Tesuturi, oase, muschi

TESUTURILE

Un tesut este un ansamblu de celule care au aceeasi origine embrionara, au asemanare morfologica si au functii comune. Organele sunt formate din mai multe tipuri de tesut. Tesuturile fundamentale din corp sunt: tesutul epitelial, conjunctiv, muscular si nervos.

Clasificarea tesuturilor:

1.Tesutul EPITELIAL De acoperire simplu (unistratificat)- pavimentos: tunica interna a vaselor sangvine si limfatice- cubic: mucoasa bronhiolelor- cilindric ciliat si neciliat: mucoasa tubului digestiv pseudostratificat- cilindric ciliat si neciliat: epiteliul traheal pluristratificat- pavimentos keratinizat (epiderma) si nekeratinizat: epiteliul mucoasei bucale- cubic si cilindric: canalele glandelor exocrine- de tranzitie: uroteliul Glandular (secretor) tip endocrin - tipul in cordoane celulare (adenohipofiza, glandele paratiroide) - tipul folicular (tiroida) tip exocrin (pluricelular)- simplu (tubular, acinos)- compus (tubulo-acinos) tip mixt- pancreas- testicul- ovar Senzorial - intra in structura organelor de simt;

2. Tesutul CONJUNCTIV Moale lax: insoteste alte tesuturi; leaga unele organe reticulat: ganglioni limfatici, splina adipos: in jurul unor organe (rinichi, ochi) si subcutanat (hipoderm) fibros: tendoane, ligamente, aponevroze elastic: tunica medie a arterelor si venelor Semidur cartilaginos- hialin: cartilaje costale, laringiale, traheale- elastic: pavilionul urechii, epiglota- fibros: discurile intervertebrale si meniscurile articulare Dur osos- haversian (compact): diafizele oaselor lungi- spongios (trabecular): epifizele oaselor lungi si in interiorul celor scurte si late Fluid - sangele

3. Tesutul MUSCULAR striat: muschii scheletici (somatici) neted: visceral si multiunitar (in iris) striat de tip cardiac: miocardul

4. Tesutul NERVOS neuronul- celula nervoasa nevroglia- celula gliala

OASELE CRANIULUI

Craniul contine 21 de oase grupate astfel: Bolta craniana, care include: osul frontal osul occipital oasele parietale osul temporal Endobaza craniului, care include: osul etmoid osul sfenoid Scheletul fetei, care include: maxilarul (maxila) osul lacrimal osul nazal osul zigomatic osul palatin vomerul cornetul nazal inferior mandibula osul hioid

Osul SFENOID contribuie la endobaza craniului prin corpul sau, prin aripa mare si aripa mica. Acest os este impar si are o forma complexa care evoca un fluture cu aripile desfacute, incluzand: - corpul sfenoidului, situat pe linia mediana si avand pe fata superioara o depresiune, saua turceasca (net vizibila pe radiografia de profil a craniului) in care este adapostita glanda hipofiza. In interiorul corpului sfenoidului exista sinusurile sfenoidale care comunica cu fosele nazale, deschizandu-le in meatul nazal superior;- doua aripi mari (dreapta si stanga) si doua aripi mici (dreapta si stanga); toate patru situate lateral si intrand in componenta endobazei craniului;- doua apofize pterigoide (dreapta si stanga), amintind forma unor carlige, situate inferior.Osul sfenoid, ocupand o pozitie centrala, se articuleaza prin suturi cu numeroase alte oase: cu osul frontal (portiunea orizontala), cu etmoidul, oasele temporale, oasele parietale, osul occipital, oasele zigomatice, cu maxila si cu oasele palatine. Sfenoidul contribuie la peretele lateral al orbitei. Prin toate aceste suturi, osul sfenoid face astfel legatura intre scheletul cranian si cel al fetei;- in partile laterale, endobaza craniului este formata din stanca temporalului, plus o parte din scuama temporalului (fata interna a acesteia);- in partea dorsala, endobaza este formata din fata interna a osului occipital.Peretii fiecarei orbite sunt formati din portiuni ale urmatoarelor oase: plafonul de os frontal; planseul de maxila, osul palatin si osul zigomatic; peretele medial de osul frontal, osul lacrimal si osul etmoid; cel lateral de osul zigomatic si de sfenoid (o portiune din aripa mare a acestuia).

