţionale.

După saturarea cantitativă, în sectorul bancar al Moldovei începe procesul

creşterii accelerate: apariţia băncilor – lideri naţionale şi regionale, lichidării băncilor

mici, asimilarea lor de către băncilor mari, contopirea băncilor cu alte structuri

financiare, adică procesul concentrării capitalului bancar, creşte diferenţa între

băncile – lider şi celelalte bănci. Au apărut bănci ce deservesc efectiv clienţii mari,

s-au evedenţiat băncile – lider în domeniile noi operaţiunilor valutare, de bursă,

leasing, cum şi în relaţiile economice externe.

79

Tendinţa stihiinică spre universalizarea instituţiilor financiare pe piaţa

financiară a Moldovei, corespunde tendinţei mondiale de dezvoltare. Dezvoltarea

slabă a sistemului financiar poate fi depăşită prin acordarea holdingurilor bancare mai

sigure a dreptului de prestare a unui spectru larg de servicii financiare.

Managementul bancar, sau conducerea cu resursele financiare a băncii,

cuprinde o sistemă de principii, metode, forme şi modalităţi de reglare a

mecanismului de piaţă în domeniul finanţelor bancare cu scopul măririi fiabilităţii

unităţilor economice, inclusiv şi a băncilor.

În cazul bussinesului mic pentru conducerea cu finanţele este suficientă

diploma de contabil sau economist, deoarece operaţiile financiare nu depăşesc cadrul

decontărilor simple prin virament şi în numerar. În cazul bussinesului mijlociu

şi mare se formează un flux mare de capital şi corespunzător un masiv

mare de consumatori ai producţiei (servicii), unde o mare parte revine

operaţiilor financiare legate de investiţii, mişcarea şi înmulţirea capitalului.

Pentru conducerea cu finanţele bancare trebuesc specialişti de înaltă calificare în

domeniul bussinesului financiar, ce cunosc un domeniu deosebit - managementul

serviciilor.

a) mărirea volumului serviciilor prestate de bancă

b) micşorarea cheltuielilor şi pierderilor de la nerambursarea creditelor

c) micşorarea preţului la aceste servicii în legătură cu mărirea calităţii lor şi

siguranţei

Ultima variantă în condiţiile concurenţei probabil este mai prielnică

Micşorarea pierderilor şi cheltuielilor pot fi obţinute prin mărirea

nivelului automatizării, micşorării cheltuielilor curente, asigurarea riscurilor

bancare etc. mărirea volumului serviciilor oferite poate fi obţinut

prin mărirea pieţei deservite, eşirea la pieţe noi şi prestarea unor servicii calitativ

noi.

Marketingul este nu numai o totalitate de instrumentării practice, dar şi o

filosofie deosebită a bussinesului, ce consideră interesele persoanei şi societăţii.

80

Asociaţia Americană de Marketing determină marketingul ca “proces de planificare

şi conducere cu elaborarea mărfurilor şi serviciilor, politicii de preţuri, mişcarea

mărfurilor spre cumpărător şi realizarea lor, cînd diferenţierea de bunuri

obţinute duce la satisfacerea necesităţilor atît persoanelor particulari, cît şi a

organizaziilor”

Marketingul serviciilor financiare este o pată albă în literatura specializată

bancară. Această a avut loc din cauza atenţiei slabe pentru disciplinile financiare în

cadrul ştiinţilor sociale.

Formarea pieţei cumpărătorului în aşa domeniu specific ca piaţa

serviciilor financiare şi crearea industriei bancare în ţările occidentale au

contribuit la pătrunderea conceptului managementului şi marketingului în sfera

financiară şi apariţia managementului şi marketingului bancar. În Moldova

procese similare au loc într-o măsură mai mare în comerţ şi mai

puţin în sfera financiară. Deacea se poate vorbi despre naşterea

managementului bancar numai pe baza implimentării practicii mondiale în acest

domeniu.

În teza de licenţă sunt analizate diferite sisteme bancare mondiale (Franţiei,

Japoniei, Marii Britaniei, Germaniei, Elveţiei, SUA) – formarea lor, structura şi

dezvoltarea.

În lucrarea am făcut analiza formării şi organizării activităţii economice BC

“Moldova - Agroindbank” S.A. – misiunea băncii, obiectile băncii, valorile

promovate, organizarea şi management, lista băncilor corespondente, tehnologiile

informaţionale, indicatori economice.

