Automatizarea sistemului de lucru a unei Companii de comert

A realizat: Diminet Mihaela

Chisinau 2013

Introducere

La momentul actual este imposibil de a ne imagina procesul de automatizare , realizate fără ajutoul sistemelor informatice, care uşurează şi îmbunătăţesc procesele tehnologice şi calitatea prelucrării informaţiei.

Sistemul informatic reprezintă sistemul ce realizează acumularea, prelucrarea şi manipularea aumotată a datelor ce includ totodată mijloacele tehnice de prelucrarea a datelor, resursele de program cît şi personalul de serviciu.

Elaborarea sistemului informatic personalizat – reprezintă o problemă reală, care necesită de a fi soluţionată de multe interprinderi, indeferent de domeniul de activitatea al acestora. Termenul de “sistem informatic” corespunde clasei de produse program ,care uşurează sau “automatizează” procesul de business.

Informaţia prelucrată şi realizată corect reprezintă într-o oarecare măsură garanţia dirijării procesului de business. Dimpotrivă, lipsa datelor corecte şi operative poate duce la soluţionarea eronată a problemelor de dirijare şi prin urmare la pierderi serioase.

Fără implementarea sistemului informatic acest lucru este practc imposibil de realizat, deoarece în continuu are loc creşterea fluxului de informaţie şi cresc cerinţele către viteza de prelucrare a datelor, executarea unui număr mare de operaţii în mod manual este imposibil de realizat. Pentru a duce evidenţa informaţiei fără implementarea tehnicii de calcul este necesar de un număr mare de angajaţi, care trebuie să urmărească în continuu fluxul de informaţie, modificarea datelor cărora trebuie să fie fixată totodată pe purtători de hîrtie, acest lucru la rîndul lui necesită atenţie deosebită. Toate acestea duc la creştere neefectivă a numărului de angajaţi şi micşorarea operativităţii de recepţionare a informaţiei.

Implementarea sistemului informatic uşurează acest lucru, deoarece se creează două baze de date, care realizează schimbul de informaţie prin intermediul reţelei Internet, ceea ce permite la rîndul său de a vizualiza informaţia rapid. Totodată se uşurează procesul de modificare şi evidenţă a documentaţiei, deoarece elementele de bază a operaţiunilor sînt automatizate  şi se realizează conform unui algoritm acccesibil. Prin urmare are loc economisirea timpului,

resurselor umane, informaţia este recepţionată operativ şi se îmbunătăţeşte calitatea lucrului în ansamblu.

Scopul acestei lucrări este – analiza sistemului existent, analiza agenţiei din punct de vedere economic, construirea arhitecturii noului sistem și proiectarea logică şi fizică a componentelor lui. Astfel se va obţine proiectarea sistemului informatic în condiţiile abordării structurate a noului sistem. Pe baza proiectului se va realiza o aplicaţie utilizînd Microsoft Office Access.

Cuprins

Cuprins…………………………………………………………………………………………………………

…………………….2

1. NOȚIUNI

INTRODUCTIVE…………………………………………………………………………………………..4

1.1. Noțiunea de dată scalară

…………………………………………………………………………………………..7

1.2. Structuri de

date…………………………………………………………………………………………………………8

1.3 Noțiuni privind conceptual de baza de

date……………………………………………………………………9

1.4. Obectivele fundamentale ale unei baze de

date……………………………………………………………..9

2. MODELE DE REPREZENTARE A DATELOR ÎN BAZE DE DATE

………………………………………….9

2.1 Tipuri de structure Fundamentale în baza de

date……………………………………………………9

2.2 Nivele de reprezentare a datelor în baza de date ……………………………………………………….9

3. PROGRAMAREA BAZELOR DE DATE ÎN ACCESS………………………………………………10

3.1 Pornirea programului Access…………………………………………………………………….……..10

3.2 Crearea obiectelor de tip table…………………………………………………………………………10

ОглавлениеNOȚIUNI INTRODUCTIVE.............................................................................................................................5

Noțiunea de dată . Data scalar , data, informația și cunoștițele..............................................................5

Structuri de date......................................................................................................................................6

1.3 Noțiuni privind conceptual de bază de date......................................................................................7

1.4 Obectivele Fundamentale ale unei baze de date...............................................................................7

