Muschi si

FerigiPlante si

animale

Ocrotite

Acasa

Galerie

Sfarsit

Muschi

Ferigi Ocrotiti !

Muschi

Mușchii, (Subregnul Bryophita) sau briofitele, cum sunt denumiți în literatura științifică, cuprind aproximativ 25.000 de specii de plante, care descind din primele plante adaptate la mediul terestru. Reprezentantii acestui grup sunt considerati „amfibienii” plantelor deoarece trăiesc pe uscat, dar au nevoie de apă pentru reproducere. Mediul lor de viaţă este terestru, în locuri umede şi umbroase, fixaţi pe stânci, trunchiurile copacilor, sol, unde se aglomerează un număr mare de indivizi şi formează „covoare” moi ca de pluş. Ei sunt răspândiți pe tot globul, începând cu zonele calde și ploiose tot timpul anului, cum este zona ecuatorială și sfârșind cu zonele caracterizate prin temperaturi extrem de scăzute, cum sunt zonele polare.

Acasa

Galerie

Sfarsit

Clasificare:Filumul Bryophyta cuprinde trei clase distincte: Clasa Hepaticatae – acesta are frunzişoare lăţite, cu formă asemănătoare lobilor ficatului(hepatocite=celulele ficatului); în general, aceste briofite au simetrie bilaterală, iar rizoizii pot fi atât unicelulari, cât şi pluricelulari  Clasa Anthocerotatae - cuprinde briofite cu o morfologie aparte datorita formarii pe tulpinita a unei coloane de tesut in forma de filament, in capatul careia se diferentiaza sporii.  Clasa Bryatae- cuprinde muschii propriu-zisi sau briatele; se deosebeste de celelalte clase prin simetria radiara si predominanta rizoizilor pluricelulari. Acest grup este cel mai numeros si mai studiat dintre toate briofitele, fiind raspandit in toate zonele, de la desert la poli.

Talul pluricelular este compus din celule care au adesea care au adesea un unic cloroplast, ca şi unele alge, iar peretele celular nu conţine lignină, ca cel al plantelor superioare.

Corpul briofitelor este diferenţiat în rizoizi, tulpiniţe şi frunzişoare. În aceste structuri se diferenţiază ţesuturi cu rol

de apărare şi ţesuturi fundamentale. În centrul tulpiniţei există celule cu rol conducător, fără a fi adevărate vase

conducătoare, ca la plantele superioare. Lipsa unui veritabil ţesut conducător explică talia mică a briofitelor şi modul de

absorbţie al apei. Astfel apa, şi odată cu ea sărurile minerale, sunt extrase pe toată suprafaţa corpului, prin capilaritate şi,

ca urmare, prezenţa apei pe suprafaţa corpului este importantă. <<Puterea de imbibiţie a unor specii de briofite este impresionantă – Sphagnum Sp. absoarbe o cantitate de 20 de ori mai mare decât greutatea propriului tal, în condiţii de uscăciune.>> După numărul de cromozomi din celule, o

briofită tipică alternează între două stări: haploidă, care produce gameţi şi diploidă, care produce spori. Starea diploidă este total dependentă de cea haploidă, fiind

incapabilă de autofotosinteză şi dezvoltându-se pe structura haploidă întreaga sa viaţă. Briofitele se înmulţesc asexuat,

prin fragmentare şi propagule. Înmulţirea sexuată se realizează prin spori, produşi de organe reproducătoare

pluricelulare.

PS : pentru imagini vizitati Galeria !

Acasa

Galerie

Sfarsit

Ferigi

Plantă vasculară = nume generic pentru plantele superioare caracterizate prin prezența în structura lor a unor vase prin care circulă seva Ferigile (Încrengătura Pteridophyta) sunt considerate primele cormofite apărute pe uscat, adaptate structural şi funcţional mediului terestru şi mai rar celui acvatic. Se cunosc peste 20000 specii de ferigi, clasificate în aproximativ 300 genuri. Pteridofitele sunt primele cormofite în a căror structură întâlnim ţesuturi conducătoare diferenţiate în elemente lemnoase şi liberiene; din această cauză au mai fost denumite şi criptogame vasculare sau traheofite.