O parte specială a tezei de licenţă este oferită managementului bancar, adică

problemelor organizării la nivelul contemporan a serviciilor bancare (operaţiilor de

depozitare – creditare, decontare – clearing, deservirea persoanelor juridice şi fizice

cu utilizarea sistemului de decontări prin intermediul reţelelor de telecomunicaţii –

Bank-Client), precum şi creării centrelor de deservire complexă a bussinesului mic,

companiilor industriale şi de comerţ, centrelor bancare pentru comerţul cu

81

instrumentele financiare, efectuarea operaţiunilor valutare, de investiţii, selectării,

prelucrării şi transmiterii informaţiei financiar – economice.

O atenţie deosebită este acordată problemelor de organizare operaţiunilor

bancare cu valorile mobiliare, acută pentru Moldova la etapa actuală, - vînzarea-

cumpărarea hîrtiilor de valoare din numele şi după porunca clienţilor, organizarea

emisiei, oferirea garanţiilor referitor la răspunderea hîrtiilor de valoare, operaţiunile

REPO, cu Hîrtiile Valoare de Stat, consultaţiile de investire şi altele.

Tema unor cercetări speciale trebuie să devine asemenea probleme a

managementului bancar în economia de tranziţie ca solvabilităţii clientelei, asigurării

riscurilor creditare şi valutare, analiza şi finanţarea proiectelor de investiţii,

organizarea informatizării şi securităţii fluxurilor informaţionale în bancă, formele de

colaborare cu instituţiile financiare nebancare ş.a.

82

Bibliografia

Acte normative

1. Constituţia Republicii Moldova din 29 iulie 1994: MO 12.08. 94 Nr.1

2. Legea Republicii Moldova cu privire la Banca naţională a Moldovei, din

30.10.91: MO Nr.7-10

3. Legea instituţiilor financiare. din 1996: MO 315/ 98

4. Legea Republicii Moldova cu privire la Societăţile pe Acţiuni, din 25.10.91.: MO

Nr.1

5. Legea Republicii Moldova cu privire la Cambiei Nr.1527-XII, 22.06.1993: MO

10.

6. Legea Republicii Moldova cu privire la Leasing. Nr. 731-XIII, 15.02.96.: MO

7/25/96

7. Decretul Preşedintelui Republicii Moldova cu privire la gaj. Nr. 838-XIII

23.05.96.: MO 61- 62/96

8. Regulamentul privind deschiderea şi închiderea conturilor la băncile din

Republica Moldova, aprobat prin Hotărîrea Consiliului de Administraţie a B.N.M.

Nr. 415 din 30.12.99: MO Nr.8-9 din 20.01.2000

9. Regulament Nr. 25/11-02 privind decontările fără numerar în Republica

Moldova aprobat prin Hotărîrea Consiliului de Administraţie a B.N.M., Nr.33 din 12

iulie 1996,: MO Nr.63 din 26.09.1996

10. Regulamentul cu privire la activitatea de creditare a băncilor care aprecează în

Republica Moldova, aprobat prin Hotărîrea Consiliului de Administraţie a B.N.M.,

Nr.153 din 25.12.97.: MO Nr.8 din 30.01.98

Manuale şi monografii

11. Basno C. şi alţii. Moneda, credit, bănci: aplicaţii şi studii de caz. – Bucureşti,

1994.

83

12. Binţinţan Petru, Manole Ion “Managementul investiţiilor”, editura didactică şi

pedagogică R.A., Bucureşti, 1999, pag.343.

13. Bistriceanu Gh., Adochiţei M.N., Negrea E. “Finanţele agenţilor economici”,

editura economică, Bucureşti, 2001, pag.784.

14. Bran P. Mecanizmul monetar. – Chişinău, 1991.

15. Bulhac C., Petruşin P., Pistruga I. şi alţii. Băncile în relaţiile economiei de

piaţă. – Chişinău, 1994

16. Joseph F. Sinkey Commercial Bank Financial Management – 4 th ed. – New –

York: Macmillan Publ. Co., 1992

17. Мescon M.H., Khedouri F., Albert M. Основы менеджмента. – Москва:

Дело, 1994

18. Kotler P. Marketing – management: analisis, planning, implementation and

control. – New-York: Prentice Holl, 1998.

19. Radu V. Moneda şi politica fiscală. – Bucureşti, 1994

27.Rusu C., Voivu M. ABC-ul managerului. – Iaşi.: Editura Gh. Asachi, 1993.

20. Toma M. Finanţe şi gestiune financiară. – Bucureşti, 1994.

21. Motolea G., Hossu M. Efectele de comerţ, hîrtiile de valoare şi mecanismele

bursiere în economia de piaţă. – Cluj-Napoca, 1992.