NOȚIUNI INTRODUCTIVE

Prelucrarea automată a datelor nu se poate face la întîmplare ,haotic,ci numai în cadru unui sistem de organizare a acestora ,după metode ,tehnici si procedee bine stabilite .Organizarea si prelucrarea datelor este parte integrantă din procesul de dezvoltare a sistemelor informatice sau a aplicațiilor care se subordonează. Pentru ca multitudinea de date existente să poată fi prelucrată ,aceasta trebuie să fie organizată și structurată pe diferite categorii . Aceste categorii de date ,trebuie la rîndul lor să fie convertite într-o informație înțeleasă de către calculator și sa poată fi depozitată pe diferiți suporți de memorie . În cadrul procesului de organizare ,stabilirea structurilor fizice si logice de date reprezintă elemente fundamentale de date de care depinde eficienta si viteza prelucrării. Practic, exista o varietate foarte mare de situatii,ceea ce face imposibilă formularea unei solutii universal . Din această cauză , fiecare aplicatie practică trebuie foarte atent studiată pentru a se stabili cele mai bune solutii de înregistrare și manipulare a datelor.

No iunea de dată . Data scalar , data, informa ia i cuno ti eleț ț ș ș ț

Din punct de vedere informatic, prin dată se înțelege un mod de reprezentare a informatiei

accesibile unui anumit procesor (om,unitate central, aplicație de calcul etc), model cu care se poate opera pentru a obtine noi informații despre fenomenele ,procesele și obiectele lumii reale sau mai nou a lumii virtuale. O dată care este o entitate indivizibilă în raport cu informația pe care o poartă sau procesul la care participă este o dată scalar sau elementară. Odată scalară , din punct de vedere a reprezentării informatiei,poate fi privită logic la nivel de procesor uman si fizic la nivelul calcului sau procesorului fizic .

O dată se definește ,din punct de vedere logic prin trei elemente:

identificator , atribute și valori, iar din punct de vedere fizic corespunde unei anumite zone de memorie de anumita valoare . Identificatorul este un simbol sau nume care se asociaza datei , pentru a o distinge de date sau tip de dată. Valoarea

datei se definește printr-o proprietate care poate fi de tip întreg, real ,boolean ,text ect. Atributele precizează ale datei și ele determina modul in care acesta va fi tratată în procesul de prelucrare . Din punct de vedere al bazelor de date, putem defini data ca fiind o înregistrare într-un cod convenit a unei operații, obiect, fenomen, cunoștințe, imagini, sunet sau text.

Informatia este cunoașterea în general, adică aflarea de elemente noi privind un obiect , odata sau o colecție de date .

Mai simplu simplu, informațiile se obtin în urma prelucrării datelor sau cu alte date le sunt purtatoare de informatie .

Cunoștințele reprezinta informații simple sau agregate care se dobîndesc de-a lungul timpului prin observare și acumulare în ceea ce privește obiectele, fenomenele și procesele din lumea reală.

Structuri de date

În majoritatea aplicațiilor , datele se prezintă sub forma unor mulțimi sau grupe de

mulțimi. Folosirea datelor sub formaă este destul de dificilă , din care cauză se caută organizarea datelor sub formă de structuri care să aibă diferite relații între ele .O structură de date este o entitate e individualizabilă prin nume a cărei componente își mențin proprietîțile.

Organizarea datelor in structuri se poate face informati pe două componente :

1. Organizarea datelor în memoria internă a calculatorului sub formă de listă, coadă, stivă

2. Organizarea datelor pe memoria externă sub formă de fisiere și baze de date.Structurile interne de date au de obicei un character temporar pe perioada procesării datelor,

Iar structurile externe au character permanent, de lungă durată . Asupra ei structure de date se pot efectua o multitudine de operații,cele mai fregvente fiind :

Crearea este operația de memorare a structure de date , în vederea prelucrarii support de memorie;

Consultarea este acesul la elementele structurii de date în vederea prelucrarii sau procesării valorilor acestora;

Actoalizarea presupuneschimbarea starii structurii prin adăugarea sau înserarea unor elemente noi sau ștergerea elementelor care nu mai sunt necesare și modificarea valorilor unor elemente;

Sortarea care este anjaarea structurii de date după anumite criterii sau cerințe formulate din partea utilizatorilor;

Interogarea prin care se cere selectarea și sortarea datelor după anumite condiții impuse; Fuzionarea sau concatenarea a două sau mai multe structure de date ordonate înt-o

singură structură; Operatiile aplicate asupra unei structure de date pot să îi afecteze valorile și /sau structura. .Dacă o structură de date își modifică forma , atunci această structură este considerată dinamică. Opusul structurilor dinamice sunt structurile statice , care pe tot parcursul existenței lor au același numar de component și aceeași ordine.