MUSCHII

Muchiul reprezint un esut contractil de culoare roz-roiatic format din celule musculare ce alctuiesc corpul muchiului la captul cruia se afl tendoane. Muchiul are rol n generarea forei animale i a ntreinerii locomoiei. Muchii pot fi voluntari (acionai la comanda creierului) sau involuntari (care lucreaz singuri).Muchii se aeaz unul lng altul sau se suprapun pe planuri. n interstiiile dintre ei se gsesc fasciile care duc vasele sangvine i nervii. Muchii profunzi acoper articulaiile; cei superficiali vin n raport cu pielea prin intermediul fasciei de nveli a segmentului respectiv. Unii muchi nsoesc n mod constant anumite vase sangvine, contractnd cu ele raporturi precise: sunt muchi-satelii ai vaselor respective. Ei au o mare importan practic, constituind repere preioase n descoperirea acestora (de exemplu, croitorul este satelitul arterei femurale). Muchii au un rol plastic nsemnat. Corpul lor muscular determin prin volum, aezare i starea de contracie sau de relaxare forma exterioar caracteristic a regiunilor.Numrul muchilor este dat diferit n surse, fiind greu de stabilit dac un fascicul poate fi considerat un muchi aparte sau aparine altui muchi. Ar fi aproximativ 400 de muchi n corpul uman.Muchii au un rol n micare, dau form corpului, dau stabilitate articulaiilor, produc cldur, menin poziia corpului printr-o permanent stare de contracie uoar numita tonus muscular. Dup modul de micare n raportul dintre membre i corp, muchii execut micri de abducie sau de aducie.

Muschii capului si gatuluiRegiuneaDenumirea muschiuluiActiune

Fata (muschi ai mimicii) Orbicularul pleoapelor (ochiului)Inchiderea pleoapelor, incretirea pielii fruntii

Orbicularul guriiInchiderea gurii, protruzia ("tuguierea" buzelor)

Buccinator"Muschiul zambetului"

Regiunea laterala a craniului si a feteiTemporalMasticator

MaseterRidica mandibula

Planseul bucalDigastricCoboara mandibula

Gatul,anteriorPielosul gatului (platisma)Increteste pielea gatului; coboara mandibula

Gatul, lateralSternocleidomastoidianRotatia capului de partea opusa

Muschii anteriori ai toraceluiRegiuneaDenumirea muschiuluiActiune

Regiunea superioara a toraceluiScaleni (anterior, mijlociu, posterior)Ridica primele 2 coaste in inspiratia fortata; flexia laterala a coloanei cervicale

Pectoralul mareAdductia, flexia si rotatia interna a bratului; inspiratia profunda (fortata)

Pectoralul micTrage umarul inainte si in jos; Ridica coastele respective in inspiratie fortata

Grilajul costalIntercostalii externiRidica coastele in inspiratie

Intercostalii externiCoboara coastele in expiratie

Muschii cefei si ai spatelui

RegiuneaDenumirea muschiuluiActiune

CeafaTrapezRidica umerii

Regiunea dorso-laterala a toraceluiDintatul posterior superiorRidica coastele in inspiratie

Dintatul posterior inferiorCoboara coastele in expiratie

Dorsalul mareAdductia si extensia bratului

Muschii peretelui abdominal

RegiuneaDenumirea muschiuluiActiune

Regiunea abdominala anterioaraDrepti abdominali (drept si stang situati paramedian)Flexia coloanei lombare. Comprimarea organelor abdominale in expiratia fortata

Muschii centurii scapulare si ai membrelor superioare

RegiuneaDenumirea muschiuluiActiune

UmarDeltoidAbductia si flexia bratului

Brat, fata anterioaraBiceps brahialFlexia antebratului

Brat, fata posterioaraTriceps brahialExtensia antebratului si a bratului

Antebrat, fata anterioaraBrahioradialFlexia antebratului

Pronatorul rotundPronatia si flexia antebratului

Antebrat, fata posterioaraExtensorul degetelorExtensia pumnului si a falangelor

Muschii centurii pelvine si ai membrelor inferioare

RegiuneaDenumirea muschiuluiActiune

Centura pelvinaPsoasul mareFlexia coapsei sau a trunchiului

FesieraMarele fesier (gluteul mare)Extensia, abductia si rotatia externa a coapsei

Micul fesier (gluteul mic)Abductia si rotatia interna a coapsei

Coapsa, fata anterioaraCvadricepsul coapsei (cvadricepsul femural)Extensia gambei

Croitorul (sartorius)Flexia gambei si a coapsei

Coapsa, fata medialaAdductorii (mare, mijlociu, mic)Adductia coapsei

Coapsa, fata posterioaraBiceps femuralFlexia gambei

Regiunea poplitee (regiune situata dorsal fata de articulatia genunchiului)PopliteuFlexia si rotatia interna a gambei

Gamba, fata anterioaraExtensorul lung al degetelorExtesia degetelor de la picioare

Gamba, fata lateralaPeronier lungExtensia piciorului (planta indreptata in directie posterioara) si abductia piciorului

Gamba, fata posterioaraGastrocnemiamFlexia gambei; extensia piciorului (adica planta tinde "sa priveasca" dorsal!)

Muschiul solear: impreuna cu gastrocnemianul formeaza tricepsul sural si au tendonul lui Ahile comun.

Flexorul lung al degetelorFlexia degetelor de la picioare; extensia piciorului

Trifu Cristina Alexandra cls IB1