22. Zaharia M., Zaharia C., Viziteanu F. Management, teorie şi aplicaţii. –

Bucureşti, 1993.

23. Абрамова М.А., Александрова Л.С., Лузина О. «Финансы, денежное

обращение и кредит», институт международного права и экономики, Москва,

1996, стр.135.

24. Белоглазова Г. Н. Коммерческие банки в условиях формирования рынка.

– Ленинград, 1991

25. Голубович А.Д., Ситнина К.Д., Хенкин Б.Л. Управление банком:

организационные структуры, персонал и другие комуникации. – Москва, 1995

26. Долан Э. и др. Деньги, банковское дело и денежно – кредитная политика.

– Санкт-Петербург, 1994.

84

27. Дмитриев – Мамонов В.А. , Евалин З.П. Теория и практика

коммерческого банка. – Москва, 1992

28. Мартынова О.И. Банки на рынке ценных бумаг. – Москва, 1994

29. Коробовой Г.Г., Лаховой Г.С. Банковский механизм управления

экономикой. – Саратов, 1990.

30. Питер З. Ленд. Менеджмент – искусство управлять. Москва: Дело, 1998.

31. Под ред. Лаврушина О. Банковское дело. – Москва: Банковский и

биржевой научно-консультационный центр. 1992.

32. .Под ред. Лаврушина О. Банковское дело. – Москва, 1996.

33. Под ред. Хруцкого В.Е. Современный маркетинг. – Москва.: Финансы и

Статистика, 1997.

34. .Речмен Д. Дж, Мескон М.Х., Боуви К.Л., Современный бизнес. –

Москва: Издательство Республика, 1995.

36.Ревоар Жан «техника банковского дела», универс и прогресс, Москва,

1993, стр.160.

37. Роус Питерс «Банковский менеджмент», Москва, Дело, 1997, стр.743.

38. Стратулат Олег, Тигинян Андрей «Банки и предприятия», Юлиан,

Кишинев, 1997, срт.66.

39. Тимохин В.Ю. а «Безналичный расчет и кредит», финансы и статистика,

Москва, 1997, стр.120.

40. Усоскин В.М. «Современный коммерческий банк», ИПЦ, вазар-феро,

Москва, 1994, стр.320.

41. .Завьялов П.С., Демидов В. Формула успеха – маркетинг. – Москва.:

Дело, 1998

Publicaţii şi ediţii periodice

42. Annual Report Submitted to the Annual General Meeting of Shareholders

March 1999.

43. Annual Report Submitted to the Annual General Meeting of Shareholders

March 2000..

85

44. Annual Report Submitted to the Annual General Meeting of Shareholders

March 2001.

Anexa Nr.2

Evoluţia gradului de concentrare a activităţii bancare

Ţara Număr de instituţii Concentrări primele 10 bănci

1980 1998 , % 1998, % Clasament

SUA 35875 23854 -34 21 15

Japonia 618 618 0 43 13

Germania 5355 3487 -35 28 14

Italia 1071 941 -12 45 12

Franţa 1033 593 -43 63 9

Marea

Britanie

796 560 -30 78 6

Canada 1671 1030 -38 88 3

Australia 812 370 -54 79 5

Belgia 148 150 +1 73 7

Spania 357 318 -11 62 10

Finlanda 631 352 -57 83 4

Norvegia 346 148 -57 71 8

Ţările de Jos 200 174 -13 89 2

Suedia 598 112 -81 93 1

Elveţia 478 415 -13 62 10

Sursa: Banca Reglementelor Internaţionale (1998)

86

Anexa Nr. 3

Clasamentul primelor 15 ţări europene, după

mărimea fondurilor proprii

Intitiţii bancare Naţionalitate Capitalul

proprii, mil.$

Loc în Europa Loc în lume

Hong-Kong and Shanghai

Marea Britanie

27.392 1 1

Credit Agricole Groupe

Franţa 22.280 2 3

Deutsche Bank Germanie 17.371 3 6ABN Amro Olanda 15.864 4 8Union Bank Switzerland