1.3 No iuni privind conceptual de bază de dateț

O bază de date este o colectie unitară , organizată și structurată de date elementare ,

împreună cu descrierea modului de gestionare a acestora . Gestionarea unei baze de date

face print-un pachet de programe specializate , numit sistem de gestiune a bazelor de date ,

pe scurt SGBD. Fizic, datele si stochează în fișiere de unde sunt apoi prelucrate cu ajutorul

SGBD.

Un fișier este un ansamblu de înregistrări fizice, omogene din punct de vedere al

conținutului și posibilităților de prelucrare .Înregistrarea Fizică este unitatea de transfer

între memoria internă si memoria externă.O înregistrare fizică se compune din una sau mai

multe înregistrari logice. Înregistrarea logică este unitatea de informație care se introduce

la un anumit moment dat în memoria calculatorului .De obicei , o înregistrare corespunde

unui rind de informație introdusă într-o bază de date sub forma unei tabele. La rindu lui,

înregistrarea este oformată dintr-un ansamblu de cîmpuri care descriu diferite structuri de

date corespunzătoare anumitor situații practice.

1.4 Obectivele Fundamentale ale unei baze de date

Pentru ca o bază de date să aiba o funcționalitate maximă , datele trebuie grupate și

prezentate sub diferite structure intecolectate între ele . Dispunerea datelor într-o bază de

date nu se face haotic , ci se respect anumite reguli prevăzute și impuse de programatorul

care a creat baza de date , obectivele fundamentale pe care trebuie să le îndeplineaască

sunt:

o Centrarea datelor pentru suprimarea redundanței , asigurînd unități întregi

strărilor și controlul în orice moment asupra datelor introduce;o Independența dintre date și prelucrarea acestora,deoarece baza de date

este în permanență actualizată și prelucrarea datelor se poate face permanent

și de diverși utilozatori;o Partajarea datelor permite înlănțuirea prelucrărilor solicitate simultan pe

aceiași înregistrare in baza de date prin blocarea cerinților în așteptare și

deservirea ulterioară a acestora; o Integritatea datelor trebuie asigurată în scopul asigurării coerenței și

fiabilității bazei de date ;o Securitatea datelor împotriva unei distrugeri fizice sau logice datorate unei

utilizări necorescunzătoare a programului, erorilor de programare sau reavoinței

utilizatorului;o Confidențialitatea datelor împotriva unor accesări nedorite a bazei de

date ,lucrul care se relizează prin identificarea utilizatorului prin nume sau cod,

autentificarea prin parole și autorizarea diverselor drepturi de accesare pe

diferite nivele a bazei de date.

Descrierea unui obiect oarecare dintr-o mulțime se poate realize prin folosirea unor caracteristici sau attribute specific obiectului respective. Carateristica sau atributul defineste un aspect sau o latură a unui obiect din mulțimea respectivă. Cu cît , un obiect este deschis cu mai multe cacarteristici , cu atît avem o viziune mai largă asupra obiectului respective .Nu se recomandănici folosirea exagerată a caracteristicilor ,deoarece odată cu creșterea dimensiunii bazei de date crește și timpul necesar accesării si prelucrării anumitor cereri sau interogări.

2.1 Tipuri de structure Fundamentale în baza de date

Datele în bazele d edate sunt organizate în liste (tabele) interconectate .

Structuri de tip listă poate fi :

o Liniară;

o Arborescentă;

o În rețea;

o Relațională;

Structura liniară este o listă cu elemente nestructurate fig 1 . Listele liniare pot

fi

reprezentate dispersat fig 1 a. sau liniar. fig 1 b Aceste structuri perit următoarele operații :

actualizare , ștergere, compunere sau vertilare (descompunere) colectiide date.