Mediu de viata : Speciile de ferigi cresc într-o largă varietate de habitate (mediul natural în care trăiesc), pe înălţimile munţilor, pe feţele stâncoase ale deşerturilor, pe cursurile apelor, în câmpuri deschise. Fergile sunt percepute ca specialiste în habitate marginale, reuşind să crească în locuri unde factorii de mediu variaţi limiteaza şansele de creştere a plantelor cu flori. Patru tipuri de habitat sunt preferate de ferigi: pădurile umede şi întunecoase, crăpăturile de pe suprafeţele stâncoase – în special pentru a se feri de soare puternic –, zonele umede acide – incluzând bălţile şi mlaştinile – şi pădurile tropicale

Acasa

Galerie

Sfarsit

Alcatuire: Tulpina este, cel mai adesea, un rizom (tulpină orizontală) târâtor sbpământean, iar uneori, un stolon târâtor pe pământ sau o tulpină supraterană erectă semilemnoasă care ajunge până la 20 m la câteva specii.Frunzele reprezintă partea verde fotosintetică a plantei, ele fiind larg crestate. Noile frunze, în mod obişnuit, se dezvoltă dintr-o spirală strânsă numită cârjă. Apoi are loc descreţirea frunzei începând cu părţile de jos, producându-se apoi fotosinteza. Frunzele sunt de trei tipuri:- trofofile - sporofile - brofofile Rădăcinile sunt structuri nefotosintetice, subpământene, care preiau apa şi nutrienţii din sol. Ele sunt întotdeauna fibroase şi, structural, seamănă cu rădăcinile plantelor cu seminţe.

Reproducerea: - poate fi asexuata sau sexuata Pe dosul frunzelor se găsesc niște pete maronii denumite sori, care conțin sporangi cu spori. Sporii ajunși la maturitate sunt eliberați și germinează, dând naștere unui protal care are formă de inimă și poartă la capătul ascuțit anteridii (ele produc anterozoizi) și la capătul opus arhegoane (produc o singură oosferă). În urma fecundației rezultă celula-ou, din care se dezvoltă un embrion, ce va da naștere unei ferigi și ciclul se reia. Există două generații: cea gametofitică (de la stadiul de spori, la cel de celulă-ou) și cea sporofitică (de la stadiul de celulă-ou, la cel de spori).

PS : pentru imagini vizitati Galeria !

Acasa

Galerie

Sfarsit

Ocrotiti !

Una dintre cele mai importante contributii negative a omului la starea generala si la aspectul planetei pe care o populeaza este vanatoarea si neprotejarea speciilor putin numeroase din cadrul florei si al faunei.

In decursul mileniilor de ani care au trecut de la aparitia planetei, si putem spune, de la aparitia omului, pe Pamant si-au succedat pozitia de "lider" multe specii de plante si animale, majoritatea acum pe cale de disparitie.

Aceste specii, impreuna cu acelea care au aparut mai recent, dar in locuri foarte rare si putine ca numar sunt o componenta la fel de importanta a planetei ca si restul speciilor care o populeaza. Protejarea acestor specii si conservarea lor trebuie sa fie una din problemele principale ale omenirii, si odata cu realizarea acestor probleme, lumea a inceput sa se ocupe de ele, introducand in legile nationale sau mondiale un loc pentru aceste clase "speciale" din flora si fauna, acestea devenind "Plante si Animale Ocrotite.

Pentru a avea un rol in ocrotirea acestor categorii, trebuie mai intai sa le cunoastem, asa ca in minutele urmatoare va vom prezenta cateva dintre plantele si animalele ocrotite, in principal de pe teritoriul tarii noastre.

Plante siAnimale

Acasa

Galerie

Sfarsit

Foca SihastruAnimale

Sturioni

Antilopa Saiga

Ursul Brun

Rasul

Acasa

Galerie

Sfarsit

Acasa

Galerie

Sfarsit

  Foca Sihastru este una din cele mai mari specii de foci din lume. Cantareste peste 250 kg si are 2-3 m lungime. Numele speciei vine de la felul in care arata foca, care pare, ca poarta rasa unui calugar. Blana de pe spatele focilor este maro inchis, uneori neagra, iar cea de pe burta are culoarea galbena. Specia a fost aproape eradicata de catre pescari, deoarece se credea ca le distruge plasele. Actualmente, estimarile spun ca nu exista mai mult de 400 de exemplare. Si perpetuarea unor efective de pesti este periclitata.