Elveţia 13.570 5 14

Barclays Bank Marea Britanie

13.020 6 15

Credit Suisse Groupe

Elveţia 12.984 7 16

Rabobank Nederlanden

Olanda 12.680 8 18

National Westmister Bank

Marea Britanie

13.342 9 19

Halifax Marea Britanie

11.955 10 20

Banque Nationale de Paris

Franţa 11.521 11 23

Groupe: Caisses de epargne

Franţa 10.971 12 25

Dresdner Bank Germania 10.456 13 28Lloyds TSB Bank

Marea Britanie

10.408 14 29

Societe Generale Franţa 9.745 15 31

Sursa: The Banker Review, febr.1998, Bank Reglementelor Internaţionale

87

ANEXA Nr.5

JUDETUL BALTIBalti MD 3100, mun. Balti str. Puskin, 56a, Telefon:(231) 29360

   Reprezentante:   Balti-Centru    mun. Balti, str. Stefan cel Mare, 79   Balti-Incomlac    mun. Balti, str. Calea Iesilor, 1   Cartier Dacia    mun. Balti, str. Bulgara, 34   Paminteni    mun. Balti, str. Calea Iesilor, 1   V. Alecsandri    mun. Balti, str. V. Alecsandri   s. Pelenia     s. Corlateni         

Falesti MD 5903 or. Falesti str. A. Mateevici, 111, Telefon: (259) 22590

   Reprezentante:   Fabrica de zahar    or. Falesti, str. Iasi, 19   Falesti (UCSM)    or. Falesti, str. M. Eminescu, 61   s. Parlita     s. Iscalau     s. Scumpia  

Glodeni MD 4901 or. Glodeni str. Tricolorului, 21, Telefon: (249) 22590

   Reprezentante:   Vik-Vas    or. Glodeni, str. Suveranitatii, 13   s. Balatina     s. Danul     s. Iablona     s. Sturzovka  Rascani MD 5600 or. Rascani str. Independentei, 20, Telefon: (256) 22590

 

Sangerei MD 6201 or. Sangerei str. Independentei, 115, Telefon: (262) 22590

   Reprezentante:   s. Chiscareni     s. Biruinta     JUDETUL CAHUL  Cahul MD 3900 or. Cahul str. I. Voda cel Cumplit, 75, Telefon: (239) 22268

   Reprezentante:   Centru    mun. Cahul, str. Stefan cel Mare, 42/18   s. Slobozia Mare  Cantemir MD 7301 or. Cantemir str. Stefan Voda, 3, Telefon: (273) 22590

   Reprezentante:   s. Baimaclia      JUDETUL CHISINAU Anenii-Noi MD 6500 or. Anenii Noi str. 31 August, 6, Telefon: (265) 22590

   Reprezentante:

   Tighina    mun. Bender, str. Boitovscaia, 2   s. Mereni     s. Bulboca  Criuleni MD 4800 or. Criuleni str. Biruintei, 10, Telefon: (248) 22590

   Reprezentante:

   s. Vadul lui Voda    mun. Chisinau, or. Vadul lui Voda   s. Budesti     s. Dubasarii Vechi     s. Drasliceni     s. Crugliuc  

88

Cocieri MD 4571 com. Cocieri str. Renasterii, 70, Telefon: (248) 20419

 

Ialoveni MD 6800 or. Ialoveni str. Alexandru cel Bun, 49, Telefon: (268) 22590

   Reprezentante:

   s. Bardar     s. Costesti  Straseni MD-3701 or. Straseni str. M. Eminescu, 66, Telefon: (237) 22590

   Reprezentante:

   s. Cojusna     MUNICIPIUL CHISINAUBuiucani MD 2000 mun. Chisinau str. Ion Creanga, 78, Telefon: (22) 745805

   Reprezentante:

   Calea Iesilor    mun. Chisinau, str. Calea Iesilor, 47   Ion Creanga    mun. Chisinau, bl. Stefan cel Mare, 200   Buiucani-1    mun. Chisinau, str. Alba Iulia 184/2Chisinau-Centru MD 2004 mun. Chisinau bd. Stefan cel Mare, 182, Telefon: (22) 237912, 246575

   Reprezentante:

   Aeroport    mun. Chisinau, Aeroportul International   Agentia   Moldavian Airlines    mun. Chisinau, bl. Stefan cel Mare, 3   Chisinau-3    mun. Chisinau, str. Bulgara, 47Mihai Eminescu MD 2012 mun. Chisinau str. M. Eminescu, 50, Telefon: (22) 226393

   Reprezentante:

   Gaudeamus    mun. Chisinau, str. V. Alecsandri, 4Miron Costin MD 2068 mun. Chisinau str. M. Costin, 9, Telefon: (22) 447004

   Reprezentante:

   AutoTest    mun. Chisinau, str. Bucuria 18   Budesti    mun. Chisinau, str. Mircea cel Batrin, 11   Ciocana    mun. Chisinau, str. Aleco Russo, 63/6   Semnal    mun. Chisinau, bl. Dacia, 30/1   Tutun    mun. Chisinau, str. Izmail, 116   Chisinau-2    mun. Chisinau, bl. Stefan cel Mare, 64   Posta Veche    mun. Chisinau, str. Studentilor, 2/2   s. Vatra       JUDETUL EDINET Edinet MD 4601 or. Edinet str. Stefan Voda, 18, Telefon: (246) 22590

   Reprezentante:

   Lipcani    or. Lipcani, str. M.Eminescu, 61Briceni MD 4700 or. Briceni str. Independentei, 24, Telefon: (247) 22590

 

Donduseni MD 5102 or. Donduseni str. Independentei, 3 a, Telefon: (251) 22590

 

Ocnita MD 7101 or. Ocnita str. Burebista, 45, Telefon: (271) 24963

    

   JUDETUL LAPUSNAHancesti MD 3400 or. Hancesti str. Chisinaului, 6, Telefon: (234) 22590

   Reprezentante:

   s. Leuseni       s. Caprieni    Basarabeasca MD 6702 or. Basarabeasca str. Ciapaev, 29, Telefon: (267) 22590

   Reprezentante:

   Basarabeasca    or. Basarabeasca, str. Voczalinaia, 77   s. Sadaclia    Cimislia MD 4100 or. Cimislia str. Stefan cel Mare, 17, Telefon: (241) 22590

89

   Reprezentante:

   s. Gura Galbena       s. Mihailovca    Leova MD 6300 or. Leova str. Independentei, 8, Telefon: (263) 22590

   Reprezentante:

   s. Iargora       JUDETUL ORHEIOrhei MD 3505 or. Orhei str. V. Mahu, 127, Telefon: (235) 22590

   Reprezentante:

   Centru    mun. Orhei, str. Piatra Neamt, 1   s. Peresecina    Rezina MD 5400 or. Rezina str. 27 August, 5, Telefon: (254) 22590

   Reprezentante:

   s. Pecistea    Soldanesti MD 7201 or. Soldanesti str. 31 August, 5, Telefon: (272) 22590

   Reprezentante:

   s. Cotujenii Mari    Telenesti MD 5800 or. Telenesti str. Stefan cel Mare, 4, Telefon: (258) 22590

   Reprezentante:

   s. Cazanesti       s. Saratenii Vechi       JUDETUL SOROCASoroca MD 3000 or. Soroca str. Alexandru cel Bun, 19, Telefon: (230) 22590

 

Drochia MD 5200 or. Drochia str. Mitropolit Varlaam, 21, Telefon: (252) 22590

 

Floresti MD 5000 or. Floresti str. Stefan cel Mare, 32, Telefon: (250) 22590

   Reprezentante:

   s. Marculesti       s. Cuhurestii de      Sus

   

   JUDETUL TIGHINACauseni MD 4300 or. Causeni str. Pacii, 22, Telefon: (243) 23086

 Reprezentante:

   s. Chircaiesti    Stefan-Voda MD 4201 or. Stefan Voda str. 31 August, 7a, Telefon: (242) 22590

   Reprezentante:

   s. Olanesti       s. Talmaz       JUDETUL TARACLIATaraclia MD 7402 or. Taraclia str. Valeriu Cebanu, 3, Telefon: (274) 24320

   Reprezentante:

   Taraclia Centru    mun. Taraclia, str. Lenin, 126   Taraclia Uzina    mun. Taraclia, str. Voczalinaia, 18   s. Vinogradovca       s. Svetlai       s. Albota de Sus       s. Cairaclia       s. Copceac       s. Cazaclia       JUDETUL UNGHENIUngheni MD 3600 or. Ungheni str. M. Eminescu, 37, Telefon: (236) 22590

   Reprezentante:

90

   Asociatia   Covoare    mun. Ungheni, str. Ungureanu, 2   s. Sculeni       s. Cornesti       s. Parlita    Calarasi MD 4400 or.Calarasi str. M. Eminescu, 25, Telefon: (244) 22590

   Reprezentante:

   Dubasrii Vechi       s. Bravicea       s. Oniscani    Nisporeni MD 6401 or. Nisporeni str. Alexandru cel Bun, 67, Telefon: (264) 22590

   Reprezentante:

   Fabrica Struguras    or. Nisporeni, str. Suveranitatii, 59 

  UNITATEA TERITORIAL-ADMINISTRATIVA A GAGAUZIEI

Comrat MD 3805 or. Comrat str. Comsomolului, 22, Telefon: (238) 22590

 