Fig.2.1 Liste liniare

Structura arborescentă se prezintă sub forma unui arbore și se bazează pe

coexistența a mai mutor colectii de date (tabele) și a unei mulțimi de relații ierarhice, fig.

2.Coleții de date sunt ierarhice pe nivele în relații de subordonare.Structurile arborescente

permit operațiile : adăugare sau ștergere , consultare colectiilor de date.

Fig.2.2 Structura arborescentă

Structura de tip rețea se bazează tot pe existența unei mulțimi de colecții de date ,

dar deosebire de rețea arborescentă în acest caz avem o mulțime de relații in rețea fig. 3

Fig. 2.3 Structura tip rețea

Structura relațională are loc la baza relații între caracteristicile entităților, a căror

realizări formează n legături .Este obligatoriu ca una dintre caracteristicile entitaților să fie

cheie primară, ceea ce permite realizarea de legături intre diverse tabele sau baze de

date .Cheia primară se caracterizează prin faptul că in cele mai multe situații are o valoare

unică , diferită pentru fiecare înregistrare în baza de date.

2.2 Nivele de reprezentare a datelor în baza de date

Realizarea unei baze de date presupuneorganizarea acesteia pe trei nivele de percepție corespunzătoare la

categorii de activitîți distinct. Aceste nivele de percepție și ierahizare a unei baze de date sunt.

o Nivelul extern, coresponzător utilizărilor , care își exprimă cerințele informaționale prin scheme externe

corespunzătoare diverselor tipuri de interogări;

o Nivelul conceptual care este afferent administratului bazei de date ;

o Nivelul logic care stabilește relațiile care se între diferitele entități ale bazei de date ;

o Nivelul intern corespunzător programatorului bazei de date , care realizează reprezentarea datelor pe

suportul fizic;

Următoarea și determinarea structurii unei baze de date se poate face ascendant, plecînd de la schema

externă , urmată de elaborarea schemei conceptual sau invers. Trecerea de la schema conceptuală a unei

baze de date la schema innternă se face prin intermediu limbajelor de descrierea a datelor care sunt incluse

în SGBD . Un model de date presupume un limbaj de descriere a unei anumite relați ce o schemă este o

descriere a unei relaîii momentane.

Schema conceptuală a unei baze de date se obține pe baza schemelor externe prin eliminarea

redundanțelor.

3. PROGRAMAREA BAZELOR DE DATE ÎN ACCESS

3.1 Proiectarea unei baze de date în ACCESS

Pentru a se obține o bază de date eficientă și funcțională se recomandă a

se da o atenție deosebită la următoarele aspecte:

o Studiul cu atenție a structurării bazei de date și a intercondiționărilor dintre diferite unități ;

o Stabilirea exactă a formatului datelor .Pentru datele numerice se folosește o reprezentare adecvată, iar pentru cele de tip text se stabilește dacă sunt mai lungi sau nu de 255 de caractere. De asemenea datele pot fi sub formă de dată calendaristică obiecte(imagini,fișiere multimedia,diferite tipuri de documente create cu diverse aplicații etc);

o Talelele trebuie proiectate cu existența unor cîmpuri cheie și trebuie să se stabilească un sistem de relații între aceste chei. Pentru ase urmări pas cu pas funcționarea bazei de date în timpul proiectării acesteia se recomandă efectuarea de interogări ,cu datele introduse în prealabil pentru a se vedea dacă se pot extrage ușor datele din tabelele proiectate;

o Schema structurală a unei baze de date trebuie să fie mai simplă, iar tabelele să fie de dimensiuni mici care să fie în relații între ele. Acest lucru duce la structurarea tipului de prelucrare a unei cereri asupra unei baze de date deoarece nu trebuie să se facă o căutare în toate datele , ci numai în tabelele de dimensiuni mai mici în care să se găsească informațiile necesare ca răspuns la cerea efectuată;

o Consultarea colegilor ,colaboratorilor și a celor care vor utiliza efectiv baza de date creată pentru a prezenta diferite sugestii și necesități ale acestora.

Pentru a se înțelege pașii necesari proiectării unei baze de date se pleacă de la un exemplu concret. O companie de comerț are ca tema proiectarea realizarea automatizării lucrului sistemului informatic pentru activitatea de aprovizionare care să evidențieze furnizorii, facturile ,magaziile, tipurile de materiale, bonurile de consum, cantitatea existentă in magazii și necesarul de aprovizionare în următoarea etapă .