Sturionii sunt o clasa de pesti care cuprinde mai multe specii(morun, nisetru, cega, pastruga etc.) Ei se gasesc in principal in Marea Neagra si Marea Caspica, si mai putin in marile din vest. Un kilogram de icre negre de pastruga sau de morun ajunge la 2000 lei.  Cele mai mari exemplare de sturioni capturate in Romania au fost de 17 kg la pastruga, 45 kg la nisetru si 350 kg la morun. Un efect nefast asupra lor a avut constructia barajelor si lacurilor de acumulare pe o parte din riurile interne, de pilda sistemul hidroenergetic de la Portile de Fier lsi II. Acestea din urma nu sint dotate cu trecatori pentru specii migratoare precum sturionii, lucru care impiedica reproducerea naturala in zona Cazanelor, spatiu predilect al imperecherii.

Acasa

Galerie

Sfarsit

Antilopa saiga atrage atentia datorita ciudatului sau nas lung si coroiat, in forma de trompa. Forma nasului este o adaptare la alergatul in viteza prin aerul inghetat al stepelor. Avand cavitate nazala foarte mare, aerul este incalzit inainte de a patrunde in plamani. Antilopele pot alerga in viteza mare o perioada de timp suficient de lunga incat sa scape de haituiala lupilor. In prezent, mai supravietuiesc doar 50.000 de exemplare din cele 4-5 milioane cate erau la nivelul anului 1900. Coarnele antilopei saiga au o valoare foarte mare, initial in medicina chinezeasca si acum in cea mondiala, numarul exemplarelor din aceasta specie scazand datorita braconajului excesiv, dar si din cauza distrugerii habitatului lor natural. Pe teritoriul Romaniei, mai exista cateva exemplare intr-o rezervatie naturala din Botosani.

Specie care poate ajunge până la 240 de centimetri înălţime şi la o greutate de 400 de kilograme, ursul brun poate trăi până la 30 de ani în natură şi până la 50 de ani în captivitate. În 2008, în România erau 7.500 de urşi bruni şi se estima că numărul lor va creşte cu aproximativ 200 în fiecare an. Totuşi, în doar doi ani, în loc să crească, numărul urşilor a scăzut, mai ales din cauza ameninţărilor la care sunt supuşi zilnic. România are 6.000 de urşi bruni, adică 40% din totalul celor existenţi în Uniunea Europeană, potrivit datelor oficiale. Deşi este o specie cu probabilitate mică de dispariţie, ursul este în pericol din cauza distrugerii habitatului, prin defrişări ilegale, prin construcţii şi prin distrugerea ecosistemului.

Acasa

Galerie

Sfarsit

Răspândit în trecut în ţara noastră, din Munţii Banatului până în cei ai Rodnei, râsil s-a rărit treptat, mai ales după primul război mondial, când — prin vânat şi momeli otrăvite — s-a dus o adevărată campanie împotriva lui. Astfel, in 1950 mai existau 500—600 de exemplare. Măsurile severe luate de Comisia pentru ocrotirea monumentelor naturii a stăvilit exterminarea la care fusese sortit, aşa ca «pantera Carpaţilor» a început să-şi refacă treptat efectivul. I se mai spune «pantera ţinuturilor nordice», datorită apucăturilor sale de feroce carnivor. Zoologii l-au numit Lynx lynx. Este cel mai mare felin din ţara noastră. Ca urmare a ferocităţii sale şi a pagubelor ce le aduce, râsul a fost vânat pretutindeni, numărul lui împuţinându-se mult.