Ceadar-Lunga MD 6100 or. Ceadir-Lunga str. Budjacului, 205, Telefon (261) 22590

 

Vulcanesti MD 5300 or. Vulcanesti Str. Plotnicov, 54, Telefon: (253) 22590

ANEXA Nr.7

91

1. Deschiderea conturilor

2. Trecerea în cont şi decontarea mijloacelor băneşti

3. Prelucrarea dispoziţiilor incasso

4. Transferarea mijloacelor în altă instituţie creditară

5. Eliberarea dublecatelor de extrase despre starea contului

6. Ţinerea fişierului Nr.1,3 la solicitarea clientului cu excepţia documentielor de

plată ce se aflau în fişierul Nr.2

7. Ajutorul referitor la căutarea sumelor neîncasate pe conturile clientului (la

solicitarea lui)

8. Pentru refacerea contului persoanei juridice sau unităţii structurale

9. Deschiderea acreditivului

10. Confirmarea acreditivului la solicitarea clientului

11.Achitarea acreditivului în banca furnizorului

12. Eiberarea numerarului din casa băncii

13. Pregătirea prealabilă şi expedierea numerarului bănesc pe adresa clientului (la

cererea lui)

14. Încasarea banilor

15. Renumărarea banilor încasaţi sau aduşi de client

16. Renumărarea repetată a banilor încasaţi

17. Eliberarea cărticelilor de cec

18. Servicii pentru întocmirea contractului de credit

- analiza solvabilităţii

- evaluarea de expertiză a costului averii de gajare

- încheerea contractului trilateral cu compania de asigurare

- evaluarea pieţii

19.Deschiderea liniei de creditare în urma căreia banca garantează primirea unor

împrumuturi potrivit necesităţilor în limita sumelor prevăzute în afara efectuării

negocierilor suplimentare

20. Prelungirea contractului de credit

92

21.Eliberarea de către bancă a garanţiei prealabile cu privire la negocieri

22.Eliberarea de către bancă a garanţiei de executare a negocierilor (înregistrarea

scrisorii de garanţie a clientului în bancă)

23.Cercetarea propunerilor referitoare la accelerarea decontărilor fără numerar şi la

reducerea circulaţiei de documente (la solicitarea clientului)

24.Controlul păstrării valorilor în mărfuri şi materiale, primite de către cumpărător la

custodie

25.Încheerea contractelor în numele şi din însărcinarea clientelei

26.Alcătuirea la cererea clientului a calculului eficienţei economice a cheltuielilor

pentru a lua măsuri în vederea organizării şi sporirii producţiei noi

27.Concluzia despre solvabilitatea clientului deservit la cererea lui (dacă el depune

scrisoare de garanţie sau ia credit din altă bancă)

28. Consultarea organelor economice privind chestiunile aplicării actelor legislative,

normative etc., ce se referă la activitatea bancară

29.Consultaţii la deschiderea conturilor privind aplicarea regulilor de creditare,

finanţare, decontări şi altor operaţii bancare, aprobate prin instrucţiuni, legi,

indicaţii ale întreprinderilor financiare superiore

30.Multiplicarea şi asigurarea clientelei cu documentele normative necesare şi cu

extrase din ele

31.Măsurile de control a lucrărilor de construcţie şi montaj efectuate şi reparaţiei

capitale (la cererea clientului)

32.Recalcularea devizelor generale

33.Controlul devizelor referitoare la lucrările de proiect şi de cercetări

34. Pregătirea calculelor privind determinarea valorii reale a producţie nefinite şi a

clădirilor

35. Acordarea ajutorului la întocmirea documentelor pentru încheierea contractelol de

antrepriză, deschiderea finanţării şi ducerea evidenţiei cheltuielilor de producţiei

36. Leasing

37. Serviciile de brokeraj

93

38. Deschiderea conturilor analitice ale valorilor mobiliare de portofoliu ale fondului

pe emitenţi

39. Ţinerea conturilor analitice ale valorilor mobiliare de portofoliu ale fondului pe

emitenţi

40. Înregistrarea apariţiei, transmiterii şi încetării dreptului de proprietate al fondului

asupra valorilor mobiliare de portofoliu

41. Darea de seamă privind prestarea serviciilor de depozitare

42. Darea de seamă privind valoarea totală şi structura investiţiilor fondului

43. Eliberarea extraselor din contul personal al fondului şi extraselor din registrul de

înregistrare a operaţiilo

44. Verificarea corectitudinii completării declaraţiilor de repatrierea şi cartelelor de

plată şi vizarea lor.