Pentru simplificarea aplicației se consideră că toate facturarea se face astfel ca toate materialele de pe ea să ajungă în aceelași magazie . Magazia recepționează materialele pe baza facturii și le emite spre consum a companiei de specialitate pe baza bonurilor de consum. De asemenea se consideră că materialele achiziționate au un preț fix care nu depinde de furnizor sau de deprecierea monedei naționale. Pentru proiectarea bazei de date se vor parcurge etapele prezentate în capitolul anterior . Pentru aceasta se definește întîi modelul conceptual (modelul entitate atribut corespondență), după care acesta se transformă în model logic și apoi în modelul fizic corespunzător sistemului de gestiune a bazelor de date conferit de programul Macroisoft Access.

3.2 Pornirea programului Access

Programul Access se poate porni prin clic pe iconul .

După lansarea în execuție a programului Access pe ecran apare fereastra pentru crearea sau deschiderea unei baze de

date gata realizate .pentru realizarea unei baze de date noi se alege optiunea New DataBase , scriem Numele dorit și

incepem lucru cu baza de date . Instrumentul cel mai important de lucru și gestionarea a bazei de date este Create

Table . Plecînd de la această fereastră , baza de date ACCESS poate fi definită ca o colecție de obiecte :

table(Tables), cereri de interogări(Querys), formulare(Form), rapoarte(Report), comenzi macro sau

macrocomenzi(Macros) și module(Module).

Tabele (Tabele) sunt obiecte definite de utilizator în care sunt stocate datele primare ca înregistrări, ce corespund

unei linii din table .Fiecare înregistrare sau tuplu este definit prin attribute sau mai simplu prin cîmpuri.

Interogări (Querys) Oferă posibilitatea căutării şi regăsirii rapide a informaţiilor stocate în tabele, prin chestionarea bazei de date. Ele pot fi comparate cu anumite întrebări care i se pun bazei de date şi ca care aceasta trebuie să răspundă.Formularea(Forms) Sunt ferestre din ecranul calculatorului, care pot fi personalizate pentru a prezenta datele conţinute în tabele sau interogări sub o formă uşor de înţeles. Ele dau şi posibilitatea actualizării datelor din tabele, în sensul că orice modificare efectuată la nivelul lor adduce după sine modificarea informaţiilor stocate în tabele.Rapoarte (Raports) Prezintă datele din tabele sau interogări într-o formă care poate fi imprimată pe suport de hârtie.Macroinstrucțiuni(Macros) Permit efectuarea unor sarcini de rutină, prin automatizarea acestora într-o singură comandă, care poate fi apelată mult mai uşor de fiecare date când este necesar.Module (Modules) Sunt utilizate pentru automatizarea unor operaţii, la fel ca şi acrocomenzile, însă utilizează un limbaj de progamare pentru aceasta, ele fiind accesibile celor care dispun de cunoştinţe de programare.

3.2 Crearea obiectelor de tip tabel

Orice bază de date trebuie să conţină cel puţin un tabel. Obiectele de tip tabel ale unei baze de date Microsoft Access sunt alcătuite din rânduri şi coloane, ele fiind numite şi relaţii. O relaţie este o tabelă bidimensională, ale cărei rânduri sunt denumite înregistrări sau tupluri şi ale cărei coloane poartă denumirea de câmpuri sau domenii ale relaţiei. Orice relaţie trebuie să deţină informaţii cu privire la un anumit aspect din realitate. În acest sens, câmpurile relaţiei trebuie să exprime, de fapt, proprietăţi ale relaţiei în cauză. De exemplu, pentru relaţia sau tabelul.:Furnizor poate fi definit prin următoarele câmpuri, care exprimă şi proprietăţi ale umui furnizor (Cod_furnizor,Denumire _furnizor, Cod_fical,Banca,Cont);Factura (Număr_factură,Data_factură,Cod_furnizor,Cod_magazie,Cod_produs,Cantitate_intrare);

Magazie(Cod_magazie,Denumire_magazie,Gestionar);Material(Cod_produs,Denumire_produs,Unitate_măsură,Preț_unitate);Bon_de_consum(Nr_bon_consum,Data_bon_consum,Denumirea_secției,Cod_magazie,Cod_produs,Cantitate_iesire,Cod_client);Client(Cod_client,Nume_client,Adresa,Banca_client,Cont_client);