Plante

Papucul Doamnei (Cypripedium

Calceolus )

Floarea de Colt (Leontopodium

alpinum)

Crinul de padure(Lilium martagon) 

Roua cerului (Drosera rotundifolia)

Garofita Pietrei Craiului (Dianthus

callizonus)

Acasa

Galerie

Sfarsit

Papucul Doamnei este o specie foarte rara de orhidee. In toata Europa, Papucul Doamnei este pe cale de disparitie si este pe locul intii pe lista plantelor protejate de lege. Multe organizatii au inceput proiecte de inmultire “in vitro” si repopularea zonelor istorice, unde specia acum nu mai exista, cu plantute obtinute in laborator. Multe autoritati au introdus amenzi exorbitante pentru distrugerea plantei sau a zonei in care ar creste. In Romania, Papucul Doamnei este protejat inca din 1938, prin Decret Regal. Face parte din familia Orchidaceae si se intalneste prin paduri, mai mult sau mai putin umbroase, pe coaste, in tufisuri, de preferinta in terenuri calcaroase, in grupe sporadice.

Floarea de colt sau floarea reginei este o adevarata perla a muntilor nostri, o specie declarata monument al naturii din anul 1933.Planta erbacee, perena, din familia Asteraceae, de o frumusete aparte si totodata cea mai rara din intreaga flora montana creste in muntii calcarosi, in pajistile de pe versantii abrupti si insoriti, sau pe stancarii.Este intalnita in Romania pe stancile aproape inaccesibile omului din Muntii Vrancei,Bucegi,Fagarasului, Maramuresului, etc Floarea de colt este protejata in rezervatii naturale cum ar fi cele din Piatra Craiului, Muntii Bucegi, Ciucas, judetul Alba etc. In rezervatia botanica din Alba floarea de colt coboara la cea mai mica altitudine - circa 600 m - din Europa.

Crinul este una dintre cele mai frumoase si gratioase plante. Crinul de padure (Lilium martagon) face parte din familia Liliaceea si creste in zona padurilor de stejar si fag, fiind o specie mezofila. Poate fi intalnit foarte rar in paduri cu substrat calcaros, molidisuri sau in zona de munte. Este o specie rara, declarata monument al naturii si este ocrotita prin lege. Este o planta salbatica, perena, originara din Europa si infloreste in lunile mai - iunie. Un singur fir de crin de padure poate duce si 50 de flori, dar in general are 10-20 flori! Florile au diverse culori: rosu, roz sau violanceu.

Acasa

Galerie

Sfarsit

A fost descoperita pe crestele prapastioase ale Pietrei Craiului, de doi botanisti ardeleni, Kotschy si Schott. Aparitia ei a produs senzatie si nedumerire in lumea stiintei. Pe de o parte, ea nu a mai fost gasita in nici un alt loc din lume, si nici macar pe vreuna din culmile muntoase vecine Pietrei Craiului. Pe de alta parte, aceasta garofita nu seamana cu garofitele cunoscute, intrunind caracterele a doua grupe sistematice ale genului: “Alpini” si “Glauci”. De astfel originea sa nu este cunoscuta nici azi. Se crede ca planta reprezinta o specie relicta, apartinand unui trunchi din care s-au desprins actualele garofite alpine intalnite in Europa. Supravietuirea ei in Piatra Craiului s-a explica prin pozitia oarecum izolata a masivului. Dar si aici se gaseste ami ales pe culmea vestica a masivului, dinspre valea Dambovitei, la limita dintre etajele subalpin si alpin, ori ratacita prin iarba ce acopera stancariile din partea inferioara a zonei alpine.

Roua cerului este una din putinele plante carnivore ce pot fi intalnite si in Romania. Specie ocrotita, ea poate fi admirata in turbariile muntoase, majoritatea astazi aflate in rezervatii naturale. Populeaza tinoavele cu muschi de turba de la Timovul Mohos, Poiana Stambei, Sancraieni Ciuc. Planta consuma aproximativ 50 de insecte pe an. Poate fi usor recunoscuta dupa florile de culoare alba si indeosebi dupa frunze, care au pe suprafata lor numerosi peri glandulari cu rol in digerarea insectelor. Perisorii, numiti si tentacule, secreta substante lipicioase care se aduna sub forma unor picaturi stralucitoare de roua, de unde vine si denumirea plantei.

Acasa

Galerie

Sfarsit

Acasa

Galerie

Sfarsit

Acasa

Galerie

Sfarsit

Biografiewww.wikipedia.ro

www.referate.ro

www.bioplanet.com

www.googleimage.com