45. Prestarea serviciilor de multiplicare a documentelor.

46. Prezentarea informaţiei la solicitarea organelor judiciare şi de anchetă

47. Prestarea serviciilor de marketing

48. Eliberarea modelelor de documente pentru înregistrarea unităţii economice

49. Eliberarea copiilor şi extraselor din legi

50. Consultarea în problemele organizării şi ţinerii evidenţei contabile a

întreprinderilor din sectorul agrar, inclusiv Asociaţiile de Economii şi Împromut ale

Cetăţenilor

51. Întocmirea business – planului

52. Evaluarea terenurilor agricole pentru efectuarea tranzacţiilor funciare

53. Consultarea privind procurarea terenului agricol

54. Consultarea privind vinderea terenului agricol

55. Acordarea asistenţei la vinderea ori cumpărarea terenurilor agicole

56. Asigurarea cu modele de documente pentru activitatea economică (contracte de

arendă a pămîntului, tehnicii, încăperilor şi altele)

57. Consultarea în problemele organizării businessului agrar, optimizării structurii

semănăturilor, investiţiilor capitale, discontării investiţiilor, actelor normative

94

referitor la investiţii

58. Consultarea în probleme tehnologice ce ţin de producerea, păstrarea şi prelucrarea

produselor agricole.

59. Asigurarea cu material informaţional referitor la tehnologiile agricole

60. Servicii de marketing a produselor agricole şi aprovizionarea cu materie primă

61. Emiterea cardurilor bancare principal/suplimentar Cirrus/Maestro,

Eurocard/MasterCard Standard şi Eurocard/MasterCard Business

62. Emiterea urgentă cardurilor bancare principal/suplimentar Cirrus/Maestro,

Eurocard/MasterCard Standard şi Eurocard/MasterCard Business

63. Administrarea cardului

64. Re-emiterea cardului la expirarea terminului de valabilitatea a cardului

65. Re-emiterea cardului în caz de pierdere a PIN-ului, defecţiunea a cardului, la

cererea clientului,etc

66. Re-emiterea cardului în caz de pierdere sau furt a cardului

67. Înregestrarea în contul de card a sumelor primite prin virament în valută de peste

hotare

68. Eliberarea extrasului lunar de cont la filiala băncii / prin e-mail.

69. Blocarea cardului pierdut/furat.

70. Operaţiuni cu cecuri de călătorie “American Express”.

71. Transmiterea mesajelor la extern – telex, SWIFT

72. Transmiterea documentelor la extern prin poşta recomandată

73. Transmiterea documentilor la extern prin poşta express (DHL).

74. Transfer în favoarea persoanelor fizice prin sistemul “Transfer Rapid”.

75. Informarea telefonică a beneficiarului despre efectuarea transferului prin sistemul

“Transfer Rapid”.

76. Mesaj textual către beneficiar transmis prin sistemul “Transfer Rapid”.

77. Operaţiuni de schimb valutar: valută străină virament contra valută naţională.

78. Operaţiuni de schimb valutar: valută străină virament contra valută străină.

95

79. Operaţiuni de cumpărare-vînzare a valutei străine virament prin cotaţii directe cu dealerii.

96

Anexa Nr. 8 Indicatorii creditului problematic

şi a politicii creditare nedeterminate

Indicatorii creditului problematic Indicatorii politicii de creditare nedeterminate

1 2- plăţile creditului neregulat sau cu termen trecut;

- evaluarea incorectă a riscului legat cu debitorul;

- schimbările dese a condiţiilor creditării;

- creditarea fără evidenţa schimbărilor radicale pe viitor;

- practica schimbării termenului de scadenţă a creditului şi suma lui;

- acordarea creditului în schimbul promisiunilor debitorului că o să înainteze depozitul înainte devreme;

- dobânda înaltă a creditului; - imposibilitatea creării unui plan real de stingere a fiecărui credit;

- majorarea bruscă a datoriei debitoare şi/sau resursele bunurilor materiale a clientului;

- acordarea creditelor în sume mari unui debitor;

- micşorarea volumului de vânzări şi venitului;

- creditele propuse (acordate) debitorului, care nu se află în deservirea băncii;

- politica achitării dividendelor suplimentare;

- lipsa tuturor documentelor în acordarea creditului;

- lipsa ordinii în documente (mai ales în dările de seamă financiare a clientului);

- creditele persoanelor ce au legătură directă cu banca (directorul, lucrătorii, acţionarilor);

1 2- calitatea joasă a garanţiei; - lipsa unui control intensiv privitor la

programa creditării;- suma neajunsă a capitalului circulant sau scăderea ei;

- acordarea creditelor de calitate joasă cu scopul menţinerii clientului să nu treacă la o altă bancă;

- reevaluarea permanentă a activelor; - o receptivitatea neîndeajuns a creditorului la schimbările economice şi evidenţa a acestor schimbări în politica de creditare;

- lipsa dărilor de seamă sau prognozelor;- folosirea diferitor surse de credit (de exemplu: vânzarea clădirilor, utilajului, transportului).