Înregistrările unui tabel constau, de fapt, în valori ale câmpurilor pentru o anumită realizare a relaţiei în cauză. De exemplu, pentru tabelul Furnizor, o înregistrare ar putea fi: 1, Metro,03451,Victoria, 5020400.Pentru a defini un nou tabel care să grupeze informaţii omogene, trebuie, mai întâi, să înţelegem semnificaţia anumitor termeni utilizaţi în cadrul acestuia:

Cheia primară a unui tabel sau relaţie reprezintă acel câmp sau grup de câmpuri ale relaţiei, ale căror valori pot identifica, în mod unic, valorile celorlalte câmpuri din cadrul aceleiaşi înregistrări

Cheia externă exprimă acel câmp din cadrul unei relaţii, care, în cadrul altui tabel, se regăseşte sub forma unei chei primare.

Asocierea dintre două tabele exprimă legătura care se crează între cele două relaţii, prin intermediul câmpurilor de legătură cheie primară - cheie externă.

Definirea câmpurilor tabelului respectiv, a tipurilor de câmp şi a proprietăţilor fiecărui câmp în parte, deschiderea unei ferestre pentru proiectarea tabelului, care conţine două panouri importante: grila de câmpuri şi panoul de proprietăţi ale fiecărui câmp în parte. În cadrul grilei de câmpuri, vor fi trecute toate denumirile de câmpuri din cadrul tabelului respectiv, în fiecare celulă a coloanei Field Name. Pentru fiecare câmp în parte este obligatorie precizarea tipului câmpului, adică ce fel de date va conţine acesta (de tip text, de tip număr, de tip data calendaristică, etc.). Tipul câmpului va fi ales dintr-o listă, în cadrul coloanei Data Type, pentru câmpul a cărui denumire se află pe acelaşi rând. Cea de-a treia coloană din cadrul grilei, este coloana pentru descrierea câmpului nou introdus (Description). Fiecare tabel trebuie să aibă definită o cheie primară în mod obligatoriu. Cheia primară poate fi alcătuită fie dintr-un singur câmp, fie din mai multe. Pentru definirea unei chei primare, se selectează câmpul sau câmpurile dorite şi apoi se apasă butonul (Primary Key) de pe bara de instrumente a aplicaţiei Access, sau se apelează opţiunea Primary Key din meniul Edit. Câmpul sau câmpurile care formează cheia primară pot fi recunoscute prin „cheia” care le însoţeşte în dreptul capului de rând. Pentru salvarea tabelului creat, se apelează meniul File->Save, sau File->Save As, după care se va preciza numele sub care va fi salvat. După salvarea tabelului în cadrul ferestrei bazei de date va apărea pictograma cu denumirea tabelului nou creat, ceea ce indică faptul că acesta este un obiect al bazei de date. Vom preciza, în continuare, care sunt principalele tipuri de dată pe care un câmp le poate lua, şi care se vor preciza în cadrul coloanei DataType:

Text, care admite o lungime maximă a realizării atributului de 255 caractere. Pentru acest tip de dată, lungimea implicită este de 50 de caractere.

Memo, utilizat pentru stocarea datelor de tip text, mai precis pentru stocarea blocurilor de text de până la 64.000 de caractere. Acest tip de dată este recomandat atunci când se doreşte stocarea unei anumite descrieri cu privire la elementele unei înregistrări.

Number, pentru stocarea datelor de tip numeric, fiind reprezentat de mai multe subtipuri: Integer (cu valori cuprinse în intervalul [-32.768, 32.768]), Long integer (cu valori între -2.147.483.648 şi

2.147.483.648), Byte (cu valori pozitive între 0 şi 255), Single (cu 7 zecimale şi valori între - 3,4*1038 şi 3,4*1038), Double (cu 15 zecimale, şi valori cuprinse între -1797*1038 şi 1797*1038).

Date/Time, utilizat pentru stocarea datelor calendaristice sau de tip oră . Currency, (format fix cu patru zecimale, prevenind erorile de rotunjire), al cărui nume provine de

la semnul monetar ($) pe care îl afişează automat înaintea valorii câmpului. Autonumber, caracterizat prin faptul că generează automat o valoare numerică de tip Long

Integer, prin incrementare au o unitate (Increment) sau prin generare aleatoare (Random). Yes/No, tip de dată de tip logic: adevărat sau fals. OLE object, cu ajutorul căruia există posibilitatea de includere în cadrul unei baze de date Access

diverse fişiere care stochează imagini, sunete sau secvenţe video.