97

Anexa Nr.9

Regulile aprecierii garanţiei prin gaj

Felul garanţiei Documentele primite de la gajist

Operaţiunile care trebuie să le efectueze specialistul de

crediteGaranţii financiare Garanţia. Bilanţul

garanţiei. Documentele creditului.

De a controla autenticitatea documentelor. De a le transmite pentru păstrare în contabilitate.

Depozitul de garanţie în bancă

Transferul mijloacelor la un cont corespondent în bancă.

De a deschide un cont depozitar în bancă.

Depozitul de garanţie, garantat de altă bancă

Contractul de depozitare a clientului cu banca lui.

De a încheia contract cu banca unde se află depozitul.

Marfa ca gaj Cartela evidenţei de la depozit, contractul pe baza căruia a fost primită marfa, declaraţii vamale, facturile comerciale

De a controla autenticitatea documentelor. Personal să se convingă în existenţa mărfii. De a efectua o apreciere expertă să primească documentele pentru păstrare.

Gajul privind dreptul asupra mărfii

Contractul, facturile comerciale.

Gajarea imobilului Contractul de cumpărare şi adeveririi proprietăţii. Copia planului sectorului de la arhitectorul sectorului. Certificatul BTI. Asigurarea.

Contractul, autenticitatea documentelor. De a legifera gajul notarial.

Anexa Nr.10

98

Tipurile de depuneri utilizate în activitatea B.C. “Moldova - Agroindbank” S.A.

Indicele clasificării Ponderea, % Tipurile de depuneri După subiect 37

63 Depozite persoanelor fizice Depozite persoanelor juridice

după urgenţă 34 66

la vedere la termen

a) cu termen indicatb) cu termenul stabil de stingerec) cu înştiinţarea de întrerupere a

contractului de depozit după valuta 67

33 în MDL în valută straină

după termen 92 6 2

pe termen scurt pe termen mediu pe termen lung

după timpul contului deschis

depuneri de conturi: la vedere; urgente (la termen); de economii

după regimul de întrebuinţare

depuneri la vedere; la termen şi tranzacţionale

după tipul instrumentelor financiare, deservirilor mijloacelor aflate în depozit

depuneri cu certificate de economii depuneri cu cartelă plastică de

depozitare

după tipul stabilit a cotei procentuale

95 5

depuneri cu cote procentuale fixate flotante

după condiţiile atragerii mijloacelor în depuneri

depuneri cu condiţii standarde; cu înlesniri sau particulare

După posibilitatea limitării sumei sau cotei procentuale

limitate nelimitate

Anexa Nr.12

99

Activitate de investiţii a B.C. “Moldova - Agroindbank” S.A.

Natura Businessului Pachet de acţiuni, %

Σ (MDL)

Alexandreni Zahar SA Industr.prelucr. 20 5688Glodeni Zahar SA Industr.prelucr. 5,9 62300Donduşeni Zahar SA Industr.prelucr. 22,5 2626Făleşti Zahar SA Industr.prelucr. 24,9 2489Drochia Zahar SA Industr.prelucr. 25,6 89825Sudzucker – Moldova SA Industr.prelucr. 20 6452Glass Container Company

Industr.prelucr. 12,5 8772

Piele Industr.uşoară 12,8 1633Ionel Industr.uşoară 11,5 1277Basarabia – Nord Industr.prelucr. 46,2 5520DAAC Plant SRL Industr.prelucr. 40 2400Natur Vit SA Industr.prelucr. 4 3926Holda Argintie SA Industr.prelucr. 11,5 33565Ungheni Vin SA Industr.prelucr. 34,3 20950Moldavian Airlines Servic. de transport. 9 8096Floarea Soarelui SA Industr.prelucr. 20,9 5654F-ca de reproducere Chetroasa SA

Industr.prelucr. 11 6985

Vitis Hînceşti Industr.prelucr. 26,2 12809MoldMediaCard SRL Serviciile 39,8 4944Vininvest SRL Industr.prelucr. 49 1345

100