Identificarea si atribuirea de atribute la tipurile de entitati si tipurile de relatii si determinarea domeniilor de definitie a atributelor.

Tip entitate Atribut Domeniu

Furnizor Cod_furnizor Autonumber

Denumire_furnizor Text

Cod_fiscal Number

Banca Text

Cont Number

Factura Nr_factură Autonumber

Data_factură Date

Cod_furnizor Number

Cod_magazie Number

Cod_produs Number

Cantitate_intrare Number

Magazie Cod_magazie Autonumber

Denumire_magazie Text

Gestionar Text

Material Cod_produs Autonumber

Denumire_produs Text

Unitate_masura Text

Pret_unitar Number

Bon_de_consum Numar_bon_consum Autonumber

Data_bon_consum Date

Denumirea_sectiei Text

Cod_magazie Number

Cod_produs Number

Cantitatea_iesită Number

Cod_client Number

Client Cod_client Autonumber

Nume_client Text

Adresa Text

Banca_client Text

Cont_client Number

3.3 Salvarea datelor sau modificarea aduse unei baze de date

Prin modificarea unei baze de date Accessb se înțelege modificarea obiectelor ce o compun. Modificarea unui obiect este sesizată de gestiune a bazei de date , care la încheierea modificărilor va întreba dacă aceasta trebuie să fie sau nu salvate .O modificare a unui obiect nu presupune salvarea întregii baze de date de mari dimensiuni .

De asemenea pe măsură ce se introduc date noi în baza de date , acestea sunt salvate în mod automat fără a se face salvarea întregii baze de date . Operația de salvare a întregii bazee de date se impune la schimbarea denumirii acesteia sau la importul și exportul unor cantități mari de date . de asemenea se impune salvarea bazei de date după reactualizări și compactări ale acesteia.

3.4 Determinarea modelului conceptual al datelor

1. Elaborarea modelului conceptual începe cu identificarea entităților . Plecînd de la exemplul dat , entitățile rezultate sunt : Furnizor, Factură ,Material, Magazie și Bon de consum.

2. Plecînd de la entități, se indentifică corespondențele dintre acestea:o Furnizor-Factură . Un furnizor poate emite de la 1 la n

facturi, rezultînd o corespondență de tip EMITE;o Factura-Material .Într-o factură pot fi cuprinse de la 1 la n

material în diferite cantități, atributul Cantitate intrată ;

o Factură-Magazie . O magazine poate primi de la 1 la n facturi , de unde rezultă o corespondență PRIMEȘTE;

o Bon de consum-Material.Într-un bon de consum sunt cuprinse de la 1 la n material în diferite cantități ,atributul Cantitatea ieșită;

o Bon de consum –Magazie.O magazine emite de la 1 la n bonuri de consum , de unde rezultă corespondența DESTINAT.

3. Se stabilesc cardinalitățile pentru fiecare tip de corespondență dintre entități după cum urmează:

o Corespondența EMITE Dinspre entitatea Furnizor(1,n) ceea ce semnifică

faptul că un furnizor emite cel puțin o factură (cardinalitatea 1) și poate emite mai multe facturi (cardinalitatea n);

Dinspre entitatea Factură (1,1) ceea ce semnifică faptul că o factură este emisă de cel puțin și cel mult un furnizor (orice factură are numai un singur eminent).

o Corespondența Primește Dinspre entitatea Magazie(1,n) deoarece magazia

primește cel puțin o factură (1), dar poate primi și mai multe facturi(n).

Dinspre entitatea Factură (1,1) deoarece după cum s-a stabilit în temă o facture este trimisă doar la cel mult și cel puțin o singură magazine.

o Corespondența Destinat Dinspre entitate Bon de consum (1,1) deoarece un

bon de consum este destinat cel puțin cel mult unei magazii;

Dinspre entitatea Magazie(1,n) pentru că unei magazii îi este destinat cel puțin un bon de consum (1) sau mai multe bonuri de consum(n).

Proie